CONST. L. H R I S T E A G W- - L . S . P A D U R E A N :-* - .. .

-
-
Membru de onoare
. _ I -.-_
a1 Asociatiel CreBCPtorllor de Albine
din R. 8. Romania
q!p- . .
- ~ .
-- . .
C .
:r. , . .
- . .. ~
- .. .
. -
- .-
-),--*.-p : .. ti;: -----''- : *
I*
: . . .
. -.
B U C U B E # T I
A B C .... A P I C 0 L, l ucrare ampl a de sinteza, i n care se i mbi na
ri ndui rea sistematica - dupa alfabet - a t er mi nol ogi ei de speci al i tate,
cu informarea t eoret i ca g i pr act i ci a ci t i t or ul ui i n probl emel e cr est er i i
al bi nel or ~i spor i r i i producf i ei st upi ni i .
ABC-UI api col inmanuncheaza experi ent a de aproape 50 de ani a
aut or i l or , st udi i ~i real i zari ori gi nal e culese di n t oat e col f ur i l e t ar i i ca
si ceeaceeste nou si insugit dest i i nt a $i pr act i cazi l el or noastre di n api -
cul t ura mondiala.
Conf i nut ul nof i uni l or este prezentat pot r i vi t cer i nl el or fi ecarui t er -
men. Acol o unde t i mpul a bat at or i t bi ne cunogtin;ele, prezentarea este
mai succinta, iar unde nevoi l e cer mai mul t a cunoagtere, cont i nut ul no-
f i uni l or este mai det al i at . Fiecare t er men a fost chi bzui t bi ne pent r u
a nu daci t i t or ul ui ni ci t omur i de bi bl i ot eca, dar ni ci o schematizare ne-
folos itoare.
Acol o unde noti unea prezentat; are cont i ngent 5 cu al t t er men, se fac
t r i mi t er i cu i ndi cat i vul Van. (vezi noti unea ...) pent r u a se evi t a repeta-
r i l e.
Necesitatea si ut i l i t at ea practi ca a acestui gen de l ucrare a fost
doved i t 5 cu prisosintZ.
De la pr i ma edi f i e a l ucr ar i i l ui A.I. Root ,, ABC ... x y z api col " au
t r ecut aproape I 00 ani. Zeci l e de edi t i i care au ur mat dupa aceea, relua,
rea i dei i i n R.F. aGermani ei de cat re R. lacobi care semneaza un ,,ABC
al al bi nel or", di ct i onarel e api col e publ i cate i n Franfa, U.R.S.S., R.S.
Cehoslovacia 5i i n al t e tat-i arata dor i nt a mereu treaza a api cul t or i l or de
pe toate meri di anel e de a cunoaste si de a f i i n posesia unei documentari
A.B.C.... APICOL
6
A.B.C .... APICOL
sistematizate i n rezolvarea probl emel or pe care i e r i di ci viafa ~i produc-
t i a stupinei.
Const. L. Hristea a adunat de-a lungul ti rnpul ui o vast5 experl ent5
5i o bogata documentatie $t i i nf i f i ci pe care le-a ori ndui t metodic, le-a
sintetizat ~i le-a i nf af i ~at i ntr-un limbaj deopotri va accesibil pentru
amator ca yi pentru profesionistul exigent. Li vi u Pidurean a adus unele.
compl et i r i ~i contri bufi i de ordi n ~t i i nt i f i c precizate la cuprins.
Editura, ca yi autori i , nutresc speranla ca sugestiile ci t i t or i l or vor
ajuta la imbunatZtirea l ucr i r i i, astfel ca editia vi itoare s i i n l i t ur e
Iipsuri le inerente acestui inceput.
AC este denumirea dat5 armei de
atac ~i aptirare pe care albina o intre-
buinieazg fn lupta cu inamicii s5i.
V. n. Albina, aparat de atac qi ap8-
rare ~i Veninul albinelor.
ACARIOZA este o boa15 gravti care
atacti albinele. Ea nu a aptirut pin3
acum in tara noastrti, dar a distrus
rnulte stupini din ttirile din apu-
sul Europei. Boala. este cauzatti de
paraziti din familia acarienilor nu-
miti Acarapis Woodi, care ptitrund
prin perigorii moi de la intrarea pri-
mei perechi a stigmatelor toracice a
albinelor tinere, ajung in trahee qi
aici se inmultesc. Albinele mature,
de 12-15 zile, nu mai pot fi atacate,
ctici perigorii stigmatelor inttirindu-se,
devin tepoqi gi bareaz3 intrarea para-
zitilor. Femela acarianului are lungi-
mea de 123-180 qi lgtimea de 76- 100
microni, iar masculul numai 96 -102
lungime gi 60 - 63 microni 16time.
Dupti imperechere femela depune fn
inveliyul traheei albinei 20-30deoug
din care eclozioneazti dupg 14 zile
prima generatie. Atit parazitul adult
ctt gi descendenla, se hrtinesc cu he-
molimfa gazdei. fnmultindu-se, ei se-
cret5 toxine care afecteazc?. nervii mo-
tori ai aripilor, paralizindu-le, iar
pe de alt3 parte, traheele obturate de
numlrul lor din ce in ce mai mare,
impiedic5 normala functionare a cli-
lor respiratorii. Simptome ' caracteris-
tice apar rnai ales la Inceputul primti-
verii, cind pe fundul stupului se v5d
multe albine moarte f5rS aripi. Cele
muribunde ies din stup abia tirindu-se
gi mor curind. ffn timpul iernii albi-
nele sttnd In ghem, infectia se produce
in masti qi de aceea pierderile in pri-
mtivarti sint mari. Acarienii gtisesc
posibilitgti de inmultire chiar gi vara,
cind timpul e rece gi ploios, iar albi-
nele sint silite sti stea aproape unele de
altele ca sti ptistreze cgldura puietului.
Tratamentul acestei boli parazitare se
face prin medicamente care sufocti pa-
razitii In traheele albinelor parazitate,
fgrg ca s l facg vreun r l u albinelor. Cel
mai eficace este preparatul Folbex care
este impregnat in figii de culoare ver-
de, impreun5 cu substante ce fnles-
nesc arderea figiilor. Aplicarea trata-
mentului se face astfel: din partea la-
terala a cuibului se ridicti cinci fa-
guri, apoi se face in podigor un ori-
ficiu de 311 cm. Seara se inchide ur-
ACARIOZA
12
ACIDUL ACETIC
sd nu se est i nd5. Stnpina i nf ~ct at d
trebuie s5 rdmin5 pe Ioc pin5 la ter-
minarea tratament.ului, dups care va
fi dusd la un cules bun, dar mai de-
parte de al t e stupini, eel pubin la
3-5 km.
1 - femelH;
2 - mascul
diniaul si prin orificiul din podigor
se introduce cu cjutcrul unei sirme
o figie aprins5. Ea arde far5 fla-
c5r5, emitind vapori toxici pentru
acarieni, dar inofensivi pentru albine.
Dup5 o or5 stupul se deschide. Ope-
ratia se repet5 de opt ori di n 7 in
7 zile. Se trateaz5 astfel t ot i stupii di n
stupins. Oricit de bune ar fi ins5 t ra-
tamentele ar5t at e rnai sus, o stupin5
bintuitA de acarioz5 trebuie f,inut5
in carantin5 doi ani si numai dac5 in
acest t i mp nu rnai apar semne de
boal5, poate fi consideratg vindecat5.
Pentru coloniile infectate, organele sa-
nitar-veterinare raionale trebuie s s
rezerve spatii largi de cules in locuri
izolate, unde nu se ing5duie accesul
nici unei al t e st upi ni ; in felul acesta
culesul bun este cel care asigur5 nu
numai hrana necesar6, dar si o rege-
nerare activ5 a cuibului. Cercetiitorul
Bailey sustine chiar c5 productiile
bune de miere contribuie la stirpirea
bolii. Acarioza, fiind una di nt re cele
rnai primejdioase boli pentru stupini,
apicultorii trebuie s5 o declare de la
incepnt, luind t oat e m5surile ca ea
Trahee invadatk de acarieni
ACARIAKUL POLENTJLUI. Carpoglyfus
lacti, foarte asemtin5tor cu Acarapis
Woodi descris rnai
sus, este un pa-
razit care atac6 rezervele dt. polen
ale stupinei. Acest parazit il con-
sum5 in intregime si elimin5 escrc-
mentele sub form5 de pulbere finb.
Rgspindirea lui in niasa polenului
poate fi frinat5 printr-o p5strare adec-
vat 5 ci t yi prin liofilizarea prodiisului.
V. n. Polenul, p5strarea hli.
ACIDUL ACETIC glacial in concen-
t rat i e de 98% se folosegte cu succes
l a dezinfectarea fagurilor infestaf i de
boli gi d5un5tori, cum sint de pild6
fluturii g5selniJei. Acidul i n contact
cu aerul, la o temperaturs de 18
-20C, se transform5 i n ~rapori care
p5trund chiar t i prin membrana spo-
rilor, distrugindu-i. De aceea operatia
se va face afarii, in zile cdlduroase,
inlesnind astfel evaporarea acidului.
El se folosegte in doz5 de 2-3 c m9 e n -
t ru fiecare litru din ~apaci t at ~ea stupu-
lui ori a dulapului sau a localului
i n care se face dezinfectarea fagurilor.
Fagurii se agazB in stupi goi, pusi unii
peste altii in stiv5, stind pe un fund
unic, dar lipindu-le urdinisul de jos
precum si orice crSp5turi. Peste ra-
mele primului st up cu faguri se asaz5
o bucat5 de vat 5 sau tifon pus% in
dou6, care se strope$t,e cu o cantitate
corespunz5toare de acid. Oricite cor-
puri de stupi cu faguri s-ar rnai aseza
deasupra acestuia, peste fiecare corp
de st up se pune pinza de tifon sau
vat 5 cu acidul respectiv. Sus se in-
t i nde o hirtie cerat5 fixat5 in piuneze,
ACIDUL ACETIC
13
AERUL
peste suprafata ultimului corp de st up Adiiprilorul pentru albine:
din stiv$, se qa z & capacu] vi se ]i- 1 - asul cu apfi; 2 - scindura
de scurgere; 3 - cRrRmizi absor-
pegte. Stiva se lass astfel 10 zile. Dac5
operatia se face in toamnii, stiva poate
fi 18sat8 astfel ping la prim5vara ur-
miitoare: cu dou5 zile inainte de ter-
menu1 cind apicultorul are nevoie de
faguri, o dcsface, iar fagurii se t i n
dou5 zile la aer. Vaporii de acid ace-
tic, fiind toxici pent,ru om, nu se va
lucra in camera inchis&, IocuitH, ci
numai in aer liber, sau in camera cu
usile gi ferestrele deschise. De aseme-
Ilea, acidul atac6 pielea miinilor ai
deci trebuie folosit cu mul t 5 atentie
sau cu mlinugi de cauciuc. El atac5 ~i
obiectele de met al ; deci se va evita
folosirea lui in operatiile de dezin-
fectare.
Acidul acetic alimentar are o folo-
sire practic5 in stupin5 si anume: in
hrana de stimulare a albinelor i n pri-
m5var5, determinind o urcare a pro-
centului de puiet in cuib pin5 la 19%.
Se dozeaz5 precis 3 g acid acetic, m5-
surat in eprubeta gradat;, se amestecci
cu putinii ap5, dup5 are se toarnci
Lntr-un litru de sirop.%e d5 de trei
ori cite o jumatate litru sirop la t rei
zile interval. Siropul sci fie cald.
ACIDUL FENIC are in operatiile de
stupin5 diferite intrebuin$5ri. Miro-
sul s5u puternic iritii organele sen-
zoriale de miros ale albinelor, inde-
psrtindu-le. In felul acesta stuparul
poate sci lucreze mai ugor. Cum ins5
6-a constatat c5 mierea absoarbe
uneori mirosul acidului, operatia se
face cu mul t 5 pr uknt i i . I n ultimul
t l mp acidul fenic se inlocuiegte cu
benzaldehid5. V. n. Benaaldehidci.
ACIDUL SULFUROS, V.n. sul f ul .
ADA PA TO^, vas de diferite forme,
di n care apa picur5 sau curge in fir
subtire pe o scindur5 prev5zut5 cu
1111 canal &pat i n zi gzag; scindura
ad5piitorului se vopsevte cu o culoare
care atrage at ent i a albinelor din de-
partare. Ad5p5torul va st a totdeauna
in plin soare, pentru ca apa s5 fie bine
inc5lzit5.
In prim5verile reci se pune in ads-
pator ap5 cald5, deoarece albinele care
ar sorbi ap5 prea rece sint curpinse de
frig, amortesc gi nu se mai pot intoarce
i n stup. Pe t i mp rece cfnd albinele
nu pot ieyi pentru adusul apei, apicul-
torul le-o ofer5 chiar i n st up. V.n.
Apa.
Un bun ad5p5tor de interior este
jgheabul di n rama-hrtinitor. Se intro-
duce zilnic ap5 in jgheab printr-un
orificiu di n podisorul stupului.
ADELFOGAMIE, V. n . Consangvini-
tale.
AERUL, at i t de trebuincios vietii,
este cu at,it mai necesar coloniei, cu
cPt intr-un st up puternic sint peri-
oade cind populatia dep5segte 70-
80 000 de albine. f n acest caz, dac5
aerul ar lipsi sau ar fi neindestul5tor
s-ar ivi mul t e neajunsuri. In verile
prea c5lduroase se inalt5 cu 2 mm
fundul stupului cu scopul de a crea
curenti. De asemenea, in timpul trans-
portului 4n pastoral este nevoie s5 se
lase spatiu intre faguri vi sus, sub
capac, pentru ca aerul s8 se prime-
AERUL
14
AEROSOL1
neascl mereu, ccici lipsa oxigenului
are drept consecintj moartea albinelor.
In schimb in timpul iernii e sufi-
cient un urdinig de 2,5 cm. Albinele
suport5 foarte bine iarna, in ghem,o
proportie de 2% bioxid de carbon,
care ar ucide alte fiinte. Cercetiitorii
au g5sit in ghemul de iam8 a1 colo-
niei pin& la 3,81% bioxid de carbon,
ceea ce le determin5 s5 duc5 acolo o
via!% de ssmihibxmare ou un metabo-
lism redus, un consum mic de hranCi
;i deci o uzur5 organic5 neinsemnatg.
Cind pr op~r t i a bioxidului de carbon
dep5ge;te anumite limite, iar in cuib
a apiirut puietul, albinele Incep s5
ventileze activ, ele se rarefiaz5 in
drep tul urdinigului, prin care aerul
piitrunde msi adinc in ghemul d~ ier-
nare. Aerul are o compozitie nornlal8
de 79% azot, 21% oxigen, ;i 0,03%
bioxid de carbm. S-a stabilit c5 cea
mai potrivit5 proporlie de oxigen in
stup este de 12-13% din volumul
aerului din stup. Cind oxigenul ajunge
la 20%, deci intr-o proportie prea
mare, colonia incepe s5 se agite, iar
atunci cPnd proportia coboari sub 5%
colonia se asfixiaz5.
Aerisirea stupului nu are numai ro-
lul de a elimina surplusul bioxidului
de carbon gi a-1 irnprosp5ta cu oxigen,
Aparat de aerosoli
pentru tratarea bo-
lilor albinelor
ci gi pe acela de a pcistra in stup un
anumit procent de umiditate. fn cazul
unui transport in pastoral, in stupii
cu miere necSp5citii consumat5 din
plin de albine, c5ldura din interior
creste, umiditatea e din ce in ce mai
mare gi trebuie s5 intervin5 un curent
de aer provocat de stupar prin diferite
dispozitive de aerisire. El va fi ampli-
ficat de albinele ventilatoare care nu
numsi c5 elimin5 surplusul de umi-
ditate, dar chiar riicoresc interiorul
stupului, c3mpenseaz5 gi echilibreazg
microclima interioarj. Aceeavi situa-
tie se observ5 cind e un cules abun-
dent, cind in stup sosesc in aceeasi
zi 5 kg nectar ce este transformat in
miere, r5spindit in faguri in strat
mai mic pentru evaporarea surplusului
de apii; dac5 in stup aerul nu ar cir-
cula activ, miycat de albinele ventila-
toare, mierea nu s-ar mai matura.
Vaporii de ap5 ies pe urdinig datoritfi
presiunii din interiorul stupului, cit
si a albinelor ventilatoare ce accele-
reazii procesul acesta.
ACRDSQLI. Ej t e o metoda prin care
unele m3dicamente sint pulverizate
in particule extrafine sub actiunea
unei presiuni; aerosolii pstrund in
felul acesta in organism, in special
pe cfiile respiratorii ale albinelor
cit yi in stup, pe faguri, pe acce-
sorii etc., nimicind acolo bacteriile
ce provoac5 diferite boli. Aplicarea
acestei metode in stupsrit a dat re-
zultate bune cind, sub presiune - cu
un dispozitiv asemdniitor cu cel din
clinicile O.R.L. - se pulverizeazg in
stup antibiotice, astfel: 1 g de strepto-
micind se solubilizeazii in 3-5 cm3
ap5 distilat5 gi se pulverizeazii, in
medie cu acest sirop '10-20 colonii.
Pulverizarea se repet5 la interval de
7-5 zile, de trei ori intr-o primivar5.
Acolo unde boala este prezentii, pulve-
AFUMATORUL 15 ALBINA
riztirile se fac cu o cantitate dub15
de solutie.
Cu aparatul de aerceoli se poate
aplica, la neroie o metodii unic5 de
dresaj a albinelor. V. n. Dresajul albi-
nelor.
AEGBIATORDL e o unealt6 foarte
necesar5 stuparului. Sint mai multe
modele, din care dou5 sint mai cu-
noscute: afum5torul cu foalc a1 lui
Bingham, cunoscut la noi sub denu-
mirea de 7,Yulcan", si afum5lorul cu
ventilator a1 lui L a y e n s actionat
de un arc de ofel ca eel a1 ceasornicu-
lui. Combustibilul folosit la afum5tor
e diferit: bucgti sau aschii de brad
nat , afum5torul trebuje scuturat
cenug5. Din cind in cind orificiul
nului afum5torului se va cur5fa
zgura ce se depune pe el.
d e
CO-
d e
sau de fag uscaie, putrebai de salcie,
AFUMATORDG cu ~ U L F un dispozi-
coceni de Porumb, buret' u'cafi de
tiv cu care prin arderea sulfului se
stejar, materiale Ce 'a' un fum ' ' ' 7
fsgurii, in vederea distrugerii
abundent gi rece. Fumul fierbinte, h e -
fluturilor yi larvelor d e g5selnit5 8i a
cscios, albastru, nu e bun pentru al-
diferitelor ciuperci ca Aspergilus flavus
bine, caci le irit5. Stuparii de la
gi hicystis upis; rezultate bunes-au
umplu afumetoarele cu ace de
obtinut fii ]a distrugerea qori]or de
pin di n timP yi tinute l a
Kospma apia, cu ajutoru] bioXidlllui
semintelor de
de sulf degajat prin arderea acestuia,
brad> pastrate din an jn an, bine us-
in cambinatie cu i nt rcdusj in ce-
cate; ele dau un fum bun yi cu miros
pl5cut de terebentin5. Folosjnd ori-
lulele fagurilor. V.n. Sulful.
Eare al t combustibil, dac5 apicultorul ALB,BINb. slnt insecte care
pune jn afumatOr
de P ~ ~ F ~ ~ ~ ~ ,
fae parte din mare]e ordin Hyme-
hmul va fi mai placut pentru albine,
nopiera - inseete cu aripi membra-
miirind efectul lui linigtitor. Cind lu-
noase - din lamilia Apide, speeia
crgrile in ziua respectivj s-au telmi-
Awis mellifera L.: ele au temveratura
sckrnbritdare adaptatf med;ului
care se afl5 iar metaboli~mul lor crl
in raport de temperatur5 (poich
terme). Hrana lor este de naturg
in
egte
.ilo-
ve-
ALBINA
16
ALB1N.t
getal5 - rnierea si polenul - cea
di nt i i oferind albinei hidrati de car-
bon, iar cea de-a doua proteinele cele
rnai bogate qi asirnilabile. Elc nu pot
t r l i singuratice - ci s-au organizat
ca viat5 i n grup6 rnai mare sau rnai
rnic5, dup5 irnprejurgri - grup5 orin-
duitri cu functiuni anumite si diferen-
t i a t l prin sexe, cu atributii bine dis-
tincte. De aceea. albinele i nt r l i n ca-
tegoria i nsact e~dr sociale poliforme.
Necesitatea de a se aduna i n grup, se
datoreste organismului lor, care prin
el insuqi nu poate s5 dea insectei izo-
late put i nl a s5-qi plstreze o ternpera-
turri proprie care s5-i asigure victui-
rea. Sub 9-10C ea, ca individ, nu
rnai activeaza. Intre ele sint si unele
specii care pornesc la cules si la +GC,
cum sint albinele di n Grijenlanda sau
Baskiria, cu un invelig pilos rnai bo-
gat , adapt at rnediului cu temperaturi
joase. Din trecutul indepiirtat, di n era
tertiar5 ni se p6streaz6 o fosil5 de al-
bin2 g5si t l i n Frant a, l a Aix de Pro-
vence, care prezintri asem5n5ri ului-
toare cu albina timpurilor noastre;
era rnai mare, cu 2 mrn, decit cea de
azi, ceea ce dovedeste cii cea de acum
a suferit de-a lungul rnileniilor o usoa-
r5 degenerare corporalil. Biologul fran-
cez G. E u g e n e a grisit urme rnai
sigure i n straturile rniocenului - di-
viziune a erei tertiare care a durat
3-4 rnilioane de ani - unde se rna-
ni fest l chiar ca albinii socialil. Acesta
a g6sit un grup de fosile de albine
intr-un bloc de chihlirnbar de Baltica
si de asemenea un exemplar a1 flutu-
relui de ggselnitii. Albinele au fost
domesticite, i n sensul c5 ornul pri-
rnitiv, sau ceva rnai evoluat, le-a apro-
pi at de locuinta sa, apreciind rnarile
foloase ce le-ar dobindi avindu-le in
preajrna sa. Albinele au un rol impor-
t ant y i i n vi at a plantelor. Prin trece-
rea lor di n floare i n floare in cj ut area
nectarului si polenului, si nt factorul
cel mai important pentru polenizarea
florilor gi m5rirea productiei.
Organizarea coloniei de albine. Via-
$a in aceastii colectivitate, pe care cei
rnai rnulti au numit-o ,,colonieC' sau
,,cornunitate", ,,popor", sau ,,familieu
este o via55 organmat5 si constituie
tipul unei societ6ti in cornun, i n care
fiecare fiint5 i a parte la munca si pro-
pzqirea coloniei, la sacrificiile gi sar-
cinile comune.
0 albing izolatti de colonie trebuie
consideratti doar ca o celul5 dintr-un
organism; ea nu poate activa si nici
t r5i chiar in anotirnpul c5lduros, decit
scurt tirnp g i apoi piere, chiar atunci
cind are la dispozitie cea rnai bun5 si
indestulritoare hranii. Cind ea se r5tri-
cegte sau rlrnine undeva izolatl, cautt'i
i n primul rind tov5rlsia altor albine,
fie ele di n oricare colonie. De pildii:
atunci cind stuparul pleacii cu stu-
pina i n pastoral in timpul noptii,
obisnuit, lasg acolo un st up cu citiva
faguri goi. Albinele di n diferiti st upi ,
care, prinse de noapte, au r5rnas in
cimp departe de st up, sosind dis-de-
dimineat6 in stupina lor - pe care
n-o rnai afl6 acolo - se adung tnate
si formeaz5 un ciorchine comun. Dac5
stuparul, revenind, le pune intr-un
st up, le dB o rnat cl qi le agaz5 pe fa-
guri artificiali, ele iqi interneiazg acolo
o noug colonie cu o repartizare judi-
c,ioas2 a rnuncii.
Colonia este alcrituitii di n mii de
albine lucrltoare, usor adaptabile ori-
cgrei conditii de clim5, albine di n
care -113 sint biitrine ~i 213 tinere. I n
general se consider2 c5 o colonie bine
organizat2 si productivri are vara pes-
t e 120 000 de insecte, h p r e u n l cu pu-
ietul di n cuib in diferite st adi i de dez-
voltare; di n acestea cele culegltoare
trebuie s5 fie intre 30-50 000. In
afarl de acestea di n ur ml , se aflri i n
ALBINA
17
ALBIN A
stup gi o matc5 care reprezint5 se-
xu1 acestui vast organism care e co-
lonia. Ea nu este numai mama zecilor
de mii de albine lucriitoare care se
nasc gi mor in decursul unor termene
mai lungi sau mai scurte, dupii sezon,
ci constituie elementul de coeziune,
de unitate, de ordine in comunitatea
din stup. Prin schimburile de hran5
or de secretii glandulare ;i hormoni,
prin emiterea de semnale sonore gi
mirosuri, prin dansurile ce le executii,
prin atingerea gi contactul antenelor
albinele au un fel de ,,limbajU care
face ca o colonie s5 formeze un t ot
armonios, inchegat din punct de ve-
dere biologic.
Privind in parte fiecare din cei trei
factori principali ce formeaz6 inte-
gritatea unei colonii - albinele lucr5-
toare, matca gi trintorii, colonia poate
fi luatii, ca un t ot biologic unitar.
Unele din ele asigurii ingrijirea urma-
gilor, deci a puietului din cuib. Altele
cl5desc faguri sau apgr5 comunitatea
de intrugi. Un numar insemnat de
albine elimin5 aerul viciat din stup
prin ventilatia activii. Majoritateacelor
adulte stau in legi?turci direct5 cu me-
diul din afara stupului, caut6, adun5
si aduc in stup hrana necesar5 pentru
ele si urmagi. Unadin toate-matca-
are rolul reproducerii yi perpetugrii
speciei, imperechindu-se o dat 5 in via-
t a ei cu citiva trintori. Deosebirile ce
apar intre coloniile unei stupini se
datoresc unor insugiri ce se manifest5
prin comportgri diferite gi care se tra-
duc pin5 la wi n&, printr-o productivi-
t at e mai mare sau mai redusii. Cuibul
acestei comunit5ti, ce-i serveste pen-
tru reinnoirea generatiilor, trebuie s5
aib5 faguri de calitate. Intr-un stup
se afl5 intotdeauna hrang indestul5-
toare - mierea - care e un produs
complex pe baza c5ruia organismul Isi
procur5 :in primul rind energia nece-
sar5, cit gi polenul sau pgstura, ce re-
prezintii bogate rezerve proteice. Hra-
na trebuie s5 fie bun5, nealterat5,
reinnoit5 anual, cac,i prospetimea ei
are o influent5 favorabilii asupra in-
tregii colonii. Fiecare colonie are
individualitatea ei ce se distinge prin-
tr-un miros specific, variat de la una
la al t a, miros degajat de anumite sub-
stante aromatice foarte numeroase.
Aceste substante au un rol insemnat
in comportarea albinelor; ele imbib5
atmosfera stupului gi, atunci cind
membrele aceleiagi colectivit6ti le in-
tilnesc in interior sau exterior, sesi-
zeaz5 cii fac parte sau nu din colonia
respcctivii. Mirosul specific fieciirei co-
lonii este riispindit de albine prin
glande aflate la virful abdomenului
gi este sesizat din zbor de albinele ace-
leiagi colonii, sau de cele care stau de
pa25 pe scindura de aterizare in fata
urdiniqului.
Viata colectivii cit gi cea indivi-
dual5 a albinelor este c51iiuzit5 de re-
flexe neconditionate instinctuale, in-
nlscute, care nu se schimbii niciodat6
gi sint transmise ereditar. Aceste re-
flexe neconditionate se evidentiazi? in
diferite actiuni privind: felul de fnde-
plinire a muncii In stup, ingrijirea
puietului, cl5ditul fagurilor, prelu-
crarea $i transformarea nectarului gi a
polenului brut, reglarea temperaturii
in stup etc. Deseori, in decursul vietii
lor, albinele dobtndesc reflexe condi-
tionate prin adaptarea la mediul in-
conjurgtor natural sau artificial (mo-
dificat de om); aceste reflexe pot fi
pozitive sau negative, de lung5 qau
scurt5 durat5, se fixeazi? sau dispar.
Aceste reflexe conditionate intaresc
simtul de orientare in spatiu gi le
ajut5 in activitatea afar5 din stup:
culesul dirijat, hrgnirea artificial5 in
naturg cu sirop sau polen pus in jghea-
buri sau hr5nitoare etc. Activitatca
- a [ a a l ! u r n u e a p g l ! s d ! ~ a l s a ' l a a [ a i y ~
- E A O T n 3 y u e r q a p I n q u I r q D s a 3 e j p u ! ?
- n d a u y a s a a a e u ! p ! 4 I D ' ~ ) E ! A a p ! a
. [ n l s o n a s y B ! 4 - a ~ e a u j E ~ U O [ O J a p l ! a y $
- % , I E - s y a ! n [ n ~ d e j y l ! a o l ~ p ~ e u ~ n u n u
a a e o u r F l e [ o z ! ~ u ! q [ y . a a ! n ) a ! ~ y u n q a p
e z e q a i s a r a g y u r - e j ; ! ~ q u r a u r ! i o l a a ?
- u l a . ) E j a s a 3 [ n q w ! r [ a s E u e n y ' a ! u o [ o a
U I , ' a [ ! z s c - z c T [ n w [ a , ) a p t . p e o r a d
o e d n p n a ! d ' l a y n d l [ n u r l ! u y a y a p n e
a n e . 1 I D F o c u e J l u ~ ~ u ~ d ! B p e L i : u r r a d
u r p p . . r g d a a u g a s e u a s a a e a a [ ! ! i e a a u a 8
e a a a e a a . ! n [ n l a y n d ! S ! ! a l y u e a J ! u
- ~ a r l e [ a e s a a a u ! n [ n r o i r ~ d g [ e a a e l a a a a s
n r l u 3 d a u a ! S u ! n e j a [ a p u e 1 8 g z e a l u a u r
- ! [ e a 1 e . 3 n ) a a l a i o r c l a [ a j u e l s q n s B - e a l
- x a ' j ~ ! o p a [ a u j q [ e ' ! ~ . x n l e [ n 3 s n u r
! ; ! i l l n u ! l s a l u ! ' r r S n 8 1 n l n s a . i u g $ e [
- n i u n c [ n u a 8 o a ! [ 8 n a s a t e r e u r ! i a [ a p
- ! . ~ r l [ S n p u n ~ ~ d r u g ' g . \ r a z a a p l s e a a e
r x ! a . i n [ n d a o a e ? s e o u ! l j q 3 ' Q , I I ? o ! J ~ ~ u ~
e a ? . l t ? d a l Q a B n l d ~ a ; i g a ! p ~ r e a ! a a d e a 1 r . q
- r . i ~ , y a c o ~ u o a u ~ a r e , , s v ~ 2 d . 1 0 3 [ n s t z
- & I : r , . z t . a L i r r o j a ' r e a a a r a l o a d ! i . r a l e ~
d p y i r a z a l o u r s r u e 8 . r o u l g z e a ~ n c u n a e
a s e r > l s a a r : ' 3 ! 8 0 [ o r z ! j a a a u l g l r r ~ s
~ j u ! . ~ a s u o a u g ! 3 a u a ! 3 u ! a e j a o [ a [ a p u e [ 8
a i m ! j . ~ u n j u g ~ u n d ! A - y a a l y o . i a r r l s o j n e
n r r ! . ] l o p a [ a r r ! q [ e ' s n s I e r u a ] ! l u ! u r . e
a [ d z [ i e J u l p e . r o u n y ) ! . r o k e p ! a g . ) ' g ~ r
- u r , ? o + u ! p a [ a . > r 6 c . ) ' g l e S ~ r n [ a p r x ! ! e i u
g j \ r c i ) s ! z a , r o 1 5 s ~ r e u r a ) ~ ? ] ! . r a Y u o [ o n r ?
. a , r l ? . i , ) r r ! q [ r ! c - r c . \ ! 5 . r e d e ! , r y . r n [ a ~ d u r g
! . ) , i . l ~ ~ 1 1 1 ' r a a a ' ~ [ n i u n . 1 a ~ $ a . x g u r
a s . r , ~ l x " ! c [ [ e ! ! j a r . \ t . i e . r n p j S c ; i r a l u r ! c u r
~ , , ~ [ o . ~ z a p a s a r ~ a ! S u t . r t ? j a [ a p i ~ r i ? [ S F a r r n l e
: g z i ? a l n m ! n u a s . [ u ! ~ J z + i ! . r l o d u r ! p ! . )
- y ~ ? a z ! n d a a s n u ? a ! e ; . r u n i . r n u a a a r r
- ! t , r o i a r r ! q [ r : [ n : u ; j r 1 ! 2 8 1 0 i r j p ~ U ~ J ~ O J C I
d p ~ [ U . I O I ~ [ O J a [ 3 . \ 1 3 2 a . l - ) ! O . I ?
- 0 ~ 0 3 i a o ' ~ . \ e r r l o q a i s a a s ? . I a r j ' c I u r ! l
a . r l r r ! ~ r . r a t c [ n ! n l n L [ n l . ; e : ) l e u I 5 s a r j
! 4 a ! [ ! ~ d e u j y u j d E $ R ! A o s a B u n ~ a ~ d ! O j
' y a u j a l ! s o [ o j a u a u a ! B u y ; r e j a 1 a p u e 1 8 n : ,
y u ~ e ! u i p u j ~ l u ! ' l ~ u y ~ q a p l a y n d n e n u
a n 3 1 4 a ! ~ q a r a $ d a s ~ j l ; a d n p a l e u o ! z
- o p a a [ a u ! q [ e a o a p r p ~ d x a a s [ a j l s v
- a s e o n n 8 ! ~ ~ a u ? l u g s a [ a u ! q [ E ' q e z l n d a
n e - s n u a u a ! 8 u ! ~ . e j a p u q 8 a q s a a e a u r a a h
9 5 3 . ! n [ n l a ! n d ! ! J ! u p q s a p ! a m
' d n l s u ~ u n d a p a [ a n e a a d n o [ ! $ z l r a y l a e
q g l e n u a l i a n o l e p a s n o [ a u ! q [ e e a J ! u g q
- e q u r ! p a z l e q s u o o s E [ [ E 3 . v ! S
o ! z ! a n e j q
- v ' a ~ a a p e - q u ~ . I n l a !
- n d a s a u p q a a e 9 n a ~ o O ~ l d g ~ a p a n e o l y
- n p o a d a u a ! S u r a e j n o [ a p u e [ 8 e ! j a a : , a s
! O e a ~ e u o l i a u n j a p p + e B a [ s u ! n l s a l s a
' a 0 1 ! n [ n u r s ! u e 8 a o e p a r u q e ~ o 9 r e u r n e s
a ! z n ! l ! e r n e a ~ e z ! n d 3 . a [ ! z 5 1 I t n u [ a ; ,
a p c i e ! ~ a p a ! p a u r E l e a n p o n e ' a l e l ! ~
- 9 3 1 3 ~ u q d u j a l s a e ! u o [ o a p u p y e ^ u ~
a l n a s p u a [ a 3 - e i e ! ~ y r j u r a a ? ! 4 ; a [ a p u g s
- n : , l ; a r r ! ' p n s t . u r a a e u r a p o - ~ q u !
a p n a l n d a i 8 a ! a [ s a [ ! B a u r q l e n q u a d
a n e o l r l i o J s t K B U I e a a a l s a r n r n d n l s ~ a e j e
u ~ e a l e l ! . 4 q a v . : l e l u ! e u ! ! e m ~ T S J ! A o
e [ r a n 8 e j ! p p [ a ? n l n d n e ! a s p ! i a J e u
- o ! z o [ a a e d n p a I y z a o [ a ~ a u r ! a d u g ! B e a
r r ! [ c I u r p q e u o ! i a u n j n e - a [ a d e a ' a p u e 1 9
a l s a a e l t . ~ ! ~ a e a ~ n n - ! B ' u a 1 o d n 3 S n r S ~ a q
~ r ! p ~ ! r r g a q n e - s ' d n l s r r ! p a a e o y p . e [ : ,
. r o [ a , r a r r ! l e s d r l r r r ' a m 9 ' a l e ! j o a l e a a a j ! a
- a a a [ a p u e [ 8 n a ' a u l a l p q a r r ! q [ e l n z q h
n e - s ' r o u r a ! j e n l r s ~ o [ a j c r ! a a a a p a d a a
a s - n p r r ~ l d e p s ' r ? i u y a n 4 n n : , 3 e 3 o a [ a
e 1 e a a a a n e o l u r a , r ' ~ a s e a r r q d a p u ! a [ p s
1 [ n u r 3 p ! e m l e l a a u j n C a a e 3 a d ! ! i a u n j
a i ! u r n r r e n ! a a ~ G - z s ! ! r r o [ o a ! s u n a [ a r r
- t q [ r ! . ~ s a [ ! s ! , r g r n [ a . r d u r ! a l ! u r n u e p r r r a
' n t d u r a x d a a e t a p a a n [ , r o [ a l t a a j r p e a u
- n r s a a a n s d n r a , r l r r ! a l ! q a s o a p a u a r u o r r
- a j ! c i r r n u q ! . > i r t ' a o [ a u ! q [ c e a l e l ! A ! p e
l [ n r r r a p 1 1 t e ! z e a i u a n [ j u ! a u e B a o J o u n
u a a c , r n 1 1 ? ~ \ 1 . a p r r e 1 . 3 ; r o p u r n u u s p [ e u
- o ! i a r r n j r ! a . r u n u ! r u ! p n e s n a a e l l o , i z a p
a p ' 1 . 1 3 r r p l r ! [ d a a 7 d e j ' ! , r g a a n [ J o [ a l ! a
- a j ! p c a s t ? n l . ) a j a - e [ ! ! $ a ! . \ I n s a n a a p r r !
a a a . 1 1 ~ u ! q [ e a a e . ) a ! j T E ~ U ! ' g l e z ! u e S ~ o
[ a j l s n a j q a ! a r u o I o a p p e a u l J o [ a u ! q [ e
ALBINA
19
ALBIN A
m9nte vitale, pe care numai in viata
d e stup le poate avea.
-4ctivitatea in cadrul coloniei, at i t
d e ordonatti, a atras de multti vreme
atentia celor pe care ii preocupti viata
albinelor. Era greu insti ca ei sti poatti
face observatii juste gi amtinuntite in
intunericul din stupul primitiv. Abia
cind au ap5rut stupii sistematici, cu
rame gi faguri mobili, cercetgtorii au
16murit multe necunoscute. Stupul de
abservatie cu geam a ar5tat cercettito-
rului, in ansamblu, cum se impart ac-
tivitgtile qi atributele in colonie, mai
ales cind el a folosit metoda marca-
jului albinelor care astfel pot fi urmti-
rite rnai ugor. S-a constatat atunci cti
activitatea in stup o fac rnai cu seamti
albinele tinere, care inc5 nu gi-au efec-
tuat zborul de recunoagtere, trecind
insti chiar in aceeaqi zi, de la o acti-
vitate la alta. Activitatea din stup
sau afarti e indeplinitg de albine ftird
s5 aibti anumite functii speciale, in
care sti lucreze toat5 viata, ci in m5-
sura nevoilor coloniei ele se mobili-
zeazd acolo unde cerinta e mai mare.
De esemplu: la aparitia culesului prin-
cipal contribuie la nevoie gi albine ti-
nere care au eclozionat abia de cinci
zile; s-au vtizut de asemenea albine
culeggtoare care in cazuri exceptionale
?i-au reactivat glandele faringiene
incit au putut hrgni puiet, ori din cele
numai de o zi care lucrau la ctipticirea
puietului. Deci succesiunea gi repar-
tiQia muncii in stup e impusti de nece-
sitgtile de moment. Vorbind insti de
modul cum se desftigoarti activitatea
din stup in mod obignuit, aceasta e in
raport de virstti. Prima sarcinti ce o
indeplinesc albinele abia eclozionate
este cea de doicti.
Doicile au un rol principal in viata
coloniei; ele sint albine tinere cu glan-
dele faringiene gata de a intra in func-
tie. Serviciul de doicti tine cam 10-12
zile de la ecloziune. In primele trei
zile, albinele tinere se hrgnesc din plin
cu polen gi-gi formeazti o rezervti cor-
poralti insemnatti in proteine. Cu aceste
substante se aprovizioneaz5 glan-
dele faringiene care produc ldptisorul,
iar doicile hrtinesc matca gi puietul
larvar in virst5 de 1-3 zile. Dup5
acest termen, puietul este hrtinit tot
de doici, cu un amestec de miere, p5s-
turti gi ap6.
Cu cit larvele vor primi de la doici
o rnai mare cantitate de ltiptigor in
primele trei zile de la iegirea din ou,
cu at i t viitoarele albine, cind \lor fi
mature, vor avea o vigoare rnai mare,
vor tr5i rnai mult gi vor rezista rnai
bine la boli.
fngrijitoarele mtitcii, adicd albinele
tinere doici care inconjoard ca o suit5
matca stupului, au grijti de ea gi o
hr5nesc din plin cu 16ptigor. Conco-
mitent ele curtitti gi ling de pe mat&
gi transmit in acelagi timp albinelor
inconjurgtoare acea substant5 care con-
stituie elementul principal de coeziune
a1 coloniei.
Aceste albine formeazti un grup,
cind mai mare cind mai mic in jurul
ei, avind grijti de a insoti matca aflatg
pe un anumit fagure. Ele se aleg din
cele tinere, cu glandele pline de I6p-
tiqor, iar num5rul lor variaz5 de la 6
la 10 albine cel mult. In starea ei de
repaus, ele sint mai numeroase, cam
zece la num5r; in timpul cit matca
depune ou5, in jurul ei stau cam opt
albine; cind se miqc5 pe fagure, numti-
rul lor nu e mai mare de qase. Cind
ea trece de pe o fatti a fagurelui pe
cealaltti, sau pe un al t fagure vecin,
grupul nu o rnai insotegte, ci pe fagu-
rele unde a trecut se formeazti in jurul
ei un alt grup de tinere ingrijitoare,
ce au grija hrtinirii, cur&@rii ei gi
transmiterii substantei de matcl, albi-
nelor din stup.
e a n 3 p d e a p a a e u r a p [ n l s a p p s u g
~ n u r j u o a u n n a ' a a a ! u r a u t h a p [ a j l s t ? ! S
~ z o a e y e z a p s [ n : , a [ o w a a e 3 a ! j e [ p d e
a p a l n : , a [ o u r ! s u n e ! $ q a o s q e p u ! u r a a l a p
a : , ! 8 o [ o ! q a $ u e l s q n s u g l e ; Y o q ' n o u I n s
- n p o a d . a [ ! q e [ ! u r ! s e ! Q a [ ! q ! l s a 8 ! p ~ o S n
[ a j q s e a [ - n p u g ~ g j - y z o l a n a j ! B y z o : ,
- n [ B - a [ d u r ! s ! a n r e r l e z u g a s n d u r o : , ! 4
a l n a q a [ ! a n a e q e z e u r a o j s u e ~ q e a p I n [ o a
n e a a e a ' ! a z e l a a ~ u ! e t n o 8 a l e : , a p -
a l a w ? z z l a - a u a ! 8 u ! a e j a o [ a p u e [ 8 a [ ! ! $
- a m a s a l B a s g 8 [ n a e l n a u ' o [ o a e f a a e o l
- @ a [ n a a p s n p e [ n r s l a a u ! B n B u j
o s a u r ! a d s a l s a a v - ( p e a : , a n p o , r d a a e a )
a s a a a s n e s ! a ! o p a p [ n ! p s l s l n a a n l
n e a r e * , a r n p o r d a o l s a a e e a a e o ~ e a : ,
- n ~ a ~ d ! j : a a s o l ! u r ! a d ' a a a u ! ? a u ! q [ e a p
d n a 8 q e ! n u n d n l s u r ~ . z - e a i u ! p a a a u g
a s ' ! n [ n a e l a a u e g u r e a s n a ! c u r a e p ! n [
- n u a ~ o d [ n s a [ n : , a l s a a a e a ' . r o [ . r o [ ! ! u e p
- y n l s [ n p o a ! 4 a ! u o [ o a o - , r l u ! p , r o l a a e o l
- p 8 a [ n 3 e a 7 \ ? 3 ! A ! l D j 7 ' d l d l U O J ~ J J l l l a J d
. ! ! j d o u [ n d r r r ! ~ u g s a p ! s u r a [ a u ! q [ e
~ e j o ! a n 8 s j u ! p ! n l n ~ e ~ a a u s a a e [ ! l
- u a a a p e a u n ! i a v . , r e l a a u u r p ~ d e a p
[ n s n l d a n s a z a a o d o ~ a p s ! S p a s a z a [ l q
- u a A g s e . 1 n r t u a d ' a o p u r e a e y , r e o ! a a d
- n s e a u ! ; Y r e u r a d n e s a o [ ! . r n o 9 s j s F a e o r a
- a ? s a e a u ! 8 a s u r a d ! O 1 j . 1 ' ! [ e u ! Y a e r u
! J o ! a a $ u ! ! ! i a a a d a d a e ! r [ . , ! B ! n [ n d n l s
I n p u n j a d e a ! B u r a s a 1 3 . a . r e a a n [ ? $ s e a a s
n a l u a d a u ! q [ e a s o o a a u r n r r g z e a z ! I ! q o u r
e ! r r o ~ o a ' ! n [ n d n l s [ n r o ! . r a i u ! r r r p l e a s n
e a ~ d a p a e a n p l p , , a s ! ' s u a l u ~ s o [ n ) u n
a a e d e e s u ; p u [ 3 . a a u u r e a ~ d a l s a n u ! a ! u
- 0 1 0 3 e a l e ~ ! ~ ! ~ a e p u j a r a u n l t ? ' ~ , r o / a a e
1 1 1 q 0 0 9 6 e l 8 u 5 d ' d n l s u ! a n p o . t l
- u ! - a u ! q [ e z i - 0 ~ - s u g a l s a . r a p u r n u
r r n - , r j u ! i ! u ! p ~ n e [ p r r g l s ' a 1 3 ' a a e o l e [
- ! l u a a a [ a u r q [ e l u l s e a l s a a v . p a u r n ! j :
? e ! a ! . i [ a a a d a a ! 8 a ! a a d s a B u r d u r g ! S
! ~ n B e j a , r ~ u ! , r d s n s g u i d [ a j p e a p u n s l
- g d . I a e a p : , ! u r a l n d [ n I u a r n = ) - p l n z g ' \
r a r u 1 6 g r z n e a l s a n r r a a n . ) B r u r 3 s e a X
! ~ o a h 1 J 3 i r 5 ! d ! a e t r i p a p a d a a a p i g e p u g
- s q 1 6 a a e o ! a ! c l a d p y o s a s - n p u ! u d ! a d s
' ! n l n i ! u ! p a n e j - e j U ! a o q z a p e a n p u ! a s
[ n a o ! a a q u ! u ! p ! n [ n a a s [ e a l e l ! p ! m n a p
[ n p e a 8 q n u r a q 4 a a g u r a u n ! i : , s g s e a 3 y
- p l e n [ ! p e a a d e a a a r u r u ! p p d e a p
[ n s n ~ d a n s a u ! u r ! [ a g s ' a e j I - a 3 I n l u a a n a
u ! n d e : , ' ! d ! w u ! p n e p a [ a q e a a d w ! l
u j ' J O [ ! ! j a j ~ e ! Z e a : , u ! : , e u ! p a e ~ q : ,
p u g d a a u g ' ! n [ n a e ? a a u e a a e a a n [ a n d a p
e : , u n u r s [ a a a l a 1 3 . ! a u s a r l e a a ! s ! u o S e
n a l u a d ~ e ! : , a d s u r l e m n a p u r a ! n q a J . )
a a e a l a o j a u n a r a : , n o ! a a l u ! u ! p e 3 u n u r
! : , u n l s a a a a e o a p ' g : , ! o p a p [ n ! 3 ! n a a s
e 1 ~ j u n u a a a a a u q a l a u r q l e u ! p a l a e d
o ' ! o l u g a q s a 1 n s a 1 n 3 p u p n e s d n q s u !
a a e u r a e a n p l g a p u 1 3 . a l a m o p l ! j u a A
' ! [ e l
- e u ! ! a n 8 e j l ! s y a g d e a 3 ! a ! $ e a a u a 8 ! ! a
- g ? [ o . \ z a p ~ n d r u r l u g ' o [ o : , e l ! a g q ! n : , ! j
a e - s a a p u e t q o a a ! u r y a o ~ j e I e n 7 u a n a a p
I e q a a j u I z a p ! S a e p ' l e a n a d w ! q ! $ e [ a a e
r r r a u l u r g a [ n q r n : , l p u ! [ a j l s e ' a [ n [ a ~
t a a g a a ! j [ n r o ! a a l u ! n s a r o d s a [ a ' a a q o ! q
- 1 1 u e a u ~ j u o a a 3 s ! [ o d o a d ! B ~ A ! [ B S a p
a ! j n [ o s o n a ' ! o d v * ! a [ n [ a a ! ! $ a n d a d
a l u a J a p e s a ~ d 3 u ; s a m : , a [ a a F s u r u ! u r g a
! g z o j a o u r e l a u r a p a o [ e p e o r a a d u g J O ~ J
- ! [ a g d ~ u a [ ~ , r n j : ! [ a n u g u r p a l a e d o ! 4 I ! : ,
' a j u q u a p a l e s g l a [ ! a n ) s a a a 0 1 [ n p u n j
a d a p p u g : , ! p ! a ' a [ n [ a : , a l s a : , e g j g . r n : ,
a 1 3 . ! a r r n l e l n a s g u e - s a : , e ! i e a a u a 8 a p
l ! s g a g d e a q e I n q ! n : , u ! p a o 1 ! a n 8 e j a [ a I
- n I a a @ a n : , 1 6 : , s a ! o d s a l a a n 3 n : , ' p a ! [
- e s a a n p o a d e n a l u a d l u a ! o ! j n s l e q o ~
- z a p n e - s a a e I n q ! p u e u r a p u e [ 8 s o a p : ,
a l e ' a a a u r y a u ! q [ e l u g s a p r v o l ? i g r n 3
ALBINA
21
AT.BINA
fost luat de culegiitoare din potirul
florilor. Albinele culegiitoare, prin
scoaterea gi resorbtia repetat5 a conti-
nutului gugii pe virful limbii, eliminii
surplusul de apii di n ea pi concentreazii
continutul noilor zaharuri iegite di n
acest proces. Mai mult chiar: glandele
faringiene dau inc5 o enzim5 de altii
categorie fat5 de invertaz5: e cea care
actioneazii asupra glucozei di n noul
produs ce este mierea gi care folosind
oxigenul din aerul inconjuriitor, tran-
sformii o parte din glucoz5 in acid glu-
conic. Acesta imprimii mierei reactia
acid5, care o face sii devin5 bacteri-
cidii, gi deci ii inlesnegte buna conser-
vare. V. n. Mierea.
Aceastii prelucrare o fac la nevoie
nu numai albinele tinere, ci gi cele
mai virstnice, c5ci secretiile glandu-
lare produciitoare de enzime chiar
cresc cu virsta. Este o munc6 grea gi
care cere in acelagi t i mp un consum
de substant5 albuminoid5, pe care al-
binele prelucr5toare o iau at i t din po-
lenul ce-l consumii, ci t gi di n rezervele
lor corporale.
Stra ja coloniei. Unele albine au sar-
cina de n p5zi intrarea in st up, ingii-
duind piitrunderea in interior numai a
celor ce fac parte di n aceeagi colonie.
Acestea sint str5jerele stupului gi ele
fac parte dintre albinele tinere care
nu gi-au fiicut incci zborul de recu-
noagtere, dar au posibilitatea s5 cu-
noascii pe cele strgine, prin ace1 miros
caracteristic fieciirei colonii.
Ceresele-cliditoare de faguri, ci t gi
ciip5citoarele celulelor cu puiet sau
miere, sint albine tinere di n ziua a zecea
a vietii lor. Degi glandele lor farin-
giene mai secret6 15ptigor pentru pu-
iet in cantitate redusii, acum incep s5
se dezvolte glandele produciitoare de
cearii, care secret5 solzigori, concomi-
t ent $i succesiv cu cele faringiene pen-
t ru o scurt5 perioadii de timp. Cind
Schema prelucrgrii
mierii de albinele
prelucrgtoare
glandele cerifere elaboreaz5 solzigorii,
ele cliidesc fie incilbind cu cear5
partea de sus a fagurilor, fie cl5-
di nd faguri intregi ori faguri mici, in
rame cliiditoare. In lips5 de spatiu,
pentru cl5ditul lor albjnele ingrSim8-
desc solzigorii in ghemotoace sau in
mici faguri suplimentari crescuti i nt re
spetezele de sus ale ramelor. V. n.
Ceara, Faguri.
Aceste activitiifi sint efectuate de
albinele tinere i n primele lor zece zile
de la eclozionare, dup5 care executii
unul sau mai multe zboruri pe afar5
aga-numitele zboruri de orientare,
ca sii-gi recunoascri stupul.
Culega'toarele sint albine care, obig-
nui t , incep aceast5 activitate dupe
14-15 zile de munc5 in stup. Si nt
fnsii imprejurgri cind colonia igi piis-
treaz5 in st up o insemnat5 rezervii
de albine zburiitoare, pe care o folo-
seste numai cfnd apare un cules abun-
dent , ciiruia, in aceastci situatie, ii
pot face fat5 cu succes. Atunci albi-
nele coloniei sint atrase la cules, hi nd
parte gi albine tinere de 5-6 zile.
Aceasta se intimplii numai cind cule-
sul ia proportii mari gi numai dacii in
st up sint suficiente albine primitoare,
care sii poatci prelucra repede recolta
adus5 de culegiitoare.
Unii cercetatori au stabilit cii in
astfel de situatii, mobilizarea coloniei
ajunge pin5 la 60% di n albinele stu-
ALBINA
22 ALBINA
pului, iar activitatea lor este labo-
rioasii. Totodatii, organic, albina cule-
ggtoare foloseqte secretia glandelor fa-
ringiene la producerea unor enzime de
categoria invertazei in locul secretiei
de 15ptigor ce era necesar puietului
larvar. Invertaza va servi in acest mo-
ment la scindarea nectarului adus din
flori, dedublind zaharoza din el, in
cele douii zaharuri simple: glucoza gi
fructoza. V. n. Mierea.
La plecare spre cimpul de cules, cu-
leggtoarea ia in gugii o doz5 de miere
din celulele fagurelui, doz& care e in
raport de distanta pe care trebuie siio
parcurgii pin5 la sursa de nectar.
Activitatea in afara stupului este
grea, anevoioasii, obositoare. In afar5
de aceasta, acolo afarii, in cimp sau
In piidure, le agteapt5 o sumedenie de
inamici neviizuti, din lumea bacterii-
lor cu care ele intr5 in contact direct.
Arma de ap5rare a albinelor contra
acestora din urmii este chiar pe corpul
lor, pe suprafata cuticulei, sub forms
de antibiotice pentru distrugerea dife-
ritelor forme de bacili gi microbi. V. n.
Antibwtice. Cercetiitorul P. L a v i e
le-a descoperit pe capul, pe toracele,
abdomenul gi membrele albinelor;
acestea, impreunii cu cele pe care al-
bina le mai are in propriul siiu orga-
nism, fac ca aceastii categorie de lu-
criitoare, culegiitoarele, gi care i nt r i
direct Pn contact cu lumea exterioar5,
s& nu aducii in casa comunii o datii cu
hrana gi bacterii.
Cind albinele piigesc in aceast5 noui
sarcing, de culeggtoare, yi-au terminat
aproape complet activitatea in inte-
rior. Glandele lor faringiene ajutg
acum la prelucrarea nectarului.
Activitatea culeg5toarelor este Pn-
.dreptatii in trei directii: fie cii ele aduc
apii, nectar sau polen. Aceasta este
pcea rnai istovitoare ocupatie; ea r5-
pegte albinelor cele din urm& rezerve
de energie incit, imb5trinite si obo-
site, degi trec apoi la munci mai ugoare
in stup, nu rnai tr5iesc acolo decit
putine zile.
Dup6 cercet5rile lui L u n d i e,
F e b e r g e gi A m b r u s t e r , al-
binele fac - in t ot cursul activitiitii
de culegiitoare - abia 35-65 zboruri,
pin5 dispar. 0 albin5 poate vizita 9-
12 flori pe minut. Cantitatea redusii
de nectar cit incape in guga albinei
culeggtoare in toate aceste zboruri is-
tovitoare abia face 1,35 g miere con-
centratii. Deci fiecare kilogram de
miere costti viata a mii de albine, ti-
nind seama cii sint necesare 70 000 zbo-
ruri pentru acest kilogram de miere.
De aceea, productiile mari nu pot f i
realizate decit de colonii foarte puter-
nice, cu multe culeggtoare. Este stator-
nicit cii numai de la o colonie care are
cel putin 5 kg de albinii zburitoare, se
pot recolta 55-60 kg miere extrasg.
f n activitatea de cules nu se observ5
l a albine o succesiune constantii, ci ci
dupii nevoi - ~ i dupii bogiitia pro-
duselor in natur5 - aceleagi albine
pot aduce cind nectar, cind polen, ori
propolis. Se pare cii cele care aduc apii
in stup se specializeazii, ciici s-au v&zut
aceleagi albine marcate, care timp de
dou5 s5ptSmini s-au ocupat numai cu
transportul apei in stup. Cercetitorii
au g5sit cii proportia de culegiitoare,
pe specialitiiti, ar fi: 25% transport&
numai polen; 55% adun5 polen gi nec-
tar, iar restul aduc in stup apii, care
are un rol de ciipetenie at i t in prepa-
rarea hranei pentru puiet, cit qi pentru
piistrarea unui echilibru stabil a1 mi-
croclimei din interiorul stupului.
Indicatia izvoarelor de nectar pen-
tru albinele din stup o fac culegiitoa-
rele ce vin de-afar&, de Pndat& ce ajung
in stup cu guga plinii. Ele o fndepli-
nesc printr-un joc variat, ce a fost de-
numit duns. Comunicirile celor de la
ALBINA
23 ALBINA
Albing ce cmite
efluvii odorante
(orosi Pall)
exterior cu albinelc aflate in pragul
stupului yi le mai fac cu ajutorul
i ~nei glande descoperite de Ivasanoff
--glanda odorant5; ea servegte la emi-
terea i n raze drepte sau ondulatorii a
unor efluvii de nat ur5 asemiin5toare cu
undele pe care -dup5 r on Frisch -
,,le capteazs di n dep5rtare rnai mare
sau rnai mic5 numai albinele care
apartin aceleiagi colonii, di n caw fac
parte albinele emif gtoare".
De curind s-a constatat c5 albinele
culeg6toare rnai comunic,i intre ele gi
cu ajutorul ultrasunciclor. Aceast5
constatare s-a dovedit intemeiatd; se
observase de mul t t i mp cii unele din
ele f6ceau miyc6ri aya de repezi cu
aripile in anumi t e imprejursri, gi pe-
riodic, f 5r i s5 poat6 fi perceput vreun
sunet. Aceste ultrasunete, se b5nu-
iegte, c6 sint folosite de albine si in di-
feritele lor comunic6ri la exterior.
Cuibul. Continuitatea de vief,uire a
speciei albinelor i n t i mp gi spatiu se
face pe dou6 ci i : prin creyterea puie-
tului i n cuib unde numeroase genera-
t i i se succed in decursul anilor, si prin
roire, fenomen care corespunde unei
situatii de rispindire, de desprindere
din colonia-mam6 a unei p6rti din ea
gi care pleac6 cu matca veche s5-si in-
temeieze i n al t 5 part e o nou6 ayezare.
fncepind din primele zile ale luni-
lor de iarn6, matca coloniei depune
zilnic oui . La prima revizie de pri-
m5var5, f5cut6 de stupar, se g5seyte
puiet pe 2-3 faguri i n elipse rnai mul t
sau mai putin extinse, i n raport de
hrana aflat5 sub form5 de pi st ur 5 sau
de tesut gras ci t gi de populatia care
compune colonia respect iv5. Acest pu-
iet se afl5 pe locul unde a st at ghemul
de iarn5 si dcci cu cea mai potrivit6
c5ldurli pentru puiel qi malc5. Ace~t
Ioc esle denumit cuibul coloniei.
f n prim5rar5, aceaslli crestere pro-
greseazG cu at i t mai repedc, cu cit co-
lonia a ieqit din iarnli cu pierderi tit
rnai reduse, cu albine sSn5toase gi care
au eclozionat in toamn;, f5r5 S: f i
participat la lucr5ri grele sau la crpy-
tere de puiet.
Kum5rul de ou5 d e p u s ~ de malcci in
cuib, la inceput nunlai de citevn s11lc.
ajunge curind la 1 000-1 500 pe zi.
ceeace dctcrminc? o cresterc n po-
pulatiei stupului cu albine tinere.
Acestea formeaz5 r e ~e l va dc albinr cu-
leggtoarr, care vor acumnla in faguri
o cant i t at e mare de hranc? pent111 ele
gi urmagi.
Grija stuparului estc ca aceast6 aru-
mulare de albine lucr5toare in stup.
Enceput5 si dirijalli cu 60-70 de zllc
inaintea culesului principal, s5 atingA
4-5 kg de albine culeg5toare. Cind
dup5 acest cules principal urmeazj un
al t ul , ri t mul de crevtele a puietului in
cuib nu trcbuie s6 se micyoreze.
Cind colonia ajungc s5 aib5 un nu-
miir mare de albine lucriitoarc, se pro-
duc anumite fenomene in aceastii uni-
t at c biologic5 gi anume: a. apari1;ia
unui mare numsr de trintori ce repre-
zint8 i n colonie elementul mascul; b.
albinele incep s6-gi clgdeasc5 botci
di n care vor ecloziona la t i mp viitoare
m6tci. Deci colonia p5gegte de dat a
aceasta spre marele f el a1 vietii care
este inmulfirea speciei, denurnit5 in
limbaj stupsresc roire.
Roiul. f n citeva zile, folosind mie-
rea l uat 5 in gugi la plecarea lor din
st up, consumind yi di n rezervele de
proteine organice acumulate i n tesu-
t ul gras, albinele roiului cl5desc i n
locul ales drept locuinf 5 multi faguri
- d a a p y a j u o : , a 1 a n e a ! ! j a u ! l s ! p a a e a a a e o
n o p a 1 a a - a ! 8 o l o ! q ! 8 a ! 8 o l o j n o m -
a q ! n a j l p ! a ! g n s u ! n a ! ! $ e l n d o d a s e o n a m
- n u ? l u ! z a a d a 7 v ~ a J q 2 a w q d p . y a a d g
- a l u a u ! y ~ o : , ! o u ! a J o I a a e j e j e a d
- n s y p o l a d a d e o n d e ~ ? ! p u ! d s ~ n a q s a
' v ~ a j ? q a w e r a a d s ' q d p . 1 n u a B ' n o l a p ! d v
e a ! [ ! w e j e a n e N . a u ! q I s a p e l a s s 8
. a ! u o ~ o : , e 8 e a n q u ! e l a p ! Q ! : , ' ! n o l u ! n l
! 6 ~ : , l e m e l a p r e w n u a n e l ! p a a a ! a ! 8
- n s u i y w s u e a l a s n u a u ! q I e 8 7 . ! a ! S n s
- u ! a 0 1 a ~ ! ! n d o n d n o I a a n e [ p u ! j ! w s u e a %
a ~ ! : , ! o p ' ! a ! u o [ o : , a w ! 8 a n l u ! u r a u ! j n e d e
! n ~ n l a ! n d e a n a l Q a a : , a p e a u n ! j : , u n d
- a a e o l s n : , n l a u ! q [ e s a ! a m : , u ~ p ' a l e p
- u n o a j y n o ' ? : , ? e m a p a s n d a p : n o a I a w
- ! n d a ~ d e ' ! a ! u o l o : , l n q ! n a a z a w n o j a s ? s
a d a : , r r i a n e o u i ! j ! p g ~ : , n o u ! ! a n S e j u l
e q u a n n : , a ! j
n u e s a o ! , r a , j u ! u i e 3 n n l u a d ' Q R D O I ! n [ n
- o u a l ! , y a ? o d a u a [ ! a a p ! q D s a p s ! l o d o a d ! Q
p e a : , n ; , p a a d o m a u ! q l e r r ! p a l n e d 0
. a ~ n Z u , q - u ' A
. a . r e u n a ! ! B F u r l ! p o a p 3 0 1 ! 6 ? ; 3 ' l a ! n d
n q u a d u g 8 s a 1 ! i a a a e a ' y u a r r l n a ~ u a d
6 ~ a o 1 l n t u ! " ' a a n 8 e j ~ n u r ! n d y e a a r e l
p w p y e a n a p 1 a o b ~ z 1 o s g l a . r t ) a s a a a j ! a
- a : , a 1 a p r r n 1 8 s k n ! e u r n r r ! a ! : , ' a ? e n B ! u r a r r
n e l s g z c h a s a l a a a t ? n r r ! e n p . ~ a d a p
e u r , r o j q n S ~ . r o [ ! . r i ~ * S e ~ c [ a r l ; j s . F i e a u r a o j
a n , ) a j a o ! ! l r r ! I H U I p u ! . ~ d s a ~ ) a s L ~ e w ~ ~
! r ? r u r ! - a n , > ! u r l n d n . 1 8 u ! a . 6 e l g u l e
r r n q o s c a p 1 ? [ 3 I A - P S a , r r ? t l p l l u 1 1 1 ~ o e a [ d
a ! u o l o J w ! r n ' r u n , r p n . r l u a t I p l r r a ! a ! j n s
g u e , r r l a p ! . r n ? s a . r a j a u r i l l n g i n 8 r r ! n e !
' C ~ ~ R U I a l n n n p u ! ~ l i . I P ~ ' a l r r ! e r r ! a I ! z
n A a l i 3 n : ) y a s a s n j a s ! ! u r a p ! : l a z r r ! p ' a u
- ! q [ e a p F u ! m o ! R u r n r r n r r l u r p . 1 F n E a
. a u ! q I e
a p ! Y n . r l u ! n s r ? u r d n l s u ! p a e d s ! p p u l : ,
r o u n ? e . r r ? ! r l . j i a [ ! [ a ! n p r l ! . r J ! U I ! U n : : ,
g q u r ! r I a s n u ! I l l n p ! . \ ! p r r ! c ! ' i ! a e t l s ! a
. a . i r ? ~ S y o q t a u n
- o l r ? p . ) ! u z c a c I ~ ; u n e s I n ? t ) . I u / 1 1 : ) y e r d
g s r ? ! u o l o a n e s . a l e ? d a l b e a r r a t 1 r : ~ ? e k
a ~ r : t I s ! 1 ) a l e 0 1 1 : a j r r a p ! J , ) r ? ! , r o a r r n a n p
. a n e o l r p n n
e a e a ~ u x ! n d n n l u a d ! o u ! ! ' ) e ~ a u a 8 p u r l @
- a n d ' n o u u ! p a l 4 a u n o d [ n l 3 ! 3 . r e ! ' ! 6 e : , o 1
- [ ! w ! ! n n B e j U ! ? n o ~ u n d a p g s a d a ~ u ! a n
' d m ! ? e ~ ? ! : , a p s n e d a a u n ~ d n p ' e : , l e ~ q
. ? a m ! ! c u r ~ z e a s l n d e j y a w a q B u ~
O a r v u r a l . u . A - ! ! w a y l n d
- w ! ? u ! p a s e o r a ~ ! a n l e n a d w a l a l n o d n s t . s
9 n C . e a 1 a : , ' t . a ! l : , a [ o : , ! Q a y a d o n d g e m d
- n o : , q a n p I g : , o u ! j u a w ' a n a ! w a p a [ a a
- a a z a n u ! p p u i w n s u o : , ' e a l s a : , e a e r ' p l e a
! e m [ a : , 1 n : , o 1 u ! a u ! q I e a n l u ! e a l e 1 4
. w a y 3 . u . i \ - ! n l n c I n l s ~ n : , o ~ r ! w u ! p
! ! n n 8 e j a d w a y 8 u ! B u ! ~ l s a s a [ a u ! q l e
' s o n n S ! n j ! n [ n d w ! l e a n ! u a n n : , ~ 3 e p 0
' a a e I n w r q s a p e a n ! u g a H ' ~ o ~ a u ~ q l z ,
v u v r l l . u . , I . a o l ! a n S e j a l a l e A n a l u ! a q u !
a a a u ! l a u ! q l e S y c - c L z u r j n d l a : , n : ,
g u n e r U ! a a l u ! ~ s e ! u o l o a I a j q s e e o r i a l
- u a d ' [ n ~ o ? [ n a ! d e a a e j o a ! i e a a d o g l s e a s
- v . [ n l e n o ? [ n u 1 e a a d p S u [ n ? s a ~ ! & n u
~ s e n j e r r r e o n q u a d ' ~ $ j e l n u ~ ! ~ s a ! j p s
a ! o n a u a , r e e ! u o [ o : , ' ~ n ? o l n n l e r r ! j n d
- w t n e - s a I ! a o l j p u j 3 . ! ! J O ~ U ! J ? ' a s a l ~ q
- n g q I n q u a u r a l a a ! u o ~ o : , r r t p ? u ! u r q a e a u
- a u r a s e a a . l a ! n t l ? [ n u ! e m a ? Q a n : , 3 1 3
n n ' p z c a r r ! j n t l u r ! a s a s r e ; , ' a l e ~ n r u n a e
n o 1 a A n a z a . r e r u e a s a d ? [ n u ! n u ! c a s e !
- y . r $ ~ s a t l a a u ! e ! u o I o n n e ! ' g a n s r r ~ . r ~ s
q u ! j n d a l ! s p u n p l ? a l a ~ e o l ~ S a l n 3 . n a , r
- a w y z e a u r j n d u r l a s a l a s a n s a a y . r n ? e u
I - I ? r r r u e o l a n d s n z e c q u ! e u l [ n d r u ! ~
a ; , E a n s F r r r a d l e u n a ! a p o s a l g 8 a . 1 d a s
a [ a r r ! q [ y ' a J D U J a ! n ~ l u a d a ] ? l ! l p 8 a J d
. s o s ! . r d a p a [ a J a t l ! q o q u l p r r ! 8 ! a n
' a u ! a r r o n a 1 3 . 1 u a a a d a 8 a l 1 : . r o ~ ! k ! a I a u
- ! q ~ e a n . ) u ! p ! a l E u r a I a d e o q ! ! , r ' ! . ) ? e m
a l l q a j J c U ! u ! a l o q u ! g o r r ! r u a o p ! c u r a n n 8
- e j a p a n ! Y , r e r u o - n ' l u ~ . s n s ! e r u S ! ~ S
- a p F a r r n w a p ~ n ~ : ) i : , p u ! n u ! q r r o s ' a a n ?
l e a a l c l I ? a . r u o y r q a l E q e s ~ e u ~ g a ~ j s e u r p a
' a u ~ r ? n r - ! a ! ~ r o ~ o ; , [ R b v 3 0 1 l n ! q : , a n L I T ' u a 1
- o d ! B a , r a r u r a p ! a e r n ! e w I ! : , ! ? ~ i ! ? u s : ,
~ 8 n l a l s y s a a e o l y o 9 a l n n a l a u ! q l e a t ? ! ' y n o
y r n d a p ~ s a l b a q r , . a Z a s n n q e u r ! a u l . ! o u
- ! q [ j ~ a a s e a q n s a q e e [ $ p a p ! a e m ! e m
a e ! q 3 j 6 ! Q o u t m n [ o n $ u ! s ! ! . I O ~ U ! J ~ ! ! ! U I
- 5 a e a j u e n u . e ~ u ! z a a d ! ! q . e m e a n e o l n 3
. u r m g L g a p a l s a ! ! q w ! [ e a u r ! 8 u n ? . a a e o [
- n : , T ? [ a s g a s a p a o [ a ~ ~ u a a l s [ n ~ d a a p u !
! z u a q n 3 a e p ' s 1 y 3 u ! - a y 4 n u a a - u n a q a a e o [
- n a a p l u ! s [ n d a o a g a a d o ~ e ! - a : , ! ! a 0 4
- ! d a d - j a ! n 8 u n [ ! j : a a ! j q n s a l s a [ n u a u r o p
- q e a 3 d m ! ? . U ! ' 8 . 1 8 1 ! B U I a 3 e a o ~ n 3 a e p
l a n a s ! c u r u ! j n d ~ n d a o : , a a e ' v 3 ? u v w ~ a 3
s ! d v ! a o a q e n e s ' v ~ ? u . I v ~ v . ~ a j ? l l a w n d v
' g [ o ! u n e a p q [ e F ? ! u r n u a p a ! a J s n v u r p
I S F u e a l r a g s y a e ! u e u r a a f ) r r ! p e u ! q [ v
. F n ! p
- 1 1 s e s e . i q n s a p p j e j p l a n a s ! e m u ! j n d
y c I u r o a 1 o n e a [ a u ! q [ V - e s ! q a u ! ! e w
~ [ n w a ~ e o ~ n n p l u ! s ! ! a o l u ! a l a 3 d m ! $
[ I ! b ~ u a q [ e 5 a ! \ e 1 u a u r 5 ! d y u ! i n d n 3
' s ! q . , r r ! - n ! 8 n u a a n e s s r r [ , l u l - n ! r u r p e ! s a d
n . 1 ~ e ! i r e d a l ! a a d o . ) e a [ s r r ! u r o p q c a [ a 4 n [
- 3 1 1 1 n . ) ' ~ s s o ! a ! ~ S a u - u n r q a l s n ! a n a a e o l
- n n . , , e u ! d [ e s u e ~ l " n e s , , ~ u n u r o ~ " ! u ! q
- [ e I : ~ L I P J , , , , U ! e l ! u r n u a p p z a s r r e . r j e u ~ c l
- [ u a l s o a s e d q n s ! a l s a a e [ n d ! ? o l o . l d
. [ a n g d g a 1 4 a [ n [ a 3 u r p e a l a ! r u a . r l u !
a a e 1 1 . 1 r r ! [ d , I a q ! [ n ! j e d s u n p r r ! s y [ , , , l e d
- s u " e [ e a a a ! u r ~ s d 3 ~ d p . 1 f a o b n a s - n p u y
- a a ! d . ! n [ e a a l ? l a . ) . r a a e l a l a ~ n 8 e j e a s a p e
n s a s p a ~ d a [ ! . ) l p r u ! u r q u [ g p i r l l q u ! j n c I
! e m ' g [ ! q ! ~ s e + ! c u r 3 1 ! q [ e o 3 . : a ! ?
- J ! . \ o s e a u n ! u ( l ' e ! i \ u r ~ ! p u e a ~ ' e ! u o [ o d
' e ! c ~ l s n v ' e ! u t ? u r . r a 3 ' e ! [ 8 u v ' e p u e ~ o
' e j u e a ; t ' s ! u e d ~ 1 1 . ) p r r l d a ~ u ! u e a c 1 o . r
- n a ! a [ r t k u a r r r , ) u o , ~ I : a ! . ) o l r ! r r r ! b y . ) ! p a o r r
r ? u o z o d n 3 o ' ' 1 v . ' ~ j ! 1 1 3 1 u - ~ . ' ~ j ! l ~ a l c l s ? d y
: a u r n u r : ! Q a u e J ! a j e a l a . 1 a p y j e ~ a s e o . 1
- , ) r u n r r a p [ n l s a p a s e a q n n 1 3 3 p ~ e c i v
. a l e ) ! p t u r n ! B F , r r I 1
- r ? , l ~ t l [ u a l a p ! n [ n u r ! Y a a [ n : ) ! j ! a a d s a p
l . r o t I ~ ? . r u ! a l . ) u ! 1 s t ~ r a ! l ! r r r ! [ n n ' n ! a n s
' n ! u r v . 1 ~ L s ! ~ f . ) ~ ~ ! U I I , I ( I a d s E z e ! d e l \ a . r c o [
u ! s o [ ! d n 8 e j e a a w u a a e z ! [ o d o r d o u ! ~ d
p s u ! a s - n p u ! q a s o a p ' ~ u e a d o a n a e a 2 n 3
t . [ e a o d a o a a u r ! q u r ! 6 e a a ~ e a a v . e ! u e d s
u ! a d F u e a d o a n a e u ! q [ e n 3 e a u n ! + u o f
a a e j ! b u e s ! q n ! n [ n l u a u ! q u o a I n l s a a
- p ~ o u e d n a o a a s a y a ! [ a l e u l q ~ e ! Q F l ! u r n u
- a p v s s a w . i a ? u ? v ~ a j ? y 2 a w s ? d y e s e a q n s
! S F a ! a a p ~ a 9 e a u y e a ! S . e a a a e u I a
- ( u a s
- u a y e b y ) a l e o l g a a n 1 a u ! q [ e ! j . ! a ? F u r
a J e p r r n o a j a u p n o u ! p a 1 4 e r r 1 0 6 a s ! ! z
- e a o a l ! u r n u e u ! - o - l e a l s ~ d e a 3 W S ! A
- ! l ! r x ~ ! . r d a p s w a n a F s e a q n s g 3 s e a a e
n . r l u a d a t l s ! a a l a e a e = ) . ! i ~ n a s ! s a d a p
l ! . r a d o ~ e [ n d a o a n a s ! y a u ! - g u n a q a a e o [
- n : , a a v . s ? s u a d v 3 v ~ a j ? y l a w s ? d y s s e < r
- q n s a q H a s g 8 a s a p u n ' a j u e a a d ~ ! a u n H
i n d e n " 1 ~ u j d [ e e a s u e , ~ ~ u ! a 8 u n l e
~ a 8 e a u e s e a ' p n s a d s p u g a o q o n
- v a d o l y v ~ a j ? q 2 a u r
s ! d v g z n e n p l s e a a e u ! p p q r u r n u a p p u ! ! j
! a [ o 3 u v I n l e m ~ t [ ! B e y ! u e 8 ~ 1 3 ~ [ n m [
a a d s u ! J s a A a a d s s u ! ? x a 1 3 - s 1 3 3 . e d o a
- n 3 u ! p a [ a u ! q I e o p a l e r d o a d e ' ! a e u r
r a w l u i s a [ e a o d ; r o 3 ! r I n ! s u a u r ! p ! s a g : , a l e
D 1 0 3 ? J U O W ~ . 1 a j ? 1 / 3 ~ 1 S ? ~ V L ~ ~ ~ r p ~ ~ ~ ! [ ! ~
! ! i u n u r u ! ~ p ! $ s q a p 3 0 1 n 3 ' p a o u e l
I R U I c . \ a > ' l u a u ! ? u 0 3 a d a p ! a c u ! a a A
. u e 3 ! a j e
[ n l r r a u ! ? u o D a d a p ! a u ! q [ e 1 1 3 ? p a p a r m
! R U I l n d a o a a a e : 4 0 1 0 3 ? 2 1 n v . I ~ ~ ? ~ ~ J L u s ? d y
a p r ? a a ! u r n u a p p u ! u r ! a c I ' ! a o Q ! d a d a p
g j ! [ r l 3 r r n p o ! ~ ! u q . r F j g a S e a u , ~ a [ d u r o : ,
r i a . r c o [ n a a n e z ' ( a e x e 8 e p e 1 q q n s
- u ! ) L q Q e 9 [ e ~ ~ e a t [ q n d a ~ u ! ' : a n t 1 a a e q s
u ! a k Q a s p 3 a s F u e a l ! a g s g n e s ) ! a j j T u ! q s ! a
- a l . l s . r e . ) [ n d q o l o . r d 1 1 s ~ J ~ V ? U V S V ~
. p r a q [ e 2 ! R S H J ! 8 y a Y e a u
e s e a a p u ! a d n : , a a e a 7 n ~ a J ? y 2 a w s j d v
e ! ~ a d s : a s e > r e u o p u ! a o [ a u ! q [ e e a a ! j a g d
- u r ! m i e l d o p e e - s a n e a 3 n I g s e a u e u ~
. ( n o z o u ) , , a a a ? a < a e a
a [ e s a [ ! ! a d o a d ! 6 - n p u ! ~ , i s g c l a e p ' [ ~ m ? e u
a s - r t p u ; u o ! i . ~ a [ a s ' a ! j e a a u a Y u ~ a ! j e a a u a 8
u r p q . r a a s u o n a s a a c a y u e l s u o a a % e ? a ! a
- e . \ o " a 5 a [ a j u ! a s a u n ! i o u y l s e a n e u ! n d
~ , ' . ) e p ' a s e , ~ a p e a . l ! u r n u a p a l a e o d ~ s I n %
ALBINA
26 ALBINA
sint harnice gi blinde, cu o mare vita-
litate gi cu o accentuatii predispozitie
la roit.
f n partea de nord a Germaniei, gi in
continuare pe teritoriul Poloniei, rnai
ales in terenurile ocupate de planta
denumitti ,,iarba neagrti", trtiiegte o
albinti de culoare sur-deschisti, care ro-
iegte intens. Ea constituie de asemenea
o subrasti cu denumirea Apis Mellifera
Lezehni care face legtitura cu albina
brunti din zona paduroasg a R.S.S.
Bielorusg c,u denumirea de Apis melli-
fera siloarum. I n zona muntilor Cau-
caz, pe versantul nordic se gtisegte
albina caucazianti - ,,sura de mun-
te" -care derivti tot din rasa neagrti,
Apis mellifera caucazica; are limba de
7,2 mm. Este foarte rustic5 ; s-a adaptat
la temperaturi joase, iegind in zbor de
cercetare gi la temperatura de + 6-
7C gi chiar pe timp umed gi cetos; de-
tine intiietatea in productia de miere
fat2 de celelalte rase.
In R.S.S. Ucraineanti se gtisegte o
alt5 albing cu caractere distincte, Apis
mellifera acervorum putin mai micii
decit cea caucazianii gi cea din R.S.S.
Bielorusl, dar cu o pigmentatie ceva
rnai accentuats spre galben; este blin-
dg, harnicti gi cu o limbti putin mai
scurtti.
fn acest vast triunghi mlrginit la
nord-vest de albina carniolg, la vest
cu albina dalmatti, iar la rtistirit cu al-
bina ucraineanti, s-a statornicit de-a
lungul veacurilor, albina noastrti bgg-
tinagti ,Apis mellifera carpatica, care
plstreazl o medie biometricti de 6,399
mm. Ea se situeazl in privinta lun-
gimii limbii, lungimii corpului, a tar-
sului, aripii anterioare etc. fntre albina
galbenii italian5 gi cea carniolii. Un
colectiv de cercettitori de la S.C.A.S.,
a stabilit cii pe versantii Muntilor Car-
pati, in Cfmpia Duntirii, in Podigul
Transilvaniei gi Moldovei triiiesc popu-
latii de albine .cu insugiri morfologice
gi biologice caracteristice conditiilor
de clim5 gi cules din tara noastrs.
Aceste populatii constituie o unitate
care face trecerea intre albinele car-
niole, italiene gi ucrainene. Culoarea
chitinei este brunti, acoperitti de peri-
gori gri-deschis cu o ugoarti nuant5
galbeng. Este cunoscutii de mult gi
catalogatti drept ,,albina de Banal".
fnsugirile caracteristice ale acestei al-
bine sint: blindete, comportarea linig-
t i t 5 pe faguri, reactie imediatl la fum
ceea ce o face sii fie foarte ugor de mi-
nuit; are o bun5 adaptare la culesurile
caracteristice din tara noastr8; c5p5-
cegte mierea la ,,uscatu ceea ce o face
sti fie foarte apreciatti pentru produc-
t i a de faguri in sectiuni, produs foarte
solicitat pe piata mondiall; nu ro-
iegte prea mult, nu e prtidalnicti, pro-
polizeazg putin, iar ca productie de
miere a atins ping la 160 kg de stup.
Rasa galbend a cgrei obirgie por-
negte de la albina italiang, este cunos-
cuts de multti vreme, fiind supus5 unei
atente qi indelungate selectii. Apicul-
torii romani erau preocupati de pe
atunci de ameliorarea gi inmultirea
coloniilor cu caracteristici rnai alese.
Albinele din rasa italianti, Apis mel-
lifera lingustica, are a1 2-3-4-lea
tergit abdominal galben-portocaliu,
aproape translucid. Tergitele gal-
bene sint mtirginite cu dungulite ne-
gre. fntre aceste dungulite diferite ca
aspect coloristic se observg, mai ales
la albinele tinere, perigori gtilbui-aurii
care cad cu timpul. Celelalte tergite,
dinspre virful abdomenului, sint com-
plet negre. Tot corpul albinei este aco-
perit cu un puf de culoare cenugie-
gllbuie.
Albina italiang este foarte harnicii,
ptistreazg curltenia in stup, luptg cu
dirzenie contra bolii loca; durata vie-
t i i este mai mare in comparatie cu ra-
ALBINA
27
ALBINA
sele caucaziang sau carniolti, rnai ales
la cele ce trec iarna in ghem. Vara
tr5iegte rnai putin, ca o consecint5 a
h5rniciei sale, care o epuizeazi curind.
MBtcile sint foarte prolifice gi popu-
latia stupului e totdeauna mare; oua-
tul se prelungegte pin5 tirziu in toam-
n5. Este rnai putin rezistent5 la ier-
nare, mai ales in regiunile reci.
Rasa italiani este r5spindit5 in rnai
toate continentele datorit5 importu-
rilor masive. In S.U.A. detine pri-
matul f at i de alte rase; acolo, prin-
tr-o selectie atentii, s-a ajuns la cunos-
cuta albin5 american5 Apis aurea de
mare productivitate gi care are o limb5
rnai lung5 decit cea italian5 de la obir-
gie. 0 caracteristici a acestei subrase
americane o constituie faptul c5 m5t-
cile nu sint exclusiviste, cici adeseori
se glsesc cite dou5 in acelagi stup, gi
depun ou5 chiar pe acelagi fagure de
cuib.
Albina de ras5 galben5 s-a extins de
asemenea in intregul bazin meditera-
nean. Din ea deriv5 subrasa Apis mel-
lifera cypris, din insula Cipru, de cu-
loare galben5 putin mai deschisl,
avind pe torace perigori cenugii, iar
scutul toracic galben. Abdomenul e
ascutit, incit mgtcile, fiind rnai sub-
tiri, trec cu ugurint5 prin gratia Hane-
mann. Caracteristic la aceasti albini
este marea ei agresivitate care o face
s5 fie neglijati, c5ci degi harnic5 gi
dind productii bune, nu poate fi linig-
tit5 nici cu fum, nici cu pulveriziri
cu ap5.
Aria de extindere a albinei de rasii
galbenii ocup5 larg spatiul Siriei gi
Palestinei, unde cunoscutul cercet5tor
B a 1 d e n s p e r g h e r a studiat-o
gi catalogat-o drept, Apis syriaca; ea e
harnicii, destul de blinds, cu m5tci
foarte prolifice, cu o inclinare accen-
tuatii spre roit, cl5dind in aceasti pe-
rioadii sute de botci.
Din Siria si Palestina rasa galben5
se bifurc5: o parte spre nord, in
Asia Minorci yi alta spre sud, in Egipt.
Prima ocupi spatiul Asiei Minore, con-
stituind subrasa de Anatolia conside-
rat5 de F r. A d a m s ca una din
cele rnai harnice albine gi care d5 re-
colte chiar gi in anii secetogi. Culoarea
ei este galben-portocaliu brumat, apro-
piat5 fntrucitva de albina cipriot5,
dar mult diferit5 de aceasta, avind
corpul rnai mic, iar din punct de ve-
dere al caracterului, e blind& ugor de
minuit.
Mai spre nord albina de ras5 gal-
ben5 atinge versantul sudic a1 Mun-
tilor Caucazieni formind rasa transcau-
cazian5 galbeni de ses, Apis mellifera
remipes, care se deosebegte de rasa
caucazian5 sur5 de munte de pe ver-
santul opus gi despre care s-a scris
rnai sus c5 face parte din increnggtura
rasei negre. Caracteristica rasei ,,gal-
bene de ses" e c5 albina e foarte blind5,
roiegte cam mult, c5p5cegte fagurii la
,,umedl', deci mierea din celule atinge
suprafata inferioarci a c5picelului de
cear5, cu miitci foarte prolifice si in-
g5duitoare cu suratele lor, putind tr5i
in acelagi stup douti gi chiar trei
m5tci.
0 subras5 format5 din caucaziana
galben5 de ges sau derivat5 din cea
sirian5, mai este albina galben5 din
Iran, Apis meda - cu mi t ci foarte
prolifice, albine harnice dar putin mai
irascibile ca surorile de la nord sau
vest.
Ramificatia sudic5 a albinei siriene
pitrunde in Egipt unde ea constituie
o subrasi distinct5, Apis mellifera fas-
ciata. Caracteristic la ea gisim ter-
gitul abdominal a1 2-lea gi a1 3-lea
de culoare rogu viu, dar avind ultimul
tergit de la virful abdomenului d e
culoare negru lucios. Perigorii de pe
corp au o culoare albicios-cenugie.
ALBINA
28
ALDINA
.-
Este mult rnai mic5 decit albina de
ras5 galbeni europeanl din care de-
riv5 gi destul de prolific5. 0 ciud5te-
nie a ei e c5 Pn stup, al5turi de matc5,
mai sint alte 10-20 m5tci rnai mici,
care nu sint fecundate si depun un
mare numl r de oul de trintor. Au un
caracter agresiv, nu reactioneazl la
fum, dar devin docile cind sint pul-
verizate cu apg.
Din albina galben5 egiptean5 de-
riv6 albina galben5 african5, Apis
mellifera adansoni, ce ocupi Africa
Central6 cuprinsl intre cele dou5 pus-
tiuri: la Nord - Sahara, la sud -
Kalahari. Albina are corpul mic, ase-
m5n5toare cu cea indiang; caracterul
s5u e irascibil.
0 derivatie a albinei galbene egip-
tene spre vest, inspre pustiul Sahara
constituie subrasa saharian5 care e
blind5, harnicti, cu limba mai lung5
chiar decit cea caucazian5 de 7,7 mm
pin5 la 8,2 mm. Primele tergite abdo-
minale au inele largi de culoare gal-
ben-rosu, mrirginite cu o dung5 nea-
gr5 ; a1 treilea tergit este rnai ingust;
ultimele doul , de culoare neagri au
perigori galbeni. Trintorii sint rnai
mari ca la alte rase; ei au un tergit
colorat cu galben-royu, asem5nZtor cu
a1 albinelor. Matca lungl, de culoare
galben-rosu-argmiu, are virful abdo-
menului negru. Albina are o puternic5
musculaturi a aripilor fiind nevoit5
s i zboare la dep5rt5ri de 8-9 km pen-
tru cules, infruntind vremea de arsiti
cu vinturi uscate ale pustiului.
fn continentul asiatic predominri
trei specii de albine tot de ras5 gal-
benl. Rasa indian5, Apis indica, ase-
mangtoare cu cea melifer5; e blind5,
se minuiegte f5ri fum qi destul de pro-
ductivl. Aria ei de raspindire e in
Ceilon, Indonezia dar mai ales Ja-
ponia. Aceasta din urm5 are unelc
caracteristici deosebite, incit prof.
0 k a d a st6 la indoial5 dac5 nu ar
f i chiar o specie aparte. Apis japonica
folosegte acul foarte rar si prefer6 s5
atace muycind cu mandibulele sale
puternice. Ele nu folosesc de loc pro-
polisul; cl5desc faguri la temperaturi
rnai joase, cu peretii dintre celule
foarte subtiri, dar cu baza trirombic5
foarte groasl.
fn tinuturile din jurul Oceanului
Indian se rnai g5sesc inc5 dou5 specii
aparte de albine: Apis dorsata ~i Apis
floraea ce nu prezint5 prea mult inte-
res pentru noi, neputind fi domesti-
cite.
Prima este denurnit5 albina uriag6,
clidegte un singur fagure adesea lung
de doi metri, cu baza de sus de 10 cm
grosime, solid legat5 de creanga unui
arbore; matca e lung5 de 37 mm iar
albinele m5soar5 16 mm. Are un ca-
racter foarte irascibil.
Cea de a doua specie este, Apis flo-
raea, albina cea rnai mic5, cu o lun-
gime de 7 mm, cu faguri cu celule abia
de 3 mm i~ diametru; cl5degte yi ea
un singur fagure cel mult de 15 cm.
Caracteristic pentru aceste dou5 spe-
cii din Extremul Orient e c l ele sint
albine cslltoare de la ses la munte yi
ind5rgt la vale, in c5utare de cules
rnai ales pe timp secetos.
In sfirgit incheiem acest capitol des-
pre rasele de albine amintind c5 in
America Centrali, in special in Mexic,
tr5iesc populatii de albine far5 ac,
specia Apis Melipona bechi, sub dou5
varietiti: prima, mai apropiati de
albinele obignuite, t r i i nd in comuni-
t i t i pins la 4 000 de albine intr-un
stup primitiv a1 biigtinagilor, qi a
doua, s5lbatic5, neacceptatl de b5gti-
nasi ling5 gospod5ria lor gi care face
faguri din celuloz5, la fel ca viespile.
Stadiile de dezvoltare ale albinei.
Albina p5r5segte fagurele natal in mod
normal dup5 21 de zile de la data cind
ALBINA
29
ALBINA
matca a depus pe fundul unei celule
un ou fecundat. Dezvoltarea sa are
loc in douti perioade: prima este cea
embrionar6, ce se face in ou gi care
dureaz6 trei zile iar a doua, perioada
postembrionarg, cuprinde stadiul lar-
var de 6 zile, dup6 care larva este c6-
p6cit5, urmind stadiul nimfal de 12
zile, pin6 iese din celul5 o albin6 com-
plet5.
Oul are o form5 aproape cilindricg,
cu un cap5t mai subtire gi altul mai
gros, m6surind in medie 1,71 mm cu
un diametru inegal, cintsrind a zecea
partme din miligram. M6rimea ou6lor
este in raport cu bog6tia de polen cu
care sint hr6nite albinele intr-o anu-
mit6 perioad6, cit gi de num6rul de
ou5 depus zilnic de mat cl ; de pild5,
oude din luna mai gi iunie cind popu-
latia coloniei este foarte mare, iar
matca este suprasolicitat6 s6 depunti
ouri multe, acestea sint rnai mici; pe
mBsur6 ce ea igi incetinegte activita-
tea, nude devin mai mari, pin5 ating
miirimea normal6 obignuits, inspre
toamn6.
Ciiloarea oull~i este alb-sidefie,
avind o coajti chitinoas5 care nu e ne-
todii, ci prezint6 nigte desene hexago-
nale asemiintitoare cu cele ale unui
fagure. La cap6tul subtire, oul are o
substant6 oarecum lipicioasii, care-i
asigur6 aderenta pe fundul celulei.
Deci el st6 in celul5 cu partea groasti
in sus. La acest cap6t gros se vede un
orificiu denumit micropil pe unde a
p6truns spermatozoidul gi a fecundat
ovulul, pentru ca din aceast5 impreu-
nare s6 poatti iegi o albin6 lucr5toare
sau o matc6, dup5 cum albinele vor
hr6ni viitoarea larv6. Dac6 prin acest
micropil nu p6trunde un spermato-
zoid, oul a ramas nefecundat, iar din
el se va nagte un trintor.
Analizind la microscop un ou, se va
vedea c5 in interior se g6segte o celulg
germinativti, adic6 un ovul, inconju-
rat de gtilbenug, ce constituie hrana
pentru germen.
Cind spermatozoidul intrti in ou
prin micropil, el se unegte cu celula
germinativ6. Dup6 trei ore incepe pro-
cesul de dezvoltare embrionar6, de
inmultire a celulelor, dac5 tempera-
tura cuibului este normal6.
Ou6le bune, depuse de matc6 in
cuib, igi p5streaz5 infgtigarea lor exte-
rioarti timp de trei zile, degi in acest
interval ele gi-au schimbat pozitia gi
Ciclul de dezvoltare de la ou la nimfg:
1, 2, 3 - ou; 4, 9 - larva; 10 - 11 - nimfa de 2 zi l e
ALBINA 30 ALBINA
au pierdut mult din greutate. fntr-a-
deviir, un ou cintiiregte la depunerea
lui in cuib circa 0,132 mg, dar ajunge
la sfirgitul acestui stadiu abia in greu-
t at e de 0,080 mg -pin5 la 0,100 mg.
De asemenea gi pozitia lui in celule se
schimbii de cele mai multe ori. Apicul-
torii au stabilit cii un ou st 5 En pozitie
verticalti in prima zi de la depunerea
lui, oblic in ziua a doua gi culcat in
pozitie orizontalii En ziua a treia. fnsii
dupii cercet5torul E. J. D ii p r a w
reiese cii nu exist5 o regulii precis5 de
felul cum decurge aceast5 migcare qi
c& sint ou5 din care se nasc larvele
normale stind fnc6 in pozitie verti-
calii, degi sint depuse acolo de matcti
cu trei zile inainte.
fn acest interval de trei zile incepe
fenomenul denumit mitozi, adicii de
dedublare a fiecarei celule -0 bipar-
titie succesivii a celulelor care ating
un num5r foarte mare, cifrat la mi-
lioane. Fiind inc5 in stare de embrion,
se formeazg organele rudimentare.
Astfel se pot observa: gura cu piirtile,
ei componente, intestinul, membrele,
traheele cu stigmatele de respirat Ian-
tul ganglionar a1 sistemului nervos,
acul, celulele de griisime, toate sub
form; de muguri.
Larva apare in celul5 En cea de-a
treia zi de la depunerea oului de catre
matcii, ca un mic viermigor apod.
Larva miisoarii 1,6 mm, dar deja
organele vitale ale embrionului au
evoluat gi au prins forml, pe cind
altele au rtimas tot ca nigte muguragi.
De acum fnainte, timp de alte 18 zile
ea intrii in perioada de metamorfoz5
postembrionarg, prin care pltipinda
fiintii trece spre diferite modific5ri or-
ganice, pin& la iegirea din celul6 ca
albin5 intreagii. Datorit5 faptului cii
corpul siiu este alc5tuit din 13 seg-
mente, larva se poate migca in cerc
cu ajutorul mugchilor ce se contract5
gi se destind; ea inoat5 cu gura des-
chis5 in 15ptigorul pus la dispozitie
de doici in doze potrivite gi cit rnai
des, alimentindu-se astfel din plin. fn
plus, printr-un proces de osmozii, hra-
na aceasta piitrunde prin piele in or-
ganism. Din cind in cind se observii
opriri de citeva secunde, pentru ca
larva s& digere ceea ce luase ping
atunci, ca apoi sii-;~i reja mi~c&rile,
rotindu-se inot fn Igptigor.
f n acest stadiu, cercet5torul fran-
cez M. M a t h i s, urmiirind evo-
lu!,ia larvelor in dispozitive transpa-
rente, a observat c5 ele absorb hrana,
care ajut5 la formarea organismului gi
elimin5 prin glandele lor salivare ex-
cesul de ap6, pe care albinele-doici il
ling cu mare aviditate, probabil da-
torit5 bogiitiei lui in diastaze. In pri-
mele trei zile albinele-doici dau tu-
turor larvelor liiptigor in doze potri-
vite cu vfrsta, gi cit rnai des. Doicile
tinere, dupii H a y d a k, secret& lip-
tigor cu un continut de vitamine rnai
redus, qi tocmai din aceastg cauzii ele
sint destinate ca sii alimenteze larvele
rnai virstnice, care nu au atita nevoie
de unele vitamine. fn tot timpul aces-
tei hrsniri, N. P. L e v e n t a ob-
servat desele vizite f5cut.e de doici
larvelor, vizite care intr-o or5 erau
de 5 pin& la 15 pentru fiecare din ele;
timpul folosit la fiecare hriinire va-
riazti de la 7 secunde pin5 la 2 minute.
f n medie se socotegte cii o alimentare
dureazii circa 33 secunde. Pe m2surl
ce larvele cresc, vizitele sint mai dese
qi rnai lungi, rnai ales c5 ele au impli-
ni t trei zile, iar hrana ce li se dii de
aici inainte pin5 in ziua a gasea, cind
se terlnin5 stadiul larvar, are un alt
continut. fntr-adevtir, de unde pins
atunci fn tubul digestiv a1 larvelor ce
primeau 15ptigor de matc5 nu se vedea
nici o urm& de altii hran8, Encepind
AJ.BINA
3 1
ALBINA
de la a patra zi, se g5sesc acolo gr5un- c5 atunci, cu acest schimb de hran5
ciori de polen. Doicile il dau larvelor Pntre doici gi larve se face gi acea cas-
intr-un amestec pe care-1 preg5tesc in trare nutritiv5 cu un specific hormo-
gusa lor. Intii ingereazl miere, apoi nal, care face ca in colonie albina lu-
griiunciorii de polen gi la urm5 ap5, crltoare s5 fie o femel5 asexuat5, pro-
formind un terci pe care-1 vars5 in ducindu-se o atrofie a organelor sale
dreptul gurii, care se migc5 circular. S-a de reproducere. Durata acestor vizite
calculat c5 pentru o larv5 pin5 la c5- de ingrijire a larvelor de catre doici
plcirea ei se consum5 miere cit cu- variaz5 in raport de virsta lor, ince-
prinde 113 din volumul unei celule, pind cu 30 secunde pin5 la 4 minute.
iar polen jumatate din volumul aces- Spre sfirgitul stadiului larvar aceastti
teia. durat5 este foarte mare, de citeva ore.
Cregterea larvelor i.n aceast5 perioa- Cercet5torul R. C h a u v i n, care
d5 de activ5 hr5nire este prodigioas5 citeaz5 pe N e 1 s o n ~i S t u r t e-
yi neintilnit5 pin5 acum la nici o w a n t, precizeaz5 c5 schimbul de
fiintii din regnul animal. Aceasta se hran5 cel mai intens intre albinele-
datoregte biotinei (vitamina H) din doici gi larve are Ioc, in special, in
Itiptigor, hormonilor care actioneaz5 gi ultima faz5 a stadiului larvar, cu
activeaz5 metabolismul, cit gi conside- putin inainte de clpgcire, cind ele
rabilei rezerve de vitamine ce ele o stau cu capul introdus in celulele cu
acumuleaeii. lntr-adevgr, dup5 repe- larve virstnice pin5 la 4 ore gi trei
tate cint5rit-i s-a stabilit c5 dac5 la sferturi. Deci este just ceea ce sustine
iegirea din ou larva are greutatea de M. H a y d a k c5 aceste pl5pinde
0, l mg, in a opta zi greutatea ei este fiinte acumuleaz5 rezerve considera-
de 142,6 mg. Biologul G. E u g e n e bile de vitamine din hrana ce o pri-
face o comparatie plastic5 gi foarte mesc. R. B e a u r a i n g stabilegte
sugestiv5. El zice: ,,Un ou depus de - cii, de la stadiul larvar gi pin5 la albina
matc5 cintiregte aproximativ o zecime maturii, este nevoie de 3,21 mg azot ;
de mg, din care iese o larva care, in cum in mijlociu continutul in azot
cele 6 zile de stadiu larvar, absoarbe aflat in diferite specii de polen cste
gi asimileazg hrana reprezentind de de 3,1%, inseamng c5 albina are ne-
2 000 ori propria ei gteutnte; pastrind voie, in stadiile de formatie, de 100
proportiile, un copil de-a1 nostru, care mg polen cel putin. Alti cercetiitori
cinthegte 3 kg la nagtere, ar trebui sustin c5 este necesar chiar mai mult,
s l absosrb5 in 6 zile 6 tone de hranl considerind c5 obignuit 1000 de larve
adic5 cite 1000 kg in 2G ore". fn urma ar consuma 154 g de polen gi 0,330 g
acestei hr5niri bogate in substante apii. Aga se explic5 afluenta albinelor
proteice, larvele nu numai c5 cresc, la ad5p5tor in tot cursul perioadei de
dar igi acumuleaz5 o rezerv5 organic5 cregtere gi extindere a cuibului; or-
insemnat5, formindu-gi ace1 corp gras ganismul larvei, cit iji al albinelor,
care ocup5 in organismul lor un loc are nevoie de mult5 ap5. Aceasta se
at i t de insemnat. Aceste vizite se in- g5seyte in mugchi in proportie de 78-
multesc din ce in ce mzi mult pe m5- 80% ~i chiar peste aceast5 cifr5, atunci
sur5 ce larvele cresc. ]In total, in 24 cind se fac analizele histologice.
de ore, albineledoici viziteaz5 larvele Prodigioasa crejtere a larvelor in
de la 570 pin5 la 1720 de ori, deci acest scurt timp de stadiu larvar a
fn medie cam de 1 330 de ori. Se crede fost urm5rit5 de cercetltorul elvetian
o p n a a a u r g l e l ! a ! [ o s a l s a ! a [ n [ a a [ n ~ a : ,
- y d g a a q i a ! n q s u o : , a : , e u ! q [ y . n o ! J a l u !
u ~ p a j u r ! u ! a a e o l ! ! a ! ! ~ ! n i a ! a ~ e s a : , a u ! n [
- n u a S ! s o e a a a p u n a l g d n . r l u a d ' ! ! a ! j ! a o
a l l n u r n ; > a a t i q n s g i ! q 8 r o d o p u ~ w r n o j
' u a l o d a p ! . r n l s a a n a ! a o a u n ! B d n l s u ! p
~ [ ! q ! u o d s ! p e a e a 3 u ! p l ! n ) F n [ e [ e ! J a 3
- R T ~ u n n 3 ' a a ~ e [ ! a a g a a ! j e [ n [ a : , a l n u
- I W o z u ! a s a a g d g : , ' [ e n p ! a ! p u ! a [ a u
- ! q [ e ' e [ j e a e - s ! ! j e n l ! s a : , ! a o u ~ . ! : , ! o p
- a [ a u l q [ e a p ' a o i ! % d g [ ? [ n w f e w n 3
' l ! u g a q a u ! q ! c u r a l s o l ! : , n a ~ u ! ' a d o j ~ 1 ;
e l a a e d n d u r ! a a d s a a a a ) a e a . r e [ [ n l a ! n d
' a u e j a o a [ ! ! u o [ o 3 e [ g a l e ~ r a a s q o e - s
' ! i n ? o ~ , . r n l n d n l s e u 1 ! [ 3 o m ! u 1 u l ! . r g a n q
- i n ? a o u n ' ! , r o a l [ n u r ! c u r a [ a s a p ' a l i a , r
- 0 . 1 ~ ~ a s e j u a a a j ! a ' a p z g e [ 3 s a [ ! q e l s
o ! ! i l e a e ! ' ! n [ n o ! a r e o r , e a a a a e j s a p e l
a p a i ! z 5 ' 5 e l ! a s p ' a a o a p o & j e l a z e j
! a ? s a : x e l e . r n p 3 s a 1 ! q e ' ) s a o [ ! ~ o l g 1 a a ~ a 3
e a ~ e , ~ ! a o [ e j q . g [ e l a a a e s r r n d u i a s u ! d u r g
? u ! s ' a l e $ r Y a n S a a ? s o j n c n u a a e . ) r ~ p ~ z a r
a ~ a r r n ! a d n a a s ' a z a a a l l e a s n r r I ? s . i u e ~ q
e . 1 n . i ) u a d s o a s r n u ! l s a l u r a p r n a t ? r u
- 0 2 s c a i q d s a p a & : , i u e ~ ~ h a t i ' B [ n [ a a
u ! ! a e a a ! S u n [ e n 3 g l e p 0 . y ~ ! S u n [ e
a ! j ! z o d u ! ' ! s u n l e g u ~ d s a l e i s u r n , ,
T l e ! o a o : , u ! u ! p ' e ! i ! z o d ! i - n p u ! q u r ! y a s
' s n s p r ! d n E s [ n d a o o n J e [ n [ a 3 a [ d u r n
a a a l B a a : , g u ! [ d u ! e l i d e [ d w t l I s a x U I
. ! s t o p - a [ a u ! q [ e a p t e n [ a l s a [ n s n p o a d
J R ! ' . , a a e l ! 8 ~ n 8 a a ' ' B S ! Z - e j . e 3 . ! n [ n o e u ~
- 0 1 s [ n l n u l i u o a 8 a a ) u ! g 3 a e a s a p ! i ! a [ a
' a [ a . i a e [ n s , ) r r a u e u r a a d ? a e l u o . , u j u i u r
- y a l ! : , ! o p p u l a ' g ~ n [ a a u ! ! n [ n o e a a a u
- n d a p e l a p 1 2 - 6 e e n ! z U ! j a a p ' a e Z \ . 1 e [
n t p u i s a p a p z ! a u r ! l [ n e i e a u ! u r ! p u y
. a . r l ? u o y z o [ . > a a p a I u ! n r r ! ! z o n . 1 ' e a ~ a s
- a ; 1 " - a p [ a 3 r i g 1 ! 3 ! d r ? 3 e r a p a l s a e a
p u ! ~ ' e a [ ! s u ! J l e - a p [ a a a p , l e u r a n ' F ) ! . )
- p d r ? : , a u ? A J ~ [ a p a , r c k s u ! r a o n , r l e d a p
8 1 a d a . r a s a m ' , , a . r ! [ a ! d ? u f i a p [ n s a a o ~ d
a l s a c J s a a . 6 . . [ n J o [ e j ! ! I Q l u a p a . ) a . r d [ a : ,
q n s ~ n s a i ? [ e g z e a u r a o j a s ' ! d n l t ? [ u ! a [
e a : a l u r ! a t s e a , r d g a n s g u r ! j . ~ a a a c u ! u ! a
- a p a l e ~ o d a o ~ a l e s a [ ! a n 4 ! [ a 1 i r r ! ' n a a a u r
p u ! . ) s a , I a e a s e [ [ e a . r a ? u ! l s a , ) n l o 1 r r ~
- a l a [ d
- u ~ o a u ! n e s g s d ! [ a u e 8 . 1 0 a [ a u n n a a 9 3
a l 6 e u a s l e a ! n o a u n f y l e ~ o i a ! w a l e ? ! [ e l
- ! A o a n a q e l ! . m l e u I e [ g s u n l e e l : , a s u !
. r e ! ' a e n ~ e [ [ n ! p e q s a s a 8 u n l a ~ d ! i s a i a k
- J B [ ' [ B U I J O U q n s a p e a s 3 0 s 1 - 9 1 a p
a l s a a m : , ' ! n [ n q ! n : , e a n l e n a d u r a ~ p u ~
- g j w ! u U ! a [ e s a [ ! a g u r a o j s u e a l ! i ! a n a e [
e a a ! n $ a ! a e u n q n a l u a d a ) e l g u u I a s u j
a a e u r o e a ! B a a e q 1 n 3 u ! p e n n p I y 3
. a a ! l a a d s a a a [ ! : , ) o q n e s a [ a [ n [ a : , : , s a ~ g d
- p a [ a u ! q [ e a e ! ' p u n j E I a p e u e a y e !
g s e 3 ! O P U S 1 0 d ! c u r a s n u ' a l e l ~ o n z a p
a u ! q a [ a a a e i ' g z e a u r a n a 3 I n [ a q e l u r p
a p a a a s u r n a e i e ' a e a a e [ n ! p e ? s a p ! z
e a s e 4 e - a p ! a [ a 3 e u r r e a a d u l . a J e o l g n : ,
- n [ ! a u ! q [ e J o l a n e a o e a a e q o a z a p 3 0 1
a d a u ! i a n : , ' 3 ! a u ! u r e l ! a a ! a e q u o o
g j u e l s q n s o a e ! q : , n e p a [ ! a ! o p - a l a u ! q [ e
? a a s a ! n u g q ! ! a o l g ? a a a a 3 . ! : , ! u r u ! u r g a
a J e o l g a : , n [ p u ! q [ e a p a o I a n a e [ a l a a e n o
! e u r n u ' ! a a a e [ e a a e l [ o a z a p n : , l a o d e a u !
a s a a e u r l o 1 a s a a e : , a [ a u e & o a a l u ! a
. a [ a I n [ a : ,
a s a a g d z : , a [ a u ! q [ e p u p ( e - g e e n ~ z U !
g u ! d l [ n w ! c u r a e ! q : , ! B ! a o a p 0 0 0
a p ! j . ! Z e - I e u ! g u r d ! a o a p 0 0 0 J a p
' a [ ! z 2 g d n p ! a o 0 0 ~ a p ' a a o g z a [ a w
- ! ~ d u ! ! a o 0 1 a p : , s a a : , a [ a a . r e [ ' n ! ) n [
- 0 ~ 3 . J O ) U ! J ~ e [ a ! j e [ n d o n a p a i a u e 8 ~ 0
! b a [ a [ n n ! ? s a l ' ! a l t j u r ! i a u ! q [ e e l a l a s
- e a o : a a a a n p o a d a a a p ! i a [ e ? ! u a 8 a i a u e 8
- a o y z e a u r a o j a s a [ ! z a l s a a e u ! $ 0 ~
s o s ~ ? l z u r a ! j u n g p ! 4 [ n a a e n : , 1 3 q u o n
u ! p n s n a s a : , s o s s i a p ! q o ! [ u n g l a a a a s
a a e s s a n s a p a d e o ~ d e a p u e 1 8 g n o p
a u l q g a s v o u n : , a s y s d a a u ! ! a [ ! a n l n s a P i
a l e 0 1 u a S ! x o n . ) y m a l u a u r ! l e a s a a e s
u ! ~ d a [ a a r i e a l ! B a [ a l e u 1 8 ! l s f a o l e l n s
- a ! . , [ n ) e . r e c [ e a ! n l ! ) s u o a a a e a a l a 8 u ! s ! i
e w l u ! : e 3 ' a [ e ? ! ~ a u e 8 a o a l p y B r u n . )
s o h a a u I n u r a l s ! s g l o . i z a p a s ! . ) u n I e
' g 3 ? ! s ! Y e a m . ) ' a a S a a q 1 1 a n a 7
ALBINA
33
ALBINA
-- -. - - -- --
larv5 ca sg-i lase un spa1. i ~ mai mare,
c5ci impinge cu capul in sus marginile
deja incepute, aga incit coristructoarea
este nevoit6 s5 cr.oiasc5 gi s5 const~w-
iascri oblonayul dup5 mrisura Iarvei.
Aga se explicii de ce in unii ani, cind
albinele ghsesc in flori mult polen yi
hr5nesc larvele de albine lucr5toare
c,u multe proteine, const ruct oar~l e de
oblonage sint nevoite s5 le fac& c351);i-
cele putin nlai proemincnte decit c,b17-
nui t .
Coiicomitcnt cu ctipliciren celulri,
larva ia o pozilic dreapt 5 in celulg si
incepe s5 s ec~ct e o substanf5 trampa-
rent5 care, in colltart cu aerul, sr i n-
t Sregte forlnind fire m5t5soase foart e
fine. Substanla este produs5 de glande
nsemrin5toare cu tuburile malpighie-
ne, care ins5 sc aflii de-a lungul intesii-
nului gi a1 c5ror orificiu comun sc
deschide direct in gurri. Cu aceastri
substant5, t i mp de 24 ore, larva irn-
brac5 peretii celulci, frir5 a Iese, ca
al t e insecte.
Dup5 aceastri grea t rud5 larva cade
intr-un somn adinc t i mp de 3 zile, i n
care in interiorul s5u se produce o
restructurare a organelor de t i p larvar
i n organe de nimfri.
Nimfa incepe s5 se asemene cu al-
bina adult5. Corpul gras, care e re-
zerva sa organics de proteine, e ab-
sorbit impreun5 cu vechile organe lar-
vare, t oat e transformate intr-un terei
specific. Proccsul acesta de resorbtie
se numegte ,,histoliz5" si paralel t u el
se produce cel de ,,histogenezriU, adic5
de formarea unor celule, vezicule ger-
minative de imago, deci a organelor
interioare ale nimfei. Oreanele. si cele
iar o altii hran5 c i ~ afar5 nu mai pri-
meste, scjderen in greutat.e este nor-
mal s. CercetBtorii N e I s o n gi
S t u r t c n w a n t au constat,at cci
numai in prima zi de la c5pZcire nimfa
pierde 20 mg, c5c,i inainte de c5pticire
cint5rea 160 mg, iar dup5 24 de ore
avea numai 142 mg. La eclozionare
albina cinttireyte 105,9 mg.
fn acest nou st adi u d c nirnf6, in
locul inveligului de pin5 atunci tru-
pul incepe sA se acoperc de perigori,
is1. jnveligul s5u devine semichitjnos,
j15st~indu-si t.otugi cu!oarea albti. Pe
mSsur5 cc t i n~pul trcce, culoarea peri-
:o~*ilcr sc schimhR i n ccnugiu. Cu do115
Morfologia larvei si nimfei:
" I ,
trei p5rti a]e corpului, se
A - larva de 3 ~ i l e : 1 - creier; 2 - gura; 8 - in-
testin ; 4 - stigmate respiratorii; 6 - organe de
diferent.iaz5, iar scheletul chitinos se reproductie; 6 - tubimalpighieni; 7 - ]ant nervos
intgreste. in schimb, nimfa pierde di n
ganglionar; 8 - rudimente de picioare* 9 - glanda
de tesut; 10 - bulb subesolagian. b - l a m la
greutate mereu, ceea ce este exp]ica-
cmdci re: 11 - gura; 12 - ochi. 13 - torace;
14 - abdomen; 15 - stigmate resiiratorll abdomi-
bil, c5ci o datti ce ea igi consum5 pro- nale. c - nimta: 16 -tromps. 17 - antene. 18 -
pria sa rezervg organic, de proteine,
ochi comPu8i; 19 - torace; 20' - abdomen;'^, 11,
111 - picioare; (1T.A. Dade)
3 - A.B.C .... Apicol vol. I
ALBINA 34 ALBIN A
zile lnainte de ecloziune, nimfa ia cu-
loarea natural5 a albinei. f n sfiqit,
dup5 ultima n5pirlire care precede cu
o zi iegirea din celul5, deci in cea de-a
21 zi de la depunerea oului de cl t re
matcg, tin5ra fiints roade oblonul ce
o desparte de lumea dinafar5 gi iese
la lumin5. Pe peretii interiori ai ce-
lulei r5mine aderent5 c6m5guta de
nimfii. Timpul necesar transformsrii
ei din ou intr-o insect5 perfect5 se
poate prelungi citeodat5 cu fnc5 1-2
zile, dar numai atunci -aga cum s-a
spus - cind temperatura din stup nu
a fost t ot timpul normal5, sau cind
colonia este mic5 or hrana primit5 nu
a fost indestul5toare.
Pentru ca s5 ias5 insecte perfecte,
trintorilor le trebuie cu trei zile mai
mult -deci 24 de zile; fn schimb,
pentru matc5 sfnt suficiente numai 16
zile. V. n. Matca, oul, larva.
Tabelul 1
Durata diferitelor stadii do dozvol t~re la
m&tc& albinil lucr&toare gi trfntor.
SLadiul de dezvoltare de
l a ou la insecta ad, , l t a
Cu toat5 aparenta de insecte per-
fecte care, la putin timp dup5 ce au
p5rlsit fagurele natal, par c5 intr5 in
ritmul de viat5 a1 coloniei, s-a con-
statat c5 Pn prirnele zile acest tineret
mai are nevoie de ajutor. Trintorii,
care la fnceput nu gtiu cum sii se ali-
menteze, mai primesc hrana de la al-
Oul
Larva in celulii ne-
ciipicitil
Larva $i nimfa in celula
ciipiicitii
fn total este nevoie pen-
tru dezvoltare de:
binele-doici. Tinerele albine lucrl-
toare, abia iegite din celule, primesc
gi ele de la doici ceva hran5 glandu-
lar5; dup5 aceea se indreapt5 spre
fagurii cu plstur5, cu care se alimen-
teazti din plin, ciici corpul lor gras s-a
epuizat complet in perioada stadiului
nimfal, cind nimfa nu a mai primit
de loc hran5 dinafarii.
fn urm6toarele dou5 zile de alimen-
tare cu p5sturii corpul gras, care este
rezerva organic5 de proteine, se re-
face pe deplin, iar glandele tinerei
fiinte sfnt gata s5 intre fn functiune
intr-o anumit5 ordine, incepind cu
cele faringiene si mandibulare qi apoi
cu cele cerifere. Se punea intrebarea:
cum se poate ca intr-un timp aga scurt
ele s5-gi poat5 asigura o nou5 rezerv5
corporal5. Cunoscutul cresc5tor de
m6tci J o e S m i t h (S.U.A.) a ob-
servat c6 albinele tinere, de fndat5
ce iegeau din celule, se indreptau
spre fagurii din cuib cu puiet des-
chis. S-a crezut la inceput c5 o fac
pentru ingrijirea puietului, dar s-a
constatat c5 ele se alimentau din
prinzul bogat in lilptisor pe care doi-
cile il dau larvelor tinere pin5 la vfrsta
de 3 zile. Numai dup5 ace& 0sp5t in-
t5ritor ele consum5 gi p5stur5, cfnd
igi fncep truda lor fn stup cu serviciul
de ,,cur5titoareU, urmind s5 treacg apoi.
gi prin amlea pe care colmia 'le-ar
solicita in raport cu necesitatile mo-
mentului. fn hrana ei zilnic5, de acum
inainte, va consuma miere gi polen.
fnfgtigarea exterioarii gi anatomia
albinei. Albina are la exterior un in-
veli? tare, ce contine chiting, proteine
gi alte substante, secretate de celulele
epidermei. Acest invelig protejead in-
sects de lovituri. Sub cuticul5, ca o
c5ptugeal5, se afl3 hipoderma, for-
mat5 din celule elastice $i care in unele
imprejursri sfnt celule secretoare ale
diferitelor organe.
5,5
7,6
16 zile
3 3 3
6
12 ,
---
21 zile
6,5
14,5
24 zile
ALBINA
35
Corpul albinei este alcgtuit din trei
piirti distincte: capul cu antenele,
ochii, gura cu mandibule. Apoi tora-
cele cu membrele legate de el: dou5
perechi de aripi membranoase gi trei
perechi de picioare. f n sfirgit, cea de-a
treia parte, abdomenul, este format
din segmente agezate in ordine des-
crescindl spre virful abdomenului.
Pllcile de pe partea dorsal5 sint denu-
mite tergite, iar cele de pe partea ven-
tral5, sternite.
Capul gi toracele, gi ceva mai putin
abdomenul, au un invelig piiros, mai
des la albinele tinere gi care dispare
pe m5sur5 ce albina imbltrinegte. Pe
acest invelig piiros se prinde polenul
florilor atunci cind albinele culeg nec-
t ar din corole. Cu ajutorul periutelor
de la picioare ele adunl acest polen
prins de perigori, stringindu-l in cele
dou5 coyulete de la picioarele poste-
rioare.
Capuf este articulat cu to~acele si
legat de acesta printr-o scurt l !i pu-
ternic5 musculatur5 denumitri git (cer-
vix). Prin acesta se face comunicarea
organelor din cap cu cele din torace,
printr-un orificiu pentagonal aflat la
baza capului, denumit foramen.
Capul albinei are form5 triunghiula-
r5, pe cind cel a1 trintorului este aproa-
pe rotund. Lateral stau ochii care ii
dau albinei posibilitatea de a cuprinde
fn cimpul vizual o mare suprafat5 de
teren. Ei sint ochi compugi, alc5tuiIi
din mii de fatete, a1 c5ror numiir va-
ria25 dup5 rase, latitudini gi intensi-
tatea luminii solare; cu cit aceasta din
urm5 este mai mic5 cu at i t ochii albi-
nelor din acea regiune au fatete mai
multe. Fatetele, denumite gtiintific
,,omnatid ii", au forma exagonall cu
dimensiuni de 2 microni. In medie,
albina are circa 4 000-4 500 omna-
tidii, matca 3 500, iar trintorul circa
9 000 de fiecare ochi compus. fntre
Capul albinei:
1 - oceli; 2 - frunte 3 - ochicompugi; 4 - an-
tene; 5 - clipeus; 6 2 buza anterioaril; 7 - man-
dibula; R - palpele externe ale limbii; 9 - pal-
prle mijlocii ale limbii; 10 - palpele interne ale
limbii; 11 - limba; 12 - lingurita limbii
acestea se viid cu lupa nigte perigori
ca genele ochiului omenesc, care au .
rolul s5 inl5ture efectul razelor lumi-
noase venite pieziq gi care le-ar tul-
bura vederea. Fiecare f at et l hexago-
nal5 este un ochi aparte cu cristalinul,
bastonqele retiniene gi corneea sa.
Fiecare fatet5 primegte imaginea ce-i
st5 inainte cu toate elementele incon-
jurltoare. Fatetele au nervi proprii,
care transmit impresiile la nervul op-
tic principal, iar acesta reactioneazii
dup5 imprejur6ri. Deci albina vede
deodat5 tot orizontul locului in care -
zboar6 gi se poate orienta foarte bine.
Biologul S t u m p e r a stabilit c l
el este sensibil la lumina polarizatg
ce o reflect5 cerul albastru. Aceasta
particularitate ing5duie albinelor s5
se poat5 orienta intotdeauna in raport
ALBINA
36 ALBINA ~
I
cu pozitia soarelui, chiar cind timpul
este noros gi el nu se vede pe cer.
,,Ochiul cu fatetele lui - scrie
L i n d a u e r -este un minunat a-
parat de mlsurare a unghiurilor, prin
intermediul clrora pozitia soarelul
poate fi determinatg cu o aproximatie
de 2-3 grade". fn afar6 de aceasta,
constat5 el, ,,albinele au capacitatea
de a socoti cu precizie prin aceast5
orientare fat5 de soare, drumul str5-
b5tut de astru at i t ziua cit qi noaptea.
Aceast5 capacitate le este inn5scut5;
In acelagi timp albinele cunosc dife-
rentele regionale gi sezoniere in par-
cursul soarelui" .
Ochiul albinei este sensibil numai
la gase culori: albastru, ultraviolet,
galben, verde-albgstrui, purpuriu gi
violet. Dup5 v o n F r i t c h ele
v5d unele flori albe in alte culori gi
altfel decit le vedem noi, ciici acestea
absorb o parte din razele ultraviolete
ale spectrului solar. Culoarea rogie o
v5d in negru, iar albul la albine este
o combinatie de culori complementare:
ultra-violetul cu albastrul-verzui, gal-
benul cu violetul gi albastrul cu pur-
puriul.
fn afar5 de ochii mari, cu care al-
bina vede la depiirtare, ea mai are in
frunte alti trei ochi mici indreptati
in sus, denumiti oceli, cu care adun5
imaginea neclar5 a ochiului compus
mai ales in amurg, sporindu-i sensi-
bilitatea fat5 de lumin5. Cu acegti
ochi ajut5tori albina vede lucrurile
din apropiere gi-i ajut5 la fixarea gi
delimitarea precis5 a imaginilor pro-
venite de la obiectele fixe pe care ur-
meaz& a se ageza (flori, urdinig etc.).
Cu ei albina igi d5 seama de luminozi-
tatea imprejurimilor. Este gregitil pre-
supunerea c& prin intermediul lor vede
in interiorul stupului.
fn fat5 gi aproape de ochi, deasupra
buzei superioare stau cele dou5 antene,
ca nigte cornite, formate fiecare din
segmente: prima parte, denurnit5 sca-
pel, este anexatl direct pe frunte, iar
cea de-a doua, numitd flagel, este par-
1
tea prelungit5. La albina lucratoare si
'1
matc5 antenele sint formate din 12
,
segmenti, iar la trintori din 13. Pe
opt segmente ale acestui flagel se gl -
sesc organele de miros ale albinei, re-
prezentate prin nigte pl5cute cu orifi-
cii poroase gi conice in care se afl l
terminatiile nervilor olfactivi. Pl5cu-
tele conice sint acoperite de o pielit5
foarte subtire, prin care pot ugorp5-
trunde efluviile mirositoare. Cu aju-
torul antenelor, albinele unei colonii
se recunosc intre ele dup5 mirosul par-
ticular a1 fiecgreia. Tot pe antene gi
in imediata apropiere a organelor de
miros, se g5sesc organele de pip5it re-
prezentate prin nigte perigori senzo-
riali foarte fini, la baza c5rora se afl5
gi terminatiile nervilor tactili.
fntrucit nu s-a @sit c5 albina ar
avea un organ special pentru percepe-
rea sunetelor, la care ele ins5 reactio-
neaz5 prompt, se crede c5 tot prin in-
termediul organelor tactile albinele
percep orice vibratie, de orice intensi-
tate, pin5 la ultrasunete, pe care noi
.
nu le putem auzi. Unii cercetgtori
sustin c5 sunetele ar f i percepute prin-
tr-un sistem de corzi amplasate la pi-
cioare, in tibie ; un sistem asemlnltor,
dup5 cercetltorul ceh I. S a v i n,
se afl5 gi la baza antenelor.
Gura, aflat5 in partea inferioarg a
capului, f5cind parte din aparatul
bucal qi digestiv, este descrisl la
acest capitol. I
Toracele este alcatuit din patru I
inele lipite intre ele, care au trei pe- I
rechi de stigmate pentru expiratie. 1
Primul inel, denumit protorax, poart5
articulat5 pe el prima pereche de pi-
cioare. Pe cel de-a1 doilea gi care este
cel mai mare dintre ele, denumit me-
ALBINA
37 ALBINA
zotorax, sint prinse picioarele mijlocii
cit gi aripile mari. Ultima pereche de
picioare cft gi aripile mici sint articu-
late pe cel de-a1 treilea inel, denumit
metatorax. Cel de-a1 4-lea poartl nu-
mele de epitorax, el face leg5tura cu
abdomenul si acolo se ggsegte punctul
de echilibru a1 corpului albinei.
P i c i o a r e 1 e sint o imbinare de
rnai multe segmente, unele mai lungi,
altele mai scurte. Primele doul sint
scurte gi fac legltura cu toracele; apoi
urmeazl trei mai lungi - tibia gi
metatarsul, care se qi termin5 cu 15bu-
fele; acestea sint compuse dintr-un
lant de patru articulatii mici, denu-
mite tars, ce au la virf gheare. Sub
fiecare gheartl se g5segte o pernutl
ce lucreaz5 ca o ventuzl, cu care al-
bina poate p5gi pe suprafete lucioase qi
care secret5 o substant5 lipicioasl.
Ghearele au pe ele perigori ca nigte
perii cu care albina igi curtlf5 ante-
nele. Acestea fiind sediul simturilor
trebuie s5 fie deseori curiitate de praf
sau pulbere a polenului ; in acest scop
albina are la picioarele anterioare o
scobiturtl pe primul articol a1 tarsului,
Piciorul albinei :
I - c08ulet pentm
polen; 2 - perluta de
cu15tat &
Periuta pentru
curatat antenele:
I - pintenul;
2 - periuta
care este adev5ratul aparat de cur5tat
a1 antenelor, mi r gi ni t l cu perigori
deqi, agezati circular.
Picioarele, in afar5 c5-i servesc
albinei la migcare, mai fac gi serviciul
de colectoare a polenului din flori gi
transportul lui in stup. Cele posteri-
oare au o adinciturl pe femur, mlrgi-
ni t 5 de perigori indoiti inluntru, for-
mind un fel de cogulet in care albina
indeas5 bine granulele de polen ca s5
nu cad5 in timpul zborului. La des-
c5rcarea ghemotocului de polen din
cogulet ea se servegte de un pinten mic,
dar puternic, aflat la cea de-a doua
pereche de picioare. Pe picioare, albi-
nele au peri degi gi rigizi cu care igi
currita haina ptlroas5 a corpului, aco-
perit de polen, pe care apoi il fndeasi5
in cogulete.
A r i p i 1 e. Albina are dou5 aripi
mari gi lungi gi alte dou5 mai mici sub
primele ; ele sint alc5tuite dintr-o retea
de nervuri chitinoase pline cu aer, peste
care este intins5 o membrantl foarte
subtire gi strsvezie, cu perigori micro-
scopici. Marginile aripilor mici sfnt
prevtizute cu 16-27 cirlige. Atunci
cind albina vrea stl zboare, duptl ce
a implinit virsta de 7-10 zile gi aripi-
le se intaresc, cirligele se prind de-
jgheabul de pe marginea aripilor mari,
astfel incit ambele perechi formeazg
un plan unic de zbor. Suprafata to-
t a l l a acestor planuri este, dup5 cer-
cetgtorul A. B e e t s, de 45-54 mm2,
avind greutatea de numai 0,575 mg.
Inclrc5tura ce o poate duce este de
18
ALBINA
1,71--2,35 rnglmm" Cind albina vrea
Tns5 s5 facci cu aripile o ventilatie
pentru evaporarea ncctarului apos di n
fagurii st upul ui , ea riimine pe Ioc gi nu-
5i mai 4mpreung In dou5 plalluri cclc
patru ari pi , ci, bgtind aerul cu t oat e
pat ru, le migcii, f5rii a se lnSl\a ca
sii-si ia zborul. V.n. Z b o r u I .
Cercetiitorii care urmiiresr aflarea
diferitelor mijloace prin care albinele
Psi fac i ~nel e altora comunic5ri. afir-
mii c6 prin ajutorul si vari at a frecven-
$5 a vibraliilor aripilor ele iqi pot ex-
prima - impreun5 cu dansul - anu-
mi t e direclii de urmat , pent' ru cele ce
trebuie sri plece afar.5 din st up, ca sii
afle sursele de nectar. C11 miqc5ri vi-
bratorii extraordinar de repezi ele
emi t ult,rasunet.e, pe care noi nu le
putem percepe c'11 simtul nostru audi-
t,iv. De pild5 albinele tinere emi t cu
aripile un t ri l , care poate fi sesizat
numai cu anumi t e aparat e de filtrarea
sunetelor. Zumzetul, auzi t de oricine,
cind albinele si nt nelini$tite de zgo-
mote sau fum, e fiicut de comunitate
prin vibrarea aripilor, fiind o reactie
de apiirare, precum si o combinatie cu
sunetele scoase de aparat ul respirator.
Abdornenul, articulat cu toracele
prin intermediul portiunii denumitii
petiol, care de fapt este un segment
foarte subt i at a1 abdomenului, este
alciituit di n mai mul t e segmente chi-
tinoase, di n care, vizibile, si nt sase
pe partea dorsalii, denumi t e tergite,
si al t e sase pe part ea ventral5 denumi-
t e sternite. Ele st au cu marginile su-
prapuse ca -$iglele pe acoperiqul casei,
fiind legate i nt re ele cu niste membrane
elastice, ce ing5duie ca abdomenul sii
se poatii alungi gi contracta ca o armo-
nits. Primele dou5 st erni t e au o chi-
t i n5 de culoare brun5-inchis5 acoperi-
t 5 cu perisori. Ultimele pat ru st erni t e
si nt di n chitin5 transparent5, cu ci t e
un chenar chitinos de culoare inchis5,
denumitii ,,oglinzi cerifcre". Acestea
si nt c5ptusite la interior cu un st rat
de celule cilindrice strins lipite, d e
ele, celulele care j ~roduc cear5. Ca
vi la t orare, abdome~i nl are de fiecare
part e ci t e gase perechi de st i gmat e
pentru aspiratia aclulni. Spre virf,
sub ul t i mul terpii. albina mai are
acca gl ands, ce-i fa1ose:te la emiterea
unor cmanatii ca niqte chem5ri a al-
binelor de l a exterior, denumitci glan-
da olfactivA, dcsc.op,c.rilii de N a s a -
n o f f .
Forma abdomenlilui albinei lucr5-
toare, este mai pulin alungitg deci t
l a matcii, pe cind a trintorului, este
mai latii gi tesit6 la spate. f n sfir-
si t , chiar la virful abdomenului se
afl5 acul albinei, care cste arma sa
de ap5rare.
Anatomia inter115 a albinei este
mai complicatii, cfici in fiecare di n
cele t rei piirti descrise mai sus, di n
care este alciituit corpul, se g5sesc
aparat e si sisteme complexe, care
servesc organismului la diferite func-
t,inni. Astfcl si nt aparatul respira-
t or, digestill, circulator, cerifer, geni-
t al , musc~i l ar qi ~ e n l n ~ P e r , iar di nt re
sisteme, cel nervos si glandular.
Aparatul respirator este alccituit
din cele zece perechi de stigmate - t rei
la torace si sapte la abdomen - si
sacij respiratorii. Anatomistii au giisit
cii fiecare st i gmat de respirat are un
vestibul c5ptusit cu perisori, ce poat e
fi part,ial sau t ot al inchis cu ajutoru!
ilnui mecanism anumi t . Acolo se
aflii un fel de coarde vibratorii, pri n
care albinele scot unele sunete. Se
pot deosehi pin6 la 44 sunete diferite
ca t on. Chiar si tonul sunetelor m5tcii
se datoreqte acestor coarde vibratorii.
Din st i gmat e aerul i nt r5 in sacii
aerieni de respirat. Acestia, fiind ex-
tensibili, servesc albinelor ca un depo-
zit de aer necesar respiratiei, dar mai
ALBINA 39 ALBINA
au un al t rol Insemnat: sacii umplin-
du-se cu aer, greutatea specificti a
insectei scade gi albina igi poate lua
zborul ; in timpul zborului albina folo-
segte rezerva de oxigen din ei, cgci
atunci consumul de oxigen e mult mai
mare. Din sacii de respirat aerul trece
in trahee.
Traheele prin care strgbate aerul,
sint ca nigte conducte mai largi sau
mai inguste care ajung ping la a mia
parte dintr-un milimetru in diametru;
ele sint compuse din nigte spirale chi-
tinoase foarte elastice, spirale care
nu se ggsesc nici la sacii de respirat,
nici la ramificatiile traheale. Traheele
se ramificg in t ot organismul care are
nevoie de oxigenul aspirat oxigen, care
prin peretii acestor vase mici trece in
slnge gi tesuturi. Doug trahee mari
trec prin gltuitura dintre torace gi
abdomen, denumitil petiol sau corse-
tul insectei gi alimenteazg cu oxigen
organele din aceastil parte: intestinul
subtire, gros, rinichii, tuburile lui
R l a l p i g h i etc. .
Necesarul de oxigen a1 albinelor
este apreciabil. El este proportio-
nal cu greutatea, fiind de 2,5 ori mai
mare ca la om gi t ot odat i cregte conco-
mitent cu urcarea temperaturii. De
asemenea, el variazti dupg anotimpuri.
V .n. Aerul.
Iatg dup5 A m b P u s t e r cantita-
Zea de bioxid de carbon eliminatg de
100 g albine vara, ln decurs de 24 de
ore :
la 20 - 25C aproximativ 3- 4 g CO,
la 2'5 - 30QC aproximativ 10 g CO,
la 35C aproximativ 17-18 g CO8
Aceastil eliminare presupune un
consum sporit proportional de oxigen.
Pe: anotimpuri, 1 kg albinti consung
pe or&, la 20-25C gi eliming in
aceeagi perioadg urmgtoarele cantititi:
w
Aparatul respirator a1 . albinei
Anolimpul Oxi gen Bioxid do carbon
rnl rnl
Primavara 29,754 30,408
Vara 17,336 17, 575
Toamna 24,795 25, 881
Iarna 22,549 24, 038
Schimbul de gaze in corpul albinei
se face ugor datoritg fnsugirii de difu-
zare ce o are aerul. Deoarece traheo-
lele sint rLpi ndi t e fn toate organele
gi au pereti prin care gazele trec cu
ugurintg, oxigenul e absorbit de celule
in permanentii ca un curent de mole-
cule ce circulg din traheele mari
pin5 la capilarele cele mai inguste gi
depgrtate. f n traheole oxigenul p5-
trunde prin pereti in hemolimfg (sin-
ge) gi in celulele inconjurgtoare. Con-
tinutul de aer din traheole se micao-
reazg. Se creaz5 atunci o diferentg de
concentratie a oxigenului fn traheele
ALBINA 40 ALBINA
mari, ca gi in sacii aerieni gi traheole.
Atunci oxigenul trece din traheele
mari fn traheole. Oxigenul este absor-
bi t de c5tre celule in permanentl;
de aceea gi diferenta lui de concentra-
tie se mentine f8r5 intrerupere. Dato-
i i t 5 acestui fapt se creeaz5 un curent
continuu a moleculelor de la tulpinile
traheice spre traheole gi celulele tra-
heice.
fnltiturarea bioxidului de carbon
se face in virtutea aceleiagi legi a difu-
ziunii aerului. Ins5 moleculele 1ui se
deplaseazg in ord ine invers5. Prin
sistemul traheal se inl5tur5 surplusul
de ap5 din organism. Aerul, venind in
contact cu lichidul din traheole, se
incarcti cu vapori de ap5 care apoi trec
in tulpinile traheice gi in sacii aerieni
de unde se elimin5.
Presiunea aerului t i circulatia lui
prin trahee se face sub actiunea mu$-
chilor dorso-ventrali care lucreazg
in concordant5 cu cele dou5 dia-
fragme, eliminind aerul viciat din
organism prin stigmate. In stare
normal5 migc5rile respiratorii sint
de 110-150 pe minut, in raport de
temperatura aerului; la frig sint
rnai incete, iar la o temperatur5 rnai
ridicatl sint rnai accelerate. Cind al-
Aparatul circulator; sPngele transports sub-
stante nutritive la toate organele:
I - hrana lntra pe guri; 2 - proteine absorbite
de glandele laringlene; 3 - sfngele este condus
prin aorta la cap; 4 - slngele patrunde direct
In mu$chi; 5 - singele clrculit de la inima spre
creler; 6 - reziduuri intestinale; 7 - excremente
cu reziduuri eliminate; 8 - impuritatile din sfn e
se filtreaza prin tubii malpighieni: 9 - gritsimiqe
din hranil sint depozitate In glandele cerilere
bina se preggtegte sg zboare, ivi um-
ple cu aer sacii de respirat; atunci
greutatea ei specific5 scade, putind
s5 se inalte in zbor. Cind ins5 se vor
vedea albine tirindu-se, neputind s8
zboare, se va gti c5 stigmatele de respi-
rat nu rnai functioneaz5 normal. A-
ceast5 dificultate respiratorie are Ioc
in rnai multe imprejurlri:
- Cind membranele stigmatelor,
umezite de o abundent5 transpiratie,
nu rnai pot functions, iar traheele sint
pline de apg condensat8 di n vapori.
Acest fel de accidente au loc cind o
colonie este inchis5 gi nu are aer sufi-
cient.
- Cind anumiti acarieni secuibgresc
in stigmate. V.n. Acarioaza.
- Cind presiunea prea mare a prea
multor reziduuri acumulate in intes-
tinul gros extinde at i t de mult abdo-
menu], incit stigmatele nu rnai pot
primi aer suficient, iar insecta moare
curind prin insbugire. V.n. Consti-
patie.
Sacii aerieni din cap nu au contact
cu exteriorul. Aerul din ei, incarcat
cu oxigen, pgtrunde datorit5 presiunii
sanguine ; cind presiunea sanguin5
cregte, sacii se contract5 gi resping
aerul viciat din ei, inc5rcat cu bio-
xid de carbon. Cind presiunea scade,
aerul e aspirat din nou in acegti saci.
Sistemul apar at ul ~i respirator a1 al-
binei contribuie nu numai la schimbul
de bioxid de carbon cu oxigenul, ci
si la realizarea ctildurii individuale.
Aceast6 ctildur5 se repartizeazg in
organism tot pe cale respiratorie. C5l-
dura individual5 este apoi folositg in
economia social5 a comunit5tii. Aceas-
t 5 ciildur5 se produce rnai cu seam5 pe
seama musculaturii toracelui, prin
migc5rile membrelor.
Aparatul circulator, sau, mai bine
zis, ciclul hemolimfal a1 albinei este
foarte simplu: este alcrituit din dou#
ALBIEiA
41
ALBINA
elemente, inima gi aorta, constituind
organul principal, ajutat de dou5 dia-
fragme opuse pozitional cit gi de dou5
organe de pulsafie aflate in cap vi
torace. Inima propriu-zis5 se afl5 in
cavitatea abdominalg, iar aorta in
cea toracic5, trecind cu putin in inte-
riorul cavitgtii craniene. Primul or-
gan, inima, are o form6 lunguiat5,
aqezat5 in partea dorsali, alc6tuit5
din cinci cavitgti care dau una in alta;
ele au un fel de intrare, ca un vestibul,
format6 dintr-o deschidere din care
singele este aspirat; cavit5tile sint
inzestrate cu nigte supape care se
deschid, cind ele, pe rind se dilat5
si apoi se inchid, cind se contract5.
Deci inima albinei lucreaz5 ca o pomp5
aspiroresping5toare sub actiunea a dou5
diafragme - una dorsal5 in partea
superioar5 a abdomenului gi alta ven-
tralZi ce se afl5 deasupra cordonului
ganglionar nervos; ele au rostul s l
pun5 in circulatie hemolimfa (singele).
Din i ni ml pornegte aorta, care str5-
bate partea anterioar5 a abdomenului,
trece prin petiolul ce desparte abdo-
menu1 de torace gi, mergind mai de-
parte, p6trunde In cutia cranianii;
aici, aproape de creier, ea se golegte
de hemolimfa pompat5 de inim6, care
se revarsg in cavitatea cranian5, sc5l-
dind organele capului; apoi se inapo-
iaz5 pe ling5 aort5, trece in torace,
scald5 organele de acolo gi, tot pe
ling5 aorta gi prin petiol, se inapoiaz5
in cavitatea abdominal%. Acolo ea
intilnegte aparatul de excretie a1 in-
sectei, denumit ,,tubii malpighieni"
Pn care lass acidul uric gi alte impuri-
t5ti. Substantele energetice sint scoa-
se de aparatul digestiv din hrana inge-
rat5, combinat6 intr-o mic5 m5sur5
cu oxigenul furnizat de aparatul res-
pirator. f n aceast5 stare, hemolimfa,
Imbogiitit5 cu acele substante, intr5
di n nou Pn inim6, fgcind mereu
acelagi drum: din inim5 in cap g i
inapoi.
Dup5 cum se vede, hemolimfa, in
afar5 de aorta amintita, nu circul5
prin vase, artere gi capilare, ca la
vertebrate, ci in ea plutesc organele
de respirat, de digestie gi filtrare,
care igi fac pe rind datoria. De altfel,
hemolimfa nici nu are culoarea rogie
a vertebratelor, este incolor5 sau usor
coloratii in galben transparent, in
cantitate de 23-30 % din greutatea
insectei, avind o mare cantitate de
glucozg gi acizi aminati esentiali ca:
arginina, cistina, leucina, glicina,
lizina, valina, prolina, histidina, meti-
onina, alanina, acidul glutamic, aci-
dul asparagic - toate aflate In polen,
care e baza de alimentatie proteicil a
albinei de la starea de larv6, pin5 la
bltrinete.
fntretinerea procentuali a acestor
componente a hemolimfei cere o ali-
mentatie aproape permanent5, fie cil
ea o g5segte in fagurii plini cu rezerve,
fie c5 o are in rezervele organice
sub form% de corp gras gi glicogen.
Albina fl5minzit6 24 de ore, nu poate
activa. Dup5 R. C h a u v i n he-
molimfa albinei e mult superioar5
singelui vertebratelor; in ea plutesc
gi se migc5 leucocite, care au rolul
de a distruge bacteriile ce ar incerca
s6 invadeze organismul, ca gi toate
produsele nocive rezultate din activi-
tatea fiziologic5 a insectei.
Aparatul digestiv cuprinde: apara-
tul hucal, apoi o portiune 15rgit.5 denu-
mit5 faringe, in prelungirea c5ruia
incepe esofagul lung gi ingust ce str6-
bate tot toracele: acesta trece prin
corsetul insectei (petiol) gi ajunge in
gus5; la baza ei se afl5 proventriculul
urmat de stomacul albinei denumit
gi intestin mijlociu; la extrernitatea
posterioar5 a acestuia se afl i mugchi
rotunzi, un sfincter, care se deschide
ALBINA
4
Aparatul digestiv $i excretor ~i anexele
corporale:
I - oceli; 2 - lob cerebral pentru antene; 3 -
lob cerebral pentru ochi; 4 - ochi compu~i ; 5 -
glande aalivare toracice; 6- dialragmil; 7 - lant
nervos ganglionar; R - vezicula rectala; 9 - rect;
10 - tubi malpighieni; 11 - intestin subtire
(stomac); 12 - proventricul; 13 - u$e; 14 - eso-
lag; 15 - trahee toracica; I 6 - g6iande postcere-
brale; 17 - glande laringlene ( H. A. D a d e)
reflex in intestinul subtire. fn preaj-
ma acestuia se aflii gi canalele malpi-
ghiene, ce constituie aparatul de excre-
tie a1 insectei. f n continuarea intesti-
nului subtire se aflg intestinul gros
care e depozitul de reziduuri alimen-
tare, terminat in sffrgit cu orificiul
anal.
Aparatul bucal a1 albinei este adap-
t at pentre supt gi lins. Gura este o
deschidere in regiunea superioarl a
faringelui avind o musculatur8 puter-
nic6 de contractare in scopul de a in-
drepta hrana spre esofag. Albina suge
cu ajutorul trompei, care este alciitu-
it6 din trei pgrti: dou6 palpe laterale
f i limba propriu-zis5 (labium). Cind
:2
ALBINA
cele dou5 palpe se unesc, formeazii un
tub in care limba servegte de piston,
intocmai ca o pomp5 ce aspir6 lichi-
dele. Actiunea de lingere are loc cu
ajutorul linguritei care este la extre-
mitatea limbii. La baza limbii se
deschide canalul glandelor salivare
din cap gi torace. In gur5 gi trompri
se gisesc ~i organele de gust ale albi-
nei, formate din pl5cute poroase ce
au sub ele celule sensibile cu nervii
respectivi. Si limba are facultatea de
a percepe gustul alimentelor; pe palpii
labiali gi sub buza superioar5 se afl6
mici orificii denumite ,,cavit6$i pala-
tale'' asemlnstoare cu celede la antene,
care ajut6 albinelor la distingerea gus-
tului alimentelor. In ambele piirti ale
gurii sint douri mandibule articulate
fiecare din ele avind cite doi mugchi:
unul aductor si altul abductor. La
baza lor, In partea intern6, se deschide
canalul glandei mandibulare. Cu man-
dibulele, albina executb in stup dife-
Limba albinei
ALBINA 43 ALBINA
rite activitgti: friimint5 solzigorii de
cear5, ajut5 la cl5ditul fagurilor gi
transportul solzigorilor, elimin5 din
stup albinele moarte etc. Faringele ce
porneate din orificiul bucal are la baza
lui o plac5 faringian5 precum gi mugchi
de 15rgire- g i contractare, pentru a
putea impinge din gur5 alimentele ce
trec prin el spre gug5. Esofagul ce
urmeaz6 faringelui este un t ub lung,
subtire, elastic ce trece prin git,
str5bate toracele gi ajunge in abdomen
unde htilnegte gusa. Guga are pe-
reti elastici, transparenti, de culoare
argintie gi are lungimea de 4 mm
iar 15rgimea de 1,s mm. Rolul
s l u de seam5 este transformarea par-
tial& a nectarului, cu ajutorul secreti-
ilor glandelor salivare gi faringiene,
din momentul recolt5rii gi pin5 il
depune in faguri. Aceste glande, cit yi
partial celulele ce cgptugesc peretii
gugei, secret5 fermenti de scindare,
constituind invertaza. Guga incorpo-
reaz5 mierei foarte mici cantit5ti
de acid formic din glandele mandibu-
lare ce ajutti la conservarea ei. Ea
este gi depozitul de ap5 a1 albinelor
cind fac serviciul de c5r5toare de ap5,
cit gi plstriitoare a acesteia. Atunci
depun in faguri numai at i t cit estenece-
sar pentru p5strarea unui climat potri-
vit ca umiditate in stup, in afar5 de
ce se mai adaugii din aceast5 ap5 in
combinatiile hranei puietului. Capaci-
tatea gugii variaz5 de la r asl la ras5.
Guga inc5rcat5 are posibilitatea prin
extindere s5 se miireasc5 de la 1,s pfn5
la 2,8 mS variind deci capacitatea ei de
depozitare. Aceasta' e posibil datorit5
cutelor extensibile din care e alc5tuit5.
La exterior guga are o serie de mugchi
agezati in straturi care contractindu-
se o storc de continut. Din guy5 ali-
mentele trec in stomac, denumit gi
intestinul mijlociu, prin proventricul
care disociazii polenul de miere; el
Enzime din stomac ce descompun polenul
filtreaz5 produsul brut, retine gr5un-
ciorii de polen din miere gi Pi trimite
mai departe in stomac pentru alimen-
tare; mierea eliberat5 in cea mai mare
parte de polen se rejtntoarce in guy5
t ot prin proventricul.
S t o m a c u 1, sau aga-zisul ,,in-
testin mijlociu", primegte alimentele
ce trec prin acest tub cu supap5, care
nu ing5duie continutului intestinal
s5 se poat5 inapoia in gug5 decit in
anumite imprejurgri. f n acest timp,
proventriculul tine inchis5 trecerea -
pentru ca nectarul depozitat in ea s5
poat5 fi prelucrat gi trasformat in
miere cu ajutorul invertazei. V.n.
Albine, sistemul glandular. El se
deschide in intestin numai cind este
nevoie ca organismul s5 consume o
cantitate de miere deja transformat5
in gug5. Intestinul mijlociu este lo-
cul unde se face digestia hranei tre-
cut5 di n gug5.
f n procesul de digestie intervin se-
cretiile glandulare gi enzimele ce se
regenereaz5 continuu, produse de glan-
dele intestinului. Peretii interiori ai
stomacului formeaz5 multe cute trans-
versale care se contract5 ritmic dato-
rit5 mugchilor longitudinali, transver-
sali gi oblici; astfel, hrana fr5mintat5
bine este diluat5, materiile componen-
t e sint disociate gi apoi transformate
in chi1 sau suc nutritiv. f~ aceast5
stare, printr-un proces de osmozti,
str5bate peretii intestinului, trece di-
ALBINA
44
ALBlNA
rect in hemolimf5, adicri in singe gi
alimenttazi astfel tesuturile. Pentru
asimila~ ea lor ins5 albina folosegte
oxigenul di n aerul respirat care circulg
i n t ot organismul prin intermediul
traheelor gi traheolelor, aga cum s-a
ar i t at la descrierea aparatului respi-
rator gi circulator.
Intestinul mijlociu in care albina
igi acumuleaz5 o insemnatri cantitate
de glicogen ce se adunri, de asemenea si
in peretii gugii, a musculaturii gi in
aga-zisul corp gras, formind astfel o
rezerv5 de substante nutritive gi ener-
getice, care se cifreazri pin5 la 2 mg;
ea servegte insectei in momentul cind
In stup lipseqte hrana proteicri nece-
sar5 ei, cit gi cregterii puietului ori
in timpul zborului.
Din procesul de digestie r l mi n re-
ziduurile nefolositoare ca: Inveligul
gr5unciorilor de polen sau alte materii
neasimilabile; ele sint trecute in intes-
tinul subtire sau anterior gi apoi in
cel gros sau posterior denumit gi pun-
ga rectal5 (ce are o capacitate de 150-
160 mm3), de unde sint eliminate
Impreunri cu partea apoasri gi filtrate
de tubii malpighieni ce sint rinichii
albinei. V.n. Albina, Sistemul glan-
dular.
Iarna, albina acumuleazg in punga
rectal5 toate resturile alimentare. In-
testinul se extinde, iar greutatea aces-
tor reziduuri reprezintri ping la 46%
din greutatea ei corporalit. Aceasta
are loc datoritri papilelor rectale din
cutele pungii, care au rolul de a elimi-
na apa din reziduuri gi a le ingroga,
Oglinzile cerifere
pentru a putea inc5pea in ea o ci t mai
mare cantitate. Pentru a neutraliza
alterarea acestor reziduuri acumulate
acolo, se afl5, de-a lungul traiectului
intestinului gros posterior gase glande
rectale, care produc catalaza. Cind
apare o zi caldri in iarn5, albinele
zburind, evacueaz5 reziduurile.
Aparatul excretor, sau tubii mal-
pighieni sint glande de expulzare a
substantelor dlunritoare organismului,
rezultate din procesele de schimb gi
ardere, cit gi a celor de digestie.
Glandele renale sint alcituite din celu-
le poligonale, cu cite un nucleu ro-
tund, ingirate in 150 tubulete lungi
gi subtiri, ce se inserg la limita de
unire dintre stomac gi intestinul sub-
tire. Ele sint ca nigte cordoane fila-
mentoase ce plutesc in masa singelui,
absorb din plasma sangvinri substan-
tele toxice ale procesului de digestie,
le distileazri gi le elimin5 apoi prin
intestinul gros, functionind la fel ca
gi rinichii animalelor superioare. Toxi-
nele eliminate sint formate din acid
uric yi diferite sgruri nefolositoare
organismului.
Aparatul cerifer. Glandele cerifere,
in numrir de opt (patru perechi) se
grisesc in abdomenul albinei. Ele
c5ptugesc oglinzile pe partea lor infe-
rioarri cu un strat de celule specializa-
t e ale hipodermei, celule elastice in
interiorul cgrora se formeazri ceara,
ca un lichid putin viscos; acesta se
infiltreazri prin chitina poroasri a
oglinzilor; ea apare pe suprafata lor
sub forma unor solzigori aproximativ
hexagonali ce au greutatea de 0.20-
-
0,25 -mg.
Pentru buna lor functionare sint
intretesute cu foarte multe traheole de
aer ce ajutil la metabolismul intens
a1 substantelor ingerate de albing, mie-
re qi mai ales polen, care se transform6
in cear6. fn stadiul de nimfri glan-
ALBINA
45
ALBIN A
dele cerifere produc chitina cu care
ea igi formeaz5 osatura solid5 a fnve-
ligului corporal. Durata puterii secre-
torii a glandelor cerifere e de cel mult
zece zile. Sint exceptate de la aceast5
regul5 albinele eclozionate spre sfir-
gitul toamnei, care r5mfn tinere fi-
ziologic deci cu glandele cerifere nefo-
losite; glandele incep atunci s5 se
dezvolte abia in prim5var5, cind lu-
cr5toarele pornesc activitatea intensa
a culesului de polen. Acesta, consu-
mat intr-o rnai mare m5sur5 Impreun5
cu nectarul proaspat sau mierea din
faguri, contribuie la producerea cerii.
Glandele cerifere pot fi active gi farti
un consum intens de polen, dar in
acest caz productia de cear5 este foarte
redusii. Ceva mai mult, aceasta are
aga de mare influent3 asupra lor, in-
ci t - de pi l di - dacl in primele zece
zile a vietii lor s-ar da albinelor o
bran5 cu mult polen (aga cum a f5cut-o
cercettitorul Freudenstein) ele r5min
cu celulele cerifere capabile s5 secre-
teze solzigori de cear5 toat5 durata
vietii lor. Cind albinele b5trine pri-
mesc hrana cu proteine, li se reacti-
veaz5 glandele cerifere, secrettnd sol-
zigori la fel cu cele tinere.
Productia de cear5 este influentat5
de asemenea gi de mlrimea oglinzilor
cerifere, acesta fiind unul din criteriile
de selectie a unor colonii, la care se
urmgregte o mare productie de cear5.
V.n. Ceara.
Aparatul reproduc&tor al albinei
lucrdtoare nu are vreo insemngtate.
Numai la matc3 gi la trfntor se poate
vorbi propriu-zis de aparat reprodu-
&tor.
Albinele lucr5toare au in abdomen
nigte mici ovare atrofiate, rudimente
din vremurile de altti dat 6, cind albina
tr3ia izolat5 ?i depunea ou5 fecundate.
Numai cind o colonie rl mfne bezme-
t i cs, unele albine -numite ou3toare
8 C
Ovare:
A - ovorele mdlcii: I - tubi ovigeni ; 2 - ovi-
duc t e 3 - vezica spermaticil; 4 - acul:
4 - vkzica teni ni fera; B - ouar alrolint dc.
ofbinti lucrdloare; C - orar de afbinh oud-
toare (11. A. D a d e)
scot di n ovarele lor atrofiate citeva
ou5, di n care nu se nasc decft trfntori,
crici albinele fac parte di n insectele
partenogenetice care se pot fnmulti
chiar f5r5 impreunare cu un mascul,
ins5 din ou3le lor se nasc numai trin.
tori. (V.n. Parlenogeneza) .
Aparatul reproducdtor al m&tcii,
Ovarele adic5 glandele de reproduclie,
sint principalele organe ale miltcii.
Ele se aseaml nl mult cu dou5 pere
Intoarse cu vfrful En sus. Mririmea lor
este de 5-43 mm lungime gi 3-4 mm
]&time, fiind strgbatute de 180-260
tubulete sau conducte ovigene. Numl-
rul acestora ~i lungimea lor di ferl , fi-
ind in direct5 legaturl cu provenienta
mtitcii dintr-o rasil mai bun3 sau de o
calitate inferioaril din punct de vedere
a1 prolificititii, tit gi mai ales dato-
r i t 5 unei hr5niri mai abundente sau
ALBINA
4 6
ALBINA
nu, oferitii dedoici in perioada larvarii.
Aceste tuburi ovigene se alungesc spre
rirf, unde se adun5 ca intr-un ghem
y i sint rnai largi in partea lor de jos.
Fiecare ovar are un canal sau trompe
care, la rindul lor, se adun5 intr-un
canal gi rnai mare, care este oviductul
miitcii. Aliituri gi in partea de sus a
acestuia, deci putin rnai jos de locul
unde se unesc cele dou6 trompe,
se afl l o mic5 vezic5 de culoare alb
sidefie, numit5 vezici5 spermatic5, uni-
tii cu oviductul printr-un canal ingust,
denumit canal spermatic. Canalul sper-
matic este inzestrat cu o seriedemugchi
ce lucreaz5 automat $i alternativ.
Spermatica, degi are un diametru
abia de 1 mm, adiipostegte in ea mili-
oane de spermatozoizi, ce-i sint sufi-
cienti pentru fecundarea ouiilor in cei
4-5 ani de activitate. Ei se adunii
acolo de la rnai multi trintori, cu care
matca s-a imperecheat repetat in
timpul zborului nuptial. Spermatozo-
izii stau in spermatic5 in stare de
repaus, imobili. Dupii biologul F y g,
sint reactivati abia in timpul cit
oul pornegte pe traiectul trompelor;
atunci p5r6sesc spermatica prin ugoa-
re contractii ale canalului seminal
cu scopul s i fntilneasc5 pentru fecun-
dare in vagin ovulele care coboar5 gi
ele in acelagi timp. Vitalitatea lor
este intretinut6 in spermatic5 de o
retea de traheole cu aer mereu proas-
piit, traheole ce o invsluie din toate
pgrtile. f n partea de sus a vezicii
spermatice, se rnai giisesc dou5 glande
care secrets un lichid cleios ce inles-
negte oului sii se lipeasc5 bine de fun-
dul celulei. Oviductul m5tcii se pre-
lungegte in jos gi dii intr-o alt6 cavitate
rnai largi, denurnit5 vagin; acesta es-
te format din membrane suprapuse
si mugchi, care se contract5 spasmodic
in timpul imperecherii cu trintorul
in zbor. Ei actioneazii chiar gi atunci
cind trintorul, murind, s-a desprins
de matcii. V.n. Trintorul, impere-
cherea.
Cercet5torul L u e n b e r g e r, ca-
re a efectuat amiinuntite studii his-
tologice asupra albinelor gi m6tcii
a stabilit c5 in tuburile ovigene se
g5segte un oarecare numar de ovule
ce sint intr-o permanent5 stare de evo-
lutie. Partea de sus a fieciirui tub ovi-
gen care se terminri adunat in ghem,
contine un conglomerat de celule -
viitoare ovule - inc5 nedezvoltate.
Mai departe, pe traiectul tuburilor
ovigene, se g5seste un continut grriun-
10s $i se constats prezenta celulelor ~i
nucleele acestora. Aici se formeazii
celulele nutritive gi celulele ovulelor
care sint legate unele de altele ca
un gir de mgrgele. hIai intii celulele
nutritive depiiqesc in milrime pe cele
ale ovulelor, dar ceva rnai departe
qi rnai jos, acestea ajung repede mai
mari, pin5 in clipa cind celulele nu-
tritive dispar cu totul. Abia atunci
celulele ovulelor sint transformate in
ovule desrivirgite, spre virful oviduc-
tului. Cum o lnatc5 este in stare in
timpul sezonului act.iv, s6 depuni in
24 ore peste 2 500 ou5, se intelege c5
fiecare dintre cele 180-200 de tuburi
ovigene care alc5tuiesc ovarele, pot
sB depunii un ou complet la fiecare trei
ore $i adesea chiar rnai repede.
Cercet,&torul 0 r b s i P a 1 1 a ob-
tinut m5tci cu 300 tubulete ovigene. In
fiecare ors, pot ajunge mature peste
100 de ovule. Aceast5 imens5 produc-
tie de ovule, presupune un sistem de
schimburi organice, un metabolism
neintilnit la alte fiinte, datoritii albi-
nelor care insotesc matca pe faguri ~i
o hr5nesc mereu cu acea hran5 glan-
dular5 bogat5 in materii proteice vi-
tale, care este 16ptigorul. 0 matcii
neimperecheatg, poate produce nu-
mai ovule nefecundate, care vor da
ALBINA 47 ALBINA
nagtere numai l a trintori. Aceast5
particularitate o au gi albinele ou5-
toare. V.n. Partenogeneza.
Aparaful reproduct-lfor al frfnfo-
rului are dou5 glande denumite ,,tee
ticuli" de forma unor boabe de fasole;
ei sint str5bStuti de nigte tubulete in
care w formeaz5 spermatozoizii. Din
amindoi testiculii coboar5 douli ca-
nale deferente care se adun5 in unul
comun, denumit canal ejaculator. Lin-
g5 acesta se afl5 dou5 pungi: vezicu-
lele seminale. Canalul ejaculator se
largegte prelungindu-se in jos gi lu-
fnd forma unui sac; constituie astfel
aga-zisul ,,bulbu, care mai are inc6
dou5 pgrti distincte: gitul gi vestibu-
lul. Bulbul dup5
B a h r m a n n gi
R u t t n e y, are o form5 oarecum
alungit5, iar la penisul nealungit se
pot vedea obignuit mai multe sinuo-
zit5ti. El e mlirginit lateral de dou5
erec chi de ~ l 5 c i chitinoase denumite
,,pl5ci laterale", care au un rol impor-
t ant in actul impreungrii c5ci ele
ajut5 gi I5rgesc penisul r5sfrint pin6
la baza lor, inlesnind astfel ejacularea
spermei. De partea opus6 a bulbului se
1eag5 cea de-a doua parte a penisu-
lui: gitul, care permite o ugoar5 in-
toarcere spre stinga, denumit ,,apen-
dicele striat" cu o incretiturl fin5 a
marginilor lui laterale. Pe git, in
partea opus5 apendicelui se g5sesc mai
multe pl5ci de culoare inchis5 care
formeaz5 zona spiralii. De asemenea,
acolo stau strins presate la un loc 4-5
pl5ci chitinoase fn form5 de V, agezate
in gir una dup5 alta. f n momentul
rgsfrlngerii penisului se modific5 con-
ditiile de elasticitate ale gltului, iar
pl5cile chitinoase din zona spiralat5
ajung prin intinderea gitului la partea
ventral5 a penisului. Prin aceasta, pl5-
cile slnt supuse la o rotire de aproxi-
mativ 90" (tinind seama de faptul
c& atunci cind penisul nu este rgsfrfnt
Aparatul reproducator a1 trfntorului:
A - aparat reproducdlor: I - testiculi: 2 - canal
spiral spermatic; 3 - gland& mucoash. 4 - vezicula
seminal&. 6 - canal spermatic; .3 I gland5 mu-
coasa; 4 - vezicula seminal&; 6 - canal sper-
mati c; 6 - bul b; 7 - hipoflze; 8 - un ou matur
depus de mat.25; 9 - un grup de spermatozoizi;
H - organul reproducdtor a1 trfnloruhri in erecfie
ele se g5sesc in partea lateral5 a gitu-
lui) aga cum se poate vedea din figur5.
fn chipul acesta apendicele striat ajun-
ge pe partea dorsal5 a gitului. Pllcile
chitinoase ii dau bineinteles o rigidi-
t at e considerabilii. 'fn sfirgit trebuie
s5 amintim gi de o formatie numit5
,,triunghiul p5ros". Cea de-a treia par-
t e a penisului qi a aparatului genital
a1 trintorului este vestibulul a1 c&rui
ALBINA
48 ALBINA
cimp de formi romboidali e acoperit
cu pi r des ce se gisegte in vestibulul
situat pe partea ventral5 qi se vede
numai atunci cind penisul este r5s-
frint. Vestibulul are nigte apendici
In form5 de cornite ,,pneumofize".
Cind penisul este nergsfrint, apen-
dicii stau neimpituriti. Se mai v5d
de asemenea intre cornite gi des-
chiz5tura genital5 alte dou5 mici
formatii denumite de Simpson ,,cocoa-
?B". Este posibil ca micimea lor s5
fie datorit5 atrofierii. Functiunea a-
paratului genital mascul gi femel este
descris in paginile urmitoare. V.n.
Matca, imperecherea gi fecundarea.
Aparatul de atac $i apdrare este
compus di n dou5 pi r t i : aparatul vul-
nerant, acul yi cel motor. Primul are
un stilet cu un bulb la a ci r ui bazi se
afl5 vezica cu venin. Stiletul este
I--12
Aparatul vulnerant (acul albinei ~i
glandele cu venin):
1 -glands mare, bipari, cu venl n; 2-glanda mica
eu r e n i n 3 - v a i c a cu venl n. 4 - bulbul acu-
l ul ; 5 - bfrghla acul ui ; 6 - can'alul acul ui ; 7 -
placa triunghiulari a acului; 8 - placa al ungi t i ;
9 - placa patrat&; 10 - acul ; I 1 - teaca acul ui ;
12 - virlul aculul; 13 - mu~c hl i aculni.
s t r i bi t ut de-a lungul siiu de un canal
de scurgere a veninului. f n jurul stile-
tului sint doug lantete chitinoase,
foarte ascutite la virf gi cu cirlige mar-
ginale ca cele de undit5 indreptate de
jos in sus. In vezic,a cu venin se aduni
secretia din dou5 tuburi glandulare
lungi cu un canal comun. Secretia lor
e acidi. Pe partea ventral5 a acului se
afl5 glanda cu secretie alcalin5, denu-
mit5 glanda D u f o u r lung6 de
1 mm gi c,are se varsi tot in vezici
printr-un canal scurt gi gros. Stiletul
cu lantete se mi@ alternant cind
pi t runde intr-un tesut. El actioneaz5
sub impulsul aparatului motor com-
pus din cinci mugchi gi dou5 plici
mici oblonge care au nervi indepen-
denti de sistemul central; in momen-
t ul cind acul este fixat qi albina rupe
legitura cu el, iese gi punga venini-
fer5, iar mugchii actioneazs sub impul-
sul unui ganglion nervos propriu,
golind punga cu venin in tesutul atacat.
0 al bi ni f i r 5 ac mai supravietuiegte
4-5 zile.
Aparntul muscular la albine este
alcgtuit din mugchii capului, tora-
celui, abdomenului gi ai organelor
interne.
Mugchii de la ceaf5 (cervix) ingsduie
migc5rile capului. Cei ai toracelui
asiguri migcarea membrelor; cei ai
picioarelor sint mugchii promotori
gi remotori (coxe) ; celelalte articulatii
au mugclii flexori gi extensori.
Mugchii care dau impuls aripilor
sint situati in cavitatea toracici. Cei
abdominali inlesnesc actul respiratiei
prin contractarea qi relaxarea abdo-
menului. Tot ei migci segmentele ab-
dominale sau Sac migciri de indoire a
abdomenului pentru infingerea acu-
lui cu venin. Acul are o musculatur5
proprie pentru comprimarea .vezicei
cu venin. Mugchii sint pringi de cuti-
cul5 gi tendoane prin tonofibrile.
ALBINA
49
ALBINA
Sistemul nervos. Celulele nervoase
ale organismului, legate intr-un com-
plex unic, constituie sistemul nervos.
El este in strinsi legZitur5 cu organele
de simturi gi mugchii corpului. Ce-
lula nervoasfi are o form5 complex5 gi
fmpreun5 cu ramificatiile ei se numegte
n e u r o n. Excitatiile nervoase se
transmit organelor care rispund prin-
tr-o reactie ut i l i . Excitatia se nagte
in neuron gi se transmite de la peri-
ferie spre sistemul nervos central sau
invers. Tinind seama de directia spre
care se transmite excitatia sint: neu-
roni sensitivi (sensoriali), neuroni pen-
t ru migcare (locomotori) yi neuroni
de asociatie care fac leg5tura intre
primii doi. Sistemul nervos a1 albinei
se lmparte in: central, periferic gi
vegetativ (simpatic), dupi5 structura
lor anatomic5. Sistemul nervos cen-
tral este format din ganglionul supra-
esofagian gi cel subesofagian; ambele
se af l i In cap. Primul coordoneaz5
migci5rile albinei gi se poate numi cre-
ier. El este alcgtuit din trei parti:
ganglionul anterior, ganglionul mij-
lociu gi posterior. De la primul pleaci5
nervi spre ochii compugi gi cei simpli
ai albinei. Ganglionul mijlociu tri-
mite fibre nervoase, motoare gi sen-
soriale spre antene. Ganglionul poste-
rior este situat deasupra intestinului,
fiind alci5tuit din doi lobi de la care
pleacg comisuri ce ocolesc intestinul
Sc he ma s i s t e mul ui nervos cent ral gi a1
l ant ul ui gangl i onar:
I - creier; 2 - cordon nervos; 3 - ganglion
nervos toracic; 4 - ramit~catie nervoasl
qi seunesc sub el. Tot de la el, fibre ner-
voase actioneazi mugchii buzei superi-
oare. De la ganglionul subesofagian,
trei perechi de nervi merg spre apen-
dicele bucale : nervi maxilari, mandi-
bulari gi labiali. f n lungul corpului
albinei se gi5sesc doui5 cordoane ner-
voase care merg paralel. Ele, unind
ganglionii toracelui gi ai abdomenu-
lui, formeaz5 l a n t u 1 n e r v o s
v e n t r a 1. De l a ganglionii toracici,
fasciculele nervoase trec spre pi-
cioarele anterioare, mijlocii gi poste-
rioare, la baza gi mugchii aripilor,
apoi in abdomen. De la un a1 patru-
lea nod nervos abdominal se rami-
fi ci nervi spre organele de reprodu-
cere, iar a1 cincilea nod abdominal
inerveaz5 acul. Sistemul nervos ve-
Creierul al bi nei :
getativ (simpatic) a c5rui activitate
este subordonati5 sistemului nervos
I - corpul fn form5 de ciuperc5; 2 - centrii
mirosului; 3 - centrii vederii (Luenberger)
central, reglea28 activitatea organelor
ALBINA
50 ALBINA
interne: aparatul digestiv, circula-
tor, respirator, excretor, reproduc5-
tor etc. Actul reflex ia nagtere la albi-
n5 din arcul reflector care este alcltuit
din fibre intermediare de asociatie,
cu sediul in creer gi ganglionii ner-
vogi. Reflexele sint: simple gi comple-
xe. Cele dintii, de scurt5 durat6,
sint provocate de excitatii simple.
Reflexele complexe prezintl actiuni
coordonate si sint provocate de un
complex de factori. De exemplu, al-
binele cl5desc faguri cind este cules,
cind au spatiu liber in stup, cind mat-
ca este imperecheatit, cPnd au albin5
tin5r5 etc. Reflexele se grupeaz5 in
dou5 clase : neconditionate si cond i-
tionate. Primele sint reactiile in5s-
cute ale organismului, fiind aceleagi
pentru toti indivizii unei specii. Re-
flexele conditionate se formeaz5 in
timpul vietii individului datorit5 le-
g5turilor provizorii. f n viata coloniei
reflexele conditionate joac6 un 1-01
important. De exemplu albina caut5
hrana sub impulsul unui reflex necon-
ditionat gi ea nu d5 important5 cu-
lorii, formei, mirosului. Reflexul de-
vine ins5 conditionat cind va g5si nec-
t ar intr-o floare cu un anumit miros,
form:, culoare. Imediat ce dispare
culesul la ace1 gen de floare, albina
igi formeaz5 un reflex conditionat
pentru o al t a ce-i ofer5 hran6.
Sistemul glandular formeaz5 in
corpul albinei un complex care deser-
vegte, pe de o parte propria via15
a albinei, iar pe de al t a, colectivita-
tea. Din descrierea diferitelor organe
gi functiunea lor, s-a v5zut c6 int.re
ele exist5 o strins5 leg5tur5, fiind
coordonate de sistemul nervos vegeta-
tiv. Nu se poate vorbi de aparat diges-
tiv f6r6 contributia glandelor gugii,
glandelor mandibulare ~i salivare, a
celor renale sau rectale etc.
Glandele extrag printr-un proces d e
osmoz5 din plasma sangvin5 anumite
substante cu care singele vine inciircat,
substante pe care glandele le disociazli
gi apoi le sintetizeazg. Unele substan-
t e sint utilizate cind este vorba de
hran5, direct fn tesuturi, pe care le
ajut6 in structura lor. Altele echili-
breaz5 schimburile organice, inlesnind
metabolismul, in timp ce altele pre-
par6 diferifi hormoni, enzime, vita-
mine, care au roluri fundamentale in
functionarea normal5 a organismului.
Sistemul nervos vegetativ (simpa-
tic) coordoneaz6 dozarea lor. Cite-
odat5 aceeagi gland5 secret.5 d 0 ~ 5 fe-
luri de secretii, pe care le scot inanu-
mite imprejur5ri gi pentru anumiti
indivizi din colonie. De pild5, albi-
nele-doici care secret5 l5ptigorul ce-1
dau ca hran5 m5tcii in cea mai mare
parte a vietii sale; liptigorul este in
acelagi timp gi hrana larvelor de albi-
ne lucrgtoare gi trintori, ins5 acestora
albinele nu le pun In hran5 gi vitami-
na El pe care o secret5 numai pentru
prepararea hranei larvelor de matc5.
Glandele d i n g q & au rolul de a trans-
forma zaharoza din nectarul cules din
flori, intr-un zah5r invertit, sub acti-
unea unor secretii emise fn primul
rind de glandele faringiene aflate in
cap, secretii care sint fermenti dias-
tazici de categoria invertazei. Nu se
gtie inc6 prin ce contribuie fiecare
in acest proces de transformare, c5ci
acolo mai intervin gi secretiile glan-
delor toracice care se deschid la baza
trompei.
Glandele reclale din intestinul gros
sint in numar de gase; ele stau insi-
rate la distant& egal6, prezentindu-se
ca nigte fngrog5ri longltudinale de-a
lungul acestuia. Secretia lor este o
enzim6 denumit5 catalaza pe care o
ggsim gi in gug5 ca produs a1 glande-
lor faringiene. Aici are acelasi rol
ALBINA
51
ALBINA
d e a descompune glucoza ce se mai
af l l in reziduurile intestinale gi a
Q transforma cu ajutorul oxigenului din
traheolele cu aer, in acid gluconic.
V.n. Miere. Catalaza descompune gi
peroxidul de hidrogen (apa oxigenatg)
aflat in intestin gi care altfel ar in-
toxica insecta. Descompunindu-1 il
transforms in apii gi oxigen, amindouii
elemente folositoare in aceastg stare.
Secretia de catalazg e mai mare iarna,
c5ci atunci intestinul e mai plin cu
reziduuri alimentare. Ea ins5 igi pier-
d e o mare parte din puterea de frina-
re a proceselor de fermentatie, cind
albinele sint hrgnite cu miere de manl ,
a1 c5rei continut bogat in sgruri mi-
nerale frineazti actiunea catalazei
in intestinul gros; astfel pornegte o
descompunere putredti a reziduurilor
2
Glande rectale:
I - la al bi na b8trinS; 2 - la albina tinar8
Glande rectale (detaliu, Zander)
intestinale gi ca o consecintl direct5
apare diareea.
Cu cit glandele rectale vor produce
mai multii catalazg, cu at i t iernarea
va decurge in conditii mai bune.
Secretia gi activitatea lor este mai in-
tens5 la albinele tinere, care dupl
eclozionare, inc5 nu qi-au f5cut zbo-
rul de curatare intestinalg; la fel gi
la albinele eclozionate in toamnii,
care vor avea nevoie de secretii glan-
dulare cit mai abundente, pentru a
preveni putrezirea reziduurilor intcs-
tinale in cele citeva luni de recluziune,
cit stau in stup iarna.
Glandele de tesut, care se ggsesc nu-
mai la larv8, sint formate din dou5
tuburi lungi gi incovoiate, care sint
agezate in partea ventralg, in preajma
tubilor malpighieni. Din ele se des-
prind douii canale, ce conflueazs in-
tr-un singur colector gi se deschid in
gur5. Secretia acestor glande este o
substantl care in contact cu aerul
devine plasticg, intinzindu-se in fire
subtiri, cu care larva igi tese coconul
pupei. Glandele de tesut se transform5
la al bi nl in glande salivare, altele
decit cele toracice producgtoare de
saliv5.
Glandele din intestinul subtire diso-
ciazg albuminele gi grgsimile consu-
ALBINA
52
ALBINA
Rezerva organic5 de protein5 (corp gras)
mate de albine. Tot ce prisosegte in
afara propriului lor consum, se depo-
ziteaz5 in cavitatea pericardiac5, sub
chitinti, constituind ,,corpul gras".
Acolo, albuminele disociate di n polen
se acumuleaz& sub form5 de granule,
ca o ciptugeal5 alciltuit5 din straturi
suprapuse, constituind o rezervg or-
ganics de proteinl, gr6simi gi glico-
gen; ea asigur6 o durat5 de via15 mult
mai lung5 insectei gi o rezistentii deo-
sebit5 la atacul nosemozei. Cind albi-
na nu g5segte polenul in natur5 gi
totugi trebuie sB hr6neasc5 larvele ori
s5 clideascg faguri, igi retrage o parte
din acest depozit, pe care-] trece glan-
delor faringiene ca s5 secrete 15pti-
gor pentru hrana puietului, sau in
glandele cerifere, dac5 trebuie s5 cl i -
deasc6 faguri. V.n. Ceara.
Albina tin5r5 abia iegiti din celula
natal5 continuti cu ajutorul aceloragi
glande, s5-gi refac6 corpul gras atunci
cind este epuizat, pentru a fi capabilti
sii devin5 dupg citeva zile la rindu-i
albini-doic5. De data aceasta, acumu-
larea de corp gras mai are destinatia
de a servi nu numai albinei, ci este
pus5 gi in serviciul colectivititii. fn-
tr-adevzr, albinele care fac asemenea
acumuliri lnsemnate sint, obignuit,
cele eclozionate toamna g i care vor fi
doicile puietului in prim6vara viitoa-
re. Cum albinele cresc chiar gi iarna
puiet, doicile vor fi nevoite si-si re-
tragg din propriul lor organism sub-
stanta proteic6 pentru hrana larvelor,
dac5 apicultorul nu a avut grij6 sR le
pun5 aproape de mijlocul cuibului cel
putin o ram5 cu pi st ur i . In prim8var5,
cind timpul este rece, iar albinele nu
pot iegi dup6 polen proaspGt, ele
consum5 iar6gi din aceste acumul5ri
organice, dac6 nu au in stup rezerve de
pgsturi. Aceast5 descompunere si con-
sum a1 corpului gras pentru hrana pu-
ietului uzeaz5 albinele, le scurteazg
viata gi le expune la atacul nosemozei.
Cercet5torul american P h i 1 1 i p s
a f5cut un studiu comparativ cu albine
care au fost silite si-yi consume re-
zervele organice de protein5 gi care
nu au t r i i t decPt 30-40 de zile, pe
cind altele, care au fost tinute orfane
gi deci nu au avut puiet de hriinit,
au avut o longevitate pin5 la 187 de
zile. Aga se explic5 de ce, de pild5,
albinele eclozionate in var i au o du-
rat5 de via@ scurt6, cgci In graba mun-
cii ce o depun pentru strinsurg, ele nu
se preocupti prea mult de hrana
proprie gi deci rezervele in tesutul
gras sint reduse, iar puietul nliscut
are o longevitate sc6zut6.
Glanda veniniferci a fost descris5
la prezentarea aparatului vulnerant.
Glandele hormonale, care sfnt foarte
active in perioada postembrionarg
gi actioneazg gi in stadiul de insect6
adult5, sint in numi r de trei: glandele
corpora allata, glanda protoracic6 gi
celulele neuro-secretoare ale ganglioni-
lor cerebrali. ,,Aceste glande sfnt le-
gate de circuite nervoase care st r i bat
organismul gi care ajung la creier, iar
de acolo pornesc influxiunile (ordinele)
care i nhi bi sau accelereazi secretiile"
(G. E u g 6 n e). De exemplu: cele
dou5 mici glande aflate la baza cre-
ierului denumite corpora allata stau
in stare latent6 gi sint inhibate citg
vreme in stup este matc5 de pe a
cglui corp albinele ling substanta pro
ALBINA
53 ALBINA
dusi de glandele mandibulare. De in-
dat5 ins5 ce ea dispare din stup, iar
substanta ei nu mai circulti fntre albi-
nele coloniei, aceste dou5 glande de-
vin active, iar secretia lor determin5
o dezvoltare a ovarelor rudimentare
ale albinelor lucrgtoare, ce pot atunci
depune citeva ou5.
Glanda olfactivd, sau mirositoare
denurnit5 gi glanda lui Nasanoff, se
afl5 intre a1 5-lea qi a1 6-lea tergit,
ca un punct albicios ce se poate
observa cu ochiul liber, atunci cind
albinele, stind pe loc, igi ha l t 5
putin abdomenul gi bat puternic
din aripi. Glanda are celule secre-
torii rotunjite care in aceasti pozitie
emani efluvii parfumate ce sint sim-
t i t e chiar gi de persoane care stau in
apropierea direct5 a locului unde al-
binele ventileazi aerul. Secretiile sint
acumulate intr-o vezic5 qi sint difuza-
t e prin mici canale foarte fine, lungi
de 0,1 mm gi cu diametrul de 1 micron.
Ele servesc la chemarea, adunarea qi
orientarea albinelor sau a mi t ci i afla-
t e Pn zbor - deci in afara stupului.
Astfel, albinele de la urdinig dau
indicatii unde s5 vinii ca s5 nu r5tii-
ceasci sau unde s5 se indrepte pentru
cules. Glandele i nt r i in functiune gi
atunci cind roiul se agazii pe un anu-
mit loc, in form5 de ciorchine, sau a
g5sit deja un adipost bun, la a c5rui
intrare se agaz5 albinele gi emani mi-
rosul acesta caracteristic de chemare
qi adunare. Dup5 observatiile lui von
F r i s c h gi N a s a n o f f glandele
secrets o substant5 denurnit5 geraniol
gi acizi geranici; cantitatea total5 ce
ele o pot da e de 0,25 gama (a mia
parte dintr-un miligram). Albinele
evaporeaz5 puternic aceastg substant5
prin bi t ai a aripilor, iar mirosul ei are
o mare putere de rispfndire. Geraniolul
are un miros oarecum asem5n5tor cu
cel a1 melisei, iar acizii geranici au un
Glanda odorant s a albinei
miros ce aduce cu cel de 15mfit5 sau
trandafir. Cercet5torul francez M o r e-
a u x, sustine c5 glanda aceasta lu-
creaz5 ca un post emit5tor de unde a-
eriene, unde ce vor fi captate de orga-
nele senzoriale de miros ale albinelor
aceleiagi colonii. Ele eman5 efluviipar-
fumate chiar gi in cimp, efluvii ce r5-
min ca nigte dire in aer in urma zboru-
lui culeg5toarelor stupului, atunci cind
se intorc de la culesul nectarului de la
o anumit5 plantii. Aceste emanatii se
r5spindesc in raze drepte sau ondula-
torii qi slnt ca nigte repere indicatoa-
re c5tre celelalte culegiitoare ce ies
din stup, fiind captate de la distante
nu prea mari de albinele respective.
Ele ins5 nu fac risip5 cu aceste ema-
natii ; le elibereaz5 numai atunci cind
albinele coloniei respective au g5sit
o noui surs5 de nectar. Cind drumul
este stabilit gi cunoscut, albinele se
orienteaz5 spre locul de cules cu aju-
torul reperelor de pe sol, folosindu-gi
deci vederea gi memoria.
Glandele mandibulare, se afl5 in
partea frontal3 gi se deschid la baza
mandibulelor; ele sint fn numiir de
dou5, aseminitoare cu un siiculet ; au
orificiul de secretie pe o plac5 chiti-
noasii, acolo unde mandibulele sfnt
sudate cu capul. La trfntor sint foar-
t e mici gi total inactive, ins5 la albi-
ne gi la mat ci sfnt dezvoltate gi foar-
t e active. Rolul lor inc5 nu se cunoag-
t e complet gi cerceatorii nu s-au pus
de acord asupra functiilor ce le fnde-
plinesc. Este cert c5 ele incep s5 func-
tioneze din plin inc5 inainte ca albi-
na s i fi eclozionat din celuli, ceea ce
face probabil ca tesuturile inveligului
ALBINA 54 ALBINA
nimfal s5 se inmoaie cu ajutorul secre-
tiei lor. Pe de altg parte, intrucit
secretia acestor glande continu5 pin5
in a 14-a zi a vietii albinei adulte, ele
contribuie cu o anumit5 parte gi la
components 15ptigorului, cu care doi-
cile hranesc Iarvele 8i matca. Secretia
lor este acidg, avind pH-ul cuprins in-
t re 4,6-4,8. Callow, Chapman, But-
ler g.a. au g5sit in secretia glandelor
mandibulare acid 9-oxodecenoic, care
se afl5 in 15ptigorul de matc5 gi c5ru-
ia, Townsend ii atribuie calitiiti de-
osebite in inhibarea celulelor canceroa-
se la om gi animale. V.n. L6ptptiSorul.
Alti cercet5tori atribuie acestor glan-
de gustul acid a1 15ptigorului; deci
ele sint acelea care dozeaz5 pH-ul
di n aceast5 substantii, pH care consti-
tuie un mediu bactericid pentru para-
ziti care ar putea sg atace plgpindele
fiinte in devenire. Cercetgtorul fran-
cez Lavie a stabilit c5 aceste glande,
la matc5, sint cu mult mai dezvoltate
decit la albinele lucrgtoare gi cii ele
secretti antibiotice care o api r 5 de
multe boli. Tot ea secrets substanta
aromata ce face matca atractiv5 pen-
t ru trintori la fecundarea ei.
Cercetgtorii sovietici Rozov gi La-
vrehin sustin c5 aceste glande sPnt cele
care incorporeaz5 fermentii pentru
digestie; ele ar produce gi o secretie
lubrifiantti, care dB o plasticitate
deosebit5 propolisului, pentru a-1 pu-
tea folosi la diferite lucrgri In stup,
iar Orosi Pall le atribuie rolul de in-
muiere a cerii gi cimentare a solzigori-
lor secretati de albinele care produc
cear5. Secretia se evaporg repede, dupg
care ceara se int5regte gi sudeazg astfel
solzigorii intre ei, la construirea fagu-
rilor. Se crede c5 t ot aceste glande
incorporeaz5 mierii o mica cantitate
de acid formic extras din singe,. pentru
buna ei p5strare gi t ot ele dau o secre-
tie care ajut5 larvei s5 ias5 din ou,
dizolvindu-i partial coaja. G.T. But-
ler si Simpson au dovedit c5 substan-
t a de matc5 pe care albinele o ling de
pe corpul sgu, este produsul acestor
glande mandibulare.
Glandele cervicale au o form5 lunguia-
$6, stau strins apropiate qi la un loc
cu glandele salivare toracice, acestea
trec din torace in cap prin gituirea din-
tre ele rjii se adunii intr-un singur ca-
nal deversor aflat sub limb5 gi anume
la baza ei. Rolul acestor glande e se-
cretarea unei substante viscoase cit
gi a fermentilor necesari digestiei, iar
dup5 alti cercettitori, ea ajutti la con-
struirea fagurilor.
Glandele salivare toracice au rolul de
a produce saliva at i t de necesarii pro-
cesului de digestie a pgsturii, cu care
albinele se hrgnesc. Cu aceeaqi secre-
tie ele dizolv5 zaharurile cristalizate,
cum sint: zahgrul tos, serbetul de za-
h5r-candel mierea cristalizatg etc. Cu
ea albinele cur815 qi spoiesc interiorul
celulelor in care matca depune ousle,
sau pun mierea spre evaporare. Ace-
Glandele salivare din cap:
iagi secretie ajut5 sg se ung5 pgrtilechi-
I - l a albina de 6- 7 zi l e; 2 - creierul;
3 - ocel i ; 4 - deschlderea gangllonulu~
tinoase ale trompei, cind ea intra in
ALBIN A
5 i5 ALBTNELE OUATOARE
functiune ca un piston de pomp5 pen-
t ru absorbtia nectarului din flori. Cind
albinele ling substanla de matc5, ce
o iau de pe corpul ei, o dilueaz5 cu se-
cretia acestor glande gi in aceast5 sta-
re de dilutie o transmit celorlalte
albine ale coloniei.
Glandele faringiene sint dou5 la nu-
ml r gi se g5sesc agezate in p5rtile la-
terale ale capului. Ele au o lungime
medie de 14-15 mm gi sint formate
din circa 500 mii glandule agezate in
jurul unui t ub chitinos cu lungimea
ar5tat5 mai sus gi a c5ror continut se
vars5 in el. Aceste glande se dezvolt5
numai dac5 albina tin5r5 primegte o
hran5 albuminoid5 asimilabili ; cind
ele se hr5nesc numai cu miere, aceste
glande r5mfn mici gi reduse ca acti-
vitate.
Glandele faringiene extrag din
corpul albinei apa necesari secretiilor
ceea ce ar deshidrata-o, dac& nu gi-ar
acoperi nevoia cu apa dinafar5. De
aceea Pn timpul cregterii puietului
consumul de ap5 din stupin5 e mare.
Secretiile glandelor faringiene sint
de trei feluri in raport de virsta insec-
tei :
a) secret5 l5ptigor in stadiul de doi-
c5, cl ci glandele fiind de tipul aci-
nos ,,determini3 proteinele alimentare
s5 sufere procesul de digestie; acestea
trec prin absorbtie in hemolimf5 (sin-
gele albinei) cu care ajung in acini;
acolo sint prelucrate gi transformate
Tn secretie I5ptoas5" (Tomsick). Cu
acest lsptigor doicile hr6nesc larvele
tinere pin5 in a treia zi de viat5, cit
gi mgtcile, care numai astfel pot depu-
ne mii de ou5 pe zi.
b) Secret5 invertaza cind albina
devine culeg$toare, produs enzimatic
care scindeaz5 zaharoza din nectar gi
o transform5 in miere. V. n. Mierea.
c) Secrets catalaz5, care e o enzim5
ce folosegte oxigenul din trahee gi
transform5 o parte din glucoza mierii
in acid gluconic. Aceasta ii creeazg
aciditatea necesar5 in lupta contra
bacteriilor ce ar altera-o.
Degi glandele faringiene functio-
neaz5 in timpul tineretii albinelor,
totugi ele secret5 citeodat5 chiar gi
atunci cind albinele sfnt mai virstnice
de 15 zile, dar tinere fiziologic gi
anume cind albinele eclozioneaz5 toam-
na, mai tirziu, gi nu au luat parte fnc5
la hrgnirea puietului. Intrarea lor in
functiune se face abia cind in st up
apar primele generatii de puiet eclo-
zionat prin luna ianuarie-martie, bine-
inteles dac5 iarna nu este prea frigu-
roas5. Glandele faringiene sint extra-
ordinar de sensibile la modific5rile
exterioare ca: temperatur5, cules, can-
titatea pi calitatea hranei etc., fncit
au fost luate drept indicator biologic
pentru valoarea de asimilare a hranei
de c5tre organismul albinelor, atunci
cind cercetgtorii le-au dat , in lips5
de polen, anumiti inlocuitori ai aces-
tuia. Secretia glandelor faringiene tine
pin5 la a 15-20-a zi a vietii lor, dar
poate fi prelungit5 gi amplificat5 dac5
apicultorul d5 albinelor hran5 cu
substante proteice - drojdie, polen,
p5stur5, soia - dar mai ales vitamine.
Dup5 20 de zile albina trece la alte
munci in colonie. Atunci glandele
faringiene se atrofiaz5 gi igi inceteaz5
secretia.
ALBINELE OU~TOARE. Natura a
orinduit ca fntr-o colonie, singura
fiint5 care are organe sexuale bine
dezvoltate gi procreatoare de ou5 fe-
cundate din care s5 se nasc5 albine
IucrCitoare, $5 fie numai matca. Totugi,
organic, toate albinele au organe
sexuale asem5n5toare partial cu cele
ale mittcilor, dar nedezvoltate, atro-
fiate gi nu le dau putinta ca s5 se
poat5 fecunda cu trintorii. Asemha-
ALBINELE OWATOARE
56 ALBINELE OUATOARE
rea acestora vine de acolo c5, in sta-
diul larvar, organele sexuale, atft ale
larvelor din botcile de mat ci , clt gi
ale puietului de lucriitoare din cuib,
sint perfect asemin5toare. Abia in
stadiul nimfal, ovarele nimfelor de
albin5 incep s i se atrofieze; chiar la
Pnceputul acestui stadiu, ovarele nim-
felor de albinii numgri 110-115 tu-
buri ovigene, dar in timpul metamor-
fozei interioare spermatica se atrofiazi,
iar tuburile ovigene dispar, riiminfnd
abia doar un num5r de 1-12, f a t i de
180-220 clt au m5tcile normale.
f n aceast5 situatie ele r i mi n lucrs-
toare t oat i viata cit5 vreme in stup
este o mat ci de pe capul ;Si corpul
ciireia ele ling substant5 de matcii pe
care gi-o transmit una alteia gi care
are facultatea de a frina dezvoltarea
ovarelor albinelor lucrtitoare. f ntr-a-
devi r, cercetatorii au stabilit c i fri-
narea in dezvoltarea ovarelor se dato-
regte lipsei secretiei de hormoni pro-
dugi de glandele corpora allata, des-
pre care s-a scris mai sus. Albinelor
lipsite de matc5, primind hormoni
secretati de aceste glande: li se dez-
volt5 ovarele. fntre albinele unei ast-
fel de colonii orfane, dintr-odat5 incep
85 aparii douai reflexe: primul este
cel care le indeamn5 s5 lirgeasci o
serie de celule in care se afl5 larve
potrivite ca virst3, deci rnai mici de
trei zile gi atunci ele cresc o matc5 care
eclozioneaz5 normal. Cind insii in
cuib nu se giisesc astfel de larve, se
manifest5 cel de-a1 doilea reflex, dez-
voltarea ovarelor atrofiate ale lucr5-
toarelor. Atunci, dup5 observatiile
cercet5torului Sakagami - citat de
R. Chauvin - ele lncep s i hrilneasci
c u l5ptigor la fnceput numai o sin-
gurg al bi ni din seria celor rnai tinere.
Fat5 de aceasta, albinele se comport5
ca gi fat 5 de fosta lor mat& disp5rut5;
suita de albine din jurul ei este ceva
rnai mic5, dar abdomenul ei se msregte
vizibil, devenind mai neted; albina
aleas5 nu mai face nici o munci fn
stup. Dac5, din lntimplare, in ace1
moment stuparul ar interveni intro-
ducind o mat ci lnchisi intr-o colivie,
schimbul de substant5 va incepe iar
s i circule fn stup, albinele se obig-
nuiesc cu el gi ovarele lor din nou
se atrofiaz5. Ele vor alunga matca
fals5 gi vor hrgni cu 15ptigor matca
noug chiar acolo, in colivie, distru-
gind inceputurile de botci. f n felul
acesta totul i nt r i Pn normal o dat 5
cu eliberarea m5tcii noi. Foarte
puternici este influenta schimbului
substantei de matc3 intre albinele unei
colonii. R. C h a u v i n a inchis
intr-o colivie o mat ci cu albinele ei;
dup5 citeva zile a separat-o in aceiagi
colivie cu un griitar din pinz5 meta-
l i ci dubl5, depgrtat cu 8 mm, incit
albinele nu rnai puteau s-o lingii. El a
observat c5 de indatii ovarele albine-
lor separate au inceput s5 se dezvolte,
iar unele din ele au devenit chiar
albine ougtoare. Deci, numai lipsa
substantei de mat ci este cea care
determini acest5 schimbare organic$.
Cercetltoarea J. P a i n a constatat
ceva rnai mult, c i ovarele albinelor
lucr5toare nu se dezvoltii nici chiar
atunci cind matca a murit in stup.
Dac5 cadavrul miitcii nu este eliminat,
albinele ling rnai departe ssbstanta
de pe corpul ei inert, substant5 care
persist3 acolo chiar ;Si dupii moartea
ei. fn aceast5 situatie albinele nu se
consider6 orfane, iar ovarele lor ri mi n
atrofiate. Abia cind cadavrul este
inlgturat cu totul, ovarele albinelor
incep s i se dezvolte, ins5 de data
aceasta deodat5 la rnai multe albine
care se hrinesc sau chiar sint hr5nite
cu 15ptigor; dupii un termen de 20-25
zile, ouile lor, maturizindu-se in
ALBINELE OUATOARE
57
AMETEALA ALBINELOR
ovare, ele incep s5 le depun5 in celulele
cuibului.
Numgrul acestor albine ougtoare,
intr-o colonie far5 matcii, este mic
la inceput, de 1-5-10 albine. fnsti,
pe mAsur5 ce timpul de orfanizare se
prelungegte, aproape 50-60% din
albinele coloniei vor depune oug. f n
aceastci situatie, ele igi autoconsum5
propriul l5ptigor ~i deci se alimenteazii
rnai putin ca precedentele, iau parte
gi la alte lucr5ri in stup, depunind
nurnai citeva ou5. Albinele ou5-
toare apar, de asemenea, gi in colo-
niile produc5toare de 15ptigor dac5
apicultorul prelungegte perioada de
orfanizare peste nouii zile, f5rii ca
albinele in acest timp s5 aib5 botci.
Cercetiitorul G o n t a r s k i a giisit,
intr-o asemenea situatie, albine ou5-
toare fntr-o proportie de 80%.
Din ou5le depuse de albinele ou5-
toare eclozioneazii trintori ceva rnai
mici decit cei obignuiti, c5ci dimen-
siunile reduse ale celulelor de lucr5-
toare nu le inggduie o dezvoltare de-
plin5. Ei au o conformatie sexual5
normal5, dar fiind rnai slab dezvoltati,
cu o redusii putere de zbor fat5 de
trintorii proveniti din ou5le depuse
de rnatc5, nu ajung s5 fecundeze m5t-
aile care an zbor iute. Binelnteles c5
toate acestea vor duce colonia respecti-
vti la pieire, mai curind sau rnai tirziu.
Instinctul acesta matern le vine
din adincul milioanelor de ani. Este
o reminiscent5 din timpul cind fiecare
albin5 era capabils s5 depuns ouii
fecundate. Cu vremea ins5, in colonie
s-au kdifermtiat atributele, l5sind sar-
cina inmultirii numai pe seama m5tcii.
Colonia de azi a luat forma unei
societgti evoluate in timp, in care
matca, prin selectie s-a diferentiat de
albinele lucr5toare ; totugi se rnai
g5sesc unele rase de albine mai pri-
mitive, care inc5 nu au ajuns la sta-
diul acesta inaintat de diferentiere.
Acestea gi-au p5strat strgvechea parti-
cularitate, ca din ou5le nefecundate
depuse de albinele lucr5toare ori miit-
cile nefecundate, s5 eclozioneze, in
mica proportie, chiar mtitci bune V.n.
Partemgeneza.
f n mod normal, inftitigarea unui
fagure in care albinele ou5toare au
depus ou5 nefecundate, deci de trintor,
e caracteristics: puietul are ciip5celele
mult bombate, c5ci larvele de trintori
sfnt rnai mari, iar albinele compen-
sea26 lipsa de volum a celulelor de
lucrtitoare prelungindu-le peretii gi
bombind c5pticelu1, pentru ca ast fel,
larva gi nimfa de trintor s5 aib5 spatiu
suficient de dezvoltare. 0 astfel de
colonie se numegte bezmeticti pentru
a se deosebi de cealaltti notiune - de
colonie orfan5 unde intr-adev5r nu se
g5segte matc5, dar se aflti outi gi larve
bune, din care albinele igi cresc o
matc5. V.n. Bezmelic.
ALPATOV V. V. Cunoscut cercet5-
tor sovietic care, intr-o valoroas5
lucrare intitulat5 ,,Apicultura ameri-
canit" a f5cut cunoscut felul cum se
lucreazii cu st,upul de tipul Langstroth.
El a intocmit studii pretioase in leg&-
tur5 cu rasele de albine ci t vi asupra
ierniirii stupinei in aer liber.
AMETEALA ALBIEiELOR. Citeodatii,
nu se $tie precis din ce cauz5,
florile teiului alb-argintiu gi rnai
ales specia grandifolia, dau albine-
lor un fel de amnezie, de uitare,
atunci cind culeg nectarul florilor
prea parfumale. Albinele nu-gi rnai
giisesc drumul spre cas5, pierind gi
depopulfnd stupii in momentul cel
rnai insemnat pentru acumularea rezer-
velor de hranii. Se crede c& aceast5
ameteal5 se datorcgte unor substante
cum e teobromina, sau eterurilor vola-
a u ! q a q s a ' y ~ e a y n e n u a I a u ! q l e F a n q e u
u ! p u p ' a ! q a e ! n l n u o z a s I n d w ! q u l
- v z m a s o N ' u - A - ~ d s ~ u ! $ n d u ! p q e ~ e a a d
u ! q s a ~ o z ! p ' 8 ~ ! p ! u r n d 8 1 F D a q s a w e
a s a m : , u j a a a ! u r n a q ! I 1 a u ! q ! e m 1 4 n e s
' a ~ q s z B y 1 e l a d e n a ? ~ ~ 1 a p a ! $ e a q u a : ,
- u o : , u g d o a ! s n 3 a q 4 a u g a y a s e 1 u o 1 0 3
. e a n p ~ ~ : , e a l s ~ d e n q u a d ' 1 s a a q e 1 q e q a y : ,
- e d w l a u ! q ! j e a 1 n q p - t 3 ' ! ! u o ~ o : , u ! e ~ e o q
q n . 1 5 d e e p u 1 3 ' a 0 1 1 n p u 1 . 1 e l ! $ e q : , a j
- u ! z a p ! 4 a I ! z a p 5 2 ~ d n p ! 4 a q a , r r j a o a
' ! a 1 6 ! j e l s a j u ! a ! j n u F S ' e 3 7 s w y e n o
e a m : , u ! ' ! o u ! a : , 8 3 n a q u a d f ! j e a n : , ? : , a 3
- a a d ! ! $ ~ e u g ! $ e q n w - ! ! ~ n S e j a e y ' I j e q
- w q j a u ! q ! j J O A ~ ! d n q s ' : , ! ? a g e p ! o a
n : , ? r ! q : , a j u ! z a p e r ! + e p ! J J O A ~ n . j a ! n d
e a m : , u ! p ! a : , ~ e ! ' ! $ e q o a j u ! z a p
! a n 8 e j u ! a o ? ! ! a a d e n o e a e : , q e w s q s a a a
[ n I a j u l ' n a q ! i a a - e : , a ! j n q u a d p ! o e
a p , w : , 2 a ? ! : , a s a s o l o j a s ! B y a ! a q ! 1 , 1 0 1
e a q e ? ! o e d e : , a q u ! a u ! ! s u r g z e a I n a l e a
a s * 3 ? 2 3 3 w I n p ? a p ' u - ~ . ! $ n d ~ a d n s
~ o 8 ! d n q s u ! ! $ e z a & r ! : , ! ? a : , e p ! a c a p
! a o d c n n . 1 q z e a ? ! z e a s d a p a s r ! ~ n 8 e , g . n o 1
- ! d n ? s T n , r o ! J a ? u r T I ! a e ! r l : , n e s F a n p a p
. .
l n a ~ q ~ d t ? l ) v r r ! r e u r n r x a o l a r r ! q l e l n g q
a p y d u c o p a s n s 1 4 ! $ ! z a a e d a p ! $ P ( ~ P ' J s
! j y e o d p s ! $ e l a a j r r i ! ! J n 8 I ? j r i ! $ n d
l a : , e o ! n n s c w E ! a s p s a u l u r P 8 . a ?
- 4 e o u n ~ s s n r r a ? $ n j ~ n r u r r ! a s o p u n o ~ o : , - e
a : , e q e 1 - p s a a o l a a u p 1 u a u r c ) e a q r r n
e u r o e l ! a ! u a a n l u l a a n o a o e j Z r r y r u a s r !
u d u o u i ) j ' ! a ! j ~ a ! x o ~ ~ ! t q n a a q B a . r o l e p
a s e a q J e o M . d u r ! a r r ! p a y - e - ! n l n J o q z
r n d u r ! q u ! a l ? ! r l a c a s a p e ' a o q ~ ~ a 8 1 n j
n o m a I a u ! q l o J E ! ' l e m a o u p z e a u o ! i a u n ~
! e m n r r ~ r r a y y S ! d [ e u r ! ! q n ? ! o g : , ' a a n j
! r : r u a s n r r ! 1 q n u r s ! u e 8 a o a l e a o ! [ o q
- I ? q a u r a [ a s a . ) o . r d u ! ~ d a o ~ r t u ! x o q e a a e J n ?
- y l i ~ l . . r o [ ! l ! m a ~ d a l e a J a u ! u r ! p a p a l a s
- n p o ~ d a p a ? e a ! x o q u ! a o u r e ? e ? ! z u a e d
a I a u ! q l y - q a q u a n r a . r a x a n : , y q t p o l e u
- ! r u ! I a a l s o l s ! r 1 3 a p r ? u r ~ o j p u i n I ' ! o d r ?
' ~ ~ q n p n a ? ~ q ! a e d ! z ! o s a d a a u ! ' a q b a a ~ u r
a s I n a p n u d m ! ? ? s a : , n u l . a l r ! u o ! i
- 3 u n j o j a o m ~ u n ! z a [ t p u o n o a d ! ! y a q a
! a u ! q l e - [ n ? u o a a d n ! p a u r q s a 3 e r i g a @ a !
- g a $ r ! 3 . ! u a ! q 8 ! d l e r u a o p q n q a l e a t a : ,
u ! E w e a s n : , ! F I N a e p ' ! n l n u ! ? s a q u ! a 1 8
a - [ r ! ! [ a q ~ d a a l a I n l a : , u ! p z e a x ! j a s E q a o n u e
! O ~ n ~ o z ! ~ a s a l n s d e : , ' r j . z r ! a u ! w ~ a 8
' n ! ? s a * 5 ! p I n q n q u ! s u n ! a ! y I e o n q a 1 8 3 a d
a p u n a q t d I n q s ! y D . J o [ a u ! q l a a l e ! ? 4 ! q 3
a p a r a p a j a p F q a q o a j u ! e d v
a l s o a n p u l d s g a a p n y s ~ n o o l r ! ~ . g $ ! u
- 1 a s . e S a p ! n l a a n q n l j r e ! 8 a o [ ! : , a ~ e o 4 I n u ! q
- s a ? u ! ' a p a q n d a r a z u n a j ' p a u r n [ n u 6 3
: q ! J a j ! p ! ! p a w u i a q B a ! ~ ~ q I n J e o z o ?
- o a d . a a n q l n q a ! ? e w s a l d o q o a d ? n u ! i u o o
I l n n n ' B S B O I ~ ! ~ S ' ~ S F O J ~ p ~ n s d a : , O - J q U !
q ! I a n u l ! U O J ~ ! U I L - - 9 a p q s ! q : , a p
p m a o j q n s ? q u ! z a d d a s ~ z ! l a 1 1 r ! I ; ?
. w u ? q a o z c ~ v I n u ! p r o u ! p a l w d a a e j
! $ 1 1 a a ~ d a w n j ? l l a w w q a o w w y 2 ~ d ~ v ~ a q s a
! a a I a u r n N . a q s q ! a ~ d ! z ! o s u ! a d a $ a $
- 1 n u r u t a s a . r e : , y a l ? l n I a : , o u o w E q a o w e
o a p 5 q a z n e a a l s a a 3 S a q l n p e a I a u ! q l e
p 3 e v a : , F I e o q 0 a ? s a m ~ ~ a l ~ u v
I . L d .
. o ? z a ? s a u v
. u * ~ r a n ^ a q ! u r n u e u l ~ e d n q s a p
J R ! ~ : , a q e o o a o a d ! ! l a $ a u r e e j u ! a ! a d u l [
. a ! x o ? ! J a e ! a o a u n a n : , ! a ? a p a p a o l j
u ! p ! n r n a e ? : , a u a q b a a o q s p a s e 1 s a j a u r ~
y 3 e ! z n ~ : , u o : , e 1 s u n l a n r ! ! u a ! j a a [ a ! S
! z a : , u e a j ! ! a o q g a : , . r a : , ' d m ! ? I n u r ! q l n u l
. J o [ a u ! q [ e n p a $ s a x p u i z n e : , ' ! a c u r e a a d
! j y q ! q u a : , u g a q t q a a o a s q u ! s ' ! u e ! ! u n
u ! ' a a e : , a s p ' q ! n u i ! q o p o w u ! ! a q a p
a I ! a o l j u ! j u o a a ] a n : , a d ' a : , ! ~ o j e ! p a I ! %
ANALIZA ALBINELOR
59 ANALIZA AMIDONULUI
ca aceste colonii care au suferit de
amibiozii s5 fie hrAnite stimulent cu
sirop, i n care se introduc: substante
proteice cu vi t ami na B,, i n special cu
drojdie. V. n. Hrdlzirea. Cind boala a
aprirut i n st upi , se va flamba mai des
scindura adiipiitorului ell lampa de
benzinii. Apa di n ad5piitor sri fie
de fintinci yi foarte pui i n siiratii.
V.n. Sarea. Cind stnpii sc impache-
teaz5 pentru iernare, sii nu se pun5
fi n dincolo de diafragmii, in golul
st upul ui , ci paie, pent ru a nu fornla
i n st up un mediu prielnic inmultirii
protozoarului. In prim5var5, coloniilor
mediocre sii li se pun5 aliituri de cuib,
dup6 zborul de curst are, un fagure cu
1,5-2 kg sirop dens; aceastii opera!,ie
se va repeta la o sriptriminii. De ascme-
nea, dup5 ce s-a f5cut o creqtere de
miitci tinere se recomandii sii fie
inlocuite cele biitrine. In rezumat,
t rat ament ul este de naturii biologicii,
sprijinindu-se pe colonii puternice,
hr5niri st i mul at i ve pentru ca albinele
b5trine - cele mai infestate - sri-si
piistreze vigoarea. ;LIBsurile de igienii
obignuite sint: dezinfectarea anual5 a
stupilor, deparazitarea fagurilor de
rezervri etc. V. n. Bolile albinelor.
ANALIZA ALBIXELOR este o lu-
crare ce nu poate fi fiicutri deci t
de cei care au o anumitil preg5tire
gtiintific5 ~i tehnicii. De aceea trebuie
liisat5 i n grija laboratoarelor special
fnzestrate i n acest scop. f n fiecare
regiune di n t ar 5 se g5s e ~t e un labora-
t or regional, care face analize i n mod
grat ui t .
Pentru orice fel de analize de labo-
rator, apicultorii vor expedia: i n
bolile infectioase sau parazitare, ci t e
30-50 de albine moarte di n fiecare
st up; i n intoxicatii se t ri mi t 300-500g
de albin6, i ar i n bolile puietului se
t ri mi t e un fagur de 15/15 cm cu larve
moarte,ayezat intr-ocutie cu scindurele
de fixare, ca s5-l fereasc5 de a fi
st ri vi t .
Nu se t ri mi t nilmai albine muri-
1)undc sau moart e, ci si un numiir de
cel put i n 20-25 albine vi i , mllturnte
dc pe un fagure marginas scos di n fie-
care cuib. Ele vor f i periate de pe un
fagure intr-un castron cu alcool me-
dicinal, unde mo]. i medi at . Apoi al-
binele se scot cu o furculit5 de descB-
p5cit, se pun pe capacul stupului di n
care provin, unde, dup5 15-25 mi-
nut e alcoolul di n ele se evaporeazri.
Atunci se espedi azj laboratorului i n
cutie, inscriind pe capac numiirul
de ordine a1 stupului di n care provin.
.\KALIRA ARlInONULUI di n rume-
gusul dc t ei . Pent ru a sc constata
dac5, in anul respectiv, teiul va da
sau nu nectar, este foarte necesarii
anal iza amidonului contjnut i n rume-
g u p l lemnului de t ci . In felul acesta
stuparul va fi scut i t sri facA cheltuiala
zadarnic6 a unui transport l a pasto-
ral , l a t ei , dac5 analiza va fi negativg.
I n acest scop, cu un burghiu cu
di amet rul de 2 cm se sfredeleste coaja
arborelui, adincind mai mult burghiul
cu 2-3 cm i n partea al b5 a lemnu-
lui. Rumegusul scos este dus la labora-
torul de analize, unde ii este deter-
minatri cant i t at ea de amidon ce o
contine. Se iau 0,5 g rumegug, se
pun i nt r-un pahar Berzelius cu 10 cm3
ap5 distilatii si se fierbe cinci mi nut e
l a o flac6r5 cu aragaz pe o placii de
asbest. Apoi se las5 30 de mi nut e sii
se r6ceascii. Analiza se face cu aju-
torul unei solutii de iod i n concen-
t r at i e de 9% adicii 0, 5 g iod gi 1 g
iodur5 de potasiu l a 100 g apii disti-
latii. Solutia di n pahar nu se trateazii
l a cald, c5ci at unci iodul nu dii cu-
loarea ce ne indic6 prezenta amidonu-
ANALIZA CERII
60 ANALIZA CERII
lui, ci se scoate di n pahar putin5
solutie intr-un mojar, turnind peste
ea citeva pic5turi de iod. Dac5 solutia
se inalbgstregte, este o dovad5 c5
teiul are amidon mai mult sau mai
putin dup5 cum culoarea albastr5
este mai intens5 sau mai slabs. Pen-
tru verificare se pot turna clteva
picgturi de solutie chiar peste rume-
gugul fiert, c5ci proba va da aceeagi
culoare.
ANALIZA CERII Este o lucrare care
intereseaz5 pe apicultori numai intr-o
anurnit5 situatie gi anume atunci cind
doresc s5 fac5 singuri fagurii artificiali
gi sint nevoiti s5 cumpere ceara de
la diferiti furnizori gi deci, pentru a
verifica dac5 nu au falsificat-o cu pa-
rafin5, cerezini, siipun, r5gin5, cear5
vegetal5, colofoniu etc.
Metode simple pentru descoperirea
falsificiirii. Dacii se rupe o bucat5 de
cear5 din bloc, iar suprafata rupturii
are cristale m5runte gi este aproape
neted5, ori dac5 se mestec5 intre
dinti o bucat5 de cear5, iar ea se des-
face in buc5tele mici, ceara este bung.
Cind ins5 amestecind-o in gur5, se li-
pegte de dinti, inseamn5 cii ceara are
diferite substante ad5ugate gi deci
este falsificat5. Dac5 in timpul meste-
c5rii se simte un miros de petrol gi se
face coca in gur5, este semn sigur c l
are parafin5 sau cerezin5. Confirmarea
unei asemenea aprecieri se obtine gi
atunci cind, frgmfntind intre degete
o bobit5 de cear5, r5mine pe degete o
unsoare; bobita devine alunecoasg,
cu plasticitate mare. Dac6 bobita se
va alungi gi se face ca un fus, iar
punind-o vertical pe unghie, nu se
lipegte - aga cum face ceara - ci
cade deindat5, e sigur c5 amestecul
are parafin5. Ceara curat5, fr5mfntat5
gi r5sucit5 ca un sul subtire, la intin-
dere se rupe; dac5 se intinde mult gi
se subtiaz5 in fir, este o dovad5 cB are
parafin5. Ceara care se albegte cind
este frimintatg rnai mult, devenind
sf5rimicioas9 tji neuniformg, este falsi-
ficat5 cu acid stearic. Cind este ames-
tecat9 cu seu, ceara are un miros de
rinced tji face mult fum cind arde, iar
cind s-a ad5uga.t in cearci r5gin' a cu
scopul falsificgrii, proba se lipegte
de clegete gi are un miros de brad. 0
cear5 bung, la topire, incepe s5 se
solidifice, formind la suprafata ei
niqte desene ondulatorii, iar la de-
plina solidificare, blocul are o mic5
adinciturg la mijloc; in schimb, cind
desenele dc pe suprafata cerii, ce in-
cepe s9 se solidifice, sint ca nigte pete
mari gi cu o culoare schimbgtoare, e
un semn cii ceara contine cerezinii.
Pentru adincirea problemei gi cerce-
tarea pe cale stiintific5 a substantei
cu care este falsificat5 ceara, se vor
folosi metodele de analize pe care
laboratoarele de specialitate le aplic5
gi deci nu intr6 in preocuparea apicul-
torilor.
Preparatul pentru analiz5 se pregti-
tegte astfel: a. se pune o buc5ticii de
cear5 pe o sticl5 de ceasornic, in care
s-au pus gi citeva grame de eter sul-
furic, sau citeva grame dintr-un ames-
tec de eter gi alcool pur in p5rti
egale; b. se amestec5 bobita de cear5
in lichid pin5 se dizolv5 bine; c. se
pune pe o lam5 de sticlti una sau dou5
pic5turi de eter din acest amestec,
l5sind s5 se evaporeze eterul, iar ceara
s5 se solidifice fn cristale normale;
d. se pune o pic5tur5 de ulei pe pre-
parat gi se aplic5 cu mult5 precautie
deasupra lamela, pentru ca s5 nu se
spargii yi s5 nu se deformeze cristalele
formate.
La fel se va proceda cu probele de
cear5 date la analizat. Cind gi acestea
sint gata formate in cristale, prepara-
tele se vor compara sub obiectiv,
ANALIZA MIEREI
6 1 ANECBALIE
fat5 de preparatul model, stabilind
dac5 ceara este falsificat5 sau nu.
ANALIZA MIERII este o prob5 ce
intereseaza mai cu seam5 laboratoarele
specializate, insgrcinate s i descopere
falsurile alimentare.
Pentru apicultor, o analiz5 de miere
.este necesar5 atunci cind b5nuiegte
c5 mierea llisat5 albinelor pentru
hrana de i arnl are o cantitate mare
.de miere de manii, sau cind e nevoie
.s5 procure o cantitate de miere pentru
ajutorarea albinelor in caz de lips5.
El face probe simple, iar cind ele ii
.arat5, ori are bgnuiala unei falsifi-
cgri, trimite probe la laborator care
precizeaz5 cu ce gi in ce procent s-a
facut frauda. In aceast5 carte se dau
citeva sfaturi gi indrumgri simple
necesare apicultorilor. V.n. Mierea,
falsificarea.
Analiza mierii de mand. Scopul
.acestei analize este inliiturarea ei
d e la hrana de iarn5 a albinelor.
In acest scop se fac diferite obser-
vat i i gi lucr5ri. Un prim indiciu il
aferg examinarea mierii direct in
fagure: mierea de man5, in mod obig-
nuit, nu e c5p5cit5 ~i nu cuprinde
toate celulele. Se pot folosi dou5
metode simple pentru analiza mierii
de man5: a. Metoda cu up6 de oar e
foarte ugor de aplicat gi la indemina
oric5rui stupar. Se procur5 de la
farmacie o cantitate de ap3 de var,
care poate fi astfel preparat5 chiar
de apicultor: se ia o cantitate de var
stins ce se amestec5 cu o cantitate
egal5 de ap5; se omogenizeazg, 15sfnd
apoi lichidul s5 se limpezeasc5. Cind
varul s-a depus la fundul sticlei, se
filtreaz5 apa printr-un tifon sau prin
vat5 qi se p5streaz5 intr-o sticl5 eti-
chetat5, folosind-o la analiz5. Pentru
analiz5 se scot probe de miere din
faguri, se adaug5 o cantitate egal5 de
apii de ploaie sau ap5 distilat5 fntr-o
eprubet5, se inc5lzegte amestecul la
flac5ra unei l5mpi cu alcool, agitind
mereu eprubeta. Cind amestecul este
cald, se adaug5 o cantitate egal5 de ap5
de var, fat5 de mierea diluatii ce era
initial in eprubet5. Apoi se pune din
nou la flac5r5, pin5 fierbe. Dac5 proba
contine miere de man5, in eprubet5
vor apare nigte fulgi care se depun la
fund. Sedimentele se depun dup5
12 ore.
b) Metoda cu alcool este tot at i t
de simp15 gi anume: intr-o eprubet5
se pun p5rti egale de miere rji ap5
distilat5 sau de ploaie: eprubeta se
fnc5lzegte la o lamp5 cu alcool gi
se adaug5, dup5 inc51zirel de zece ori
mai mult alcool rectificat, fat5 de
cantitatea de solutie de miere cu ap5
cit era init.ia1 in eprubetg. Dac5 solu-
t i a se tulbur5, mierea este de man5;
dac5 ea rgmine limpede, mierea este
bun5 pentru consumul de iarn5 a1
albinelor .
ANALIZA POLENULUI se face in la-
boratorul intreprinderii beneficiare
care, la primire, efectueaz5 o prim5
analiz5 privind impurit5tile gi pro-
centul de umiditate, care nu trebuie
s5 dep5geasc5 1,5-2%. V.n. Polenul.
ANEcBALIE sau stabilitatea unor
colonii din prisacii care de-a lun-
gul timpului gi-au p5r5sit obignuin-
t a de a mai roi natural, fie c5 aceast5
facultate este rezultanta instinctului
mogtenit, fie - cum sustine cercetgto-
rul francez L. R o u s s y c5 s-ar datora
unui ,,mecanism genetic, care para-
lizeaz5 gi suprimii roitul". Apicultorul
care are astfel de colonii trage multe
foloase de pe urma lor. Intr-adevar,
dup5 observatiile cercet5torului A. Sie-
benthal (Franta) care a publicat acum
65 de ani un articol despre aceast5
n u a [ e a ! u r ! y n a p e ! j e a l u a s u o n ! : , ! u ! i
! , l e u e a a d ! j p l ! l u e n u g ~ e p a ! n q a a l n u
[ n u r n j ' a a e z ! l o a a e u o a s c j a s p u g 3
' , r o [ ! : , l g u r e g [ e ! a ! j ! l m e a a s p
- u n n a j e l ! 8 ~ ! S O [ O J a l s a a ! l o n a e u l s a : , y
. ! n o q s a d a a u j B a g r r i l e n l e u r a a e z ! ?
- o a a e u g l s s a a c q d n p ' [ a j l s y . u o q a e n a p
I n p ! x o ! q a l s a a s ! r r a a l n d a l u e z ! l o s a s u
. q s a j a n s p l ! s o l o j g j r r e l s q n s g l ~ e 0
e d n l s u ~ p a j a p ! B p y w o l i
e t r ! q [ c !a ~ n s u n r e a u a a e e a u a u r a s e a a
. a u ! q [ e n r l u a d a o l ! A q a q o a l s a a m : , ' s ! a l
- t u ~ n p ! n e c p a ~ 3 Q e u p p [ a I a j l [ e ! a g n
' q n u ! m S ' T - - T a p d u ~ ! ~ J I n u r [ a : , a a e j a s
n ! s e ? o d a p I n l e l o z e n s e a . r e z ! ~ o : , , r e ~
. a u ! ' i a a ! b p s
c ! a . ) u l n u a [ a u ! q I e a , ) ~ u g d ' ~ 3 e j a s g s
r z e a u r a n a , , e ! j e a a d o e [ a p a d a a s p a a o a d
c A 4 a s ' ! n [ n d n l s [ n p u n j a d a l n z g a ! 8
3 l e ! z a l s s u c l u ~ s a [ a u ! q [ e p u t 3 . n . w n [
a p ~ . k ! l e l . r o d e / ! p ~ ? [ u i a l n u ! u r e A a l p
u ! j a s ! 8 d n ~ s u ! p l o a s a s ~ ! a B d g a a u
l a r n d n . ) a [ a r r r e . r ! ~ u i ! c u r a s p d n p ' ! ! 8 g j
z - T ; s u ! r d u [ n r o l g ~ r r n i e u l a n p o a ~ u ! a s
. i o [ a r r ! q l v e a . ~ e z ! l o ~ a e t r n a l u a d S a e y e d
[ I ! [ ) c ! i n [ o s F I G O I q ! q d o s q ~ n e a s ~ d n p
y . ) n s n a s a [ ! ! 8 1 L 1 . n a l a d [ a s a p 3 ? ! d o ?
r ~ n - s a c r e , ) u l g d e n s a e r l e d u n - a l u l 3 s a n
- . I V I n [ " u ! - [ n r p d [ e s y x p e n ! s e $ o c l
I r l l c l o z t l ? s a s o [ o j r a e r l n ~ s ! i l y
. t : ~ . r o u r a u r p , r a ! d ! e a r + n u a [ a
r 4 r , . z c a l d e p e a s , r o [ a u ! q [ e ~ n ~ r r s ! u e S a o
- 1 . 1 0 ~ n o p d p % [ n u r e u r a ! u o [ o 3 ! i r : a a s e
I ! [ d ' ) B a s o [ o j a s [ n r a l s q s u ! y . ) e a . p [ e ! : ,
- a d s p . r n j t r ! [ o n . ) a l e n [ ? u ! s a p u n a p
: I W ~ I a d P C J d l ! j a u r e a [ a u ! q [ y . ! n [ n d
- n l s 1 1 1 p u r 1 . 1 a c I r o d e a r r n d a s c i c . r ! a a l a
- ! ! m $ u g a q d u r ! ? e [ @ n ~ l s ! p p s ' ! a ! Q
' a n : , ' ! u ! n a n ! ! a e d n ? s n : , a a e a o q e [ o a u g
p l n a q j a ! n q a a q ! ! u o [ o ~ a o 2 s a O . e e a ! j a a l a s
a p a a n e a a n ? . a , r a u ! $ a a l u ! a p a a ! u g a q
o - a l u ! a d g z e a a l s g d a s ! a a a e s u ! ' a ! . j a a [ a s
a p g u a a l e d e ! u o [ o a u ! p ! a 3 a p g a e j e
' ! m a l u g s ! ! a o ~ u ~ a l p u ! a ' ! ! . I a n ~ n l ! Q
- a g j s a a d s a a e j e ~ a s ! a ) g u r a p e a a a q i a a a
a e ! ' q u ! a a ~ I ? ~ [ B o a p u r q g u ! j n d l a : ,
e l F ~ B I O Z ! ! j e a e u ! d n l s ' ! U ! P J ~ S ! J O $
- u l q n : , a z a q m n d u r ! a s n u g s a a a u ! ?
a 1 ! 3 ? g u r E a n a l u a d . a ~ ! l : , n p o a d ! e m
a [ a a u ! p ! ! u o [ o : , z - J u g ! e m n u ! J O ~ U ! . " I
a l Q a . r s e a ! Q a q 9 a ! o a a n e a a ! u o l o a a a ! a o
g u ! d n l s u ! p e u ! u r ! [ a e n 1 3 . a ! j a a ~ a s
g l u a l e o - a ) u ! a d y s s e a j g ? g u n q u r ~ a [ y s
a e q 3 ! 5 ! a z a a l s g d a [ q s a p a n s g u r a l e 0 1
E ! g s a ! n q a a ? ! ! u o l o n a p [ a j l s e a m a n : ,
[ n a e d n q s p a a u ! s e [ a p a Y a [ a . j u g a s
. a o Q ! l d g [ l p u r n n a I a a a e [
a s a u g a r l a I ! s ! o p g : , ! n [ n l d e j g l r a o l e p
' ! l o 9 e [ a l u a l s ! z a , r ! B a s ! u r e u ! p a u ! q [ e
n a ' a l e [ n d o d a u r q a l a e o j l u r s ! ! u o [ o : ,
a l s a a e e u n e a p l o l u 1 . a q o a a u e [ a 3 1 3 3
- ! [ ! q e $ s a p e a l e l f n s e j g z e a , r l s y d ! Q !
- a a e o l ! o a ! ! u o [ o a u ! p ! j ! n u 8 ! q o ! a o l u ! a l
n - ) y z e a r l s a a a d u r r a s g a g u ! ~ e a q e u r p e p
~ ~ ! y 3 - ! ! u o [ o a a ~ a u n ~ e ! ' a q e l ! l e a
V q s e a s e a o [ a b e u r a n q ! u r s u e a l a ~ ! q g ~ q
. y n o a u n d a p ! k l e p
- u n . ) a j e - s p a p u ! ~ e . ) l e u r a n q d n p ' d w ! l
s ~ i ~ ! o d n l s u ! q u ! a l ? q e s l e u r p u ! a l s q d ! b
! 3 l o q e 2 i a l ! 3 a e o p ~ U ! ~ J ? S U O ~ ' B : , ~ R U I
a . r n S u ! s g q u r ! r l s s y 4 ! ' [ ~ u r r e a e ! y a g l e p o
- a l p ! Q l s [ n S a a p o u r u s ' q p p o ! u e ! o p
e ? ' ~ ~ 8 + w q t ? q l e a u I n a l a u r o u r a a 3 a s !
' u r a r [ 8 u l a s u y l s B a u i r i e l s ! ! u o l o a a q e [
- a [ a n p u l a ' e . ~ e ~ g u r ! a d a s a a a l s a ~ n d u r q
p u p a e ! y : , ' ~ j e a u ! u r ! p - a p - s ! p n a a n [ e l
a s a u a o d a [ a ! a a ; r l a n p o a d a l a e o j l u ! s
e a l s a s e a [ a u ! q [ e ' g ~ e p o ! n ! u a s r o a n u ! u e
a p j f i a p a n : , e u n e s e u ! d n ? s u ! e a a e
a a e a ! ? ! ! U O [ O L I a o u n e a l s l y a e [ n a ! l a e d
ANTIBIOTICE
63 ANTIBIOTICE
trebuie m5rit5, ctici s-au v5zut cazuri
cind albinele au pierit intr-o anumit5
proportie sau cel putin li s-a micgorat
vitalitatea. 111 special albinele de
toamn5 care trebuie s5 ierneze nu vor
f i niciodat5 narcotizate, c5ci s-a ob-
:servat c5 operatia are efecte negative
asupra ierngrii.
ANTIBIOTICE, sint folosite de api-
cultor la tratarea cu succes a dife-
ritelor boli de care sufer5 albinele,
boli care pins acum fiiceau mari pa-
gube in stupini.
Albina are antibiotice pe suprafata
corpului, pe cap, pe torace gi abdo-
men, cit yi in s~cret i i l e rnai multor
glande. De asemenea, antibiotice im-
portante se ggsesc gi in produsele al-
binei: in miere, cearti, ljptigor, polen,
propolis, antibiotice care inhib5 dez-
voltarea anumitor microbi. De pild5,
extractele de antibiotice din polen
inhib5 Bacilus larvae qi Bacilus alvei,
unii din agentii etiologici ai bolii
loca american5 yi european5. Polenuri
active in aceste privinte sint cele de
!a porumb, p5p5die, trifoi etc. Cind
polenul este transformat In pistur5,
actiunea acestor antibiotice este chiar
d e 3 - 4 ori mai mare.
Cercetitorul P. L a v i e a stabilit
c i gi fagurii cuibului au la suprafats
antibiotice, ce stau acolo ,,la pind5"
ca s i loveasc5 dugmanii ce s-ar ivi
iji care ar ataca viata puietului.
Propolisul contine un antibiotic care
omoar5 nu numai microbii, ci yi ciu-
percile, fiind deci un puternic fun-
gicid (contra ciupercilor) .
Antibioticele de pe capul albinei
sint selective g i ele au o actiune nu
numai de ap5rare individuali, dar
qi un rost f n munca albinelor din stup.
De pild5, ele inhibi germinarea po-
lenuiui In celule. Cercetitorul P. L a-
v i e merge gi mai departe, sustinind
c i in stup se gisesc antibiotice care
ilmbrac5 at i t interiorul lui cft gi
accesoriile, ca un Cnvelig protector
ce este prezent oriunde apare vreun
pericol. Chiar si la imb5ls5marea ca-
davrelor animalelor mici ce p5trund
fn stup, albinele folosesc antibiotice
ca s5 opreasc5 descompunerea lor gi
deci s5 evite vicierea aerului.
Cercetgtoarea H a r g a s i m o v a
yi prof. B. P. T o k in, de la Univer-
sitatea din Tomsk, concomitent au
gi si t 22 soiuri de plante melifere cu
efecte antibiotice.
Pentru apicultori antibioticele sint
cu at i t rnai interesante, cu cit nu
numai cti cele trei boli amintite, loca,
nosemoza gi paratifoza, pot fi inde-
partate din stupin5 - contribuind ast-
fel la vindecarea bolii gi la m5rirea
productiei - ci 9i prin aceea c5 al-
binele, dup5 cum am mai mentionat,
sint ele ingile purtstoare de anumite
suge de antibiotice pretioase, care
deschid largi posibilitgti de a f i puse
in valoare. Acesten nu se afl5 pe larve,
nimfe gi nici pe albinele tinere de
curind iegite din fagurele natal, ci
apar in momentul cind albina ia
contact direct cu vista exterioari.
Cercet5torul francez P. L a v i e
a extras la cald, in alcool un antibio-
tic aflat pe corpul albinelor, care are
o actiune de lizare asupra a 30 de suge
bacteriene; cele gisite pe cap gi
torace stnt de gase ori rnai active decit
cele de pe abdomen. lntre rase exist5
chiar o diferentiere in aceastii pri-
vint8, cgci albinele de r asi neagrg
au pe corpul lor cantit5ti mai mici
de antibiotice decit cele de ras5 cau-
cazian5 sau italian5. Virsta albinelor
are gi ea un rol in aceast5 privint5:
incepind din ziua a gasea, ping la a
douisprezecea, antibioticele de pe cor-
pul albinelor se inmultesc mereu,
ANTIBIOTICE
64
ANTIBIOTICC
pentru ca apoi num5rul lor s5 scad5
pe m5sura imbgtrinirii.
$i in polen s-au g5sit antibiotice
valoroase, mai ales sub form5 de
p5stur5 gi are o vechime mai mare
i n st up. A. M a u r i z i o a i dent i -
ficat un antibiotic in mi ere; mierea
de man5 este chiar mai bogat5 i n
aceast5 privintci decit oricare al t sort ;
ea contine o substant5 denurnit5 in-
hibin5, care este un bactericid foarte
puternic. Cercetgtoarea K i l v a k i-
n a ? a g5sit c5 propolisul are anumi t e
antibiotice care variaz5 ca potential
dup5 anumi t e zone geografice, iar
R. C h a u v i n a g5sit c5 albinele
au i n t ubul lor digestiv o florii bac-
terian5 ,,pe care el o bgnuieyte a fi
producgtoare de antibiotice". Acest
cercetgtor atribuie t ot unui antibiotic
aflat i n polen, rezultatele bune ce se
obtin i n tratarea diferitelor afectiuni
intestinale la om, prin consumul direct
a1 polenului.
Antibioticele trebuie folosite ins5
cu mul t 5 prudent5 c5ci microbii cu
timpul igi prepar5 substante care sii
anihileze la rindul lor antibioticul,
sau igi creazci suge rezistente la ace1
antibiotic.
Abuzul de antibiotice nu poate s5
fac5 decit r5u, c5ci prin inscigi folo-
sirea lor prezint5 un risc; dup5 cerce-
tiitorul K o k s e n k o privind ,,in-
fluenta antibioticelor asupra particu-
larit5tilor fiziologice ale albinelor" s-a
ajuns la surprinz5toarea constatare
c5 toate au o oarecare toxicitate, scur-
teaz5 vi at a albinelor t rat at e gi influen-
teazi5 in r5u hemolimfa (singele).
Date ins5 i n cant i t 5t i mici gi numai
de citeva ori, aj ut 5 la regenerarea ce-
lulelor epiteliale distruse. In schimb,
atunci cind se face abuz, antibioticul
sterilizeazii brutal intestinul gi distru-
ge o serie de microorganisme, o flor5
hacterian5 bung, folositoare albinei
i n metabolismul alimentelor ingerate.
Totugi, t i ni nd seama de primejdia
atacului unei boli ce lovegte nu numai
colonia, ci gi productia, uneori ani
la ri nd, riscul de a intoxica o genera-
t i e de albine este prea mic, c5ci el
este urmat apoi de o lung,? perioad5
de sigurant5 gi propsgire. Deci, folo-
sirea lor trebuie sci aib5 o anumi t 5
l i mi t 5, peste care ele devin d5unii-
toare pentru albine. Fiecare boalii are
un anumi t t rat ament cu un antibiotic
sau dou5 specifice, in doze anumite,
dat e la intervale stabilite. De pild;i,
la boala loca, penicilina in doz5 de
1 milion unitiif.i, sau streptomicina
de 500 000 unitiiti, dat e albinelor in
trei reprize la interval de 5-7 zile
nu numai c5 ,,au o actiune curativ-
profilacticg, ci ~i stimuleazii dezvol-
t area coloniei, ridic5 activitatea vitalg
a albinelor gi previne uzarea lor ina-
i nt e de vreme" ( N. K u 1 i lc o v).
Excesul de antibiotice devine pri-
mejdios nu numai pentru albine, ci
gi pentru oamenii care vor consuma
produselc lor inciircate cu astfel de
substante. C. 12 F a r r a r atrage
at ent i a apicultorilor c5 ant i bi ~t ~i cel e
gi sulfamidele sii nu fie folosite in
timpul marelui cules, cind se adaug5
la st upi corpuri de strinsur5 sau ma-
gazii de recolt5.
Preparatele cu sirop trebuie dat e
ci t mai pr0aspet.e; de pild5: antibio-
ticul Fumidil B cu sirop, in tratarea
bolii nosemoza, se prepar5 qi se dB in
aceiagi zi. Dac5 totugi mai r5mine
ceva pentru ziua a doua, siropul me-
d i c a me n t ~ ~ cu Fumidil B se tine in
sticle colorate, cu dop slefuit, ferit
de lumin5 gi la o temperaturii de eel
mul t 40C.
Vindecarea bolilor la albine va fi
yi mai sigur5, atunci cind apicul-
torul va lua t oat e m6surile de igieng
i n stupin5, va schimba fagurii ci t yi
m6tcile bgtrfne, pl s t r hd fntotdeauna
colonii puternice qi bine intretinute.
APA, este un element vital pentru
albine gi intreaga comunitate a stu-
pului. Ea le este necesar5 l a digestie,
asimilatie, diferite schimburi nutri-
tive di n tesuturi, cit gi la secretiile
glandulare gi formarea slngelui. Cerce-
t5torul G o n t a r s k i ?.a. a ajuns
la concluzia c5 ,,o activitate de cules
pe o durat5 mai indelungat5 duce re-
pede la slr5cirea lichidelor din corpul
albinelor, ceea ce are drept urmare o
cerint5 mai mare de ap5." Abia dup5
ce albinele fgi refac nivelul de lichid
din corp, sint capabile s5 produc5
din nou secretiile necesare pentru a
putea ingera hrana.
- Apa intr5 fntr-o proportie insem-
nat5, atft direct ci t gi indirect, in
prepararea hranei larvelor de c5tre
albinele doici; acestea chiar gi atunci
cind folosesc mierea in hrana larvelor
mai mari de trei zile, trebuie s5 o di-
lueze cu ap5 c5reia ii adaug5 117 p5r-
t i ap5, c5ci altfel proporf,ia de znhar
este prea mare.
De asemenea, iarna, cind in unii
faguri mierea se cristalizeaz5, albinele
au nevoie de ap5 pentru a stimula
glandele salivare, cu secretia c5rora
ele pot dizolva cristalele; f5r5 ea,
glandele vor fi nevoite s5 functioneze
intens retr5glnd apa din organism,
ceea ce ar uza mult albinele coloniei.
f n timpul iernii, mierea, fiind hi-
groscopicti, absoarbe vaporii de ap5
din stup sau atmosferg, iar albinele,
consumfnd aceast5 miere fn parte
lichefiat5, igi satisfac nevoia organic5
de api . Atunci ins5 cfnd cerinta este
rnai mare, iar in faguri se afl5 o miere
cu sgruri minerale care le produce
mult5 sete, ele o g5sesc in apa pro-
venit5 din vaporii din stup care se
condenseazg pe peretii reci ai acestuia,
sau pe fagurii goliti pi reci din mar-
gine.
Cind, inainte de aparitia primgverii,
stuparul d5 putinii ap5 albinelor chiar
in stup, matca incepe s5 ou5 mai de-
vreme, fiind hrRnit5 de albine cu
mai mult Iiiptigor. Cu cit cuibul de
puiet ia o extindere mai mare, cu
at i t cregte consumul de ap5. Este sta-
bilit c5 o colonie normal5 consum5-
zilnic prim5vara 50-200 g ap5, iar
in zilele calde de ~7ar5 pin5 la 300-
380 g. Cind bate un vint uscat gi
fierbinte, consumul se ri di cj pin5 la
500 g de fiecare colonie. Este o leg&
tur5 strins5 fntre suprainc5lzirea stu-
pilor gi apa de care colonia are nevoie.
fn t5rile calde, pe la tropice, albinele
unei colonii consum5 pin5 la 1 1 d e
ap5 pe zi, iar cind nici astfel nu pot
p5stra in interior umiditatea necesarii
vietii prefer5 s5 p5r5seasc5 locnin$a.
Albinele indiene, de indat5 ce Incep
cRldurile, zboar5 la munte unde e r5-
coare, cules bun gi ap5 suficientii.
Albinele aduc apa in gug5, transpor-
tfnd la o incilrc5turLi pin5 la 4 2 -
44 mm3, deci albinele unei colonii
trebuie s5 fac5 2 000 de zboruri ca sii
aduc5 cele 120-150 g ap5 necesare
unui cuib bine dezvoltat. f n perioa-
dele de cules intens, cfnd florile au
nectar mult, albinele nu mai caut5
apa, c5ci ele o afl5 in nectarul apos
adus de albinele culegiitoare in stup.
Ventilatoarele elimin5 apa di n nec-
tarul intins pe suprafata fagurilor; iar
in stup se formeazii o ambiant5 umed8,
potrivit5 gi necesar5 puietului.
Vara, cind c5ldura este in toi, degi,
albinele aduc nectar, iar cfntaru!
create, dac5 se pune in jgheabul ramei-'
hr5nitor o cantitate de ap5, intreaga
colonie se reinsufletegte gi devine mai
activ5. Explicatia acestui fenoinen
este ugor de dat , c5ci In afar6 de nevoia
organicti a apei pentru preggtirea hra-.
5 - A.B.C .... Apiwl vol. I
nei puietului gi inlocuirea deshidratgrii
corpului lor, albinele mai aduc ap5
in stup gi pentru p5strarea umiditgtii
potrivite in interiorul cuibului, pin5
la 83%; altfel puietul nu ar rnai
putea tr5i in zilele prea calde ale verii,
tegumentul larvelor se usuci iar me-
tabolismul organic QU mai este nor-
mal. De aceea albinele reglementeaz5
aceast5 umezeal5 interioar5 a cuibu-
lui tinind in gug5 o anumit5 canti-
t at e de ap5, pe care o depun in celule
pentru a se evapora sau in pic5turi pe
peretii stupului, in raport cu cerin-
tele cuibului.
Cercettitorul L i n d a u e r in lu-
crarea sa ,,Termoreglarea gi regimul de
ap5 in stup", stabilegte c5 aducerea
apei in stup este in direct5 leg5tur5
cu prezenta puietului, cit gi cu cea de
suprainc5lzire a cuibului. Lz o tem-
peratur5 exterioar5 de 23-30C colo-
nia se rscoregte prin ventilarea stu-
pului; de la 30-iOC, albinele tre-
buie s5 aduc5 mult5 ap5 in stup, care,
prin evaporare, contribuie la sc5derea
temperaturii din interior. Cind stu-
pina st 5 in b5taia soarelui, iar tempe-
ratura inregistreaz5 33,5"C la umbr5,
majoritatea albinelor culeg5toare -
intr-o proportie pin3 la 90% aduc ap5
i n stup, pe cind in stupii ce stau la
umbr i , numai 30-35% din albinele
culegltoare fac acest serviciu.
Albinele consum5 mult5 ap5 in
zilele cglduroase cind sint inchise din
cauza pulverizbrilor cu substante toxi-
ce a pildurilor, livezilor gi culturilor.
Atunci se dau albinelor cite 3 1 ap8
pe zi la stupii puternici. Si la trans-
port in pastoral depgrtat, se pulveri-
zeazil ap5 pe deasupra pinzei metalice.
f n cursul verii, albinele aduc gi miere
d e manil. E bine ca in t ot timpul cu-
iesului mierei de man5 stuparii s5 dea
zilnic in stup cite 50-80 g ap5, aju-
tind astfel albinele la diluarea silruri-
lor minerale aflate in miere.
Atunci cind albinele stau fnchise
in ad5postul de iarn5, care este prea
cald gi unde temperatura s-a urcat
peste 6"C, mai ales dac5 matca a in-
ceput s5 depun5 ou5 in cuib, stuparul
trebuie s5 intervin5, c5ci altfel albi-
nele se nelinigtesc, ies afar5 din stup,
se impr5gtie pe podeaua adilpostului
gi pier in num5r mare. f n mod nor-
mal, nevoia de ap5 a albinelor in
timpul iernii gi-o satisfac prin con-
sumul de miere, care are o proportie
de 17-18% ap5. Cind ins5 in cuib
nu este inc5 puiet, albinele se linig-
tesc dac5 cel putin atmosfera din
adspost nu este prea uscat5, ceea ce
se poate face ugor dac5, din cind in
cind, se intinde acolo pe o frfnghie
un ceargaf ud, sau se stropegte po-
deaua cu ap5, din patru in patru
zile.
In primSvar5 albinele prefer5 apa
c5ldut5, inc5lzit5 de soare; de aceea
ele adun5 apa de pe frunze sau din
apele st5t5toare. Cind apa este c5l-
dub5 o iau gi mai repede, c5ci ele igi
umplu guga numai in 29 de secunde,
pe cind atunci cind apa este rece, le
trebuie 78 de secunde pentru o inc5rci-
tur5, pe care o sorb mai incet, spre
a avea vreme s5 se fncilzeasca.
Cind ele sint silite s5 transporte apa
la mzri distante, pierderile de albine
sint cu at i t rnai mari, cu cit timpul
este mai rece gi distanta este mai
lung5.
f n prisac5 trebuie a5 fie in perma-
nent5 un adilptitor care, in primivaril,
trebuie s5 aib5 ap5 cald5, iar vara a p i
obignuit5.
Pentru timpul rece autorul folosegte
cutii mici de conserve de 344 mm cu
un capac, oferind albinelor apti direct
in stup. Capacul are un orificiu de
10 mm. Un fitil de tifon rssucit st %
APA 67 AP A
cu un capLt in ap5, iar cel5lalt str5-
bate podigorul In intervalul dintre
doi faguri pin5 la 7-8 cm. Cutia e
alimentat5 cu ap5 la 3-4 zile. Sal-
teaua care acoper5 podigorul pSistreaz5
temperatura apei.
Oricum s-ar face, albinele nu trebuie
a5 sufere de lipsa ei. Cercetlitoarea
A n a M a u r i z i o a constatat c5
celor care nu au ap5 suficient5 li se
scurteaz5 viata cu 50-70% fat3 de
cele care au ap5 Pndestulitoare, iar
cind n-o g5sesc de loc, sacrific5 o parte
din puietul larvar pentru a putea s5
salveze restul.
I n afar5 de toate acestea, apa mai
servegte albinelor gi la dizolvarea
zahgrului tos atunci cind acesta se d5
albinelor pentru stimulare. Hrlinind
albinele cu zahlir tos dat intr-un hr5-
nitor cu geam ling5 cuib, ugor se poate
observa cum albinele aduc apa ume-
zind cristalele de zahlir pe un strat
de citiva milimetri, ca apoi dizolvat
sli-l poat5 duce in stare lichid5 in
faguri.
Privitor la components gi calitatea
apei ce stuparul o d5 albinelor, este
bine de gtiut c5 ele prefer5 apa curgg-
toare de riu, mai ales cind apa de put
este dur5 gi deci are prea multe s5ruri
minerale. Nici chiar cea pe care stu-
parul o va folosi la prepararea hranei
albinelor - cum ar fi siropul - nu
trebuie h a t 5 la intimplare, mai ales
cind siropul se prepar5 pentru hrana
de iarn5, clci s5rurile minerale din
apa siropului se acumuleaz5 in intes-
t i n gi cauzeazli multe necazuri. V.n.
Diareea gi Hr&nirea, siropul. Este
drept, c5 primgvara, albinele caut5
ap5 mineralizatli gi aceasta se explic5,
clici ele atunci g5sesc putin nectar
fa$& de nevoile in minerale cu care
pmpriul lor organism trebuie comple-
t at dup5 o iernare lung5, cit gi pentru
hrana puietului.
De aceea primgvara, apicultorul
trebuie s5 dea albinelor sare in ap3 -
in vas aparte - cam o linguritli raGi
de sare la doi litri de ap5 cald5. Doza
se micqoreazli pe m5surli ce in naturg
apare nectar ceva mai mult. Ea in-
lesneqte gi m5reste actiunea unor
enzime din organism. S-a constatat
de exemplu c5 sarea de buc5ttirie
m6reste activitatea enzimei amilaza
pin5 la 40%. V.n. Enzime. Ea sti-
muleaz5 extinderea cuibului gi cl5-
ditul fagurilor. PunPnd la dispozitia
albinelor ap5 putin s5ratli le fndep5r-
tgm de la consumul scurgerilor di n
grajduri qi alte ape infectate cu para-
ziti ce pot provoca albinelor diferite
afectiuni. De pild5, in astfel de ape
tr5iesc helminti care-gi depun ou5le
in ap5. Albinele inghit ou5le odat5 cu
apa; e cunoscut in aceast5 privints
Mermis albicans, care e un nematod
ce se dezvolt5 in intestinul albinei;
larvele din intestin str5bat peretii
acetuia ajungind la corpul gras,
hr5nindu-se din aceste rezerve orga-
nice ~i atacind chiar hemolimfa.
Apa &rat5 ce se d l albinelor trebuie
zilnic schimbatg, pentru ca s5 nu
devinli prea concentratg. Se va evita
deci turnarea unei noi cantitzti de
solufie peste cea pus5 in ajun.
Cercet5torul francez A. C a i l 1 a s
sf5tuiegte ca, in Ioc de ap5 sSrat5, s i
se pun5 in ad5pgtor, la 10 litri apg
1-2 g uree gi 10 g de miere; ureea
contine 46% azot foarte necesar orga-
nismelor tinere. De asemenea, dacl
se pun citeva pic5turi de amoniae
la o gilleat5 de 12 1 ap6, albinele o
car5 in grab5 in stup.
Cind in stupinele vecine bfntuie
vreo boal5, este bine ca fn apa de
b5ut a albinelor s5 se pun5 preventiv
o dat 5 la trei zile, 3 fiole de sulfatia-
zol la 10 litri ap5, dar numai pe timp
limitat gi in nici un caz permanent.
APICULTOR 68 APICULTURA PASTORALA
APICULTOR este persoana care se
indeletnicegte cu cregterea albinelor.
I se mai spune qi ,,stupara, adic5
cel ce se ingrije~te de stupi sau ,,pri-
siicar".
Stuparul este un indrlgostit de me-
seria lui, de aceea se consider5 c l api-
cultura este o indeletnicire practicatii
di n pasiune. El trebuie s l fie un om
calm, i nvl t at la nevoie s5 fie astfel,
cl ci cei nervogi, cu miqc6ri repezite yi
fl r6 rlbdarz vor pl l t i cu multe inte-
p5turi felul acesta de comportare fat5
de albine. Apicultorul nu trebuie sB
fie lacom ciici luind Si necesarul de
hran5 a1 albinelor, el va pl5ti apoi
mai scump. Va tine o evident5 precis5
a cheltuielilor yi veniturilor stupinei,
pentru ca s5 poat l discerne metodele
cele mai bune pe care trebuie sii le
aplice, iar exploatarea s5 dea renta-
bilitatea cea mai mare. f n t ot ceea ce
face, s?i nu se bazeze numai pe me-
moria lui, ci insemnind in partida
fieclirei colonii lucr5rile executate,
s5-qi programez de indat5 in agenda
de lucru pe cele ce urmeaz5 s l le
indeplineascii ulterior g i bine. Tre-
buie s l aib5 un ascutit spirit de ob-
servatie, s6 inl5ture piedicile care stau
in calea dezvoltiirii coloniilor sale,
sZ traps concluzii precise gi juste din
anurnite situatii, s5 fie punctual in
executarea lucr5rilor, in care sB mear-
p l pin5 l a amsnunte de ore nu numai
de zile. P,*acticind apicultura, s5 nu
uite niciodatri foloasele pe care stu-
pina le poate aduce ogoarelor care
a ~t e a pt l s l le vinli sprijin de la albine
pentru polenizwes culturilor entomo-
fite, c5rora s5 le m5reascl rodul.
Apicultorul trebuie sB tin5 seam:
cii fiecare stup este o nou5 problem%.
Fiecare colonie polte avea alte nevoi.
fn apiculturl nu se p ~ a t e Iucra dup5
hpi c sau gablon. Principiile sint gene-
r?Ie,. din ele apicultorul trage con-
cluzii, aplicindu-le dupl nevoie. Nu
se poate spune ins5 c l in doul cazuri
similare se va proceda exact la fel,
c5ci fiecare are o particularitate de
care trebuie tinut seama. Cu timpul,
apicultorul se formeazg, dac5 are
spirit de observatie qi dorinta de a
aplica diferite mlsuri recomandate
de literatura de specialitate gi de
S.C.A.S., ca astfel s5 obtinl rezultate
fnsemnate. El va rezolva ugor toate
situatiile anormale din colonie gi va
rlspunde precis gi cu promptitudine
la o serie de probleme ce i se prezintii.
Lsgat de aceast5 indeletnicire at i t
de complex5 yi atrlgltoare, apicul-
torul gilseste in munca sa di nst upi nl
o mnre desfgtare sufleteascg. Lucrind
in plin5 naturg, in aer curat yi inmi-
resmat de parfumul florilor, in umbra
qi r5coarea psdurilor, ori in plin5
lumin5 a soarelui din preajma cim-
piilor g i luncilor, are nervii odihniti
yi organismul f5r6 solicitlri exagerate,
atingind deseori o virst5 fnaintatl.
APICULTURA f N REPUBLICA SOCIA-
LIST. ~ RO;IIHNIA. V.n. Scurt istoric
APICULTURA PASTOBALK este cuno-
scuts din cele mni vechi timpuri. f n
izvoarele vechi ale istoriei se gilsesc
scrieri care arat5 cum egiptenii, cu
4 000 de ani in urm5, inclrcau stu-
pine intregi pe vase, transportind
albinele de-a lungul malurilor Nilu-
lui, din delt5 pin5 la cataracte gi
inapoi, inaintind in fiecare noapte pe
fluviu, iar ziua stind pe loc, pentru
ca albinele s5 poat l exploata flora
regiunii. Lz noi s-a aplicat in trecut
apicultura pastoral5 chiar cu stupi
primitivi. Sint date, in special in
Ardeal, care arat5 cii Pncli pe la 1645,
in jurul Turdei, stuparii inciircau Pn
primiivar5 stupii yi-i mutau in finete.
S-au pastrat gi azi denumirile anumi-
APICULTURA PASTORALA
e i9
APICULTURA PASTORALA
tor puncte unde se concentrau stupii
apicultorilor intov5r5qiti pentru pe-
rioada culesului. Este qtiut5 ,,Valea
Florilor" sau ,,Poiana stupilor" din
regiunea Cluj, unde st5tea cite un
b5trtn paznic, iar stuparii veneau in
zilele libere s5-qi vad5 de stupi.
Desigur c5 acest fel de exploatare
apicol5 cere o anumitii preggtire din
partea apicultorului, c5ci el trebuie
sii cunoasc5: a. flora melifer5 dintr-o
anurnit5 localitate; b. perioadele de
inflorire yi durata lor, pentru a trans-
porta stupina la timpul oportun; c. s5
se informeze de num5rul stupilor re-
partizati in localitatea respectivil, care
nu trebuie s5 fie suprasaturat5 cu
albine, c5ci acolo unde se aglomereaz5
prea multi stupi, nimeni nu reali-
zeaz5 o recolt5 bung; d. trebuie s5
cunoasc5 specificul localit5tii unde
merge: starea culturilor qi egalonarea
lor, izvoarele, fintinile rnai apropiate
ci t gi posibilit5tile lui de aprovizio-
nare; e. trebue s5 fie un bun tovariig
fat5 de vecinii s5i cu stupine in pas-
toral, sii nu incalce vetrele rezervate
altar stupini qi s5 p5streze o anurnit5
distant5 in raport cu bog5tia melifer5
a florii respective. Obiqnuit aceast5
distant5 este cuprins5 intr-o raz5 de
cel putin 300-400 m de la ultima
stuping agezat5 pe un teren dac& ma-
sivul p5duros sau cultura respectivg
este cunoscutii c5 d5 cantittiti mari
de nectar, sau la cel putin 1 000 m,
dac5 productia lor este mediocr5 in mod
obignuit; f . stuparul trebuie s5 in-
dep1ineasci-i cu strictete regulile sani-
tar-veterinare stabilite pentru stup5-
ritul pastoral qi deci s5 nu aduc5 in
locuri cu aglomer5ri de stupi coloniile
sale bolnave. De altfel el trebuie s5
posede, inainte de plecare, un certi-
ficat de s5n5tate eliberat de autorit5-
tile serviciului veterinar raional. Stu-
paru1,insugi !tie mai bine dac5 are sau
nu stupi bolnavi gi el va duce stupii
in pastoral numai Cn locuri stabilite
de comisia raionall de pastoral ca
locuri de carantinti, locuri cu culee
bun, cunoseut fiind c5 de cele mai
multe-ori albinele se vindec5 in atari
situatii, dar trebuie neap5rat s5 stea
izolate.
'Stuparul trebuie sg fac5 din timp
recanoagterea dwmului ce urmeaz5 s5-1
parcurg5 stupina.
El trebuie sii fie preggtit de drum
cu toate materialele necesare In diferi-
t e situatii: are cu el o lamp5 electric5
de buzunar sau cel putin un felinar
aprins; hirtie sau ziare vechi, cu care
poate astupa repede iegirea albinelor.
De asemenea stuparul are fntotdeauna
la indemin5 d5ltita de lucru, un
ciocan, clegte qi cuie, precum gi sirm5
de legat, dac5 eventual fringhiile cu
care s-au legat stupii s-au ros gi r upt ;
o lopat5, o cazma, un topor, sint
unelte ce insotesc fntotdeauna tran-
sportul qi stau la Indemin5, ca s5 fie
repede g5site. 0 scindurii groasg este
de mare ajutor la trecerea vreunui
pod care intre t i mp gi-a pierdut o
traversg sau se pune peste o rig015 cu
mocirl5.
0 dat 5 ce a ajuns la locul destinat
de autoritgtile raionale pentru pasto-
ral, stuparul trebuie s5 ingtiinteze
Sfatul Popular de prezenta sa in
raion, cit gi Serviciul de protectia
plantelor din raionul respectiv, care
are sarcina de a atrage atenti4 gospo-
d5riilor de st at sau colective s5 renunte
la tratamente fitosanitare in perioada
fnfloritului culturilor. V.n. I'oxicoza.
Stuparitul pastoral se face nu numai
pentru a avea productii mari de miere
qi cear3, aga cum s-a argtat rnai sus,
ori pentru polenizarea anumitor cul-
turi entomofile, ci chiar +i in caeuri
in care se observg c& albinele sint bol-
nave. S-a constata c& unele plante sau
APICULTURA PASTORALA
70
APICULTURA PASTORALA
arbori meliferi au fitoncide care ajut5
la inliturarea bacililor respectivi. V.n.
Fitoncide.
Transportul stupilor se mai face gi
atunci cind o regiune este bintuit5 de
anumiti dgungtori, care trebuie dis-
trugi cu stropiri sau pr5fuiri cu sub-
stante fungicide, care obignuit sint
toxice gi care ar ucide albinele stu-
pinei, dac5 ar fi l5sate pe loc. V.n.
Toxi cozd.
f n anii normali apicultura pasto-
ral5 se va face la pldurea cea rnai apro-
piatti, dup5 ce s-a f5cut ln stupin5
revizia de fond a coloniilor, c5ci
p5durea primgvara, este locul cel
rnai potrivit pentru albine. Nectarul
gi polenul proasp5t din florile p5durii
ajut5 foarte mult la dezvoltarea cui-
burilor; inainte ca frunzele s5 aparii
gi s5 umbreascl solul, ies la l umi ni
multe specii de flori, care sint un aju-
tor nepretuit pentru albine. V.n.
Baza meliferd.
f n afar5 de aceast5 bogat5 flori,
care constituie cea mai bun5 hrinire
stirnulent5 pentru extinderea cuibu-
lui mgtcii, pldurea - cu poienile ei
ad5postite - ofer5 albinelor posibi-
litatea de a iegi la cules gi pe vreme
vintoas5 gi chiar mai rece. fntr-ade-
v5r, padurea nu ing5duie vinturilor
sH pi t r undl in stupi gi s5 sileasc5
albinele sH stea griim5dite in ghem,
pentru p5strarea cgldurii cuibului. f n
t i mp ce in stupinele din locuri des-
chise albinele nu indr5znesc sH ias5
In pragul urdinigului, din cele ce sint
la adgpostul p5dui.ii albinele zboar5
in clutarea hranei gi apei, f i r 5 nici
un pericol c5 vor r5mine pe afar5,
prinse de frigul noptii.
Apoi apicultorul va duce stupii la
culturile de rapit5 care nu numai c5
sint un stimulent neintrecut pentru
pregitirea coloniilor in vederea viito-
rului cules de la salcim, dar adeseori
rapita d5 gi o bun5 recoltg. 0 conditie
absolut necesari este ca stupina s5 fie
agezat5 cit mai aproape de lanul cu
rapit5. Primgvara slnt zile foarte ca-
pricioase, cu schimbsri neagteptate.
Dac5 albinele sint silite s5 zboare
peste 4-500 m pin5 la stup, ploile
sau vinturile reci gi repezi le prind in
cimp, iar coloniile pierd un mare
num5r de culegiitoare. Obivnuit rapita
infloregte in jurul datei de 10-20 apri-
lie, deci concomitent cu aparitia in
padurea de salcim a unei flori mult
cercetatii de albine cum este urzica
purpurie sau sugelul - Lamium pur-
purea. Aceast5 plant5 d5 nectar gi
mult polen, cu o durat5 de inflorire
de aproape o lung. Deci cine nu are
rapit5 prin apropiere, este bine s5
duc5 stupii in pastoral la acest cules.
fn felul acesta apicultorul va avea
dublu folos, c5ci face cu stupii un
drum mai putin, rgminind pe loe
pentru culesul de la salcim, care apare
la 15-20 mai. Atunci, dac5 in preajma
p5durii se g5sesc culturi de maz5re
in care, obignuit, apare mugtarul s5l-
batic, r5mine inc5 2-3 s5pt5mini pe
loc, desigur dac5 aceastl floare ocupg
o suprafat5 masiv5, ceea ce se Pntfm-
pl5 in anii cu primlveri ploioase.
Dac5 aceast5 floare nu este abundentci,
apicultorul pleac5 cu stupina in jurul
datei de 6-10 iunie la un cules mult
rnai sigur gi bogat; cel de zmeur5 din
regiunile rnai inalte urmat5 putin
rnai tirziu de zburgtoare. Amindouii
aceste infloriri dureazi timp de o lung.
Trebuie ins5 tinut seama c i masivele
cu aceste pretioase plante s5 nu fie
la o diferenti de altitudine prea mare
pentru stupinile ce vin de la ges, ci ci
albinele nu vor beneficia de bog5tia
lor in nectar, nefiind adaptate.
Alti apicultori de la ges prefer5,
dupi prima recolt5 de la salclm, s5
se ridice cu stupii la salcimul a1 doilea
APICULTURA PASTORALA
7 1 APICULTURA PASTORALA
dintr-o regiune putin ml i inalt6,cum
este de pild5 de la Bucuregti la Pitegti
sau Cimpulung Muscel unde este o
diferent5 intre Infloriri de 8-10 zile.
El pleac5 cu dou5 zile inainte de ter-
minarea culesului de la salcimul de
?es gi prinde inceputulj infloririi sal-
clmului din deal, prelungind astfel,
pentru albine, perioada de cules bogat
de la acest arbore.
Cei care nu au nimic din toate
acestea, vor prefera un cules ugor, de
intretinere, de la rapita s5lbatic5,
pin5 trece timpul de criz5 in cules gi
se apropie cele dou5 resurse insemnate
melifere de la noi: culesul de la tei gi
floarea-soarelui. Multi apicultori re-
nunt5 la tei in favoarea florii-soare-
lui, care-i mai sigur5, depi nu at i t de
bogat5.
Teiul la noi in regiunea de sud, pe
valea Dunsrii, este foarte capricios;
numai in regiunea Tulcea-Bsbadag gi
in dealurile Moldovei de mijloc d5
recolte aproape anuale. f n schimb
sint ani cind floarea teiului eman5
eteruri volatile care depopuleazs stu-
pii. V.n. Teiul.
Nici floarea-soarelui nu este in
totdeauna sigur5, mai ales in anii
prea secetogi. Da cind s-au introdus
ins5 in cultur5 noile varietati, cum
sint, de pild5, var. Armanvir gi
V.N.I.I.M.K. ce sint recunoscute ca
bune melifere, productiile de miere
sint ceva rnai constante.
Dup5 tei gi floarea-soarelui, resur-
sele mdifere se Imputineaz5 la ges.
Finetele de ges, inainte ca valea Dun&-
rii s5 fie indiguitil, in anii cu inun-
datii ce trec repede in primilvarg,
dideau o recolt5 de nectar multumi-
toare in luna august. Pentru stuparii
din preajma muntelui, finetele locale
sint o resurs5 de nectar bogat5 pin5
la 15 august, cind incep s5 fie cosite.
Ei mai ridic5 la munte stupii, cind
au in preajmg piiduri de molid sau
brad alb, dup5 ce au f5cut mai fntii
recunoagterile necesare ca s5 se con-
ving& dac5 acolo, in anul respectiv,
au ap5rut lecaniile ~i lachnidele.
(V.n.) care, dau putinta albinelor
s5 recolteze miere de man5 de bun5
calitate. I n aceasti5 privint5, locul
de agezare, deci cel ce va da o sigu-
rant5 pentru o bun5 recolt5 a mierii
de man5 este cel care are multe fur-
nicare raspindite pe o cit mai mare
suprafat5 din pgdure. Culesul de la
p5durile de conifere adeseori este
foarte abundent. In regiunile de pod-
gorii intinse albinele aduc multe
foloase, c5ci stupinile se duc pentru
un cules de must de la strugurii care
au bobite ce zemuesc, gi care pi aga
se risipegte; dac5 mustul se scurge
pe strugure, acesta curind este inva-
dat de mucegaiuri ce prind toate boa-
bele gi stric5 mult calitatea vinurilor
la presare. De putini ani a intrat, In-
sfirpit, in obicei acest fel de pastoral;
ba, acolo unde nu sint stupini, sint
chemati in podgorii stuparii din sector
socialist sau individual, pentru a face
aceastii oper5 de ,,asanareu a struguri-
lor .fn felul acesta albinele string o
recolt5 care este multumitoare, dar
a c5rei miere nu se lass pentru iernat,
ci se extrage dup& culesul viilor, iar
albinelor l i se dau faguri cu miere
bun5 pugi la rezerv5 din culesul de
var5.
Cine are stupina In apropierea Del-
tei Dunilrii, duce stupina la cules de
izm5. fnfloritul izmei incepe de la
15 iulie, cu acea floare mic5 violet&
denumitii izm5 v5ratic5 gi apoi ur-
mat5 in serie de alte specii care
tin infloritul plnii cade bruma. CDnd
ins5 inundatiile b5ltesc apele prea
mult timp, degi izma dup5 retragerea
apei create frumoas5 gi lin5 de floare,
ea dii putin nectar. ! n schimb, in
APICULTURA PASTORALA
72 APICULTURA PASTORALA
anii cind apa se retrage curind, cel
mai tirziu la finele lui aprilie, iar vara
este ciilduroas5, izma este foarte bo-
gat5 in nectar. In 1950, de la 4 000
de stupi ai Trustului Gostat a1 Capi-
talei, s-a recoltat o medie de 51 kg
miere marf5 de stup.
Nu totdeauna ins5, chiar f5cind
apicultur5 pastorall se poate preciza
c5 se vor realiza productii mari.
Sint atitea conditii gi circumstante
pentru ca floarea s5 secrete nectar din
belgug, care uneori nu se realizeaz5,
incft este foarte greu s5 se spun5 c5
un stupar are deplin5 sigurant5, c5
merge f5rS greg la recolt5 bung, gi
deci la o productie mare. V.n. Nec-
tarul. S-a calculat de S.C.A.S. c5
transportul de la Rugetu peste Dung-
re, la teiul din Dobrogea a necesitat
cheltuieli de 2,16 lei/kg de miere
recoltat,i, in timp ce ducind stupii in
apropiere, la floarea soarelui, cheltu-
ielile au fost numai de 0,12 lei/kg
miere.
Cu oarecari investigatii fjcute din
t i mp, analize gi calcule, stuparul poate
s5 dea greg ceva mai rar. De pild5:
nu se pleac5 la tei pin5 nu se face
analiza amidonului din rumegugul de
lemn a1 arborilor piidurii (V. n. Ana-
2iz.a). Dac5 analiza confirm5 prezenta
amidonului intr-o proportie insem-
nat5, apicultorul are sigurant5 c5
floarea va avea nectar din belgug gi
deci va putea realiza o recolt5 bung;
sint ins5 intimplgri neprevszute care
compromit recolta: o temperatur5 ca-
nicular5 in timpul infloritului, cind
teiului ii cade floarea, ori ploi inter-
minabile, grindin5, atac de omizi
fji alte asemenea calamit5ti.
Dac5 salcimul infloregte in jurul
datei de 10-14 mail este problematic
c5 se va realiza o prea bunti recolt5.
Aceasta se poate gti urm5rind aparitia
primelor flori care preced salclmul
cu o distant5 anumit5 de timp ce nu
se dezminte decit arareori. V.n. Teh-
nica apicold, luna mai. Bineinteles
c5 dac5 investigatiile flcute din t i mp
vestesc pe stupar c5 mugurii florali
au fost distruyi de o brum5 tirzie
sau de alte calamit5ti ale florii, el
ya lua o alt5 cale.
f n principiu stupii se transport5 la
cules cel mai devrcme in preziua in-
floritului, c5ci s-a observat cii atunci
cind sint dugi cu citeva zile inainte,
albinele se obignuiesc cu un cules mic
de la anumite flori spontane, pe care
le p5r5sesc cu greu chiar cind apare
marele cules.
a. Pregatirea transportului.Primele
mgsuri sint cele privitoare la stupi.
Ei trebuie s5 fie ugori, deci din scin-
duri nu prea groase, cu volum mare,
cxtensibili, iar sub capac s5 fie lasat
un spatiu larg de refugiu pentru albine.
Sii fie bine incheiati, f5r8 cr5p5turi,
cu un urdinig care se inchide repede
$i sigur Pn momentul ridicjrii stupu-
lui in camion, dac5 transportul nu
se face cumva cu urdinigul complet
deschis.
Sistemul de inchidere la unii stupi
se face cu scindura de zbor, care fiind
prins5 in dou5 balamale, se ridicii
i n sus gi se fixeaz5 cu dou5 foraibere.
E bun gi felul de inchidere a1 stupului
vertical RA 1001, la care scindura de
zbor mobil5 are sub ea o gipc5 care
se introduce in urdinig.
Cind populatiile sint puternice, se
scot 3-4 faguri miirginagi, se imping
ramele spre ambele margini, se f i ~
seaz5 in cuie ,si se las5 la mijloc un
spatin go1 intre faguri. De asemenea
un magazin de recolt5 pus deasupra,
cu faguri f5r5 distantatoare, I mpi n~i
spre ambele margini, las5 la mijloc
un spatiu suficient pentru refugiul
albinelor care se string sub form&
APICULTURA PASTORAL k 73 APICULTURA PASTORALA
de ciorchine acolo, cit gi sub capac,
in timpul transportului.
Cind se transports stupii multieta-
jati cu multe corpuri si colonii foarte
puternice, se va lrisa un corp complet
gol. Dacri populatia este prea mare,
stupul poate fi descompus pentru
transport. Peste cele dou5 corpuri de
la fund, care constituie cuibul, se
avaz5 capacul cu ventilatia lui; cele-
lalte 2-3 corpuri cu strinsur5 ~i al-
binele respective se prind pe un alt
fund, iar deasupra se atjazri o ram5 cu
pinzti metalicg pentru aerisire. Toate
eorpurile vor fi numerotate. Ls sosire,
stupul va fi reconstituit, aga cum a fost
inainte. Cea mai sigur5 este aerisirea
transversal5 la fundul stupilor; acesta
este oonstruit astfel ca sri aib5 o
pinati metalicg, prin care sri se asigure
ventilatia de jos in sus. Ambele pinze
metalice, at i t cea de la fundul stupu-
lui, cit gi cea de la capac, trebuie sri
aibti suprafala cit mai mare posibil.
fn alte t5ri stupii se transportricu urdi-
niqurile deschise,dar trebuie luate unele
mgsuri pe care le vom descrie putin
mai departe. Stupii trebuie sii aib5 un
sistem de fixare a partilor componente
incit s5 nu ingiiduie nici o mitjcare
intre ele; nici un spatiu cit de mic
s 5 nu rriminri intre aceste piese, pe
unde albinele ar putea ieai s5 intepe
personalul. Ln unii se fixeaz5 defini-
t i v fundul de corpul stupului ca la
tipul de stup orizontal, ceea ce nu-i
recomandabil. La stupii verticali cu
2 4 corpuri, se poate practica legarea
corpurilor cu niqte vincluri de balot
de 20 mm liitime, prinzind corpurile
lntre ele pe toate cele patru muchii
\ , Band& de cauciuc pentru legarea
stupilor
Dispozitiv pentru aerisirea stupului
t la transport
( O r b s t P a l l )
ale lor. Altii folosesc un fel de jug,
ce are dou5 brate prinse sus, peste
capac, cu o traversi fixatri prin guru-
buri.
Stupii se leag5 in pastoral cu un
balot lat de 2 cm, care se pune crucis
pe stup, inconjurindu-1, balot ale
crirui capete se leag5 cu un dispozitiv
mecanic. Balotul Ins5 nu poate fi
folosit decft la un singur transport.
Un mijloc practic, ieftin gi bun este
folosirea unor benzi f6cute din camere
vechi de autocamion ce au la ambele
capete inele de otel; acestea se fixeazri
la stupi, in cite douri holtguruburi
(unul la capac iar altul jos, la
lantetul fundului). S.C.A.S. recoman-
d5 legarea stupului cu vergele de tier
ce strgbat peretii laterali. Pentru ca
ramele din interiorul stupului sri nu
ai bi joc, ele se fixeazri unele de altele
fie cu dispozitivul Hotfmann fie cEi se
pun intre rame distantatoare, fricute
din betigoare de 8/13 mm qi lungi de
80 mm. Pentru ca ele sri nu alunece
prin rame, la ctipgtul de sus au un
cui transversal. Din cauza drumurilor
APICULTURA PASTORALA 74 APICULTURA PASTORALA
cu multe deniveliri, ramele au un
joc gi de jos fn sus, care este t ot at i t
de periculos pentru viata albinelor.
La stupul orizontal STAS se aplici
o bar: transversal5 la mijlocul celor
20 de rame, care nu le ingiduie vreun
joc. Cind toate pregitirile privitoare
la stupi sint infiptuite, apicultorul
se ocupZi de colonie. Se ridici de pe
stupi podigoarele gi se fac pachet,
numerotlndu-le pentru ca s i nu se
schimbe de la stup la stup. La stupii
care au scfnduri mobile drept podigor,
acestea se string una peste alta gi se
fixeazi la marginea peretelui lateral,
fn golul ficut prin retragerea ultime-
lor rame, sau se pun sub jugul care
fixeaz5 ramele stupului. f n felul acesta
colonia, neavfnd podigor, are aer gi
loc de refugiu, sus, sub capac. f n
timpul transportului, albinele nu mai
pot regla normal temperatura, umi-
ditatea gi schimbul de gaze in stup.
Fiind tinute inchise, ele se nelinigtesc
gi se agi t i , degajind o clildurii mai
mare; aceasta duce la o acumulare
fnsemnat5 de bioxid de carbon in
stup. Un orificiu la fundul stupului
previzut cu pinzi metalici, Ilnlesne-
gte eliminarea bioxidului de carbon.
V.n. Magnetul de up;.
Oricum s-ar face transportul, o con-
ditie de care trebuie s i se tin5 cit mai
mult seama este ca in faguri, albinele
s i nu giseascl miere nec6p6citi cu-
leas5 de curind. Cind albinele sint
nelinigtite, fgi umplu gugile cu miere,
care dacli e mat ur i , nu le cauzeazi
nici un r5u. Mierea nematurati, abia
culeasi, are un procent mare de a p i ;
consumfnd-o, metabolismul organic
se miregte, iar temperatura corporal&
create. Ventilatia, fiind destul de
redusi, nu fnlesnegte racorirea aerului
fn stup. f n organismul albinelor se
acumuleaz5 o mare cantitate de apZi
care invadeazi traheele; ea strgbate
cuticula ceroasi ce acoper5 inveligul
chitinos a1 albinei gi iese prin stigma-
tele de respirat. Unele albine mor
prin sufocare, altele, pier printr-o
deshidratare t ot al i a organismului.
Ele sint ca opirite de apa eliminati
din tesuturile organiamului. Stuparii
germani, tnainte de incircare, pulve-
rizeazi peste fiecare colonie un litru
de api . Albinele o depoziteazi in
gugi, nu se rnai alimenteaz5 cu miere
din faguri qi astfel temperatura En
stupi nu se urci. Metcda este bunii.
fn Italia se agaz5 la urdinig in timpul
transportului, f5r5 a-1 inchide, un
dispozitiv ca o verandi sau un pridvor
fiicut din pinzii metalicg fixatii bine
pe scindura de zbor, pridvor ce se
aplic5 in f at i , rezcmat pe fundul ieqit
inainte cu 13 cm f at i de peretele fron-
tal a1 stupului. Veranda, sau prid-
vorul are dimensiunea de 10 x 40 x
30 cm ingtiduind astfel aerului s i
treaci in stup prin urdi ni pl deschis,
dar nu d i voie albinelor s i i asi in
zbor afari. Cele care nu vor s i stea
in stup, pot iegi la aer in pridvor, unde
se formeazi un ciorchine in cutia de
pin25 metalic8. Apicultorul francez
A. Vallaton transports stupii peste
Marea Mediterani intrcducfnd intre
fund gi corpul de jos o ram5 cu pfnzB
de sPrmZi cu ochiuri de 2,5 mm, iar
sus, peste cele patru corpuri, agazii
un magazin de recolti go1 gi apoi o
ramii aseminitcare t u cea de jos.
f n felul acesta el asiguri albinelor un
curent activ printre faguri, albinele
ajungfnd la destinatie fn conditii
bune chiar in zilele calde.
Stupii se transporti En pastoral gi cu
urdinigurile ccmplet deschice, chiar
f5ri pridvorul descris rnai sus. Este un
mijloc foarte potrivit pentru bung sta-
rea albinelor, care ajung la destinatie
Entotdeauna fgrii nici o pierdere. Ope-
APICULTURA PASTORALA 75 APICULTURA PASTORALA
rat i a se face fn felul urmltor: de dimi-
nests, fn ziua transportului, stupilor
l i se fixeaz5 fundurile, corpurile gi
capacele cu un dispozitiv oarecare.
V.n. Stupul. Cind camionul sosegte,
el i nt r i direct in stupin5 pe lumin5.
La apusul soarelui stupii incep s5 se
afume, nu prea tare, pentru a nu ne-
linigti albinele; apoi, cu macaraua
automat5, ei sint urcati in camion,
agezindu-i la locul potrivit. Nu se
tine seama de albinele care sint la
cimp gi care, inapoiate, se agaz5 sau
intrti in stupii vecini neridicati inc5,
ori trag direct la camion, fiind atrase
d e biziitul albinelor. Apicultorul gi
goferul sint imbrgcati in haine cu Per-
moare, ce nu fngiduie albinelor s5
p5trundl pe dedesubt gi s5-i intepe.
Cum incarcarea gi descgrcarea se
face mecanic, acest personal risc5
prea putin s5 fie atacat de albine.
Cind camionul este complet incarcat
cu stupi, r5mine in mijlocul stupinei
ping se fntunec5, cind pleac5 f5r5 ca
albinele s5 se piard5, deoarece chiar
cele care ies di n stupi, stau linigtite,
ag5tate de pereti.
Unii stupi au c5luge fixate pe pere-
tele frontal gi pe unul din cei laterali,
pentru ca sri fie suficient de distantati
unul de altul, astfel incft albinele ce
a r sta eventual r e v h a t e pe peretii
exteriori ai stupilor, s6 nu fie strivite.
Stupii care nu au c5luge se lncarcti
in rindul fntii, cu urdinigurile Pn-
toarse spre spatele camionului, agezati
Pn stivti; a doua stiv5, a rindului a1
doilea, se pune cu urdiniyul spre ca-
bina goferului; in felul acesta fntre
stive se formeazg un spatiu fn fata
urdinigurilor, unde albinele se pot
refugia atunci cind ies din stupi.
f n aceast5 directie fundul stupilor
trebuie s6 aib5 scindurile de zbor pre-
lungite cu 5-6 cm, pgstrind automat
di s t aqa fntre stive, cu at i t mai mult
cind stau in camion cu urdinigurile
fat5 in fat& Pentru a face ins5 trans-
portul monobloc qi deci fSr5 spatii
laterale intre stupi, acoperigul telesco-
pic dep5gegte gi imbrac5 corpul fie-
c5rui stup numai fn fat5 gi spate dupg
sistemul californian. Stupii se vor
sprijini lateral unii pe ceilalti gi foarte
greu se pot deplasa, mai ales cind sint
bine legati de-a lungul gi de-a curme- '
zigul rindurilor cu fringhii solide.
Acest sistem de incgrcare face ca au-
tocamionul de transportat stupi s5
nu mai posede nici obloane laterale,
care impiedic5 intr-o oarecare m5sur5
circulatia aerului lntre stupi. Pentru
sigurantti este bine s5 se inclegteze
fiecare rind cu leaturi ce prind de
jur-imprejur cite un rind de stupi.
Transportul stupilor cu urdinigurile
deschise se face gi pe remorci, trase
de tractor. S-a constatat cu aceast6
ocazie c6 dac5 motorul tractorului
e mentinut in functiune in timpul
inc5rc6rii gi desctircgrii stupilor, re-
morca stind pe loc trepideazg din cauza
motorului, iar albinele, inspgimintate
de aceste migc5ri ale vehiculului nu
mai ies din stupi.
Transportul cu urdinigul deschis se
poate practica numai atunci cind
exist6 drumuri bune tji se ajunge l a
destinatie in primele ore ale diminetii,
inainte ca albinele s5-gi lnceapti zborul-
Sosit acolo e bine s5 se pulverizeze cu
o pomp5 o oarecare cantitate de a p i
prin pinzele de sirm5 de la ventila-
toarele capacelor sau la urdiniguri.
b) Mijloacele de transport sint: au-
tocamionul, care este cel rnai reco-
mandabil pentru distante mari, apoi
cl rut e cu tractiune animal6, pe care
se pun platforme lungi gi largi. De
asemenea se folosesc gi vagoane C.F.R.,
vara-de preferinti5 deschise, iar iarna
Pnchise. Toate sint foarte bune dac5
se iaa anumite mgsuri, iar cfnd dis-
APICULTURA PASTORALA 76 APICULTURA PAST0RAI.A
Stupinii mobilii remorcatii de un automobil
tanta pin5 la destinatie este mare, e
de preferat s5 se aleagl mijlocul cel
rnai rapid. Stupgritul pastoral in
apropiere se face in conditii bune cu o
platforml-camion in care incap 15-20
stupi, tras5 de doi cai, care intr-o
noapte pot parcurge 12-15 km fl r5
ca albinele s5 sufere zdruncinlturi prea
mari. Cind pgdurea cu florl e chiar
ling5 gara de descgrcare, iar locul de
destinatie nu este prea departe, astfel
lncit transportul s5 fie parcurs intr-o
singurii noapte, se pot folosi ciiile
ferate pentru transportul stupilor.
Transportul cu C.F.R. trebuie s l
fie bine organizat: vagoanele sg se pun5
la dispozitie la comand5; s5 se cear5
atagarea la trenuri personale pe linii
principale, iar opririle prelungite prin
ggri, precum gi tamponarea vagoane-
lor la manevre, s l fie evitate. Va-
goanele trebuie sti fie mai inainte bine
curgtate, iar ferestrele s l fie deschise,
dacl nu este timpul prea rece. Vara,
pe platformele vagoanelor deschise,
etupii vor fi agezati pe doul rinduri,
bine sprijiniti unii de altii, pentru
a nu se deplasa fnainte gi inapoi
din cauza manevrelor. La ambele
capete ale acestor vagoane s5 fie fixate
funduri de sprijin, rnai ales pentru
cel de-a1 doilea rind de stupi. Trans-
portul cu autocamionul se face fn
bune conditii pe distante mari, dacg
vehiculul are pgrtile laterale din scin-
duri tnalte, agezate rnai rar; atunci
stupii se tncarcg pe trei rlnduri gi ee
leag5 solid cu fringhii sau cu sirmii
mai groas5, pentru a nu se deplasa.
Stupul se agaz5 in autocamion trans-
versal pe directia de mers, cu venti-
latiile de la capac larg deschise, pentru
ca in interiorul lor se s5 formeze un
curent de aer sustinut. Cind stupii
au acei c5lugi exteriori - distanta-
tori de 3-4 cm, fixati in peretele
din spate, aga cum sint la tipul
RA 1001, aerisirea interioar5 a colo-
niilor se va face in conditiile cele rnai
bune. Autocamionul se trage cit mai
aproape de stupi, dac5 se poate chiar
in mijlocul stupinei. Pentruc5 stupii
se incarci llsind oblonul de la spate
in jos, este bine ca rotile din spate
ale camionului s5 intre in dou5 adlnci-
turi de 30-35 cm slpate piezig sub
roti, improvizind o ramp5 de incgrcare.
Astfel partea de jos a camionului fiind
mai coboritl, lucrgtorii ce incarcg,
nu fac eforturi prea mari ridicind
stupii pe platforma autocamionului.
fnc5rcatura trebuie bine echilibratg,
pentru c l stupii de sus, ce stau in
rindul a1 treilea gi chiar a1 patrulea
alunec5 ugor, cind la dreapta, c9nd
la stinga gi astfel deplaseazl centrul
de greutate a1 inclrc5turii; aceasta
poate atrage rlsturnarea camionu-
lui la povtrniguri prea mari gi tnclinate
lateral, sau la viraje prea scurte. Tre-
buie tinut seama, la inclrcare, ca
stupii rnai grei s5 fie agezati pe fundul
caroseriei gi la mijloc, iar cei mai
ugori se vor ageza la margini gi sus,
acolo unde pgrtile laterale inalte
opun rnai putin5 rezistentg. Pentru ca
rindurile de sus s l nu alunece, ci sii
formeze gi ele un bloc ca cele de jos,
este bine ca dupg terminarea IncgrcHrii
celui deal treilea rind, atupii a5 fie
legati cu fringhie. Cfnd cabana este
fgcutg din pereti solizi de sclndurii,
ei sli fie pugi in camion ca obloane
laterale de inillfare a peretilor. Astfel
Pnclrcltura cu stupi st5 ca intr-o cutie.
Fiecare autocamion inclrcat cu stupi,
indiferent dac5 operatia s-a flcut cu
oameni sau mecanic, trebuie s5 aib5
un insotitor care va anunta pe gofer
cind s5 opreascl, dac5 se intimpl5
ceva anormal. El va avea un felinar
aprins sau o lamp5 electric& de buzu-
nar, un afum5tor aprins, precum gi
hirtie, cu care se infund5 repede orice
gaur5 prin care albinele ies din stupi.
Transportul cu camioane trase de
animale sau cu c5rute se face dup5
ce stupii au fost bine fixati intre ei
cu fringhii sau cu sirm5 groas5 tras5
de-a curmezigul la fiecare rind de
stupi. Pentru ca transportul s l ajungg
bine la destinatie, plecarea nu trebuie
s l se prelungeasc5 rnai mult de ora
9 dimineata, rnai ales in timpul verii,
cfnd coloniile sfnt puternice, cu mul t l
miere gi puiet in faguri. Dac5 trans-
portul se face cu animale, iar distanta
este mare, e prudent ca dimineata,
stupii s l fie desclrcati provizoriu
pin5 seara, deschizind gi urdinigurile
qi eliberind albinele. Descfircarea se
va face mai departe de drumul pe
care se circull, c5ci albinele sint in
acele momente agitate gi inteapl cll5-
torii gi animalele. Vara este de p r e
ferat popasul intr-o p5dure sau la o mar-
gine de porurnbi~te, dar totdeauna
in preajma unei ape. Dac5 apa este
departe, stuparul trebuie s5 aib5 grij5
inainte de a deschide urdinigurile, s5
aprovizioneze cu ap5 adlp5toarele
pentru ca albinele insetate de cal-
dura drumului s l o afle de i ndat l .
Stupii desclrcati provizoriu pot fi
suprapugi pe dou5 rinduri, dar rindul
de sus s5 aib5 urdinigul inversat
fat5 de cel de jos. Se vor indepirta
animalele, iar personalul va lucra cu
masca. Cfnd stupul se deschide, api-
cultornl 8th lateral, nu in fata Iui,
pentru c l altfel Ira fi atacat de albinele
ce nlv5lesc spre urdjnig. fn pozitia
indicatii, el nu este observat de albine,
c5ci se retrage prin spatele stupului,
trecind la cel vecin pe care-1 deschide
la fel. Dacl albinele sint pulverizate
cu ap5 de indat5 ce urdi ni ~ul este des-
chis, lucrarea se face in perfecte con-
difii, fl r5 ca albinele s5 intepe. La
scurt tjmp albinele, dupl zborul de
recunoagtere, incep s l soseasc5 in stup
cu coguletele de la picioare Pnclrcate
cu polen. Seara, cind zborul a incetat,
se fnchid din nou urdiniturile; ope-
ratia ins5 cere o oarecare abilitate,
c5ci adeseori albinele stau pe scfndura
de zbor, ori r5sfirat.e pe peretele fron-
t al a1 stupului, gi deci intra rnai greu
in stup. Fumul ins5 le determina 8-0
fac5.
Toamna, cind este rece, ca gi devre-
me in primiivarfi, transportul poate
continua chiar gi ziua, f5rl sA se
intrerupl cllCitoria.
Sint multi stupari care, pentru a
inl5tura munca cu incircarea gi descfir-
carea stupilor, ii fixeazl pe o plat-
form5 remorcat5 de un vehicul mo-
torizat : tractor, camicn et c. Dacii,
din acest punct de vedere, Intr-adev8r
se scutegte multii muncl, in schimb
stupinile pavilionare mobile au multe
neajunsuri; rlt5cirea albinelor gi rnai
ales a m5tcilor; posibilitatea unei
infestari masive; lipsa de soare in
iarn5 pentru 50% din stupii de pe
platform5 etc. V.n. Stupina. fn unele
t l r i - gi chiar la noi - stupii se
transport5 in cele rnai perfecte conditii
cu ajutorul helicopterelor, putind f i
agezati pe grindui-i in mijlocul b5ltilor
cu flor5 bogatl, sau in poienile m u -
tilor etc.
Transportul o data ajuns la desti-
natie, stuparul face in primul rind o
recunoagtere succintl, dacil nu cumva
fntre timp, in acelagi loc, s-a rnai age-
zat vreo stupinti. El trebuie s& o dee-
APICULTURA PASTORALA
78 ARISTOTEL
carce pe a sa la o distant5 de cel putin
300-350 m pe aceeagi linie, gi o
plaseaz5 astfel ca zborul albinelor spre
locul culesului s5 nu fie in aceeagi
directie cu a vecinului. Dac5 ar ageza-o
aproape gi in spatele primei stupini
deja sosite, va avea o mare pierdere
de albine culeg5toare care la inapoie-
rea din cules coboaril in stupina din
fat5.
La locul destinat, stuparul alege o
vatr5 cu puncte de reper distincte
pentru albine, cum ar fi citiva pomi
care le inlesnesc orientarea gi in ace-
lagi t i mp umbresc stupina. Stupii se
aqaz5 pe teren f5rl prea mare simetrie,
cl ci astfel se orienteaz5 mai bine al-
binele in zborul de recunoastere, Di-
recti a de zbor va fi spre cimpul de
cules, dac5 urdinigurile nu sint expuse
razelor solare de la amiaz5. Stupii cei
mai slabi se agazii in fat5, ca s5 poatii
primi albine de la altii, mai puternici.
Cfnd, dup5 descgrcare, albinele gi-au
fiicut primele zboruri gi s-au mai lini-
$tit, apicultorul intocmegte planul
noii.agez5ri a stupinei, pentru a putea
identifica mai ugor locul fiec5rui stup.
V. n. Stupina, planul. El va aduce la
fiecare stup piesele care i-au fost
scoase cu o sear5 inainte, in special
podigoarele gi corpurile detagate, care
se vor ageza la stupi in aceeagi sear5.
Dacil apicultorul are magazine de
recolt5 cu faguri inc5 neextrasi, ce
au fost ridicati din stupi in seara
pleclrii, ei se vor ageza in stive per-
Sect lipite unele de altele, pentru ca
albinele s5 nu p5trund5 la faguri;
astfel se va evita o mare agitatie in
st upi nk Stiva poate fi aooperit5 cu o
rnugama sau foi mari de polietilen6.
fnainte de a se ageza podigoarele peste
stup, apicultorul va privi sub capac,
far5 a-1 ridica prea brusc. Deseori in
timpul transportului albinele se ri di cl
impreun5 cu matca in capac, strfngin-
du-se sus, in ciorchine. f n acest caz
se agaz5 peste corpul superior a1 stupu-
lui un magazin go1 f5r6 recolt6,
in care se scuturil brusc toate albinele
din capac, dindu-se fum, pentru a le
sili sil coboare fntre fagurii din corp.
Cind toat5 albina a coborit, se ridic5
magazinul go1 gi se pune podigorul
gi capacul.
APIFUG. Apifugul este o solutie
cu care apicultorul fgi unge miinile
inainte de inceperea lucrului. Mirosul
acestei solutii, fiind respingiltor pen-
t ru albine, ele se indepgrteaz5. Solutia
este folosit5 mai ales in cazurile cind
albinele nu se linigtesc cu fum, cPnd
se ri st oarni un stup iar albinele sint
foarte agitate, sau cind roiul nu este
normal agezat in pom, riscind s5 cad5
peste stupar. Ca apifug se folosegte
un preparat denumit pfalat de metil,
pe care vinltorii gi pescarii fl intre-
buinteaz5 contra tintarilor. 0 retet5
bun5 pentru o solutie apifug5 este
urmltoarea: se introduce floare de
soc - ci t se ia de dou5 ori cu degetele
- intr-o sticl5 de un l i t ru; se toarn5
alcool de 50-60" Iilsind sticla la
soare dou5 s6pt5mini; se strecoar3
printr-o pinz5 dupl care se poate folosi.
ARICI, Erinaceus europaeus, mic ani-
mal din ordinul insectivorelor, foar-
t e folositor in stupin5, unde face o
perfect5 cur5tare a albinelor moarte,
fiind un auxiliar in opera de igienl a
pris5cii. f n timpul noptii el trece de la
stup la stup, hrilnindu-se cu albine
moarte sac muribunde. Ariciul gone-
gte din stupin5 broaqtele gi goarecii,
care sint periculogi d5unltori ai albi-
nelor.
ARISTOTEL (384-322 i. e.n .), eele-
bru filozof a1 antichitltii, care fn
lucrgrile sale are qi un studiu privitor
ASPERGILOZA 79 ASPERGILOZA
la viata albinelor. El I-a scris dup5
observatiile f5cute privind prin peretii
d e sticl3 un stup in care era adlpostit
un roi.
ASPERUILOZB, sau impietrirea pu-
ietului, este boala provocat5 de o
ciuperc5 microscopic5 ce tr5iegte pe
polen. Face parte din fsmilia Peri-
sporiaceelor clasa Eumicetes, genul As-
pergillus gi este denumitl Aspergillus
Flavus. Este un mucegai care se dez-
volt3 in orice mediu in care se pro-
duce o descompunere sub actiunea
umezelii gi c5ldurii. Germinatia lui
incepe la + 5C gi se dezvolt5 pin5
la + 35"C, chiar qi in lunile de var5
mai ploioase. Larvele care primesc o
hran5 cu polen infectat de aceast5
ciupercg, mor in celulele acoperite
curind de un strat albicios, ca o
brum5.
Primgvara, apicultorul, cu cc&zia
reviziei de fond, poate g5si pe fundul
stupului albine moarte, a1 c5rcr ab-
domen este acoperjt cu un praf wrzui
sau albicios, ca o brum5. Boala atinge
mai ales larvele de trintor gi cu pre-
dilectie pe cele din fagurii mlrginagi.
Cercetstorii au urm5rit de aproape
viata acestor ciuperci parazite, at i t
in mediul stupului cit gi fn organis-
mu1 larvelor bolnave; larvele au, la
inceput, in stcmac, un muguxeg micro-
scopic filamentos care germinean3 din-
tr-un spor; mucegaiul se extinde gi ia
o dezvoltare enorm5 care invadeaz8
corpul larvei. Organele interne ale
larvei se sclerozeaz5 gi se impietresc,
de aici a pornit gi denumirea bolii
pietrificarea puietului. Atunci apare
gi la exterior ace1 strat albicios
- care apoi se coloreaz3 in cenugiu,
iar cu tirnpul in verde sau galben.
(L. Roussy). ht r - un stup iernat in
conditii necorespunz5toare care a st at
In adlpost rece gi f3ri ventilatie, va-
porii se condensea25 pe peretii mgr-
ginagi qi pe fagurii cu polen. f n lipsa
unui polen proasp5t, doicile, luind
polen muceggit pentru hrana puietu-
lui, il fmbolnlvesc. Chiar gi albinele
adulte mor uneori din cauza acestei
ciuperci. La analizele flcute, s-an
glsit sporii ciupercii in tubul digestiv
gi in apropierea canalelor malpighiene
ce constituie aparatul excretor a1 al-
binei. Guga, stomacul gi intestinul
lor gros sint dilatate gi pline cu lichid,
iar citeodat5 s-a gasit mucegaiul fixat
chiar pe peretii intestinului. Actiunea
ciupercii paralizeaz5 functiunile in-
testinale, iar albina bolnav5 nu mai
poate defeca, se constip3 gi moare,
datorit5 toxinelor pe care materiile
fecale le r5spindesc in organism. In
.acest caz cadavrele se ard, se schimbil
fagurii cu p5stur3 atacatti de mucegai
cu altii cu p5stur5 bung, sau chiar
cu polen proasplt. Stupul se flam-
beaz5 bine fn interior gi mai ales pe
la colturile din fund, unde este mai
mult5 umezeal5, trecind apoi ugor
gi repede cu flaclra peste suprafata
fagurilor (flr5 albine gi puiet). Albinele
de pe faguri se pulverizeaz5 cu o so-
lutie de hipoclorit de sodiu (ap5 de
Javel) in proportie de 150 g la litrul
de ap5. Pentru prevenirea infectgrii
polenului din faguri cu aceast5 ciu-
perc5 este bine a se folosi vaporizarea
depozitului de faguri cu acid acetic
glacial care d5 rezultate bune, aeri-
sind apoi depozitul. V.n. Acidul ace-
tic. Dac5 boala a atins citeva colonii,
iar laboratorul de analizti confirm5
c3 ea se datoregte acestor spori, e bine
ca ele s5 fie sacrificate cu t ot i fagurii
lor. Apicultorul trebuie sg-gi pun5
pe nas gi pe gur5 un tifon, pentru a nu
aspira sporii ciupercilor, care si nt
vlt$imi?itori pentru stin3tatea lui, ata-
cind clile respiratorii gi ochii.
BACTERIOFAG. Bacteriofagii sint
inframicroorganismele epifite, deci
di n cele care distrug bacteriile. Bac-
teriofagul are o mgrime de 0,4-90
milimicroni (un milimicron este egal
cu a milioana parte dintr-un mili-
metru), abea poate fi descoperit
cn microscopul electronic.
Pentru albine, bacteriofagii sint o
mare binefacere, c6ci adesea bacilii
unor primejdioase boli invadeazg co-
lonia gi atacg albinele adulte or puie-
tul. Natura, arbitru nepgrtinitor, a
dat putinta bacteriofagilor s5 se ageze
acolo unde ar putea intilni cu ugurint5
hacteriile care le convin. Ei se fixeazg
at i t in interiorul bacteriilor, cit t i
la suprafatg, le paralizeazg gi trgiesc
pe seama lor slgbindu-le organismul,
pin5 le fac sg dispar;. Procesul acesta
ye numegte lizarea bacteriilor. V.n.
Antibiotic. Bacteriofagii trgiesc pe pe-
talele florilor entomofile. Cind albine-
le culeg nectar ori polen, ei vin In
contact cu perigorii corpului, fiind
transportati in stupi unde incep pro-
cesul de nimicire a bacteriilor ce le
convin. Bacteriile atacate, se halo-
neazi, se alungesc, devin transparente
rji apoi mor. Pe cadavrele lor apar
nigte corpusculi noi care sint bacterio-
fagii in formare. Prin moartea bacte-
riilor din celulele fagurilor, de pe
trupul albinelor, din aparatul lor di-
gestiv, sau din cel al larvelor, colo-
nia se asaneazg. Astfel se explicg in-
sgngtogirile miraculoase ale albinelor
grav bolnave, pe care la cules bun,
bacteriofagii le-au vindecat. Bacterio-
fagii fgi ggsesc pe ,florile respective
posibilitgti de hrang, cgci aminoacizii
gi zaharurile nectarului din flori sau
cel extrafloral elaborat de alte pfirti
ale plantelor, le asigur6 existents.
Cercetgtorii au ggsit de exemplu un
bacteriofag avind o actiune variatii,
care distruge ,,Bacillus alvei", agent
etiologic a1 locei europene; ei 1-au
identificat pe o serie de flori.
Bacteriofagul se ggsegte at i t In
nectar, cit qi in polen. Cu ocazia recol-
tgrii nectarului gi polenului de pe
flori, albinele sint in parte dezinfec-
t at e de bacilii bolii, bacteriofagii
sint duai in stup unde fac ravagii intre
bacili, iar boala dispare, clci fntreg
materialul infectat se asaneazg. Hrii-
nind larvele cu hrana purtiitoare de
bacteriofagi, microbii aflati in intee-
tinele larvelor elnt. distrugi. Cercetg-
torii sovietici au reugit sit izoleze bac-
teriofagii specifici celor dou5 forme de
loca - americang gi european5 - cul-
tivind in laborator resturi de larve
in parte de 1-5 luni gi au ajuns
s5 creeze un bacteriofag care este fo-
losit in parte in combatesea acestor
boli. f n general, bacteriofagii cultivati
au un caracter specific fieci5rei boli,
neactionind gi asupra altora. Totusi
s-a ajuns s5 se obtin5 qi bacteriofagi
care actioneaz5 asupra rnai multor
specii de bacterii; acegtia se numesc
bacteriofagi polivalenti. Pentru com-
pletarea cunogtintelor in aceasti5 pro-
blem5. V.n. Fitoncide gi Antibwtice.
BARBA este denumirea ce o dau
stuparii formei de ciorchine in care
albinele se string la urdinig, stind ca o
,,barbsu sub scindura de zbor, ori
intinse sub fund sau pe fata peretelui
frontal a1 stupului. I n mod obisnuit,
majoritatea albinelor ce se string
in ,,barb8" sPnt tinere, din cele care
au fticut cel mult 1-2 zboruri de re-
cunoagtere.
Multi stupari nu dau atentie ace-
stui fenomen pe care-1 iau drept in-
diciu a1 roitului apropiat. ht r uci t
fenornenul acesta apare gi in alte
ocazii, intr-un timp cind nici nu poate
fi vorba de roit, e dovad5 cit el are gi
alte cauze care trebuie litmurite nefn-
tirziat de stupar, cgci aceastii situa-
tie este cu totul in detrimentul pro-
ductiei. Fenomenul, prezentindu-se
sub forma unei crize de lenevire
voitii, de lincezealg, de toropealii, el
trebuie privit ca fticind parte din stii-
rile de patologie socialti. Cind colonia
surer5 de cSldur& or de sete in inte-
riorul ad5postului, albinele simt
nevoia sti iasii afar%, sii se ritcoreasc5,
formind aga-zisa ,,barb?'. De asemenea
lipsind rezewele de hran5, iar albinele
nemaiggsind cules afar3 gi totugi fiind
numeroase, ele formeaeii ,,barbs" in
fata stupului. De data aceasta econo-
mia de energie a coloniei determins
albinele blrtrine s5 ias5 afar&. Apicul-
torul va observa c5 zilnic ,,barbacL
devine rnai redusit; el crede c5 situa-
tia din stup s-a ameliorat, dar de fapt
din aceastg aglomerare dispar zilnic
un insemnat numar de albine b5-
trine. fn acest caz este vorba de un
simt a1 economiei rezervelor de hran5
din faguri. Cind in ,,barbsc' sint gi
albine tinere, ele stau tocmai pentru a
nu fi silite la vreo activitate gi deci
la un consum de miere, iar acolo afar5
e rnai rgcoare ca in stup. Metabolismul
organic se face rnai lent in mediul
r5coros. Albinele recurg la mijlocul
acesta practic de a iegi din stilpul
cald, de a sta in inactivitate, cgci astfel
consumul energetic e rnai redus, in
favoarea putinelor rezerve de hran5 ce
le au in stup. De indats fnsit ce api-
cultorul hrgnegte stupii, iar albinele
nu rnai sint amenintate de foamete,
situatia se restabileste gi fenomenul
de ,,barbgc' dispare.
La fel se Pntimpl5 tji in zilele cani-
culare de var5, cind lipsa unei venti-
latii active provoac5 albinelor aceeaai
nelinigte, c&ci in afar5 de influenta c51-
durii exterioare, puietul numeros de-
gajri el Pnsuyi o mare ciildurl, care le
determint3 s5 se adune in form5 de
barbti. Deci stuparul trebuie s5 r5co-
reascg cuibul. DacS nici aceastl m5-
Albinele stind
sub form& de
,,barbs" la un
st,sp primitiv
BARB A
82 BAZA MELIFERX
surf nu folosegte, stuparul va descon-
gestiona stupul, scot ind prin scuturare
Pntr-o roinitri majoritatea albinelor -
inclusiv matca - qi le va 15sa numai
pe cele de pe fagurii cu puiet; roinifa
va fi dus5 la rfcoare fntr-o pi rni t 5
rece qi fntunecoasii; dac5 colonia igi
fiicuse deja botci, ele se stricf, iar
dimineata albinele di n roinil5 sc re-
dau coloniei, in stupul lor. Proce-
dind astfel, albinele nu-ti rnai refac
barba, renun$% la roit gi igi continuf
activitatea de cules.
Formarea de barb5 la uncle colonii
cunoscute ca puternice gi rnai ales in
timpul unui cules este dorada c5
albinele culegiitoare nu mai au spaliu
de depozitare a strinsurii. In acest
caz apicultorul introduce in stup fa-
guri noi, gata clgditi vi artificiali, or
corpuri intregi pline cu faguri sau
magazine de recoltf. Albinele din
barb5 se scutur5 intr-o roinitii sji se
vars5 deasupra ramelor goale din
corpul sau magazinul adriugat; de
Indat5 ele igi dau sesma de noua situa-
tie, cur515 fagurii $i pornesc la o ac-
t i v5 munc5 de cules. f n asemenea oca-
zii se mai impun gi alte m5suri ca:
l5rgirea cuibului, Iiisind r ar a spatii
lntre faguri pin5 la 12,5 mm, or ad5u-
garea de faguri goi in stupi, toate
aceste mZLsuri lichideazl criza din
viata coloniei, care altfel sufer5 atr5-
gind prin aceasta scfderea produc.fiei.
Atunci cind totugi apicultorul a ffcut
cele de mai sus gi albinele unor stupi
lgi refac ,,barbaU si stau inactive, el
trebuie s5 aplice o metcd5 rnai dra-
sticti, care d5 totdeauna rezultate ime-
di at e gi foarte bune gi anume: folo-
segte aceast5 albin5 inactivf ca s5 in-
tiireascti cu ea coloniile slabe sau roii
stoloni, or pe cei naturali rnai mici.
In acest scop se aplic5 dispozitivul
pentru reactivarea coloniilor, aga cum
se arat8 la aceast8 notiune. V.n. Dis-
poziliv pentru reactivarea coloniilor.
f n sl'frgit barba se formeazg qi atunci
cind se preg5tesc de roit unii stupi.
fntr-adevcir, in aceste situatii albinele
ce au grija m5tcii Pi dau prea putin5
hranil; ea depune din ce in ce rnai
putine ou5; devine rnai zvelt5 gi se
migcii rnai ugor; in acest t i mp in
stup se acumuleaz5 multri albinii
tinZLr5, care nu are cui sri dea lfpti-
gorul prcdus de glandele faringiene;
t ~mper at ur a din stup, de cca 35'C,
determin5 o rarefiere a albinelor Sntre
faguri totmai pcntru a se stabili un
curent de aer creat de ventilatoare. In
aceasla situalie, tincreiul iese afar5,
st5 inartiv gi asjtcapt5 ~or ni r ca roiu-
l ui ; atunci majoritatea lor se alBtu15
in zborul de roire, stringindu-se in
ciorchinele roiului. Odatf ce tolonia a
roit, barba dispare din fala stupului.
Apicultorul trebuie s5 previrri din
vrcme roitul natiiral, care adescori
este in detrimculul realinrlrii pro-
ducliei.
BAZA MELIFERA. Pentru o stupin5
baza melifer5 o constituie totalitatea
plantelor meljfere, flora melifer5, din
raza economic5 de zbor a albinelor,
care este limitat5 la cel mult 3 km.
Pentru asigurarea unei mari produc-
t i i In st upi nl , baza melifer5 are o
mare PnsemnAtate. Prjncipala grijg
a api cul t o~ul ui este ca, inainte de
a-gi organiza stupina legat5 de o
anumit5 localitate, s5 cercet eze dacA
in decursul uriui Eezon baza meliferli
asigur5 o activitate c c n t i ~u 5 albine-
l or; perioadele de criz5 in cules tre-
buie s5 fie cit rnai scurte. f n aceastii
pri vi nt l s5 nu se creadti cil necesarul
unei colonii este mic, aga cum consi-
derf multi stupari. Cercetltorii au
stabilit c5 pentxu Pntretinerea vietii
unei colonii i n decursul unui an sint
necesare 200 kg hranil, afar8 de apg.
BAZA MELIFERA
83
BAZA MELIFERA
Ele adun5 aceast5 hran5 cind : a -con-
ditiile meteorologice sint favora-
bile; b - precipitatiile anuale ating
o m3die corespunztitoare; c - in lo-
calitate nu sint frecventi curenti de
aer rece, care au o influent5 negativl
asupra albinelor; d - in flora incon-
jur5toare nu sint gi plante ce dau polen
toxic; e - in vecin5tate nu sint gi
alte stupini ce dep5~esc ca numl r capa-
citatea de productie nectariferg.
0 baz5 mdiferii bun5 trebuie s l
tndeplineascl trei conditii esentiale:
sl fie bogat5 in plante melifere va-
loroase, s5 nu fie prea departe de stu-
pin8 vi s5 prezinte continuitate in
productia de nectar, deci o flor5
egalonatl.
f n privinta depgrtgrii de stupin5 a
locului de cules, trebuie avutil in
vedere o particularitate a albinelor:
atunci cind ele g5sesc flori in apropie-
rea stupinei, zborul lor se limiteaz5
la citeva sute de mstri in jur. Pentru
aceasta este necesar ca stupii s l fie
dispersati pe vetre de cite 30-50 co-
lonii, iar celelalte stupini 95 fie age-
zate la o distant5 de cel putin 300 m,
fn functie de bogltia florei. V.n.
Flora rneliferci ;i poleniferci. Baza
mslifer5 poate fi natural5, atunci
cind este constituit5 din florl natu-
ral5, ori artificial5, cind este creat5
de conducerea gospod5riei respective
prin culturi de plante entomofile cul-
tivate in lanuri sau in lot, pentru asi-
gurarea culesului continuu.
Pddurile constituie o baz5 melifer5
naturals ca gi mnsivele de zmeurig
gi zburgtoare din tsieturile de curind
terminate, ori crescute prin golurile
provocate de ardere a p5durilor din
munti. LI fel qi finetele de la ges, deal
qi munte, sau pajigtile pline de o
flora variat5 In care predominl de
celemzi mdt e ori leguminoasele. Aces-
tea oferg albinelor un cules aproape
continuu, atunci cind stupinile se de-
plaseazl din aval in amonte, pe ml -
sur5 ce finetelor le vine rindul la
cosit. Cind incepe cositul din deal
plantelor abia li se deschid bobocii,
oferind un cules in continuare. Aceeagi
diferent5 de timp o permite cositul
finului de la munte, fat5 de cel din
deal ; acesta din urm5 se terming cind
abia incepe cel de la altitudine mai
mare, in august. Astfel, o stupinti care
urm5regte productia de nectar a fine-
telor poate realiza dou5 culesuri.
In privinta finetelor sint de preferat
cele cu o bun5 orientare fat8 de soare
unde predomin5 o florl melifer5 bo-
gatil.
0 bazci melifer5 artificiall este greu
de realizat, c5ci la organizarea ei tre-
buie s5 se tin5 seama de interesele
fitotehniei, zootehniei gi apiculturii.
Pentru organizarea ei in bune con-
ditiuni este nevoie de un plan de cul-
turi care s5 completeze golurile de
cules, cl ci sint foarte rare localitlti
cu un complex natural de culturi suc-
cesive.
f n aceast5 situatie sint caracteristi-
ce trei exemple:
a. Cind in planul unit5tii sint
culturi ce se ins5minteaz5 tirziu in
prirn5var6 ~i c5rora li se preg5teste
ogor de toamnl. In aceste terenuri se
poate inslminta inc5 din toamnil,
Pnaintea primului inghet, facelia sau
mugtar alb, miirind cantitatea de
sl mi nt l la ha. Atunci albinele vor
avea cules din vreme in martie-apri-
lie. Pentru eliberarea terenului in ve-
derea imbun5t5tirii culturii de bazl,
facelia se taie repede pentru siloz,
iar terenul se ar5 gi se insZminteaz8.
b. Ddc5 pentru ingrlqarea terenului
in loc de ingrllqtiminte organice sau
chimice, s-ar folosi ingr5g5minte verzi
ingropate sub brazd5, acestea ar pu-
tea fi plante melifere; lupin cu face-
BAZA MELIFERA
84
BAZA MELIFERA
lia, facelia simp15 sau facelia cu
mugtar, care pot oferi in plus qi un
bun cules albinelor pin5 sint intro-
duse sub brazdti.
c. Dac5 unitatea are in pianul
s5u culturi pentru mas5 verde cum
sint secara sau orzul de toamn5, ar fi
bine ca odat5 cu insgmintarea lor s5 se
introduc5 gi sulfina alb5 anual5. Ea
r5sare in prim5var5 gi se dezvolt5
incet sub protectia culturii principale;
cosirea din timp a acesteia inlesnegte
sulfinei o dezvoltare viguroasi , oferind
in iulie-septembrie un cules bogat de
miere gi polen.
De asemenea, in mirigtile p5ioase-
lor recoltate din vreme, se pot in-
s5minta plante care au nevoie la in-
ceput de mai putin5 umezeal5 pentru
dezvoltare, cum este de pild5 bobu-
gorul gi ortigtica, o varietate a primei
plante, care in cel mult 30 de zile de
la insiimintare infloregte qi dB mult
nectar in luna august.
0 foarte bun5 baz5 melifer5 artifi-
cia15 o ofer5 gospodilriile cu un com-
plex agrozqotehnic in combinatie cu
apicultura. ht r - o astfel de gospodilrie,
cregterea animalelor se bazeaz5 pe
furaje cultivate, din care o parte ar fi
ltisate anual pentru producerea de
seminte.
Pajigtile folosite la ptigunatul ani-
malelor pot deveni un conveier meli-
fer pentru albine, d a d ar fi imbun5-
tiitite cu plante furajere ca trifoiul
pitic, cel hibrid, ghizdei, drobugor $.a.
Semintele se arunc5 cu mfna chiar din
toamn5 gi sfnt doar ugor ingropate cu
un polidisc. Animalele vor avea o
hran5 indestulgtoare de bun5 calitate
iar albinele-cules continuu.
Instimintarea acestor terenuri gi
innobilarea lor cu plante entomofile
qi bune furajere nu trebuie fticutti la
Intfmplare. Terenurile umede vor pri-
mi seminte de ghizdei, t,rifoi pitic,
Geranium de finealg, cit gi altele care
rezist5 la umezeal5 ; sulfina albs merge
foarte bine pe astfel de terenuri. Sub
perdelele de proteetie ale pajigtilor
gi islazurilor, deci in umbra pomilor,
se pot arunca semint,e care triiiesc
vi rezist5 la umbrire, cum sint sugelul
rogu gi alb, or mierea ursului. i n
aceste perdele cregte gi se dezvolt5
bine salcfmul pitic - Amorpha - o
bun5 plants meliferti gi mai ales
poleniferg.
Finetele artificiale ale gospodgriilor
vor fi mult mai bine folosite at i t ca
furaje cit gi pentru productia mierii,
dac5 s-ar face organizarea cosirii in
rotatie zilnic5; cind aceasta este bine
organizatl tarlalele de culturi fura-
jere prezint5 oricind portiuni cu un
inceput de inflorire, deci cu posibili-
t5tli de cules pentru albjne.
Livezile din gospodgrii dau in pri-
m5var5 mult polen gi nectar proasptit
at i t de necesar dezvolt5rii coloniei,
iar cind plantatia este mai rar5, int.re
rinduri se intercaleaz5 clipguni, zmeu-
r5, pamugoar5 etc., de la care albinele
culeg nectar in timpul Pnfloritului.
Acolo unde se fac culturi intinfie de
mazgre, se pot ins5min$a, odat5 cu
maziirea, mugtarul alb gi facelia, care
ofer5 maz5rii suporturi de sustinere
gi permit ca la recoltarea ei, lucrarea
s5 se execute mecanic. f n acelagi timp
albinele \.or avea un cules excelent.
La fel se poate proceda cu coriandrul
cgruia la cele 15-20 kg de s5mintii
i se adaug5 1,CCO kg facelia. Aceasta
din urm5 nu numai c5 va oferi un bun
cules pentru albine inflorind cu douii
s5ptfimini inaintea coriandrului, dar
ele, obi pui t e sil culeagti din lanul
astfel insiimEn$at, vor aduna nectarul
de la florile de coriandru chiar din
primele zile ale infloritului. Florile
acestei plante au la Pnceput un miros
neplgcut, de plognite, care este oare-
BAZA MELIFERA
85
BAZA MELIFERh
cum repulsiv pentru albine, rniros pe
care-] pierd dup5 5-6 zile. Fiind ins5
obignuite s5 culeag5 din lanu1 respec-
t i v, trec ugor peste aceast5 piedic5
gi culeg de la florile coriandrului de
indat5 ce infloresc. Perdelele de pro-
tectie din jurul livezilor, prigunilor
pi islazurilor, m5resc gi ele aceastg
baz5 meliferl. Sectia zootehnic6 nu
trebuie lipsit5 de o parcell intins5
cultivat6 cu napi (topinamburi), at i t
de folositoare pentru porcine, care
oferii, prin floarea lor tirzie, un bogat
cules de polen gi ceva nectar in lunile
de toamn5, cind nu mai g5sesc nimic
in cimp. Cind apicultorul face o era-
luare a bazei melifere, va tine seama
gi de toate aceste posibilit5ti, at i t de
culturile furajere artificiale, cit gi de
resursele melifere naturale. In acest
studiu apicultorul va stabili cu oare-
care precizie urm5toarele date: ce
culturi silvopomicole sint in preajma
locului? sint perdele de protectie de
salcim gi gledicia? Se g5sesc plantatii
de zmeur5, cripguni, livezi, p5duri in
care sii predomine arborii gi arboretul
melifer, lemnul ciinesc, plducelul,
caprifoiul, afinul , ienuperul , salcimul
pitic gi altele? Sint finefe naturale?
Care anume plante melifere predominti
fn ele gi dac5 pajigtile au o flor5 va-
riat5 gi chiar bogatri? Se fac culturi
de plante medicinale sau industriale,
in acelagi t i mp pi melifere?
fn calculul pe care gi-1 face, apicul-
torul stabilegte dupii datele ar5tate
mai inainte, cit nectar dau la ha fiecare
di n ele; ce procent din aceste flori
intrii in ansamblul floral; cit dureaz5
perioada de inflorire a plantelor meli-
fere In regiunea respectivii, ;~ltiut fiind
cB productia de nectar var~azii mult
in raport cu situatia geograficil gi
fenologic3 a fiectirei regiuni. V.n. Flora
melifer& fi poleniferii. I n aceastii pri-
vintg investigatiile fficute prin agro-
nomii gi apicultorii din regiune vor da
pretioase indicatii. Data infloririi di-
verselor plante variaz5 putin de la an
la an, dar direr5 fatti de situatia geo-
graficg. V.n. Tehnica apicola', luna
martie, Calendarul infloririlor.
Apicultorul, cunoscind datele de rnai
sus, poate calcula posibilitiitile de
productie nectariferii a suprafetei d e
teren din jurul localitritii alese pentru
instalarea stupinei, care fiind cuprinsti
intr-un cerc cu o razz de 3 km acoperti
o suprafat5 de 2 826 ha.
Dacii locul ales, depi bun, prezintg
neajunsul c5 inflorirea plantelor prin-
cipale are Ioc la intervale mari de timp,
iar in cules intervin opriri de duratti
rnai lung5 sau rnai scurt5 apicultorul
ar putea implini timpul de crizii Pn
cules, prin organizarea unui lot apicol
aflat in apropiere sau prin culturile di n
cimp. Planul de ins5mintilri a1 cultu-
rilor melifere se va face astfel, Pncit
inflorirea lor s5 apar5 in perioada d e
stagnare, deci de criz5 in cules. V.n.
Loiul apicol.
PIgunile gi rnai ales finefele pe care
se seamgnii anual prin imprrigtiere o
cantitate potrivit5 de sparcetri, trifoi
alb, mac gi trifoi roz (bune melifere) ce
se gr5peazti numai o dat5, fie se lasg li-
bere pentru a fi crilcate qi introduse tn
primint de animalele ce pasc cind tere-
nu1 nu este prea umed , fie vor ajunge in
cftiva ani pgguni, pe care animalele
vor grisi plante furajere bogate in sub-
stante hrrinitoare, iar albinele - un
cules abundent gi continuu.
Locurile s5rGturoase gi neproductive
pot deveni de asemenea bune producil-
toare de plante melifere dacii sint
insilmintate cu specii care se preteazti
la asemenea regim. Din aceastii cate-
gorie fac parte sulfina alb5 gi galbenti
care au dat intre 131 gi 206 kg miere
la ha. Recordul 11detine talpa glgtei,
Leonurus cardiaca (V.n. Talpa &lei)
BECNESCU F.
86
BEZMETIC
care a dat pin5 la 449 kg miere la ha.
Cu astfel de culturi insegi terenurile
s5r5turoase se Imbunlt5tesc.
Pantele mari, abrupte, ale dealurilor
aefolosite de agriculturl, vie sau
livezi cu pomi, pot fi insamintate cu
!plante melifere cum este splinuta,
Solidago, care le consolideaz5 yi inll-
turii eroziunea lor.
BEGNESCU F. (1880 - 1949), me-
di c veterinar, a fost un precursor al
apiculturii sistematice in Romania.
V.n. Scurt istoric.
BENZALDEHIDA sau uleiul artifi-
ci al de migdale care in contact cu
aerul se oxideaz5 formind acid benzoic,
aplicatdeprof. G. F. T o w n s e n dl
.esteun preparat ce se folosegte la extra-
gerea recoltei din stupi, aga cum se
proceda alt5dat5 cu acidul fenic.
Noua substant5 este rnai ugor de minuit
qi cu rezultate mxi sigure decit acidul
fenic, f5r5 riscul ca mirosul s5u s5
influenteze mierea. Se folosegte un
podigor de scindur5 pe care produsul
s e pulverizeaz5 ugor gi se aplicl timp
de cinci minute peste corpul cu faguri
c u miere din care albinele se izgonesc
foarte repede. Produsul nu este toxic,
nici caustic gi se foloseste adesea chiar
drept conservant pentru alimente. Po-
digorul trebuie s5 fie rece clnd se pulve-
rizeaz5, ciici solutia la cald se evapor5
repede gi intens, ceea ce creeazii o
.dezorganizsre a coloniei pentru citva
t i mp. fnaintz de a se ageza podigorul
pulverizlt, apicultorul afuml ugor,
ge sus colonia, pentru a indruma albi-
nele s5 coboare fn cuib, p5r5sind
astfel msgazinul respectiv cu faguri.
P e timpul c5ldurilor prea mari e
bi ne ca lucrul s5 fie intrerupt, c5ci
produsul poate cauza ametirea albi-
nelor.
BERTRAVD E. (1832 - 1917), apicul--
.
tor qi cunoscut scriitor elvetian, a
publicat numeroase lucr5ri din care
cea mai insemnat5 gi r5spinditl este
7
,,Conducerea stupinei". A fost multi ani
pregedintele Asociatiei Internationale
de apicultori gi unul din premergatorii
apiculturii sistematice moderne.
BEZMETIC este un cuvint care la
noi inseamnl nl uc, zevzec, z5plcit,
nebun. Notiunea se potrivegte unei
colonii a ciiror albine, lipsite de mat cl
mult timp yi neavind larve mai mici de
trei zile ca s5-yi creasc5 o alta, devin
albine ou5toare. V.n. A lbine oucitoare.
Ele refuzl adesea s5 primeascl o matcg
nou5 pe care le-o d5 apicultorul, o
omoar6 gi uneori nu primesc nici botci
deschise cu larve tinere. Este o form5
de patologie social5 a coloniei. Curind
ea se dezorganizeaza gi numai inter-
ventia grabnicii a apicultorului poate
s-o aduc5 pe calea refacerii.
I a t l citeva metode care dau rezul-
t at e pentru restabilirea coloniei bez-
metice :
Metods introducerii unei m&tci b&-
trine reugegte bine chiar cind colonia
bezmeticii are numai albine b5trfne.
Dupl acceptarea matcii, se introduce
un fagure cu puiet necgp5cit. Prezenta
lui constituie un factor de oprire in
dezvoltarea ovarelor albinelor din stup.
Metods mutstiei unei larve rnai mici
de trei zile dintr-o colonie normal5
d5 rezultate bune cu conditia ca bez-
meticirea coloniei sii nu fi dep5yit
un termen de dou5 s5pt5mini. Albinele
bezmetice, in dorinta de a-gi cregte
singure mgtci, fac botci gi hrlnesc larve
din oul nefecundate care nu ajung
sa eclozioneze. Se vor strica aceste
botci 15stndu-se 1-2 cltidite rnai de
curind ; din ele se eliminl larvele yi In
locul lor, pe 15ptigorul aflat la fundul
celulei se transvazeaza o larvg cores-
BEZMETIC
87
BOLILE ALBINELOR'
punz5toare, h a t 5 din cuibul unei
colonii normale. Albinele bezmetice
vor cregte matc5 bung, care Empere-
cheat5 va depune puiet de albin5 lu-
cr5toare. f n felul acesta colonia bez-
metic5 se normalizeaz5.
Metods introducerii unei mitci fe-
cundate reugegte bine dup5 ce se tine
fnchisti colonia bezmetic5 24 de ore.
Dupti acest timp, de preferat spre
sear5, se prinde in tubul de sticll
o matc5 fecundat5 dintr-un nucleu gi se
elibereazti direct pe urdinigul ce se
deschide in ace1 mcment. Stupul nu se
controleaz5 zece zile. Pe n t ~u a fi sigur
c5 matca e acceptatii, se pune vesti-
bulul de control (V.n.) la urdinigul
stupului; dac5 ea e ucisti, cadavrul ei
e scos de albine pe scindura de zbor,
unde e ugor de observat. Operatia ins5
reuperjte bine aproape intotdeauna.
Metoda stupului nou cu nucleu de
matcii se aplic5 astfel: colcnia bez-
metic5 este dusti mai departe de stu-
pin;. In locul stupului bezmetic se
agaz5 un stup go1 in care se introduce
un nucleu cu puiet c5p5cit, o matc5 qi
2 faguri cu hranti. Sus, la podigcr,
se pune un hriinitor plin cu sirop.
Cind s-a terminat acest aranjsment
stuparul scutur5 in iarb5 toate albi-
nele stupului bezmetic pe locul unde
a fost deplasat. Albinele vor zbura la
vechiul Ioc, unde g5sind al t stup nou
intr5 in el cu ezitare considerindu-se
str6ine. Ele se vor Infriiti cu cele ale
nucleului gi totul intr5 in normal.
Metoda atenukii mirosului strhin,
metod5 ce apartine lui K. NceI, este
urmgtoarea: seara, din mijlocul cuibu-
lui coloniei bezmetice se ridic5 un
fagure cu albine acoperitoare, care se
tine afar3 din stup cam 45 de minute.
Stupul st 5 gi el deschis, far5 pcdi ~or in
acest t i mp pentlu a-gi pierde mirosul
propriu. Concomitent, dintr-un nuclcu
bun se scoate un fagure cu puiet cap;-
cit, cu albina acoperitoare gata de-
iegit, pe care se trece matca lui prins5
cu tubuleful de sticl5, pentru a nu
pune mfna pe ea. Acest fagure se t i ne
gi el l a aer, dar in caban5,45 deminute.
fn felul acesta albinele nucleului gi\
matca gi-au pierdut la rindul lor-
mirosul specific stupului din care
prcvin. Dup5 trecerea acestui termen,,
fagurele cu puiet gi cu matc5 eliberat5
printre albinele acoperitcare se in-
trcduce in mijlccul cuibului stupuluit
bezmetic, unde albinele o consider5
ca a lor gi o accept5 de indata. Fagurii.
cu puiet de trintori se desfiinteaz5.
Desfiintarea coloniei bezmetiee se
face totdesuna la inceputul primiiverii,.
cind nu avcm m5tci fecundate, sau l a
sfirgitul toamnei, cind nici o metod5
nu d5 rezultate.
Stupul se ridic5 de pe locul siiu,.
se duce la oarecare distant5 de stupin5
gi, dup5 ce se dB putin fum, se cioc5--
nesc peretii, ca albjnele s5-gi umple.
guqa cu miere; apoi, pe rind, faguriiz
sfnt scuturati in iarbti, fiecare ram5
in al t loc. Albinele intoarse acasii
nu-gi mai gisesc s t u ~ u l $i vor intra
in cei vecini unde sint primite, ciici.
ele vin cu guga plinii.
BOLlLE ALBIRELOR. Albinele su-
fer5 gi ele de diferite boli, adese-
ori foarte primejdioase atunci cfnd
stuparul nu intervine de indat6. Obig-
nuit, cind s-a neglijat o singurl m5surti
ce p6rea c5 nu are fnscmn&tate prea
mare, iar apicultorul crcde c5 a scspat
stupina de bcal6, aceasta respare l a
Pnce~ut numai intr-o colcnie sau dou5,.
de unde se extinde repede. Munca
trcbuie reluat5 de la capzt; atunci
se face dezinfectarea tuturor stupilor;
pagubele se m5resc in mFtsura intir-
zierii mijloacelor de cc'mbatere, pro-
ductia scade gi stupina devine o sursk
de pierderi in Icc s& aduci5 venituri-
BOLILE ALBINELOR
88
BOLILE ALBINZLOR
Diferite bacterii
De mul t l vreme se cunosc bolile
albinelor. f n istoria apiculturii se
vorbegte adeseori de flagele ce au dis-
t r us iji pustiit regiuni Pntregi, cum a
fost in Italia in 1690 sau in Anglia in
1792 qi in Silezia in 1712.
Bolile se datoresc unor specii de
germeni patogeni, bacterii, virusuri sau
richeti, care se glsesc in regnul vegetal
y.i animal, deci qi la insecte. Ele atac5
albinele adulte or larvele, uneori si pe
unele gi pe altele concomitent, fiind
citeodat5 vorba chiar de doul boli
cu totul diferite in acelaai stup. Aceste
bacterii se transmit prin contact, prin
transportul lor dinafarci In stup gi prin
autocontaminare.
Bacteriile din regnul vegetal fac
parte din ramura thalofitelor, care sint
nigte mici ciuperci ce produc miceliu ;
ele sint cauza multor boli, pe care cer-
cettitorii le-au denumit micoze. Aces-
tea devin mult mai active, producind
mari pagube in stupi atunci cind colo-
niile sint sllbite sau intretinute in
conditii improprii, suferii de frig or
ciildur6 excesiv5, or in stup e umezealli
mare. Toate acestea favorizeazti dez-
voltarea gi extinderea bolii.
Sint o serie de m5suri cu caracter
general, pe care stuparul le va lua
imediat, fat6 de oricare boall ar apcirea
in stupin5. Primele sint cele preven-
tive, pentru fnl5turarea unei eventuale
infectii, iar celelalte sint curative,
pentru tratarea ?i vindecarea bolilor
ce au apgrut deja in prisacg.
Nl5suri preventive. Deschiderea
atupilor gi interver~tiile in viata
coloniei le va frice atuparul numai
cind este strict necesar. Bolile se
r6spindesc mai ales de stupar prin
lipsa m5surilor igienice ~i la miacarea
fagurilor cu puiet sau hranci ce o face
de la colonie la colonie.
Scoaterea ramelor - in special
a celor cu puiet - gi scuturarea albinei
acoperitoare, nu numai cii deplaseazg
larvele din patul lor cu hran5 gi lip-
segte pe tinerele yi pltipindele fiinte
de grija de fiecare clip5 a doicilor, dar
ping sosesc altele sci acopere fagurele
cu puiet, sci se organizeze alte doici,
s l se alimenteze iji s5 secrete l l pt i -
gorul, puietul acesta st 5 qi agteaptg
fl6mind) neacoperit, neingrijit. Toate
acestea se vor rcisfringe in puterea de
rezistentii si vitalitatea viitoarelor
. .
albine ce se vor nagte dintr-un cuib
at i t de zbuciumat gi vitregit tncit
chiar microbii banali pot sii r5pun3
sau s l scurteze viata acestor albine.
Respectarea citorva sfaturi in aceastii
privintii va fi de mare folos.
Cind se face hrlnirea albinelor, sg
nu se schimbe hrcinitoarele, care tre-
buie sli poarte numlrul de ordine a1
stupului respectiv.
Fagurii mai vechi de trei ani
trebuie dati la reform& ai topifi.
Cei in care au fost larve bolnave, e mai
bine s5 fie argi.
L9dita de lucru portativl din
prisac5, in care se pun obignuit fagurii
cind se verific5 coloniile, trebuie regu-
lat flambatl! pentru a evita contami-
narea gi extinderea vreunei boli.
Cind se introduce o matcg in
stup, colivia trebuie bine opcirit5 cel
putin un sfert de or5 gi apoi pusti la
uscat. Aceast5 misur5 are un dublu
scop: ucide microbii ce eventual ar
fi pe ea gi inlilturii mirosul m5tcii
precedente, miros ce persist5 mult
timp pe peretii interiori ai coliviei.
Toate ustensilele folosite de api -
cultor la cercetarea stupilor trebuid
BOL'ILE ALBINELOR
89 BOLILE ALBINELOR
mereu dezinfectate. Periile vor fi
opiirite in ap5 clocotit5, iar afumi-
torul se gterge cu o solutie de form01
20%, pe partea lemnoas5 gi cea de
piele. In locul periei este bine s5 se
foloseasc5 mgnunchiuri de buruieni,
care apoi se arunci sau se ard.
a Stuparul va interveni in viata
coloniei, numai cind este absolut
necesar, ca s5 indrepte o situatie nefa-
vorabil5. El trebuie s5 fie in perma-
nent6 curat, iar cind are vreo b5nuial5
asupra unei colonii nu lTa trece la
controlul alteia, pin5 nu se va sp5la
bine pe miini cu mult5 ap5 gi s5pun.
De asemenea dalta apicol5 va fi
dezinfectat5.
a Stupii nu trebuie s5 fie agezati
prea simetric in prisacs urm5rindu-se
prin aceasta o agezare estetic5 a ei, ci,
pugi in diferite pozitii, mai cu seam5
dac6 este loc neindestultitor. V.n. Stu-
p ina.
a Pentru buna orientare a albinelor
in prisaci, stupii vor avea scindurelele
de zbor vopsite in culori variate, iar pe
tabla acoperigurilor se vor face desene
geometrice, cercuri, triunghiuri, p5-
trate, linii pe la colturi etc. pentru ca
din zbor, albinele s5-gi poat i identifica
stupul gi s5 se duc5 direct la el.
a Se vor planta - ca puncte de
reper - diferiti arbugti, variati ca
form5 yi specie, ori citeva lujere de
sorg sau floarea-soarelui. V.n. Stupinci.
a f n prisac5 stupii vor sta pe
picioare sau postamente inalte de cel
putin 15-20 cm, c5ci umezeala p5-
mintului face s5 putrezease5 fundul ,
fntretinfnd gi umiditate in interior,
ceea ce d5uneazi coloniei.
a Ad5pitorul s5 aib5 in pemanen-
$5 apii curat5 care s5 curgr5 in fir
subtire pe scindur5.
a De asemenea, scindura pe care
curge apa s6 fie des flambat5 cu lampa
d e benzin5 sau sp5lat5 cu legie gi s5
stea f n permanent5 la soare, tocmai
pentru a fi dezinfectatg gi pe aceasta
cale.
Terenul din fata stupului trebuie
bine curgtat, buruienile t5iate cu sapa
ori distruse cu ierbicid sau sare grun-
joasi.
Cind in stupin6 a ap5rut o boa15
grav5 cum e de exemplu loca american5
a c5rei spori sint foarte rezistenti - y i
agteapt5 cu anii stind pe obiecte sau
chiar pe pgmint, este bine ca vat ra
stupinei s5 fie s5pat5 gi pamintul
intors.
Stupii sri fie f5r5 crgpgturi, chi-
t ui t i gi vopsiti, feriti de curenti diiu-
niitori in interior. S5 aib5 capace inve-
lite cu tab15 sau carton gudronat,
pentru ca umezeala s5 nu pstrundg
in stupi.
a Schimburile de piese intre stupi
se admit numai cind in stupin5 nu
sint boli molipsitoare. Pl rt i l e com-
ponente ale fiec5rui stup poart5 acelagi
num5r de serie, pentru a nu se schimba
decit in cazuri exceptionale gi trebuie
deci redate stupului de la care provin.
Cel putin o dat 5 pe an, in prim5-
varri, cu ocazia reviziei de fond, stupii
s5 se flambeze in interior, impreun5
cu toate p5rtile componente. fn caz d e
boali, flambarea se va face drastic,
pin5 cind scindura devjne brun5.
Cind scindura nu s-a ri ci t inc5, s5 se
dea cu o pensul5 un strat de propolis
(15%) dizolvat in alcool. Acesta e un
dezinfectant bun, contine antibiotice
gi dB stupului un miros natural.
Misurile privitoare la colonie se
refers mai cu seam5 la puterea ei,
care rgmine baza marii productivit5ti
in stupin5 gi a stiniitiltii albinelor.
Lupta contra bolilor sil se sprijine mai
putin pe medicamente, dar s5 se folo-
seasc5 mijloace biologice care s5 dea
albinelor cuvenita rezistentg contra
bolilor Aceste mgsuri sint: albine
BOLILE ALBINELOR
90 BOLILE ALBINELOH
ltinere la iernat, stuptirit pastoral,
hran5 destul6 si buni , hr6niri stimu-
latorii qi matc5 tln5r5 etc. Toate m5-
resc capacitatea de rezistentg a colo-
niei. Da aceeagi p5rere este yi cercetti-
torul R. J o r d a n. El dB o mare
atentie luptei pe cale biologic5 pi m6-
aurilor naturale contra bolilor. ,,Prea
si nt inclinati stuparii ca de indat5,
la aparitia primelor semne de boal5,
a5 foloseasc5 numai m.dicamente, ui-
kind c5 m5surile naturale sint mai
aigure si mai bune (p r o f . A 1.
B o r c h e r t ) .
Organismele invadate de boli sint
itocmai cele mni slabe, mai s5race in
hrang, incapabile s5-gi p5streze cgldura
primavara timpuriu gi iarna, deci in
neputint5 de a duce lupta necesar5
in mpmentele critice. Cind Intr-o
stupin5 vor fi multe colonii slabe si
neproductive, se poate spune cu sigu-
rantti c5 acolo bintuie o boal5, in spe-
cial nosemoza, care dtiinuia de mult5
vreme necunoscut5 de stupar sau
neglijatg. V.n. Nosemoza.
I n lupta contra bolilor apicultorul
va recurge la un tratament medica-
rnentos, numai ca urmare a unui
diagnostic clinic. FI r 5 analizti de
laborator, adeseori el va gregi. f n
aceeagi boa16 - de pild5 In ,,locaU
- cercetitoarea I. N. S m i r n o v a
prescrie determinarea In prealabil a
sensibilitjtii celor trei specii micro-
biene, Bacillus plulon, Bacillus alvei
tji Streptococcus apis, fat5 de antibio-
ticele respective; numai in laborator
s e poate face antibiograma indicind
ulterior ce tratament trebuie aplicat,
ce antibiotic - singur sau in combi-
natie - gi In ce doze se prescrie.
Apicultorul, de Indat5 ce vede c i a
api r ut o boali in st upi ni , trimite
albinele gi faguri pentru analiz5 la
laboratorul regional. Pl nl la sosirea
rtispunsului foloseate in primul rind
m6surile sanitar-veterinare, trans-
portlnd stupina la un cules bun,
izolat de alte stupine.
Vom reda aici cauzele care contri-
buie la sctiderea puterii unei colonii
gi la aparitia bolilor:
L i p s a m i l t c i l o r de soi
bun. Ele se vor inlocui cu m5tci cel
putin ameliorate, imperecheate nu-
rnai cu trintori crescuti in coloniile
cu cea mai mare productivitate gi
schimbind m5tcile neprolifice sau cu
defecte.
L i p s a d e h r a n 5. Prin hra-
nirea coloniilor lipsite de hran5, se va
indep5rta pericolul de slabire fizic5 a
albinelor gi se va inljtura aparitia
bolilor.
L i p s a d e g I* i j B fat5 de can-
titatea vi calitatea rezervelor de hranti
In iarn5 se evidentiazj prin agezarea
de rame cu miere cristalizatti in faguri,
care infometeaz5 albinele; iarna ele
nu au ap5 destuli ca s5 poat i dizolva
cristalele; o miere neanalizatj In
cuibul de iarn5 poate contine miere de
ma r t , a1 c5rei consum determinti
cel putin aparitia diareei sau chiar a
toxicozei ; mierea nematuratll 16sat5
in marginea cuibului, iarna, absoarbe
vaporii de ap6 din stup, ceea ce favo-
rizeaz5 fermentarea ei, provocind albi-
nelor grave tulbur5ri intestinale. Gre-
gita plasare a p5sturii i n marginea
stupului iarna, cauzeazg multe greu-
t5ti coloniei care ii resimte lipsa.
L i p s a d e g r i j 5 f a t i d e
r o i u 1 n a t u r a l yi necontrolat
duce la rispindirea bolilor. Roii natu-i
rali trebuie identificati gi numai ce
cunoscuti ca provenind din stupi
sBn6togi se p6streazl. Roii gbi t i prin
pl duri , mai ales pe vreme nepotrivitti
pentru roire, provin cu siguranti di n
scorburi infectate. Nosemoza de multe
ori se rgsptndegte in felul acesta. V.n.
Roirea, ptirasirea stupului.
BOLILE ALBINELOR
91
BOLILE ALBINELOR
L i p s a d e g r i j 5 f a t 5 d e
a d 5 p 5 t o r. f n lipsa acestuia al-
binele iau ap5 din bslegar, din grajduri
murdare gi infectate gi sint expuse ast-
fel la amibiaz5. V.n. Amibiaza.
L i p s a d e i g i e n 5 a c o l o -
n i e i i n i n t e r i o r u l s t u p u -
1 u i ; ramele pline cu pete de diaree,
care adesea contin in ele milioane
de spori ai nosemozei; l5sarea cada-
vrelor de albine in stup sau a celor
moarte in fata scindurii de zbor, ca-
davre care trebuie arse.
L i p s a d e g r i j 5 f a t 5 d e
t o x i c o z e: stuparul trebuie s5 ia
m5suri de evacuarea stupilor din zona
culturilor tratate cu substante toxice,
sau s5 inchid5 albinele in stupi pentru
un timp determinat, luind m5suri de
fnliturarea pericolului intibugirii albi-
nelor. V.n. Toxicoza.
L i p s a d e g r i j 5 f a t 5 d e
p r e g g t i r e a c o l o n i e i p e n -
t r u i e r n a r e: un spatiu prea larg
fat5 de puterea familiei; un num5r
de faguri,in stup neacoperiti de albine,
cu un cuib lipsit de diafragmele m5r-
ginage ce limiteaz5 spatiul ocupat in
raport de puterea familiei.
L i p s a d e g r i j 5 p e n t r u
i n n o i r e a c u i b u l u i . Cel pu-
t i n la trei ani trebuie schimbati f agu~i i
pentru a elimina pe cei in care generatii
prea numeroase de puiet s-au perindat,
i a ~ in celule se vor cuibtiri microbi
dsunl t ori , care prin inmultire vor
invada colonia.
E x c e s u l d e a n t i b i o t i c e
fnlesnegte unor microbi posibilitatea
de a ataca organismul albinelor, c5rora
aceste medicamente le distrug flora
intestinal5 natural5 ce este arma lor
de lupt5 gi de rezistent5. ,,Preparatele
pe baz5 de sulfamide qi antibiotice
se pot da albinelor in hran5 suplimen-
t ar5 numai in caz de pericol sau in
cazu1 izbucnirii bolii in stupina res-
pectiv5, sau in cele vecine" ( C. L,
F a r r a r ) .
MIsuri curative. Dac5 boala a p5-
truns in stupin5, apicultorul trebuie
s5 lupte st5ruitor pentru a o indrepta,
f n acest scop este absolut necesar
s5 se stabileasc5 diagnosticul etiologic
a1 bolii respective de un medic dups
examinarea probelor trimise,examinare
ce se face in laborator de tehnicieni
pregtititi pentru aceast5 lucrare.
Folosirea antibioticelor in tratarea
bolilor infectioase a dat rezultate bune
- penicilina, streptomicina etc. -
insti numai in doze precise pentru
fiecare boal5. Ele nu trebuie folosite
in mod abuziv, c5ci microbii cap5tg
cu vremea o rezistenti gi nu mai a u
efect. La fel gi sulfamidele: sulfatia-
zolul are de pild5 proprietatea de a
invinge rezistenta bacililor de loca
american5, dar n-are efect in loca euro-
peanti, unde antibioticele, in schimb,
dau rezultate bune.
Rfedicamentul se dti - dup5 pre-
scriptia medicului - numai in dozele
prescrise gi la termenele indicate.
Cine nu tine seama de prescriptiile
medicului, va vedea curind cum boala
s-a stins, recidiveazg, c5ci absorbtia
medicamentului respectiv a oprit nu-
mai dezvoltarea formelor vegetative
ale microbilor. Nu trebuie fgcut ins5
nici abuz de medicamente, c5ci cut
timpul microbii se obignuiesc cu ele?
igi creeazl noi generatii rezistente g l
astfel le inl5tur5 efectele.
La examinarea fagurilor, albina
acoperitoare trebuie ugor indepiirtat5
de pe suprafata lor cu o r5muric5,
far5 a o da jos de pe ei, pentru ca s5 s e
poat5 vedea bine interiorul celulelor.
Cind se aplic5 metoda transva-
z5rii colonia trebuie ferit5 de curenti:
in stup gi de rGceli, impachetfnd-o
lateral gi sus, peste rame, cu saltelute-
V. n . Transvazare.
SOLILE ALBINELOR
9 12
BOALA DE. MA1
Dezinfectarea personalului stu-
pinei se va face in mod riguros, prin
schimbarea zilnicli a halatului; mai
ales cind boala a ap5rut in prisac5,
el trebuie fiert gi bine sspunit. In caz
c5 nu sint stupi bolnavi, halatul
se va schimba de douil ori pe sliptb-
min5. Sp5larea pe miini a persoanelor
care minuiesc fagurii trebuie fiicut5
dupii cercetarea fieclrui s tup, chiar
dac5 in stupin5 s-a gasit un singur caz
de boalii. Spllarea se face cu mult5
ap5 gi cl5buc de s5pun; apa va curge
dintr-un mic rezervor cu robinet intr-o
cgldare acoperitl, dup5 care ea se
aruncl Intr-o groap5, in care se toarn5
acid fenic, a1 c h i miros este respin-
gator pentru albine.
Orice urme de diaree ce se vor
observa pe rame trebuie rase cu t l i u-
qul de ragchetat a1 daltei apicole, iar
spetezele ramelor splilate bine cu ap5
fierbinte cu soda g i apoi gterse cu o
cirpii inmuiats intr-o solutie de formol
20 %.
.a Urdinigurile stupilor vor fi mic-
$orate, in raport cu puterea coloniilor,
mai ales la stupii suspecti.
Dacii stupina este consideratl conta-
minat5, toate aceste m5suri se vor
aplica integral tuturor stupilor aflati
pe vatra respectivg, unde au apiirut
cazurile.
Se vor lua m5suri s5 se facg o
crqtere de m5tci pe o vatr5 indepgrtatii
la cel putin 4 km de stupins, alegind
colonii crescstoare din cele mai bune,
mai puternice.
a f n stupina infectatl se interzice
cregterea trintorilor, folosind cele mai
drastice m5suri. Ei se cresc, or sint
adugi din alte stupini stintitoasel din
coloniile de selectie cele mai bune.
a Cind boala este la inceput gi ea
a apgrut numai in citiva stupi, api-
cultorul va aplica m5suri drastice de
distrugere integrals a coloniilor, prin
asfixierea albinelor, prin arderea fagu-
rilor cu ramele lor, flambind bine
stupii cu lampa de benzinil sau cu
arziltorul special de aragaz.
Aga cum recornand5 C. P e l i-
m o n, cind sint multi stupi infectati
pe vatr5 gi trebuie fiIcut5 asanarea lor
integrals, mierea se va extrage la ex-
tractor, iar ceara se va topi; in loca
american5 ea se sterilizeazii la ateliere
inzestrate cu aparatura necesarg. Bog-
tina se va arde. Mierea extras5 se va
folosi la fabricarea otetului sau hidro-
melului. In nici un caz nu va fi dat 5
pentru consum la albine. Colonia va fi
l5satii f6r5 miere in stup timp de
24-26 ore, dar cu urdinigul deschis,
pentru ca albinele s5 poat5 iegi la
zbor. Apoi va fi trecutil intr-un stup
perfect dezinfectat, cu faguri artificiali
pentru clgdit, stimulind-o cu sirop
cu antibiotice ; se aplicl tratamentele
descrise la bolile respective. V.n. Loca,
Nosemoza etc.
Pntr-o stupinii bine condusl nu
trebuie s l lipseasc5 niciodatl medica-
mentele curente ce se folosesc la tra-
tarea diferitelor boli. V.n. Tehnica
apicold, luna martie, MBsuri sanitare
veterinare. Pentru bolile celelalte.
V.n. Arnibiaza, Aspergiloza, Boala de
mai, Boala de piidure, Diureea, fnchir-
cirea, Aspergiloza, Loca, Melanosa,
Paratifoza, Septicemia, Toxicoaa .
BOALA DE MAI, at i t de mult r6s-
pinditl In multe p5rti gi care reve-
nea cu intensitate la citiva ani . in
luna mai, dar numai in anumite regin-
nil cu aparitia gidisparitia aproximativ
la aceleagi termene, a dat mult de
lucru bacteriologilor din lume. Degi
se luau cele mai riguroase m5suri pen-
tru combaterea ei, bineinteles in mod
preventiv, ea aplrea lovind chiar
coloniile puternice. Albinele cu guga
gi intestinul mijlociu inflamat, dar cu
BOALA DE MA1
93
BOALA DE PADURE
abdomenul contractat, incovoiat, cu
aripile tremhrind in pilpiiri abia
sbservate, dau semne de crampe
intestinale. Ele se tirssc putin pe
scindura de zbor gi cad i nfat a stupului,
unde mor formind zilnic grupe destul
d e mari. L7. analizg nu se va g5si nici
un bacil sau agent etiologic, ci doar
nigte polen putin fermentat. De aceea,
un timp, s-a crezut c5 polenul inghetat
ar fi cauza acestei boli. Dar unii cerce-
tiitori au servit albinelor polen t i nut
pin5 la -2sC f5r5 s5 provoace vreo
pierdere. De aceast5 boa15 mor mai
ales albinele tinere de 5-13 zile.
Cercetiitorii nici azi nu sint pe deplin
d e acord asupra cauzei bolii. H i m-
m e r ca rji Z a n d e r o pun in
leg5tur5 cu nosemoza, care ucigind
mnjoritatea albinelor culegtitoare din
colonie, albinele tinere r5mtn E5rg aps,
se hr bes c in majoritate cu polen,
intoxicindu-se prin surplusul de pro-
teine. Cel dintii recomandii hran5
lichidii, c5ldut5, iar Z a n d e r sf5-
tuiegte s5 se dea coloniilor bolnave
ap5 siirat5, cu care chiar se pulveri-
zeaz5 albinele de pe faguri.
A n a M a u r i z i o sustine ins5
cs boala se datoregte consumului de
polen produs de o plants din familia
Ranunculaceae denumitg piciorul coco-
gului, Ranunculus acris, V.n. Ddun&-
torii albinelor. E3 contine un alcaloid
,,anemonina".care provoacil iritatii gra-
ve in intestinul mijlociu. Consumind
polenul plantei, albinele devin negre
gi mor. Cercetatoarea a f5cut in labo-
ratorul de la L i e b e f e 1 d (Elve-
tia) incercgri cu 10 specii de Ranun-
culaceae, flori gi plante in intregime
qi a constatat c5 rnai toate sint toxice
pentru albine, dar cea care face mai
multe victime qi produce mai curind
moartea insectei, este specia arStat5
rnai sus. Aceasti plant5, a ciirei
inflorire Pncepe in mijlocul lunii ape-
lie, intoxic5 albinele prin polenul s5u,
atunci cind in primsverile reci gi
tirzii, cirerjul rji p5p5dia igi fntirzie
infloritul, iar albinele sint nevoite s l
culeag5 polen gi de la piciorul coco-
qulu i.
Unii cercetgtori au descoperit si
alte plante cu polen toxic. Biologul
L. R o u s s y fn 1959 a ar5tat c5 gi
polenul de castan uneori este toxic.
Acum se cunoagte o intreag5 list5 de
plante cu astfel de polen, de ex: nem-
t i ~or i i de cimp, omagul, ceapa de
s5mint5, tutunul, laptele cucului
etc. etc., iar dintre arbori teiul ar-
gintiu.
Toxicitatea acestor polenuri se da-
toregte unor produsi di n grupa alcaloi-
zilor, glucozidelor sau a uleiurilor
eterice volatile, care apar in unii ani
peste normal, datorit5 unei secete
indelungate, de exemplu la floarea
de ceapri, or excesului de urniditate,
de exemplu la castan etc.
Lz albinele intoxicate trimise la
analiz5, se g5seqte in intestin polen
in fermentare, de culoare galbenii-ocru.
Cind se constat5 intoxicarea cu po-
len, se ridicii din stupi fagurii cu
polen toxic rji se dau altii din rezervg.
Coloniile vor primi din dou5 in dou5
zile cite 0,500 1 sirop Pn conoentratie
de 1 kg zah5r la 2 1 ap5. In primele
dou5 doze se adaugii siropului 200 000
U.I. penicilin5. Stupina va fi mutat5
in al t loc pentru a indepgrta albinele
de plantele cu polen d5un5tor.
BOALA DE PADURE sau boala nea-
r alopetia nigricans apis, apare
uneori in stupin5 - in sezonul activ,
f5r5 ins5 a cauza depopul5ri masive.
Coloniile se contamineazii cind stupii
sint prea apropiati rji albinele pot
p5trunde la cele s5nltoase. Boala
dispare far5 a se aplica un tratament
sp.ecific. -
BOALA DE PADURE
94 BOSTINA
Cauzele care o determin5 precum gi
mijloacele de combatere nu se cunosc
incl.
Unii cercetgtori atribuie aparitia
bolii mierii de man5 - pe care albi-
nele o culeg In pri ml varl , mai ales cea
de la stejar ; altii sustin c8 ar fi o avi-
taminozii, cici la analiza albinelor
moarte nu s-au g5sit rezerve de pro-
teine organice in corpul gras.
La Congresul International de Api-
culturl de la Madrid (1961) prof.
A 1. B o r c h e r t a referat cii boala
este accidentalz qi prezintl tulburlri
de origine variatti. V a c h i giisegte
c l boala este cauzatl de un agent
patogen din ordinul virusurilor. G o n-
t a r s k i o consider5 o consecinli
a unei intoxicatii chimice (D.D.T.) pe
cale respiratorie sau digestivi. P o 1-
t e e v o atribuie consumului de miere
de manl dar gi polenului alterat.
Oricare ar fi cauzele care produc
intoxicatia ea provoaci lezarea celu-
lelor epiteliale ale intestinului qi tul-
burl ri in metabolism.
Simptomele bolii sint caracteristice:
perigorii de pe corp cad, abdomenul
se mlregte sau se micgoreaz2i devenind
negru lucios. fn stup, albinele bolnave
urm5rite de cele sln$toase, se retrag
pe spetezele ramelor sau pe fagurii
marginagi de unde sint eliminate.
fn faia urdiniaului ele se tirlsc sau
igi pierd echilibrul gi cad pe spate.
La analiza de laborator se glsesc
afectate intestinul mijlociu, care e
punctat, iar cel gros este or plin, or
gol. Dacl e aplsat, eliminl reziduuri
de culoare inchisi, r l u mirositoare.
Aceasta este o dovadg c5 glandele
intestinale ce produc catalaza nu mai
functioneazl pentru a neutraliza fer-
mentatiile intestinale.
Un tratament mcdicamentos propriu
zis nu se recomand5. Se poate da timp
d e doul slpt5mini sirop de zahlr
clldut fn doze de 200 g zilnic. Citeva
zile, la fnceputul hrlnirii, se poate
adluga 1 g streptcmicjn5 la 4 1 sirop-
BOCETUL ALBINELOR. Este semna-
lul pe care stuparul 11 aude cind al-
binele vestesc c l din colonie lipsegte
matca; de asemenea, cind ele suferl
de foame sau de vreo boal5, emit ace1
sunet prelung gi plingltor, de unde i-a
venit gi numele de ,,bocetU. Albinele
bat din aripi ca qi cind ar ventila gi,
fie prin aparatul de semnalizare de l a
virful abdomenului, fie prin membra-
nele vibratorii de l a stigmatele abdo-
minale gi toracice, scot un sunet ca-
racteristic, pe care orice stupar $1
recunoagte imediat, atunci trebuie
ha t e m5suri corespunzltoare.
BORCHERT, AL., medic veterinar
qi profesor de biologie german, s-a
ocupat mult cu cercetlri asupra bolilor
albinelor, publicfnd peste 400 de lu-
cr5ri Pn specialitatea sa.
B O ~ T I N ~ este denumirea da t l de
apicultor reziduurilor ce se formeazl
dupl prima topire a fagurilor refor-
mati. V.n. Ceard. Stuparii care folo-
sesc metoda de topire a fagurilor cu
ajutorul apei sau a1 aburului , vor avea
multe reziduuri de acestea ce contin
de 30-50% ceari, ce urmeaz8 s l se
extrag5 la o a doua topire. Bogtina
r i masl dup5 stoarcere se Pntinde Pn
strat nu prea gros pentru a se usca.
Atunci ea este strinsg En l l zi sau in
saci ca s l nu fie atacat5 de glselnitl.
Se pGstreaz5 bine cu ajutorul unei
cantititi de nafta.linl care se tine fn-
tr-un slculet de tifon, pus fn lada sau
sacul respectiv.
Ceara extras5 din bogting este . de
calitatea a doua, care, degi se prezintg
frumos ca aspect, nu are consistenta
initial5 a cerii. Extragerea cerii din
BRAD
95 BRAD
bogtin5 ce face cu ajutorul unor prese
mnri de lemn care au pirghii lungi de
m tnevrare as tfel incit presarea se face
In conditii optime.
BR-ID. B:adul cu speciile lui, cum
sint: bradul alb - Abies alba (Mill)
sau Abies pectinata (D.C.) denumit
la noi In special in Ardeal brad
nemsz, cit gi m~l i dul , Picea excelsa
(Link), fac parte din familia Pinaceae.
D~osebirea fntre cele dou6 specii,
ambele bune produc5toare de miere
de msn5 prin intermediul Lachnidelor
qi lecaniilor. V.n. ne apar at i t la in-
florescenta lor, cit qi la agezarea frunze-
lor. LI bradul alb inflorescentele stau
indreptate in sus, spre virful arborelui,
iar frunzele sint ingirate pe riimurele
ca dintii unui pieptene, de unde i-a
venit gi denumirea de pectinata. LI
molid ins5, inflorescentele au vIrful
in jos, iar frunzele ca nigte smocuri spi-
rale stau in jurul rgmurelelor.
Ambele specii dau un polen extra-
ordinar de abundent care plutegte in
aer pin5 la mare in5ltime. El are ins5
numsi 9,5/+% albumin5 digestibil5
care nu intereseaz5 prea mult albinele
decit numai dac5 nu au alte plante cu
polen msi bun. f n schimb cel mai
important procent a1 substantelor mi-
nerale este cel din polenul de conifere,
atingind 2,24%.
D~i ci l e, cind se hr5nesc numai cu
polenul de mdi d produc putin laptigor,
cu o valoare alimmtar5 sc5zut5. Cerce-
ttitorii au g6sit c5 puietul astfel
hrgnit, ajuns ca albine msture, are o
longevitate cu 50% mni micti fat5 de
cel care a primit drept hran5 polen de
la rapit5, salcie, alun etc., bogate in
albumin5 digestibil5.
Din punct de vedere a1 productiei
rnierii de la brad caracterizat5 drept
rniere de man5 se pare cti molidul ar
d a ceva msi putin decit bradul, deci
productia este fn raport de specia de
lahnide sau lecanii ce le adfipostegte,
cit qi de proportia dintre ele, fn raport
cu timpul favorabil sau nu, cind au
ap5rut. Secretia dulce este absorbit5
de aceste insecte fie prin scoarta
arborilor, cind mierea de man5 este de
calitate ceva mai slabs, fie recoltat5
de aceste insecte de la baza inflores-
centelor sau a frunzuli$elor in form6 de
ace ale arborilor. Albinele o culeg
dac5 ea trece mai intii prin organismul
acestor insecte intermediare. Culesul
mierii de man5 de la brad gi molid
are o intensitate variabil5 gi apare la
diferite date. V.n. Miere. De exemplu,
o varietate de lachnide denurnit5
Lachnus pichtae elimin5 zilnic din
organism cite 50 ml suc dulce, ce
contine o cantitate total5 de 15 mg
zah6r. Albinele culeg abia 5% din
aceast6 reviirsare de substante zaha-
roase ale bradului. Totugi, fncepind
de la poalele muntelui gi apoi in mod
egalonat din ce in ce mai sus, pe m5-
surii ce c5ldura ingilduie lecaniilor
gi lachnidelor o dezvoltare normal5 la
altitudine mai mare productia de miere
de man5 de la brad, in anii buni poate
atinge 40-50 kg de stup.
Mierea de man5 a molidului are
culoarea verde-inchis, iar cea de la
brad - galbenil-aurie; ele contin in
proportie de 25,68% melezitoz5. Aceas-
t a se datoregte urmelor de rigin5 ce ea
le contine gi care totugi o face mult
c5utat5 mai ales de bolnavii de pl6-
mini. f n mierea de brad se afl5 un
puternic bactericid , inhibina, produs
a1 unei enzime ce o are mierea de brad.
,,Enzima aceasta este o glucozooxidaz5
care in prezenta aerului produce din
fructoz5 hidrogen-hiperoxid ; in medi-
cin5 se cunoagte de mult efectul sterili-
zator a1 inhibinei" (L i p i s E.).
Mierea de brad se extrage cu ugurintii
atunci cind timpul este cald; inspre
BRKULOZA 96 BUTLER C. G.
iarn5 ins5 ea se cristalizeazg chiar
In faguri, cristale pe care albinele nu
le pot dizolva atunci gi le elimin5.
De aceea trebuie extras5 integral cel
mai tirziu toamna, c5ci nu este reco-
mandabil s5 fie dat 5 in hrana de iarns
a albinelor; ea las5 multe reziduuri ce
amplific5 consecintele diareei si nose-
mozei.
B~AULOZA este denumirea stiin-
f.ific;i ce se d5 unei infest5ri a coloniei
cu parazitii Braula-coeca, adic5 p5du-
chele albinii. V.n. Dduniitorii albi-
nelor.
BUBERNIC, brinc5, frunz5 de bub5
rca, urzica neagr5, Scrophularia no-
dosa L. Este o plant5 erbacee din
familia Scrophulariaceae. L3. capiitul
fiecarei ramuri se vede o floare dezvol-
tat5, colorat5 in rogu gi adesea cu
nuante de violet-inchis sau brun.
Florile au un miros nepl5cut. Nectarul
se prezint5 sub forma a dou5 pic5turi
mari in potirul florii. Albinele cerce-
Bubernic
teaz5 toat5 ziua aceast5 pretioas5 plan-
t 5 melifer5. Mierea are la inceput.
un miros asemgn5tor cu eel a1 florii,
dar il pierde repede prin evaporarea
intens5 a substantelor volatile. fnflo-
regte in luna mai gi rareori pentru a
doua oar5 in toamn5.
Bubernicul cregte prin p5duri, pe
marginea apelor, prin locuri umede,
fiind o plant5 vivace gi cu rizomi um-
flati, tuberculii se pot ugor recolta ~i
inmulti. Un hectar cultivat cu aceast5
plant5 d5 in medie 200 kg miere.
Terenul trebuie ins5 s5 fie umed.
BUDEL, A. cercet5tor german care
a f5cut studii valoroase privitoa-
re la intretinerea albinelor in atupi
sistematici, in cornparatie cu COG-
nitele primitive din paie, fixind
~lormele privitoare la temperatura,
umiditatea gi ventilatia din stup iarna,
prim5vara gi vara.
BUSUIOC, basilic, ngl5cic5, Ocimunz
basilicum L. din fam. Labiataelor,
ca gi busuiocul sglbatic, Brunella
vulgaris, sint plante melifere pretioase,
pe care albinele le viziteazg toat5
ziua at i t pentru polen cit gi pentru
nectarul lor bogat. Productia de miere
la hectar este calculat5 la 100 kg, iar
mierea are un parfum minunat. Florile
albe-roz, in form5 de spicule$, cite o
dat 5 violete-rogiatice, aga cum este
busuiocul sglbatic, infloresc mereu,
din iunie pin5 in octombrie, fiind
g5sit prin toate gr5dinile de la tar%.
BUTLER, C. G., cercet5tor englez ce
lucreaz5 la Statiunea experimental5
din Rothamsted, este cel care a desco-
perit c5 matca are pe suprafata corpu-
lui sgu o substant5 ce se transmite intre
toate albinele coloniei, fiind un ele-
ment de unitate care opregte aparitia
albinelor ou8toare.
BUTOI
9 7 BUT01
BUTOI. Butoaiele din lemn sint
cele mai potrivite vase pentru trans-
portul mierii. Ele trebuie s i fie foarte
bine incheiate gi lucrate din lemn uscat
daci se poate, chiar t i nut in cuptor
inainte de a-1 fasona in doage. Se
prefer5 lemnul de fag, tei, paltin
auriu gi chiar salcie. Stejarul nu este
bun, c5ci degi este mai rezistent, d6
mierii o culoare neagr5, eel putin la
prima intrebuintare, cit 8i un gust
de tanin.
Doagele trebuie s6 fie lucrate de-a
lungul fibrei lemnoase, c5ci sint
dogari care pentru economie de ma-
terial - mai ales cind au in lucru
trunchi grogi - ii taie de-a curmezigul
~ e n t r u doaee. Acestea nu sfnt bune
Cind se scurge mierea din butoaie,
este bi nes i se pun5 apoi ap5 clocotit5,
pentru ca resturile de miere s6 se to-
peasc6 iar butoaiele sB se pistreze
far6 miere pe doage. Altfel, mierea
r5mas5 pe peretii vasului. va absorbi
umezeala din aerul pivnitei, inlesnind
un proces de fermentatie, care va face
apoi vasul de nefolosit.
Cind mierea s-a cristalizat in butoi,
se sl5besc cercurile gi se desface unul
din funduri, dup6 care ea se poate
scoate cu o lopat6 L i n e m a n..
Apoi fundul se pune la loc gi butoiul
se incheie, dup6 ce el a fost bine spi l at
de resturile de miere gi uscat. Butoaiele
metalice nu sfnt bune c h i acizii mierii
kici ]as6 <5 se scurgg mierea prin dau compusi toxici in contact cu
porozit5tile lemnului. metalul.
7 - A.R.C .... Aplcol vol. I
C A B ~ A APICOLA. In pastoral este
fitcut6 din panouri ce se prind In
guruburi. Acolo locuiegte executind
la nevoie gi diferite operatii ca: extra-
gerea mierii, a 16ptigorului, transvaza-
rea larvelor in cregterea m6tcilor etc.
Dimensiunile ei sint de 2 x3 m inalt6
in fat6 de 2,10 x 2 m in spate; in felul
acesta acoperigul are o singur6 scurgere.
Pentru ca panourile s6 nu fie prea greu
d e minuit se fac cite dou6 la peretii din
fat6 ~i spate, cit gi acoperigul; scurge-
rea apei de ploaie de pe acesta se face
ugor, c6ci panourile lui se agaz6 la fel
ca tiglele pe cas6.
Ea se construiegte din scindurii foarte
uscat6, de 2,5 cm grosime, care se
incheie in falturi, ca sii nu ramin6 nici
o or6p6tur6. Peretii sint cgptuyiti
cu carton gudronat in interior, pentru
Cabana
apicola
a nu ingiidui vintului s5 p6trundg
printre inoheieturi.
Scheletul peretilor demontabili Be
face din leaturi de 615 cm. Fiecare
perete are cel putin patru leaturi mar-
ginale gi unul curmezis la mijloc,
agezat orizontal, toti montati la o
egal6 distant6 unii de ceilalti. Acope-
rigul-este mgrginit de patru leaturi care
imbuc6 partea de sus a peretilor caba-
nei ca gi capacul unei cutii. In felul
acesta cabana are o bun6 stabilitate,
iar vinturile cind bat puternic, nu
pot ridica acoperigul, care de altfel
este fixat de pereti cu dou5 buloane.
El va avea carton gudronat sau tab15
deasupra. Podeaua va fi astfel croit5
ca s6 se sprijine pe dou5 traverse mo-
bile - de stejar - agezate dedesubt,
care o tin ceva mai sus fat5 de suprafata
p6mintului. fn felul acesta scindurile
nu sint expuse putrezirii.
Prinderea peretilor intre ei se face
cu buloane de 12 cm lungime, cu cap
patrat gi ingropat in leaturi, iar piu-
litele avind gaiba dedesubt. Lumina
intrii Pn cabana printr-o fereastrl t5iat6
in mijlocul ugii yi una lateral5. Fe-
reastra din mijlocul uyii se ridicg
in sus culisind intre douii gipci laterale ;
CAILLAS A.
99 CAPTAREA COLONIILOR
m5rimea ei este astfel calculat6 incit.
prin golul s5u sB poat5 fi introdus un
magazin de recoltil cu faguri. In felul
acesta, la extractia mierii gi aducerea
magazinelor la caban5 pentru extras,
nu se mai deschide uga ca sii p5trund5
albinele in interior.
Uga trebuie s5 fie suficient de larg5
pentru a permite introducerea unui
extractor de capacitate mai mare.
Cabana trebuie vopsit5 regulat din doi
in doi ani.
CAILLAS A. cercetgtor francez care
cu patru decenii in urm5 a desco-
perit vitamine In miere. Are mai multe
scrieri in domeniul apiculturii.
CAPCANA PENTRU ROI este denu-
mirea care se dti unor stupi pri-
mitivi mici, de form5 conic5, f5cuti
din r5chit5 impletit5 asezati prin
arbori la diferite distante depjrtare de
stupini. Acqt i stupi primitivi sint
descoperiti de albinele cercetap ce
caut5 loc pentru adiipostirea viitorilor
roi. Apicultorul cerceteazg zilnic locu-
rile unde capcanele sint agezate cu
roii pringi in ziua respectivg, care in
aoeea~i sear& sint du.i in prisac5 bi
introdugi in stupi sistematici.
CARUCIOR pentru transportat stupi
e o pies5 foarte necesarti in stu-
ping. Schita al5turatii este 16muritoare.
CAPTAREA COLONIILOR s5lbatice din
scorburile arborilor de piidure este o
specialitatea unor ctiut5tori dealbine,
care pe aceasti5 cale igi populeazil stu-
pina cu coloniile prinse, luind totodatil
qi continutul de faguri cu miere. Munca
aceasta de descoperire a roilor s5lba-
tici este grea, mai ales in desimea p5-
durii, dacii cfiut5torul nu are o vedere
ager5 gi nu poate urm5ri din ochi zbo-
rul albinelor ce culeg de prin poieni.
Iat8 cum se procedeazil, dupg
E. K e y a t a (S.U.A.): se ia o
cutie de 30130 cm desp5rtit6 in douil
compartimente suprapuse printr-un
oblon de tab15 median; compartimen-
tul de sus este acoperit cu un capac
cu geam de sticlii. CBut5torul se apro-
pie de oralbinii care culege f5r5 grijg
de pe o floare din poian;; strecurlnd
ugor cutia sub floare, o prinde sub
c5p8cel. Apoi taie codita florii gi deci
albina este captat5. Ea se zbate spre
lumin5 dar far5 folos. Atunci se re-
trage oblonagul de tab15 dintre cele
dou& compartimente, unde, albina
prizonierg trecind g5segte un mio
f5gurag plin cu sirop cu care igi umple
guga. Geamul se acoper5 atunci cu
oblonagul gi deci - in cutie, pent m
moment,, nu rnai este luminl. Cfnd
albina gi-a umplut guga, clutgtorul
ridic5 capacul, iar albina este elibe-
ratci. Ea va face de tndatii recunoag-
terea din zbor a locului cutiei indrep-
tindu-se apoi in directia unde se g5seqte
scorbura cu colonia sa. CFiutiXtorul ]as&
cutia pe locul ei, urmiirind albina di n
ochi gi fuge putin in aceeagi directie, fi-
xindu-pi totodat5 un punct dereper mai
departe Pn directia de zbor a insectei.
Albina se va intoarce in curind cu
citeva ineotitoare. Cind ele au f k u t
astfel citeva c515torii, iar cilut3torul
este fixat asupra directiei de &or,
inchide din nou capacul yi prinde
acolo citeva albine; apoi se PndreaptS
spre primul reper fixat unde le elibe-
I. ?A
CHrucior de transportat stupi
CATINA DE GARD
100 CEAIURILE
reazii. .4lbinele, la elibernre far recu-
noagterea acestui I;OU Ioc, iar la
fnapoiere vi n acolo. I n felul acesta
cBut5torul se t ot apropie de scorbura
unde colonia gi-a durat locuinta.
Ci nd albinele captate fnc un zbor in
di rcct i a contrarii. c5utCitorul gtie c6 a
dep5git locul unde se afl5 roi ul ; el se
inapoiaz5 si-l va descoperi uqor esa-
minind arborii di n jur, stind cu spatele
l a lumin5. Albinele cu matca lor sint
scoase cu fum, cioc6nind scorbura
arborelui, iar fagurii cu miere se iau,
cind arborele se doboar5 si scorbura se
deschide.
CATLYA DE U. ~ RD, ]icing, lition, z;-
h5ric5, Lycium vulgare (Dun. ) este un
arbust spinos di n famil ia Solanaceae,
cu ramuri lungi, subtiri, flexibile, ce
cresc gi formeazii tufe de nep' t a runs.
Din punct de vedere melifer c't' ~1 ~ n a
este o plant5 prefioasii. cdci incepind
infloritul di n mai l florile sale de culoa-
re violet5-rogiaticri dau o miere abun-
dent 5 pin5 tirziu in octombrie. Polenul
s5u este de culoare galbeng-mamnie
~i mul t csut at de albine.
Multi a ~i c ul t or i planteaz: ctitina
i n stupinri In rinduri di st ant at e di n
5 in 5 m pentru a t i ne vara umbr5 st u-
pilor. Tot odat 5 st upi i si nt ad5postiti
contra vinturilor reci di n iarnii gi
prim5var5, cu at i t rnai mul t cu ci t
i n cel de-a1 doilea an cst i na de gard
at i nge o in5ltime de 2, 5 m.
CATINA ALBB sau salcia' spino&
s 6 - Hippophae rhamnoides - bun5
melifer5 este asem5n5toare cu ciltina
d e gard. Face part e di n familia Bleag-
naceae, este arbust spinos, folosit la
perdelele de prot,ectie. Autorul 1-a
g5sit gi in masiv, i n luncile di n regiu-
nea muntoasg pe valea Teleajenului
reg. Ploiesti. Se dezvoltg bine pe malul
apelor. Arbustul are flori galbene
ruginii, a1 ctiror neclnr contine vi t a-
minele C, B,. H, , si E. Ele sint cerce-
t at e rnult de albine si pentru polen.
CATIKI$, La~nariscR. Tamnrix gallica
L., ca ~i specia Tnrnaris pallassi,
(Desv.) este un arbust di n familia
Tamaricaceae ce cregte prin locuri nisi-
poase gi inundahile, avind ramuri
lungi gi flesibile, c11 lemn greu, care
nu plutegte, cu frunze ca un brtidis,
cu flori roz? dispusc in spiculete.
Acestea dau un nectar abundent. La
noi in t ar 5 sirit snprafete intinse
de c5tinis pe malul Dun5rii si ostroa-
ve, dar mai ales pe v6ilr. inundabile
qi nisipoase ale r i ur i l o~ Buzsu gi Rim-
nicu-S5rat di n regiunea Pioiegti ; multi
stupari duc acolo st upi i in pastoral
dup6 culesul de la. salcim, obtinind
recolte bune.
CXTUVXICA, iarba flocoasii. iarba
mi t ei , mi nt a mi t ei , ~Vapeta cataria
L. este o plant5 erbacee di n familia
1,abiatae asem5nritoare cu Melisa. V.n.
dar mul t rnai rustic5, rnai putin
pretentioas5 si chiar uneori rnai ciiutat5
de albine decit aceasta. Florile ei sint
mici de 7-8 mm. mirositoare, cu
fructc purpurii pe lobul inferior.
Culoarea lor in general este alb5-rogia-
tic5, dispuse in verticile terminale.
Ctitusnica este o plant5 melifer5 pre-
tioasii, productia sa de miere fiind
apreciat5 l a 100-150 kg l a ha. In
24 de ore o floare secret5 0,16-
1,22 mg. Pl ant a are o dubl a folosire
fiind gi medicinals, c5ci di n flori si
frunze se extrag uleiurile citrol gi
geraniol, care sint scumpe, ctiutate gi
folosite in st upi n5 l a unirea coloniilor.
CEAIURILE se fac prin op5rirea di-
verselor plante medicinale gi prezen-
t at e deci ca infuzii, si nt dat e albinelor
in hrrinirea stimulent,5, ci t gi in cea
CEARA
101
CEARA
medicamentoasti. De exemplu In hr5-
nirea de stirnulare ceaiul de cuigoare,
Eugenia caryophillata (T h a m b) or
cel dintr-o combinatie de Base plante:
mugetel, cimbrigor, coada goricelului,
melisa, busuiocul cerbilor, coji de
portocale gi foarte putin pelin dau
rezultate foarte bune. Cunoscutul cerce-
tator S k 1 e n a r G u i d o d5 albi-
nelor acest ceai chiar f5r5 zahiir.
Se pun in ap5 rece 10 linguri dintr-un
amestec cu aceste plante ping dau
intr-un clocot; se retrage vasul gi se
rgcegte, turnind peste aceast.5 esent.5
10 litri ap.5 sau sirop. ]Tn acest caz
czeaiul nu mai este infuzie ci decoct.
Acest ceai este putin amar, datorit5
prezentei pelinului. S c h e i d e r are
o altii formula: la plantele enumerate
mai sus, mai adaug5 cimbru, flori de
tei, flori de jale (Salvia officinalis)
gi flori de gglbinele. V.n. Hrdnirea
albinelor, ceaiurile stimulative.
De asemenea ceaiurile se ofer5 gi ca
medicament, fie ca infuzie - deci ap5
clocotit.5 turnatti peste plante gi l.5sat
vasul acoperit cel putin o or5 sau ca
decoct, adicB fiert cu ap5 aga cum s-a
ar5tat mai sus. De pild5, tratamentul
diareii se face cu ceai decoct din frunze
de Miicrk, V.n., at i t pentru a inl5tura
efectele diareii, cit gi pentru a neutra-
iiza efectele nocive ce le provoac5
o hr5nire in iarn5 cu miere de man&.
17. n . Diareea.
CEARA este un produs organic com-
plex a1 albinelor tinere, initial lichid,
pe care-1 secret5 prin glandele cerifere
di n abdomen, dup5 un consum abun-
dent de miere gi p5stur5. Produsul, un
hidrocarbonat lipsit de azot, care apare
sub abdomen pe aga-zisele ,,oglinzi ce-
rifere", ia contact cu aerul, solidi-
ficindu-se sub form5 de solzigori.
Citeodatii, cind nevoia cere, chiar si
albinele virstnice iau parte la aceast5
munc5 de elaborare a cerii. V.n. Albi-
nu,. glande. Cantitatea mai mare sau
ma1 mic5 a acestei secretii glandulare
este in raport de urm5toarele conditii:
de o populafie numeroas5 ; cu multe
albine tinere in colonie; de o tempe-
ratur5 favorabilg la exterior; de un
cules bogat in natur5, sau o hr5nire
stimulatorie cu substante zaharoase
gi proteice; de spatiu suficient in
stup unde albinele tinere s5-tji poat.5
depune nestingherite secretia glandelor
cerifere, gi in sfirgit, In situatia de roi,
cind productia de cearl in faguri cl5diti
in noua locuint5 este cea rnai mare.
Din punct de vedere chimic ceara are o
componen{d complexci, aseman5toare
cu cea a grgsimilor organice. Schema-
tic, ,,ceara de albine este cornpus5
din molecule mari, a1 c5ror schelet este
format din lanturi lungi de atomi de
carbon" (R. I( a r 1 o v). Dup5
D o w n i n g gi altii ,,proportia rela-
tiv5 in fiecare class a compusului,
fiecare lungime a lantului de carbon
g5siti in compozitia cerii hidrolizate
ar f i urm5toarea : hidrocarburi 16 pro-
portii, alcooli monohidrici 3.1, dioli 3,
acizi 31, hidroacizi 13; pin5 in prezent
nu se gtie inc5 dac5 ceara apare in
forma ei stabil5 final5 in glandele
producgtoare de cear5 ale albinei,
sau dac5 se produc modific5ri chimice
cind solzigorul de cear5 produs de
albin5 este amestecat qi presat la locul
lui in fagure". Dup5 alti autori, ceara
cuprinde: acidul cerotic in proportie
de 65-66%, ce se topegte la 7SC,
'
fiind solubil in alcool clocotind ; miri-
cina aproximativ 30% - este o sub-
stant5 cristalinii care se aprinde la
72C; cereolin5 - 4-5% substant5
moale, solubil5, se t ope~t e la 20C,
fiind in acelagi t i mp gi putin acid5.
De asemenea ceara mai contine 4 000
U.I., vitamina A. Din cauza acestei
componente eterogene, ceara se solidi-
CEARA
1 02
CEARA
fic5 in crista.le neregulate. Un roi natu-
ral ad5postit intr-un stup go1 cltidegte
dup5 2-3 zile un num5r insemnat de
faguri de culoare alb5, fiind stimulat
de consumul unei hrane corespunz5-
toare. Glandele cerifere secret5 atunci
cear5, incepind de la temperatura de
25"C, dup5 ce albinele si-au umplut
guaa cu miere. Dup5 12-15 ore de
digestie, celulele glandelor cerifere
se alungesc pin5 cind intre ele apar
spatii goale dar pline cu aer, urmate
apoi de aparitia acelor solzigori strii-
vezii de forma pentagonului neregulat ;
100 din ei cintaresc 0,0002 g deci
trebuie dou5 milioane de solzigori
pentru un kilogram de cearti. Solzi-
gorii sint foarte maleabili qi nu au
consistenta necesar5 ca sii reziste la o
temperaturi de 33-36"C, cit este
in stup. De aceea, de indata ce ei apar
In oglinzile cerifere, albina ii cuprinde
cu ghearele picioarelor dinapoi yi tre-
cfndu-i la picioarele dinainte prin
htermediul celor mijlocage, ii apuc5
fntrc cele dou5 mandibule ale gurii
unde-i fr5mint6. Albina incorporeazg
astfel solziaorilor o secretie glandular5
de leggturl, ca un mortar de ciment,
care d5 cerii proprietatea de a putea
rezista la temperaturi ridicate ping la
62,5-63C. Numai dup5 o astfel de
prelucrare, solzigorii produgi de albi-
nele cerifere adunati in grupe, con-
stituie adevgrata cear5. Solzigorii pe
care-i scap5 albinele de pe oglinzile
abdominale gi cad pe fundul stupului,
dac5 vor fi pugi la analizti, se va con-
stata c5 sint lipsiti de acea substanti
pe care albinele o incorporeaz5 celor
pugi in faguri, atunci cind ii fr5mint5
intre mandibule. Obignuit culoarea
solzigorilor de cear5 este alb5; uneori
cu o uaoar5 nuant5 gglbuie.
Cind un bloc de cear5 este gata topit,
adic5 atunci cind masa topit5 are peste
.62,5"C, de indatii ce aceast5 limit5 ince-
pe s5 coboare, apar primele cristale acolo
unde suprafata sa de contact cu aerul sau
cu un corprece, determinii acest proces.
Pojghita de la exterior devine albi-
cioasti, ceea ce arat5 c5 incepe procesul
de cristalizare; apoi, pe m5sur5 ce
cristalele se adun5, masa cerii topite
care este de culoare inchisti devinus
galbenii-aurie.
Acest proces de cristalizare, continua
de la marginea blocului spre mijlocul
s5u, pin5 ce temperatura se coboar5
la nivelul mediului inconjur5tor. Chiar
cind ea s-a r5cit complet, procesul de
cristalizare tot mai continuii printr-o
apropiere molecular5 strins5 care-i d5
o duritate mai mare. S-a stabilit cii
coeficientul de duritate a1 cerii topite
in var5 merge crescind de la 7,9-
12,7 numai in 40 de zile. 4n schimb,
in timpul mai rece de toamn5, duri-
tatea este mai mare, dup5 cum indic5
tabloul al5turat. Trebuie retinut c5 pe
mtisur5 ce duritatea cregte, se m5reste
qi fragilitatea cerii. Cercet 5torii dezbat
ai ast5zi problema raportului mntittitii
de hran5 ce trebuie consumat5 de
albine fat5 de ceara rezultat5. S-a
stabilit precis c5 parerea lui D a -
d a n t $i a altor cercetgtori era. ero-
nat5 cind sustineau c5 pentru un
kilogram de cear5 albinele trebuie s5
consume 10-12 kg hran5; la fel
de eronat5 era si p5rerea c5 nu ar fi
economic ca albinele s5 cl5deasc5
prea mult. Din cercettirile f6cute s-a
ajuns la concluzia c5 producerea de
cear5 este ?i economic5 prin venitul
ce il dB gi c5, in anumite situatii,
cltiditul fagurilor contribuie la o acti-
vitate mai intens5 in culesul mierii,
cit ai la indep5rtarea coloniei de l a
roitul natural. Prin cl5direa a 6-7 fa-
guri anual, ceea ce este ugor pentrn
,
oricare colonie normal5, nu numai c5 se
formeazl o r ezer d de faguri gatacltiditi
pentru timpul marelui cules,dar semen-
CEARA
10 3
CEARA
fine colonia intr-o stare activii, inliitu-
rindu-se totodatii gi fagurii vechi care
sint obignuit un focar de microbi.
fn ultimul deceniu s-a ajuns la
concluzia cii echivalentul chimic dintre
miere gi cearii nu este rnai mare de
3,035 kg miere, fati5 de productia unui
kilogram de cearii. Cifra este ins5
relativii, ciici aceastii productie este
legatii de multe conditii: timp, tem-
peraturii, puterea coloniei, vigoarea
gi tineretea albinelor clilditoare etc.
Factori determinanti in productia de
cear5. 0 d a t l cu sosirea primiiverii
gi abundentei mereu crescinde de nec-
tar ~i polen in naturii, se trezegte din
ce In ce rnai intens gi pornirea de a cliidi
a albinelor lucriitoare. Cregterea pro-
ductiei de cearii se datoreazii ins5 gi
unor anumite procese de dezvoltare din
interiorul coloniei, explicate in con-
tinuare. Activitatea de cltdit, este
precedata de o perioadii pregiititoare,
rnai mult sau rnai putin lungii, cind
apare aceastii ,,dispozitie de a cliidi",
ce este ugor de sesizat, ciici constituie
totodatii gi un indiciu pentru punerea
magazinelor de recoltii qi inceperea pro-
ductiei de cearii. Ea este in legiiturii cu:
- Puterea coloniei, numiirul albi-
nelor tinere din ea gi anotimpul in care
ele cliidesc. In mod natural albinele
tinere sint cele cu glandele cerifere
In plinii activitate gi care dau un
randament mai mare fatti de albinele
mai in virstii. Cercetiiri precise au
stabilit cii o albinii poate produce
in cursul vietii sale pin5 la 50 mg cearii,
ceea ce corespunde la jumiitate din
greutatea corpului siiu.
G. T a r a n o v a giisit cii la 1 kg
de albine in special primiivara, pro-
ductia de cearii a celor tinere este rnai
mare qi direct proportional5 cu numiirul
lor. 0 inmullire ulterioars a populatiei
nu p a i piistreazii aceeasi proportie de
c<A&, fat5 de kilogramul de albinii.
- - J
- C&ldura din stup de asemenea fa-
vorizeazti productia de cearii. De aceea
este bine ca in primgverile riicoroase
intregul cuib sii fie bine impachetat.
Conform cercetiirilor fiicute, s-a sta-
bilit cii productia de cearii este depen-
dentii, in special de temperatura me-
diului exterior. Cind media tempera-
turii in naturii depiigegte liC, albinele
incep sii cliideascii, mai ales dacii maxi-
ma acelei zile se apropie cit mai mult
de 20C. Sporirea productiei de cear5
va fi miiritii cind intre spatiile dintre
rame se pun gipci care inchid complet
aceste deschideri yi piistreazii mult rnai
bine ciildura cuibului.
- Culesul natural, ori hriinirea sti-
mulentii intensii, sint factori determi-
nanti In miirirea productiei de cearii,
ciici albinele o data cu munca de cules,
se hriinesc intens, din ceea ce aducin
stup, determinind o supraproductie de
cearii in glandele cerifere. T a r a-
n o v a stabilit o corelatie intre canti-
tatea de puiet gi productia de cearii.
El a constatat cB 1 kg de albine in
cursul vietii lor pot da 0,500 g cear5,
crescind totodatii ?i 26 000 de larve,
dacii sint bine hriinite stirnulent, sau
au un cules bun. Raportul de productie
fat& de hranirea de stirnulare a fost
stabilit de acest cercetiitor la 35 g cear5
pentru 200 g de hran5 cu proteine.
Nu totdeauna corelatia riimine ace-
eagi, ciici la culesurile mici, de intre-
tinere, ele cresc puiet numeros, dar
produc cearii putinii. f n schimb la un
cules bogat de polen, productia de cearii
este miiritii, chiar dacii nectarul intrii
intr-o miisurii mai micii, fiirii ca prin
aceasta munca de cliidit sii micgoreze
activitatea de zbor la cules a albinelor.
Aga se explicii de ce in anul 1957, la
noi, an de redusii productie de qiere-
marfii incit albinele abia gi-au putut
aduna hrana, ele au cliidit multi faguri.
In localitiitile unde au fost transpor-
CEARA 104 CEARA
t at e coloniile pentru a produce miere,
a fost floare destulii, dar lipsitii de
nectar; in schimb au avut din plin
polen; albinele 1-au cules, s-au hriinit
indestuliitor cu el, in afar5 de ceea ce
depozitau in faguri, iar ca urmare ele
au clildit mult. De altfel, experientele
lui F r e u d e n s t e i n amintitemai
sus sint concludente: chiar gi albinele
biitrine hriinite cu polen gi-au reactivat
glandele cerifere atrofiate, cl5dind
faguri.
Spatiile goale din stup favorizeazri
mult secretia glandelor cerifere. Albi-
nele nu suportii spatii goale in cuib.
Ele se completeaz5 cit mai curind cu
faguri noi clgditi, rnai ales cind sint
in partea superioarii a ramelor. Stu-
parii trag foloase insemnate din aceastii
inclinare natural5 a albinelor, folosind
Rame clliditoare, V.n.
0 matcci prolificci care depune
multe ouii are nevoie de suprafete
intinse de faguri; cum in atare ocazii
in colonie se aflii mult puiet gi multe
albine tinere eclozionate datoritii proli-
ficitiitii ei, productia de cearii in
fagurii cliiditi va fi cu at i t rnai mare.
Calitatea albinelor unei colonii
seleciionate in directia productiei de
cearii, va contribui gi ea la sporirea
acestei productii in stupinii. fn aceastii
privintii, un criteriu bun de selectie
este acela de miisurare a oglinzilor
glandelor cerifere; cu cit acestea vor fi
rnai dezvoltate, cu at i t productia de
cearii va fi rnai mare.
Dupii calculele lui H. K e t t n e r
albinele in general produc cearii gi
folosesc: la cliidirea unui fagure normal
dintr-un fagure artificial, 2,6 g cearii
pe dm2; la clildirea unui fagure gros
- dintr-un fagure artificial 5,O g pe
dm2; la cliidirea fagurilor intr-o ram5
cliiditoare, f5rii fagure artificial, sub
speteaza superioarii, 9 g ceara la dm2;
de la descapiicirea fagurilor cu miere
se obtin 21 g cearii la 1 kg miere
extras5 : ceara din direrse resurse :
de pe pereti, riiz5tura de pe rame, cres-
c5turi intre rame etc. in total 10 g.
0 colonie bine condusii, poate da in
medie 1,8 kg de cear5 pe an, ceea ce
echivaleazii cu valoarea a 6-10 kg
miere la pretul oficial a1 acesteia.
Valorificarea eerii produse de o
colonie se face pe mai multe ciii:
prin inlocuirea anual5 gi topirea a cel
putin 113 din fagurii de cuib gi a cel
putin 1/10 din numiirul fagurilor re-
formati ai caturilor de recoltii; prin
fgguragii ce albinele ii cliidesc in
ramele cliiditoare din cuib gi pe care
apicultorul il recolteazg din 4 in 4 zile
la inceput gi din 7 in 7 zile rnai tirziu;
prin mici fiiguragi cu care albinele
leagii spetezele superioare ale ramelor
de cuib; prin distantarea ramelor din
magazinele de recolt5 in timpul cule-
sului, cind albinele prelungesc peretii
celulelor, pentru a depozita in ele o
cantitate mai mare de miere; prin
desciipiicirea fagurilor plini cu miere,
fnainte de a-i pune in extractor.
Cine urmiiregte de aproape fiecare
din aceste posibilitiiti, poate realiza
productii lnsemnate de cearii. G. Ta-
ranov a calculat precis tji a giisit cii
hriinind zilnic albinele cu cite 200 g
sirop de zahiir in proportie de 50% -
in stup fiind gi p5sturii indestuliitoare
-se realizeazii 35 g cearii ; deci la 100 g
zah5r care cost5 0,90 lei se realizeazrir
1,20 lei beneficiu, socotind ceara l a
60 lei kg.
Topirea fagurilor. Topirea fagurilor
sub actiunea vaporilor fierbinti, urma-
tii de presarea masei de cearii topitii,
este o lucrare la care stuparii trebuie
sii renunte, rnai ales cind folosesc aburi
fierbinti introdugi direct in masa
fagurilor, ceea ce altereazii calitatea
cerii. Cel mult dacii se tine sii se fac5
o astfel de topire sub actiunea aburilor,
CEARA
105 CEARA
atunci acesta trebuie s5 circule prin-
t r-un dispozitiv de tevi de aram5 cosi-
torit5 sau In vase cu pereti dubli intre
care circul5 aburi. Topirea cea rnai
bun5 se face numai in a p i fierbinte.
Pentru topirea cerii se impun trei
conditii:
1. apa s5 fie de ploaie sau de riu,
f5r5 substante minerale ;
2. apa sii nu ating5 niciodatii punctul
de fierbere, iar cantitatea ei s5 fie du-
bl5 fat5 de greutatea cerii;
3. vasul in care se face topirea s5
nu fie din fier, sau aram5 nespoitii,
c5ci acizii din cearii in contact direct
cu aceste metale fac ca ea sii seinne-
greasc5 gi s 5 - ~i strice compozitia. Vase
bune in acest scop sint: cele sm5ltui-
t e, cele de aram5 cositorite, de alumi-
niu, sau de otel inoxidabil, cu conditia
s 5 fie rnai largi la partea de sus.
Ceara obtinut5 odatii topit5 se las8
cu apa ei s5 se solidifice, inf5gurlnd
vasul Pn p5turi sau cojoace; dac5 for-
ma vasului este improprie gi nu s-ar
putea scoate blocul de cearii la solidi-
ficarea lui, atunci ceara topit5, cu apa
eifierbinte, se toarn5 in al t vas larg la
gur5, de preferat un lighean sm5ltuit.
Topirea solard este ugoar5 gi prac-
t i ci , nu cere nici supraveghere qi nici
munc5 sau materiale. In acelagi t i mp
calitatea cerii din topitorul solar are
indicele de duritate cel rnai ridicat.
In schimb, dac5 s-ar pune in topitorul
solar faguri rnai vechi, in rezidii r5-
mine un mare procent de ceari legat5.
Sint multe modele de topitoare sola-
re, dar cel mai bun este a1 lui 0 r o s i
P a 1. El este alcgtuit dintr-o cutie
cu fund dublu umplut cu materiale ce
t i n ciildura (pene, puful fructului pa-
purei, cilti, vat5 de sticl5 etc.) Cutia
are un capac cu geam dublu care con-
centreaz5 rnai bine cgldura solar%. Dis-
t ant a dintre cele dou5 geamuri s i fie
de 10-12 mm. Ceara sau fagurii se
agaz5 pe o tab15 ondulat5 de alumi-
niu care s-a dovedit c i retine cea rnai
mare cantitate de cildurii. Topitorul
trebuie mereu rotit spre soare astfel
ca razele s5 bat5 perpendicular Fe
geam. Pentru buna sa orientare spre
soare, se bate un cui in rama capacului
ce este cu cltiva centimetri scos rnai Pn
afar5, cui care prin umbra sa indic5
stuparului schimbarea pozitiei topi-
torului fat6 de soare. Apicultorul K o-
z i u r a N. A. a modificat putin
topitorul, ridicind cu 10 cm rnai sus
tava de aluminiu pe care stau fagurii.
fn peretele din fund a fiicut un orifi-
ciu pentru un cablu electric care este
in leg5tur5 cu un regou pus dedesubt.
fn zilele cPnd nu bate soarele, se Pn-
c5lzegte tabla prin c5ldura emanat5
de regoul care este conexat la o priz5
sau acumulator. Fagurii se topesc in
condit ii bune.
Desigur c5 obtinindu-se ceara prin
diferitele c5i ar5tate mai sus, apicul-
torul va avea de prelucrat In primul
rind ceara din fagurii vechi dat i la
reform5. Acegtia au o culoare inchisii
pe care au cipstat-o de-a lungul ani-
lor datorit6 inveliqurilor nimfale gi
excretiilor 15sate acolo de puiet la
eclozionare. Acestea contin substante
organice ce s-au oxidat qi auschimbat
cu totul culoarea initial6 a fagurilor.
La prelucrarea fagurilor vechi gi ne-
gri, munca stuparului este anevoioasii
?i complicat5. fntr-adevgr, de secole
metodele de extragere a cerei au r5-
mas aproape aceleagi: fagurii sfiri-
mati ststeau Pn ap5 2-3 zile. Apoi
se puneau la topit in ap5 de rlu sau
de ploaie, se presau fie in siiculeti, fie
in prese puternice. Ceara scurs5 se re-
topea qi se punea fn forme. Aspectul
negativ a1 acestui fel de prelucrare era
c i in rezidiile sau boptina r5masi
dupii prelucrare se giisea cear5 bunii
Pn proportii mari, de la 15-20%, iar
CEARA 106 CEARA
1n a1 doilea rind ceara adeseori igi
pierdea culoarea gi aroma. De aceea
metodele vechi de topire a cerii in ap5
clocotit5, sau sub presiunea vaporilor
trebuie p5r5site.
Prelucrarea la rece a cerii. M . Ianisz-
werki a inovat o metod5 simpl5, prac-
tic5 gi la indemina oricarui stupar.
Pentru aplicarea acestei metode care
se utilizeaz5 in cele mai bune condi-
t i i numai in timpul iernii la ger mare,
este nevoie de citeva piese deinven-
tar gi de urmatoarea manoper5 :
a. lntr-un vas de lemn cu capaci-
t at e corespunz5toare se pun fagurii
vechi intregi la inmuiat in ap5 cald5
de 50C. Apa s5 fie din cea de riu
sau de ploaie. Ea se schimb5 de citeva
ori in cele 3-4 zile cit fagurii stau in
vas, dizolvindu-se astfel murdgriile gi
substantele proteice din inveliaurile
nimfale, ce stau aderente pe peretii
celulelor.
b. Pe citeva plase de sirm5 sau ci-
teva foi de tabla se scot fagurii afar5
la ger, apa se scurge partial din ce-
lule, r5minlnd totugi destul de mult5
in inveligurile nimfale ce au absorbit-o.
Gerul inghetind-o, iar ea m5rindu-gi
volumul, determin5 inveligurile s5 se
desprind5 integral de pe celule.
c. Pe o r5z5toare mare cft o foaie
de tab15 m5rginit5 de o ram5 inalt5
de 6 cm se freac5 fagurii inghetati
adugi in cas5. 0 asemenea r5z5toare
o poate confections orice stupar dac5
g5uregte o tab15 cu un cui asemenea
unei riiz5toare obignuite. Sub r5z5-
toarea mare de tab15 se afl5 o lad5
unde se colecteaz5 particulele de fa-
guri rupti de catre r5z5toare ~i care
particule nu trebuie s5 fie mai mari
de 3-4 mm. Materialul fiind inghetat,
iar ceara sf5rfmicioas5, operatia se
face mult mai ugor decilt atunci cind
iagnrii nu sint fnghetati ci numai in-
mui8T.i.
d. Particulele sfgrimate de riizi-
tur5 din faguri se pun intr-un al t vas
go], turnind peste ele o solutie de ap6
cu sare in proportie de 3-4 kg sare
la suta de litri ap5. Apa s5rat5 tre-
buie s5 acopere intreaga mas5 de par-
ticule. Acolo ele r5min cel mult 20
de minute, in care timp apa siirati3 se
imbib5 in inveligurile nimfale, f5-
cindu-le mai grele. Atunci, prin cep,
apa se scurge din vas, dup5 care se
toarn5 peste particulele de cear5 ap5
rece, de 4C ; inveligurile nimfelor des-
prinse din celule cad la fund, iar par-
ticulele tie cear5 curat5 fiind ugoare,
se ridic5 la suprafat5. Cu o sit5 se
adun5, se spa15 in 3-4 ape curate
qi se topesc intr-un cazan spoit, 'sau un
vas emailat, cu ap5 de riu sau de ploa-
ie. Cind toat5 masa lor este topitii
f5r5 ca s5 dea in clocot, ceara se pune
la decantare.
e. Decantatorul este un vas spoit
avind dub15 c5magB; intre cele dou6
c5m5gi circul5 un curent de ap5 caldii
de la un boiler. Forma decantatoru-
lui este a unui con ce st5 in suspensie
pe dou5 console, cu virful in jos;in
acea parte se afl5 un robinet. Ceara
deja topit5 st 5 in decantator 10-12
ore la caldur5 de 20-25C. Dup5 acest
termen se deschide robinetul gi se
]as5 s5 curg5 rezidiile intr-o c5ldare.
Cind apare ceara cuiat5, robinetul
se inchide provizoriu, se inl5tur5
c5ldarea cu reziduuri. iar ceara curat5
se scurge direct in foime, unde se rg-
ceate ei se solidificg. Ea va fi o cearri
perfect curat5 !i aproape alb5.
fntrucit nu orice apicultor are la
indemin5 un decantator cu apa per-
manent fierbinte de la boiler, stuparii
vor prelucra fagurii vechi in timpul
iernii aga cum s-a rgtat mai sus, f5cind
ceara sloiuri. Sub aceasti3 formi sloiu-
rile se duc la un decantator raional,
regional sau republican unde se de-
CEARA
107 CEARA
pun, primind in schimb cear5 purii.
Adaptind metoda de prelucrare la rece
a fagurilor se obtine: cear5 mai mult5,
de o culoare deosebit de frumoas5, de
calitate exceptional5, cu toate compo-
nentele ei naturale, care adesea sint
alterate cind se face topirea in ap5 clo-
cotit5 dup5 metode vechi.
Extrac?ia prin centrifugare e o lu-
crare foarte bung, dar ea se folosegte
numai in ateliere inzestrate cu apa-
ratur5 scump5 gi complicatri gi deci
nu intr5 in preocuparea apicultorilor.
Refacerea unui lot de eearI eom-
promis: uneori se intimplil ca unii
stupari ce folosesc vechea metodg de
topire in ap6 fierbinte sau la aburi,
s5 strice ceara, saponificind-o.
Dup5 C a i 1 1 a s, refacerea cerii stri-
cate cere o deosebitg grij5 gi atentie.
Blocul de cear5 stricat5 se rade in fulgi
subtiri cu ajutorul unei ragchete ase-
m5nStoare cu o rindea de timplgrie.
Pentru c5 operatia este grea c i t l
vreme ceara nu este putin muiat5,
blocul se adincegte din cind in cind
intr-un vas cu ap5 fierbinte de 70-
80C yi se retrage repede. Fulgii de
cear5 se pun la topit in vas emailat
inalt cu o dub15 cantitate de ap5 rece,
In care, inainte de a fi pus5 la foc, s-au
adl ugat 5 cm3 acid sulfuric pentru
fiecare kg de' cearii. Dup5 ce apa cu
cear5 clocotegte ugor 30 de minute, se
t ot ia spuma de pe deasupra gi se las5
s5 se r5ceasc5 cu incetul.
Un am5nunt care trebuie retinut,
este cii niciodatl s5 nu se pun5 a p l
peste acid sulfuric, intrucit se pot in-
%impla accidente grave; acidul se di-
zolv5 in ap5 rece inainte de a se pune
fulgii de cear5, turnind cu incetul aci-
dul pe o lopltic5 adincit5 in ap5 ca s l
se amestece bine. In timpul fierberii
focul s l se mai potoleasc5, iar durata
fierberii s5 nu dep5geasc5 timpul ar5-
t at mai sus, cgci ceara devine sfgri-
micioas5 gi din nou i se inchide culoa-
rea.
Dup5 ce s-a solidificat gi s-au ras
reziduurile de la fundul blocului, cea-
ra se topegte din nou; pentru a-i reda
culoarea initialti, de dat a aceasta se
pun in apg 2% acid oxalic. A doua
oar5 fierberea dureaz5 numai zece
minute, amestecind bine, dup5 care
se va turna in forme.
Cind ceara este saponificat5 gi se
incearc5 refacerea ei, se folosesc ace-
leagi procedee descrise, cu singura
deosebire c5 ceara dPnd spurn5 mult5,
operatorul trebuie s5 spumuiasc5 me-
reu fiertura, amestecind masa ei in
vas pin5 cind la suprafat5 nu mai
apare de loc spum5. Aceasta este do-
vada c5 totul a reintrat in normal gi
s-a neutralizat efectul calcarului din
amestecul initial. Se retopegte apoi a
doua dar5, cu multii a p l adgugind nu-
mai 1% acid oxalic pentru a reda cerii
culoarea sa natural5 gi a-i scoate ulti-
mele reziduuri. Blocul de cear5 va avea
o culoare frumoas5 dac5 i se adaugii
la fierbere 50 g de sare la litrul de ap5
ce fierbe.
PLtrarea gi prelucrarea bogtinei.
Dup5 topirea gi limpezirea cerii, 14-
min reziduuri cu un continut de cearg
redus. fn limbajul stuparilor aceste
reziduuri se numesc bogtinti. V.n.
Bo~tinli. Bogtina trebuie intins5 la
uscat in strat subtire intr-un loc bine
aerisit pentru a nu muceggi. Dupi
uscare, bogtina se inchide intr-o lad5
ermetic5 avind 2-3 pungute cu nafta-
ling care o feregte de atacul fluturilor
de giiselnit5. Cind, dup5 1-2 ani,
se adun5 mai mult5, ea se predii la
atelierele de prelucrare. Reziduurile
se pot extrage gi cu ajutorul solventi-
lor. Operatia cere instalatii costisitoare
gi nu face obiectul studiului de fat&.
Prelucrarea cerii in faguri artificiali.
Inca din anul 1850, inventatorul
CEARA 1
08
CEARA
PrcsA plat; pr nt r u fap~r.i art i fi ci al i
I. Mehring a f5cut prima pres5 plat5
pentru foi presate de cear6, denumite
apoi ,,faguri artificiali". El a sculptat
in relief pe douii pl5ci de lemn fundul
celulelor unui fagure. Turnind ceara
topit6 intre cele dou5 pl5ci a apiirut
primul fagure artificial. Din ace1 mo-
ment a luat un mare avint apicultura
sistematic5. De la presa plat; s-a ajuns
curind la presa cu valturi, ce are im-
primate pe suluri metalice forma celu-
lelor unui fagure.
Presa platci de rnin6-model Ritche
pentru fagurii artificiali-este formatii
dintr-o tav6 metalic6 turnat6 dintr-un
aliaj anumit, tav6 cu marginile ridi-
cate oblic. Pe fundui s5u7 ca gi pe ca-
pacul de deasupra tlivii, sint imprima-
t e bazele celulelor unui fagure avind
dimensiunile celulelor de 5,3-5,6 mm.
Cu presa de min5 se lucreaz5 astfel:
pe o mas& perfect pus5 la nivel, se
agaz5 presa de min5 pe o bucatii de
pis15 sau pe un gervet gros pus fn pa-
tru. Presa este inciilzit6 putin la ince-
put cu ap5 cald5, dup5 care, tava de
jos se umple provizoriu cu o solutie
f5cutii din miere cu vin in proportii
egale, sau spurn6 de s5pun sau ap5
glicerinatg in proportie de 5% gli-
cering. Capacul presei ia contact cu
solutia prin adincirea sa in tava de
jos, plin5. Apoi solutia de 'prisos se
scurge din presli intr-un vas. Atunci
se toarng in tav5 ceara topitli 8i per-
fect limpede. Ea trebliie s6 acopere
intreaga suprafat6 a tiivii de jos,
dupii care se las5 repede capacul, pre-
sindu-1 cu putere. Se agteapt5 fn aceas-
t 5 pozitie citeva minute ping cind
ceara de prisos ce a iesit dintre cele
dou5 planuri presate, s-a sleit. Tinind
presa bine apiisat5 intre degetele am-
belor mfini, se ridic5 de pe gervetul
gros gi se adincegte intr-un vas cu apii
rece, dupl care se scoate repede. Atunci
se taie ceara care prisosegte sleitg
de pe marginile presei gi ridicfnd ca-
pacul, apare foaia de fagure artificial
bine imprimat5, pe tava de jos sau pe
capac. Foaia presat6 se deslipeste cu
virful unui cutit de lemn stergfnd cu
un gervet ambele fete ale fagurelui.
Foile trebuie flcute subtiri pentru
c5 s-a constatat c5 albinele folosesc
cu greu prisosul de cear5 pentru a ri-
dica cu el peretii laterali ai celulelor,
ceea ce inseamn5 c5 se risipegte in
acest caz prea multii cearii. Cele mai
potrivite foi ca grosime sint cele care
cint6resc 90 g foaia, dupg m5sura ra-
mei stas de la noi, adic5 11 foi la kg.
Presa cu valfuri este alc5tuit5 din
dou6 suluri metalice suprapuse ce au
gravate pe ele forma prizmaticii. exa-
gonalg a celulelor, iar intre suluri se
afl5 un spatiu ingust si reglabil. Pre-
sele cu valturi sint de dou5 feluri:
actionate manual sau din cele puse in
functie de electromotoare gi care sint
adev6rate agregate. Ori la una ori la
cealalt5 se folosesc foi netede de cea-
rg f6cute in prealabil cu cel putin ci-
teva ore inainte ca apoi s6 fie trecute
prin presa de valturi ce 1e imprimii
forma celulelor.
Agregatul automat Ukrainka-4 de l a
S.C.A.S. prelucreaza ceara la fnceput
in benzi lungi gi netede. fn agregat
intr5 numai cear; sterilizata la 120C
timp de 30 minute, sterilizare f5cutii
intr-un cazan de aramii cositoriti
care este stjrlb6tut de o serpentinti
CEARA 109 CHAUVIN REMY
de aramii prin care circul5 abur la o
inaltg temperaturg . Ceara curge din-
tr-un vas ce stA la o micii inilltime in-
trind intr-un bazin concav a1 agrega-
tului, in care se invirtesc doi tamburi ;
pe acegtia se formeazii o band5 netedii
de cearii groasii de 4,5 mm care fiind
foarte puternic presatii, pin5 la 200
kg pe cm2 se aseam5nii cu o curea.
Banda trece printr-un laminor gi se
deapiinti in sul de 20 kg cearii, care,
dupli citeva ore sau chiar o zi de re-
paus, se monteazri la valturile gravate,
de unde iepind ca faguri artificiali,
sint tiiiati automat in foi dimensiona-
t e gi gata de expediat.
Fagurii sint controlati mereu la
luminii pentru ca s5 aib5 o cit mai
mare rezistent5 pi s5 nu se deformeze
hexagoanele celulelor. Pentru atinge-
rea acestui ultim $el, tehnicianul care
lucreazl fagurii artificiali, observ5
in luminii o bucatii de fagure ~i aran-
jeazii astfel presarea foilor, incit rom-
burile ce stau in pozitie orizontalii de
la fundurile prizmatice ale celulelor
imprimate, s5 fie ceva mai groase ca
celelalte dou5 romburi vecine; de alt-
fel chiar a?a construiesc albinele fa-
gurii naturali, ingrogind rombul ori-
zontal, iar partea de sus a celulelor
terminate este mai groas5 declt par-
tea de la baz5. Prin manevrarea dis-
pozitivului de apropiere sau distan-
tare a celor douii suluri, operatorul, ve-
rificind la lumin5 probele de faguri
ce ies dintre valturi, va afla yi va pune
la punct pozitia cea mai bun8 a lor.
Astfel, fagurii artificiali vor iepi cit
mai solizi qi apropiati de felul cum al-
binele construiesc pe cei naturali, in
stupii primitivi.
fn S.U.A. fagurii artificiali sint ar-
mati cu slrme ondulate care se fixeazii
in rame pi au o deosebit5 rezistentii.
Alte fntrebuintlri ale cerii de albi-
ne. fn afar5 de prelucrarea ca faguri
artificiali, ceara mai poate fi valorifi-
cat5 in produsele industriale: in opti-
c5, radio, telefoane, electrotehnicii,
farmacie gi cosmeticg. Aceste dou5 ciii
din urm5 folosesc ceara alb5,.pe care
obipnuit o string apicultorii d ~ n c5pii-
celele celulelor t5iate din faguri in
timpul extractiei mierii, or din fiigu-
ragii tiiiati din ramele cljditoare.
Albirea cerii se poate face gi de stu-
par in felul urm5tor: ceara perfect cu-
ratat5 de orice reziduuri aflate fn
bloc, pus5 la topit gi adiiugindu-i-se
3,5 g cremii de tartru la fiecare kilo-
gram, se fac foi subtiri cu scindura
neted5, ce se adincegte de cfteva ori
intr-un cazan plin cu cearii topit8.
Foile se desprind ugor, introducind
scindura in ap5 rece. Aceste foi se in-
tind dimineata pe rouii inainte de a
rgsiiri soarele. Cind c8ldura solar5
incepe s5 Enmoaie ugor foile, ele se
duc in camera rlcoroas5. Operatia se
repet5 cincisprezece dimineti, in care
timp ceara se inglbegte perfect. Din
astfel de cearii iniilbit5, farmacigtii
preparii diferite pomezi.
In industria cosmetic5 ceara se fo-
loseqte la fabricarea s5punurilor fine,
a alifiilor de buze, pomezi, briantine,
cremelor de f af l , deoarece ea este ab-
sorbitii ugor de porii pielii care devine
catifelatii. Este cunoscut cB ceara are
peste 4 000 U.I. vitamina A qi al t e
substante vitale, care hr8nesc pielea.
Ceara de calitate inferioar5 se folo-
septe in fabricile de crem5 de ghete, de
parchet, cear5 de altoit etc.
CHAUVIN REM Y, savant francez,
doctor, biolog, entomolog, care
multi ani a condus Statiunea Centra-
15 de ApiculturA de la Bure sur Yvette
lfng5 Paris, in prezent profesor la Sor-
bona. A lucrat multi ani ca cercetg-
tor a1 vietii albinelor tji insectelor,
publicind studii documentate, de mare
Cintar apicol
important8 despre acestea gi rolul po-
lenului gi liiptigorului de matc8 in
terapeutica afectiunilor umane.
CIMBRISOR, Thymus serpillum L.
din familia Labiatae e o plant5
melifer5, cu tulpina scurt8 ce create
In tuf8; ea are frunze liniare, eliptice,
mirositoare. Florile au o culoare rogie-
purpurie gi sint agezate in verticile
reunite in capituli terminali. Ele in-
floresc prelung, timp de 55 zile in iu-
nie-iulie gi dau mult nectar, intre
0,lO-1,10 mg cu o concentratie de
0,3 mg zah5r. Mierea are o culoare
galbenti-aurie, cu un parfum puternic
la inceput, dar prea putin statornic.
Se cunosc cazuri cind stupii dugi in
regiuni umede, cu mult cimbriqor, au
dat cite 60 kg miere. Productia la hec-
t ar atinge 100 kg nectar.
CINSTET, busuiocul de rnirigte,
Stachys annua L. plant5 erbacee din
familia Labiatae, cu flori galben-des-
chis a~ezat e in verticale, cu corolele
avind nuante in alb, cu baza inferioa-
r6 galbenii. Este o plantg melifer8 de
primul rang. Nectarul are o concentra-
tie de 0,3-0,5 mg prsducind fiecare
floricicg zilnic 0,64-1,40 mg, iar
productia de miere la ha este de 50-
120 kg, in raport de regimul de tem-
peraturg ~i umezealg. In anii ploiogi
qi c8ldurogi ea atinge maximum. La
secet5, nivelul nectarului in plant5
nu se urc5 prea sus, iar albinele nu-1 pot
recolta integral. Este o excelentti plant5
nectariferg, dar foarte capricioasti.
c~NTAR DE CONTROL, face parte
din inventarul apicol fiind abso-
lut necesar tn orice stupini. El ser-
vegte nu numai la primirea materia-
lelor sau la predarea productiei, dar
insemn5tatea lui constti mai ales in
controlul culesului, sau a consurnului
coloniei din rezervele sale de hrans.
Pe cintarul de control se agazg un stup
cu colonia cea mai bun5 denurnit ,,stup
de control", iar in fiecare zi in timpul
culesului, sau la 10 zile o data in tim-
pul iernii, apicultorul verific8 indica-
tiile date de cintar ~i le noteazri in
agenda de lucr5ri zilnice. V.n. Evi-
dents stupinii.
Stupul de control asezat pe cintar
trebuie ferit de ploaie cu un capac mo-
bil, c8ci altfel apa imbibg atit stupul
cit gi cintarul, iar stuparul nu mai are
indicatii precise.
COJOC, V.n. lernarea albinelor
COLIVIE. Coliviile de diferite fe-
luri, pentru variate intrebuintihi,
sint mici dispozitive pe care apicul-
torul le folosqte pentru protectia mtit-
cilor sau a botcilor de matcii, de ata-
cul albinelor din stupul in care matca
urmeaz8 s8 fie introdus8.
Oricare ar fi modelul folosit qi la
oricare operatie se folosegte o colivie,
apicultorul trebuie s6 aib8 grij8 caea
s5 fie in prealabil op5rit8 cu ap5 fiar-
t 8 ai l5sat5 sB se usuce pentru a pieri
COLIVIE
111
COLIVIE
din ea mirosul miitcji precedente. Alt-
fel m5tcile introduse f5r5 a lua o ast-
fel de mgsurti se nelinigtesc, simtind
mirosul unei rivale, se agitg in colivie
rji va fi greu acceptat5 de albinele stu-
pului c5ruia i se d5 o matcg intr-o
astfel de colivie neingrijits. M3sura
aceasta este rji de ordin igienic. Mai
jos se descriu citeva modele de colivii,
cu folosinta respectirii :
Colivieprotectoare de botcd, in for-
m5 de spiral5, se folosegte pentru ap5-
rarea botcii de atacul albinelor stu-
pului in care este introdusii, albine,
care uneori nu accept5 de la inceput o
ast fel de interventie.
Coliviide eclozionare a mdtcilor sint
dispozitive in care cresciitorii de m5tci
introduc botcile cu putin timp inain-
t e de termenul cind ele trebuie sl-rji
piir5seasc5 leag5nul lor gi care dacii
ar f i 15sate libere, cele dintii care au
apgrut in stup atac5 gi ucid pe cele ce
n-au eclozionat incg in botci.
Coliviide introducere, din care unele
sint previizute cu o port i t l pe care
apicultorul o deschide cind crede de
cuviint5, or sint de t,ipul celor automa-
t e, din care ies mtitcile in stup la anu-
mit timp, in raport cu cantitatea de
gerbet pus in nigte orificii de trecere,
rjerbet pe care albinele stupului il
consum5, eliherind matca. Sint mai
Colivie pentru eclo-
zionarea matcii
multe modele, dup5 cum se vede din
desenele alsturate.
Coliviile de eliberare automafd sint
cele mai interesante gi mai vizitate,
c5ci o data matca introdus5 cu coli-
via ei intr-o colonie orfang, albinele
singure gi f5r5 a se mai deschide stu-
pul elibereazg matca dupg un timp de-
terminat. Cind ea a iegit intre albinele
stupului gazd5, apicultorul mai las5
acolo colivia f5r5 a deschide siupul
cel putin 4-5 zile, dup5 care, cu pre-
cautie o retrage - fiir5 nici un risc.
Colivia e compusii din dou6 mici
blocuri de lemn in grosime de 7,5 mm ;
unul din blocuri este fix ti pe el e
prins: pinza metalic5 cu ochiuri de
2,5 mm, iar a1 doilea bloc este t6iat
in scar5; o treapt5 are lungimea de
35 mm, iar cea de a doua numai de
15 mm. In grosimea acestor douii trep-
t e se fac cu un burghiu cite un orificiu
longitudinal in diametru de 6,5 mm.
La capgtul treptei mici, dinspre inte-
riorul coliviei se aplicg o fPgie mica de
gratie H a n n e m a n n. fnainte de
a se introduce matca in colivie, cele
dous canale se umplu cu gerbet de
zah5r. Capacitatea lor este astfel cal-
culatii incit din canalul scurt rjerbetul
s5 fie consumat de albine in 12 ore, iar
din cel lung in 36 ore.
Dup5 12 ore albinele pot s5 se stre-
coare prin canalul scurt trecfnd prin
mica gratie H a n n e m a n n in co-
livie rji iau contact direct cu matca,
COLIVIE 112 CONSANGVINITATE
ca la un control, de indatti ce o vede
pe fagure, o acoperti cu aceasti colivie
protectoare, fixind-o pe fagurele res-
pectiv printr-o ugoar5 aptisare. Cfnd
lucrarea este terminat5, se ridicg coli-
via bol t i t l de pinz5 metalic5, iar mat-
ca este liberg.
Colivie pentru protejarea
mBtcii pe fagure
( O r o s i P a l l )
lingindu-i trupal gi fgcind astfel schim-
bul de substant5 cu celelalte albine din
st upi ; gratia ins5 o impiedic5 s5 ias5,
rgminind inchis5 inc5 24 de ore, im-
preun5 cu albinele din colonia gaz-
dB intrate l a ea. fn acest timp albi-
nele au terminat de consumat serbe-
t ul din canalul lung care fiind liber -
deci f5r5 gratie - matca poate iesi
automat in cuib f5r5 nici un risc.
Colivie protectoare boltitd, sau
dreptunghiulara pentru protejarea pro-
vizorie a m6tcii este f5cutti din pin25
metalic5 in form5 de clopot. Cind stu-
p a r d nu vrea s l piard5 din ochi mat-
Colivie pentru iernarea m5tcii t,ip S.C.A.S.
0 al t 5 colivie de protectie, mult
mai mare, de form5 dreptunghiulars
(10/6cm) este facut5 din pinzB metalicl
cu ochiuri de 2,5 mm, ale c5rei margini
se r5sfring in jos in unghi drept. Sub
ea, matca are rji un spatiu larg de mi?-
care, poate s5 depun5 gi ou5 in celu-
lele goale, are gi albine inconjurtitoare
care o hrgnesc. Cum pe una din latu-
rile de tab15 se afl5 o deschidere cu o
mic5 gratie H a n n e m a n n aco-
perit3 cu un oblonas mobil ce alunec5
intr-un jgheab, colivia aceasta poate
servi gi la introducerea unei m5tci
strgine intr-o colonie orfang. fn aceas-
t 5 situatie Ins5, matca va fi singur5 sub
colivie.
Colivia de iernare a mdtcilor in
afara ghemului, este o inoratie a colec-
t i rul ui de la S.C.A.S. fn ea se adBpos-
tegte matca impreunz cu un grup de
50-43) de albine ce stau deasupra unui
mic fgguraq, alimentate permanent cu
miere dintr-un tub exterior, printr-
un mic orificiu din plafonul coliviei.
V.n. Matca, iernarea.
Colivie de expediat matca. V.n. Ex-
pedierea nldtcilor
COLONIE V.n. Albina
CONSANGVIPI'ITATE sau adelfogamia
este imperecherea intre indivizii
inruditi de aproape. Efectele con-
sangvinitatii la animale sint foarte
diferite. Sint anumite specii de ani-
male sau insecte, care se reproduc de
sute de ani numai prin imperecherea
fratilor cu surorile. De exemplu f.ur-
CONSANGVINITATE
113
CONSANGVINITATE
nicile rogii se imperecheaz5 in consang-
vinitate fiirii sii aparii semne de dege-
nerare.
Pentru a vedea calea just5 de ur-
mat, trebuie sii studiem cum a actio-
nat natura in aceastii directie. La
schimbiirile mediului, natura lucreaz5
sub imperiul unor legi proprii, care nu
au al t obiectiv decit mentinerea spe-
ciei. Ea distruge tot ceea ce nu este su-
ficient de viguros pentru a fi capabil
de supravietuire, ciici selectia natura-
15 nu urm5regte declt un rezultat in
obtinerea c&ruia orice cale este bunii,
dacii duce la tint;: perpetuarea gi
prosperitatea speciei.
La albine aceastii cale se deosebeg-
t e in oarecare m5surg de cea urmatg
de restul animalelor, are deci un spe-
cific propriu. La ele se vede foarte
clar cum s-a ingrijit natura s5 promo-
veze evo1u;ia ?i prosperarea ca urmare
a legilor naturale, at i t a individului
luat in parte, cit gi a coloniei privit5
ca unitate biologicii. Cunoscind felul
cum albinele se inmultesc gi se riispin-
desc in naturii prin roire, ne putem da
seama c& instinctul de conservare, ca
urmare a luptei pentru mentinerea
speciei, le indepiirteazii in general de
inrudiri prea apropiate, gi uneori le
indrumii la impreuniiri cu masculi cit
mai depiirtati. Intr-adeviir, roii se-
cundari care au mgtci nefecundate,
zboarii la mari distante, uneori pin5
la 15 km gi cu aceasta se indepiirtea-
zii de raza unde matca ar putea irrtil-
ni un trintor din neamul ei. Aici se vor
afla deci in afara razei de zbor a trin-
torilor din vechea stupin5, dar in mij-
locul masei de trintori a familiilor di n
apropiere.
Tot pentru acest considerent, chiar
modul de imperechere a m5tcii este ori-
ginal. Actul acesta are loc la citeva
zile dupil zborul de recunoagtere sau
dup5 roire, la o oarecare ingltime, cu
trintorii care se giisesc in ace1 mo-
ment in zbor gi pe care matca fi atrage
pentru indeplinirea actului sexual prin
anumiti excitanti. Natura cautii sii
evite pe cit posibil imperecherea cu
trfntori din stupul propriu. Pentru
acelagi motiv ea nu se imperecheaz5
decit la citeva zile dup5 roire. Tot in
acelagi scop natura a asigurat impreu-
narea matcilor cu mai multi trintori,
gase-zece - uneori chiar mai mu1t.i.
Spermatica va cuprinde deci o mare va-
rietate de spermatozoizi. Albinele lu-
criitoare vor fi deci surori vitrege,
dupii diferitii masculi care au parti-
cipat la actul de imperechere. La fel
gi m5tcile in caz de roire.
0 alt& particularitate la albine de-
rivii din modul lor special de via;%
gi anume din faptul c5 tr5iesc in co-
munitiiti. Obiectivul final al amelio-
riirii nu este individul (matcg sau trin-
tor), ci colonia privitii ca unitate bio-
logic& format5 in majoritate covirsi-
toare din albinele lucriitoare, indivizi
lipsiti de viatii sexualii. Ele sint ele-
mentul hotgritor, ele determing ca-
racterul coloniei, at i t calitativ cit gi
cantitativ, fiindcii in ele se realizeaz5
ereditatea, adicii suma insugirilor eco-
nomice gi biologice, sub influenta con-
ditiilor de mediu.
f n fine, spre deosebire de animalele
domestice, unde conditiile de mediu
pot fi adaptate in mare mtisurg la in-
sugirile ereditare (alimentatie, adii-
post, temperaturii, lumin5 etc) la al-
bine, aceasta nu se poate face. Dimpo-
triv&, tocmai mediul scapii influentei
noastre, ciici oricit ne-am strgdui prin
apiculturl pastoral5 gi hranire supli-
mentarii sii imbunZit5tim acest mediu,
totugi limitele trasate de natur5 in
aceastii privint5 sint foarte riguroase.
Deci natura ne indic8, drept cale
de urmat, cregterea consangvinii mo-
deratii, in5untrul unei rase, dublat5.
CONSANGVINITATE
114
CONSANGVINITATX
de o constant5 hibridare int,re liniile
vi tulpinile acesteia.
Mijloacele cu care omul incearc5
65 realizeze crearea unei albine mai
bune, direr5 de cele intrebuintate de
catre natur5, c5ci omul, in goana lui
dup5 o productie mereu sporit5, nu
dispune de timp, decit cu totul limi-
t at . Dac5 natura igi poate permite s5
actioneze la ,,intimplareU gi s5 verifice
rezultatele pe baza legii care d5 drept
de trai celui rnai tare, mai bine pre-
giitit, noi nu putem proceda aga.
Cregterea raselor in stare awat 5
va ocupa intotdeauna o pozitie im-
portant5 in apicultur5. Deci, trebuie
s5 trecem f5r5 intirziere in cadrul
rasei noastre carpatine la cregterea
unor linii ameliorate, suficient de
numeroase gi care s5 corespund5
nu numai tipurilor de cules din tara
noastr5 , ci gi din punct de vedere geo-
grafic (linii din gesul Munteniei, Ba-
nat , Ardeal etc.).
Prin linie ameliorat5 intelegem o
populatie de albine inrudite de aproa-
pe, a1 c5rei raport de inrudire este spe-
cificat cu claritate in registrele de
ameliorare gi care c,orespunde tulpi-
nei din care face parte.
Tulpina amelioratii este unitatea
imediat superioar5 care in fapt este o
uniune de familii gi de linii. f n cadrul
ei inrudirea nu rnai este chiar agade
strinsl. Notiunea aceasta acoper5 din
punct de vedere geografic, in general,
un anumit teritoriu. Totalitatea li-
niilor din Banat formeaz5 tulpina din
Banat, la fel in Ardeal, Muntenia etc.,
care impreun5 formeaz5 rasa Carpa-
tin5.
Astfel, cind vorbim de linii, vorbim
de consangvinitate destul de mare.
De altfel, aceasta trebuie s5 fie inten-
tia amelioratorului, care prin impere-
cherea intre elemente egale, vrea s5
obtin5 produqi noi, cit rnai egali.
Obiectivul trebuie Gi fie o linie ce o
ameliorgm continuu, cu o cit mai mare
uniformitate, care s5 ne dea sub aspec-
t ul productiei, in general, aceleagi
rezultate bune. Aceasta este cu at i t
mai important cu cit la albine, unde
sintem abia la inceputul acestei munci,
trebuie s5 obtinem aceste tipuri pro-
filate cu o ereditate cit rnai consoli-
data. Dar cresterea in stare pur5,
in cadrul liniei, ca un singur mijloc
pentru formarea unei albine produc-
tive, are anumite hotare, c5ci fixarea
insugirii dorite, nu se poate obtine
decit foarte incet, pas cu pas. Cind
aceste insugiri au fost in fine fixate,
orice progres viitor prin aceast5 me-
tod5 nu rnai este posibil, ci trebuies5
urmeze hibridarea. Aceeagi indicatie
ne-o d5 calea urmat5 in natur5, unde
se recurge din cind in cind gi la hibri-
dare intre familiile diferitelor linii
naturale, din cadrul aceleiayi rase
delimitate geografic.
Concomitent ins5 are loc o pierdere
de insugiri pozitive (la combinatia
frate-sor5 - de 25% insugiri, din care
multe pozitive). Pe de alt5 parte con-
sangvinitatea creeaz5 tipuri speciali-
zate unilateral, care sint de dorit la
animale, unde putem dirija mediul.
La albine ins5, unde aga cum am ar5-
t at anterior, aceasta nu este posibil
decit in foarte mic5 m5sur5, albina
trebuie sii fie capabil5 s5 fac5 fat5 la
conditiile de mediu schimb5toare de
la an la an.
Ins5 inainte de a atinge fixarea ca-
racterelor dorite, apare o sc5dere a
energiei vitale, o incetineal5 gi indis-
pozitie de a create puiet, care poate
f i chiar neviabil, datorit5 ou5lor omo-
zigote, purtltoare ale aceloragi gene
sau celulelor sexuale, precum gi alte
neajunsuri. Ca rezultat a acestora,
familiile sint mai putin productive,
datorit5 nu numai celor ar5tate rnai
CONSANGVINITATE
115
CONSTIPATIE
sus, ci gi din cauza slabei dezvolt5ri
numerice a puietului. Tot ce se cigti-
gSi pe de o parte prin alegere, se pier-
'de de alt5 parte datoritg acestor efec-
t e negative ale consangvinitgtii, care
la albine sint de un specific propriu,
datoritg faptului c5 la trintori celula
.sexual5 masculin5 (spermatozoidul)
nu se formeazg in urma reductiei cro-
mozomice.
Totugi, urmgrile consangvinitgtii
moderate pot fi stgpinite printr-o
.alegere sever5, printr-o just5 alegere
.a perechilor, care nu trebuie s5 fie
purtgtori ai aceleiasi tulbur5ri (de
,ordin negativ) si nici a genelor cu ca-
racteristici absolut identice. Trebuie
:s5 retinem ins5 c5 aceast5 mai slab5
qdezvoltare, datorit5 ultimului feno-
men, nu cauzeaz5 de la inceput o de-
generare.
Iat5 m5surile de ordin practic ce
trebuie luate de cresc5torul de linii
ameliorate pentru evitarea efectelor
negative ar5tate anterior:
a. Matca coloniei din care se ia ma-
terialul biologic s% intruneascg suma
calitiitilor prev5zute la capitolul se-
lecf.ie. V.n. Malcii.
b. Colonia cresc5toai-e s5 aib5 ace-
leagi calitgti excepfionale, dublate de
predi~pozit~ia deosebit5 spre cregtere.
c. Colonia cresc5toare de trintori
trebuie s5 aibg o matc5 ce nu este rud5
de singe cu cea care produce ougle,
deci sii fie din alt5 linie. Aceasta tre-
buie s5 fie din grupa de selectie cea
mai bung, care provine dintr-o cres-
ctitorie ce se ocup5 cu selecfia gi in
care sint productii mari. Ea trebuie
85 fie situat5 la peste 20 km depiir-
tare.
d. La 2 - 3 ani se lace o infuzie
d e singe proaspat pentru coloniile
crescstoare de trintori, prin procura-
rea de m5tci ale unei alte linii apar-
tinind aceleiagi tulpini.
e. Coloniile producgtoare de mate-
rial biologic s5 fie foarte puternice,
aprovizionate cu mult5 miere si p5s-
tur5.
f . Cresc5torul va elimina prin se-
lectie negativ5 toate m6tcile care ar
fi purtgtoare ale acelorasi tulbur5ri de
ordin negativ, ca cele ale familiilor
cresc5toare de trintori precum gi pe
cele a c5ror puiet este imprggtiat.
g. Crescstorul trebuie s5-gi insu-
geasc5 perfect cea mai bun5 metodg
de crestere a mgtcilor, care s5 cores-
pund5 conditiilor biologice respecta-
te de cregterea natural5, c5ci numai
aga va avea asigurat5 reusita.
CONSTIPATIE este o stare pato-
logics, mai bine zis o consecintd
sau un simptom a1 altor boli infec-
tioase; ea face multe victime prin-
tre albine. Dup5 biologul francez L.
R o u s s y, in mod obignuit, aceas-
t 5 boa15 se datoregte unei st6ri anor-
male a tubului digestiv ctiruia, celu-
lele intestinului subtire nu-i rnai se-
creteaz6 sucurile digestive. In aceastti
situatie polenul nu mai poate f i des-
csmpus, asimilat sau eliminat. Pe
traiectoria intestinului gros se adun5
?i se compacteaz5 rezidiile acestor
materiale nedigerate, formind nigte
dopuri, albina nu se mai poate alimen-
t a, iar respiratia nu rnai e normalti.
Aparitia acestei afectiuni poate avea
cauze si mai adinci, cum sint de pild5
cele ce decurg dintr-o intoxicatie ali-
mentar5 cu nectarul gi polenul otr5-
vit din stropiri cu fungicide. V.n.
Toxieoza.
Apicultorul va 1ua m5suri preven-
tive ca s5 inlgture cauzele afectiunii
V.n. Bolile albinelor, preculn gi unele
miisuri speciale:
Se dB albinelor un sirop de zah5r in
care s-a adiiugat infuzie de flori aroma-
tice ca: isop, cimbrigor, salvie, le-
CORIANDRU
11 6
CORT PROTECTOR
v5ntic5, melis5 et,c.; din toate cele
enumerate rnai sus se ia cite un gram
de flori uscate gi se arunc5 in 3 litri
de ap5 clocotit5, apoi, acoperind vasul
cu un capac, se lass ling5 foc timp de
20 minute. Se poate ad5uga gi putin
ceai rusesc obignuit. Aceast5 influzie
strecurat5 se toarni incet peste 40 kg
zah5r rafinat pin5 se topegte tot. Din
ea se dau cite 300 g pe zi coloniei bol-
nave. Infuzia trebuie dat5 cit rnai
proaspit5 gi in nici un caz rnai veche
de trei zile.
CORIANDRIJ, culeandrti, Coriandru~n
sativum L., plant5 erbacee din fami-
lia Umbeliferae, are o tulpinii ci-
lidric5, aspr5, i nal t i de 30 - 60 cm,
cu frunze alterne, florile au culoare
alb5, putin roz, agezate in mici um-
bele, care se adun5 apoi in altele com-
puse; ele au la inceputul fnfloririi un
miros neplticut, ca de plognip5, care
dispare dupi citeva zile. Aceasta face
Cort protector pentru controlul stupilor
ca albinele s5 nu cerceteze florile la
inceput pin5 se obignuiesc cu mirosul.
Nectarul are o concentratie de zah5r
de 0,090 mg; fiecare floricic5 pro-
duce 1 m g nectar.
Productia de miere la hectar a ace-
stei plante este de 150-300 kg avind
1,8 miliarde de flori pe aceasti supra-
fat5. Cintarul de control cregte zilnic
cu 3-3,5 kg gi de aceea coriandrul
nu trebuie s5 lipseasc5 niciodatti din
planul de pastoral a1 stuparilor. Co-
riandrul se poate ins5minta toamna 9i:
atunci e cu at i t rnai bun pentru albine.
Planta ifji face o r6dticinii rezistenti
acoperitii cu o rozet5 de frunze care.
degi mortificate o aptir5 de rigorile
iernii, suportind frigul pin5 la minus.
25C chiar far5 zilpadi. fnflorirea
precede cel putin cu douti stiptgmini:
pe cea a coriandrului insamintat i n
primivari. Cind se insimfnteazti odat5
cu coriandrul gi facelia, dfnd ci t e
1,600 kg de simlntti la ha in amestec
cu cea de coriandru, facelia ajunge l a
inflorire cu cel putin zece zile fnainte..
Albinele obignuite cu cimpul de cules,.
nu rnai au ezitarea culesului de la pri-
mele flori ale coriandrului, c h i sint-
deja obignuite cu mirosul nepl5cut a1
plantei inc5 de la fnceputul infloririi
ei. Mierea de coriandru, de culoare
deschisti, asem5ntitoare cu cea de salcie
are in primele dou5 s5ptimini un gust
neplicut, dar l i sat 5 in maturator des-
coperit5, ea gi-1 pierde qi ajunge o
miere excelent5 gi suavil.
CORT PROTECTOR mobil este o piefig.
folosit5 in special la lucririle de pri-
m5varti gi toamnil. fn timpul cft al-
binele nu g5sesc nectar In flori la
Pnceputul primgverii gi spre toamnri,
sint Pnclinate spre furtigag, rnai ales
in timpul reviziei. Pentru a-1 evita, se
folosegte acest cort protector sub care
st5 apicultorul cu stupul la care lu-
CORT PROTECTOR
117 CUIB
creaz5. Albinele hoate nu pot pcitrun-
de in stupul deschis, iar cuibul este
ferit. de curenti. Cortul este alciituit
din 4 rame mari mobile de l , 50 m x
l, 30 m x 1,80 m inalt cu lanteti de
213 cm. Pe trei din cele patru rame se
fixeazii tifon cu piuneze. Pan0111 din
fat5 se acoper5 cu o perdea prinsii in
inele de o ~ e r g e a de fier mobilci. ce se
prinde in dou5 scoabe.
In interior, cortul are douii bare
transversale cu ajutorul c6rora el se
manevreazg. Panourile mobile ale cor-
tului se prind intre ele cu ~ur ubur i cu
piulite la capete. Cind s-au terminat
definitiv operatiile de control in pri-
sacii, panourile se demonteaz5, pinza
de tifon se scoate ~i ramele se aqazfi
undeva la ad5post.
Un bun cort protector este si o
umbrel5 mare, inalt5, ca cele de plajii,
a clirei picior de sprijin se fixeazii cu
un dispozitiv la stupul ce se contro-
leaz5. De marginile umbrelei atirn5
En falduri o draperie de tifon care
atinge aproape p5mintul. Sub aceastti
umbrell apicultorul lucreaz5 f5r5 ca al-
binele vecine s l poat6 ataca colonia
din stupul deschis.
CREION APICOL de lipit fagurii arti-
ficiali, in rame, este o unealt5 folosi-
toare~apicultorului. El e solicitat si la
lucr5rile de cregterea mgtcilor.
Este f3cut din tabla in forma unui
creion go1 in interior, avind la virf
un orificiu de 0,2 mm prin care se scur-
ge ceara topitg. Pentru ca ceara s l
pgtrundl in interiorul creionului, ca-
pgtul opus virfului are lipit un ctip5-
cel rotund cu un orificiu de 1-3 mm
la mijloc. Creionul adincit intr-un ibric
cu cear5 topits se umple automat. Api-
cultorul astupg cu degetul ar l t l t or ori-
f iciul superior cind il scoate din cearl ,
dar imediat ce ridicl putin degetul
ceara incepe s5 cur@ in fir subtire.
Crrion apicol si ibricul c11 ccari t.opitn
( O r o s i P a l l )
CUB. Cuibul coloniei este locul
prcfcrat de matc5, reprezentat de un
numBr mai mare sail mai mic de fa-
guri in care se gliscsc ous, larye sau
puiet clipiicit, dups virst8.
Obiqnuit albinele igi orinduiesc cui-
bul in fagurii din mijlocul stupului
aproape de urdinis, unde aerul proas-
p5t si schimhul de gaze se face mai
usor.
Dispozitia albinelor pentru cre-
gterea puietului gi extinderea cuibului
in primiivar6 ia proportii dup5 efec-
tuarea zborului de curstare intestina-
15; ele hriinesc atunci matca normal,
iar cuibul ia forme din ce in ce rnai
largi in elipsele celor 2-3 faguri la-
terali cu puiet. Pe acegtia ea depune
ou5 in cerc putin rnai restrins, astfel
incit cuibul constituie o form5 aproa-
pe sferic5, putin elipsoidall pe fagurii
pe care puietul se intinde, ca astfel s5
se plstreze c5ldura mai bine.
Temperatura cuibului variazl dup5
timp de la 33-35"C, cu o umiditate
relativl de 75430%. Albinele o echi-
libreazi prin propria lor c5ldurl acti-
vat5 de mieren consumat6 cPt gi prin
migc5rile musculaturii toracice. Deci,
echilibrarea temperaturii in cuib se
face printr-un proces metabolic, prin-
tr-un consum mai intens sau mai redus
de hr anl dup5 cum se simte nevoia.
Orice depggire sau coborire a acestor
limite indicate, este in defavoarea
CUIB 118 CUIR
puietului di n faguri. Dac5 afar5 apare
un t i mp rece care se resimte vi in stup,
albinele se string in ghem deasupra
puietului ca s5-i pristreze ciildura ne-
cesarri. Atunci consumul de hran5 se
mgreste, energia caloric5 degajat5 este
mai mare, iar temperatura cuibului
se mentine intr-un echilibru stabil.
Pe m5sur5 ce timpul inainteazii spre
cald incepe perioada cresterii colo-
niei, cind temperatura in cuib urc5
pin5 la 33-36"C, cregtere care se men-
tine pin5 cind colonia ajunge la ma-
ximum-ul ei de dezvoltare. Aceasta
corespunde datei de 15 iunie, cind in
faguri trebuie sri fie cel putin 120 dm2
puiet. De atunci inainte ritmul de
cregtere incepe sri se incetineasc5.
Acest ri t m incetinit aprirut In perioada
de virf a dezvoltarii cuibului coincide
cu sc5derea recoltei de polen si nectar
de pin5 atunci, cind trece spre un usor
declin, astfel incit spre sfirsitul ace-
stei luni, Pn st up r5min 70-80 dm2 de
puiet in faguri. Chiar in tririle cu veri
prelungite, cu toamne scurte fji fiir5
iarn5, unde vegetatia se reinnoievte
aproape mereu, nivelul de crestere a
cuibului ~i dezvoltarea coloniei au o
scurt5 perioadi de declin.
Extinderea cuibului este in legti-
tur5 direct5 cu indeplinirea unor con-
di t i i gi a unor cerinte naturale de bun5
vietuire a coloniei, privitor la matc5,
populatia stupului, la orinduirea fa-
gurilor qi num5rul lor in cuib, la evi-
tarea bloc5rii lui cu strinsurii.
Pe miisura ce vara tinde spre sfirsit,
matca primeste di n ce in ce mai pu-
t i ns hran5 di n partea albinelor inso-
titoare, ouatul ei scade ca intensitate,
iar in cuib, la 15 august, sint cam
40-50 dm2 de puiet. I n st up culegri-
toarele aduc cant i t i t i di n ce in ce
mai reduse de miere. Populatia scade
prin pierderea albinelor uzate de cu-
lesul activ, astfel Incit, dup5 cum apre-
ciaz5 Root, ,,la 1 octombrie rrimin in
stupul care a fost bun yi puternic,
abia un sfert di n albinele care 1-au
populat in plin5 vars''. Deci intr-un
ciclu intreg de un an in cuibul unei
colonii mijlocii au eclozionat dar au
qi pierit 14 kg albin5, rod a1 unei m5tci
obisnuite si a unei st5ri de bun5 vie-
tuire a coloniei. De aici rezult5 o con-
cluzie practic5 si anume: pentru extin-
derea cuibului este foarte important8
unificarea a dou5 colonii bune, una
de baz5 si alta in nucleu. unire ficut5
in toamn5, ca sd intre in iarn5 cu
mult5 alhin5 tincir5. Matca are un rol
foarte important in extinderea cui-
bului. Ea trebuie s5 descind5 dintr-o
colonie care a fost verificat5 citiva
ani la rind si a dat productii mari de
miere. Starca ei fiziologicj sri fie
bung, iar ca virst5 sd nu dep59eascli
doi ani.
0 matc5 srin5toasli depune ou5 sub
form5 de elipse frumos dezvoltate cu
puiet compact, far5 goluri. Golurile in
elipsele cuibului se datoresc unor afec-
tiuni care bintuie in colonie, cum este
cazul cu loca si nosemoza. V.n.
In privinta virstei desi o mat&
poate tr5i 5-6 ani, puterea ei de
procreatie incepe sci scads dup5 ce
a implinit doi ani .
De asemenea, hrana are mare in-
semn5tate pentru estinderea cuibului;
o mat ci hr5nit5 cu mult liptiyor de
numeroase albine ce o ingrijesc, va
depune un mare numar de 06. De
aceea, in prim5var5, e bine ca stupii
s5 fie transportati in locuri cu polen
bogat, ciici nectarul yi polenul proae-
p i t stimuleaz5 glandele faringiene ale
doicilor; matca va fi bine hr5nit8,
cuibul ia o extindere mare, iar popu-
latia, Pn majoritate tin5r5, va aduna
~i valorifica diferite culesuri de miere
gi polen. Acest aflux de nectar gi mai
ales de polen proaspiit influenteazil
a d a p ! n [ n l a ! n d p i e : , a p a u ! $ l e a a u ! q [ e
a p s n p a a ! e m a y u r n u u n ' l e a o l u r ! a l s
n ! j e d s u n - a l u l . y n o n : , a z a q a ~ d w o : ,
- - -
- ? u p a u ! q I e n 3 ! n l n q ! n : , e a w q o a z a p
a a e u r o e [ 7 I n u r ~ 1 n r . e ' a l u a ! a ! j n s a a a a z
- a a d n l s u ! ? u ~ s p u p a e ! q : , y a e a y u r ! a d
u ! a a e l n u r ! l s a p y u e a q 0 . ! n I n q ! n : ,
e a a e q o a z a p u ! y u r a o u a a l e l y u u r a s u !
o ' e a u a w a s e a p ' a a e l y d s e o a d 1 n u a I o d
' ! J O [ J
u ! p a a a ! u r n : , a y u y q a ~ ! ! u o l o : , e l a p
e ? n u ! i q o a a a ! w B y r / p a p y j e j ' B y 0 1
a p ! e m n u q s o j e y u s u r a p a a a ! w n : ,
! ~ ! u B J ~ ! ! d n l s I ? [ e ! ' ) : , n p o ~ d ' % 0 0 ~ a p
a ! b o d o a d u ! a o l a a a e l e a l a e o u r y u ! u r a a $
- a p ' ! n ~ n l a ! n d e u e n q n a q u a d a o l a u ! q [ e
g e p ' a e f a l s a p e a : , ~ e ! : , a d s u ! ' y u s w
. a p e a n a ! w y : , q e ~ y a e e ' a ' K y s
- u a t a 0 ~ n m l y l a : , a a 3 . y u s u ~ a p a a a ! u r
n : , ! a n 2 e j q ! n : , u r q ! u r p e a s n u y a e a y w
- ! a d 1 4 g u n e ! a p I n u r n s u o a n a l u a d
. B y 6 ' ~ a ! l a e u r u [ ' B y 2 ' ~ . a r a e n a q a j
u r ' a a a ! w 2 0 0 6 ' 0 a ! a e n u e ! u g ' y u n l
. a d a a a ! u r 2 O O L ' O a l p a ! a q u r a 3 a p ! B
a ! a q u r a ! o u a I ! u n [ u g y u ~ n s u o : , a u ! q [ e
a p O Z - g j n 3 a ! u o [ o : , 0 - a ? n o s g u
a o [ a u ! q [ e e a q e 1 n a a 8 a p I & R J 5 ' ~ a p
a l s a y u e a q a p [ n w n s u o : , ' ! n l n l a ! n d e a a
- a l l a m n q u a d - l a ! n d a a e n u p u p a l e 3
- ! A ! $ : , E a p a p e o ! a a d u ! a a o g z u ! u a ~ o d ! B
a a a ! w 8 p p y w n s u o : , y u ! q [ e a p B y u n ' I n 1
- n q ! n a y a e s a : , a u ' ! ! a a ! w e j u ! a ! a d U I
e e a p y a s e a ! a ! u
- 0 1 0 3 e a a a l n d ' s n p a r a u p y e a I n q ! n : ,
' n a ~ a u r a ? $ a a : , s a p e a e ! j e [ n d o d ' 1 y d
- w o a d u a ~ o d n : , y a e a ~ u r ! a d u ! a z a l u a n r
- ! I " a s y s e a q e l ! ~ ! q ! s o d n e n u a l a p e a
' a 0 4 1 l d y 1 e l a J a a s y l e o d g s a u a ! 8 u ! a e j
a l a p u e l 8 e : , n q u a d ' a n a a z a a J O I a l ! ! a d
- o a d a w n s u o : , ! k - y s a l a u ! q l e s u ! u r a a $
- a p q p : , u ! p ! ! m q s y d e s d q . ! a ! u o ~ o : ,
p [ w a p a u ! j e n a l u a d ! u ! 2 a e w a ~ d s
: , a q a s y J e a p u r ! a d u [ ~ e ! ' ! ! u a a ~ ~ n d u r ! ~
u s ~ n [ n q ! n : , 1 n o o l f ! u r a p a d e o a d e ! B n d
! a n 2 e j 7 - & U I a u ! q l e a p y l ! s g 8 a ! j y s
a 1 n q a . q ' u ! p a o w ! a d a p y 3 ! a ? o r d a u e a y
a ? s a a m : , ' ! n [ n q ~ n : , y a e s a 3 a u v d n z q d
' ! . I 0 7
- ! p e a g o d n : , a [ ! z a n ! [ ! 4 a ! o [ e s e [ a p
y a ! p e ' y a e n y u r ! a d a p n y a n d u r ! ~ [ n s a l n o
e [ y u n q a ! i o n p o a d o e z q e a a J O A a : ,
a [ a u ! q l e e u o ! z o p a a o a a a e : , u ! p ' a ! a e n a q
- a j ! 4 a ! a e n u e ! a p u n l u ! s o a a w n u a p
I n q s a p ? a ! n d n : , g u a e ! a p q ! n : , u n y u y ~
- J a l a p y p o l a w y q s e a q " y a n l s y d n : ,
! a n S e j & s n ~ d ' y l ! : , y d y : , a n a ! u r n : , u q d
p u n q ! n : , a p [ n d a o : , a l s a d y u n d a s y s y p
- u e u r o : , a a ! ! u n - a o ! a a d n s ~ n d a o : , u ~ q j e
a s a 3 e a a a z a a s n ~ d ' ~ u e a q B y 8 u ! i n d l a : ,
e u n e a p l o l a ! j g s a ! n q a a . ) q ! n 3 a p [ n d a o : ,
u y . y a n l s y d ! i a a a ! u r B y 0 9 - 2 2 a p
a ? e l y u e : , o d n l s u r y s e l a s e u w e o , ~
. ! j w ! s a a e a a s n u [ n q ! n : , a e ! e z ! ~ : ,
y a n l y l u r 1 4 ! a ! u o [ o : , I n a q ! l ! q : , a a l g a [
- ! q e ? s a a a m : , ' ! a n s a [ n : , a a l u ! ' y s ! z - e $ e
a q u y a q o n : , ! o u n l e a u ! a a a ? u ! l n a o l
- 1 n 3 ! d v ' y ~ e l o l ! n [ e s d g a p a o ' s a p : ,
! n u n e p s n a q e a a ! a d o a p ' a I ! a o l j B n g
- s ! p a n : , a l e a n l e u ! j y ) ! u r e [ e : , a p y l e u
- ! a j ! a o a u n a l s a ~ n l n q ! n : , e a a a p u ! l x 3
CUIB
120 CUIB
ambele fete. Desigur c5 o colonie
astfel aranjat5, cu fagurii apropiati,
va avea rnai mult puiet depus in cuib
de c5tre matc5.
A~ezarea En pat cald a ramelor din
cuib este o operatie care se face incri
de la inceputul lunii august la stupii
orizontali, o dat 5 cu aparitia noptilor
reci. Operatia ajut5 la p5strarea in
iarn5 a unei c5lduri mai constante
pentru ghem gi extinderea cuibului in
primtivarri. Stupii care au cuibul cu
fagurii agezati in pat cald in perioada
de toamn5 gi prim5var5 pin5 in luna
rnai, extind cuibul rnai mult decit cei
care stau in pat rece, dar numai cit
vremea este r5coroas5. De indat5 ce
apar zilele calde de mai, cuibul tre-
buie intors in pat rece, c5ci atunci
albinele au un consum rnai mare de
aer gi primenirea acestuia se face mai
greu avind fagurii In pat cald. La stupii
multietajati, agezarea fagurilor tre-
buie s5 fie numai in pat rece, c5ci
numai aceast5 pozitie contribuie la
realizarea rnai uniform5 a c5ldurii in
cuib in intervalele ambelor corpuri,
acolo unde obiqnuit ghemul st 5 in ma-
joritatea perioadei de iernare.
Calitatea fagurilor are qi ea insemn5-
t at e in extinderea cuibului. I n prim&-
var5 fagurii de culoare inchis5 sint
preferati de matc5 pentru ouat, clci
ei t i n mai mult5 c5lduril puietului.
Llirgirea spatiului de cuib are mare
rol in extinderea ouatului m5tcii.
V.n. Tehnica apicolli, lunile martie qi
aprilie, l5rgirea cuibului.
Pcistrarea cdldurii coloniei qi extin-
derea cuibului constituie o preocupare
pentru stupar fn special inprimele s5p-
tiimini ale primriverii, cind cuibul
esteabia infiripat, cu puiet putin qi deci
pot apare in cuib temperaturi rnai
coborite. Mai tirziu, cind extinderea
puietului a luat proportii Pnsemnate,
problema cgldurii nu rnai este at i t de
importantl. Stupii trebuie s5 fie ad5-
postiti de curenti gi vinturi tari, cel
putin in timpul iernii qi primgverii, cri-
ci dac5 albinele pot lupta ugor contra
frigului printr-o alimentare mai bo-
gat5 cu miere, fn contra curentilor
reci sint cu totul dezarmate. V.n.
Vi nt ul . Num5rul fagurilor in cuib este
in raport de puterea coloniei pentru
acoperirea lor cu albine, urmind ca ei
s5 fie ad5ugati pe m5sura cerintelor
si m5rginiti cu diafragme sau perne,
in spre spatiul go1 a1 stupului. Dupri
cercet5rile lui I. B. F r e e, crildura
pierdut5 gi deci scgderea temperaturii
din cuib, se compenseaz5 cu urm5toa-
rele cantitsti de hran5 consumat5 In
medie pe zi de o albin5:
In prim5var5 stuparul trebuie s5 se
fereasc5 s5 deschidri stupul pe timp
rece; o va face numai pentru operatii
indispensabile.
Protectia exterioarli a stupilor in
prim5var5 gi toamn5 se face numai la
peretii care nu sint inc5lziti de soare;
cel putin peretele frontal trebuie lilsat
sri fie b5tut de soare, fapt care influen-
teazri mult dezvoltarea cuibului. 0
colonie bine protejat5 gi la exterior
se va dezvolta rnai bine.
In concordant5 cu temperatura, in
cuib trebuie s5 fie gi o umiditate re-
lativ5 de 75--80%, creind acea micro-
clim5 favorabilil dezvoltirii larvelor;
f5rri aceasti umiditate s-ar produce
deshidratarea organic5 a larvelor 8i
puietul ar suferi.
Intr-adevgr, este stabilit cil tem-
peratura normalg de 35C in cuib ajutii
puietului de albinh s5 eclozioneze
exact la 21 de zile; clnd ea coboar5
la 30C albinele apar la 25 de zile;
la 20C albinele se nasc f5rP aripi.
f n schimb ea nu trebuie s5 depilgeascg
nivelul maxim de 35C cilci la 37C
albinele se nasc la 19-20 zile dar ele
apar cu aripile incomplet dezvoltate.
La o temperatur5 a cuibului peste
37C incepe sB moar5 din puiet pin5
la 14-24%, ceea ce este o pagub5
imens5 pentru c.regterea cuibului vi
dezvoltarea coloniei. f n afar5 de acea-
sta, culeg5toarele igi incetinesc act,ivi-
tatea, num5rul c8ut5toarelor de ap8,
dup5 L i n d a u e r, se m5reqte intr-o
proportie de 90% in detrimentul strin-
surii.
CULES este denumirea ce se d5
activitgtii desf5gurate de un insemnat
grup de albine din colonie, cel a1 cule-
ggtoarelor, pentru acumularea in stup
a mierii gi polenului. Culesul este in
raport direct cu prezenta nectarului
qi polenului i n flori qi mai ales de
bog6tia in zah5r a nectarului, cit gi a
substantelor albuminoide ale polenu-
lui. Sint flori care, degi cunoscute ca
bune produc5toare de nectar, uneori,
din anumite cauze, secret3 nectar
cu o concentratie de zahlr sub 8%,
care nu mai atrage albinele decDt !n
cazul c l este mare lips5 in stup sau
in cimp. La cules albina alege dintr-o
serie de flori ce i se prezint5 pe cea
mai bogati in zahzr. De asemenea,
sint plante care produc mari cantitsti
de polen - cum sint de pild5 unele
conifere care intereseaz5 prea putin
albinele, fiind s5race in albumine.
Ele sint mult mai pretentioase mai
ales atunci cind au de ales dintr-o
mare varietate de flori aflate in unele
momente in natur5. De pild5, prim6-
vara gi vara, cind ele au pajigti pline
de diferite flori, culeg activ numai de
la cele care au un procent mare de
zah8r - 20-25-30%, neglijind pe
celelalte; spre toamn5 ins5, pe mii-
suril ce florile dispar o dat 5 cu sosirea
noptilor reci, ele sint bucuroase s5
soarb5 nectar qi de la cele care au
abia 8-9% zah5r. Albinele trec cu
oarecare greutate la cules de la o specie
la al t a, pentru c5 aceast5 munc5 im-
plic5 formarea unui nou reflex condi-
tionat de cules. De aceea, dup5 ob-
servatiile f5cute in ultimul deceniu
de cercetgtori transportul stupilor in
pastoral pentru un cules bun nu se
mai execut5 cu multe zile inainte de
aparitia lui, c5ci albinele obignuite cu
primul gi micul cules de intretinere ce-i
oferise flora spontan5 ce a glsit-o in-
floritil la sosire, pierd citeva zile
din culesul principal. Stupii deci se
transport5 la pastoral in preziua apari-
tiei culesului mare, pentru ca ele s5-gi
formeze reflexul de cules in special pe
planta cu mult nectar. Numai colo-
niile cu o insemnat5 rezervl de albine
zbur5toare pot s5 fac5 fat5 unui cules
bogat. V.n. Tehnica apicold, luna apri-
lie - realizarea marei rezerve de cu-
leg5toare.
Dar fn aceeagi m5sur5 productia va
fi influentatii oarecum negativ de un
al t factor: prezenta la momentul opor-
t un a unui numeros puiet necilp5cit
care cere ingrijire atentii rji mobilizeaz5
fn slujba lui multe albine tinere. In-
vers cind in cuib deschis este putin
puiet, vor fi in cimp albine culeg5-
toare numeroase, mobilizate pentru
culesul respectiv. Cercetiltorii au sta-
tornicit c5 la un cules bun o colonie
ce are numai 1 kg de albin5 culeg5-
toare poate sii produc5 o recolt5 de
7 kg de miere: cu cit in stup disponi-
bilul de albin6 zbur5toare va fi mai
mare, cu at i t productia se mgregte in
raport mult mai insemnat: de pild5,
1, 5 kg de albin5 zburiltoare produc
15 kg de miere, iar 4 kg dau 44 kg.
Stuparii caracterizeaza tipurile de
cules gi productia de nectar Dn flori,
cu diferite denumiri: cules slab, activ,
CULES
122 CUTIT DESCAPACITOR
mediocru, cules de stirnulare, de in-
tretinere, cules mare, exceptional sau
ml es de noapte etc., legate toate di-
rect de cele dou5 elemehte de baz5 care
le creeaz5: secretia abundent5 a nec-
tarului dintr-o anumitii floare, cit
.fji num5rul mare de albine culegatoare
in momentul cind apare culesul prin-
cipal. Folos mare pentru albine gi
:stupar e atunci cind sursa de cules nu
e prea departe de stupin5, iar zborul
nu epuizeaz5 fortele fizice ale culeg5-
toarelor.Desigur c5 in aceast5 privin-
t 5 exist5 gi o limit5, care dac5 este
.dep5git5 de albinele culeg5toare, zbo-
rul lor este chiar in pagub5. De pild5,
prof. H a r d i n g de la Universi-
t at ea din Alberta (Canada) a obignuit
albinele s5 aduc5 nectar de la dep5r-
t5ri variate; la sosire, prindea albinele
marcate gi le cint5rea; a stabilit c5 o
albin5 care culegea nectar de la
8 km, venea cu guga goal5, c5ci toat5
inc5rc5tura era consumat5 pentru efor-
turile musculare ale zborului gi tre-
buia la intoarcere sii mai consume din
rezervele adunate in stup.
Citeva din aele mai importante con-
di t i i pentru asigurarea unui cules
abundent sint urmtitoarele: o rezerv5
tnsemnat5 de albine culeggtoare tinere
sau ptistrate fiziologic tinere, in
momentul aparitiei marelui cules ;
spatiu larg de depozitare a strinsurii
in st up; faguri gata cl5diti pentru ca
albinele s5 nu mai piard5 timp la
construirea lor; colonii ajut5toare fa-
cute din timp gi care se unesc cu colo-
nia-mam5 la cules; prezenta m5tcii
in mijlocul albinelor, sau cel putin,
coloniei s5-i fie asigurat5 continuita-
tea dtiinuirii sale prin botcile respec-
tive.
CUTIT DE S C~ ~ CI T OR, servefjte la
descgpiicirea celulelor fagurilor plini
cu miere, inainte ca acegtia s5 fie
pugi in extractorul centrifug. Pen-
t r u a lucra repede gi ugor, el se
tine intr-o cratitg cu ap5 fierbinte
agezat5 pe o lamp5 de petrol. Sint
cutite desc5pGcitoare inc5lzite con-
tinuu cu curent electric ce p5streaz8
permanent cgldura la o anumit5 tem-
peratur5 in raport cu rezistenta curen-
tului. El are un declangator automat
care intrerupe curentul atunci cind
cutitul este prea fierbinte.
f n ultimii ani a fost realizat In
S.U.A. un aparat actionat de curent
electric, format dintr-o lam5 vibra-
toare migcatti foarte repede ; lama este
inc5lzit5 de un generator de aburi,
iar cutitul descgp5cegte odat5 fagurele
pe ambele fete. Cu acest aparat lucra-
<
rea este extrem de ugoar5, putindu-se
desc5piici intr-o or5 peste 100 de
Cutit pentru descBpBcit fagurii cu rniere
f a g ~ r l mari.
DADAXT CHARLES (1817-1902) a
fost un apicultor, scriitor gi inovator
in apiculturB, de renume mondial. A
publicat lucrgri valoroase, di n care
,,Albina gi stupul" st 5 la temelia teh-
nicii apicole. El este creatorul t i pu-
lui de st up ce-i poart5 numele gi a
cl rui m5surci de ram5 a fost adopt at 5
$i la noi.
DALTA APICOLA est,e o unealtli de
care apicultorul nu se poate lipsi.
Oric,e operatie in stupinti, cere ajutorul
acestei unelte. Intr-adev5r albinele
propolizeaz5 ramele st upi ~l ui at i t pe
scaunul pe care se reazem5 umeragele
lor, ci t gi spetezele invecinate intre
ele. Apicultorul nu ar putea s5 fac5
revizia stupilor, f5r5 a o folosi. Dal t a
apicol5 se face di n otel inoxidabil
gros de 2 mm de dimensiunile prev5-
zute in STAS. Desenul al5turat este
15muritor.
Dalta apicolg
DANSUL ALBmELOR. Cind albinele
culeg5tjoare g5sesc in cimp nectar gi
polen bogat, i ndat 5 ce se inapoiazh
in st up fac migc5ri asem5n5tJoare unui
dans. Felul acestuia este in functie de
directia vi distanta pin5 la sursa de
cules: unele fac dans circular, altele
in form5 de secers sau imitind cif1.a I.
iar unele igi balanseaz5 abdomenul:
Acest loc il stabilesc in raport de
pozi! ia soarelui in momentul cind efec-
tueazli dansul, ci t gi de unghiul mi!-
c5rilor ce le fac fat5 de aceast5 pozitie.
Concomitent albinele care-1 execut5
t,ransmit gi mirosul florii respective gi
palitlatea nectarului adus in stup.
i21binele. cind executti dansul. emi t
gi sunete, mai precis ultrasunete. Toa-
t e aceste manifest5ri ca: dans, sunete,
mirosul nectarului ori a1 polenului
care e cel a1 florii de la care au fost
culese, excit5 centrii nervcgi, iar al-
binele reactioneazs in consecint5. Cer-
cet5torul v o n F r i s c h a perce-
put gi inregistrat pe band5 de magne-
tofon sunetele emise de albinele dansa-
toare, sunete care se compun dintr-un
num5r mare de impulsuri sonore.
Zgornotul se aseamgnti-foarte rnult cu o
b5taie rapid5 de t ob5 gi duce la con-
DANSUL ALBINELOR
124
DANSUL ALBINELOU
cluzia c5 manifestatia sonor5 consti-
tuie un complement esential a1 dansu-
lui albinelor. ,,Albinele, care se ina-
poiazg de la o sursg unde se afl5 o
solutie de zahgr foarte concentrat5,
bat toba foarte agitat In cursul fazelor
migc5rii balansante -in medie de 35
d e ori pe secundg - in timp ce albi-
nele ce vin de la sursg melifer5 slab5,
emi t numai 10-15 impulsuri pe se-
cundg" (V. F r i s c h).
Toate aceste manifestgri din stup se
adreseazg gi sint sesizate numai de
albinele care au aceeagi stare fiziologi-
c5 Si care fac parte din categoria cule-
ggtoarelor. CercetBtorul, studiind am5-
nuntit ,,limbajulU albinelor, a dovedit
cii ele lgi transmit astfel pozitia locu-
lui de cules chiar ~i atunci c'lnd noi
nu vedem soarele, c5ci ele percep
razele ultraviolete pe care oamenii nu
le viid gi folosesc lumina polarizatg,
pentru a afla pozitia soarelui mascat
de nori. El documenteazii cu rapor-
torul in minZi, tinfnd seama de indi-
cativele date de o albing culeggtoare
ce danseazg in raport cu pozitia soare-
lui, unde ele se indreaptg gi la ce dis-
tantii anume.
Dansuri variate se observli. atunci
cind , concomitent , in naturg au apBrut.
Dans circular gi balansant a1 albinii
( O r o s i P a l l )
dou5 culesuri - care nu pot avea o
valoare egalg. fntr-o astfel de situatie,
in stup apar douii grupe de albine,
fiecare dansind altfel, in raport cu
bogstia nectariferg a plantelor respec-
tive gi distanta ce o are fiecare fat5
de stup. Cele care culeg de la floarea
cu valoarea nectariferg mai mare, vor
face un dans mai agitat, mai energic,
fat5 de grupa ce aduce nectar cu pro-
cent de zahiir rnai scgzut. Cind nectarul
are un procent mic, de 10 pin5 la 13%
zahsr, dansul este sgltlret, pe cEnd la
culesul de la o floare cu nectar in
proportie de 30%, ele fac dansuri cir-
culare. Cind concentratia de zahiir in
nectar scade sub 8-9%, dansurile
inceteazg. Directia dansului se schim-
bii in raport cu migcarea soarelui.
Noaptea dansurile se intrerup, ins5
dimineata incep din nou.
Comunicarea, sau felul in care o
albinii culeggtoare transmite albinelor
din stup descoperirea unei noi surse de
nectar sau polen, este urmitoarea:
dansatoarea impiirtiiyeste albinelor din
juru-i o parte din nectarul adus in
gugii. Cu aceast5 ocazie, ea deschide
gura yi scoate o mic5 picgturii, far5 sg
intind5 limba. Vecinele ce o inconjoarii
igi intind gi ele limba vi sug nectarul
oferit de culegiitoare migcindu-gi ante-
nele, ca gi cllnd ar comunica ceva unele
altora. Albinele primitoare ating cu
ltibutele fata culegiitoarei, ca gi cind
ar Indemna-o s i le mai dea. Tot astfel
se comport5 in primilvarg gi cgr8-
toarele de ap5, mai ales cind apa lip-
segte gi ele au dat peste un izvor nou.
Culeg5toarele de polen fac un dans
asemgnlitor cu cel descris mai sus, in
form5 sinuoasii, desc6rcindu-gi cosule-
tele.
V o n F r i s c h sustine c5 albine-
le isi transmit t ot prin dans gi alte
elemente asupra surselor de nectar,
dintre care chiar gi culoarea florilor
DANSUL ALBINELOR
125
DAUNATORII ALBINELOR
respective, comunicare pe care o fac
mai repede sau mai incet, variind
astfel exprimarea.
Albinele mai fac un fel de migc5ri
sglttirete pe care cercetgtorii le-au
denumit tot ,,dansuriU. Ele se mani-
fests astfel : cind. neputind s5 se curete
singure solicit5 altei albine s5-i fac5
aceast5 ,,toalettiU. E aga-zisul ,,dam
de cur5tareL.. In aceast5 privint5
R. C a z v i n btinuiegte c5 acestea
si nt intr-un numar redus in colonie,
specializate drept ,,cur5titoareU. Mig-
c5ri neobiynuite mai face unele albine
care ,,maseazgX antenele gi picioarele
anterioare ale altei albine, ce desigur
ii cere acest ajutor. Cunoscutul savant
H a y d a k M. a observat cum albi-
nele unei colonii orfane executau un
,,dam de bucurie" in momentul cfnd
di n botca maturti a ap5rut mult agtep-
t at a matcti tfn5r5, n5dejdea de miine
a comunitgtii. Albinele fac acest dans
sprijinindu-se cu picioarele dinainte
pe corpul unei vecine, iar cu abdo-
menu1 execut5 5-43 migc5ri scurte gi
repezi; apoi trec mai departe la alte
surate repetind migcarea. S-a observat
c5 albinele mai execut5 acest dans vi
seara, la terminarea lucrului in zilele
d e cules intens, cind este timp linigtit
$i muncti spornic5. El 1-a denumit pe
acesta ,,dam de multumire."
Dansuri speciale au fost observate
de L i n d a u e r in preajma roitu-
lui: albinele a\ea~g% pe fagwi In zig-
zag balansindu-gi corpurile gi rotin-
du-yi aripile. Este destul ca numai
clteva s5 porneasc5 acest fel de dans,
ca apoi s5 devin5 aproape general;
colonia intreagii e prinsti de frenezia
lui, albinele emit nigte sunete ase-
m5n5toare cu un zumzet iar pe urdinis
incepe s5 se strecoare yuvoiul viu de
albine in bucuria acestui miiret act
a1 nagterii unei noi familii. Zumzetul
acesta este bine cunoscut de stupari,
care gtiu precis atunci c5 dintr-un
stup oarecare a pornit un roi.
DARWIN CHARLES, 1809-1882, mare
savant naturalist englez, autor a1 cele-
brei lucr5ri ,,Originea speciilor" (1859),
gi-a sprijinit cercetgrile biologice pe
realitatea gi conceptia materialists. El
vede lumea vegetal5 gi animal5 in dez-
voltarea evolutionist5, derivind din
alte gi alte specii vii, de-a lungul mili-
oanelor de ani. A stabilit de asemenea
insemngtatea poleniztirii incrucigate in
sprijinul vitalitatii yi fertilitgtii plan-
telor, mai cu seam5 la cele unisexuate.
A fost un mare admirator a1 albinelor
pe care le-a studiat, stabilind unitatea
biologic5 a coloniei, selectia ei, ere-
ditatea givariabilitatea raselor, cit gi
leg5tura strins5 dintre floare gi albin5.
DAUNATORII ALB~ELOR. In afar5 de
bolile ce le amenin15 viata, lor gi
puietului, albinele au multi dugmani,
at i t din regnul animal, cit qi din cel
vegetal. Unii din acegti d5un5tori
atacg albinele adulte, sau puietul,
altii rivnesc la hrana acumulatii f n
faguri consumind cu 16comie mierea,
or nimicesc fagurii de cear5 in c5u-
tarea polenului yi altor rezidii orga-
nice cu care se hr5nesc.
Insectte diuntitozbre. A c a r i a n,
Acarapis Woodi V.n . Acarwza.
C ci 1 u g ci r i { a, Mantis religw-
sa este o insects din o r d i d A~t r o-
podelor ce se aseam5n5 cu licusta. Are
culoarea verde Inchis5 cu picioarele
lungi gi subtiri, inzestrate cu o agili-
t at e far5 seam5n. Se hrgnegte cu insec-
t e, in special cu albine, viespi etc.
Din fericire are gi ea multi dugmani,
intre care cei mai de seam5 sint ciorile.
La noi pagubele facute de aceast5 in-
sect5 sint mici fat5 de alte t8ri.
C l e q t a r u l p c i s t u r i i , Sil-
vanis sirinamensis, coleopterti de 1,5-
DAUNATORII ALBINELOR
126 DAUNATORII ALBINELOR
2 mm care se hrGnegte, cregte gi se in-
multegte in polenul colectat la fel ca
gi Carpoglyphus lactis gi Glyciphagus
domesticus apis. V.n. Polen, p5strarea.
F l u t u r e l e c a p d e mo r t ,
Acheronita atropos, p5trunde noap-
tea pe urdinig, scotind un sem-
nal ca un strigiit ascut,it asem5-
n5tor cu eel a1 unei m5tci care
este inghesuit5 de albinele vriijmage.
El isi umple gusa cu miere si se in-
toarce pe aceeagi cale. La plecare, fiind
prea voluminos - c5ci are guaa plinii
- nu mai incape pe urdinis, iar al-
binele il atacii gi-l ucid.
Fu r n i c a, Formica,avidi demiere,
atac5 stupii mai ales noaptea. Fur-
nicile igi cl5desc locuinta in apropie-
rea stupinei, iar uneori igi fac cuib
chiar in stupi, sub podigor sau intre
peretii dubli ai unor stupi astfel con-
struiti. i n special noaptea atac5 fa-
gurii cu miere qi nelinigtesc mult al-
binele. Uneori atac5 chiar puietul din
faguri; albinele, neputind lupta con-
t ra lor, igi pBr5sesc locuinta. fn atari
situatii, degi furnicile sint folositoare
pgdurii, trebuie luate m5suri severe.
Uciderea furnicilor se face turnind ci-
teva zile petrol pe locul furnicarului.
Arseniatul de sodiu - 3-4 g ames-
tecat cu putin zahsr, se pune intr-o
cutie acoperit5 cu pfnz5 metalic5.
In lipsa arseniatului de sodiu se
poate prepara o solutie de borax care
este chiar mai bine consumat5 de fur-
nici, cu acelagi efect. fn 100 g apii
fierbinte se dizolv5 20 g borax; solutia
se amestec5 cu 100 g miere sau zah5r ;
se d5 furnicilor t ot in cutii acoperite
cu capac de pin& metalicg cu ochiuri
de 2-2,5 mm. 0 metod5 practic5 este
ca in jurul stupului atacat s5 se pre-
sare cenuv5, iar t5rugii 95 se ung5 cu
p5cur5. Sarea de buc5t5rie presBrat5
in jurul furnicarului inde$rteaz5 fur-
nicile din prisac5. Se presar5 de ase-
menea gi in jurul t5rugilor sau posta-
mentelor pe care stau stupii.
G i n d a c u l a l b i n e l o r , Tri-
hodes apiarius, este un vierme cam de.
12 mm lungime care triiiegte numai
acolo unde stupii sint 18sati murdari
si neflambati in fiecare prim5varA.
In stare natural5 viermele se ads-
posteste in scoarta copacului, in a c5-
rui scorburii stau albinele unei colonii-
Totugi s-au g5sit gi in stupii sistema-
tici, unde larvele lor triiiesc cu rezi-
diile necuratate aflate pe fund. El
atac5 gi puietul in faguri. Larvele
acestei insecte se dezvolt5 in celulele
puietului. Un tratament bun este fu-
mu1 de tutun. V. n. Pa'duchele albi-
nelor .
G d s e 1 n i t a, Galleria mello-
nella, fluture de culoare cenugie-argin-
tie, de 1,5-2 cm lungime, foarte pro-
lific, depune ou5 in stup si citeodatg
chiar in celulele fagurilor. Dup5 Bor-
chert, femela depune pin5 la 1 000 d e
ou8, alegind stupii r5u pgziti, in care
patrunde in timpul noptii. I n cursul
verii apar 2 - 4 generatii de molii. Din
ou5 ies larve care sap5 galerii in fa-
gurii vechi, pe la baza celulelor hr5-
nindu-se cu resturi de polen, cft qi cu
resturi organice rlmase, de la puietul
deja eclozionat. Galeriile din faguri
le c5ptugesc cu o tes5tur5 deasii, pe
unde albinele nu pot trece ca s5 ucidA
larva fluturelui. Larva folose$te pen-
tru completa ei dezvoltare 0,4 g cear6.
Mai este o varietate rnai mi&, numai
de 7-8 mm denurnit5 Achroca gri-
sella care face t ot atitea pagube. Este
mai putin prolific5, depune pin5 la
300 de ou5. Larvele acestei specii
ajung pin5 la 1,5 mrn. MBrimea lar-
velor la ambele specii insii depinde in
bun5 mAsur5 gi de conditiile de mediu
exterior gi hran5. Fluturele mare ier-
neazii in faza de larvii gi pupg, iar
cel mic numai ca larvii. Peste iarnii
DAUNATORII ALBINELOR
127
DAUNATORII ALBINELOH
ei stau nemigcati, f3r5 s5 se hrgneascii.
Pericolul mare este pentru fagurii din
depozit, pe care-i distrug. Lupta con-
t ra lor se duce prin asfixierea flutu-
relui, a larvelor gi pupelor cu fum de
sulf, dar care trebuie repetat5 din dou5
fn douti siiptiirnini, incepind din mar-
tie-octombrie. De cPnd ins5 sint in
comer! alte produse mai ugor de apli-
cat gi f5r5 riscuri, afumarea cu sulf
se folosegte mai putin. De exemplu:
paradiclorobenzenul (C,-H,-CI,), care
se prezintg sub form5 de cristale mici
albe. Produsul se folosegte punindu-se
o lingurits pe gipca superioar5 a unei
rame cu faguri; aceastfi doz5 este sufi-
cient5 pentru un corp de 10-12 fa-
guri. Corpurile se suprapun gi se lipesc
cr5pciturile la locul de imbinare cu
figii de htrtie lipite cu pap. Produsul
se volatilizeazci la + 20C. Sporii unor
bacterii cunoscuti sub numele de ecto-
bacterin 3 gi virusul poliedriei care
stnt pulberi alccituite din spori gi
bacterii, atacti gi se dezvoltii in cor-
pul larvelor de gaselnit5 distrugind
larvele din faguri. Ei pulverizeazii fa-
gurii cu acqt i spori care sint inofen-
sivi pentru albine ?i stupar in propor-
t i e de 0,1 g de ectobacterin 3, pentru
fiecare ramci. f n acelagi scop se folo-
segte gi acidul acetic, V.n.
L u p u I a 1 b i n e l o r, Philan-
ihus triangulum este o viespe rnai
mica dar foarte puternic5, care prinde
Lupul albinelor
din zbor albinele, le ucide gi
le duce la cuib, unde le dB ca
hran5 larvelor. Face pagube in
stupinti atunci cind num5rul
lor este mare. Cunoscutul ento-
molog I. H. F a b r e susfine
cfi fiecare viespe din aceast5
specie ucide pin5 la 300 de
albine. Pericolul mare pentru
albine apare atunci cind cuibu-
rile lor, cl5dite in pgmint, de
preferat din cel nisipos, sint prea nu-
meroase prin apropierea unei pris5ci.
Lupta contra lor trebuie dus5 cu
toat5 strggnicia. Sulfura de carbon le
asfixiaz5 turnind-o prin intrarea prin-
cipal5, care se astup5 cu piimint. Cine
nu are sulfur5, poate turna 5-43 litri
de motoring in cuib, acoperind apoi
cu piimint.
M e 1 o el Meliie uerigatus, cu larve
de culoare neagr5 gi Meloe proscara-
beus, de culoare g5lbuie sint Iriungu-
lini din fam. Meloidae care contine
cantarid5 in corpul lor provocind
boala triungulinosa. Larva se nagte
din ou5 depuse de femel5 chiar pe p5-
mint. Aceasta se urc5 pe flori yi ag-
teapta sosirea albinelor de care se
agat5. Fiind foarte mio5, c6ci m5-
soar5 2-3 mm, albina o duce in stup,
unde ea atacii larvele cu care se hrg-
negte. Ele se fixeaz5 pe corpul albinei
in dreptul corsetului (petiol) pe inele
abdominale sau pe cervix, provocind
albinelor o mare nelinigte. Ele se zbat
fgcind salturi curioase, asem5ngtoare
cu un dans gi caut5 s5 se scuture de
paraziti fgr5 ins5 a reugi. Albinele
parazitate nu se mai hrgnesc ~i mor.
Cite odat5 cind colonia este infestat5
de aceste larve, ele stau cu zecile pe
albine, incit acestea iau o culoare
brun-roscatg sau neagrri, in functie de
specia parazitului.
Tratamentul cel mai bun este fumul
de tutun, pe care deindatii ce-1 simt
DAUNATORII ALBINELOR
128 DAUNATORII ALBINELOR
parazitii p5rHsesc corpul albinei gi se
]as5 s5 cad6 pe fund. Apicultorul in-
tinde acolo o hirtie mai groasii pe care
cad parazitii gi ii aruncii apoi in foc.
Altfel, dupii 3- 4 minute ei se redre-
seaz5 rgspindindu-se repede in stup.
f n colonii puternice, albinele se orga-
nizeaz5, atac5 larvele in stup, le prind
cu mandibulele gi le ucid, scotindu-le
afar5, pe scindura de zbor.
M u s c a s e n o t a i n i a , Seno-
tainia tricuspis, este o insect5 care-gi
depune larvele pe trupul albinelor, ge-
nerind boala senotainoza. Este ceva
mai mica decit musca comunii, 6-8
mm, gi se deosebegte de aceasta prin
culoarea sa cenugie deschisii, avind o
pat5 alba pe cap gi picioare mai lungi.
Din zbor, se agazii pe trupul albinei,
depunind 1-2 larve foarte mici, ce
nu pot fi distinse cu ochiul liber. MB-
rimea acestora este de 0,7--0,s mm gi
abia de 0,4 mm grosime. 0 singura
muscii depune 100-700 larve. Larva
depus6 are un aparat bucal chitinos
propriu, cu care incepe s5 road5 inve-
ligul de chitin& a1 albinei. Se b5nu-
iegte c5 in atingerea acestui scop este
ajutats ~i de o secretie glandular5
acid5, care dizolvii chitina toracic5 a
albinei. 0 dat a pZitruns5 in torace,
larva incepe s5 se alimenteze din tesu-
turile musculare ale insectei p5trun-
zind uneori in cap, in organele sensi-
bile gi mai cu seam5 in torace.
Insecta gazd5 moare in citeva zile
de la parazitarea ei, obignuit 3-6 zile.
In acest timp larva parazit5 a gi ajuns
la, maturitatea sa larvar5, cfnd p5r5-
segte trupul inert qi se ingroap5 la 7 cm
in @mint. Acolo st5 25-27 zile sub
form& de pup5. Dup5 B o i k o, ciclul
de dekol t are in timpul verii este foarte
variat,.de la 15-33 de zile. fn cursul
unei veFi se succed cel mult trei gene-
ratii; cea de toamn5, in stare larvarii,
se ingroap5 pentru iernare fn pgmint,
unde st 5 ca pup5 pin5 in aprilie, cfnd
apare ca insect5 adultii.
Sint localit5ti gi stupini grav atinse
de aceast5 musc5 parazitar5, care
poate distruge familii intregi.
La noi in tar5 abia in 1956 a fost
identificatg de C. P e 1 i m o n in
citeva regiuni din gesul dungrean; a
fost giisit5 ins5 gi in nordul Moldovei.
Aria sa de r5spfndire este mare ca ti
pericolul pe care il reprezintii, dac5
nu se vor lua m5suri pentru distru-
gerea ei.
Tratamentul const5 in folosirea unei
paste din pulbere D.D .T. amestecatg
cu scrobeal5 de cartofi, sub form5 de
emulsie.
Ea se prepar5 cu ap5 in proportie de
I%, amestecindu-se ulterior cu 100 g
pulbere de D.D.T., in concentratie de
10% sau dac5 in corner! se va giisi
D.D.T. cu concentratie de 20%, se vor
pune numai 50 g. Amestecul acesta
emulsionat se intinde pe o pfnz5 alb5
sau hirtie, ori placaj, vopsit in alb,
exact cit suprafata capacului stupilor
din prisaci, care este locul de predi-
lectie a1 mugtei, ce st & acolo 18 pfnd5
gi atac5 albinele din zbor. Musca se
agaz5 pe pinzti gi se intoxic5 repede.
Emulsia se intinde din nou dupa 10
zile; seara se ridicii de pe capace pfn-
zele, c5ci roua ce cade noaptea cft pi
ploile spa15 emulsia sau o dilueazii
at i t , incit nu mai prezint5 pericol pen-
t ru mugte. 0 m5sur5 practic5 este age-
zarea pe capacul stupului a cftorva
farfurii albe gi adinci pline cu ap5 in
care se picurii 2-3 pic5turi de metyl-
mercaphtos, care atrage mugtele ie
se inneao5 ugor In ap5 (I. D a v i-
d e n k o ) .
P d d u c h e l e a l b i n e i , Bra-
ula coeca, este un parazit rotund, ro-
qiatic, pgros, cu 6 picioare, trgiegte pe
albine, stfnd pe toracele lor gi alegind
de preferintg matca. Fie c5 parazi-
1 DAUNATORII ALBINELOR
129
DAUNATORII ALBINELOR
teazH matca ori albinele
le excitil cu lgbutele buza
insectei gazde. Ea ii in-
tinde trompa cu resturi
de hran5, cu care pa-
razitul se alimenteazg.
Cind ins5 paraziteaz5 Pgduchele al-
matca, ea se hrsnegte din binei (Braula
ce in ce rnai putin, slg- 'Oeca)
beste, depune un num5r
rnai mic de oug rji cu timpul. piere.
P5duchii se inmultesc repede. Femela
depune ouii sub cHpEicelul celulelor
cu miere din faguri. fnmultirea are
loc in lunile iulie gi august, dupti
care urmeazg apoi o perioadg de stag-
nare. fn lunile martie rji aprilie, cind
albinele fac zboruri de curgtire, ei se
imputineazii.
Tratamentul cu naftalin5 a1 coloniei
invadatg de pilduchi este complicat,
dar bun. Se folosesc doze de 5-20 g
naftaling sub form5 de cristale presti-
rate pe un carton sau foi de hirtie rnai
groase. Spre margini se lass cite un
spatiu liber de 5-10 cm pe care se
refugiaza unele albine ce ar putea cti-
dea pe naftalin5. Peste stratul de naf-
talinii e bine s5 se arjeze o pinz5 met,a-
lic5 sau tifon ca albinele s8 nu cad6
direct pe subst,antg.
Doza ce se dH coloniilor este in ra-
port de puterea de rezistentg a speciei
de pgduchi aflati in prisacg, cit gi de
sensibilitatea albinelor, fat5 de nafta-
ling ; o do25 prea mica n-are efect asu-
pra parazitilor, iar cele prea mari dl u-
neaz5 albinelor sau puietului. De ace-
ea, Pn prealabil, se face o prob5 cu
patru stupi pe fundul cgrora se aplicti
cite o doz5 de naftaling de respectiv
5-10-15-20 g. Dupg 16 ore se scoate
cartonul gi se vede comparativ care
doz5 e rnai activ6, aplicindu-se tutu-
ror stupilor cu paraziti. f.nainte de a
pune naftalina, fagurii se distanteaz5
putin. Prof. P o 1 t e e v las5 matca
pe fagure, protejatH sub cHp6celul din
pinzg metalicil, avind cu ea gi c'lteva
albine insotitoare. V. n. Colivia, c. de
protectie.
Naftalina se presar5 seara, iar a
doua zi, dupg 16 ore, se scoate cartonul
cu parazitii ametiti care se ard. Naf-
talina poate fi folosit5 din nou. Tra-
tamentul se va repeta dup5 10 zile.
Dacii rnai apar pgduchi el se aplici
qi a treia oars.
In ultimul timp rezultate foarte
bune se obtin prin fumigatii cu
fenotiazinii. Substanta se prezint5 sub
form5 de cristale cafenii-cenugii ino-
dore, care se oxideazg la lumin5 gi aer.
Ea este folositg obignuit ca interme-
diar in sinteza diferitelor medica-
mente. Substanta a fost folosit5 pen-
tru prima dat5 de I. C i u k a 1 o v
in Bulgaria pentru distrilgerea p5du-
chilor. In afum5torul cu jar se intro-
duc 6 g substant5 (2 lingurite rase)
invelite intr-o hirtie. Doza este sufi-
cientii pentru dou5 colonii. In 30 se-
cunde se dau 30 jeturi de fum pentru
o colonie, apoi t ot atitea si in stupul
vecin, apoi din 20 jeturi in primul
stup si tot atitea f n cel de-a1 doilea.
fn total se dau in dou5 minute 100
jeturi de fum, consumindu-se doza in-
dicat5 rnai sus. Fumul trebuie s5 intre
in toate intervalele, de aceea afumg-
torul se plimbii pe urdinig cfnd la
dreapta, cfnd la stinga. Pentru alti
doi stupi afum5torul se reincarcg cu
alte 6 g substant5. Singurul neajuns
e cii ac$iunea fumului scade cind tem-
peratura aerului deptigeqte 10-12"C,
iar la 26C este inoperantg. E bine
ca afum5torul sii aibh o teavg prelun-
gitoare care intrii pe urdinig gi rHspin-
degte astfel in stup fumul de fenotia-
zin5. Operatia se va repeta dupi 7
zile, pentru a ucide generatia ce' a
eclozionat din ouille neatacate, V.n.
In primHvar3, cind fagurii se descg-
DAUNATORII ALBINELOR
130 DAUNATORII ALBINELOR
pgcesc pentru a fi dati albinelor ca
hran5, operatia s5 se facg in laborator,
iar capacelele s5 nu se dea la Lins albi-
nelor; sub ele pot fi larve de ptiduchi
incti nedistruse, care, dezvoltindu-se,
paraziteazg din nou colonia.
Fagurii cu miere sub a cfiror cgpg-
cele de cearti larvele pgduchilor igi
fac culcugul, s5 nu fie dati albinelor
altor colonii, inainte de a fi supugi
actiunii vaporilor de acid acetic. V.n.
Acidal acetic.
In lupta contra acestor paraziti,
apicultorii trebuie s5 nu uite nicio-
datti c5 p5duchii sint purttitorii para-
zitului nosemozei gi deci pe ling5 pa-
gubele amintite, ei pgstreaz5 gi difu-
zeaz5 in stupi, acenstB primejdioasg
boalg.
P ii i a n j e n i i
atacB albinele
mai ales cind iau nectarul din flori.
Ei stau ascunsi intre petale, iar cind
albina igi introduce capul in adincul
florii, o atncg, infigindu-gi msndibu-
lele pe petiol - cel ce face leggtura
dintre torace gi abdomen - parali-
eind-o complet. Dup5 ce suge singele
victimei, agteapt5 la rind altg albing.
Csn mni primsjdioasti este specia Tha-
rnisus roturdztus de culosre galben5-
rosiaticg, care se agaz5 pe florile cu
culoare assmsnltoare. Sint altii, mai
mici, ce tr5iesc mai ales in florile de
sulfing qi care paralizeazg albina cule-
gtitoare intepind-o cu un , ac veninos
in centrii cervicali dintre cap gi to-
race. Contra acestor dugmani apicul-
torul este cu totul dezsrmst. Alti p5-
ianjeni mici stau prin iarb5 in fata
stupului, atacind albinele care se ina-
poiaz5 cu nectar sau polen gi cad jos,
pe pgmint. Dintre acegtia pgianjenul-
lup, Lycosa, ori pgianjenul cu cruce
sau cu' diademg gi altii, toti sint dug-
mani da m9 ~ r t e ai albinelor singura-
tice. Ei nu ptitrund in stupi unde ar fi
distrugi; deci lupta contra lor este
foarte greu de dus. 0 mSsur5 bung e ca
terenul din fat a urdinigului s5 fie tot-
deauna perfect curat, iar buruienile
distruse.
P l o ~ n i t a d e c i m p , Palo-
menu prosina, de culoare verde cenugie
pe spate gi ugor castanie pe abdomen.
Ea emanl un miros nepllcut cind este
strivitg. Atacg albinele cind se ina-
poiazri din cimp gi cad greoaie in fata
stupului, le suge singele gi continutul
dulce a1 gugii.
U r e c h e 1 n i t a, Forficula auri-
caria, insectti omnivor5 care se adgpos-
tegte prin stupi, ctici ii convine c5l-
dura si umiditatea din interior. Ure-
chelnitele stau ziua ascunse sub fun-
dul stupului. Noaptea p5trund prin
urdinig in stup sau pe sub podigor gi
capac. Cind sint numeroase pot pro-
voca pagube mari in stupin6, cgci con-
sumti mult5 miere; uneori atacg piis-
tura gi chiar puietul. Contra lor se fo-
losegte un aluat compus din fosfurg de
zinc cu f8in5. Aluatul se face dintr-un
pahar cu ftiinl de griu, unul cu mglai
gi doug linguri de zahtir tos. Fosfura
de zinc se adaug5 in cantitsti mici
pin5 aluatul devine putin cenugiu.
Cu acest aluat apos se unge marginea
fundurilor gi laturile de contact ale
capacului cu stupul, deci pe acolo pe
unde d5un5torul p5trunde noaptea in
stup. Efectul acestui preparat du-
reazB un an.
0 mfisur6 practic5 este gi urmtitoa-
rea: peste podisorul stupului se agaz5
un sul de cirpe in care dSunBtoru1 obig-
nuieste s5 se ascundti in timpul zilei
Spre sear5, cirpa strins6, se scuturg
in foc, unde insectele sint arse.
V i e r m e 1 e a ; ii, Mermins albi-
cans, cit gi specia Mermins nigrescens,
sint paraziti ai albinelor. Ele 11 iau
din apele murdare, sttitute. PBtrunzind
in intestinul insectei, triiiesc ca orice
parazit intestinal, pe seama sucurilor
DAUNATORII ALBINELOR
131
DAUNATORII ALBINELOH
digestive. Albinele slgbite, mor ina-
inte de timp. Lupta contra parazitu-
lui se duce prin secarea b5ltilor murda-
re din jurul prisgcii gi instalarea unui
ad5p5tor cu ap5 indulcit5 la care albi-
nele se obignuiesc, p5rrisind biltile.
V i e s p i 1 el Vespa vulgaris, at acs
in special coloniile slabe toamna, in
diminetile reci, cind stau strinse in
ghem, pentru pgstrarea c5ldurii pro-
prii. Lupta contra viespilor este des-
tul de grea gi de lungs durat5. Trebuie
cercetate toate podurile locuintelor,
grajduri, magazii, stregini, unde ele
igi fac cuiburile care trebuie distruse.
Stropirea cuiburilor cu tetraclorur5
de carbon le ucide imediat. Rezultate
bune dau momelile cu carne puse pe
acoperigul stupilor, citeva zile in gir.
Viespile sint avide de carne. Dup5 ce
s-au obignuit s5 se hrsneascri astfel,
apicultorul otrgvegte momeala presii-
rind pe ea verde de Paris, sau altri
otrav5.
l n afar5 de viespea domestic5 mai
este o al t a ce face mari pagube in pri-
sacs, crici prinde gi ucide din zbor
albinele: este Vespa crabo care se asea-
mrin5 cu lupul albinelor. Ea igi face
cuibul prin maluri gi scorburi, cuib
care are forma unor conuri mari, cu
un diametru citeodat5 de 30-40 cm,
construite dintr-un fel de celuloz5 pe
care o secreteaz5 glandele lor salivare.
Aceste viespi se distrug introducind
in orificiul conului locuintei lor, tam-
pcane muiate in sulfur5 de carbon,
dupri care se lipegte intrarea.
PBsBri gi alte anlmale insectivore.
B e r z e, Ciconia. In ciiutarea 15cus-
telor, umblind prin culturile joase cu
plante entomofile cum sint de pild5
trifoigtile in floare berzele distrug
foarte multe albine. Pot fi speriate
prin focuri de arm5 f5r5 a fi ucise cind
apar in aceste lanuri inflorite in preaj-
ma cErora slnt stupini.
Viespe de p5mEnt ,-,
( O r o s i P a l l )
B o t g r o s, Cocothra~istes-cocosth-
raustes, este o pasgre inecct,ivor5 cu
pene multicolore b5tEnd En cenugiu gi
cu un cioc gros gi tare. Ea nu se mul-
tumeste s5 m5nince albinele, dar igi
face gi rezerve de hran5 pentru zilele
cind acestea nu ies din st.up. Pashrea
le prinde din zbor gi dac5 este sFituli4
prisosul il pune la p5strare En tepii
copacilor sau in tufigurile de porum-
bicii, miices etc. pentru a le avea ca
hranii pe timp nefavorabil.
B r o a s c a r i i o a s d , Rana es-
culanla, cea cu piele acoperit5 de um-
fl5turi cu lichide iritante, se ad5pos-
tegte in jurul stupinilor gi, stind sub
fundul acestora, face pagub5 consu-
mind albine. fn timpul noptilor linig-
tit,e iese din ascunzig gi apropiindu-se
de scindura de zbor, prinde albinele gi
le inghit.e. Ariciul e cel mai bun paznic
contra lor, c6ci se hra'negte cu ele.
C i o c 6 n i t o a r e, Picus, este o
pas5re insectivors, care fns5 atacg al-
binele numai fn sezonul de iarn5 cPnd
ele st'au strinse in ghem f i r 5 putintg
de ap5rare. CPnd stupii slnt ltisati fsr3
supraveghere ii gguregte, p5trunde
pin5 la ghem gi m5ninc5 albinele.
Pas5rea fiind foarte folositoare p E
durii, nu trebuie nimicith. Cum igi
tr5deaz8 prezen1.a in stupin5 prin cio-
DAUNATORII :ALBINELOR
132
DAUNATORII ALBINELOR
c5nituri gi fiind fricoas5, poate fi ugor
alungat5. La nevoie se impugcs una
gi se atirn5 ca sperietoare in stupin5.
L ci s t u n, Apus apus, pas5re foar-
t e asemtinstoare cu rindunica gi ca in-
f5tigare gi ca zbor. .Triievte in grupe
mari, cu sutele gi atac5 stppina mai
ales inspre toamnil, cind se aduni pen-
t r u cllitoria spre t5rile calde. Pis5rile
se sperie cu focuri de pugc5, dar revin
dup5 1-2 ore. Rindunica nu face pa-
gube in prisacs, c5ci dup5 indelungate
observatii s-a constatat c i ea consum5
numai trintori gi nu at aci albinele.
P i t i g o i , Parus major, este o
pasgre mic5 gi vioaie cu pene cendgii-
verzui pe spate gi galbene pe pintece.
Sint multe specii de pitigoi. Ele stnt
pb5r i foarte utile in livezile yi p5du-
rile noastre. Iarna cind e z5padi mare
in lips5 de hrani , pitigoii se obignu-
iesc s5 cioc5neasc5 la urdinig pin6 al-
binele ies din stup gi atunci le m5-
ninc5.
Dac5 nu sint inc5 obignuiti, ei pot
fi indepgrtati cu zgomote de arms sau
atrggindu-i cu mincare in alt5 parte.
De asemenea este bine ca la urdinig s5
se pun5 o apgrgtoare, care impiedic6
pitigoii s5 ajung5 la el.
P r i g o r i e, Meropus apiaster, pa-
s l r e insectivors multicolor5, cu un
cioc ascutit, are un zbor repezit, in
vitez5 mare, apoi planat gi din nou
In zig-zag-uri. Ea igi face cuibul de
form5 sinuoasi in maluri gi diguri.
Cregte acolo cite patru-cinci pui, iar
toamna migreaz5. Cind ele vin in
stoluri mari, atac5 masiv culeggtoa-
rele in cimp gi chiar in prisac5. fn
guga prigoriilor impugcate s-au g5sit
cite 40-50 albine nedigerate. La o
invazie mare de prigorii albinele se
retrag in stupi gi nu ies decit spre
seari .
In timpul incubatiei, pgs5rile sint
inibugite in cuib cu sulfur5 de carbon,
antracit sau chiar cu D.D.T. Sulfura
se toarn5 pe gomoioage de cilti gi se
introduc in orificiul cuibului astu-
pindu-1 cu p5mint. Sulful se fixeazti
pe figii de carton de tipul celor cu care
se afumi butoaiele. Antracitul i n m6-
rime cit o nuc5 se ud5 bine gi se aruncg
in interiorul cuibului care se astup5;
D.D.T. pulbere sau lichid se pulveri-
zeaz5 in cuib. Apicultorul sovietic
T a s c e n k o a inovat o curs5 f5-
cut5 dintr-un t ub de tab16 care are
doui intriri. Ea se ayaz5 la intrarea
cuibului; pasirea din interior ce vrea
s5 i asi sau cea de la exterior ce vrea
s5 intre in cuib forteaz5 portita, intrg
in t ub, dar nu mai poate iegi.
Alti apicultori le nimicesc noaptea
in felul urmitor: p5s5rile adulte cu
puii lor zbur5tori fnnopteaz5 obignuit
pe cr5cile pomilor din apropierea cui-
burilor; ling5 pomi se fac 2--3 c5pite
de paie. Pe intuneric, stuparul dB foc
la clpite si in acelagi timp alt5 per-
soan5 trage in aer 2-43 focuri de armti.
P5s5rile speriate zboar5 in grup spre
lumina focului de paie, igi ard aripile
gi pier.
Un al t mijloc practic gi ugor de a
le goni consti in folosirea de zmee cu
care se joac5 copiii care se inalfil dea-
supra stupinei cind apare un cird de
prigorii. Ele se sperie de zgomotul
f5cut de zbirniitoare gi adeseori p5r5-
sesc localitatea.
$ o a r e c i , Mus musculus, fac
multe daune in prisac5, fie c5 ajung
in stupi sau in depozitul fagurilor cu
miere. Ei p5trund in stupi prin urdi-
nigurile prea deschise, in timpul nop-
tilor reci de toamn5, cind albinele
stau strinse in ghem, gi nu pot sri-i
goneasci. Igi fac culcugul de iarn5 in
paiele sau materialul izolant de din-
colo de diafragm5, unde albinele nu-i
urmgresc nici cind vin zile mai calde.
De acolo pgtrund zilnic in cuib, stric5
DAUMATORII ALBINELOR
133 DAUNATOR~ ALBINELOR
fagurii, fag zgomot, murdgrii, m5-
nlncl albinele amortite c5zute pe
fund gi nelinigtesc colonia. Adeseori
albinele se imboln5vesc de diaree din
cauza acestei nelinigti permanente yi
a murd5riilor.
Lupta contra lor trebuie s5 fie per-
manent5 : ,
La urdiniguri se pun din vreme
grstare, pentru ca ei s5 nu pGtrund5
in stupi. Se reduce in5ltimea urdini-
gului la 4 mm. f n ad5postul de iarn5
se pun gr5unte otr5vite cu arsenic ori
stricnin5. Cfnd iernarea se face afar5,
se vor pune prin paiele de la fund ace-
leagi gr5unte.
Prin locurile pe unde circulg se
vor ageza farfurii cu f5in5 de griu;
clnd ei s-au obiqnuit s5 o consume, se
amestec5 cu ghips praf, care pietrifi-
cindu-se in stomac ii ucide. De ase-
menea mgnunchiuri de urzici mare,
Urtica dioica, puse sub stupi in ad5-
postul de iarn5, indep5rteaz5 cu totul
goarecii .
Cursele de voareci sint de ase-
menea un bun mijloc de a-i stirpi.
S o p i r 1 a, Lacerta, este un dug-
man periculos a1 albinelor cu at i t
mai mult cu cit prezenta ei e greu de
observat; ea st 5 pitit5 sub fundul stu-
pului putind s5 se fixeze in aceastg
pozitie datorit5 ventuzelor ce le are
la 15bute. De acolo scoate din cind in
ctnd capul afar5, inghite albinele ce
cad in fata stupului, venite din zbor
sau cind stau in barb5 intinse pe fund.
Autorul a disecat citeva gopirle, mai
ales din cele verzi, denumite in popor
guyteri gi a g5sit in medie 25 cadavre de
albine in stomacul fiecireia. Sopirla
are o limb5 lipicioas5 de care se prinde
repede insecta, pe care o striveqte gi o
inghite. Ariciul le nimicegte hr5nin-
du-se cu ele.
Plante d2iungtoare 0 t r ci e l u l
d e b a 1 t ci, Utricularia vulgaris L.,
Curs5 pentru voareci
este o plant5 insectivorg din fam.
Lentilutariaceae care posed5 capcane
pline cu nectar, spre care trag albi-
nele. Acolo planta secret5 un acid
care descompune corpul albinei , r5mi-
nind doar resturi de chitin5.
P i c i o r u l c o c o ~ u l u i din
fam. Ranunculaceae, cu peste 20 de
specii ca: Ranunculus acris f i Ranun-
culus puberulus, respectiv floarea brog-
teasc5 qi r5runchielul sPnt plante cu
polen otrtivitor. V. n. Boala de mai.
R o u a c e r u l u i , Droserra ro-
tundifolia L., denurnit5 prin alte locuri
iarba fiarelor, sau rece, face parte din
familia Droseraceae. Ea cregte prin
turbgrii, locuri umede. Fiind o plant&
carnivorg, ea se hr5negte gi cu albine.
Florile ei mici, albe, parfumate, au
perigori foarte sensibili, mici gi rogia-
tici, cu extremitatea dilatat5 In form&
de bulb, care str5lucesc ca pictiturile
de rou5 gi atrag albinele. Clnd ele se
agaz5 pe floare, planta o agatti cu
acegti perigori secretind o materie vis-
coas5. Albina se zbate s5 scape, excitti
perigorii glandulogi cit gi frunzele
plantei care o prind ca intr-o capcanti.
Perii secret5 un suc asemtiniltor sucu-
lui digestiv care dizolvi insecta pin3
nu mai rtimine nimic din ea. In Delta
Dungrii exist5 acest pericol fntr-o mil-
sur5 mai mare.
S p i c u 1 d r a c u l u i , mohorul,
Setaria verticillata, din familia Gra-
DESCAPACITOR
134
DESFACEREA PRODUSELOH
Tavil de desc5p;icit fagurii cu
miere
mineue, i se mai zice prin alte locuri
iarba fiarelor, sau dughie, create prin
locuri cultivate, avind florile dispuse
in panicule spiciforme. Albinele, c5u-
tind sg recolteze polenul plantei, se
prind cu picioarele de cirligele setelor
gi r5min agstate, murind de foame.
DESCAPACITOR este un vas pentru
desc5pcicit fagurii. f n el cad cap6ce-
lele celulelor cu miere t5iate c.u cufi-
tul desciipcicilor. V. n. Cel rnai sim-
plu gi practic desc5pgcitor pentru o
mica stupin5 este o tav5 intins6 care
atunci cind se umple cu c5p5celc de
miere, se scurge intr-un bidon de form5
tronconica cu baza lerg5 sus. Acolo
c6p5celele se ridic5 la suprafata, de
unde se scot aproape uscate, iar mie-
rea r5mfne curat5.
DESFACEREA PRODUSELOR APICOLE
era cu ani in urmg o problem5 di-
ficil5 pentru apicultori clirora li se
ofereau cu greu posibilit5ti de co-
mercializare. Acum, comertul fiind o
Intreprindere de st at , stupinile uni-
t5tilor agricole socialiste gi orice api-
cultor iqi desfac produsele cu uqurint5
prin cooperativele locale. Apicultorii
produc5tori trebuie s6 tin5 seama c6
au obligatii s6 prezinte un produs cit
mai bun.
Mierea lichidd. Desfacerea acestui
produs este in direct5 leg5tur5 cu dou5
conditii: produsul s5 fie de ml i t at e
bung, cu o arom5 pl8cutG gi o Inftiji-
yare frumoas5: limpede, curatl, iar
prezentarea mierii s5 se fac5 In dife-
rite ambalaje, dup5 cerintele cump5-
r6torilor.
fn aceast5 privintg borcanele din
sticl5, celuloid sau alte materiale plas-
tice sint cele mai recomandabile ince-
pind de la 0,250-2 kg.
Desfacerea mierii se mai face gi fn
bidoane de tab15 cositoriti sau spoit5,
dar in nici un caz in cele de tab15 zin-
cat5. Izolarea peretilor de tab18 se
poate face chiar gi de c6tre apicultor,
folosind o solutie a c6rei formu15 este
urmztoarea: se dizolv6 In 50 g alcool
10 g sandolac. fntr-un al t vas se di-
zolvd in alte 50 g alcool 20 g game-
lac qi 2 g terebenting. Toate aces-
t e solutii se prepar5 la rece. Se ames-
tec5 cele d o 6 solutii numai in mo-
mentul spoirii peretilor interiori ai
bidonului. fn felul acesta tabla nu
se va oxida si deci mierea nu-gi schim-
b6 continutul. Bidoanele mari de 25 kg
vor avea la mijloc un capac cu diame-
trul de 15-18 cm, pentru a putea fi
bine spalate in interior, cit qi un bugon
cu qurub la un colt, pentru scurgerea
integral% a mierii din ele. Pe bidoane
se indic5 sortul mierii, cantitatea net0
?i numele produc6torului.
Un alt mijloc practic de desfacerea
mierii lichide este butoiul care s5 nu
fie mai greu de 100 kg, deci de o ca-
pacitate litric6 de cel mult 70 1.
Mierea granul at ~ este mult mai
ugor de minuit, darea incii nu a intrat
In obiqnuinta consumatorilor.
De aceea mierea granulati rHmine
deocamdat5 s5 fie desfgcut6 pentru
intrebuint5ri industriale, cum ar fi
hidromelul sau otetul de miere, V. n.
sau retopit5 yi desf5cut6 ca miere li-
chid6. Pentru a fi scoas6 din butoi se
desfac cercurile yi doagele. Mierea-
bloc se taie in calupuri de diferite
DSSFACEREII PZODUSELOR
135
DESFACEREA PRODUSELOR
miirimi cu o sirmri subtire de otel cu
ciiluge la capete. Cind se taie calupu-
rile, sirma se incrucigeazii, gi triigind
de ciiluge, pitrunde in bloc tiindu-le.
Cuburile mici de miere granulatii pot
fi puse in cutii de carton de aceeaai
miirime qi apoi date spre desfacere.
Mierea granulatii se poate dcsface ~i
in saci. Este un mijloc mult folosit in
alte tiiri. Cind mierea a inceput s i
granuleze, e dusci intr-un local rece,
turnind-o in saci de hirtie groasii, pa-
rafinats. Ei s t a ~ in pozilie vertical5
plnii mierea se solidificii complet. Mie-
rea in saci poate fi piistrat5 oricit de
mult. Cind sacii ajung la destinatie,
ei se taic de-a lungul, mierea granu-
l at i riiminind ca un bloc. Tiiierea din
bloc se face ugor, aga cum s-a ar5tat
mai sus.
Desfacerea unui sort unic de miere.
In vederea unificarii Fi uniformiziirii
unor cantitiiti de miere diferitii ca
culoare gi aromii, se fac, in prealabil,
incerciiri in mic, pentru a obtine un
produs cu aroma uni cl ~i pliicutii, cu
o culoare gi savoare aleasii. In acest
scop se iau cant i t l t i foarte mici din
diferite sorturi de miere, se cintiiresc
precis pentru a gti proportia pe care
fiecare sort o aduce in amestec. Aceste
cantitiiti reduse se pun intr-o epru-
betg, se incllzesc, se scuturl ca s5 se
amestece bine gi se lasg s l se limpe-
zeascl 3-4 zile, fiicindu-se apoi exa-
menu1 organoleptic. Probele se fac in
diferite proportii, pentru ca la degus-
tare s6 se aleagii cea care intruneste
calitgtile cele mai de seaml. 0 datii
stabilitii care probl este preferat5, sor-
turile de miere se inciilzesc foarte pu-
t i n, se t oarnl intr-un dispozitiv de
centrifugare !n proport,iile experimen-
t at e anticipat in eprubete, gi se invir-
tegte rotorul timp de 15-20 minute.
Mierea se scoate apoi prin robinet in
borcan sau vase, ce se dau la desfacere.
Desfacerea rnierii in faguri sau
scefiuni. Sint consumntori care cer
mierca in faguri, dar pcnlru cii accgtia
cintiiresc pin5 la 3-4 kg, trebuie tl-
iati in bucciti mici, Cum ins3 mierea
se risipegte la t5ierea in budt i , este
de preferat desfacerea ei in fgguragi
mici cu rama lor, denumite scctiuni.
V. n. Miere in sectiuni.
Desigur cii pretul pentru acegti fa-
guri este mult mai mare decit cel a1
mierii lichide sau granulate, c&ci in
pret trebuie inclusii rji ceara fiigura-
~ul ui , cit gi rama sect,iunii.
Ca ai mierea lichidii, cea prezentat5
sub form5 de sectiuni trebuie sri se in-
fltigeze in conditii optime: fiiguragul
sii fie complet cipgcit, de culoare alb5,
bine ambalat in foaie de celofan etc.
S-au vlizut multe sectiuni care au
riimas nedesfiicute numai pentru c6
aveau rama putin murdar5 de propo-
lis. Sectiunile se expediazl ambalate
in Igdite potrivite unde stau bine fixa-
te. Capacul liiditei are deasupra un
geam prin care se poate vedea fru-
moasa infiitigare a produsului. Mierea
din sectiuni trebuie sii fie de culoare
deschisii ; de salcim, zmeurii, pufulit5
care nu granuleazii.
P5strarea sectiunilor se face intr-o
camerg uscatg. La umezealti mierea
absoarbe vaporii din aer, care conden-
sindu-se pe suprafata ciip5celelor, sub-
tiazg continutul din celule. Mierea, cu
timpul, incepe s l fermenteze, se ln6-
create, sparge ciipiicelele gi se stric5.
Camera s6 fie des aerisitl. Dacl este
posibil, fereastra sii ai bl un ochi cu
pinzii de sirml. Cind timpul este umed
gi rece, camera trebuie sii stea com-
plet Pnchisii.
Sectiunile, cit gi fagurii mari din
depozitul de faguri pgstrati ca rezerv5
de hrana pentru albine, se tin Pntr-un
local in care temperatura nu coboar5
pin6 la 0". Ceara fagurilor gi mai ales
DESFACEREA PRODUSELOR
136 DESFACEREA PRODUSELOR
Roini1.Z pentru expeditia roilor pachct.:
t - peretli Irontali di n placaj; 2 - peref i
laterali di n pl asi de strma; 3 - perete eu-
perior s l inferlor di n placaj; 4 - stl nghl i
suport pentru hri ni tor; .5 - capac
a clp5celelor se contract5 la aceastci
temperatur5 , se sfHriml , iar mierea
curge. In cel rnai bun caz mierea ar
putea granula direct in faguri, ceea ce
ar face sectiunile cu totul improprii
la desfacere, iar fagurii mari cu miere
vor da mult de lucru stuparului, pen-
tru a-i pune in stare de consum pentru
albine.
Desfacerea mierii prin industriali-
zare. Cind mierea nu se poate desface
din anumite cauze, sub form5 directi,
sau cind nu este de o calitate supe-
rioarii, ori poate datorit5 prelucrcirii
la topire gi-a pierdut culoarea sau aro-
ma, ea poate fi industrializatl.
Cea rnai r5spindit5 industrializare
a unui astfel de produs este in hidro-
mel, otet de miere, rachiu de miere qi
turtli dulce. V. n. respective.
Desfacerea altor produse ale stu-
pinei. f n afar5 de miere, un apicultor
rnai are de valorificat gi alte produse
ale stupinei sale: ceara, p.ropolisu1 qi
roii, mgtcile, botcile, llptigorul, pole-
nu1 gi chiar veninul albinelor.
Ceara se desface usor prin coopera-
tiva localii, prezentati in sloiuri mici
sau rnai mari, sau transformatl in fa-
guri artificiali. V. n. Ceara.
Propolisul este un produs care are
clutare in farmacii, pentru prepararea
diferitelor medicamente, cit ~i pentru
fabricile de mobile si cele de instru-
mente muzicale, unde producltorii se
I
pot adresa pentru desfacerea lui. Pre-
,
zentarea se face in hirtie ceratl sau
qi rnai bine in staniol.
Roii-pachet se desfac ugor, ccici sint
multi amatori care sA-i cumpere pre-
'
dati in roinite flcute din pinz5 de
sirml. Ei se angaj e~z5 din timp qi se
predau Pn greutate de 1,500-1,800 kg
albin5, in mijlocul ciirora matca e pus&
in colivie. Roinita se predl benefi-
ciarului cu albina pe 2-4 faguri cu
putinl miere ; acolo prezenf a mgtcii
se poate ugor verifica. V.n. Expedie-
,
rea albinelor.
M5tcilc din pepiniere spccial orin-
duite, unde se cresc numai colonii de
selectie, sint foarte c5utate; ele se
predau in colivii speciale de expe- '
ditie pentru ml t ci , impreun5 cu un 1
mic grup de albine care sint insotitoa- I
rele ce le hriinesc qi le fngrijesc in c8- I
liitorie. V. n. Expedieren Mcitcilor.
Botcile de matcci se predau benefi-
ciarilor cu 2-3 zile inainte de eclo-
xionarea mltcilor, bine fmpachetate ,
in cutii cu vat l , ferite de r5ceal8, cu-
'
renti tji luminl. Apicultorii le alto-
iesc in colonii orfanizate in prealabil.
LGpti$orul de matc5 .V. n. LBpti~o-
rul de mate5 trebuie recoltat la timp,
adic5 la 3 zile de la organizarea colo-
'
niei produc5toare. El se preda de cl t re
producritor in stare natural5 cPt rnai
,
proaspat posibil, unit5tilor socialiste
beneficiare, care au sarcina de a-1 lio-
.
filiza gi comercializa.
Colivie Benton pentru ex-
pcdicre:~ nrlitcii
DESFACEREA PRODUSELOR
137
DESFACEREA PRODUSELOR
Poknul colectat in colectoare anu-
mite gi recoltat In aceeagi zi, este uscat
imediat, intins pe hirtie sau in apa-
rate speciale de uscare sub actiunea
clldurii gi prezentat deshidratat, pen-
t r u a evita fermentarea. Prezentarea
se face i n pungi de polietileng.
Veninul de albine, extras dup5 dife-
rite metode tehnice, se pred5 numai
ln stare de cristale. Fabricile de medi-
camente il folosesc pentru diferite pre-
parate medicinale.
DEZERTAREA COLONIILOR sau p5-
r6sirea stupului cu fagurii goi gi
chiar cind se rnai afl5 inc5 puiet,
este un fenomen rar lntilnit gi este de-
terminat de completa lips5 de provizii
din faguri. V.n. Hriinirea albinelor.
fn anii cu secete mari, cind albinele
nu sint ajutate, iar in raza lor de zbor
nu rnai g5sesc nici o resurs6 de hranil,
ele l a 6 totul in pgriisire, igi umplu
gugile cu ultimele r5miigite de miere
aflatti in faguri gi iau calea pribegiei.
Atunci zboarg la mari depgrtsri, cu
popasuri de citeva ore sau chiar zile.
Ins5 de cele rnai multe ori, astfel de
colonii pier.
De asemenea, uneori coloniile care
au suferit iarna de diaree ca o conse-
cint6 a nosemozei, dezerteaz5 in prima
zi de zbor. Acegti roi trebuie pringi,
pugi in stupi curati gi dezinfectati, cu
faguri gata cl5diti cu miere ai piis-
tur5, scogi de la depozit, iar albinele
ajutate cu sirop medicamentos. Ei fgi
gbsesc cu timpul drumul spre normal,
cerfnd ins5 mul t l grij5 din partea stu-
parului. Se mai intimplti dezert5ri gi
in cazuri grave de loca. Acest feno-
men de dezertare se rnai intflnegte
atunci cind albinele unui mic nucleu
de imperechere sint silite sg r5minl
prea mult t i mp in acelagi locag mic
gi strimt, dup5 ce matca tfngril 8-a
Imperecheat. Aceasta avlnd nevoie de
spatiu pentru ouat, micul roi fgi p5rS-
segte locul, ducindu-se sg-gi glseascg
i n alt5 parte o locuint,5 potrivit5. In-
datg ce cresc5torul de m5tci constatil
c5 o mat cl a-a imperecheat trebuie s l
o dea unei colonii, sau, pinti ce va fi
folositg s5 pun5 la urdinigul nucleu-
lui o mic5 gratie Hannemann, prin
care albinele pot circula, dar matca
nu poate trece. Cu ci t este rnai mic
nucleul, cu at i t sint rnai dese aceste
dezertlri.
DMREEA nu este o boa15 propriu-
zisg ci ,,e un fenomen diareic pro-
dus de suprainc5rcarea cu excremente
a intestinului gros a1 albinelor" (B.
I o r d a n). Ea e periculoas6 in spe-
cial atunci cind fenomenul apare ca o
consecintg a nosemozei, acariozei sau
hr5nirii cu miere de manl . Lipsa p5s-
turei din stup, cit gi cea de proteine
organice in corpul gras este una din
cauze. f n general diareea este o con-
secint5 a relei functiongri a intestinu-
lui cind glandele intestinale nu rnai
secret5 catalaza. Excesul de rezidii cft
gi fermentarea intestinal5, extind la
maximum peretii intestinului gi a pun-
gii rectale. Ele apasg asupra tuturor
celorlalte organe de digestie, impiedi-
cind oxigenarea slngelui. fntr-o ier-
nare normal6 gi cu hran5 bung, aceste
rezidii sint cam de 19-20'mg.. f n caz
.
de diaree, hrana de calitate inferioar5
determinii acumulare de rezidii in in-
testin pin5 la 40- 42 mg, pe care albi-
nele nu rnai sfnt in stare s5 le retin5, le
impragtie pe faguri gi prin stup. Une-
ori intreaga colonie poate s5 pi arl in
primele zile ale primgverii sau chiar
clnd rnai sint Sn ghemul de iarnii.
Primele semne ale diareei se pot
ugor observa ascultind la urdinig cu
tubul acustic. V. n. Cind colonia este
nelinigtitl, ceea ce se deteuteazii ugor
cu acest semnalizator, se deschide stu-
\
DESPACEREA PRODUSELOR
138
DESFACEREA PRODUSPLOR
pul, iar semnele apar vizibile: in pri-
mu1 rind un miros greu emanri din
interior: spetezele superioare ale ra-
melor, cft gi fagurii gi chiar albinele
sint murdare din cauza fecalelor albi-
nelor bolnave. Adeseori, . peretii stu-
pului ~i fundul sint umezl gi cu miros
acru de mucegai. fntrucit aceste mani-
festiiri sint asemiiniitoare cu cele ale
bolii nosemoza gi amibioza, apicul-
torul, inainte de a trimite probe la
laborator_, poate singur s5 identifice
in fata careia din cele trei boli se aflii.
Se gtie c5 la diaree materiile fecale
proaspete sint apoase gi de culoare cas-
tanie ; cind sint rnai vechi, devin oare-
cum rnai consistente, de culoare in-
chisi, cafeniu-bronz yi uneori chiar
neagrci, prelingindu-se in figii scurte.
Albinele au abdomenul balonat - iar
cele moarte au miros cadaveric. Pe-
tele de nosemozii sint rnai deschise la
culoare si se preling l n figii lungi iar
cele de amibiazii sint dese, mcirunte,
de culoare galben deschis. fn prim%-
var5, la primul zbor de curglare, albi-
nele ieyind pe urdinig, nu-yi rnai retin
fecalele ci le descarc5 fie pe, scindura
de zbor, fie pe peretele frontal a1 stu-
pului. Abdomenul, ugor strins fntre
degete, ejecteazg departe rezidiile pun-
gii rectale. Cauzele care provoaci dia-
reea, in afar5 de consumul mierii de
mani , care are obignuit multe sub-
stante minerale gi zaharuri care se di-
ger5 greu, rnai pot f i : boala nosemoza
care d5inuiegte latent in stup qi care
Sntr-o iarnti in conditii grele pentru
vietuirea albinelor, se dezl8ntuie cu
furie. Sucurile zaharate, pe care albi-
nele le culeg in toamn5 de pe fructele
c5zute din pomi, pot determina apa-
ritia diareii in iarn5.
Zgomotele prea dese gi puternice
produse iarna de ciocgnitori or goare-
ci ; o circulatie activ5 yi zgomotoad
de vehicule, pe un drum din directa
apropiere a locului de iernare a stupi-
nei etc. Deschiderea brusci a stupului
in zilele geroase ale iernii,ori astupa-
rea urdinigului cu cadavrele albinelor
moarte, cit gi lipsa de aer gi impresia
ce o au cii sint prizoniere in stup, le
neliniyteste yi le Embolniivegte de
diaree.
0 umiditate excesiv5 fn stupi cind
ei stau intr-un adipost impropriu,
are consecinte grave asupra albinelor.
In astfel de situatii pgstura se alte-
reazii, iar mierea din faguri absorbind
gi ea umiditate, se dilueazri gi Pncepe
un proces de fermentare. Albinele
consumlnd aceastti hranii, alteratri di-
gestia nu se rnai face normal gi apare
diareea. De asemenea, un sirop gregib
fBcut, ciiruia i s-a adiugat pentru
invertire o proportie mare de tartru,
are acelagi efect diun5tor. V.n. Hrana,
prepararea siropului. Chiar gi apa de
put cu prea multe sgruri minerale,
folosit5 l a prepararea siropului fn
toamnii, provoacii iarna sete mare.
Cum in stup se gisegte prea puling
ap5 fat5 de o asemenea cerint5, albi-
nele sufer5, se nelinigtesc gi se pot
imbolniivi de diaree.
MBsurile de luat sfnt urmgtoarele:
urdinigul stupului s5 fie larg deschis
pe toatii litimea lui, pentru a se eli-
mina umiditatea din interior gi miro-
surile nocive; cu un cirlig de sfrmB
intors in unghi drept, se retrag toate
albinele moarte de pe fund ; in jgheabul
ramei hrgnitor, se toarn5 miere cald5
de bun5 calitate.
Stupii trebuie scogi imediat din
ad5pcstul de iarni intr-o zi caldl,
frir% vint, la o temperaturg de cel
putin 14-15C la umbra: gi agezati
unii lings altii de-a lungul unui
perete, care reflect8 razele soarelui,
Deschizind podiyoarele se l asi albinele
s5 zboare ca si-gi descarce intestinele
pline cu reziduuri alimentare. Cu acest
DESFACEREA PRODUSELOR 139 DISLOCARE
prilej se introduce ling5 cuib un fagure
cu miere de bun5 calitate. - Obig-
nuit, in atare situatii, albinele fac
un zbor de defecatie eliminind totodatl
o serie de paraziti. Cind ele s-au lini-
gtit, se agaz5 totul la loc, iar stupii
sint dugi la adlpost dac5 z5pada este
mare pe vatra stupinei: in caz con-
trar, ei se lasii pe locurile lor in pri-
sac6 feriti de frig, in cojoc indivi-
dual. V.n. Iernarea albinelor, cojoc
individual. Dac5 totugi albinele nu
ies la zbor, degi ziua e insoritii, f5r5
vint gi cald5, stuparul va aplica una
di n cele douii metode descrise, pentru
a le forta s5 ias5.
Zborul fortat. Clnd zborul de defeca-
tie se face afar5, iar ziipada e inc5
mare - se vor intinde paie in fata
stupilor, pe locul ales. Fortarea albine-
lor ca sii ias5 la zbor se face astfel:
se pune peste cuibul complet desco-
perit o ram5 de lemn ha l t 5 de 5 cm,
peste care se agaz5 un geam vopsit in
negru sau in verde inchis, culori care
atrag razele solare gi incglzesc bine
interiorul stupului. Atunci colonia
ce st5 in ghem de iarnri, se desface
singurg, iar albinele ies in zbor de
curiitare. Dupii ce ele s-au linigtit,
dac5 cste nevoie, se introduce ling5
ghem un fagure plin cu miere c5pri-
cit5.
Peiltru a combate efectele diareii,
urmind sfatul cercet5torului Rozou,
autorul a recomandat apicultorilor
care aveau colonii in astfel de situa-
t i i , s5 dea albinelor un ceai de
mgcris sau din frunze de coacilz
lndulcit cu miere; rezultatele au fost
foarte bune, clici milcrigul neutrali-
zeaz5 fermentatiile intestinale, iar
parazitul nosemozei nu suport5 mediul
acid.
Ceaiul de mdcrk, Rumex acetosa,
se face astfel: se pun l a fiert 2 kg frun-
ze de m5crig la 10 1 apli de riu sau
din zlpadii topit5 gi se strecoari
dupii fierbere. Atunci i se adaugi
un volum egal de miere sau zah5r.
Se d5 albinelor cald. Siropul se toarng
in celulele goale ale unui fagure, care
se agaz5 chiar ling5 ghem. Decoctul
de m5criy cu miere, neutralizeaz5 efec-
tele rele ale consumului mierii de
manii.
Dezinfeclarea fagurilor cu multe pete
de diaree, care uneori p5trund chiar gi
in celule, se face putin mai tirziu,
in primGvar5 cPnd e cald: petele de
pe ram5 se rad cu dalta apicolg gi
apoi spetezele se spa15 cu o solutie de
apii cu sod5 sau amoniac. Portiunile
de faguri cu pete se racleaz5 pitn5 la
baza celulelor: albinele le vor cl5di
gi vor servi la culesul principal pentru
depozitarea mierii. inainte de a f i
folositi, vor f i tratati prin vaporizare
cu acid acetic V.n. Acidul acetic.
Dac5 fagurii cu pete au miere, acea-
sta se extrage (nu se d5 albinelor la
consum c5ci se poate intimpla s5 ai bi
spori de nosemozii) iar fagurii se to-
pesc.
In sfirgit, inainte de a considera
cti a f5cut totul, apicultorul - pentru
orientarea lui in viitor - va trimite
laboratorului veterinar regional cjtte
o prob5 de albine din fiecare colonie
care a fost bolnavri de diaree. Este
posibil ca acolo sii existe nosemoz3,
care trebuie tratatii cu toatii st5ruinta.
DISLOCARE, sau mutarea stupu-
lui cu albine la distante mari, este
o operatie care cere mare atentie, cilci
altfel se pierd muite albine culeg5-
toare, care se rSt5cesc. Problema po-
leniz5rii culturilor intr-o unitate
de stat sau cooperativii agricol5 de
productie este un sprijin mare fn m5-
rirea productiei ogoarelor. Deci stu-
pinile lor trebuie mutate fn incinta
perimetrului gospodgriei de la floara
DISLOCARE
140 DISPOZITIV PENTRU REACTIVARE
la floare. Dac5 nu se iau m5suri se-
rioase pentru aceast5 mutare, nici
polenizarea nu se va face in conditii
bune, c5ci o mare parte din albine vor
dispare, gi nici productia de miere nu
se va realiza. Problema devine gi rnai
grea in unititile cu totul plane, f5ri
denivel5ri de teren, f i r 5 plantatii sau
sate care sint puncte de reper vizibile.
De aceea se impun anumite m5suri
in aceste deplasgri rji anume: Transpor-
tul se va face cind cultura respectiv5
abia a inceput s5 dea putine flori gi
deci cind apicultorul a observat c5
numai citeva albine porniserg s5 zboare
In directia cimpului unde urmeazg
s5 transporte stupina pentru poleni-
zare. f n aceearji noapte el face trans-
portul. Albinele trebuie dis-de-dimi-
neat5 s5 g5seasc5 un mic impediment
la urdinig, care le d5 o stare de suresci-
tare, cum ar fi un smoc de iarb5 sau
fin, ori muqchi de copac. Ele se luptti
ca s5-ti fac5 loc de iegire, iar pe m5-
sur5 ce ies, igi Sac zborul de recunoa-
gtere. Excitatia va fi gi rnai mare
dacci peste ramele stupului se va turna
100-150 g sirop cu extract din floarea
de la care urmeazg s5 culeag6 si se
afl5 in imediata lor apropiere. Cu cit
excitatia aceasta este rnai puternicg,
cu at i t se formeaz5 rnai repede gi rnai
bine un reflex conditionat pentru
locul nou.
f n stupinti trebuie s5 fie cel putin
dou5 ad5p5toare cu ap5 curg5toare
pe scfndur5 vopsit5 intr-o culoare
atrgggtoare, aceleagi care au fost gi
in vechiul Ioc. Adtipiitoarele trebuie
s5 stea fntr-un loc vizibil pentru al-
bine.
Pozitia stupinei fat5 de soare s5
fie foarte putin schimbatii fat5 de
cea veche. Ea va avea pe aproape o
culturil ce urmeaz5 s5 fie polenizatg
gi dacci se poate chiar in lanul respec-
tiv. 0 prim5 conditie este ca pe ve-
chiul loc s5 nu r5min5 stupi, iar albi-
nele sii aib5 - dac5 este posibil - pe
capace acelagi reper ce I-au avut gi in
locul de unde a fost deplasat5 stu-
pina.
0 al t 5 m5sur5 bun5 in deplasarea a
2--3 stupi in cadrul stupinei este
urmgtoarea: Jntr-o zi cald5 se inver-
sea25 intregul dispozitiv a1 fagurilor
din stup, dupg ce el a fost mutat rnai
intii pe locul nou. f n cuib se interca-
leaz5 citiva faguri cu miere de la
margine, punind in locul lor faguri
cu puiet. Directia de zbor gi deci po-
zitia urdinigului fn spatiu, va fi putin
oblic5 fat5 de cea de pin5 atunci.
Toate albinele contrariate de noua
pozitie a cuibului, plecind din stup,
cerceteaz5 cauza acestei schimb5ri
zburind In jurul stupului dislocat.
Atunci v5d c5 gi stupul se g5segte f n
al t 5 pozitie, fi fac recunoagterea de
rigoare, fgi creeaz5 al t reflex, iar la
fnapoiere trag la locul nou. La urdinig
se pune puling iarb5 ca punct de reper
cf t ?i ca obstacol, pentru a le sili s6
vad5 ce le impiedici.
DISPOZITIV PENTRU REACTIVAREA
COLONIILOR ce gi-au format barb5 la
urdinig cit gi pentru intarirea colo-
niilor slabe din prisac5 cu albinele
din alt5 colonie ce stau inactive,
este unul din utilajele foarte folosi-
toare pentru stupini.
Dispozitivul este o simp15 cutie fgrg
fund rji firii capac lung5 de 33 cm,
lat5 de 24 cm gi ha l t 5 de 12 cm. Ea
are in interior o scinduric5 desp5rti-
toare fixat5 astfel fncit imparte spa-
tiul cutiei in dou5 compartimente ne-
egale; aceast5 scinduric3 are un go1
sub ea de 7 mm.
Cind colonia slab5 urmeazii e& fie
fnt5ritEi cu albing, fie din cea ce st&
1n Barb5 sau este miiturat5 cu peria
de pe fagurii cu puiet luati dintr-un
DISPOZITIV PENTRU REACTIVARE
141
DRESAJUL ALBINELOR.
atup puternic, flrti ca s5 intervin5
tulbur3ri intre albinele sosite gi cele
ale stupului gazdti, se agazti dispozi-
tivul peste podigorul acestuia care aFe
un orificiu de 3 cm fn diametru. In
jurul acestei g5uri se toarn5 1-2
linguri de miere groas5, iar dispozi-
tivul se agazl astfel incit acest orificiu
de alimentare din podigor s5 cores-
pund5 cu compartimentul mic. To-
tul se acoper5 cu un geam de sticl5 gi o
pinz5. Cind apicultorul, privind prin
geam, vede c5 albinele din stup au
Enceput s3 ia mierea gi s5 o transporte
In faguri, retrage dintr-un stup vecin
2-3 rame cu puiet deschis, observ5
ca matca s5 nu fie acolo gi m5tur5 -
in compartimentul mare a dispozi-
tivului albinele de pe acegti faguri, aco-
perind la loc cutia. Dup5 2-3 ore
nici o albin3 nu se mai aflti in dispo-
zitiv, c5ci toate, trecind prin spatiul
go1 de sub scindurica despgrtitoare,
ajut5 albinele stupului gazdti la trans-
portat mierea turnat5 ling5 orificiul
podigorului gi o duc in fagurii stupu-
lui, f5r5 ca s5 aibti loc tulburiiri.
Acelagi lucru se face si cu albinele ce
stau in barb5, la stupii puternici;
cu ele se int3resc coloniile slabe. Al-
binele din grupul ce st5 in barb5 se
dirijeazti de pe peretele stupului in-
tr-o roinit5. Imediat ele se gi varsti in
compartimentul mare a1 dispozitivu-
lui ce este pus mai inainte peste stu-
pul cu o colonie sl abl ; trecerea lor
in compartimentul mic, cu miere, gi
apoi in stupul gazd5 se face aga cum
s-a artitat mai sus. Cum in barb3 in
mod obignuit sint multe albine tinere,
ele, g5sind spatiu larg in noua cas5
incep s5 lucreze cu sirg gi r5min
acolo. Dispozitivul apoi se ridic5 de pe
podigor gi totul intr5 En normal. El
eate foarte practic pentru introducerea
direct5 a unei m5tci noi fntr-o colonie
strtiin5, dup5 ce cu putin fnainte a-a
luat matca necorespunz5toare de acolo,
Operatia se face f5rti a se da fum, i n
felul urm5tor: Se agaz5 pe podigor
dispozitiwl ; in compartimentul mic
se toarnl mierea groasi5 deschizind
dopul orificiului ; albinele se vor griibi
s5 ling5 mierea gi s5 o duc5 in stup.
Cind, privind prin geam, apicultorul
vede c5 ele slnt ocupate cu aceast5
lucrare, arunc5 matca cea nou5 intr-o
farfurie cu ap5 putin dulce. Pentru ca
s5 o scoat5 din apti, el intinde mtitcii
un betigor de care ea se agat5 gi, im-
pingind ugor geamul dispozitivului,
elibereazi5 matca nou5 in compartimen-
t ul mare; acolo nu se afl5 albine, dar
ea va trece curind pe sub scindura des-
pgrtitoare in compartimentul mic un-
de albinele sfnt ocupate cu linsul mie-
ri i ; matca st5 cu ele un timp gi va
intra in stup f5r5 ca celelalte sti ob-
serve schimbarea. La urdinig se pune
vestibulul de control, pentru a urm5ri
dac5 matca a fost acceptatti, sau nu.
DRESAJUL ALBINELOR. Adeseori al-
binele manifest5 preferinti5 pentru
anumite plante melifere din cimp
sau pldure, cercetindu-le mai intens,
degi altituri de ele se gssegte o cul-
tur5 cu o plant5 entomofil3 meli-
ferti mai bogat5.
Atunci se aplic3 metoda dresajului
albinelor, bazat pe constatarea c5
albinele, datorit3 marii capacit5ti
de miros ce o au, descoper5 repede re-
sursele de nectar, atunci cfnd le sint
fmptirt5gite de acele albine dansatoare
de care am vorbit la Damul albinelor.
Prin dresaj se creeaz5 albinelor reflexe
conditionate de gust gi miros pentru
un anumit parfum de flori. fn drumul
de la stup la floare gi de la floare la
stup, se creeazl o dirG aerianl de par-
fum. Aceast5 dfr5 c5l5uzegte albinele
spre cimpul de nectar, pentru pole-
nizarea florii respective.
DRESAJUL ALBINELOR
142 DRESAJUL ALBINELOR
Reflexe conditionate se creeaz5 gi pe
baza simtului vederii, care este foarte
dezvoltat la albine, ele avind proprie-
tatea de a distinge foarte ugor fascicu-
lul ultraviolet din spectrul solar. f n
acest scop s-au f5cut incercsri reugite,
cretndu-le prin dresaj reflexe condi-
tionate vizuale. Se agaz5 hr5nitoare
cu sirop aromatizat de la florile unei
culturi oarecare, pe pl5ci de aluminiu
glefuit, metal care eman5 raze ultra-
violete pe care albinele le percep din
departare. 0 dat 5 create dou5 reflexe
conditionate de miros gi de v5z pen-
t ru acea floare, hrgnitoarele gi pl5cile
de aluminiu sint duse la cimp. Albine-
le v5d de departe razele ultraviolete
emanate de pl5cile de aluminiu gi
Pndreptindu-se acolo unde g5sesc flo-
rile cu acelagi miros cu care erau de-
prinse prin dresaj , vor culege nectarul
di n ele qi in acelagi timp le vor po-
leniza. Polenizsrea va fi cu at i t rnai
activ5, cu cit plgcile de aluminiu vor
f i aqezate risipit pe toat5 tarlaua, gi ele
vor fi mutate din loc in loc.
D~esajul obignuit se face astfel:
se preg5tegte de cu sear5 un sirop in
proportie de 0,530 kg zahiir la un litru
de ap5 din care se d5 cite 100 g de
stup. Dup5 fierbere, se lasii s5 se r5-
ceasc5 pin5 ajunge la 20-25"C, cind,
in sirop, se afund5 flori culese f5rS
frunze, sepale sau codite, pin5 cind ele
ocup5 cel putin trei sferturi din vas.
Vasul se acoper5 cu un capac. In felul
acesta, pe timpul noptii, in sirop se
inglobeaz5 eterurile volatile ale flori-
lor. Dimineata solutia se strecoaril
dindu-se fiec5rei colonii, inainte de
zori, in hrgnitor, o doz5 de sirop aro-
rnatizat. Altii rnai adaug5 dimineata
fn sirop inc5 o portie de flori proaspe-
te. Cind se face dresajul pentru pole-
nizarea trifoiului, florile lui nu se
culeg de cu sears, c5ci eterurile sale
volatile se descompun foarte repede.
De aceea multi stupari preg5tesc siro-
pul de dresaj la trifoi in aceeagi dimi-
neat5, culegind 200-500 capitule de
flori f5r5 caliciu, le afund5 fntr-un
litru de sirop cald, in care stau 2-43
ore. Chiar dac5 siropul de dresaj este
dat ceva rnai tirziu, rezultatele sint
bune.
La fel se procedeaz5 ~i la dresajul
pentru polenizarea vitei de vie, a1
clrui miros se volatilizeaz5 repede gi
deci siropul aromatizat cu florile res-
pective se face numai cu 30 minute
inainte si numai in sirop rece. Se folo-
sesc pentru fiecare stup cite 4 inflores-
cente puse in 400 g sirop dat repede.
Cantitatea de sirop nu trebuie s5 fie
rnai mare de 100-150 g pentru ca
albinele s5-1 poatti lua repede. Altfel
s-ar putea isca furtigag in prisacil.
Cind siropul se toarn5 in hrgnitor,
acesta trebuie s5 fie agezat pe podigor
de-a curmezigul ramelor, pentru ca din
toate intervalele ramelor, albinele s5
ia contact cu siropul in acelagi t i mp;
in felul acesta foarte curind se for-
meaz5 reflexul conditionat la toate
culegiitoarele stupului pentru floarea
respectivii. Unii apicultori toarnii siro-
pul cite putin printre intervalele din-
t re rame; albinele peste care a curs,
sint linse, luind astfcl cunogtint5 t,oate
albinele din stup despre aceast5 nou5
hran5.
Hrgnirea de dresaj dureaz5 5 zile,
apoi, dup5 o pauz5 de cinci zile incepe
o alt5 perioad5 de cinci zile, pinti s-a
terminat inflorirea culturii destinat5
polenizsrii. Aceast5 fntrerupere e nece-
sari5 cici s-a constatat c5 numai timp
de cinci zile persistii la albine un astfel
de reflex conditionat creat, care este
nevoie sil fie reinnoit pentru a avea o
cont inuitate.
0 alt5 metodii mult rnai ugoarii rji
rnai expeditivg, este dresajul albinelor
cu ajutorul aerosolilor. Din florile
DRESAJUL ALBINELOR ,
143
DZIERZON IOHAN
plantei respective se face un extract
cit rnai concentrat, ce se pune fn
dspozitivul de sticl5 a1 aerosolului.
V.n. Aerosoli.
Se trece apoi dimineata, cit mai
devreme pe la fiecare stup gi la fel ca
qi in cazul tratamentului medicamen-
tos, se pulverizeazg in interiorul fie-
ciirei colonii numai 30 secunde. 0 stu-
p5rie de 120 de stupi este mobilizat5
la cules intr-o or5.
Se intimpl5 ins5 ca rezultatele ob-
tinute prin dresajul albinelor la pole-
nizarea unei culturi, s5 nu dea rezul-
t at e multumitoare, ceea ce se observti
atunci cfnd ele au un cules bun de
nectar gi polen de la o alt5 plant5 a
c5rei inflorire coincide cu cea care
trebuie polenizat5. fn atare situatie
se procedeazti in mod invers: se creeaz5
albinelor reflexe conditionate, de re-
pulsie pentru culesul de la floarea ce o
preferau pfn5 atunci.
Operatia sc executii astfel: se pre-
par5 mai intii un sirop de dresaj cu
parfumul gi gustul florii preferate de
albine, dar in care se adaug5, fnainte
de a-1 servi albinelor, o cantitate de
50% clorur5 de calciu. Albinele igi
fac dintr-o dat 5 un reflex conditionat
de respingere pentru culesul ecelei
flori. A doua zi li se dli albinelor un
extract din floarea ce trebuie poleni-
zatii, sirop prin care ele igi creeazii un
reflex conditionat de cules pentru acea
floare.
DZIERZON IOHAN, mare apicultor
german, considerat ptirintele apicul-
turii moderne Tn tara lui. A scris
mult despre vista albinelor, iar in
1835 a publicat studiul asupra par-
tenogenezei la albine. V.n., stabi-
lind adevgruri gtiintifice, care gi ast5zi
stau la temelia cunoaqterii vietii al-
binelor. A publicat peste 400 de lu-
cr5ri de apiculturti.
ENZIME, compugi proteici, sint bio-
catalizatori, deci substante orga-
nice sintetizate sau secretate de orga-
nismele vegetale gi animale, care cata-
lizeaz5 procesele biochimice ce se
produc fn organism. Ele sint produse
de celulele organismelor vii gi parti-
cip5 la reactiile de sintezg gi degra-
dare ,,in vivo". Activeaz5 ca fermenti
descompunind proteinele, gr5simile
qi hidratii de carbon gi transformind
aceste substante, pentru a fi asimila-
bile. Ele sint produse de anumite celule
ale glandelor din organism gi au diferi-
t e denumiri in leg5tur5 direct5 cu ac-
tiunea pe care o indeplinesc. De pild5:
glandele faringiene ale albinelor secre-
t 5 enzims invertaza pentru transfor-
marea in miere a hidratilor de carbon
ai nectarului. f n gugii se giisegte ca-
talaz5, ce transform5 o parte din glu-
cozii tn acid gluconic, dind mierei aci-
ditatea ei natural5. V.n. Albina,
prelucrtitoarele.
Glandele din intestinul mijlociu
-care ests stomacul albinei - secret5
o serie intreag5 de enzime, fiecare cu
sarcinile ei. Acolo g5sim enzimele:
amilaza (care descompune amidonul
di n polen sau p5stur5), proteaza (pen-
t ru desfacerea proteinelor), lipaza (pen-
t ru gr6simi). Cum ins5 in polen se g5-
segte gi o proportie insemnata de za-
hgr, in intestinul mijlociu vom g b i gi
enzima invertaza, fructozidaza gi dia-
staza cu scopul scindgrii zah5rului
brut in glucoz6 gi fructozii.
f n acest vast laborator care este in-
testinul mijlociu se mai g5sesc gi alte
enzime, care nu sint produse de glan-
dele intestinale, ci de anumite bac-
terii. Acestea produc lactaza ce se
ggsegte in stare natural5 gi in p6stur5.
De asemenea, in intestinul gros, acolo
unde se adun5 reziduurile hranei des-
compuse, se g5segte aceeagi enzim5 -
catalaza - descrisg mai sus care neu-
tralizeazg elementele nocive din aceste
reziduuri alimentare gi le fac inofen-
sive, astfel incit albina poate s5 le re-
tin5 in intestin citeva luni de iarn6,
cind ea, din cauza frigului nu poate
zbura ca s5 le evacueze.
Pentru indeplinirea tuturor acestor
grele sarcini, gi intrucit enzimele de
orice fel se formeazg intr-un proces
specific de nutritie, albinele au nevoie
de fnsemnate cantitgti de polen pentru
regenerarea organismului, polen care
totodata inlesnegte glandelor posibili-
EVIDENTA STUPINII
145
EVIDENTA STUPINIT
tatea unor secretii de enzime in canti-
t5ti corespunziitoare. 0 alimentatie
indelungatii a albinelor cu zahiir le
scade capacitatea de a produce enzime ;
aceasta se va riisfringe implicit asupra
calit5tii produsului care poate fi res-
pins de la comercializare.
Enzimele sint foarte sensibile la
temperaturi mai ridicate care le dis-
trug. De aceea apicultorii care inc5lzesc
mierea granulat5 pentru a o lichefia,
nu trebuie s5 ridice temperatura ei
peste 40C. Altfel va dispare din ea
la inceput invertaza qi apoi diastaza,
r5minind f5rii acegti fermenti, a c5ror
valoare pentru consumul uman este
enormii.
EVIDEN'J'A STUPINII, foarte necesar5
exploatsrii apicole, trebuie tinut5 la
zi ; fiecare colonie are partida sa in-
tr-un registru, pe 1-2 foil unde se
inscriu observatiile, lucr5rile efectu-
at e cit yi anumite situatii anormale.
Dacii s-a intervenit spre indreptarea
lor, se mentioneaz5 acolo gi lucrarea
urm5toare ce trebuie neapjrat execu-
tatii, indicind qi data.
Aceste partizi sint tinute fie intr-un
registru, fie in fige separate ce stau
deasupra podigorului stupilor respec-
tivi, sub capac; dac5 figele sint per-
forate la margini, ele se string intr-un
biblioraft gi deci se pGstreaz5 ca in-
tr-un registru.
Figele au ins5 neajunsul cii, avind
anumite date tiptirite, pe care apicul-
torul este obligat s5 le completeze de
fiecare dat5, nu-i lass libertatea sil
fnscrie gi altceva decit ceea ce este
previizut in formular. De aceea este
mult mai practic registrul de partizi
care, in partea superioar5 are urm5-
toarele date de completat: ce numar
are colonia; ce numiir de inventar are
stupul; ce tip de stup ocupii colonia;
ce virst5 are matca, cu ce culoare e
marcat5, din ce linie de selectie pro-
vine. Restul paginii e doar liniat,
avind numai la marginea din stinga
trei linii: anul, luna, ziua cind s-a
f5cut controlul, ce s-a observat qi ce
lucr5ri urmeazii s5 se mai fac5 in viitor.
Un a1 doilea registru pentru stupinii
este agenda de lucriiri zilnice care se
prezintti ca un registru intocmit pen-
tru noug luni, de la 1 februarie la
1 noiembrie, unde fiecare zi are o
paginii pe care se inscriu coloniile ce
trebuie controlate in ziua respectivii.
Fiecare paging a agendei are In
partea ei de sus data zilei gi locali-
tatea unde se afl5 in ace1 moment stu-
pina, cit gi alte date in legiitur5 cu
starea timpului, zborul albinelor,
variatiile cintarului de control, cit gi
flora ce s-a deschis in ziua respectiv5
sau qi-a terminat inflorirea, observatii
care se noteaz5 zilnic.
Restul paginei este numai liniat pi
frnpgrtit in trei paragrafe qi anume:
primul paragraf cuprinde numerele
respective ale coloniilor la care este
de lucru in acea zi; a1 doilea para-
graf - ce materiale s-au consumat
pentru exploatare Pn acea zi yi a1 trei-
lea paragraf - ce personal a fost pre-
zent la serviciu.
fn felul acesta toate lucrlrile ori-
c5rei colonii din prisacii se tin lant
una de alta, de la data cfnd se incepe
activitatea stupinei pin5 in primiivarii
qi pin5 se aranjeaz5 stupii pentru
iernat.
fn dimineata oriclrei zile de munc5,
apicultorul, deschizind agenda de lu-
criiri, gtie stupii pe care trebuie s5-i
cerceteze, iar lucrarea de efectuat la
fiecare stup este indicats la partida
acelor stupi.
Notiirile zilnice ale recoltei realizate
in stupi sau a consumului din rezervs
indicate de cintarul pe care st5 stupul
de control, dau stuparului indicatii
EVIDCNTA STUPINII 146 EXPEDIEREA ALBINEL.OR
MEiturarea alhinelor dc pe faguri
in roinita de expedif le
pentru mtisurile corespunziitoare ce
trebuie s l le ia.
Not5rile acestor dat e si nt pretioase
gi pentru organele de control in stupini-
le socialiste, perttru a ~ t i ci t a crescut
productia i n timpul culesului. La
totalizarea cantittitilor cu csre stu-
Cfntsrirea roiului pachet la formare
( O r o s I P a l l )
pul de control a crescut., organul
de control va seama de proportia
norlnal5 de consum zilnic si crestwea
popula1,iei stupului, orientindu-se du-
pci datele artitate mai sus.
ESPEDEREA ALBINELOR sail a roi-.
lor-pncllet :ire n la!-5 r;spindirc in
S.U.A. yi Canncin. I n !lcgiunilc i r ci
al e acestor ?,Chi, se desfiinf,eaz5 stu-
pinile la sfiryitul toaninei spre a f i
reorganizate i n primiivar6 di n roii
sositi pachet di n p,iri,ile calde ale
t8rii.
La noi expedierea roilor p2.c.h~: s~
face de ctitre unitiitile apicole m:vi
di n uni t l t i l e agricole de st at , de c5trci
A.C.A. sau S.C.A.S. la cercrca t ot
mzi marc a cooperativelor agr i co! ~
de producf.ie ~i a pa.rt.iculariler. illl;i-
nele se expediazti in roinite din placaj,
avind un perete di n pinzii met:alic,i.
Hrana necesarti pentru drum se cferb
in faguri, di nd o mierc ctipi?icitA, sau
in hrgnitoare: 2 1 sirop cu o c,oncen-
t rat i e de 30% znhiir. Fiecare i.oi
pachet trebuie s5 aibti o maic5 t(in6rri
imperecheatci, cel put in 1,5 kg albin8,
ce a fost scuturatri printr-n pilnie
lasg5 in roinif5, dupti ce acestcia i s-a
l uat t ara.
Roii pot p r ~v e n i di n nuclcele forma-
t e l a sfirgitul verii, care, stimulate,
se dezvol t l gi intrti in iarnfi cu albinil
pe 5-6 intervale. Acegtia pot fi
expediati ci t mai timpuriu prim5G:ra.
Ma.i pot fi formati in primCiv~.rri, din
colonii foarte puternice, dindu-le cite
o nlatcti imperechest; ce a iernat in
afara ghemuiui. Se pot procura roi
pachet yi var a; a.cegtia, ajutaf.i cu
hran5 gi trimigi l a un cules t zrdi v,
ajung s 5 i nt re in iarng destul de pu-
ternici. La expediere ins5 ei trcbuie sti
ai bg 2-2,5 kg albinil, mul t 6 di n ea
fiind biitrin6.
EXPLDIEREA ALBINELOR
147
EXPEDIEREA MATClLOR
Pentru ca roii pachet sti-gi atingti
scopul dorit de beneficiar, trebuie sti
indeplineascz conditia esentialti: al-
bina s5 fie tiniirii, stintitoasti, prove-
nit$ din colonii valoroase iar matca
t i nsr l , selectionatti.
La expedierea roiului pachet cu
faguri, mierea s5 fie clpticitti, 65 nu
fie cristalizatl. Cind se expediazti
numai albinl cu hran5 lichidti, se va
folosi hrlnitorul rotund din tab15 cu
un- capac perforat foarte fin.
In roiul pachet, format din albinti
d e la o singurti colonie qi matca sa,
aceasta poate fi Igsatti liberii pe faguri.
fn cei formati cu albinti din mai multe
colonii, matca va fi izolatg in colivie
automat5 cu gerbet de zahsr, iar albi-
nele la scuturarea in roinitti sii fie
pulverizate cu o esent5 oarecare pentru
a avea acelagi miros. Scuturarea in
roini1,ii se face in orele de zbor intens,
clici atunci in stup se g5segte numai
albin5 tinGr5. Albina roiului pachet,
cu faguri gi matca liberg pe ei, nu se
nelinigtegte gi ajunge in conditii bune
la destinatie. fn roiul pachet cu
3lr5nitor tip H i 1 1, fiirii faguri, albi-
nele se prind de capac in form5 de
ciorchine avind intre ele at i r nat l coli-
via cu matca. Roii pachet se t i n la
umbra ~i rgcoare, iar expedierea la
gar5 sau aeroport se face cu auto-
camionul in timpul noptii, cu popasuri
dese pentru ca albina ctizutg sii se
poatti redresa. Cind roiul pachet a
ajuns la destinatie se deschide, albina
se pulverizeazti cu apii gi se scuturg
in stupul pregtitit cu doi faguri, gat?
cllditi, cu miere gi piisturii in el g i
5-6 faguri artificiali. fntre faguri se
agazg colivia cu matca, dacii a fost
expediatii aga. Urdinigul se deschide
putin. De a doua zi roiul va fi stimulat.
Cind albinelc sint nelinigtite este o
dovadg c l matca a murit gi atunci
se introduce o colivie cu o altti matcti.
Se recornand5 ca scuturarea roiului
pachet fn stup s5 se fac5 seara, intre
orele 17-20 sau dimineata, intre 5-8.
EXPEDIEREA MATCILOR cere o aten-
tie deosebitii fiind de rezolvat urmii-
toarele probleme:
1. Pentru expedierea mdtcilor, se
folosesc colivii speciale t i p Benton
aflate in comer!. Aceasta este ca o
cutiutii cu douii compartimente destul
de largii pentru a inclpea in ea 12-16
albine insotitoare, in care ele pi matca
sti se simtii ca intr-un mediu apropiat
cerintelor naturale cit qi hrana nece-
sarii.
Colivia trebuie s l ai bl o bun5
aerisire, in care scop se aplicl deasupra
o figie de pinz5 metalicg cu ochiuri de
2,5 mm pinz5 ce a fost ugor muiat5
Pn putinii cear5 t opi t j pentru ca albi-
nele sti nu aib5 contact direct cu me-
talul ; deasupra acestei pinze de sirmi5
ceruitii se pune in sfirsit foaia de pla-
caj prinsa fn douj cuigoare. In felul
acesta albinele primesc pe sub placaj,
prin pinza de sirmil, aer suficient,
iar la sosire, ridicindu-se placajul
se poate controla dac5 matca este sau
nu in viatg.
2. Hrana rniitcii pentru drum trebuie
s5 fie neapgrat o past5 din miere,
plstur5 gi zah5r pudrri. V.n. Hrcnirea
albinelor, pasta pentru miitci.
3. Albinele insotitoare se aleg din
cele tinere, de 6-15 zile, gi care se
giisesc pe fagurele cu ouii sau puiet de
unde este luatg matca. Ele se introduc
cite una, prin orificiul frontal dupg
ce mai intii a fost introdusti pe acolo
matca. Cind num5rul albinelor este
suficient, de cel mult 16, se pune
dopul la orificiul de intrare. Pe colivie
se scrie adresa primitorului gi se atrage
atentia personalului de la pogtti sg
tinti colivia cu fata in sus qi la c61durB.
EXTRACTIA MIERII 148 EXTRACTORUL CENTRIFUG
Extractor tangential
4. Transportul. Pachetul mare, cu
mai multe colivii, se face cu gipculite
intre ele, ca sii permit5 circulatia
aerului. Expedierea trebuie totugi f5-
cutii urgent, dac5 se poate, recomandat
expres, c5ci altfel pogta este obligat5
prin regulament s6 predea pachetul
in 24 de ore. 0 retinere in colivie a
m5tcii timp de 4-5 zile, influenteaz5
In riiu viitoarea ei putere de ouare,
iar cfnd acest termen se prelungegte,
chiar viata m5tcii este scurtatti.
Mgtcile sosite vor fi Iiisate intr-o
camer5 fntunecoas5 potrivit de cald5,
ca sii se linigteascii. Ele se dau a doua zi
coloniilor care au nevoie de m5tci.
Introducerea mfitcilor fn coloniile
respective se face cu cea rnai mare
atentie. V.n. Matca, introducerea m3t-
cilor noi.
EXTRACTIA MIERLI. V.n. Mierea
EXTRACTORUL CENTRLFUC este unul
din principalele aparate din inventarul
apicol, f5r3 care nu se poate face
stupgrit sistematic.
Extractorul centrifug este creatia
unui ceh, Hruska, 1865.
Stnt diferite modele de extractoare
centrifuge din care cele mai obignuite
sin t :
Extractorul cu paner fix este compus
dintr-un vas metalic exterior cu dia-
metrul de 70 cm, cu fundul putin conic.
Pe virful acestui con se afl5 sudati
caseta unui rulment. Axul central,
a1 cxtractorului se sprijin5 pe acest
rulment, iar in partea de sus a vasului,
capul opus gi p5trat a1 axei, intr5
fntr-un pinion conic orizontal, cu
orificiul p5trat ; acesta este angrenat
cu un a1 doilea pinion, t ot conic dar
vertical. Pinioanele sint montate pe o
traversg de fier ]at5 de 5 cm gi groasii
de I cm, prins5 pe marginea superioar5
a vasului cu dou5 piulite. Migcarea
panerului fix se face cu ajutorul unei
manivele ce transmite migcarea celor
dou5 pinioane conice; ele invirtesc
rotorul, gi datoritg puterii centrifuge,
mierea din fagurii puyi in paner este
aruncat5 in functie de turatiile im-
primate de manivel5. V.n. Mierea.
Panerul are trei sau patru panouri
marginale f5cute din pfnzi metalicii
groas5, cu ochi de 111 cm gi armatil
la exterior cu bare de fier rotund puse
fn cruce diagonal5. Vasul are in partea
de jos o cana pe unde se scurge afar5
mierea extrasg. Tipul acesta de extrac-
tor cere o munc5 dub15 apicultorului,
c5ci ramele trebuie Pntoarse in paner
de cite doufi ori, pentru a scoate miere
in bune conditii gi f i r 5 a rupe fagurii.
V.n. Mierea, extractia.
Pentru fnlitnrarea acestor greoaie
minuiri a ramelor exist5 un extractor
tangential, a1 ciirui rotor fntoarce auto-
mat cele 4 genti sau casete fn care stau
patru rame mari sau opt de magazin;
fntoarcerca lor se face cInd pe o parte
cfnd pe cealalt5, dupg nevoie. Cfnd ma-
nivela actioneaz5 rotorul cu o vitez5
rnai redus3 se extrage partial mierea pe
prima faf5, apoi se intoarce pe a doua
fat5 automat, scotind-o pe toatii din
celule; fn sffrgit mai llntoarce o datii
manivela qi extrage restul de miere
EXTRACTORUL CENTRIFUG
149
EXTRACTORUL CENTRIFUG
l5sat pe prima fat5. Un a1 treilea
model de extractor qi care se r5spin-
degte din ce in ce mai mult este cel
radial. f n acest extractor, rotorul este
format din nigte cercuri crenelate
fixate pe patru bare transversale age-
zate in cruce. Rotorul se sprijin5
la fund pe un rulment. fn partea de sus
se afl5 un dispozitiv de dou5 pinioane
conice actionate de o manivel5, ase-
m5n5tor cu cel descris la extractorul
cu paner. Ramele stau pe muchie,
aqezate vertical, in num5r de 24-48
sau chiar mai multe in form5 de raze,
cu speteaz5 superioar5 a ramelor spre
exterior. Mierea din celulele desc5p5cite
este aruncatl spre speteaza superioarg
a ramelor prin puterea centrifug5
scurgindu-se spre robinetul de eva-
cuare. Are neajunsul c5 numai ra-
mele inguste de magazin cit gi cele
ale stupului multietajat pot fi ex-
trase stfnd pe muchie. Ramele mari
- dup5 modelul Stas de la noi, dacg
se pun pe muchie, la primele invirti-
turi se rup. De aceea, atunci cind se
extrag rame mari de 4301300 mm se
agaz5 in interiorul rotorului patru
plase mobile fixate provizoriu cu
nigte cirlige. Mierea se extrage astfel
dup5 sistemul extractorului cu paner.
Extractorul are gi o puternici frin5, cu
ferodou, care opreqte sau numai ince-
tinegte cursa rotorului. Aparatului
trebuie s5 i se dea toat5 atentia gi
fngrijirea. Se vor unge regulat cu miere
In timpul function5rii toate lag5rele
pi punctele de frecare ale pieselor,
angrenajului qi rotorului. Pinioanele
s5 nu fie prea strins angrenate, c5ci
Extractor radial
se pot sparge; frina s5 nu fie prea
apropiat5 de tambur ca s5 nu-1 road5
zadarnic qi s5 ingreuieze rotatia; gen-
tile mobile s5 fie bine echilibrate cu
fagurii fnc5rcati cam de o egal5
greutate, pentru a nu se descentra.
Dup5 terminarea extragerii mierii, se
spal5, se unge cu un strat ugor de ulei,
care apoi va iegi la sp5lat cu ap5 cald5,
iar o dat 5 pe an se d5 o spoial5 f5cut5
din 100 g benzing qi 4 g cear5 topit5
fn ea. Altii vopsesc extractorul cu o
tinctur5 de bronz bogat5 in colofoniu,
amestecatg cu praf alb de bronz sau
aluminiu, in proportie de 15%, ceea
ce-1 conservl foarte bine. Sint in alte
t5ri extractoare, bazate tot pe prin-
cipiul radial, fn care ins5 nu intr5
rame separate, ci cite 4 corpuri cu
ramele respective, care in prealabil
au fost desc5p5cite. Astfel munca s e
simplific5 gi mai mult.
FACELIA, Phacelia lanacetifolia, p1a.n-
:t5 melifer5 din familia Hydropl ~y-
laceae, este originarg din tgrile tro-
picale. Planta se prczintg sub form5
de tuf6 cu 15-20 ramuri, care la
rindul lor se ramific5. Florilc cresc in
grupe tji stau in raceme cite 6-9 flori
agezate in rind ca nitjte spirale de
euloare violet, c11 polen de cu!oare
Facelia
albastr5 inchisg. Ramurile de jos sint
mult mai bogate in flori gi ele dau
mni mult nectar decit cclc de la virf.
Continutul de zahEr i n 100 de flori
este socctit de 27,1--32,2 mg. Pro-
ductia do mierc la hectar este de 400 kg
in cultura de primrivarg si 120 Icg
in miri!te. Ea are o culoare galbenti
deschisri, cu savoare deosebitii si cris-
talizeaz5 in m ~ s & er? o pastri. lnflorirea
apare dupti 42-50 zile de la Insiimfn-
tare. Dui-ata infloririi este lungti,
de cel putin 25 de zile. i n terenurile
bogate si in anii cu ploi bine reparti-
zate, perioada de inflorire merge pinit
la 50 de zile. In ultimii ani, gssindu-se
cti planta En mas5 verde are 13%
substante proteice - la fel ca tji bor-
ceagul - facelia va intra in furajarea
animalelor de fermci, in special pentru
vaci, cai tji oi. lns5mintarea faceliei
trebuie inceputit cit mai devreme In
prim5var5, chiar in ,,mustul z5peziiU,
tji se face etjalonat la intervale de 15-
20 zile, pentru ca albinele s5 aib5
dou5-trei serii de flori pentru cules,
inaintea culesului mare de la salcim.
Facelia se ins5mfnteaz5 cu sem5nA-
toarea in rinduri, dac5 se poate cu
directia rfndurilor N-S, pentru a avea
FACELIA 151 FAGURI
mai mult5 lumins, la distanta de
40-50 cm, pentru a putea fi pr5qit5
mecanic sau cu pr5qitoarea tras5 de un
cal , lucrare absolut necesar5 , c5ci
pentru dezvoltarea plantei, piimintul
trebuie s5 fie afinat. fn felul acesta o
tuf5 dB de la 930-1 400 flori, pe cind
dacii s3minta se seam8115 des gi prin
impriigtiere, abia ajunge la 130-
300 flori.
Se poate ins5minta chiar din toamn8,
tirziu, in amestec cu mugtarul, pentru
o inflorire cit mai timpurie. Se d5 o
cantitate dub15 de s8mintl la ha,
pentru pierderile de iarn8.
FAUURI. Fagurii pe care albinele
ii cliidesc sint f5cuf)i din cear5. V.n.
Ceard, factori determinanti pentru pro-
ducere.
Fagurii au celule hexagonale cu un
diametru de 5,27-5,37 mm agezate
simetric, sprijinite unele pe altele
intr-o arhitectur5 economic5 qi calcu-
lat5? pentru ca in totalitatea lor ei s5
prezinte o tr5inicie deosebit5. fn
celulele acestor faguri albinele igi
cresc puietul gi depoziteaz5 hrana
necesar5, adic5 mierea gi p6stura. De
asemenea suprafata fagurilor este ocu-
pat5 in cea mai mare parte, vara, de
rntreaga colonie, .iar iarna albinele stau
obignuit pe fagurii din mijlocul cuibu-
lui, strinse in ghem.
Majoritatea celulelor din faguri sint
destinate oullor de albine lucr5toare
pe care le depune matca. M5sura
celulelor depinde de specia de albine:
celulele speciei Apis mellifica sint de
la 5,5 mm pin5 la 5,42 mm. Adincimea
celulelor este de 11-12 mm - avind
peretii grogi de 0,3 mm. Deci fiecare
celul5 de albin5 lucriitoare are o
capacitate de 0,2 cm3 in medie.
Cind albinele cl5desc faguri natu-
rali, intre celule se observ5 qi citeva
care nu au o form6 perfect hexagonal6 ;
unele dintre ele fiind chiar penta-
gonale ; acestea sint asa-ziseie celule de
trecere, adic5 celule intermediare.
Cind fagurii se invechesc, iar in ei
au crescut prea multe generatii de
puiet, forma celulelor la suprafat5 pare
a fi cilindric5; aceasta se datoregte
gulerului sau manqonului prea ingrogat
de cearii cu propolis, cu care albinele
consolideazii partea superioar5 a fie-
c5rei celule.
Cind albinele unui roi natural incep
s5 cliideasc5 intr-un spatiu liber f5r5
a fi indrumate de fagurii artificiali, ele
pornesc din mijloc o dat 5 pe 4-5 faguri
paraleli, dup5 puterea coloniei si dup5
num5rul de albine tinere, 15sind intre
faguri un spatiu liber de 10-11 mm.
Prin aceste intervale ele circul5 in
stup, preschimb5 aerul necesar pentru
colonie gi puiet, iar in timpul rece,
albinele se pot aduna in spatiile dintre
faguri, stind strinse in ghem. Pe m8sur5
ce num5rul fagurilor cregte, albinele
roiului prelungesc in jos qi lateral
pe cei initial cliiditi, trecind apoi
la cei din imediata vccingtate, dar
aceasta numai dac5 afarii g5sesc cules
bun. Cind acest cules este activ gi
roiul este puternic, in citeva zile albi-
nele pot completa cu faguri un stup
intreg. Pozitia natural5 a fagurilor
in stup este cea vertical5 gi paralel8.
Obignuit pozitia intregului lot de
faguri fat5 de urdinig este perpendicu-
lar5 pe aceastii deschidere, pentru cii in
felul acesta schimbul de aer intre
intervalele fagurilor se poate face rnai
activ. Totugi sint roi naturali, ceva rnai
putini la numgr, care clgdesc intreg
dispozitivul de faguri orientati paralel
cu urdinigul. fn limbaj stupgresc cind
fagurii sint clsditi perpendicular pe
urdinig, se zice c5 sint ,,in pat rece",
iar cei cl5diti paralel cu urdinigul
slnt ,,in pat cald" V.n. Cuibul.
FAGURI
152
FAGURI
Cum cliidesc albinele fagurii. Obser-
vind prin geamul unui stup de obser-
vatie o mic5 colonie ce nu are acolo
decit spatiu pentru un singur fagure,
se vede c5 pe letigorul superior a1 ramei
de care stau prinse un numgr de albine
In formgde perdea, apar primele temelii
ale viitorului fagure. Sint solzigorii
de cearg, produgi ai glandelor cerifere
In urma unei intense hrgniri cu miere
qi p6sturg. Consumul acesta bogat in
hidrati de carbon, ridicg temperatura
corporal5 a fiecgrei insecte in parte gi
deci a micului ciorchine. Glandele
cerifere incep s5 secrete dupg o trecere
de 15-18 ore de la o bogatg hrang
cu miere gi pgsturg, iar inchegarea
fagurilor, apare dupg 24--25 de ore
de la introducerea albinelor in noul
lor stup. Perdelele paralele au o dis-
tantg intre ele de 33--34 mm. Albinele
se t i n agiitate in lanturi vii prinse
cu ghearele de la picioare, stind ne-
migcate gi agteptind sii aparg in
oglinzile cerifere primii solzigori. Fa-
gurii naturali nu sint inceputi i n chip
unitar, ci, albinele fixeaz5 pe locul
lor de agezare mici puncte, la anumite
distante variate. Pe m5surl ce timpul
trece in jurul acestor jaloane apar
fgguragii mici, pe aceeagi linie, pin5
cind ei se ating unii de ceilalti gi for-
meazg temelia fiecgrui fagure in parte.
Din timp i n timp o lucrgtoare se
desprinde gi adaugg un solzigor de
cearg pe fagurele care se construiegte.
Sus, pe locul unde fagurele este prins
de plafonul scorburii sau de speteaza
ramei - la stupul sistematic - ce-
lulele sint neregulate, groase, cu mult
material, cu peretii grosolani, cgci
acolo e temelia viitorului fagure. Sol-
ziqorii de cearii apgruti pe oglinzile
cerifere gi intgriti cu secretiile glande-
lor mandibulare sint dugi sus pe gan-
tierul de lucru, gata frgmintati gi depo-
zitati provizoriu acolo . Ceresele pun
solzigorii la dispozitia albinelor con-
structoare dupg care pleacg apoi din
nou sii se prindg in perdea gi sg-gi
continue munca de secretie a altor
solzigori.
Alte albine iau solzigorii lipiti
provizoriu, li frgmintg din nou cu
mandibulele, fncorporindu-le o secretie
a glandelor mandibulare. Secretia se
evaporg imediat, iar sudura dii o rezis-
tent6 deosebitg fagurelui in construc-
tie. Albinele constructoare ii combing
gi ii intind, formind plgcute ceva mai
mari, pe care le netezesc si le fixeazg
la locul potrivit, dupg care pleacg.
De fndatg, apar alte albine care incep
sB schimbe pozitia plgcilor gi solzigo-
rilor pugi, le dau o anumitg inclinare,
spre dreapta, spre stinga, lucreazli
1-2 minute si pleacg gi ele. La urm&
fagurelergmine cu forma lui delinitivg,
inchegat, cu celule bine imbinate, de
forms desgvirgits . Fagurele natural
este cliidit de albine odatg pe ambele
lui fete. Temelia fiecgrei celule, adicii
fundul ei este o micg prismg triunghiu-
larg, cu unghiuri de 70" qi 32", ce se
sprijinii unele pe altele. Prizma tri-
unghiularii a fundului format& din
cele trei romburi amintite este astfel
alciituitg incit fiecare romb intrg in
orinduirea bazei unei celule de pe
partea opusg. Deci fiecare celul5 se
sprijin5 pe alte sase celule vecine,
iar fundul ei se reazemg pe alte trei
celule clgdite dincolo, pe fata a doua a
fagurelui. Astfel el capgt5 o trginicie
deosebitg.
Fagurele artificial este clgdit altfel
decit cel natural; o parte din albinele
cerese ~i constructoare se rgspfndesc
pe suprafala lui pentru ca prin c5ldura
corpurilor sg producg acolo o tempe-
raturg de +30C. Atunci el devine
maleabil, iar albinele pot sii fr5minte
particulele lui, gi s6 le modeleze dupg
dorint5. Perdelele de albine legate In
FAGURI 153 FAGURI
lanturile de trupuri vii, stau ca un
paienjenig pe suprafata fagurelui arti-
ficial, formind leg5turi fntre albinele
cerese 5i cele constructoare. Prjmele
stau in nemigcare agteptind terminarea
procesului de digestie c)i transformarea
hranei fn solzigori, pe cfnd secundele,
lncreazti, adincesc celulele, le sfrede-
lesc, prelucreaz5 materialul brut, il
fntind, i1 subtiaz5, iar cu prisosul de
cearii de pe fundul gravat, incep sii
fnalte peretii laterali ai celulelor cam
cu 3-6 mm. i n acest timp ceresele
tinere le pun la dispozitie alti solzi-
qori cu care ele prelungesc acegti pereti
fnceputi cu ceara de rezervii a fagu-
relui. Concomitent, exact pe partea
opusti a fagurelui artificial, altii serie
de albine lucreazii la fel. Unghiurile
de imbinare a fondului triedric este
de 120, iar celulele in fagure nu au
pozitie orizontalg, c h i mierea depozi-
tatti in ele s-ar scurge, ci albinele le
dau o inclinare ugor oblicii de sus in
jos. In felul acesta dupii 24-25 ore
de la agezarea roiului in stup, albinele
pot cl5di in intregime 2--3 faguri arti-
ficiali, binefnteles dac6 populatia este
numeroas5 gi celelalte conditii artitate
mai sus sint indeplinite.
Dacti afar5 este timpul prielnic, iar
albinele aduc mult nectar, culeggtoa-
rele nu mai agteaptti ca cele ce cliidesc
s6 termine forma intreagti a celulelor,
ci chiar dacii ele sfnt cl6dite pe trei
sferturi din intiltimea lor, fncep sg
depunii In celule mierea apoasti spre
evaporarea surplusului de apii din ea.
Clgditoarele insti igi vor continua
opera lor.
La fel se lntfmplg cu organizarea
cuibului unui roi ce igi ocup6 pentru
prima dat 5 locul in stup. Cind cltidi-
toarele dau la ivealti primele incepu-
turi de faguri, matca nu mai agteapt5
ca celulele s6 fie desiivirgite, ci depune
Fagure artificial cu sirme montate inel
ouii agezate pe fundul lor. Albinele vor
prelungi ulterior peretii, fngltfndu-i
din inelul gros de cear5 care este Issat
totdeauna ca un fel de material acu-
mulat sus pe marginea fieciirei celule,
c)i din care cliiditoarele trag gi pre-
lungesc peretii. Acest mangon, sau
inel gros din partea de sus a celulelor,
igi are rostul stiu fn sustinerea Intre-
gului fagure. Intr-adeviir, privind un
fagure pe muche, atunci cind albinele
il cl5desc, se va vedea cii, contrar
de ceea ce s-a crezut, celulele sint mai
groase sus pe margini, iar peretii lor,
pe m6sur5 ce coboarii spre fund, sint
din ce in ce mai subtiri gi at i t de
fragili, cu o grosime de cel mult
0,08 mm, fncit dacti nu ar avea sus ace1
inel de Pnt5rire gi sigurantg, celulele
s-ar dtirfma sub greutatea albinelor.
Inclinarea normal5
a celulelor tn fagure
s n ~ d ' ! n 1 n 1 0 8 1 e q e ! g q ~ r ~ x n q u o : , u g q a a j
a d g z e a J q s e : , u g a s a n : , ~ e ! : , ! j ! q . r e a m 3
- e j a p s a u n ! $ ~ o d a q S a a ! ~ q o d a s I o u n q v
- m : , T , a p a m ! $ g l o a d q ! p g l : , ! n l a ~ n 3 e j
a l ! u ! 8 ~ e u 1 u ! p a l a l n ~ a : , p e ~ a s d o a s q s a a e
u i - a ~ & e j u ! p a $ e u ! : , a a u g ~ o l a l n ~ a : ,
a l ! u ! 8 ~ e m a d ! S . r e p ' a u x q s a d ! e m n u
n u a u ! f ! ~ d s a s g s a y n q a q a n : , a J e m
! e m u ! $ n d 1 e r : , ! j ! q a a a m 8 e j a p a u n ~ $ ~ o d
o n a g z e a q a 1 d m o a a s a . r a ! F q u ! ~ d s e m p
1 n 1 0 3 . a q o e q u r $ 3 a s u ! q u j a l a m J g s n a
l e ~ q g d n e s n e l n ! p 8 u n q d a a p 1 0 8 u n q ! p g 1 3
a l a ~ d ~ j u i a u 1 w g . x ~ o a a . a i e s . x a a s u e . x q
a I a m J j s a ! e q a s g s y ~ g j g q ! p g 1 3 q ! b a J 8
a m 8 e j a p e a u n y j ~ o d g z e a d n a a p a s . q
- g B n j ! ~ $ u a o u j ! ! . x a ! m e a ~ a 8 e q x a
B I 1 n 1 e $ u a q s ! z a . r a ? Q a q g l s a a e a a a ' 1 e ! $
- ! u ! a l a ~ n 8 e j e x ! j a n : , ! a m e J a l e a l e s
- J a a s u e a q a l a m q s 1 4 a l e ) a s g q e d n o a p
e a u n ! $ . r o d n a g q e p o ~ 3 ~ n s u n [ e a u
a n e p o q a K . g m a ; s a p a j e . 1 8 ~ E n o p
n a a x j a s ! u n ! $ ~ o d ! ! o u e $ e ! ~ $ 1 n 1 0 8 u g
s a J e x ! d y 3 a n ! e m p u n j g m n o j a n e l g p
a s a n : , ~ e p q ! p g ~ : , a u ! q a a n B e j u n - ~ q u ! p
y q e ~ g q g 1 ~ 8 a g m ~ o j ! Q y n s g m o a p s u n ! $
- r o d g q l e o n a a q B a ~ n o o l u j a s ! 5 ! ~ q ! p g ~ a
n g J a . x n 2 e j a p e a u n ~ j ~ o d g q e ~ q p d n e s
~ . x e l n ! y 8 u n q d a n p g m ~ o j u j a ! e q a s ' e
: p n l a j
a q I n m ! e m u g a 3 e j a q e o d a s ' 1 e m q s e d
q ! n g d n q s u g l n q n o d s u e ~ q B I J O a ! $ a e ~ q x a
e l ! $ d m n e s ' ~ o $ u g ~ q a p a ~ n ~ a : , a q n m
n : , ' ~ j ! p ~ ~ a n F J J O I ! J & ~ J e a ~ e a e d a u
. ! j u a p a : , a ~ d ! ! u e u ! p a h ! s a : , o n s a p a u
- n d a p ' a o l a ~ n ~ a : , I n p u n j ! S ! $ a n a d a d a p
~ p u ! . ' d s a p ! e m g s q o d a I a u ! q I e ' p u n a ' ) ! : ,
~ n l n q ! n : , 1 n o o l C ! m u g ~ Q n d q e ! p a m ! q u g s
p u g : , ! S a o q a e q x a B I n e p a s ! o d e ! a p z
g n o p n e q s a p u n g p 1 e 3 g d e n : , q o q a x e m
S E A U ~ - J $ U J ! j ! a u g p e $ u g s ! 3 . a l a p ~ a : ,
a q e o $ a $ e j e ~ d n s e l g u g d a ~ d m n a 1 ' g p l e a
~ d e n 3 ! - n p u g z ! . t a a l n d y e p ' ! u e 2 - J
g o u g a ~ e n u ! q u o : , u g g o s e a s o l o j ! e m
! - g s a q e o d l a f s n s ! e m $ e : , ! p u ~ 1 n d u 1 ! q e l
! ~ ~ r & e j e q m ! q : , s e a p g I e ! J a q e m a a q e l
- g ! q ! s o d a m n u ~ n ~ o q ~ n : , ! d e p u p ! o u n q e
a a e j a s ! q o a a r o ~ ! a n S s j s a a m o n q
e a n q m q o s n ! ~ o s a ~ d a ~ o o ! d l e I r ~ o q e B ! l q &
a l q n 8 a u - n o 1 e u w q a ! n q ! q s u o : , ~ n u a ~ o d
n : , p u n a ~ d m g a x e : , ' r o l a l n l a a ~ n p u n j
u g a q q j e a a 1 u e 8 ~ 0 a l ! m q s a J g m n s u o ?
g $ ! u t a s g 8 a p a I a A J e 1 ' e a u a m a s ~ a a
- ! n ~ n q a ! n d a l e 1 1 0 9 a n e ~ l f J o u n ! ! q o m ! m
n q u a d a ! $ o a l ! p a ~ d a p I m p a m q u g s ~ q a a a
! ! . 1 n 8 e j ! ~ n s u n r e a u a q s a a e a p g ~ e j r , u ~
. s ! q : , u ~ g z e a l
- 0 1 0 3 a s ! S a u n d m o o s a p a s ' y z e a p ! x o a s
a l e j u x ! u a l ! ~ n S ! l a ~ u J u ! p a u ! n m q l v
! e m u ! a a p ! ! J n 8 e j ~ e ! ! $ a n a d a d a j u a ~
- a p e u g u r g J a : , ' a l q m ! u ~ o l ! ~ n B ! 1 a a u l
. r o l ! m u n d a p e z n e a u ! p g z e a ~ o f i : , ! ~ 9 0 % a s
J o l a I n l a : , e a q e q p e d e : , g m s g m ! 6 e a a o e
a d ' p a o a n s a s a l ! ! $ e ~ a u a 8 a : , g a n s g m
a d - ! n l n q a ! n d e a J a ~ f i a J : , ! Q e a J e q n o u ! e l
1 8 ~ e p ' ! n ~ n u a I o d ! Q y a ! m e a ~ e q ! z o d a p
e [ ! e m n u n u : , s a a J a s ! a g a ~ n l n q d e j
a q g a ~ o q e p a s ~ o 1 ! m S s g s a r ! q a a A u I
. ! 1 e u ! 8 ~ e m ! ! a n B e j U J a . r e q ! z o d a p
a ~ d s e a n a ! m a q w d a p ! - e m g a n p p s q j a a p
a ~ n 8 - e ~ U J a J a ! m g $ [ n m ! e m g d e o u g g s e : ,
e J o l s a a e ! ! $ a n a d g : , s s a B u n l a . x d g s a u ! q
! e m a q s a 5 3 g q e ~ e a 1 a ! m o u o o a a p J O ~
1 n $ m ! s ' a a a ~ m g z e a $ ! z o d a p a l a u ! q l e
e u n e a p ? o $ a n : , u g a u n ! $ ~ o d ' ! a w e d
e g w o y ~ a d n s e z e a q a d s q n s a p ! n l a r
- n & j e s n s a p e a q n d u ! p a l a : , a m n u e ! ! g
! o u g p e ! e m q l n u x a l n l a : , a I a u n g s u g l u g s
. a m ! a u g p e
u x m g ~ e o s p m ' q e q m o q n g s ~ n ~ a a g d g o
n a . x o $ u j ~ q a p e I n l a 3 . w u r ~ J - Z T , a p
a m ! o u g p e o n : , B u n r e e a q s a : , e ! i J o l a l n l a : ,
e a m ! $ ~ g u g a p g i e j u r u x 2 - J n a g $ ~ e u a
a s ' a I a j m ! u g ~ a d o a e a : , a $ e q m o q u ! $ n d
a l a l a : , g d g : , ' a j m ! u ! Q a a q a s a m a l a
a 1 n I a a U J p u j 3 ' e q e 8 a l a r d e j g . r a p ! s
- u o : , !Q q ~ p g ~ : , u ! p a s a ~ d o a s a I a u ! q I e p u p
~ : , u n q e m m J J a p a q s a - s n d s ! e m
m e m n : , g d n p - J o l a l n l a : , e a m ! a u ! p v
- e a q p g l a g q - e o q a u ! $ s n s a n : , ' q e m ~ e
u o q a q a p g m q u a a o e : , a q s a g s u g 1 n I a u I
FAGURI
155 FACURI
marginile de sprijin gi se consolideazii
cu cfteva puncte de sudur5 din cear5
topitti. Albinele, fn prim5var5, clcidesc
portiunea de fagure artificial incastrat,
lncft adeseori nici nu se poate cunoagte
unde s-a fiicut lipitura gi completarea.
Formarea echipamentului de faguri.
Initial, o colonie nou format4 prin
roire artificial5 primegte 2-3 faguri
cu puiet gi hran5. Cunoscut5 fiind
energia de lucru a albinelor din roi,
apicultorul adaug5 alti doi faguri
artificiali in dreapta gi in stlnga celor
dintfi. Cind roiul i-a cladit pe acegtia,
care servesc pentru extinderea puie-
tului cit gi pentru depozitul de polen
rji p5stur8, intercaleazl fntre fagurii
marginagi qi cei cu puiet alti doi faguri
artificiali. fn felul acesta, datorit5
activit5tii albinelor cliiditoare, aju-
t at e qi de un cules bun din natur5,
noua colonie fgi completeaz5 intr-un
sezon intregul echipament de faguri
necesari cuibului, cit qi pentru depozi-
tarea rezervelor de hran5 pin5 in
prim5vara urmtitoare.
Ca regul5 general5, apicultorul nu va
pune niciodat5 in st,up fagurii artifici-
ali pentru cl5dit in prim5var5, clnd
timpul este fnc5 nestatornic. Cfnd
culesul abea fncepe, iar timpul este
cald, fagurele nou se va aqeza Entre
ultima ram5 cu puiet gi rama cu
polen, sau fntre doi faguri cu puiet
c5p5cit din marginea cuibului. Acolo
temperatura este mai mic5 iar popu-
latia mai r5sfirat5, incit fagurele nu
cedeaz5 sub greutatea albinelor clgdi-
toare. Altfel celulele se deformeazti, iar
albinele vor cl5di un fagure cu multe
celule mari, de trintori. Cfnd ins5 e
pus spre marginea cuibului, albinele
11 fncep, il consolideaz5 gi apoi poate
. fi trecut in mijlocul cuibului fiir5
team5 de dilatare. Procedfnd astfel,
albinele cl8ditoare se repartizeaz5 pro-
portional pe foaia de fagure, care va f i
mai repede construit evitind Pngr5m;i-
direa albinelor pe foaie.
Apicultorul va evita s5 dea albinelor
dintr-odat5 prea multi faguri de cliidit,
ctici altfel grupul albinelor cl5ditoare
se imparte, iar lucrarea progreseazg
anevoie.
Pgstrarea fagurilor, trebuie f5cut5
cu mult5 grij5, fie c5 sint plini cu
miere de rezerv5 pentru primgvari, fie
c5 sint gata clgditi, dar goi, din cei de
cuib, sau din magazinele de recoltil,
c5ci ei au o mare valoare economicg.
Fagurii cu miere se sorteazii pe
categorii gi anume: cei cu mici resturi
de miere in celule cgpgcite; cei pe
jum5tate plini gi cei fn care mierea
c5p5cit5 ocup5 intreaga suprafat5.
Apicultorul ii Ira da fn primivar5
albinelor dup5 nevoie; cei cu miere
mai put i ni , dup5 ce a desc5p5cit ce-
lulele, vor servi la stimularea colo-
niilor, fiind pugi dincolo de diafragm5 ;
cei plini vor servi l a completarea rezer-
velor de hran5 in coloniile care au
nevoie gi vor fi agezati direct ling6
cuib.
Cum atacul insectelor ~i rozgtoare-
lor, amenin15 buna lor pistrare, api-
cultorul trebuie s5-i tin8 in dulapuri
bine fnchise. In lipsa unui dulap,
fagurii se p5streaz5 foarte bine gi in
stupii goi de rezerv5. Ei vor fi dezinfec-
t al i cu ajutorul bioxidului de sulf.
V.n. Afumcitorul cu sulf. Nu se supun
sulfuriziirii faguri cu miere necGpcicit5
gi nematuratii, care, fiind fnc5 apoas5,
determini o combinatie a apei din
miere cu vaporii de sulf, dfnd un nou
produs care va intoxica albinele la
consumarea mierii. Pgstrarea fagurilor
fn dulap Be mai poate face introducind
pe fund naftalin5, fntins5 pe o hirtie,
cam 2 kg fn strat egal, precum gi alte
2 kg, sus, peste faguri, fntr-01 pungci
FAGURII ARTIFICIALI
156
FAGURII ARTIFICIAL1
de tifon. CPnd se p5streazg in stupi
e suficient 100 g naftalin5 pe fundul
stupului. Fagurii vor trebui aerisiti
cind se redau albinelor, stind cel
putin 2-3 zile afar5 dac5 timppl
este uscat sau 5-6 zile in camerg, dac5
afar5 este umezeal5.
FAOURII ARTIFICIAL1 slnt foi de
cearii pe care este gravat5 baza vii-
toarelor celule de albine lucrgtoare.
Ei constituie un pretios ajutor dat
albinelor care pot construi astfel fa-
guri de bun5 calitate, la care ele rnai
adaugii intre 50-70 g de cear5 pentru
un fagure pus in rama STAS.
Fagurii artificiali se fac din cea mai
bun5 cear5, iar felul cum ei se lucreazii
este descris la locul potrivit. V.n.
Ceara. Totuqi, trebuie spus c5 cei rnai
buni faguri artificiali nu pot atinge
niciodat5 perfectiunea celor naturali
cu celule a c5ror baz5 e foarte subtire
gi totugi au o rezistent5 la rupere mult
rnai mare decit cei artificiali clgditi.
Acegtia, chiar dac5 au o grosime dubl5,
adesea cedeaz5 gi se rup la transport
in pastoral. De aici s-a tras concluzia
c5 o data cu secretia cerii, albinele ii
Pnglobeazg anumite secretii glandulare
care-i dau o deosebit5 rezistent5,
secretie care se pierde, prin topire,
in cear5 brut5.
De. aceea, avind in vedere aceast5
defectiune a fagurilor artificiali fat5
de cei naturali, se cere ca ei s5 fie
f6cuti numai din cea rnai bun5 cearg,
s5 fie supugi la probe serioase de rezis-
tent5 cu anumite dispozitive qi s5
nu fie pugi in rame pentru clgdit decit
dup5 ce a trecut o perioadg de citeva
luni de la presarea lor. Ei trebuieprocu-
rati inc5 din toamnil, 15sati s5 treac5
o iarnii in caban5, la ger, s5 prinds o
brum5 pe suprafata lor gi abia in
primgvara "uhniitoare ei pot fi folositi.
fnainte de a-i fixa in rame pe sirmele
intinse, stuparul Pi va expune citeva
minute la soare. Aceasta le m5regte
rezistenta, c5ci se elimin5 micile parti-
cule invizibile de ap5 ce le-au fost
inglobate o datg cu fabricatia lor.
0 alt5 probii asupra rezistentei fagu-
rilor artificiali o poate face orice stu-
par: el ia o bucat5 de fagure artificial
mai mare decit o palm5. 0 tine citva
timp intins5 pin5 ce se incglzegte;
dac5 foaia igi lasii marginile atirnate
in jurul palmei, este dovad5 c5 ei au o
rezistentii redus5 ; cind fagurele se in-
doaie numai putin, ei sint buni. Proba
se face intr-o camerii ce are o tempera-
turg de 20C. Fagurii artificiali trebuie
s5 fie economici, in sensul c5 num5rul
lor s5 fie de cel putin 11 foi la kg,
cind se folosesc pentru cuib. Pentru cei
din magaziile de recolt5 sau sectiuni,
ei pot fi mult mai subtiri, de 14--15 foi
la kg.
Faguri artificiali din alte materiale.
fn unele t5ri din apus se tinde spre
Pnlocuirea fagurilor artificiali din cear5
cu alte materiale rnai rezistente.
In 1959, revistele franceze recoman-
dau folosirea unor faguri artificiali
din cear5, c5reia i s-a ad5ugat la
topire gi o substant5 plastic5 cu care se
omogenizeaz5. Se sustine c5 albinele
ii lucreaz5 bine, acceptindu-i f5r5 ezi-
tare. Ei au dou5 mari calit5ti fat5 de
cei din cear5 curatg: punctul de topire
este mare atingind 74"C, iar adaosul
a mki t rezistenfa la intindere pPn5 la
20-25 kg/cm2, incit albinele nu rnai
modificii forma initial5 a celulelor,
cl5dind deci numai celule de albin5
lucrgtoare. Pentru a avea ins5 gi ceva
trintori in stupi, ceea ce este necesar
pentru stimularea la lucru a albinelor,
se las5 un spatiu ingust Pntr-o ram5
clgditoare pe care albinele o completea-
z5 cu fagure din cearii natural5 cl5dind
celule mari unde ele pot cregte un
numiir redus de trfntori.
FAGURII ARTIFICIALI 157 FAGURII ARTIFICXALI
Fagurii cu o compozitie de materie
plasticti nu sint atacati de g5selnit5.
In Italia se fac faguri artificiali
cu celule complete, dar nu se cunosc
inc5 rezultatele definitive. De ase-
menea, in S.U.A., se fabric5 faguri
artificiali f5cuti din trei foi intro-
duse simultan intre cilindrii gravati
a i presei; la mijloc o foaie cu cea-
r 5 vegetal5 de Carnauba care rezist5
la o temperatur5 de 82C; in ea sint
introduse patru sirme ondulate de
0,4 mm. Peste foaia de cear5 vegetal5
se lipesc pe ambele ei fete dou5 foi de
cear j purti, subtire. Apoi este trecut5
prin valtul gravat, obtinindu-se un
fagure tare, cu sirme gata fixate in
masa fagurelui.
fntinsul slrmelor Pn rame este o
operatie c5reia dac5 nu i se d5 toat5
atentia, poate aduce multe prejudicii
coloniei gi stuparului. Se foloseste sir-
m5 galvanizat5 de 0,4-9,5 mm dia-
metru. Sirma neagr5 nu este recoman-
dabil5 c5ci se oxideaz5.
Sirma se intinde in sens orizontal
pe 5-5 rinduri, sau 3-4 sirme orizon-
tale gi 2 4 verticale. Ele trebuie s5 fie
bine intinse, ci ci altfel fagurele artifi-
cial cl l di t de albine pe sirme strimbe
gi largi se va deforma, celula se dilat5,
acolo albinele cl5desc multe celule de
trintor.
Locul orificiilor prin care se trec
sirmele trebuie s5 fie intii insemnat
dup5 un gablon de carton sau mai bine
de tabl5, pentru ca sirmele s5 fie
perfect paralele gi orizontale; altfel
lemnul ramei se incovoaie, igi schimb5
pozitia normalii gi nu rnai st 5 vertical
in stup.
Ayezarea fagurelui Pn rams se face
gi ea in dou5 feluri: a. fagurele este
introdus in canalul de 3 mm adin-
cime gi 2 mm latime s5pat de-a lungul
gi sub speteaza superioar5 a ramei gi
fixat de sirmele intinse cu un dispo-
zitiv oarecare, dar r5mine jos un go1
de 6-7 mm pentru dilatarea initial5;
b. fagurele nu se lipeate sus de leti-
gorul superior ci de cel de jos pe care se
sprijinti, l5sind un go1 de 6-7 mm pe
care albinele il completeaz5 imediat
eind incep s5 luereze la cliiditul
fagurelui. Aceast5 din urm5 metod5
este rnai folositoare. fntr-adevgr, 15-
sarea unui spatiu jos sub fagurele
artificial micgoreaz5 suprafata de folo-
sire a fagurelui care in partea de jos
nu mai este cl5dit. f n schimb in locul
go1 din josul fagurelui, albinele obig-
nuit cl5desc o portiune cu celule de
trintor care de asemenea constituie o
oarecare pagub5. Din contra, dac5
fagurele se sprijin5 jos, albinele il
cl5desc in intregime numai cu celule
de albine lucr5toare; dac5 bineinteles
in stup se vor 15sa rame clhditoare
cu spatii libere sus, unde albinele cl E
desc in voie celule mari de trintor.
Folosul mare in lipirea fagurelui
jos gi l5sarea de go1 sus, sub speteaza
superioar5, constii in faptul c5 fagurele
cl5dit st5 pe un reazem solid pe spe-
teaza de jos gi nu se sprijinii numai
in cele 5-6 sirme de care e lipit.
Fagurele artificial trebuie s5 stea bine
fixat in sirmele ramei respective. fn
acest scop apicultorul folosegte o
pl aqet 6, care are suprafata cit lumina
interioar5a ramei qi estepus5 peo masl.
Pentru ca foaia de fagure artificial
s5 nu se lipeasc5 de plangetl, aceasta
FAGURn ARTIFICIAL1
158
FARRAR C.L.
rapiditatea cu care se executti, sirma
se acoper8 complet cu cear6, fagurele
fiind astfel mai bine acoperit de albine.
Unii apicultori mai consolideazri fa-
gurii punctind cu creionul apicol de
lipit cite o picgtur8 de cear5 in 3--4
locuri pe fiecare sirm6 $i ap8sind
sirma c;l linia de punctare. 0peratia
in adevrir este bunri, iar fagurele este
gi mai bine fixat in felul acesta.
Fixarea fagurelui pe slrme cu pintenul
apicol
( A. I. R 0 O t )
din urmri se udri des cu apr?. Apoi pe ea
se agazri fagurele artificial, aplicin-
du-se deesupra lui rama care vine ast-
fel cu sirmele direct in contact cu
suprafata foii de cear8.
Fixarea sirmelor in masa fagurelui
artificial se face ai ea dup6 douri
metode:
fn prima metod6 se folosc-qte pin-
tenul apicol. V.n.
Introducerea sirmelor in fagurele
artificial in conditii foarte bune sue face
Linia de punctare pentru tixarea
$i cu ajutorul curentului electric, fagurelui in ram%:
1 - tablite In vinclu stnt introduse In
reducind curentul cu ajutorul unui
vipca crestat&, i e$, nd cu , mili,netru mai
transformator cu 6-10-15 v0lti. Aceastti sus de nivelul I n'ei de punctsre; 2 -
metodg are avantajul cg, pe lingg
$ipca crestat&; 3 - blocul tn care si nt
fixate tablitele cu Sipca respect~va
Fixarea fagurelui in ram5 prin curent
electric
(A. I. R 0 0 t)
FAGURI PORT-BOTC1 sau ram'e port-
botci sPnt faguri obisnuiti, folositi
la cretterea de mgtci dupg metoda
lui H e y r a n d, infigindu-se in
el suportii cu larvele fn celule. V.n.
Matca, createre. Fagurii nu contin
miere, sint bine cliiditi yi au o
vechime de 3--4 ani, pentru ca s3 fie
destul de grogi gi de culoare Pnchis5.
FARRAR C. L., de la universitatea
din Wisconsin S.U.A. a contribuit
mult la progresul apiculturii t5rii
sale. Conduce de peste 20 de ani sectorul
FECUNDARE ARTIFICIALA
159 FLOAREA-SOARELUI
apicol din Dzpartamentul Agriculturii.
Studiile sale asupra prezentei pole-
nului in hrana de iarnii a stupului cu
dou5 m5tci gi a ghemului de albine,
au liimurit multe probleme care erau
neclare. La indemnul siiu s-a trecut
la modificarea stupului multietajat,
c5ruia i s-a dat o form5 pjtratii, deci
cu 12 rame in interior, micyorind
iniltimea ramei respective numai la
168 mm p5strfnd astfel stupului aceeagi
capacitate.
FECUNDARE ARTIFICIAL& V.n. Mat-
ca, fecundare.
FITONCIDE. Fitoncidele sint ultra-
microorganisme, din lumea plante-
lor superioare, mult mai mici ca a
milioana parte dintr-un mm care abia
pot fi v5zute cu microscopul electro-
nic. Prin substantele chimice ce le
cuprind, fie chiar volatile, au proprie-
t5ti bactericide. Fitoncidele plutesc
in aer sau triiiesc pe anumite vegetale,
in sucurile, in rgginile sau uleiurile
lor volatile; unele stau pe riidgcini,
altele pe tulpini sau pe flori ori pe
polenul lor. Ele ramin acolo numai
pentru o perioad5 scurt5 de tranzitie,
pin5 igi g5sesc elementele din care pot
triii qi se pot inmulti. fn mod obignuit
aceste elemente de viat5 pentru fiton-
cide sint tot nigte microorganisme din
lumea lor, dar care tr5iesc in corpul
vietuitoarelor, cauzindu-le o serie de
boli..S-au g h i t 22 de specii de plante
cu efecte fitoncidice. Pulpa vegetal5
a acestor plante a fost maceratii timp
de 24 ore folosind o combinatie de
alcool de 96" (etilic) gi 0,9% NaCl.
Produsul a fost distilat prin hirtie de
filtru, ariitindu-gi astfel efectul fiton-
cidic.
Fitoncidele sint gi pentru albine de
mare ajutor. La cercetarea florilor ele
sint luate de culegatoare o data cu
nectarul sau polenul acestora, sPnt
duse in stup, unde fnmultindu-se
pe seama anumitor bacterii primej-
dioase de acolo, scap5 populatia qi
puietul de boli grave. V.n. Bacteria-
fagul, Antibio tice, Loca.
Cunoscut fiind folosul mare a1 fiton-
cidelor in viata coloniei, apicultorul
nu va agtepta ca albinele sii le descopere
singure ci el insugi le va pune la dis-
pozitia lor. S-au f5cut studii compara-
tive in aceastii privintii gi s-a ggsit,
de exemplu, cii usturoiul, ceapa, hrea-
nu1 contin fitoncide. El recornand5
sii se dea albinelor extract din aceste
plante in sirop de zahiir, ciici le pre-
lungegte viata la mai mult decit
dublu. V.n. Hrana albinelor, stirnula-
rea cu suc de legume.
FLOAREA-SOARELUI, r5s5rit5, so-
reancii, Helianthus annuus L. este o
plantiiuleioasii din familia Compositae
originar5 din Mexic care este o bung
melifer5.
La noi in t ar5 cultura ei ocupii
peste 500 000 ha. Planta are o tul-
pin5 inalt5, purt5toare a unei flori
mari - capitul plecat - ca un disc
(calatidiu) alc5tuit din multe floricele
mici; fn fiecare an din acestea se for-
meaz5 o siimintii. Autofecundarea pe
calatidiu se face intr-o m5sur5 redus5,
FLORA MELIFERA
160
FLORA MELIFERA
c5ci anterele cu polen ajung la maturi-
t at e fn prima zi a infloririi, imediat
ce floarea se deschide. Ovarul ins5
ajunge la maturitate dup5 ofilirea
sacilor cu polen. De aceea fecundarea
fncrucigatg d5 rezultate bune, c5ci
albina, trecind din floare in floare
transport6 polenul pe stigmatul sta-
minelor florale, asigurind astfel o
deplin5 polenizare incrucigat5. Pro-
ductia de seminte create pin5 la 95%
cind intervin albinele. In acest scop
la un ha de culturg, sint necesare dou5
colonii puternice, asezate in apropierea
lanului.
Glandele nectarifere se g5sesc in
jurul fiec5rei flori. Nectarul se urc5
f n potir inc5 la o treime din fn5lfimea
sa. Florile din mijlocul capitulului
secret5 putin nectar. Productia cea rnai
mare de nectar coincide cu momentul
cind anterele sint pline cu polen.
Nectarul este limpede, putin g5lbui
qi cu un miros specific; el are o con-
centratie de zah5r de 0,3 mg de fiecare
floare, astfel incit productia de miere
ce o d5 un ha, este in medie de 20 kg.
FLORA MELIFEREL 81 POLENIFERA
dintr-o baz5 melifer5 inglobeaza ar-
borii, arbugtii gi unele plante spon-
tane sau de cultur5 care secret5 nec-
t ar in corolele florilor sau pe alte
p5rti ale plantei. Ele sint cercetate de
insecte in special de albine care-1 trans-
form5 in miere. De asemenea, ele dau
polen, care constitnie pentru albine
hrana albuminoas5, absolut necesarl
lor, dar rnai ales la cresterea puietului.
Plaiurile t5rii noastre au o insem-
nat5 flor5 meliferti. Ea este raspindit6
prin finete, pajigti gi ptigunile de la ges,
dealuri, dar rnai ales cele de munte.
Acolo nu a putut s5 urce cultura cerea-
lier5, asa cum s-a intimplat Pn regiunile
mai joase unde flora melifer6 nu rnai
exista decit prin unele pzduri cu
specii melifere, salcfm, tei etc. in
livezi si in culturile plantelor entomo-
file. 0 flor5 melifer5 rnai bogat6 se
gtisegte in Delta Dunlrii. Acolo, dup5
ce s-a terminat inflorirea salcimului,
teiului gi a florii-soarelui sute de stupi,
rgmin pin5 in toamn5.
In lucrarea prezent5 s-au descris la
litera respectivi plantele care au o mai
mare insemngtate melifer5 pentru al-
bine.
Celelalte care au un potential melifer
rnai redus, au fost inscrise cu carac-
terizlri scurte, in ordine alfabeticii,
in capitolul de fat5. Ele dau bune re-
colte cind formeaz5 masive gi deci
ocup5 suprafete intinse sau chiar dac5
sint rilspindite, formeazg un ansamblu
floral melifer prefios, cum sint cele din
-
finetele montane.
Pentru completarea cunogtintelor ,
privitoare la flora melifer5 V.n. Teh-
nica apicold, Calendarul infloririlor, ,
luna martie.
Arbori $i arbuyti meliferi. A f i n,
Vaccinium ndyrtillus L., arbust melifer,
din familia Ericaceae, ce ofer5 albine-
lor mult polen gi nectar fn mai-iunie.
Cregte in regiunile de munte.
A g r i 9, burboanti, coac5z5 s5lba-
tic5, rgz5chie, struguri spinogi, Ribes
grossularia L. arbust din fam. Saxi-
fragaceae, inalt pin5 la 1,20 m; are
flori mici avezate cite dou5 la baza
frunzelor, cu caliciul in farm5 de
clopo$el, de culoare rogiatic-verzuie t
FLORA MELIFERA
161 FLORA MELIFERA
gi cite o datii galben6 ; dau mult polen
si nectar. Acesta are o concentratie
insemnat5 de zahlr de 0,i-1,1 mg la
fiecare floricic5; productia de miere
este calculat5 la 30-70 kg la ha.
Planta, desi se autofecundeaz6, pro-
duce fructe mai mari cind intervin
albinele. fnfloreste In aprilie-mai.
Creqte mai cu seam2 in regiuni mun-
toase. dar se cultivii si in ~r i i di ni .
Pe timp favorabil albinile $1 vTziteaz5
flori a]be Si polen; productia de
de dimineat5 pin5 seara tirziu.
miere la ha a acestuia din urm5 este
A 1 u n, Co%lus avellana L-7 arbust
eva]uatS ping ]a 800 kg. In vara d j gi
din fam. Betu,laceae, foarte bun poll-
de ,,,g. se afla raspin,jit masiv
nifer. lnfloreste incepind din februa-
in toate tarn, in pgdurile de ges pi deal,
rie, oferind albinelor gi nectar.
pin5 la 400 nl intiltime. Dc asemenea
A sau A a l S~ - arnintim si de arfarul american Acer
g ' 7 L.9 pi negundo L. , cu flori galbene unisexuate,
Alnus glutinosa Gaertn., arbore din
fam. Berulaceae, infloregte o dat5 cu fiind plant5 dioicii care d5 putin
alunul gi dii un polen foarte abundent, dar mai mult polen de
care are 14,34% albumins digestibil5, culoare brun6. Dintre loate speciile
3,02% griisimi gi 3,80% substante 'ins2 jugastrul, Acer campestre L., cu
minerale. Este vizitat de albine in florile lui galbene-verzui, este cel mai
luna martie-aprilie. Ament,ii b5rb5- rne]ifer. Produc\ja de ]a ha este
teyti pregiititi de arbore inc5 din cal cul at ~ la aprcape 1000 kg, iar
toamnii, de culoare ariimie, apar ca
vara, in anumi t e imprejurari d6 pi
flori in primele zile ale primiiverii
Incgrcati cu polen.
miere de man5.
0 specie a arinului alb si negru este
arinul pitic Alnus viridis Chaix. arbust
de 0,5 m. I se rnai zice si aninas; el d6
polen mult.
A r t a r , acer, Acer platanoides L.,
din fam. Aceraceae, cu flori ce stau in
corimbe galbene ~rerzui, poligame, dau
polen gi nectar abundent precedind
cu 10-12 zile inflorirea salcimului.
Productia la ha este pin6 la 200 kg
miere de culoare deschis5 yi gust
pl5cut ; in anumite imprejuriiri, arbo-
rele secret6 gi miere de man5.
Sfnt multe specii de artar In p6du-
rile noastre din care Pn afar5 de cel
descris mai sus, se aminteste artarul
t6t6resc7 sau paltinul de cimp ori
verigariu - Acer tataricum L. - cu Jugastru ,
11 - A.B.C .... Apical VO~. I
FLORA MELIFERA
1 162 FLORA MELIFERA
B r a d , V.n.
C a i s, Prunus armeniaca L., din
fam. Rozaceae oferti albinelor nectar
gi polen. Este foarte cercetat de albine
degi productia de miere la ha este
consideratti cel mult de 25 kg. Concen-
t rat i a de zah5r este dimineata de 6%,
l a amiazg de 12% gi spre sear5 de
peste 20%. Din aceast5 cauzti florile
si nt vizitate de albine mai ales dupti
amiaz5.
C d 1 i n, Viburnum opulus L., ar-
bust din fam. Caprifoliaceae prezint5
flori grupate in buchete, cregte prin
p5duri f5cind flori mici gi albe. fnflo-
regte prelung in luna iulie dind polen
gi nectar.
fnrudi t cu c5linul este dirmozul,
Viburnum lantana L. , cu flori albe,
mici, agezate la virful 15starilor. fn-
floregte cu 30 zile inaintea cglinului.
Albinele au un cules de lung5 dur at i
in p5durile unde cresc aceFjti arbugti
in m5surg rnai mare.
C a p r i f o i, Lonicera tatarica L. ,
din fam. Caprifoliaceae este un arbust
ag5t5tor melifer, dind productie de
20 kg miere la ha cu un continut de
3% dext ri ni , care o pgstreazi mult
t i mp lichidi. Are florile albe gi albe-
gillbui, cu fructe rogii, necomestibile.
Pnfloregte in mai-iunie.
C a s t a n s i i l b a t i c , castanul
porcesc, castanul calului, Aesculus
hippocastanum L., din fam. Hippo-
castanaceae. Nectarul este recunoscut
de cercetatori drept primul in ordinea
bog5tiei de zah5r avfnd 65-75% zaha-
rozg, deci aproape ca mierea. 0 sin-
gur i floare oferi ping la 1,70 mg nec-
tar. Mierea este transparenti, cu gust
pl5cut, uneori pufin amlruie, dar se
cristalizeazg repede din cauza conti-
nutului ridicat de glucoz5. Productia
d e miere l a ha este de 35- 40 kg dar
i n terenurile acide gi silicoase produc-
f i a de nectar gi mai ales de polen este
mult mai mare. Polenul de castan este
bogat in proteine, 18,7%, iar grtisi-
mile sint de 11,34%; culoarea lui
rogiaticg il face distinct intre cele-
lalte feluri de polen. fn anii cu ploi
abundente - dup5 L. Roussy - in
timpul infloririi, polenul castanului
suferg o ugoarg alterare care dg albine-
lor o form5 de intoxicare - nu prea
gravti - asemgn5toare cu fenomenul
bolii de mai, V.n. Apicultorii, care
urmtiresc productia de polen gi recol-
tarea lui in colectoare, nu vor face
recoltgri in timpul infloririi castanului,
cici in medicatia uman5, cind se
face un tratament, polenul de castan
nu este recomandabil. fn unii ani
secret5 gi miere de mang.
fn muntii Mehedinti (Tismana), la
Seieni (Baia Mare gi ling5 Caransebeg,
cregte castanul comestibil, Castanea
Sativa, I\iIill., cu o inflorire putin
inaintea teiului, circa 2--3 stipt5mini,
fiind mai melifer decit cel sglbatic.
Mierea este inchis5 la culoare, uneori
am5ruie gi de o calitate inferioarg,
totugi foarte bun5 pentru rezerva de
iernare a coloniilor, cristalizind tirziu.
C ii t i n 6, V.n.
C e n u g a r , arborele puturos,
Ailanthus glandulosa Desf., arbore din
fam. Simarubaceae. Are flori galben-
verzui, asemgngtoare unui ciorchine
de strugure, cu miros neplicut, de unde
ii vine numele de ,,arbore puturos" ; ele
revarsi din sacii poliniferi o cantitate
foarte mare de polen galben, care se
aFjterne sub arbore. Albinele culeg
intens aceasti bogltie, care impreung
cu nectarul oferit constituie un bun
cules. Nectarul este secretat de organe
speciale aflate la baza foliolelor. Pro-
ductia de miere este mare; un ha de
cenugar oferg ping la 300 kg miere.
Citeodati vara, arborele mai dii nectar
extrafloral, in anumite fmprejurgri
favorabile. Secretia are loc dimineata.
FLORA MELIFERA
a
163
FLORA MELIFERA
hflorirea arborelui are loc spre
sffrgitul verii, in iunie-august, cind
in cimp culesul este sfirgit. Se plan-
teazii oriunde terenul e propice, fiind
unul din cei mai meliferi arbori, se
lnmultegte prin seminte puse la stra-
tificat, cregte repede, dar nu tr5iegte
rnai mult de 50 de ani.
C i at b r i ~ o r , V.n.
C i r e s,. Cerasus avium L. hloch.,
porn fructifer din Sam. Rozaceae, cu
multe flori parfumate ce formeazii
buchete. fnfloregte in luna aprilie,
lnceputul lunii mai, dind un nectar
venui foarte parfumat cu un procent
de 0,5-1,4 mg zahiir; productia de
miere la ha este de 35- 40 kg, fiind
ugor adunat de albine. Polenul de
cireq este bogat in substante proteice.
C I ? o c o t i q, locutitti, nucuqoarii,
Staphplea pinnata L., din fam. Staphy-
leaceae, un arbust melifer cu flori albe
En ciorchini ce dau mult nectar. In-
floregte in lunile mai-iunie. Locul de
predilectie este la munte, crescind
in pfiduri gi tufiguri; citeodatii se
intllnegte ?i in pfidurile de deal.
C o a c ii z , pomuqoarii, gongioare,
ribizli, strugurel, Ribes rubrum L.,
arbust din Sam. Saxifragaceae, im-
preunii cu coaciizul de munte, R. alpi-
num L. gi enigorul, R. petraeum Wulf.
oferg din abundentg polen gi nectar
la fnceputul primiiverii, fn martie-
aprilie. Nectarul coaciizului are un
insemnat procent de zahiir. Productia
de miere la ha este destul de mare, de
35-PO0 kg acolo unde se giisegte in
plantatii masive. Frunzele se piistreazfi
pentru un ceai foarte bun in comba-
terea diareei albinelor, in lipsa mil-
crigului. V.n. Diareea.
.O altii varietate de coaciiz, mai meli-
fer ca cel de mai sus este planta stru-
guri negri Ribes nigrum L. - cu flori
de culoare verzuie, pe partea intern5
rogiatice, dispuse in raceme axilare;
dau nectar gi mult polen. Concentratia
de zahiir in flori atinge 1,3 mg, iar
productia de miere la ha este calculatg
la 30 kg. Frunzele plantei sint pliicut
mirositoare, asemiiniitoare cu cele de
liimiitii.
C o r c o d u a, corcodel, Prunus ce-
rasifera Ehrh., arbore fructifer, din
fam. Rozaceae, are flori albe-roz cu
mult nectar, calculat la 25-40 kg
miere la ha ; florile au fiecare 0,8-1,2
mg zahiir; ele dau gi mult polen,
fiind mult cercetat de albine. fnflo-
regte in a doua jumiitate a lunii aprilie.
C o r n, Cornus mas L., arbore din
fam. Cornaceae cu flori galbene in for-
mii de buchet, sint aproape cele dintii
care dau polen mult gi nectar albi-
nelor in primele zile ale primgverii.
Cregte in plduri, la margini de poieni,
avind fructe rogii.
C r u i n, crusci, crugei, lemn cii-
nesc, patachinii, Rham.nus frangulu L.,
arbust din Sam. Ramnaceae, este un
arbust melifer. Florile de crugfn sPnt
FLORA MELIFERA
164 FLORA MELIFERA
albe-verzui, ele dau polen gi nectar
circa 2-3 s5pt5mini, in mai-iulie.
DB cam 25-35 kg miere la ha. hlierea
de crugin este galbeng gi nu se crista-
lizeaz5, c5ci are - ca gi cea de salcirn
- un procent de dextrinii care frineazii
acest fenomen.
D u d a l b si d u d n e g r u ,
Morus alba, L. gi Morus nigra, L. din
fam. Moraceae este melifer. Florile
mascule bogate in polen sint foarte
cercetate de albine, dupii cum vremea
este rnai cald5 sau rnai rece in luna
aprilie.
F a g - Fagus silvatica L. , arbore
din fam. Fagaceae are flori monoice,
cu saci poleniferi alungiti gi bogati.
fnfloregte in aprilie si este cercetat de
albine rnai ales pentru polenul lui
abundent.
F l o a r e d e c e a r c i , Asclepsias
carnosa L., este un arbust agztiitor,
originar din China, totdeauna verde,
ce face parte din familia Asclepiada-
ceae. El are flori ce r5spindesc un
parfum puternic care atrage albinele
ce culeg mult nectar gi polen. Din
aceeaqi familie rnai fac parte gi erba-
ceele ceara albinei, Asclepias cornuti,
V.n. cit gi Asclepias syriaca L. Sint
plante perene, bune melifere.
F r a s i n, Fraxinus excelsior L.,
arbore care are scoarta cenusie din
fam. Oleraceae. Pnfloregte in luna
aprilie, dind mult polen, iar de pe
muguri albinele culeg mult propolis.
Cite o dat 5 primgvara, frasinul secret5
prin coaja incizatg sucuri dulci rnai
ales varietatea cu frunza rotund5,
sucuri ce albinele le culeg cu pl5cere.
G 1 e d i c i a, pltitica, Gleditschia
triacanthos L. , arbore spinos din fam.
Leguminosae, cu flori mici, verzi,
agezate in amenti, plgcut mirositori,
care dau mult polen gi nectar, cu un
procent de 56,4% zaharoz5. hoduct i a
de miere la hectar este apreciat5 la
100-200 kg cind arborii sint rnai izo-
lati gi bine dezvoltati. fnflore~te in
luna mai-iunie la citeva zile dupii
terminarea salcimului, iar infloritul
dureaz5 8-10 zile.
G u t u i, alimioar5, Cydonia ob-
longs L., sinonim cu Cydonia vulgaris
Pers, pom fructifer din fam. Rozaceae.
Productia de nectar la floare este de
0,40-1,41 mg cu un procent de 0,45 za-
h5r; cum ins5 florile sint rnai rare,
ea este calculatti la hectar la cel mult
10 kg. In schimb albinele culeg din
abundentil polen de la acest pom
roditor, ce este ultimul ce infloregte
in livadii rji leag5 fruct numai dac5 ele
intervin pentru polenizare.
H u r m u z, cirmiz. Symphoricar-
pus racemosus Michaux arbust din fam.
Caprifoliaceae. Florile dau mult polen
pe care-1 p5streaz5 in corole p5roase.
f n special Symplwricarpus albus dg cel
rnai mult polen din toti arbugtii; cum
inflorirea lui tine ping la mijlocul
lui septembrie albinele sint mult aju-
tate de acest polen tardiv in cregterea
puietului de toamn5. Florile acestei
specii, albe-roz dau nectar ce st 5 ascuns
la baza unei singure petale. Nectarul
hurmuzului are aproape cel rnai mare
continut de zaharozii, c5ci fiecare floare
are ping la 2 mg. Are flori putine gi de
aceea productia la hectar atinge numai
20 kg. f nfloregte in iulie-august.
I a r b a n e a g r 6, negrugorul,
Calluna vrclgaris L. Hull. este un mic
arbust din fam. Ericaceae: La noi s-a
ggsit in muntii din jurul Caransebegu-
lui gi rnai ales in Muntii Apuseni pe
valea Somesului rece, in jurul RilcB-
tzului, la Ijar, unde este un masiv
de aproape 80 de hectare pe valea
Ierii etc. Florile sint dispuse in
raceme spiciforme. fnfloregte in a doua
jumiltate a verii incepind din iulie
pinil in septembrie. Sint ani nefavo-
rabili ins5 cind florile nu secretti
FLORA MELIFERA
165 FLORA MELIFERA
nectar. Albinele culeg de la floare
mai mult dimineata ping la amiazti,
cind glandele nectarifere igi micgoreazg
secretia foarte mult. Mierea este de
culoare inchisfi, rogiaticii sau galbenti
inchisii putin amtiruie, cu un parfum
caracteristic, adesea tare. Ea se in-
groagii in celule gi se scoate cu greu
din extractor, datoritil procentului
mare de dextrini care o face vfscoasii.
Se cristalizeazii cu greu, incet dar dens,
ca gerbetul. Ea contine mult acid
fosforic si este foarte bun3 pentru
convalescenti btitrini gi rnai ales pentru
copiii rahitici. Este cam greoaie pentru
digestia albinelor in timpul iernii,
avind oarecare asemtinare cu mierea
de manii; de aceea unii apicultori o
inlocuiesc la iernat cu alte sorturi de
miere sau sirop dens de zah3r.
I a s o m i e, jasminul, Jasminum
Officinale L. , arbust mic din fam.
Oleraceae, are tulpini cu ramuri verzi,
cu flori albe foarte parfumate, cu
corola ceva rnai lung5 decit caliciul.
Infloregte obignuit in luna iunie si
este foarte cercetat de albine.
I e d e r 6, iedera zfnelor. Hedera
helix L. fam. Araliaceae. Dii o miere
foarte aromatl, consistentii, de culoare
deschisii. Botanistul van Hay a calcu-
lat c5 100 de flori de pe o riimuricti
au dat 350 mg de nectar. Ele secret5
un nectar abundent, lncit poate fi
v6zut cu ochiul liber. Inflorirea plan-
tei incepe in august yi tine pin3 in
octombrie cind albinele nu mai giisesc
alte flori.
I e n u p 6 r, anoperi, cetinti, fi-
nior, ialoviit, jnepen, turtel, Juniperus
communis L., arbore din fam. Pinaceae,
are flori fiirii invelig floral, cele femele
legate impreunti pe aceeagi coditii cu
cele biirbiitegti. Arborele infloreqte
in luna aprilie-mai cind albinele adunii
un nectar bogat in fructozii cu 22%
mai mult decit glucoza gi riimine mult
timp fluidi. Ele culeg de asemenea cu
sirg polenul stiu bogat ~i uneori gi
nectar extrafloral. Ienuperul este un
arbore care are multe fitoncide, in
special soiul cetina de negi, Ienuperus
Sabina L. Se poate crede cu oarecare
certitudine deci c i produsele sale
- polenul gi mierea - le contin
gi ele.
I o v, lozi, richitii moale, riichitg
puturoasti. Salix caprea L., din fam.
Salicaceae. Arborele cregte in regiunile
de munte gi dealuri. Autorul a giisit
iovul fntr-un masiv pe o coastti de
deal f n corn. Plopana-Tutova. El
FLORA MELIFERA
166 FLORA MELIFERA
lnfloregte in luna martie si este t ot ce
poate fi mai bogat in polen si nectar
di n t oat e florile ce apar in prima pe-
rioadli a primsverii. Cind infloreste
este invadat de albine de se pare cci in
el s-a adunat un roi. Stupinile din
preajma locurilor cu iov, dac5 au
colonii puternice ~i bine pregstite
de cu toamnii, pot obtine chiar in
primlivarii o bun5 recoltii. Coloriiile
se stimuleazii 8i se dezvoltg foarte binc
pentru culesul mare ce urmeazii. RIie-
rea are o culoare galbenri. aurie qi este
foarte aromatti.
I s o p, Hyssopus officinalis L. , n~ ic
arbust di n fam. Labialae. Nectarul
fieclirei flori di n inflorescenf 5 are
0, l mg zahlir. Productia de miere la
hectar este socotit5 l a 80-120 kg.
Albinele culeg de la isop polen de
culoare cenugie. hlierea are un gust
pllicut $i aroma aleasg, iar culoarea
este deschis5. Pl ant a infloregte di n
iunie pin5 i n septembrie.
J u g a s t r u, V.n. Flora rnelifer6,
art ar.
L ti m i i o a r 5, cimbru de grB-
dinli, Thymus vulgaris L. , arbust di n
fam. Labi at ae; are flori roz, mici,
puternic parfumate, mul t cercetate de
albine, di nd o miere foarte parfumat5.
Din tulpinile gi frunzele sale se extrage
thymolul ce se foloseste in combaterea
pilduchilor albinelor.
Isop
L e n . n 11. 1 b o O u 1 I L i , bobitel,
drob, grozamri mare, Cytisus nigrans I>. ,
arbust di n t'am. Legulninosae, ascmci-
niitor cu salcimul galben. D.5 ncct.ar
si lnai ales polen; infloreste in iunie-
iulie si creste pe caoast.ele pietroase gi
stincile di n p8du1.i.
L r! nz n c i i 12 e s c, mlGdit&, m;ilin
negru, /,igustru~n vulgare L. arbusl,
din fam. Olenceae, i nfl ore~l e la inccpn-
I,ul l l ~ni i mai , are Slori albe cu par.l'um
puternic; florile dau nlult polen, iar
productia de mierc la hect,ar este dc
20 kg.
I, i 1 i a c, argavan, brogtean, miil in
roqu, scumpie, Syringa vulgaris I,. ,
arhust din fam. Olenceac, cu flori alba,
13osii ori violet deschis; dri polen al b
si ceva nect.ar, dar. numai i n zilele
calde, cind se adurl5 mai mult in
potirul adi nc al Slorii gi deci iqi inalt,ci
11ivelu1, de unde albinele atunci il pot
lua cu mullti u~ur i nt 5. Culesul integral
al nectarului di n florile de liliac,
il fac albinele atunci cind i n regiune
si nt mul t i bondari ce sfisie baza flori-
lor ki dau posibilit,iiCi albinelor s5-l
adune di n Sundul pot,irelor.
M d c e g, riisurci, cacadir, n ~ j a ,
trandafir scilbatic,, Rosa canina L.,
arbust cu spini di n Sam. Rosaceae, este
polenifer. Totu7i albinele culeg ;i ceva
nectar in timpul celor douli luni de
continu5 inflorire.
M a ?L o n i a, Mahonia aquifolium.
Pursch. Nut t . - mic arbust ce creste
mai ales prin parcuri gi grlidini; florile
dau nectar ,si mul t polen inaintea mul-
tor flori i n prirngvarii, fiind activ
cercet'at de albine. lnfloregte di n
vreme, la mijlocul lui martie sau
aprilie. Produce 20 kg miere l a hectar.
M d 1 i n, prun slilbatic, Prunus
padus L., si Prunus racemosa Gilib. ?
arbust di n fam. Rosaceae, cu flor:
mici albe gi parfumate puternic d5
nectar gi polen in luna mai. Cregte l a
FLORA MELIFERA
167
FLORA MELIFERA
munte in locuri cu umezealg rnai
accentuatg .
M ci r, Pirus malus gi Malus domes-
tics Barkh. din fam. Rosaceae ca qi
specia apropiatl mgrul pgduret, M. sil-
vestris Mill. este un pom fructifer ale
c5rui flori albe-roz au ceva nectar gi
mult polen, cu o duratii de inflorire
mai lung5 ca la oricare pom din
livad6. Pentru stupii bine populati,
m5rul poate constitui chiar o oarecare
recoltii in regiunile unde el este plantat
pe mari suprafete cum sint livezile din
jurul Dejului la Bistrita, la Fglticeni
sau in p5durile Baciiului, unde miirul
$i ciregul sglbatic iniilbesc piidurile
in timpul infloritului. Productia de
miere la ha este de 20 kg. Nectarul din
flori are 0,2--0,i' mg zahiir. Mierea are
culoarea galben5 deschisii qi foarte
aromatg.
M e r i $ o r, Pirus buccata L. arbore
din fam. Rosaceae, cu flori albe sau
roz ce infloresc in mai asigurind albine-
lor un cules de duratii. Cregte pe coas-
tele muntoase acolo unde este gi afinul.
M e s t e a c ti n, Betula verrucosa
Ehrh., este arbore di n fam. Betulaceae
cu flori cu amenti cilindrici inflorind
in aprilie gi care dau mari cantit5ti
de polen, in special cel cu coaj5 alb5,
polen de o valoare alimentarg excep-
tionalii. Cercetiitorii au ggsit ci5 el are
24,06% albumins digestibilg, 18,05%
zahgr, 3,33% griisimi qi 2,35% sub-
stant5 mineral5. Sint specii de mestea-
c5n ca B. alba, B. Lutea, B. Papyri-
fera, care la noi sint rare, dar dau -
ca !i artarul - sucuri zaharoase, dac5
li se cresteaz5 transversal coaja. Acolo
unde sint asemenea varietgti, stuparii
scrijeleaz5 primgvara coaja arborilor.
Ei secret5 aceste sucuri care constituie
pentru albine o fnsemnatii resurs5 de
nectar extrafloral.
M i g d a 1, bademul , Armeniaca uul-
garis Lam., pom mic,din fam. Rosaceae,
frate bun cu migdalul plsgresc, Arme-
niaca nana L. , este pomul fructifer
care infloregte cel dintii in livadg gi dg
nectar qi, mai ales, polen. Productia
este de 10-20 kg la ha. Perioada de
inflorire dureazg circa 10 zile. Plan-
tarea migdalului este bine s5 se
extindg mai ales in regiunea de deal,
fiind un foarte bun consolidant a1
pantelor abrupte.
M i e 1 a r i a, riichitarul, arborele
de piper, Vitex agnus castus L., este un
arbust din fam. Verbenaceae, cu flori
in .form5 de clopotel dispuse la virful
ramurilor de culoare violet qi citeodatg
albe; ele au un miros foarte plgcut qi
sint mult cercetate de albine pentru
nectar qi polen. fnflorirea dureaz5
din iulie pin5 in septembrie.
M o j d r e a n, frgsinitii, frasin de
munte, Fraxinus ornus L. arbust din
fam. Oleaceae, inrudit cu frasinul,
cu flori albe, mirositoare cu petale
inguste; ele stau in buchetele axiale qi
terminale. fnfloreqte dup5 pomii rodi-
tori gi inaintea salcimului, dind o
productie pin5 la 100 kg nectar la ha
cu 30% zahiir. Creyte prin p5durile
din Banat gi Oltenia pe versantii in-
dreptati spre sud, fiind sensibil la frig.
Mojdrean
FLORA 3'IELIFERA
168 FLORA MELIFERA
M o s m o n, martochin, n5salc5,
scorn nemtesc, Mespillus germanica L. ,
din fam. Rosaceae, cu flori albe mari,
terminale bine cercetate de alhine.
Infloregte in luna martie.
Fructele sint nigte drupe brun-
rogiatice.
N u c, Juglans regia L., din fam.
Juglandaceae, este cercetat de albine
mai mult pentru polen, care este foarte
abundent in amenti. Degi la nuc pole-
nizarea este anemofilti, totugi albinele
intervin gi ele, mai ales atunci cind
nu g5sesc al t polen gi au mare nevoie.
Polenul nucului contine 21,87% albu-
minii digestibil5, 2,32% gr5simi,4,10%
substante minerale, cit gi 3% mg
rutinii la 100 g polen. Consumul aces-
tui polen e salutar pentru oamenii su-
ferinzi, c5ci previne infarctele cardiace
si hemoragiile cerebrale. El este bogat
in aminoacizi. Arborele d5 in unele
imprejurgri gi ceva nectar extrafloral.
in p5durile noastre, s-a introdus un soi
de nuc cu cregtere ugoar5, nucul cana-
dian Juglans nigra L., ai c5rui amenti
au mult polen si mai mult nectar decit
nucul comestibil.
P ti d u c e 1, Crataegus lnortogyna
(Jacq.) gi Crataegus oxyacantha L. -
arbust din fam. Rosaceae cu flori
albe mirositoare, ce stau in umbele
paniculate; ele au mult nectar si
polen; arborele incepe inflorirea cu
2-3 siipttimini inaintea salcimului.
f n pgdurile cu mult piiducel se poate
stringe o recolt5 de la culesul l ui ;
mierea trebuie numaidecit recoltat5
separat, fiind foarte bun6 pentru bol-
navii de inim5. 0 floare produce pe zi
0,56 g nectar cu 77,4% zah5r. Produc-
t i a la hectar este evaluatg la circa
35 kg.
P c E l i u r , Paliurus spina cristi
Mill. arbust din fam. Ramnaceae are
flori mici, galbene-verzui, in grupe.
Infloregte in iunie-august, fiind mult
cercetat de albine, care En ace1 timp
nu g5sesc al t cules.
P a l t i n d e nz u n t e, Acerpseu-
doplatanusL., arboredin fam. Aceraceae
d5 nectar gi polen devreme in primii-
var5, iar in zilele ciilduroase ale rerii,
in anumite imprejurjri, frunzele se-
cretg miere de man5. Productia de mie-
re la hectar este considerat6 200 kg.
fnflorirea are loc in lunile aprilie-mai-
iunie. Creste in masivele din regiunile
subcarpat ice.
P 13r , gort, pr5sad , Pirus saliva,
Lam. din fam. Rozaceae cu flori mari
albe si parfumate, ce au un nectar cu
0,3% zah5r, cu o productie de miere
pin5 la 16 kg la ha, este cercetat de
albine gi pentru polenul s5u abundent.
In timpul yerii, pomul dB uneori miere
de man5. lnfloregte in aprilie sau in
mai, timp de 10 zile, cu mult nectar
de fiecare floare - 0,87--1,7.
P i e r s i c, Persica vulgaris Mill.
din fam. Rozaceae, cu flori alb-roz, ce
apar in cea de-a doua jumiitate a lunii
aprilie, dind un nectar cu mult zah5r
de la 1,8 la 2,2 mg de fiecare floare.
Nectarul este secretat de anumite orga-
ne speciale la codita fiec5rei flori.
De aceea gi productia de miere la ha
este mi&, calculat6 la 3-5 kg. Sint
ins5 ani favorabili in care productia
se urc5 pin5 la 10-15 kg la ha.
P i n, chifgr, luciu, zetin, Pinus
silvestris L., Pinus nigra A. Arn. P. stro-
bus L., P. montana Alill., din fam. Pi-
naceae, este En arbore care d5 mult
polen de calitate inferioarti, iar in
anii in care afidele, V.n. Lahnide, se
inmultesc, dB productii de miere de
mans. Au fost ani exceptionali, cind
s-a putut recolta la prisgcile duse in
piidurile de pin cite 95 kg miere de
FLORA MCLIFERA
169 .
FLORA MELIFERA
stup. Mierea de mans a pinului excep-
t eazi fatti de celelalte ca culoare gi
consistentg: ea este deschisii, transpa-
rent8, fluidii.
P l o p a l b gi n e g r u -Popu-
lus albaL. gi P. nigraL.dinfam. Sabica-
ceae, face flori in amenti lungi, cilin-
drici gi de culoare rogiatics, ce apar
Inaintea frunzelor in martie-aprilie.
Plopul cu flori mascule d l mult polen
rogiatic, cu multe substante proteice.
Mierea de la plop are o culoare brunii
inchisii. In timpul verii, frunzele se-
cretii miere de manii. De asemenea, de
pe mugurii plopului, albinele culeg
mult propolis. V.n.
P o r u rn b a r, cotobei, mgrscine,
spin, t i rn, Prunus spinosa L. , este un
arbust pitic din fam. Rozaceae, foarte
spinos cu flori imaculate care apar
o datii cu frunzele; este un bun melifer,
ciici albinelc culeg cu sirg polenul g i
nectarul lui, care are o cantitate de
0,48-1,62 mg cu o concentratie In
zah8r de 30% de fiecare floricicii, iar
productia de miere este calculatii la
25 kg l a ha.
fnfloregte la inceputul lunii aprilie.
P r u n, Prunus domestica L., din
fam. Rozaceae, porn care la noi ocup8
mari suprafete in livezile din regiunile
de deal qi care atunci cind infloregte,
oferii albinelor un abundent cules.
Sint ani cind coloniile bine pregiitite
din toamna precedents, impreun.5 cu
albina tiniirii in primiivarii, pot da
o recolt5 de 10-12 kg de miere de stup,
ciici productia este calculat5 in medie
de 15 kg la ha, iar continutul de zahiir
in fiecare floare este de 0,53-1,62 mg.
Chiar si stupii mai slabi adunii ceva
fn timpul inflorit,ului gi se pregiitesc
bine pentru culesurile urmgtoare; po-
lenul de l a prun este abundent si bogat
In albumine digestibile. Plantatii in-
tinse s'lnt la noi in regiunile subcarpa-
tice ca Viilenii de Munte, Muscel, Bu-
zl u gi Baciiu etc.
S a 1 b ii m o a I e, voiniceru, Evo-
nyrnlls latifolia L., arbust din fam.
Celastraceae, cu flori verzui, cu chenar
rogu, gi care dau nectar. Cregte prin
pldurile muntoase, pe margini gi in
poieni. fnfloregte In mai-iunie.
S a l c i m g a l b e n , V.n.
S i n g e r, singerel, lemn pucios,
Cornus sanguinia L., arbore din fam.
Cornaceae, cu flori albe, in umbele
false, late, fiir6 bractee, ce infloresc
in mai-iunie fiind in unii ani activ
cercet,at,e de albine pentru nectar si
polen.
S c o r u s. Sorbits domestica L. ,
S. a ~ c u ~ a r i h ' ~ . , S. ariaL. (Cr.)dinfam.
Rosaceae, cu flori albe in buchetele, ce
infloreste fn mai-iunie, dau ceva nec-
tar. Productia de miere la hectar este
socotitii la 25 kg. Cregte prin pldurile
dealurilor inalte pin5 la altitudinea
de 700-800 m.. Polenul siiu mult c5u-
t at de albine are 2,35% rutind.
FLORA MELIFERA
170
FLORA MELIFERA
Cealalt5 varietate, scorugul de munte
p5s5resc, produce 20-40 kg miere
la hectar.
S m i r d a r, bujor, bujor de mun-
te, ruja muntilor sau trandafirag de
munte, ieder5 cu flori, merigor, Rhodo-
dendron Kotschy Simk. din fam. Erica-
ceae, este un arbust cu flori parfu-
mate, mici, rogii-roz, b5tind putin in
albastru, ce stau ingirate pe virful
ramurilor. Este o plant5 de altitudine,
ce create la noi rnai mult pe muntii
Bucegi; albinele culeg nectar gi polen,
pretioase amindou5, c5ci apar spre
sfirgitul verii, in august, cind in na-
tur5 sint prea putine flori.
S o f o r a, Sophora japonica L. sal-
cimul japonez din fam. Leguminosae
cu flori in form5 de ciorchine, de cu-
loare galbenti deschis5, bj t i nd in ver-
zui, cu miros pl l cut ; sint foarte meli-
fere. Fiecare floare are 0, 8 mg zahgr,
iar productia la hectar este considerat5
la 300 kg. fnfloregte in a doua jum5-
t at e a lunii iulie cind albinele incep
s5 resimt5 lipsa unui al t cules. Durata
infloririi este lung6 aproape 3 s5pt5-
mini, in care timp secret5 in mod
permanent nectar. Cind florile cad
pe pgmint, albinele vin acolo s5 le
cerceteze, c5ci timp de inc5 citeva ore
ele rnai dau nectar. Polenul de sofora
contine cantitatea cea rnai mare de
rutin6 din toate florile cunoscute in
proportie pin5 la 25%; de aceea stu-
parii trebuie s5-1 colecteze gi sii-1
p5streze aparte.
S t e j a r, Quercus sessilifora din
fam. Fagaceae, cu toate speciile sale
ca tufanul gi gorunul, cu flori in
amenti: cele b5rb5tegti strins legate,
cele femeiegti grupate ori izolate la
subtioara frunzelor. fnfloregte cu citeva
zile inaintea salcimului gi d l un polen
foarte abundent, mult cl ut at de albine,
cu at i t rnai mult, cu cit in ace1 timp
se afl5 putin prin alte flori ale cimpu-
lui sau ale p5durii. Tot atunci albinele
mai culeg de pe tinerele frunze miere de
man5, pe care arborele o secret5 cite-
odat5 qi rnai tirziu in toamng, dar nu
este bun5 pentru iernarea albinelor
avind prea multe s5ruri minerale.
T a v a I g ii, taul5, Spiraea ulmi-
folia Scop. gi S. opulifolia, arbust din
fam. Rosaceae. are flori rosii cu alb.
dind putin nectar, dar k u l t polen:
T e i. V.n.
~ r a n d a f i r , gi rnai ales asa-
zisul trandafir de lung Rosa demascena
Mill., arbust din Sam. Rosaceae, cu
ghimpi numerosi curbati, cu flori albe
sau rogii, foarte parfumate, este cult,i-
vat pentru extragerea de uleiuri foarte
pretioase. Aceast5 specie este cea rnai
melifer5 din familia trandafirilor ,si
acolo unde este plantat in masiv cum
e in Bulgaria, pe valea riului Marita,
el ofer5 albinelor un cules mare de
nectar. Mierea de trandafir are o cu-
loare galben5 aurie, cu mirosul pl5cut
gi suav a1 acestei flori. Nu trebuie ins5
consumatci decit in mici cantittiti, ccici
altfel d5 tulburgri intestinale.
T u i a u r i agi i , Thuja picata
Dor. e coniferul din familia Pinaceae
care d5 foarte mari cantitQi de polen,
polen care, spre deosebire de alte
conifere, este de calitate bunl .
T u 1 i c h i n, V.n.
V e r i g a r i u, p5rul ciutei, pata-
chinl, sal bl moale, spinul cerbului,
Rhamnus cathartics L., arbust din Sam.
Rhamnaceae face flori galbene-verzui,
agezate in fascicule axilare, ele inflo-
resc prelung, din rnai pin5 in iulie,
oferind albinelor nectar gi polen.
Cregte prin p5duri gi tufiguri.
V i; i n Cerasus vulgaris Mill., din
fam. Rozaceae ca gi ciregul, este un pom
fructifer ce face flori albe-roze, foarte
parfumate care dau ceva nectar timp
de 7-10 zile, cu concentratia de zahar
In fiecare floarede0,S-1,2mg. Produc-
FLORA MELIFERA
171 FLORA MELIFERA
tia de miere la ha este socotitti intre
14,4-74,6 kg. Mierea are o culoare
galbenil-aurie si are o deosebit5 sa-
voare.
V i ? d d e C a n a d a, iederti cu
4 foi, jie s5lbatic5, vit5 puturoasg,
Parthenocissus quinquefolia Greene sau
Ampelopsis quinquefolis Michaux ori
Vitis hederacea, Wild., arbust agiltltor
din fam. Vilaneae ce se prinde pe
ziduri cu ajutorul unor ventuze; ele
acoper5 suprafete intinse de case pe
care le impodobegte frumos, dindu-le
umbrti gi rgcoare. Are florile verzi,
dispuse in raceme corimbiforme, atr5-
gind multe albine inspre toamn5, c5-
rora le ofer5 polen si nectar.
V i t d d e v i e, Vitis vinifera L. ,
at i t cea nobil5, cit vi cea direct pro-
ducgtoare din familia Vitaceae, cu flori
mici, galbene-verzui, cu miros suav
de rozet5 ; ele stau strinse in panicule
axilare si terminale, fiind unele bi-
sexuate gi altele unisexuate. Polenul lor
bogat atrage albinele, care fac o bun5
polenizare, mai ales in urma dresa-
jului.
Experiente reugite au fost f5cute cu
dresajul albinelor la polenizarea pod-
goriei de st at DriigGani, unde va-
rietatea ,,CrBmpogia", foarte valoroas5,
d5dea o productie foarte redus5 dar ea
s-a mtirit considerabil cind albinele
au intervenit in aceastti oper5.
Vita de vie ofer5 albinelor gi un
cules de toamn5 de la strugurii cu
boabe crgpate, dar mierea trebuie
extras5 imediat, c5ci l5sat5 iarna in
cuib ca hranti, provoac5 uneori diaree.
Z a d, larit5, larice, zad5, cris,
Larix decidua Mill. arbore conifer inalt
din fam. Pinaceae, care degi asem5nti-
tor cu bradul, igi pierde iarna frunzele.
E o plant5 monoic5. Florile sale, femele
qi mascule pe aceeagi tulpin5 se deose-
besc prin culoare: cele femele sint
rogii, iar cele mascule verzi. Ele produc
polen mult, care nu are o prea mare
valoare alimentar5 pentru albine. Ele
ins5 culeg de la zad mult5 miere in
timpul infloririi cu un continut mare
de melezitazil, pin5 la 38%. Dup5 in-
florire, lachnidele ofer5 mul t i miere
de manti. Mierea de zad are o culoare
galbenl ca ltimiia, uneori chiar gal-
ben5-portocalie, dar cind se cristali-
zeazti devine cafenie; cristalizarea se
face repede, de aceea recoltarea mierii
de zad nu trebuie s5 intirzie. Ea nu este
bunti pentru hrana de iarn5 a albine-
lor, ci se valorificg bine pe cale indus-
trial5 (hidromel sau t urt 5 dulce).
Apicultorii au remarcat c5 in perioada
marelui cules de la zad, albinele clgdesc
cei mai multi faguri; se crede cti
zah5rul despre care s-a vorbit mai sus
produce o excitatie deosebit5 a glan-
delor cerifere.
Z d rn o i t d , Hibiscussyriacus L.,
din fam. Malvaceae cu minunate flori,
felurit colorate, este foarte mult cerce-
t at 5 de albine, at i t pentru polen cit gi
nectar. Este r5spindit5 in gr5dini gi
parcuri. Este folosit gi la formarea gar-
durilor vii, in unele localit5ti din tar&
Z m e u r 2, V.n.
FLORA MELIFERA
172
FLORA MELIFERA
In afar5 de arborii, pomii gi arbugtii
meliferi argtati rnai sus, precum gi cei
care, avind o insemngtate melifer5
deosebitii l i s-au consacrat loc special
la literele respective in cuprinsul
prezentei lucrilri, mai sint citiva de o
insemn5tate rnai mic5, gi pe care-i
amintim aici doar cu numele lor.
Astfel sint: ruginarea, Andromeda
polifolia L., tisa, Taxus baccata L. ,
T. album L., T. europeus Jacq., viscul
Viscum album L. gi specia Loranthus
europaeus. Cele dou5 din urm5 sint
plante parazite. Polenul ce-1 dii ultima
plant5 s-a identificat abia de citiva
ani la noi (C. P e 1 i m o n) cu probe
de miere din 13 localit5ti din tar5,
iar A n a Ma u r i z i o a conside-
rat-o ca o caracteristic5 a mierii romC
neqti, iugoslav5 gi ungarg.
Plante melifere obignuite. A g 2 i-
c d, barba caprei. feregea alb5, aglice,
teigor, Fi2ipendula hexapetala L. Gilib.
plant5 erbacee peren5 din fam. Rosaceae
face flori asemgngtoare cu spirea,
albe, parfumate, dispuse in form5 de
umbelii,.paniculate; d l nectar gi po-
len; florile infloresc prelung din iunie-
august.
A 1 b u m e a 1 d, canafi, albinite,
flocogele, prescurele, siminic, stude-
lite, Leontopodium alpinum Cass., care
face parte din fam. Compositae, e o
plant5 erbacee pereng, cu tulpinii
micti, cu flori albe-gilbui, compuse din
multe capitule; este o bun5 meliferi
ce infloregte in iulie-august.
A n a s o n, bgdean, p5trunjel de
cimp. Pimpinella anisum L. plant5
aromatii din fam. Umbeliferae, cu
flori in umbelii, cu petalele mult
crestate, avind patru stamine; floarea
este mult cercetat5 de albine mai cu
seamii pentru polenul bogat ce-l d5,
cit gi pentru nectar. Infloreete in luna
iunie gi iulie.
A n g e l i c ; s i i l b a t i c i i , An-
gelica officinalis Hoffm., plant5 peren5
erbacee, bianualii din fam. Umbelife-
rue; face flori albe sau liliachii strinse
in umbele mari gi mici, sferice, dese gi
pufoase, cu o inflorire tirzie qi de du-
rat5, de la iulie la finele lui august.
Este una din cele mai c5utate flori de
cgtre albine, at i t pentru miere cit gi
pentru bogatul ei polen. Productia de
miere la ha este apreciatii la 100 kg.
A r d r i e 1, limba cfinelui, turba-
rea ciinelui, plesc5it5 rogii, poamele
mitei, Cynoglossum offkinale L., plant5
bianualii erbacee, cu miros greu, din
fam. Boraginaceae, are florile rogiat.ice-
inchise, 'mai rar albe. Este una din
bunele plante melifere, de la care albi-
nele culeg mult polen qi nectar; pro-
duct,ia de miere la ha este de cel putin
100 kg, dar sint ani favorabili cind
ea deplgegte 400 kg. Planta fnfloregte
in mai-iunie gi obignuit cregte prin
locuri pietroase.
A r m u r a r i u, argenticg, Siby-
tum maritimum L. Gart. plant5 erba-
cee din fam. Compositae, cu tulpina
FLORA MELIFERA
173
FLORA MELIFERA
ramificatg rji cu perirjori , cu frunze B o b, Vicia faba L., plant5 erbacee
mari lucioase, alburii, cu flori purpurii din fam. Leguminosae, cu flori albe-
Pn form6 de capitule globuloase, in- verzi sau roz ptitate cu negru. Se cul-
floregte in iulie-august,. Florile sint tivli in grtidina de legume. fnfloregte
activ cercetate de albine pentru nectar in lunile mai gi iunie, fiind mult
gi polen. cercetatti de albine pentru nectarul
B ti n i c 6, achinufa, Phyteuma or-
s5u bogat. f n fiecare floricic6 nectarul
biculare L. , plant5 perenti erbacee din
are o concentratie de zahAr de 4,2 mg
fam. Campanulaceae, cu flori albastre
care intrece aproape toate meliferele.
inchis, cite o datti albe, care sPnt, dis-
Este foarte sensibil la uscGciune, iar
puse in capitule terminale globuloase.
acolo unde se irigti, productia de miere
Este cercetatti bine de albine, inflo-
la ha atinge 250 kg. 0 specie de bob
rind fn iunie-august; cregte prin poieni
din fam.e Papilonaceae folosit6 mult in
muntoase.
furajara animalelor este bobul calului,
B a r b a c a p r e i , sa]atg de jar-
Faba vulgaris Moench., cu o productie
n5, tits caprei, Tragojogon major gi
de miere la hectar ce atinge 300 kg cind
Tr. pratensis L., sint erbacee
sint conditii bune yi cind se folosegte
bianuale din fam. Composilae, cu flori
dresajul albinelor, iar cultura primegte
ga]bene, de cu]oare rnai deschis6 age-
ingrg$iminte fosfatice $1 potasice.
zate in capitule; dti nectar gi polen,
B 0 s 2 a n, dovleac, Cucurbitapepo
cautat activ de a]bine. fnfloregte in
L. din fam. Cucurbitaceae este planta
lunile iunie yi iulie. Creyte prin finete
erbacee aggtatoare, cu flori mari gal-
qi coline calcaroase.
bene solitare, btirbgteyti gi femeieyt,i pe
B a b a 1 u p 1 i, Crepis hien- acelagi curpen. Ele sint pline de polen;
nis L., bianualg din fam. Corn-
avind o duratii prelung5 de inflorire,
positae, cu flori in capitule bostanul prezint5 un deosebit interes
mari, cu involucru argintiu pufos;
pentru apicu1tur5.
B r i n d u q a, yofran galben, brin-
albinele culeg de la aceastti floare
dugs galben5, Crocus aureus L. din
nectar gi polen. lnflorcgte in iunie-
f ama lridaCeae, est,e plantP perenl
iulie gi line 30 zile; 'o
erbacee, cu flori galbene - aurii ce dau
gtisim aproape pretutin-
mult polen de culoareport,ocalie, foarte
deni fiind foarte rustic6
c5utat de albine, mai ales c5 floarea
qi nepretentioasg.
apare pe la inceputul lunii martie
B i b i l i c &, coroan5,
cind in naturti este foarte putin polen.
lalea pestritli, Fritilaria
Creqte prin poieni gi margini de piiduri.
nzeleagris L. , plant5 mic5
B r u s t u r, lapac, lipan, Lappa
peren5, erbacee, din fam. tomentosunz sau Arc~iu,m tomentosum
Liliaceae, cu 1-2 flori
Mill., plant5 bianualii erbacee din fam.
terminale, pestrile, albe, Compositae cu flori rogii purpurii g i
violete sau rogii; este o
violete, dispuse in capitule formind
plant& bun5 melifer5, un corimb, cite 7-8 flori apropiate,
care inflorerjte in aprilie-
dau nectar mai ales in primele douli
mai, crescind aproape zile, cind fiecare floricic5 secrets
pretutindeni, fiind culti-
1-2 mg nectar parfumat. Productia
vat5 gi in gr5dina cu
de miere la hectar este socotit,ti pinti la
flori a casei. Barba lupului 200 kg. Florile dau rji polen mult de
FLORA MELIFERA
174
FLORA MELIFERA
culoare albicioas5. Are o inflorire de
lungs durat5, incepind din iulie yi
pin5 tirziu in toamn5. Cregte pe orice
t,eren.
0 specie de brustur denumit brus-
turul negru, Symplzytum cordatum
Wet. K. din fam. Boraginaceae, cu
flori galbene deschis dispuse in 6-12
raceme la virf, este o plant5 exceptio-
nal de bun5 furajer5 pentru insilozare,
dind pin5 la 300 chintale mas5 verde
la hectar. Ofer5 albinelor un bun cules
de nectar si polen.
B u b e r n i c, V.n.
B u 1 b u c i, balbor, bulbar, Trol-
lius europaeus L. , plant5 erbacee perenti
din fam. Ranunculaceae, cu o singur5
floare la virf cam de 3 cm in diametru
de culoare galbeng, cu vinigoare verzui
l a exterior. fnfloreste in luna mai-
iunie, fiind activ cercetatii timp de
25 zile de albine pentru nectar gi polen ;
acesta din urm5 in unii ani este toxic
pentru albine. Locul de cregtere sint
p5gunile de munte.
B u s u i o c, V.n.
C 6 1 d ii r u + 6, candeluta, cinci
clopotei, cinci coade, toporasi, Aquile-
gia vulgaris L. , plant5 peren5 erbacee
di n fam. Ranunculaceae este melifer5
qi polenifer5; are flori mari albas-
tre, albe, roaii purpurii, plecate in
jos, cu o corol5 ca un cornet; petalele
florilor sint prelungite spre virful
corolelor. Acolo unde prin imprejuri-
mile pris5cii sint bondari, acegtia
preced albinele la culesul nectarului
sfigiind virfurile cornetelor, iar albi-
nele il culeg deplin realizind o bung
recolt5. fnfloregte in lunile iunie gi
iulie; prefer5 locurile ceva mai um-
broase, dar nu prea umede.
C a l c e a c a l u l u i , bulb5 de
balt5, caprii nemteascg scllci, Caltha
palustris L. , peren5, erbacee, din fam.
Ranunculaceae, cu flori galbene, cu
peduncul lung, cu cinci sepale colo-
rate gi mai mult de 20 stamine. Este
bun5 produc5toare de polen, dfnd gi
ceva nectar; are o inflorire de durat l ,
c5ci tine din martie pin5 i n mai.
Uneori polenul s5u este toxic pentru
albine. Cregte prin bl l t i , mlagtini gi
locuri umede.
C a 1 o m f i r, calamfir, calapiir,
spilcu$e, Ch ysanthemum balsamitar L.,
peren5, erbacee din fam. Compositae;
este o plant5 erbacee; are flori herma-
frodite de culoare galben5 in capitule
terminale. Florile sint activ cercetate
de albine. hfloregte in august-septem-
brie, este cultivatg in gr5dini si cimi-
tire.
C 6 1 u n u 1 doamnei, cerentel,
comanacul ciobanului, crinceg, Geum
rivale L. plant5 peren5, erbacee din
fam. Rosaceae, buns melifer5, cu flori
galbene deschis cu vinigoare porto-
calii-rogii, cu pedunculul atirnztor,
caliciul in form5 de clopot cu stamine
numeroase, p5ros gi cu sepale erecte
in form5 de lance; floarea dii mult
nectar gi polen. fnfl ore~t e in luna
aprilie ti tine 20 de zile; cregte cu
predilectie in regiuni muntoase, la
umbra gi umezeala piraielor si izvoare-
lor.
C a p u l c i i l u g 6 r u l u i , Le-
ontodon autumnalis L., este o plant5
vivace erbacee, din fam. Compositae.
Florile ei sint galbene dispuse in capi-
tule erecte. Incepe inflorirea in iunie
gi tine pin5 in toamnl, cind florile
sint avid cercetate de c5tre albine. De
la ele adun5 o miere galbenl-chihlim-
barie. Florile dau mult polen.
C a p u 1 a r p e 1 u i, Echium ru-
brum Jacq., plant5 bianual5 din fam.
Borraginaceae, cu flori rogii intes, age-
zate in spice simple, scurte cu putine
flori, are polen gi nectar bogat. fnflo-
r e ~ t e timp de 30 de zile, din mai-iunie.
Productia de nectar la ha e de 120-
170 kg, iar cea a florii este pe zi de
FLORA MELIFERA
175 FLORA MELIFERX
0,62-2,10 mg cu un continut de
544% zahlr.
C d p s u n i, fragi de cimp, Fra-
garia collina, Ehrh. plant5 perenl
erbacee, din fam. Rosaceae, cu flori
albe-gslbui, asem6nltoare cu ale fra-
gilor (Fragaria vesca L.).
Albinele culeg mai ales polenul, care
este gi mai bogat la soiurile care au
antene mari gi proeminente, fat5 de al-
tele c5rora aproape nu li se v5d. Pro-
ductia de miere la ha este calculat5
la 20 kg.
C a s t r a v e t e, cucumgr, Cucu-
mis sativus L., plant5 erbacee din fam.
Cucurbitaceae, are flori galbene cu
mult polen; nectarul e socotit la
14-15 mg de fiecare floare, cu o con-
centratie de zahlr de 0,s-4,2%. Pro-
ductia la hectar nu este prea mare
atingind 30 kg, dar avind in vedere c5
inflorirea se prelungeste prezint5 pen-
tru stupin5 un interes deosebit.
C 6 t u q e, Ballota nigra L., plants
peren5 erbacee din fam. Labiatae, cu
flori rogii, iar unele specii de un al-
bastru violaceu ce secret6 toat5 ziua
nectar. Floarea produce 0,40-0,70 mg
nectar cu 40% zah5r. Productia la
hectar este 100 kg miere. Infloreste
in iulie-august.
C ci t i n 6, V.n.
C d t i n i ; ? V.n.
C d t u ~ n ~ c d , V.n.
C e a p d, Allium cepa L. , plant5
peren5 erbacee din fam. Liliaceae,
cultivat5 pentru s5mint5, are o tul-
pin5 fistuloasl de 50 cm, dreapt5,
in virf cu o capsul5 mare. Cind inveli-
pul capsulei se deschide, apare o in-
grGm5dire de flori, care se dispun in
umbele globuloase. Inflorescenta cu-
prinde intre 200-1 000 flori mici ce
dau mult nectar qi sint activ cercetate
de albine; in felul acesta se face o
polenizare perfectl, iar semintele sint
viguroase gi au un mare procent de
incoltire. Este necesar ca in momentul
polenizlrii s6 nu se afle prin preajma
lanului alte resurse bogate in polen,
c5ci albinele o vor alege pe aceasta,
l5sind ceapa a c5rei miros nu le prea
place. Lucrarea reugegte prin dresaj
mult mai bine, dublind cantitatea
de seminte fat5 de cult,urile nepoleni-
zate. Productia de miere este calculat5
la 100 kg la ha. Ea nu este prea pl5cu-
t l la gust, deoarece igi p5streaz5 putin
din mirosul original a1 plantei, dar
in schimb este foarte bun5 pentru hra-
na albinelor in timpul iernii. Trebuie
mentionat c5 in anii cu secet5 mare
in timpul infloririi, polenul cepei e
toxic pentru albine, c5ci i n eterurile
lui volatile se m5reste procent,ul de
compugi cu baz5 de arsenic. hflorirea
tine 20-25 zile. Cintarul de control
inregistreaz5 urc5ri zilnice de la 0,5-
2 kg. De asemenea giprazuldesdmintd-
Allium porrum, L. dB polen gi ceva
nectar.
C e a r a a I b i n e i, cuisoara, As-
claepias cornuti D.C., este o plant5
peren5 din fam. Asclepiadaceae cu
flori de culoare roz dispuse in umbele
la subtioara florilor ce stau plecate In
jos gi r6spindesc un puternic parfum
ce atrage albinele. Pntr-un ciorchine
sint pin5 la 80 de flori a1 cAror nectar
are o concent,ratie de 1,9 mg in fiecare
floare.
Productia este socotitci la 600 kg
nectar la hectar, dar in anii cu o umi-
ditate urcat5 el este mai abundent.
Inflorirea incepe in iulie gi tine 60 de
zile.
C e b a r e a, Poterium sanguisorba
L. , sinonim cu Sanguisorba minor
(Scop), plant5 peren5 erbacee din
fam. Rosaceae, cu tulpina de 30-
70 cm. Este considerat5 una din cele
mai melifere plante. Florile sale, ase-
zate in capitule globuloase, la inceput
sint verzi gi se fnrosesc pe mlsur5 ce
FLORA MELIFERA 176 FLORA MELIFERA
se maturizeaz5. Pe
acelagi capitul stau
sus flori femele, jos
cele mascule si la
mijloc hermafrodi-
te. fnflorest,e la 15
mai, iar florile du-
reazg aproape o lu-
nii, in care timp
sint mult cercetate
de albine chiar pe
timp secetos. Plan-
t a creste pe terenuri
uscate si cimpii,
preferind pe cele
calcaroase.
C h i m e n, chi-
mion de cimp, chi-
Cebarea mion sglbatic, sec5-
rea, Carum cervi L. ,
plant5 bianualg, din fam. Umbelli-
ferae, cu flori albe, usor rogiatice-roz
asezate in umbele multiradiante, cu
caliciu sudat de ovar. Sint foarte cl u-
t at e de albine. fnfloreste timp de 25
zile in iunie-iulie in regiunile de munte
unde iqi are locul de preferint5, prin
p5suni t i finete si mai devreme cu o
lung, in regiunile de ses. Mierea este
de culoare galbenii-aurie, cu parfum
fin, nestatornic. Planta se cultiv5,
ciici este folosit5 in industria alimen-
tarti si mai ales in cea farmaceuticii.
C i c o a r e, Cichorium intybus L.,
plant5 perenti, erbacee din fam. Com-
positae. Este o plantri tehnic5 ce face
flori albastre, cite 2-3 capitule pe
fiecare ramurii. Florile se deschid in
orele de dimineatii, pe timp frumos pe
o duratg de 6-43 ore ca apoi s5 se
Cnchidii. Pe timp noros florile nu se
deschid. Productia de miere la hectar
este calculatii la 100 kg. fn anii buni
ea poate atinge yi 200 kg. lnfloreste
i n iulie-septembrie. Creste natural prin
finete pe marginea drumurilor si cim-
piei. Prin selectie s-a obtinut o plant5
tehnic5 industrialg, din riid5cinile
ciireia se scoate surogatul de cafea.
C i m b r u, Satureja hortensis L. ,
din familia Labiatae. Floarea are cu-
loare violacee sau alburie, cu macule
rosii. fnfloreste din iulie timp de 40-
50 zile. Este consideratg o bun5 meli-
ferg ce secret5 pin5 la 80 kg nectar la
ha. La noi se ggsesc mai multe varie-
t5ti In stare sglbaticii, dintre care
Satureja vulgaris L. are aceeagi secre-
tie de nectar ca si cel cultivat.
C i m i s i r, banghiu, bgnulet, Bu-
xus sernpervirens L. din fam. Buxaceae,
are flori galbene-verzui dispuse in
glomerule; ofer5 albinelor mult polen.
Ea infloregte in iunie, iar fructele
coapte sint foarte zemoase. Albinele
luind toamna cu aviditate sucul il
transform5 in miere.
C i n e p a c o d r u l u i , dum-
bravnic, Eupatorium cannabinum L.
plant5 erbacee din fam. Compositae,
cu flori rogiatice in capitule, care sint
mult cercetate de albine. fnfloreste in
iulie-august preferind locurile umede.
C i n s t e $, V.n.
C i o c i r 1 a n, coroniste, cununi,
floare de trinji, scimBschis5, unghia
giiii, Coronilla varia, plantg perenri
erbacee din fam. Leguminosae, cu
flori albe-roz, cu virful carenei vio-
let, asezate in umbele multiflore. Plan-
ta este bine cercetat5 de albine mai
ales in terenuri umede. fn anii pl oi o~i
dri chiar recolte bune.
C i u c u; o a r 6, albinita, Ber-
teroa incana, plant5 bianual5, er-
bacee, din fam. Cruciferae. Florile sale
albe dau mult nectar, in special varie-
tatea mi d , Alyssum repens, Baumgt.,
cu flori galbene inchise, mari, lungi
de 5-7 mm, ofer5 albinelor un bun
cules timp de aproape 3 luni, c5ci in-
cepe infloritul in iulie qi tine pin5 in
septembrie. Creste pretutindeni prin
FLORA MELIFIERA 177 FLORA MELIFERA
culturi pe ling5 drumuri, prin ogoare
de toamn5.
C i u 1 i n, V.n. Scai.
C 1 o p o f e i, Campanula medium
L. , familia Campanulaceae are florile
mari albastre, albe sau roz ce sint
mult cercetate de albine pentru necta-
rul lor, dar mai ales pentru polen.
El are 19,62% albumine, 19,8% grii-
simi si 8,47% zah5r invertit. Planta
infloregte in iulie-august gi cregte in
regiunile subalpine, prin livezi, po-
ieni $i marginile pldurilor.
C o a d a r a c u 1 u i, iarba giqte-
lor, scrintitoare, Potentilla anserina
L., plant5 perenii, erbacee din fam.
Rosaceae, cu flori solitare, mari qi
galbene, cu corolii de dou5 ori mai
adinc5 fat5 de sepale fji cu petiolul
lung la subtioara frunzelor. Are o
inflorire prelungit5, din mai pin5 in
septembrie. Ea este mult c5utat5 de
albine pentru polen si nectar, cregte
prin livezi, pgguni, mlagtini, turbiirii.
C o a d a v a c i i, jale de cimpie,
jale s5lbatic5, Salvia silvestris L.,
sor5 bun5 cu salvia de cimpie, Salvia
pratcnsis L. din fam. Labiatae, cu Base
floricele rosiatice-violet ca nigte clo-
potei dispuse in verticile. Este o me-
lifer; bun5 ce d5 mult nectar gi polen.
Nectarul din fiecare floare are 0,07 mg
zahgr, iar productia de miere la ha
este de 200 kg. Planta infloregte din
iunie-august 9i o g5sim aproape pre-
tutindeni.
C o c o p e i d e c i m p i e , coco-
eel, cocogel tomnatic, sau viiratic, dup5
sezon, Adonis aestivalis L. ; Adonis au-
tuntnalis L.; Adonis vernalis L. din
fam. Ranunculaceae, cu flori ciir5mizii
stind izolate pe un lung peduncul;
ele sint activ cercetate de albine, mai
cu seam5 varietatea de primgvarii,
ruscuta primgvriraticti, adic5 Adonis
vernalis. Aceast5 varietate care este
cea mai c5utat5, are flori galbene
aurii, cu tulpina cu solzi pe ea; in-
floregte in aprilie, pe cind speciile de
mai sus, fiecare in anotimpul respec-
t i v; toate au o durat5 de inflorire
prelung5, de 3-4 siiptlmini. In unii
ani cu secetii mare, polenul e toxic
pentru albine. Cregte cu predilectie
in semsniituri.
C o n d a r u l d o a m n e i , bos-
tiinei, cgltunagi, bobidrag, nemtoaice.
Tropaeolum majus L. , plant5 ag8t5toa-
re erbacee din fam. Tropaeolaceae; are
flori mari galbene-rogcate, ce dau nec-
t ar qi polen timp indelungat c5ci in-
floresc din iulie pin5 in septembrie.
Obisnuit planta creyte pretutindeni
dar gi in gr5dina de lingii casii, fiind o
plant5 foarte decorativii.
C o r i a n d r u , V.n.
C o r o a b e, busuioc de pgdure, bu-
suioc negru, iarba neagr5, Brunella
grandiflora L., Jacq. ca gi inrudita ei
Brunella vtrlgaris L. adic-5 busuiocul
sglbatic, sint plante perene erbacee
din fam. Labiatae cu flori mari, lilia-
chii, mult cercetate de albine. fnflo-
reste in iunie-august gi locul lor de
predilectie sint p5durile y i coastele
calcaroase expuse la soare.
C o s a c i, Astragallis onobrychis L,
plant5 erbacee din fam. Leguminosae,
face o floare albsstruie in raceme glo-
buloase care dau polen gi nectar. fn-
floregte din iunie-august gi cregte prin
livezi, islazuri, cimpii gi locuri uscate.
C r u c e a p 2 m i n t u l u i , b r i n -
ca ursului, talpa ursului, Herachleum
Sphondylium L., plant5 erbacee peren5
din fam. Umbelliferae, cu floarea in
umbel5 mare gi umbelule, de culoare
alb5 sau roz. Sint melifere vi mult cer-
cetate de albine mai cu seam5 pentru
polen, avind si o inflorire prelungfi
din iunie pin5 in septembrie. Cregte in
tufemari gi dese prin poieni, p5duri,
coline, in special prin pgrtile muntoase.
Este o plant5 furajer5 exceptional5
FLORA MELIFERA 178 FLORA MELIFERA
pentru insilozare, dind enorme can-
t i t l t i de furaj ; cind nu se cosegte prea
curind gi e lasat6 s5 infloreasc5,
albinele culeg mult5 miere de la ea.
Se cultiv5 gi pentru protectia soluri-
lor erodate.
C r u s ci ? e a, b5rbugoar5, ggrgat,
Barbarea vulgaris. Plant5 erbacee bi-
anual5 din fam. Cruciferae, vivace,
cu flori foarte mici, parfumate, adu-
nate in racem, de culoare galben-au-
riu, cu patru petale cu vinigoare lilia-
chii; puternicul lor parfum atrage
albinele, care culeg mult nectar gi
polen. Mierea de cruggtea, acolo unde
poate fi extras5 separat, are o culoare
verde galbenil, dar se cristalizeazti re-
pede. Planta infloregte prelung din
mai ping in august gi cregte mai ales
prin locuri umede, prin mlagtini,
malul apelor; este ins5 intilnitii gi in
culturi cerealiere gi locuri intelenite.
C u p a u a c i i, volbura, Calyste-
gia sepium L., plant5 peren5, erbacee
di n fam. Conuoluulaceae, face o floare
alb5 in form5 de cupii, care d3 nectar
mai ales cind in noptile de var5 cade
roua. lnfloregte mult timp, incepind
din iulie pin5 in septembrie. fn afar5
de lanuri ea cregte pe ling5 tufe, gar-
duri, spinig, unde poate s5 se sprijine
gi s5 ajungti la luminl.
C u s c r i g o r, mierea ursului, plb-
mtin5ril5, Pulmonaria officinalis L.,
plant5 perenti erbacee din fam. Bora-
ginaceae. Floarea este de culoare alb5s-
trui-liliachiu, avind pistilul rogu q i
apoi violet. Dti mult nectar gi este
cercetatg tot timpul de albine. In-
floregte in aprilie-mai. Cregte prin
ptiduri, tufiguri, poieni, din regiunile
colinelor subcarpatice, plticindu-i mult
locurile umbrite.
C u t c u r i g, bojotel, spinz, Helle-
borus odoratus Wet. K., plant5 peren5
erbacee, di n fam. Ranunculaceae, cu
flori numeroase de culoare albti, roz
sau verde cu marginile roqiatice. Flo-
rile atirn5 in formti de clopotel gi
apar la suprafala pgmintului de cum
se topegte z5pada fiind prima floare
impreun5 cu podbalul care d5 albine-
lor nectar gi polen. Cregte obignuit prin
FLORA MELIFERA
1 79
FLORA MELIFERA
p5duri gi tufiguri gi chiar pe locuri
deschise, mai ales pe p5guni pietroase.
Are o inflorire prelung5, c5ci floarea
tine pins in aprilie.
D e g e t a r, degetgritii, degetel, ti-
$a oii, Digitalis lanata Ehrh., gi Dig.
lutea Ehrh, D., grandiflora Mill., plant5
peren5 erbacee din fam. Scrophularia-
ceae, cu flori galbene ce stau in cior-
chinag atirnind pe o singurl parte a
tulpinii; are corola cu t ub p5ros gi
cu margini ovale. Este o plant5 me-
dicinal5 care se cultiv5, fiind in ace-
lagi t i mp bogat5 in polen gi nectar.
Proportia de zah5r in nectar atinge
pin5 la 2,50 mg in fiecare floare, iar
productia de miere la hectar este so-
cotit5 la 100 kg. fnfloreste in iunie-
august.
D e g e 1 e 1 u 1 r o s u, degetiirit5,
n5pirstoc1 Digitalis purpurea L., bia-
nual5, plant5 medicamentoasii erbacee
di n fam. Scrofulariaceae, asem5n5-
toare cu cea descris5 mai sus; cu
flori purpurii. Floarea este bogat5 in
nectar gi polen. Mierea recoltat5 de pe
tarlalele cu degetel rogu trebuie pus5
cite putin in amestec cu alte feluri de
miere, c5ci consumat5 in stare pur5,
dB citeodat5 tulbur5ri digestive, vo-
mit5ri etc. hflorirea plantei tine o
lung.
D i n t e l e d r a c u l u i , i ar bl
iute, iarb5 rogie, piperul baltii, pi-
perul broagtei - Polygonum hydropi-
per L., plant5 erbacee din fam. Poly-
gonaceae, face flori albe rogii, verzi
spre virf putin rogcate, mult cerce-
t at e de albine. Are o inflorire prelung5
in iulie-septembrie gi cregte in locuri
bgltoase, piraie, delta etc.
D i o c, floarea florilor, ghioc, sgl5-
voc, smoc, Centaurea phrygia L., plan-
t 5 erbacee peren5 di n fam. Composi-
tae, cu florile rogii-violete, dispuse in
capitule ovale care dau polen gi mult
nectar; stupinile din preajma locuri-
lor cu dioc dau recolte bune. Mierea
trebuie lasat5 mai mult timp in stup
ca s5 se matureze gi astfel s5-gi piard5
mirosul s5u initial putin nepl5cut.
fnfloregte prin iulie-august, in fine-
tele gi poienile muntilor.
D r o b U S o r , boiangioaie, carda-
m5, Isatis tinctoria L., plant5 erbacee
bianual5 din fam. Cruciferae, cu florile
galbene, in corimbe, sint intinse pe
toate ramificatiile. Albinele le cerce-
teaz5 cu sirg, at i t pentru nectar cit ?i
pentru polen. Productia demiere la ha
este considerat5 de 50 kg.
D u m b e t, buruian5 de spulberii-
t uri , juggrel, sclipet, Teucrium cha-
maedrys L., din fam. Labiatae. Este
o melifer5 pretioas5, cu flori roz, rogii
purpurii gi albe, agezate in 6 verticile
ce emit un parfum minunat, care im-
bie albinele sli ia bogatul lor nectar.
Aceasta are o concentratie de 0,3-
0,7 mg zah5r la fiecare floare, iar pro-
ductia de miere la hectar este calcu-
lat5 la 60 kg. Dumbetul creste pe
marginea p5durilor7 pe coastele rl-
poase gi in special prin p5durile de
stejar. Pnfloregte On iulie-august.
D u m b r a v n i c Melittis mellis-
sophy llum L., plant5 peren5 erbacee
din fam. Labiatae, cu flori mari, pur-
purii, arar pestrite, ce cresc la sub-
tioara frunzelor sau aproape de ele, cu
codita prelung5, astfel c5 floarea st 5
aplecat5. Albinele cerceteaz5 bine ace-
ste flori care dau nectar gi polen. In-
floregte in mai-iunie; cregte prin p5-
duri gi tufiguri.
E n t i u r a, ghintura, gentians,
ochincea, Gentiana lutea, plant5 pe-
ren5 erbacee din fam. Gentianaceae;
florile sint mari, galben str5lucitoare,
agezate de la jumiitatea superioar5 a
tulpinii, strinse in jurul ei la sub-
! ioara frunzelor ; glandele lor nectari-
fere sint vizibil agezate in jurul ovaru-
lui, secretind insemnate cantitgti de
FLORA MELIFERA
180 FLORA MELIFERA
nectar; de asemenea anterele au un
polen bogat care contine o insemnat5
cantitate de ,,favilaLL substant5 mult
cgutat5 in farmacie. Polenul adunat
separat de la aceste plante in colec-
torul de polen, are o mare c5utare.
Durata de inflorire este lung5 din
iulie-octombrie. Cregte prin viiile mun-
tilor, pe coaste, coline gi poienile p5-
durilor.
F a c e I i a, V.n.
F i l i m i c ii, c5linic5, filnicic5,
giilbinele, ochi galbeni, rogioarii, Ca-
lendula officinalis L si C. arvensis L
(chilimic5) sint plante erbacee din
Sam. Compositae, flori galben-aurii
sau galben rogiatic dispuse i n capitule,
care sint mult vizitate de albine. fn-
floregte prelungit din iunie pin6 in
septembrie.
F 1 o a r e a c u c u 1 u i, cuculea-
s5, Lychnis flos-cuculi L. plant5 pe-
ren5, erbacee din fam. Caryophy lla-
ceae. Are o floare de culoare roz, in
forma unui panicul liber cu cinci pe-
tale gi zece stamine; dB nectar 5i
polen destul de mult ca s5 intereseze
masa albinelor dintr-o stupin5. Cregt,e
prin finete gi poienile din psduri, in-
floreyte in luna mai-iunie.
F l o a r e a p a g t e 1 u i, floarea
p5s5rilor, floarea vfntului, ggi nu~e,
muscerei albi, vite, pagtite, turculet,
zlac, Anemona nemorosa L. ca gi sora
sa Anemona hepatica L, popilnic iepu-
resc, sint plante perene, erbacee din
Sam. Ranunculaceae. Planta face o
floare alb5 cu numeroase stamine pline
cu polen; in completul ei are cel mylt
6-9 flori micute Pn form5 de stea. In-
florirea tine dou5 luni, prin egalonarea
celor de pe aceeagi tulpin5, pe care
albinele le cerceteaz5 pentru nectarul
lor destul de abundent. Obisnuit cre-
qte prin tufisuri yi pi duri , dar a fost
adus5 gi in gr5dina de ling5 cas5, unde
cregte in special pe marginea aleilor
pietruite.
F l o a r e a - s o a r e l u i , V.n.
G h e r g h i n e g a l b e n e , ruji
galbene, Rudbeckia lanciniata L.. din
Sam. Compositae, cu florile discului
brune, cele radiale galbene, formeaz5
impreung mari gi frumoase capitule cu
c0dif.e lungi. Pentru a putea da flori
mai multe, se taie in luna mai la 10 cm
de la pgmint, dind din nou ramuri dese
pline de flori, mult c5utate spre toam-
n5 de albine pentru nectarul gi pole-
nu1 lor. Are o inflorire lung5 din iunie
pin5 in septembrie. Se inmultegte sin-
gur5 prin seminte. Sint variet6fi mai
mici, dar t ot at i t de melifere ca: R. ni-
tida, R. fulgida, R. bicolor. de 0.30-
0,60 cm.
G h i o c e i, clopotei, aigori, coco-
nei, prim5vGrite, Galanthus nivalis L.,
mic5 plants peren5, erbacee cu bulb
di n fam. Anzaryllidaceae de 8-15 cm.
Are o singur5 floare alb5 ce apare de
cum se topeyte zGpada, care dB ceva
nectar, dar mai mult polen. Creste
prin p5duri , poieni, tufiguri, pretutin-
deni, di n ges pin5 la munte.
G h i z d e i, Lotus corniculatus L. ?
este o plant5 peren5, erbacee dar gl
cultivat5 din fam. Leguminosae ; are
FLORA MELIFERA 181 FLORA MELIFERA
flori galbene verzui in umbele panicu-
late cite 5 in grupe, cu carena indoit5
in unghi drept. Pe ling5 c5 este o
bun5 furajerg cu substante hr5nitoare
bogate, este gi melifer;, ci ci albinele
culeg mul$umitor nectarul gi polenul
s5u. Productia de miere la ha este cal-
culat5 la cel mult 50 kg. Nectarul are
o proportie redus5 de ap5, datorit5
faptului c5 pe timpul ploilor cit gi in
fiecare searl, florile igi inchid petalele.
Mierea de ghizdei are un gust exce-
lent, este de culoare deschisg, b5tind
putin in verzui. f nflorirea ghizdeiului
are o durat5 lung5 care tine pin5 toam-
na pe p5gune sau acolo unde cregte
necultivat. 0 prob5 de miere provenit5
din Oltenita, reg. Bucuregti, in 1948 a
continut in sedimentul ei polenul de
ghizdei in proportie de 65% ceea ce a
dovedit contributia acestei flori la
culesul de nectar. (P e 1 i m o n C).
G r e g h e t i n, andrigc5, ciocul ber-
zii, sggetica, Geranium pratense L.,
plant5 peren5 erbacee din fam. Gera-
niaceae, cu flori mari in form5 de min5
cu cinci ramificatii, de culoare albastr5-
liliachiu, cu cinci petale ovaler5sfrinte,
avind zece stamine. Floarea emite un
parfum p5trunz5tor. Nectarul siiu
abundent il secret5 floarea tocmai pen-
t r u ca s5 atrag5 insectele - in special
albinele - pentru fecundarea ei, c5ci
are o alc5tuire care nu-i fng5duie decit
interventia din afar6. Glandele nec-
tarifere sint la baza potirului, acolo
unde staminele sint legate cu codita.
hfloregte in iulie-august. Planta creg-
t e In tuf5 deasil, care are pin5 la
500 de flori. Nu trebuie s5 fie mai
deas5 ca 16 tufe la metru piitrat, c5ci
altfel secreteaz5 putin. Cregte in stare
natural5 prin poieni, livezi gi mlagtini,
turblrii, p5guni, finete la ses gi chiar
in regiunea subcarpatic5 ceva mai
hal t &.
H a s m a c i u c d , Anlriscus silves-
tris L. Hoffm., plant5 erbaceedin fam.
Umbeliferae, cu flori albe, cite o dat5
g5lbui dispuse in mici umbele, dau
nectar gi polen. fnfloregte Pn mai-
iunie gi cregte in poienile pgdurii, tu-
fgriguri, mai cu seam5 fn regiunile
muntoase.
H i I i m i c a, Calendula arvensis L.,
din fam. Compositae melifer5, care
difer5 foarte putin ca nume de Fili-
mica avind aceleagi caracteristici, se
cultiv5 pentru substanta ei tinetorial5
folosit5 fn farmacii. Ea intereseaz5
indeosebi pe apicultori prin aceea c5
tinctura de ilinic5 sau arnica se d5
acelora care nu pot suporta intep5tura
de albine gi suferl de goc anafilactic.
V.n.
H o 1 e r G, cornuta, ghimpa, scai
rusesc, spin musc81esc7 Xantium spi-
nosum L., plant5 spinoas5 din fam.
Compositae. Este c5utat5 de albine c5ci
florile ei sint melifere, cu un nectar
extrafloral ce apare la peduncul. fn-
floregte prelung din iunie ping in oc-
tombrie si este nectariferg, mai ales
dup5 ce p5mintul a prins bine ume-
zeala ploii. Mierea are un gust pl5cut
~i este de culoare galben-verzuie. Creg-
t e prin locuri necultivate, inundabile,
pe diguri pe marginile drumului, pe
sub garduri. A fost urm5ritZi in
producfie, Pn valea Dun5rii, la Prun-
du, teren inundabil, unde Pn 1951 era
pe suprafete mari, iar stupii au dat o
recolt5 bung.
H r a n a v a c i i, Spergula arven-
sis L., plant5 erbacee din fam. Caryo-
plilaceae, face o floare de culoare alb5
in panicul terminal rgsfrint, avfnd
cinci petale rotunde cu zece stamine.
Este o melifer5 destul de insemnatg
gi cu at i t mai pretioas5 cu cit planta
se poate cultiva pentru nutret in spe-
cial insilozat.
- a a u n o g q e p o d n q s u ! o n p a 1 a I a u ! q
- 1 " a r e 3 a d a o ! l o ! q ! ? u e a $ u e ~ s q n s u ! i
- u o o a ! a l e s a p ! o s ! n l s a o e a l ! n o [ j . e q
e l a n a y 8 7 O O ~ - O F ; Z a p a ! $ o n p o n d o
p u ! p ' e a n ! n o [ j u ! a u ! $ a ! u n ! ! ! u n l 1 n d
- w ! l 7 0 3 g z e a l a o n a o o a I a u ! q l e a n e o a d
a n a j g a u x a l u e ~ d a l v 8 o q ! e m a l a o u ! p
e u n a l s a f a l e $ u ! p a ~ ! a ! ? n a a u ! a s e S a ? ! : ,
a q e z a S e s ! y a s a p ! n n ? s g q I e a n e o l n a a p
! n o l j a n e ' a e $ e ! q e 7 - w e j u ! p ' a a a e q n a
' ~ [ e n u e ! q p l u e ~ d V ~ J V ~ S v ? q v S
! e [ n a S ' u o I - J s ? n 1 v q J v I
. u . ~ ' ? n l a d ~ v 8 V Q J V I
- a ! n q w a q d a s - a ! u n ! u ! p p u ! n o l j u !
' a ! e n i d g S u g a d ' a p a w n ! a n 9 0 1 u ! n d
a l S a n 3 a u a l o d s a p ! e m ! S n e l o a u n e p
! a a ! n p u ! l ! o a q d s u ! a s n d s ! p ' ! ! n n d n n d
- ! ! S o n ! n o a z o n n e s ! n q l g 8 - q l e ! . r o l j
a o s j e ~ u e ~ d . a e a o e u o S L 1 o d - w e j u ! p
a a o e q n a ~ l u e t d - 7 v ? r v 3 ? s ~ a d w n u o 9 f i j o d
' ! n [ a o a n n d e q n e ! ' a ? d o J v q J v I
. q s n 8 n e - ! c u r u ! p p u ! n o ~ j u !
a l e a s n a l ! u a ! o d u ! n d ! 4 a p ! a e a u g o o a d
a & 3 . 1 3 - u a l o d a p a n e o ! ) g a n p o n d a l u e i d
a q e 8 o q ! e m a I a o u ! p e u n a l s a ' a l e u ! m n a l
a w a a k ? n u ! a s n d s ! p a u a q l e 8 ! n o l j n a ' g j n )
u ! a l S a n a ' a v a 3 v j s ? 3 . m e j u ! p g u a n a d
t ; l u q d " [ I ! J J ' 7 w n ? J v l n w n u w n w a q
- j u m l a H ' e $ ! u n ! l s ' ! n ~ a n e o s e l n n ' l a a g l
- g m ' n g n l s g n a j ' ? n 1 n s o
v q J v I
. n o l ! n n b ! j
- n l e n q w n s 1 ! n n p g d u ! n d p u ! a n l ' a s e o l
- u n w a p j n g d ! S ! n n l e a p a d a q S a n o $ ! n u
- B ! q o ! ! e r n - a ! [ ! n d e e u n l u ! n d a l S a n o [ j u j
- a u ! q [ e a p q n w q e l n g o u a ~ o d ! S n e l o a u
g p ' j n l a e l a q m ! n o o U ! a l e z a 4 e a n 3
- s e q [ e ! n o l j n a ' a v a 3 v l l l i q d o l i ~ v 3 a w - e j
u ! p a a a e q n a g u a n a d g q u e ~ d ' - 7 v ? a l s q o q
v 2 J v 1 1 a t S ' ! a ) a j e q n e ! ' a - [ a n n 8 u n ! q 8
' ! a u ! g 8 e p ~ o o ' a 1 v o w
v q J v I
. s o u ! u a a
a l s a s o s g l g w ' s o n g d n g s l n l a n n d - n ! z
- n g a 7 n e o j g z e a l n u e n 8 : g u ! n l x a p g q I n w
p u i a e l n a g ~ d q s n 8 n o ' g s ! q o u ! a n e o l n a
o a n e g s e n q x a e a n a ! H m u a l o d 3 0 1 a p g p
n u e l u e l d q m ! q o s u ! : e n s a s ! S e i e a u
- ! w ! p [ y o a d s u ! n e q o a u q n m a o n p o n d
: a l e l a d n o e a l s u ! a l o n o a n : ,
a q w ! n o a u ! r i e l s a : , ! n q l g 8 a q l e ! . r o l j
n a ' a v a a v p v ~ d a p s ~ . m e j u ! p ' a a o e q
- n a ' g u a n a d ? l u r e i d % a d ( ' 7 ) w n ~ ? z o l
- a 3 u ? n w n q 3 u v u f i 3 ' g $ ! u n p u ! n ' [ e ! u w q
' e u o ! l ! n q ' J o 1 a J v ? J
v q J v I
. g n a j ! I a m
a p l a j e l a l s a 1 6 a q p ! n o l j a n e ! n l n ?
- d e j e q n e ! ' w n q l v w n p a s a ! o a d s e l [ Q
. a s e o o u ! l s ! m o o 1 ! S ! n n S ! j n $ ' ! n n p y d
u ! n d a q S a n 3 y s n 8 n e u ! a $ a n o l j u ~ . u a l
- o d I S n e l a a u n n l u a d a ! l o e g z e a l a o a a a
o a l a u ! q l e a n e o a d F n a j g a m o a l s a
' g q e l n a ! u e d g l a q r n n a p g w n o j u ! ! n z
- n a a - a q [ e g q e p o a ? ! : , ' g u a q [ e 8 a a e o l n : ,
a p e a n s o l j n o ' a v a m 1 n s m ~ 3 . m e j u ! p
a a a e q n a ' g u a n a d g l u e ~ d . m j j o ~ u l n w
- ? x v w w n p j s ' e n e o S ! z n a a ' g s e n 2 g q n e !
' a q s o 8 e a p ' ? q 3 a J n
a p v q J v I
. a ! l n ! - a ! u n ! u ! p u ! n o ~ u ! ' a s e o d ! s ! u
! I ; a s e o n l a ! d ! n n o o [ u ! n d a l S a n 3 . u a [ o d 1 4
n e l o a u n n l u a d a ! ? a e g z e a ? a o . r a o o a [ a u ! q
- I Q . o ! j ! $ u ! ! q S a t a m n u ! 6 a u ! a ! - a p u n
a p l e n a d ~ d u ~ j n d ' n n o e l s n 8 u n a n e
e a n e o l d . a u ! w i l s a o a z ! S a l e l a d ! a u ! o n : ,
g u a q p 8 a n e o r j o a n e ' a a o s q n a ' p a n
- a d g l u e l d g o ! w o a l s a ' a v a ~ v ~ n s s v ~ ~
. m e j u ~ p a ~ 3 v w n p l s ' e $ ! [ n ! d o 4
' e s e o ! o ~ o ' ! l u ! n l a p p u e ! n m q ' e u ! p
- 1 ~ 0 6 ' y u ~ p l o d a p V ~ J V I
. a o ! l e d
- n e e a l ! n n p a d u ! p a p a w n a l ! n n o o [ g n a j
- a n d . a ! u n ! - ! e m u ! p ! u n I g n o p a p d w y
a l S a n o l j u ! ! ! a l n u a l o d n q u a d s a l e ! e w
a u ! q l e a p g ? e ) a o n a o ? [ n u a l s 3 ' g n n l
- e ! u ! m u ! ! n ~ a n e o s - e a n - e o ~ j ! j n e g a ~ e d
a u a q l e 8 ! S a q 1 - e ! n o l j n a ' a v j ? s o d w o 3
. w e j u ! p a a o e q n a g u a n a d p l u e l d . b m p
z u n ~ v ~ q s n v w n 2 ? u o J o a ' e o ! n ? s g a a u
' ! n ~ n d n [ e q n e ! ' ? a 2 n ? 3
v q J v I
' U V 3 S ? J H
- ! r i n d
- ! s ! u n a a [ ! u n ! 8 a n n n l u a d a u n q a l s a ! S
y s e o ! $ u a l a n d e a n d a l s a n u r o a p ' a s e o d
FLORA MELIFERA
183 FLORA MELIFERA
tarul luptind In mod natural contra
locei.
Planta cregte in stare natural5, pe
locuri de coast5, pe ling5 drumurile gi
finetele de munte.
1 m p ci r d t e a s a, brei, curcube-
tea, mut5toarea7 t i dv5 de pgmint,
Bryonia alba L. plant5 peren5 erbacee,
veninoas5 , di n fam. Cucurbitaceae,
are tulpin5 verzuie cu circei pentru a
se ag5ta pe garduri sau pe arbori.ca
a5 ias5 la lumini. Are flori albe care
dau mult nectar. Mierea este putin
amgruie, fructele, nigte boabe negre,
sint otrgvitoare. R5d5cina se folosegte
si in farmacie, ca purgativ drastic.
fnfloregte in iunie-iulie gi cregte obig-
nuit pe ling5 gardul viilor.
I z m a, mints, izma proast5 sau
s5lbatic5, voegtinit5, Mentha silves-
tris L. plant5 erbacee peren5 bun5 me-
lifer5 din fam. Labiatae, cu flori lilia-
chii in verticile, formind spice cilin-
drice inghesuite. fnfloregte din iulie
pin5 la jumgtatea lunii august gi
cregte ling5 izvoare gi locuri umede.
I z m a b r o a g l e i , izma apei,
minta broagtei, busuiocul cerbilor sau
izma m5ciucat5 cum se zice pe la
Prundu reg. Bucuregti, Mentha aqua-
lica L. gi M. Pulegium L. din fam.
Labiate, sint plante vivace, erbacee,
puternic mirositoare. Ea are floarea
liliachie sau albastr5, in capitule cu
frunz5 dedesubt. fnfloregte in iulie-
august gi cregte prin locuri ml5gti-
noase gi inundabile, in special in
Valea Dungrii, ostroave gi delt5.
Planta d5 albinelor un cules de mari
recolte, atunci cJnd apele nu stau
prea mult pe loc t i b5ltesc. Nectarul
are o concentratie de 40% zah5r, iar
productia de miere este de 220 kg
la ha.
Productiile cele mai mari le d5
planta cind a avut cel putin doi ani
posibilit5ti s5-gi acumuleze substan-
tele minerale nedizolvate de viitura
apelor mari. fnflorirea ei tine 45
de zile.
I z m a d e c i m p , Menlha ar-
vensis L. gi Mentha longifolia L. cu
florile in verticile axilare, cu calciul
in form5 de clopot cu dintigori scurti
stind chiar la subtioara frunzelor, de
aceeagi culoare liliachie ca gi speciile
de mai sus. Toate sint foarte bune
melifere, iar stuparii care intreprind
stup5rit pastoral la izml, fac regu-
lat recolte bune.
J a 1 e :r, V.n.
L 6 c r 6 m i o a r e, cercelug, clo-
potele, floarea turcului, georgite, m8r-
gsrit, sufletele, Convallaria majalis L,
unica plant5 peren5 erbacee din fa-
milia Liliaceae; floarea alb5, in ra-
ceme plecate in jos, este foarte parfu-
mat 5; ap5rind devreme in pgdure, in
luna aprilie, ofer5 albinelor nectar gi
polen. Cregte la umbra pgdurii.
L a l e a p e s I r i 16, coroana im-
piiratului Fritillaria imperialis (M.
Bieb.) plant5 erbacee, peren5, din fam.
Liliaceae, sor5 bun5 cu bibilica, V.n.
Face flori de culoare c5r5mizie sau
galben5 cu dungi albe sau roqii-bru-
ne, ce stau dispuse in umbel5. Este
o meliferii cu nectar bogat in acid
ascorbic (vitamina C) dar cu o concen-
FLORA MELIFERA
184
FLORA MELIFERA
tratie de zah5r numai de 8-10%.
Albinele adun5 de la aceast5 floare
gi mult polen. fnfloregte in aprilie-
mai gi creqte mai ales cultivat5 prin
grgdinile de la tar5.
I, ti m i i t ti, V.n.
L a p l e l e c u c u l u i , aior, bu-
ruian5 de friguri, laptele ciinelui,
laptele lupului, Euphorbia helwscopia
L., plant5 perenii, erbacee din fam.
Euphorbiaceae, florile sint galbene dis-
puse in umbele cu 3-5 radii, care
dau nectar mult mai ales in anii cu
mult5 umezeal5; atunci nectarul se
vede cu ochiul liber la baza florii.
Albinele nu adun5 polen de la aceas-
t 5 plant5 c5ci e repulsiv gi toxic.
Ea are o inflorire prelung5 din mai
pin5 in august t i creste prin finete,
imasuri gi mai ales pe locurile joase
din valea Dun5rii.
L 6 p t u c u 1 o i i , brustan, brus-
turul oii, floare de brusture amar,
sora soarelui de munte, Telekia spe-
cwsa Schreib. Baumg., plantti perens,
erbacee din f an. Compositae cu tulpina
ce nu se incovoaie, putin ramificat5:
face flori galbene, pl5cut mirositoare,
agezate in capitule mari la virful
tulpinei; ele dau polen gi nectar,
mult ctiutat de albine; infloregte in
iulie-august gi tr5iegte prin locuri
umede, pe ling5 torentele piidurilor
umbroase ale muntilor.
L e v d n t i c c i , V.n.
L i m b a m i e l u l u i , V.n.
L i m b a p e g t e 1 u i, Statice li-
nzonium L. este o plant5 vivace erba-
cee din fam. Plumbaginaceae, ce tr5-
iegte mai mult pe locuri s5r5turoase:
ea este sorg bun5 cu Sica, V.n. Este
o bung melifer5 in anii secetogi, cind
planta prezint5 reflexe sclipitoare pe
florile ei. In anii ploiogi ea cregte
mare gi cu multe flori, dar atunci nu
dii nectar. La o singur5 plantg se pot
num5ra pin5 la 2 000 de inflorescente
de culoare liliachie, b5tind inspre
violet, cu peste 12 000 de floricele.
Ele dau la secet5 un nectar abundent
care se transform5 intr-o miere fn-
chis5 la culoare gi cu gust amgrui, care
nu are ctiutare decit pentru suferinzii
de boli stomacale: in schimb este
foarte bun5 pentru hrana de iarn5 a
albinelor. Albinele adun5 in anii
secetogi peste 20 kg de miere de fie-
care stup: zilnic stupul de control
inregistreazg urciiri pin8 la 2 kg i n
cele 10-12 zile cit tine culesul de la
aceastti plant5. Cind cimpul de flori
prinde o culoare royiatic5, este dovada
cii secretia nectarului s-a terminat.
Autorul a g5sit aceast5 plant6 pe
suprafet,e mari fn locurile s8r5turoase
din jurul com. C5lmiitui Jud. Br5ila.
L i m b a r i ? a, limba biilt,ilor, lim-
ba broagtei, limba oii, podbeal de
ap5, Alisma plantago-aquatica L. plan-
t & peren5, erbacee acvatic5 di n fam.
Alismataceae, face flori mici albe sau
roz, dispuse in verticile formind un
racem compus ; ea dB nectar gi polen:
are o inflorire prelung6, din iulie pi-
ng in septembrie gi tr5iegte prin bi l t i ,
locuri inundabile, piraie, lacuri.
L i n a r i t a, buruian5 de i n, floa-
rea jelei, gura mitei, inigor, jale,
triipiinag, Linaria vulgaris Mill., fam.
Scrophulariaceae are flori galbene dis-
puse in raceme terminale, dense gi
globular ptiroase: infloregte prelung
din mai-septembrie, dind permanent
nectar gi polen: ea tr6iegte pe locurile
aride sau cultivate, dlrimtituri, pe
lingii drumuri gi ziduri.
L i n t e a p r a t u l u i , bobugor,
f5seut5, fasolic5, sggetele, Lathyrus
pratensis L. plant5 vivace, erbacee
di n fam. Leguminosae; are flori gal-
bene dispuse intr-un racem cu multe
flori, atirnind de codite lungi: ele
dau nectar. Planta tr5ieqte pe pa-
jigti, livezi, piiduri, tufiguri.
FLORA MELIFERA
185
FLORA MELIFERA
L i p i c i o a. s a, lipici, Lychnis vis-
curia L., Viscaria vulgaris Rochl., plan-
t 5 bianualii, erbacee din fam. Cary-
ophyllaceae, face flori rosii cu potir
adinc, dar cu stamine multe gi antene
bogate in polen ce stau fn raceme cite
5-43 la virful ramurilor. Planta este
o bun5 melifer&, mult clutat5 de
albine. Nectarul este cam gros, dar
albinele i1 culeg ugor mai ales cind
timpul este ploios dimineata pin5
soarele se infierbintli. fnfloregte . in
iunie-iulie, avind numai 20 de zile
de inflorire. Ea trliiegte in mod obig-
nuit prin pgdurile de munte, dar se
intilnegte gi la ges.
L u c e r n d, V.n.
L u m i n i t a, iarba asinului, lumi-
nita noptii, Oenothera biennis L., plan-
t 5 erbacee bianual5 din fam. Oeno-
theraceae: face flori galbene, aproape
f5r5 codite, mult cerceiate de albine
ce iau polen gi nectar; infloregte pre-
lung din iunie - august si trgiegte
pe locuri umede, nisipoase, pe malu-
rile piraielor gi pe lingii drumuri.
L u m i n ci r i c a, coada lupului,
coada vacii , Verbascum tlzapsiforme
L. Schrad., plant5 bianualg erbacee
din fam. Scrophulariaceae, are flori
galbene str?ilucitoare, mari de 5 cm,
cercetate activ de albine pentru nec-
t ar gi polen.
Luminiirica infloregte in iulie-au-
gust, preferind locuri nisipoase, us-
cate, pietriguri pe coaste, dar gi pe
marginea poienelor.
L u p i n, cafeluta, Lupinus al-
bus L. plant5 anualii erbacee din fam.
Legumimsae, ca ~i specia L. augusti-
folium L., face flori albe, alteori al-
bgstrui, de tipul celor de la salcim,
dau albinelor mult polen; nectar are
foarte putin. Planta se cultivl ca
furajer5 gi pentru fngriglmfntul verde
a1 tarlalelor epuizate. Specia de L. po-
lyphyllus are o productie mare de
polen, mult c5utat de albine. Florile
sint de culoare violet-albastrg, dis-
puse in verticile terminale, cu inte-
riorul florilor asem5niitor papilona-
ceelor: infloregte din mai - septe-
brie.
M a c, somnigor, Papaver som-
niferum L. , precum gi forma s5lba-
ticii, macul de cimp, Papaver rhoeas
L., sint plnnte erbacee din fam.
Papaveraceae. Florile sint izolate cu
codita lung5 gi perigori tari, de cu-
lori diferite intre rosu vi alb, iar
altele chiar cu vinisoare liliachii; ele
au stamine ce poartii anterede culoare
inchisg, citeodat; chiar negre, pline
de polen foarte c5utat de albine. Aces-
t a are 14,70% zah5r invertit, 30,21%
albumin5 digestibil8, 4,20% grilsimi
si 3,81% subslanle minerale. Albinele
il recolteazii in primele ore ale dimi-
netii stind cite 7-8 in corola adinca
a fiec6rei flori. fnfloregte in etape,
de la sfirgitul lui iunie, timp de o
lung.
M d n e r e i d e p c i d u r e , L a -
t h y r u s l a t i f o l i u s L. di nfam.
Leguminosae, plant5 perenii erbacee,
robustii, agiitltoare, ce se prinde upor
prin circeii de lingii frunzele sale lan-
ceolate: face flori mari, puternic par-
fumate, de culoare roz dar de multe
ori albastru-violet: ele sint activ
FLORA MELIFERA
186
FLORA MELIFERA
I
cercetate de albine, pentru nectar
gi polen. fnfloregte in iulie-august.
Creqte prin vii, tufiguri gi regiuni de
deal.
Mi i s e a u a c i u t e i , cocorei,
ghicitori, turcaleti, Ery thronium dens-
canis L. di n fam. Liliaceae, este
o plants peren5, erbacee, ce face o
singurg floare la virful tulpinii, de
culoare albs-galbeng, cu gase petale,
avind puncte rogiatice; ea ofers al-
binelor destul nectar gi polen. fnflo-
r e ~t e in luna martie la putin timp
dup5 ce ztipada s-a topit, fiind o
bun5 stimulents pentru stupinile ce
stau algturi in pgdure, unde este
locul ssu de predilectie.
Mc i t i i c i u n e , V.n.
M ii z d r i c h e, borceagul, m3z3-
richea p5roas5, Vicia vilosa, Roth.
plant3 erbacee din fam. Legumimsae i
cu flori de culoare vioIet&; ele stau ;
perechi sau izolate; altele au culoa-
rea rogie, alb5, dup5 specie.
Majoritatea nectarului este secre-
t at de dou3 stipele ce se gssesc la
baza petiolului frunzelor gi apare
cu aproape zece zile inainte de inflo-
rire. Deci in cea mai mare parte
nectarul de la msz5riche este extra-
floral cu un continut de zah5r pin3
la 56%; atunci cind planta infloregte,
glandele nectarifere ale florilor secret5
;i ele nectar-dar cu un continut de
22% zah5r (Orosi Pall). Se consider5
c5 productia de miere la hectar este de
20 kg. Durata de inflorire este de
2-3 ssptiimini.
Me l i s a ' , V.n.
M e n t d, izm5 brun5, ghiazm5,
giugiumg, izma de leac, minta de
grsdins, Mentha piperita Huds, plan-
ts perenj erbacee gi aromatic5 din
fam. Labiatae, ca gi varietgtile de
izm5 Mentha crispa L. ce face flori
rogii, violete, in form6 de spic termi-
nal: este o melifer5 foarte c5utat5 de
albine, avind gi o inflorire prelun-
git5, din iulie pin5 in octombrie. Nec-
tarul are o concentratie de 0,04 mg
zahiir, iar productia de miere de
200 kg la ha. Mierea este de culoare
galbenil ca chihlimbarul, cu gustul ca-
racteristic gi arom5 de ments, p%-
trindu-se mult5 vreme far5 s5 gra- ,
nuleze. Albinele culeg gi polen care
'
are o culoare cenugie.
M i c s a n d r a', micgunele, ~i r oi ,
vioarg rogie, Matthiola incana L.R,
Br. plant5 erbacee din fam. Cruciferae
cu flori frumoase de diferite culori:
cu miros pliicut, sint cercetate de al-
MentS bine. Se cultivg in gr5din5.
FLORA MELIFERA 187 FLORA MELIFERA
Din aceeagi familie este gi micsan-
dra s5lbatic5, Erysimum Wittman-
ni Zaw., cu flori mari, parfumate,
de culoare galbens, cu codite paroase,
sPnt foarte cercetate de albine; in-
floregte in iunie-iulie gi trliegte in
~egi uni de munte prin locuri cu stin-
ci calcaroase.
M i c g u n e l e r u g i n i t e , floa-
re de vioar5, foaltine, giboi, vio-
rea galben5, Cheiranthus cheiri L.
plant5 peren5, erbacee din fam. Cru-
ciferae; florile sale galbene-aurii stau
In form5 de raceme la virful ramu-
rilor: planta d5 nectar gi polen; in-
floregte in mai-iunie gi se g5segte in
gr5dinile de ling5 cas5.
M i r u t a, limba boului, Anchusa
officinalis L. din. fam Borraginaceae
ca gi Anchusa italica Retz sint plante
perene erbacee ce fac flori compuse,
cu ciorchinagii agezati pe partea din
afara ramurilor, cu un caliciu in form5
de clopot, cu sepale cu perigori, avind
o culoare albastr5 spre violet-deschis.
Ele dau polen gi nectar; acesta are o
concentratie de 0,5 mg zahfir iar
productia de miere la ha este calcu-
lat5 de la 50-100 kg dup5 cum este
timpul, priindu-i umezeala ploilor.
Este o plant5 melifer5 pretioas5, cu
atft mai mult cu cPt ea infloregte spre
sfirqitul verii cind in cimp resursele
de nectar ~i mai ales de polen sfnt pe
sfirgite - incepind din luna iulie gi
tine pin5 in octombrie. Cregtepe mar-
ginea drumului, prin finete, pe zona
qoselelor gi al5turi de sem5n5turi.
M o a r t e a p u r i c e l u i , Inu-
la conyza D.C., plant5 erbacee bia-
nual i , din fam. Compositae, are flori
galbene agezate in capitule tubu-
loase; ele dau polen qi nectar, planta
fiind o bun3 melifer5. fnfloregte in
iulie-august qi triiegte prin locuri
pietroase, aride.
M o l u r 6, chimen dulce, anason,
fincen, secgrea, fenicul-Foeniculum
vulgare Mill., plant5 erbacee bianualg
din fam. Umbeliferae, are flori in
umbel5 cu 10-20 de raze, de culoare
galbenEaurie, ce sint bine cercetate
de albine pentru abundentul lor po-
len, cit gi pentru nectar, dar numai
Pn primele dou5 s5ptGmini de la in-
florire, care are loc i n luna iulie.
Mierea are o culoare galben5-deschis,
cu miros de m5rar care nu este plg-
cut, dar este foarte bun5 pentru ierna-
rea albinelor.
Sint variet5ti de molurG s5lbatic5,
mai cu seam5 in finetele de munte,
care prefer5 locurile pietroase f i cu
mult5 lumin5 solar5, variet5ti care
sint mai melifere decft cea cultivat5.
M o r c o v, Daucus carota L., plan-
t 5 erbacee bianual5, din fam. Umbe-
FLORA MELIFERA
188 FLORA MELIFERA
liferae, este melifers atunci cind mor-
covul r5d5cin5 se pune in prim5varl
in p5mint pentru a da floare, careare
forma unei umbele multiradiate. Al-
binele culeg cu sirg nectar gi polen
in cele 4 sgptgmini cit tine inflorirea.
Pentru apicultor i nsl , chiar morcovii
r5d5cin5 au o deosebitl important5,
c5ci r5d5cina ras5 gi apoi stoars5
bine cu o micB presl de min5 d5 un
suc dulce plin de cele mai bogate
vitamine, in special vitamina A (ca-
roten). El se poate amesteca in hrana
de stimulare in special pentru preg5-
tirea coloniilor crescgtoare de mi t ci ,
in doze de 100 g suc la 10 litri sirop.
M u r , amur5, rug de munte. Ru-
bus fruticosus L, ca gi Rubus caesius L.
sint plante din fam. Rosaceae, care
au flori albe sau roz, mult cercetate
de albine, c5ci nectarul are o insem-
nat5 concentratie de 1,9 mg zah5r.
Productia de miere este de 20-50 kg
la ha. hlierea de mur este de culoare
deschis5 sau putin giilbuie, de o ca-
litate exceptional5 si chiar superi-
oar5 mierii de trifoi. Cine are o stu-
pin5 in apropierea unei p5duri cu
mur va avea o bun5 recolt5. fnflo-
reyte de la finele lui mai, ping la
inceputul lui iulie.
M u s c a t u d r a c u l u i , mu!-
cat5 de cimp, clluggrag, ochiul boului
albastru - Knautis arvensis Coutl. sau
K. ucrainica, plant5 erbacee din fam.
Dipsaceae gi o al t 5 plant6 din aceeagi
familie, Floarea viiduvei, Scabiosa lu-
c i d ~ Vill, sint plante melifere foarte
bune. Au flori agezate in capitule radi-
ante pe peduncule lungi: florile din
margini sint de doul ori mai mari ca
cele din mijloc, de culoare liliachie
b5tind in roz.
fnfloregte timp de 45 zile, din
iulie-septembrie, in care timp albi-
nele culeg mereu de la ea, c5ci chiar
pe timpul uscat de argit3 ~i secetos,
albinele recolteaz6 activ yi chiar mai
bine decit pe timp umed. Planta con-
stituie un bun stimulent pentru dez-
voltarea puietului la sfirgitul verii.
Y
Se g5segte prin cimpie, poieni, tu-
figuri, locuri nisipoase gi cele inte-
lenite.
Mu , r t a r d e c i m p , V.n.
N a 1 b ii , collceii babii, malang5,
Malva silvestris L., plant5 erbacee
bianual5 din fam. Malvaceae, cu flori
mari violete, rogii, albe sau purpurii,
incretite pe margini. Ele sint bine
cercetate de albine; mierea are culoare
alb6 gi o consistent5 deosebit5; dci
mai ales mult polen. Plantelor c5rora
li se pune la r5d5cin5 putin5 cenug5
- deci un ingr595mint potasic - dau
si mai mult polen, prelungind fnflo-
rirea pin5 tirziu in toamn5, adic5 toc-
mai cind albinele duc mai mult nevoie
de aceast5 pretioas5 protein5. Albi-
nele culeg ceva polen qi de la nalba
mic5 cagul popii - Malva rotundi-
folia L. care are gi mai mult nectar,
decilt cea de mai sus. Toate speciile au
o fnflorire lungs, din iunie pin5 in
septembrie.
FLORA MELIFERA
189
FLORA MELIFERA
Alte dou5 specii de nalb5 sint nalba
d e gr5din5, Althaea rozea Cav., gi
nalbs creat5 - Malva crispus L.,
considerate ca bune plante furajere in
special pentru siloz, c5ci contin
multe proteine yi ofer5 o mas5 verde
de 30 033 - 70 003 kg/ha. Florile
dau pin5 la cosire mult polen gi nec-
t ar albinelor. Se pune neap5rat in
amestec cu porumb furajer sau cu sorg
zaharat, caci plantele au un conlinut
slab de zah5r.
.V a p , V. n.
N a p r a s n i c,
inchizgtoare, pfi-
boi cgpresc, Geranium Robert-hca-
num L, din fam. Geraniaceae, plant5
erbacee; florile sale rogii, lung pedun-
culate, cu miros neplgcut, stau erec-
t e ~i in parechi; ele dau nectar c5utat
mult de albine care culeg tot-
deauna gi ceva polen. Planta are o
inflorire prelunga, din mai pin5 in
septembrie. Ea prefer5 locurile um-
brite din poieni, tufiguri, p5duri gi
dumbr5vi din regiunea montan5.
iV 6 s t u r e 1, babilnic, brincut5,
cardam5 de izvoare, chrenil5, creson,
miiceg de balt5, Nasturtium officinale
L.Br., plant5 peren5 erbacee din fam.
Cruciferae; florile sale sint mici gi
albe, inflorind dou5 luni, iunie-iulie;
de la ele albinele culeg nectar, dar mai
mult polen. In locurile cu umezeal5
mare de pe ling5 lacuri gi b5lti n5stu-
relul d5 nectar mult mai bine ca in
terenurile uscate. Cregte cu predilectie
pe ling5 mlaytini, piraie, izvoare.
N e g r i 1 i c 5, cerugcd, chimen ne-
gru, negrosic5, negrugc5, Nigella sa-
liva L., ca vi rudele ei chica voinicului
- Nigella darnzschaena L. yi N e g r u-
$ a - Nigella arvensis L. , slnt plante
erbacee din fam. Ranunculaceae, cu
flori in forma de stea de culori vari-
ate: albe, albastre, liliachii; ele dau
un nectar abundent, cu at i t mai mult
cu ci t plantele neputind s5 se fecun-
deze decit prin interventii din afar5,
agteaptl albinele s5-i culeag5 nectarul
gi polenul.
N e m t i g o r i i d e c i m p , ciz-
ma cucului, gilceav5, m5rarul cimpu-
lui, toporaq, Delphinium consolida L.,
plant5 erbacee anual5 din fam. Ra-
nunculaceae, cu flori liliachii, cu pin-
ten gi stamine numeroase gi corol5
adinc5; florile sint bine cercetate de
albine pentru nectar gi polen. Acesta
ins5 in unii ani nefavorabili contine
alcaloizi toxici. Recoltarea nectarului
se face mai bine a doua zi dup5 o ploa-
ie, c5ci umple corola gi poate s5-1 ia
qi albinele cu limba mai scurt5. Plan-
t a Infloregte prelung din mai-septem-
brie. Locul s5u de predilectie este tere-
nu1 lucrat gi insgmintat cu culturi ce-
realiere.
N o p t i c o a s a, liliacele, miro-
dea, micgunea, sibiog, viola de pri-
m5var8, vioar5 de noapte, Hesperia
matronalis L. gi Hesperia tristis L. sint
plante perene erbacee, care infloresc
la doi ani o dat5. Fac parte din fam.
Cr~aciferae. Florile sint liliachii, mari
gi pl5cut mirositoare, mult c5utate de
albine mai ales pentru polen. fnflo-
reqte In mai-iunie gi creqte prin tufi-
guri gi margini de p5duri.
N u m 5 u i t a, befele, miozotis,
ochii p5sgricii, ochiul garpelui, ure-
chea goricelului, Myosotis silvatica
Ehrh. Hoffm., plant5 peren5, mica,
erbacee din fam. Borraginaceae cu
flori mici albastre, rogii sau albe ce
sint activ cercetate de albine, pentru
bogatul lor polen gi nectar. Florile
fiind mici, albinele igi pudreaz5 abun-
dent corpul cu polen in momentul ab-
sorbtiei nectarului, ceea ce se constat5
la examenul microscopic a1 sedimen-
tului mierii. La probe de miere ana-
lizate din acest punct de vedere la noi
in t ar5 provenitti din com. Dorna gi
Gura Humorului, reg. Suceava, s-a
FLORA MELIFERA
190 FLORA MELIFERA
constatat in 1941 c5 polenul de Myo-
sotis era in proportie de 90 - 99% ;
aceste procente sint considerate ca o
dovad5 gi a culesului insemnat de nec-
t ar de la aceste flori. Planta infloregte
fn mai-iunie qi cregte prin pidurile de
munte.
0 d o g a c i, silpunariti, floarea
c5lug5rului, floare de silpun, flori al-
be, sgpunele, Saponaria officinalis L. ,
plantli erbacee din fam. Caryophy l-
laceae, cu flori roz, rnai rar albe, cu
caliciu cilindric, dispuse in corimbe
fasciculate. Ele dau nectar gi mult
polen. fnflorest,e din rnai pin5 la fi-
nele lui iulie. Cregte prin finete ume-
de, pe ling5 piraie ~i pgduri umbroase.
0 d o 1 e a n, guga porumbelului,
nlivalnic, Valeriana officinalis L. plan-
tli-peren5, erbacee, tufoas5, din fam.
Valerianaceae cu peste 290 de specii,
este vivace, are flori roz, rogii qi cite-
odat5 albe, in umbele terminale, pu-
Odolean
ternic parfumate, semiinind cu cele ale
iasomiei; ele sint mult cercetate de
albine pentru nectarul gi polenul lor
gi cu at i t mai pretioase din punct de
vedere melifer, cu cit au o duratii de In-
florire din rnai pin5 la finele lvnii iu-
lie. Cregte oriunde, la ljes sau munte,
preferind terenurile rnai umede.
0 m a g u 1, mi rul lupului-Aco-
nitum napellus L, este o plant5 peren5
erbacee din fam. Ranunculaceae, cu
flori albastre, rar albe qi purpurii,
dispuse in raceme terminale. fnflo-
regte in iulie-august, cregte prin padu-
rile subcarpatice. Planta este o bun5
melifer5 vi polenifer5. Polenul ins&,
in unii ani nefavorabili, contine sub-
stante toxice (alcaloizi).
0 r e $ n i $ ti, V.n. Bob f i Bobqor.
P d 1 d m i d 6, crgpugnic, scaiete,
Cirsium arvertse L. Scop. sau C. Lan-
ceolatum, peren5 din fam. Compositae,
are flori hermafrodite, dispuse in um-
bele paniculate formind panicul co-
rimbiform, de culoare liliachie gi
rnai rar alb5. Ele sPnt bine cercetate
de albine cind p5mintul are umiditate,
culegind nectar si un polen cenu~i u-
albicios. Productia de miere la ha.este
socotit5 intre 70 - 200 kg dup5 an gi
umiditate.
fnflorirea incepe in luna iunie gi
tine o lung, chiar gi rnai mult in anii
cu veri ploioase. Ea create prin sem5-
ngturi, adeseori gi in mas5 compact5;
in billtile Dun5rii cregte Cirsium pa-
lustre L. Scop., in anii cind inundatiile
de prim5var5 nu b5ltesc locul gi se
retrag curind .
P a n a z b u r t i t o r u l u i , Lun-
naria annus, plant5 erbacee bianual5
din fam. Cruciferae, face flori mici, vio-
let, dispuse in raceme multiflore fiind
mult cercetate de albine pentru polen
gi nectar. fnfloregte In aprilie-mai si
cregte la umbra p5durilor di n munti.
Ptipddia, V.n.
FLORA MELIFERA 191 FLORA MELIFERA
P cis t i r n a c, Pastinaca saliva L. ,
di n fam. Umbeliferae, este o plant5
erbacee aromatic5 bianual5, face flori
galbene, dispuse in umbele compuse,
ce sint foarte bine cercetate de albine,
pentru nectar gi polen. fnfloregte in
lunile iulie-august. Productia de mie-
re la ha este calculat5 la 50 kg. Pen-
tru obtinerea de seminte, r6dZcinile se
plantea25 in ar5tur6 profund5, de pre-
ferat in locuri noi, adinc desfundate,
cind planta d5 o mare abundent5 de
flori, cu mult nectar gi polen. Planta
mai cregte ~i in stare s5lbatic6 pe toate
finetele din ges pin5 la munte, crin-
guri, locuri umbroase, drumuri gi co-
line.
P ci t 1 a g i n 6, limba oii, mama
ploii, Plantago major L. ca gi cele dou5
inrudite, P. lanceolata L. ~i P. media
L. , adic5 pit,lagina ingust5 ?i cea moa-
le sint plante perene erbacee din fam.
Plantagineae; florile de culoare roz
sint mici qi inghesuite, dind polen.
Albinele culeg gi ceva nectar de la ele.
Toate speciile au infloriri mult pre-
lungite pin5 in septembrie. La munte
ins5 nu dureaz5 inflorirea mai mult
de 55 zile. Cresc pretutindeni prin li-
vezi, cimpii, finete, pgguni, locuri ari-
de, dGrirnlturi, pe ling5 drumuri gi
poteci din ges gi pin6 in regiunea sub-
carpatic5 .
P e p e n e verde gi galben, Citrul-
lus lanatus L. gi Cucumis melo L., plan-
t e erbacee din fam. Cucurbitaceae, sint
bogate mai mult in polen, care are
multe vitamine gi aminoacizi; Vita-
mina B, - 7,1%, Vitamina B, -
pin5 la 2,5 micrograme. Apicultorii
care urm6resc o recolt5 de polen vor
realiza cantittiti insemnate gi valoroa-
se. Nectar d5 suficient, cam 30 kg
miere la hectar. Mierea este frumoas5,
deschis5 la culoare ~i cu o savoare deo-
sebit5. Pepenii, avind o inflorire pre-
lungs, de 55-60 zile, incepind din
Floare de pepene galben
luna iulie, dau cel putin un cules de
intretinere. De la culturi pe suprafete
intinse se obtin chiar recolte bune. 0
floare produce pe zi 1,61 mg nectar
cu o concentratie de 66% zah5r.
Aceleagi atribute se confer5 in ge-
neral mai tuturor bost6noaselor; do-
uleacul, dovlecii din grldina de zarza-
vat, dovleacul furajer pus in porumb.
In special acesta din urm5 d6 mult
polen, iar nectarul este cantitativ
mult rnai insemnat. Stuparii mai fo-
losesc pepenii verzi dulci $i la hrgnirea
de stimulare a coloniei in luna august-
septembrie, atunci cind in cimp nu se
mai g6sesc resurse de nectar, iar cuibul
trebuie s6 se extind5 pentru a intra
in iarn5 cu mult5 albin5 tin5r5. Sucul
dulce a1 pepenilor zaharogi e luat de
albine numai atunci cind proportia de
zah5r este de cel putin 8%. Ei sint
t5iati in felii subtiri, iar albinele su-
gind zeama, o transform5 in miere.
Nu este bun6 pentru hrana de iarn5
in cuib, c6ci adesea fermenteazl.
P e s m 6, m5turic8, Centaurea sua-
veolens Willd., care este o plant5 erba-
cee din fam. Compositae, cu flori gal-
bene qi miros plilcut, ce sint reunite
in capitule lungi, pedunculate; inflo-
regte din iulie-septembrie, fiind mai
mult cultivat6 in gr5dini. Este o plan-
t 5 melifer5 foarte pretioas5, albinele
FLORA MEIiIFERA
192 FLORA MELIFERA
culeg toatii ziua cantit5ti insemnate
de nectar gi polen.
inrudit& cu ea est,e gi spoitorul -
Centaurea moschata Willd., numai c5
are florile violet-purpurii sau albe,
cu miros de mosc, avind gi o inflorire
mai lung5.
P i c i o r u 1 c a p r e i, Aegopo-
dirtm podagraria L., din fam. Umbelli-
ferae, este o plant5 erbacee; face floare
cu umbel5 mare, alb5 si rar rogiaticii,
de la care albinele culeg nectar gi
polen. Secretia nectarului nu este t ot
at i t de abundenti in fiecare an, dar
obignuit de la aceastii plantii, acolo
unde cregte in masiv, stuparii iau o
recoltl bung. Infloregte in mai-iunie.
Cregte prin p5duri, locuri umbroase gi
umede.
P o a 1 a S f. M d r i i, Nepeta
tataria L., plant5 erbacee din fam.
Labiatae. Florile sint albe, violete,
asezate in jurul unui singur punct a1
tulpinii in num5r de 10-20 floricele
formind un racem terminal. D5 polen
~i mult nectar. Productia de miere la
ha variaz5 intre 100 gi 240 kg. fnflo-
regte prelung din iunie pin5 in august
Podbeal
gi cregte obignuit prin cringuri, finete
gi p5duri.
P o d b e a 1 sau podval, Tussilago
farfara L., plant5 peren6 erbacee d m
fam. Compositae; cu flori galbene, in
capitul cu gulerag; este o bun5 meli-
fer5 gi mult c5utat5 de albine. Este
prima floare cu polen gi nectar in pri-
rngvar5. Ea infloregte din martie pin5
in aprilie gi cregte prin locuri argiloase
qi calcaroase, pe sub maluri, pe ling5
piraie ~i coaste.
P o j a r n i !. a, sungtoarea, Hy-
pericum perforaturn L., plantii erbacee
din fam. Hypericaceae, vivace, cu fru-
moase flori galbene care nu au nectar,
dar dau polen, pe care albinele il adu-
nii mai ales in orele de dimineatci.
fnfloregte prelung din iunie-august gi
cregte prin finete, coline, psiduri. tufi-
guri .
P o r a n i c i, poroinic, Orchis spe-
ciosa Host. gi Orchis morio L., plante
erbacee din fam. Orchidaceae, cu flo-
rile ca orchideele cu cascl de un r0.y-
purpuriu, cu mult nectar ce st 5 in in-
terioiwl florii, pe care albinele il recol-
tea25 cu mult sirg. fnflorirea are Ioc
in luna mai-iunie.
P o r u m b, p5pugoi, cucuruz. Zea
mays L., plant5 erbacee din fam. Gra-
mineae, este poleniferg. Polenul are
4,53% albumin5 digest,ibil5 ; 1.43%
gr5simi gi 4,47% substante minerale.
Adeseori cind anii sint ploiogi, mii-
tasea porumbului secret5 un suc dulce
viscos, pe care albinele il adun5. In-
florirea porumbului incepe in iunie,
iar paniculul este plin cu saci cu PO-
len cules de albine, dar rgi de stupar
pentru a face rezerve. V.n. Polen.
P r i s t o I n i c, crucea pfinii, floa-
rea crucii, Abutilon avicene Gaert. gi
Ab. theophrasti Medik, erbacee din
fam. Malvaceae; florile sale galbene,
fiirii caliciu, oferii albinelor un bun
cules de polen gi mai putin nectar.
FLORA MELIFERA
193
FLORA MELIFERA
Planta o data insRmintat5 r5mine pe
teren multi ani, oferind o mas5 verde
in cantit5ti mari, bun5 pentru consu-
mu1 animalelor la insilozare cit gi
pentru culesul albinelor. Jnfloregte in
iulie-august.
P u f u l i r a d e b a l t t i , lim-
bricag, zbur5toare de balt5, Epilobium
hirsuium L., din fam. Oenotheraceae.
Planta are flori mari, frumoase, pur-
purii, cu staminele erecte; sint mult
cercetate de albine pentru polenul gi
nectarul lor. Productia de miere la ha
este socotit5 la 30 kg. hlierea este de
o calitate aleas5, cu gust pljcut, cu o
culoare deschis5 ca cea de salcim, fiind
chiar ceva mai alb5. fnfloregte din
iunie-august. Cregte prin b5lti gi in
special prin Delta Dunarii, prin stufii-
riguri gi os t r oa~e. Stuparii ce fac stu-
pi r i t pastoral prin preajma locurilor
unde cregte masiv aceast5 plant5 ob-
t i n recolte bune.
R ti c h i 1 a n, ctilb5goar5, floarea
zinelor, lemnie, zbur5toare b5rb5teas-
c5, Lythrum salicaria L., plant5 erba-
cee, din fam. I,ythraceae. Floarea se
aflii in rirful tulpinii ca un spic rogu-
plirpuriu, cu glande nectarifere ce stau
in virful potirului ca un disc, ling5
pistil. Ele secret5 nectar in cantit5ti
mari gi cu at i t mai mult cu ci t vremea
r: mai cald5. Albincle culeg nectarul
acestei planle chiar gi pe ploaie. Pro-
ductia de miere la ha este de cel putin
200 kg. Planta dB gi polen abundent.
Mierea are o culoare galbenG-inchis,
cu gust pljcut, putin astringents. In-
florirea plantei este de durat5 lung5,
din iulie pin5 in septembrie gi ea aju-
t 5 coloniile s5 creasc5 inspre toamnii
mult puiet. Planta tr5iegte in mod
obignuit prin Deltti, finete de balt5,
locuri mliigtinoase, tufiguri umede etc.
R a p i t d,
V.n.
R ti s c o a g e, V.n. Zburdtoare.
PufulitB de
balta
R i d i c h e s c i l b a t i c t i , ra-
pita de ogoare, rapita s5lbaticg-
Raphanus raphanisirum L., plant5 er-
bacee din fam. Cruciferae, cu flori albe,.
cu dungi violete ce dau mult nectar
7i polen; mierea e de culoare deschis&
gi se cristalizeaz5 repede; la inceput,
dupii extractie are un gust putin in-
f.ep5tor, care ins5 dispare cu timpul..
Este foarte r5spindit5 pretutindeni
in lanurile de maz5re gi griu. fnfloreg--
t1e in luna iunie-iulie.
R o f d t e a , crinul de balt5, finul'
cgmilei, micguneaua apei, p5puric5,.
Butomus umbel1atu.s L., plant5 erbacee,.
din fam. Butomaceae, face flori fru-,
moase roz, dispuse intr-o umbel5 ma-
re, terminal5, care dau nectar gi polen,
Infloreste prelungit din iulie-august,
cregte prin b5lti, locuri mllgtinoase,
pe malul lacurilor gi apelor curg5toare.
R o c o i n ti, coada de gtiin5, roco-
$el, rocovina, Stellaria nzedia Vill.,
plant5 erbacee din fam. Caryophyl-
laceae, cu flori mici albe, axilare sau
terminale, ce au caliciul din cinci ptirti
obtuze; ea infloregte tot sezonul, di n
martie pin5 in octombrie, dind nectar
gi polen.
R o s 1 o g o 1, V.n.
R o s t o p a s c ti, calcea mare,.
crucea voinicului, iarba de negi, iarba
FLORA MELIFERA
194 FLORA MELIFERA
rlndunelei, plesc5rit5, Chelidonium
rnajus L, este o erbacee din fam. Pa-
paveraceae, are flori galbene, in um-
bele cu doul sepale, cu stamine lungi
qi scurte; inflorirea are loc in aprilie-
anai. Sint activ cercetate de albine
pentru polen gi nectar. Cregte pe locuri
calcaroase, margini de p5duri gi cim-
pie.
R o t 6 { e 1 e a 1 b el iarba de str5-
nut , Achillea ptarmica L., plant5 er-
bacee din fam. Compositae,; are flori
ce dau nectar ai polen; ele sint dispuse
i n capitule, cele centrale, tubulare,
albe-gglbui, cele marginale albe, in
num5r de 8-12. Infloregte prelung
di n iulie-septembrie, prin finete gi
locuri umede.
R o z e t a , rezeda, zmeurica, V.n.
R u q u 1 i f a, singeroas5, stru-
gurag, Hieracium aurantiacum L., este
o plant5 erbacee din fam. Compositae,
are flori de culoare rogie-portocalie,
ce stau in capitule grupate intr-o um-
be15 la virful tulpinii; ele ofer5 albi-
nelor nectar gi mult polen; infloregte
in iunie-iulie gi cregte in regiunea al-
ping, pe p5guni gi in locuri deschise.
S a I u i e a 1 b 6, nalb5, Lavate-
r a thuringica L., plant5 din fam. Mal-
vaceae, bun5 melifer5, asem5n5toare
cu mai toate varietatile de nalb5. Flo-
rile au culoare roz, ingltindu-gi portul
deasupra frunzelor. Secret5 mult nec-
t ar cu o concentratie de 0,12 mg de
l a fiecare floare, iar productia de mie-
r e la ha este calculat5 la 200 kg. In-
floregte in iulie-august, deci spre sfir-
gitul verii, dind astfel un cules care
determin5 albinele .s5-gi creasc5 puiet
'mult gi deci coloniile intr5 in iarn5 cu
populatie numeroas5 gi tin5r5. Cregte
prin finete, tufiguri, sem5n5turi.
S a s c h i u, hobirnac, cucunit5,
foaie de fier, foi-foi, merigor, pervin-
c5, Vinca herbaceea Wet. I<. plant5 er-
bacee din fam. Apocynaceae, cu flori
albastre-violet. E o bun5 plant5 me-
lifer5 de la care albinele recolteazti
toat5 ziua nectar gi polen. Infloreate
din martie pin5 in mai ; are varietgti
ce incep s5 infloreasc5 in iulie pin5 in
octombrie. Cregte pe ling5 stinci, po-
ieni, cringuri.
S c a i, V.n.
S c a r a d o m n u 1 u i, scsricea,
Polemonium coeruleum L, plant5 ier-
boas5 din fam. Polemoniaceae, are
flori albastre citeodat5 gi albe age-
zate in buchete corimbice, punctate
cu vinisoare. Floarea dB nectar gi mai
ales polen din numeroase antere. fn-
floregte in iunie gi iulie gi prefer5 poie-
nile de munte.
S i c a , garofita de mare, limba
boului, aptirgtoare, Statice gmelini
(Willd). plant5 ierboas5 din fam.
Plumbaginaceae, are flori albastre,
dispuse in spiculete insotite de trei
bractee, ce formeaz5 spice scurte gru-
pate intr-un panicul mare. Este o plan-
t 5 melifer5 valoroas5, care, ca gi sora
ei limba peatelui, infloregte prelung,
din iunie-septembrie, dind polen gi
nectar. Ea cregte cu predilectie in te-
renuri s5rtituroase unde sint putine
plante melifere.
S i 1 n i c, coada ielelor, c5tugnic5,
nejelnic5 , orbalt , pelugoas5, r5run-
Silnic
FLORA MELIFERA
195
FLORA MELIFERA
chioas5, Glechoma hederacea L. , ca gi
sora ei Nepta glaucoma (Benth) sint
plante ierboase din fam. Labiatae.
Florile sint de culoare albastrg-fnchis,
cu nuante spre violet gi stau cite 2-6
la subsuoara frunzelor. fnflorirea e de
lung5 durat5, din martie pin5 in rnai
gi este foarte bun5 melifer:, dind o
miere de culoare deschis5, cu o aroma
puternic5, care rnai dispare cu timpul.
Planta are o vegetatie bogat5, rnai
ales cind terenul se afl5 in preajma
unei ape curg5toare. Este foarte rezis-
t ent 5 la frig gi apare in primele zile
ale prim5verii. Cregte obignuit prin
locuri urnede, livezi, poieni, fiind fo-
losit5 gi ca plant5 medicinal5.
S i n g e r i c, sorbestrea, Sangui-
sorba officinalis L., este o plant5 erba-
cee di n fam. Rosaceae; are o floare de
culoare cafenie asemSn5toare cu cea a
trifoiului de munte, avind Ens5 patru
sepale eliptice colorate fn rogu-purpu-
riu. Albinele o cerceteaza rnai ales in
prima perioad6 de inflorire cind d5
mult nectar. Polenul s5u bogat este
luat de albine pin5 cind sacii se des-
carcti complet. Are o inflorire prelun-
git5, din iunie pin5 in august. Cregte
prin pgduri, finete gi p5guni umede
din regiunile muntoase. RBd5cina
acestei plante are fitoncide de mare
ajutor in lupta contra locei. fnfloregte
Pn anul a1 doilea gi se mentine pe loc
cinci ani.
S i p i c d , Scabwsa ochroleuca L. ,
plant5 erbacee din fam. Dipsacaceae
face flori dispuse in capitule cu in-
florescente globuloase cu o culoare
alburie-cenugiu-rogiaticg, deci de cu-
lori nedefinite gi schimbgtoare chiar
pe acelagi port. E una din cele rnai
bune plante melifere mai cu seam5
c5 inflorirea ei incepe prin iulie-au-
gust, cind albinele gssesc prea putine
flori. Ele adun5 mult nectar din care
iese o miere alb5, asemgnitoare cu cea
de salcim; floarea are gi polen bogat.
fnflorirea ei tine 45 zile. Cregte pe ha-
turi, margini de semlngturi, pe llngs
drumuri, rambleurile cgilor ferate,
preferind terenuri joase la cimp, cPt
gi la deal gi munte.
S 2 d b d n o g, brie, pomugor bg-
ietesc, Impatiensnoli tangere L., plants
ierboas5 din fam. Balsaminaceae; flo-
rile stau clte 3-4 aliituri, la subsuoa-
ra frunzelor. Ele au corola cu o petal5
mare gi dou5 mici. Culoarea lor este
galbenii striilucitcare in interior gi cu
puncte rogiatice pe margini. Albinele
le cerceteaz5 mult pentru polen gi
nectar. fnfloregte in iulie-august, iar
locurile de predilectie sint p5durile de
munte, la umbra pomilor - unde este
gi umezealg rnai mult5.
S m i n t i n i c a , Sempervivum
hirsutum L, plant5 perena erbacee din
fbmilia Crassulaceae, mic5 ca port, cu
flori galbene reunite in corimbe dese,
este o bung melifer5; infloregte in iu-
lie-august gi cregte pe stincile calca-
roase ale muntilor.
S o p i r 1 i ; a, buruiang impug-
cat s, Veronica orchideia (Gr.) plants
vivace, erbacee, din fam. Scrophulu-
riaceae; face flori mari albastre-viole-
t e, cu vinigoare rnai inchise; d5 polen
gi mai ales nectar cu o concentratia
. FLORA MELIFERA
19 16
FLORA MELIFERA
- --
~ d e zah8r de 0,08 rng la fiecare florici-
c 8, iar productia de rniere la ha este
,de 40 kg; are o inflorire prelungits di n
aprile-octornbrie gi cregte prin poieni,
tufisuri, ling3 psduri.
S o v i r v , orig,an, broasca, drost .
milot,' qolovirf, Or~ganunz vulgare L. , si
maghiranul ~lajoranahorter~sis(\loncIi.)
si nt dou5 specii cu aceeasi descriere.
El e si nt plante i ~r boase di n farn.
Labi at ae. cu flori mici rosii. albe sau
. ,
liliachii, ce au parfurn suav g i cresct la
subsuoara unor rnici bractee. Se PG-
<7
sesc pe pantele deluroase rnai inalte,
in ~i i dur i . in tAieturi etc. Ele sint
cerc'etate de alhine tirnp indelungat,
c5ci inflorirea t i ne di n iulie pin5 in
septernbrie. Florile dau nectar chiar g~
i n tirnpul de secet5 cind al t e plante sint
uscate, producind pe zi 0,32--1,12 rnp
nectar. Concentratia de zahiir a necta-
rul ui este de 0,04 rng iar productia de
miere la ha este calculat8 la 100-200
kg. Mierea are o arorn3 deosebita ce se
asearn5nii cu cea a trifoiului.
S p a n a c s 2 1 b a t i c , piciorul
,caprei, Chenopodiunt al bum L. , plantd
erbacee di n farn. Chenopodiaceae, este
pl ant 5 bianual5 ce face flori alburii
grupat e i n raceme ca bulggragi; dau
nect ar, dar mai ales mul t polen, care
l e foloseste albinelor si prin aceea c3
a r e o inflorire prelung5 di n iulie pin5
i n septembrie. Creste oriunde pe ling3
garduri , locuinte, terenuri cultivate
s au necultivate.
S p a r c e t d , V.n.
S p 1 i n u t 6, m5nunchi, zrneoai-
c5, splinut5 de aur, Solidago virga au-
Tea L., di n farn. Cornpositae, e o pl ant 3
peren5 cu flori galbene-aurii, strinse
i nt r-un capitul in5ltat spre virf, iar
cel e de pe margini, ca la p5p8die. E
foart e cercetatii de albine pentru boga-
t u l sriu polen. Acesta are-o particu-la-
ri t at e: dirnineata este de culoare al b8,
i ar de la ora 10 incepe s2 se ingglbe-
neacicfi ca arrrul. Sin1 ani cind Lotugi
alhiriele cerceteazA rnai pu! in planta.
S-a ohservat cd aceasta se intimplii
cind nllmeroase insecte ciiutatoare de
nec.Lar se i nm~~l !esc prea mult, incit
s~acA cu Lotul floarc:~ si nu rnai ]as&
rlimir pcntr11 nlbine. In rnajoritatea
anilor ins5 ea dB m11ll nectar q i polen
albinelor. JIierea este narfumat5 si de
1~
culoare galhenii. Creste pe rnargini de
pgduri, Lufiguri, finete gi coline. Este
o bun5 fisaloare pent.ru malurile ri-
poase care alunec5 sau lo spa15 apa,
csci riidscinile plantei formeaz' a ca o
pisls deas5 care t i ne bine terenul.
[,a 11oi se rnai cultiva prin griIdini
al t a specie i nrudi t 5 a acestei planhe
Solidago canadcnsis L, care este si rnai
melifer8. Florile ei si nt t ot galbene,
crl nrlrneroase capitule galhenc aurii,
rnici, in form5 de racem, compacte,
unilaterale qi plecat,e in jos. fnflorirea
incepe pe la sfirgit,ul l ui irilie pin2 in
septernbrie.
S p u m e a I d , lirnba sarpelai, pas-
tele calului, st upi t ul cucul i ~i , Car-
dami ne pratensis L, pl ant 5 vivace er-
bacee di n fam. Crrcciferae; florile si nt
dispuse in raceme terminale, in formti
de cruce, cu pat ru petale oblovale. Cu-
loarea lor e roz sau liliachie; si nt act i v
cercetate de albine pentru polen qi nec-
t ar . fnfloreste i n aprilie-mai t,irnp de
30 zile qi cregte prin pajiqtile, finetele
si poienile urnede.
S t e I i t d - ochiul boului, ruq3
de toamnil viniit5, rug5 viniita, stelit5
viniitii, Aster amellus L., plant2 erha-
cee di n farn. Co~nposi t ae, cu flori dis-
puse in capitule de culoare albastrii-
clescliis spre margini, cele di n rnijloc
portocalii, i ar cele rnai tinere, di n
centru, inc5 verzi; si nt bine cercetate
de albine pentru polenul si nectarul
lor care are o concentratie de 0,04 mg
zahgr, iar productia de miere la ha
este de 60 kg. Pl ant a infloreste pre-
FLORA MELIFERA
197
FLORA MELIFERA
lung, din iulie-septembrie; ea cregte
pe coline, coaste, tufiguri gi locuri
pietroase.
S t e 1 u ? a, steaua fetei, Stellaria
nemorum L., plant& erbacee din fam.
Caryophbllaceae, la fel ca gi speciile
St. holostea L., i a r b a m o a l e ,
S. media (Vill.) rocoina, amintite in
prezenta lucrare; toate sint bune me-
lifere; floarea este alb5, cu caliciu
cu cinci sepale ascutite. Este activ
cercetats de albine pentru nectarul
gi polenul s5u. lnfloregte prelung din
mai ping in iulie gi creqte la umbra
arborilor in p5duri gi locuri umede.
S t i r i g o a i e, strigoaie, Vera-
trum album L, plant5 vivace erbacee
di n fam. Liliaceae, cu flori albe gi ver-
zui pe dedesubtul petalelor, strinse in
racem paniculat. Este o bun5 melifer5
dar in anii prea secetogi polenul s5u
contine saponin5 vi devine toxic pen-
t r u albine; de aceea acolo unde stiri-
goaia este in masiv, va fi necesar ca
apicultorii s5 nu pun5 colectoare de
polen la urdinig oferind in schimb
albinelor faguri cu p5stur5 de la rezer-
v5, pin5 cind floarea se trece. Planta
infloregte in luna iulie-august gi cregte
l a munte, pe finete gi p5guni.
S u g e 1, V.n.
S u l f i n 6 , V.n.
S u g 6 r e 1, Teucrium montanum
L. , - este plant5 vivace, subfrutes-
cent5 din fam. Labiatae, are flori albe-
gzlbui, dispuse in verticile ingr5m5-
di t e la virful tulpinii gi ramurilor ; ele
dau mult nectar gi polen gi este cu
at i t mai pretios cu cit are o inflorire
prelung5, din iunie pin5 in august.
Trsiegte la munte in locuri stincoase,
calcaroase.
S u 1 i t i c a , falcata, suniitoarea,
trifoiul caprelor, trifoi-sirm5, Dorych-
nium herbaceum (Will.) plant5 vivace,
di n fam. Leguminosae. Inflorescentele
f or mead capitule compuse din nume-
roase flori, de culoare alb5, cu form&
tipic5 de leguminoase. Are un miros
foarte puternic, imb5t5tor.
lnfloregte circa 4-6 stiptiimini, de
la finele lunii iunie pin5 in august.
Mierea are culoarea alb5-deschis, cu
un gust pl5cut.
S u r g u c i , cioc5nag, ciocul cio-
rii, nemtigori de gr5din5, tits caprei
- Delphinium ajacis L., - plant5 bia-
nuall erbacee din fam. Ranunculaceae,
ce face flori albastre, cite o dat'a roz,
albe sau pestrite, stau in struguragi ee
atirn5 de bractee scurte. Ele dau polen
gi nectar. Planta are o inflorire pre-
lungg di n iunie-august. Tr5iegte gi in
gr5dina de ling5 cas5.
S u s a i, iarba iepurelui, susan,
tiilhgrea, Sonchus arvensis L, plant5
erbacee din fam. Compositae, cu flori
galbene ca cele de p5p6die in umbel5
paniculatl gi capitule cu guleray: sint
bine cercetate de albine pentru pole-
nu1 gi nectarul lor. rnfloregte in iulie-
august gi cregte pe semsnlturi, ogoare,
margini de drum. Sint multe speciii de
susai gi anume: S. asper (Vill.), S. ole-
raceus L., S. paluster L., toate cu flori
galbene, numai c5 ele cresc pe diferite
terenuri in pi duri , vii sau ml a~t i ni .
S u s a n, Sesamum indicum L.,
plant5 erbacee bianual5 din fam.
Pedaliaceae. Florile sale solitare, axila-
re inclinate in jos. de culoare purpurie
gi p5roase la exterior, ofer5 albinelor
mari cantit5ti de polen. Planta se cul-
tiv5, fiind o bun5 oleaginoasl; la noi
a intrat putin in preocup5rile agrono-
mului, dar se va extinde.
T a l p a g i ~ t e i , V.n.
T a 1 p a u r s u 1 u i, matruna,
Acanthus longifolius Host., plant5 erba-
cee din fam. Acanthaceae, cu flori mari
roz far5 codite, cu bractee oblong-
ovale, cu spini, penetifizi, strinse in-
tr-un lung spic la virful tulpinii, sint
cercetate de albine pentru polenul gi
l
o a 9 s a ' . ? v 3 y s n d V U V ? I O J ? N u n w o r ,
u n l n ? ' ' 9 w n g v q v l V U V ? ? O ~ ? N 3 e q
- 8 ) ' u i ! ~ e r ~ n p ' u o a e q ' 2 n u n 2 n J
i
. a ? u n r u e [ a p a s e o a ) a ! d a p u n i g d
! 4 a [ ! ? A ! ! ~ d u r a d ' a p y a e a l s e o a ' ! z a a
- ! I U ! a l i a s : , ! 6 7 s n S n e - a 1 [ n ! u ! p a l b a a
- O I J U ! f a u ! q [ e a p a l e l n g a ? [ n w u a [ o d
a e l a a u s p e a : a s u o ! a n [ - ! ! l u ! 8 a e a I a [
1
- e d a s ! 6 ! q w ! [ a l b r u e a ! u ! 8 s e w a d ! a o [ j
p u ; a e ' b e , r a [ n S u n n . 1 ' ~ o ! ~ a ? u ! u ! a z u n a j
a p F l a z o a o a d ? I S p u a q [ u 8 e s u a a e o [ j
: a z l ? ? s o d w o 3 . w e j u ! p e s e o u ! d s a a a e q m
y ' ) u e [ d ' . ? s ? y n v 3 v V U ? ; / . I V ~ ' e a l a n l ' ! a q
- e q - e 8 u n d ' . r o ~ a r r ! z l u . r n ! . ) ' [ n ! u q n r u n ! a
' a o d o . r o ! r , ' E , s r ? a J o ! a e t I e a r , ' p 1 J n J
1 ' U ' h ' p 1 1 1 2 1 J ? 2 1 1 J
- a ) e a ! l I n * ) a u
! a n J o [ I ; ! a n u r n a p a d p u i a s a a a a ! a q u r a ?
- d a s u ! ~ u ! d a ! u n ! r r ! p 8 u n l a . r d a l i - a a
- O I J U I ' " 9 0 3 a p a l s a a e l a a q ~ ! i > n p
- 0 " ' ( u o ~ u ? ~ " - 3 ) % 5 8 - ( ; s I ? [ F U J ~
s u n [ e t . [ n r r a ~ o d a p u n a a a ! u r a p a o [ a q o a t l
[ n l u a w ! p a s a [ a ! d o n s o . r a ! w I n u a u r s x a
e [ ! A l e u r a ! j u o . ~ ' e ! u a ? I o - 8 a ~ ' ! l B a [ ! g a
1 6 ! a l j s j o ~ e u n u r o a u ! ? e [ e u u r a s l s o j
e $ 3 3 3 ~ U I ' ~ e l ~ a u u ! . j n d ! e m ! A u a [ o d
% [ n u t . p ' a u ! u r e ~ s d o ! B a l e l a d ! a u ! . , n . 1
a q [ e n e s ! ! b o a ! u ! 2 a e u 1 a d I z a a i l ! . I O [ J
a a e j ' a v a ~ v u o ~ ~ ~ o d . w u j u ! p a a a e q a a
g ? u e [ d " 7 3 . 1 v l n 3 ? m w n z t o 2 t i l o d ' g . 1 2 0 ~
- . q l ' B ! a o d s ' y r , ! s ! d a r [ ' 1 o 3 s o J J
' U ' A ' p ? o j ? ~ , ~ ;
. ! J I ? L U a o [ a i e ~ o l n a n l u ! p
a [ ! u ! p ~ a S u ~ a p [ w ! . r n ~ c d u ; 1 1 n u 1 y a y ]
- [ n a a s ' ! z ~ . L ! [ ' ! . r n i ! j n k ! u a ! o d ' ! a n p F d
u ! a d 3 s a . q ) . a ! l ! a d e - a ! ! a e u r u ! o s a a o I . 1
- u l . ~ , r e a r j w ! . r d u l ! ! ? u ! p a I a . 3 a . r l u ! , r d
p u ! ! j ' a u ! q [ ~ a p a ] e l ! z ! h s a p $ u ! s ' a l a z
- u n q p u ! i c t I a p ! 8 u n [ a j ! p o ; , n ; , ' a l e r u
- n j m c I ~ ! u a a ~ n t i l a l o ! , \ ! . r o l j n a a [ e n o
' a v a m l o ? ~ . l u r ? j r r t p a s . ) e q a a g l u e i d -
' 7 v ~ v . 1 0 ~ 0 V ~ O , Z , ~ ' I , ' , I W ! ; C U ~ ~ ' ~ ? a r r r t i ; , ! u r
' a r , a e o S ! [ ' ~ . I I ? O ! ~ ' , z ; 1 i D . l o d o j
' a ! n q [ y S - g q l e
a a e o [ n . , a p u a l o i I ! b ? a . a a a ! w Y y 0 5 1
a p a u q e l e ! j . ~ n p o , r d . ) s n 8 n e - a ! 1 1 i ! u !
a l & a , r o [ ~ u ~ . ! . m i - ! r r ! r , y a g r r r ! i ! a n p F d a p
! u ! * S a n u r ' ! u a ! o c l u ! a d a l A a a 3 . a s e o l n q o l 8
a ~ n l ! d e n U ! a s n d s r p l 1 q s ! ! a n q l e a I e s
a [ ! J o l d . g r a j ! [ a w s u n q a l a e o j - a n ?
- ? s o d w o j - m e j u ! p ~ s e o u ! d s ' a a m q a a
' g u a a a d c l u e [ d e y z ) e , r n r s n 2 v l n w z u o 3
s d o u u y a g ' a l a ! e a s ' [ o 8 o l s o . 1 ' ! n p u
- . e q o ! a e a n ! a . e w
' p 3 2 u J v 2 ? , J
. a l e p u n u !
! i a p a w n ! a n s o [ ' ! i j e q g Z u ! [ a d a @ a !
- g a l 1 5 ~ s n d n s - a ! [ n ! u ! a $ Q a a o 1 j u l . u a [
- o d e a a . 1 ! i 1 3 . 1 ' a u ! q 1 e a p S a y n : , s a p : ,
' a e ) . > a u g l a a . l a s a [ a : a o [ ! a n m e J [ n j a ! A e l
a a ! a a j s ! u ~ a a [ n l ! d n a u ! a z e a n : , a ! s d ! $
o e a a k e z a S e ' ! ! a n e - a u a q [ e 9 ! a o l j a a e 3
e l u e [ d : a v 7 ? s o d w o 3 - w e j u ! p ' a a : , e q
- J a ' g u a a a d ~ l u e l d ' z t l J a v 3 v ? d a ? u a s l i p
v ? J v 3 ? y n d . ! ~ q z q e 8 r r n d ' S ? F ? 2 J
- ! u ! a e p g ~ n a l u a d [ e ! s a d s u j ' y a ! l n a : ,
- e w a u j e y l s n p u ! u ! ! 6 a a ! s o [ o j a a e e l
- L I R [ , - J m a p a u r n a j a u l j u ! a d ' a o l a d e I n I e u I
a d ' ! d o ~ S u t a d ' ! a n p a c 8 q n s a d ' p a w n
! R U I a l s a [ n a o l a p u n ! r r a p u t l n ) a a d a d
- e o ~ d e a l Q a a 3 . a ! a q u r a l d a s u l y u ~ d ! e w
u ! p y 8 u n [ a a d a a ! a o [ j u ! o s a y . a u ! q [ e
a p a l o l a r , . r a a l l n w l r q s a 1 3 ' s n s a p a 0 1
- a z u n a j u a e o ! i q n s e [ a l n t l s o a : , ' q e a a ~ d e
r i e l s a a a w a a e n u ! a s n d s ! p ' a q l l ? ~ l r c p o
a l l a ' ! t ~ n d a n d ! a 0 1 3 n r , ' a n a 2 a u ? 8 v ~
- d o g ' w e j u ! p a a : , r ? q a a F l u e l d " 7 a l v u
- ~ J ? J J O z u n l i i ~ l d w h ~ ' u ! ~ ~ j , ! r i [ e q m !
' s s e o [ e q e q . r e !
' 2 7 s v a u p 7 p J
. s o d ! s ! u I n u a a a l
p u ! a a j n , r d ' ! a n w n a p ' a ? ~ a ! l l n a a r r ! a n 3 0 1
a d ' a p ! a e ! a i i : , o l d i I a 1 4 a a : ) . ? s n Y n e - a q
- n ! r r t 1 ) B r r n [ a , ~ d a 1 4 o ~ o l j i r r : 1 ~ 8 o q u a 1
- o d 1 6 a " l . 1 a u n e ( 1 ' . l o ~ ; ) m ~ t , ~ j ~ ' a r ? o t j q n s
e l a a e l ! s e a [ ! 3 ! l ~ a ~ u ! a s n d s ! p ' ! ! a n d
- a n d - ! ! i o d ! B z o a ! . I O [ J a . I e ' ! i ~ i ! p 8 - 7
n . 1 n ! . j ! [ e . ) n . 1 ' a l e l o a a u e l ' a l ! S u n [ e a z
- u n t I j n . ) ' r u . ~ 0 q 1 1 n w a p ~ $ [ F u ; S O ^
u ! ! t l ; ~ o l u l ! o w ! a o i ! a a d n a ~ u ! d [ n ? o
n a ' a o / u ? q v 7 . u r r ? j u ! p a a a e q n a . ? z u n u
- z l p v l s ? s d o a p 3 ' a a q u a z ' a ! u A e a e l ' ! a i
- J W l r t d ! q ~ ' g i e q ! y g q ' 3 ? u S o d v J
. ! u a ! o d ' ! a n b ! j n $
' ! . i n l f u ~ a n u ! a d a l B a ! g ~ ? ! A 1 s n S n e - a ! u n !
r r ! p r j u n l a a d a ? 6 a a o l j i 1 1 ' a 0 1 I n a e q n a u
FLORA MELIFERA
199
FLORA MELIFERA
plant5 erbacee din fam. Solanaceae, ce
este cultivat5 la noi pe anumite tere-
nuri alese, care dau tutunuri de cali-
t at e bung. Tutunul are o inflorescent5
i n racem, formind o panicul5 spre virf.
Florile lui galbene-verzui la unele
variet5ti dau nectar, care se transfor-
m5 intr-o miere aproape f5r5 culoare,
putin acidulat5 gi chiar amgruie, care
dac5 nu se desface in comer! pentru
consum, in schimb este bun5 pentru
hrana de iarn5 a albinelor. Productia
.
d e nectar in flori este mai abundent5
i n a doua jumitate a verii, c5ci inflo-
rirea este in raport cu varietgtile. Plan-
t a oferti gi polen abundent dar in unii
ani el e toxic pentru albine, continind
alcaloizii - nicotin5 gi anabazin5 in
proportii anormale.
T e 1 i n 6, telar, Apium graveolens
L., plant5 erbacee din fam. Umbelife-
rue, foarte aromatic5, are o r5d5cin5
UrzicSi rnoartti
comestibil5. Pentru a da flori. se infin
r5d5cinile in prim5vara celbi de- d
doilea an in ar5tur5 profund5 gi din ele
cregte o tulpin5 cu muchii, goal5, inal-
t 5 gi ramificatg. Atunci face flori mici
albe asem5ntitoare cu cele ale corian-
drului, grupate in umbele mari. Ele
sint activ cercetate de albine ce culeg
nectar gi polen. fnflorirea este de lun-
g 5 durat5 din iulie-septembrie. f n
stare natural5 ea prefer5 locuri &rate,
in special pe malul mgrii, cit gi in jurul
lacului Amara, din raionul Slobozia un-
de autorul a g5sit-o extins5.
U n g u r a g V.n.
U r e c h e a p o r c u l u i , V.n.
U r e c h e 1 n i f d, iarba ciutei,
iarba de urechi, i ar bi gras5, iarba
tunului, jintur5, prescuraritg, verzi-
goar5, Sempervivum tectorum L. , plant5
perenti, erbacee, gras5 di n fam. Cras-
sulaceae: florile sale sint rogii, for-
mind un corimb la virful tulpinii; ele
dau polen gi nectar; infloresc in iulie-
august gi cresc la munte, pe stinci cal-
caroase.
U r z i c i i m o a r t i i , Lamium
maculatum L., din fam. Labiatae face
flori mari rogii-purpurii sau roz, agezate
in verticile de 10-16, cu tubul corolei
indoit; ele sint foarte mult cercetate
de albine pentru nectarul gi polenul
lor bogat care are culoarea roz-alburie.
Pnfloregte toat5 primgvara din mar-
tie-august. Trgiegte prin pgduri, tufi-
guri, poieni, mai ales i n regiunea de
deal gi munte.
U s t u r o i f ii, aigoar5, frunzavoi-
nicului, iarba de lingoare, vindecil-
toare, voinicica, A lliaria officinalis
(Andrz.) plant5 erbacee din fam. Cru-
ciferae. Florile sale au form5 de cruce,
slnt mici, albe, in raceme terminale,
cu puternic miros de usturoi. Sint
foarte cercetate de albine, c5ci produc
mult nectar, dar putin polen. fnflo-
regte in aprilie-mai gi deci acolo unde
FLORA MELIFERA
200
FLORA MELIFERA
-
se afl5 in masi r, este de mare ajutor
pentru dezvoltarea puietului, c6ci pre-
cede marele cules di n mai qi iunie.
Pl ant a tr5iegte prin locuri umbroa-
se, umede, tufisuri, pi dur i si gr5dini.
V a r g a c i o b a n z ~ l u i , ci rdu,
iarba voiniceascti, lugaci, scaiete,
scai voinicesc - Dipsacus siloester
Huds., plant6 spinoas6, erbacee di n
familia Dipsaceae, are o floare cu un
ghem ghimpos, asemtiniitor cu un ou.
Pl ant a ofer5 albinelor mul t polen si
nect ar; se socoteste cti un hectar poate
da 120 kg miere. lnfloregte in iulie-
august si tr6ieste prin finete, pgduri,
tufisuri, locuri necultivate, nisipoase,
umede.
Vci t c i n z c i t o a r e , iarba ranei,
ranoloare, trifoiul racului, Anthyllis
vulneraria L. , plantB vivace, erbacee,
di n fam. Leguminosae, cu flori galbe-
ne-aurii, adunat e i nt r-un capitul ro-
t und la virful t ul pi ni i ; ele si nt necta-
rilere. Are o inflorire prelung5 di n mai
pin5 in iulie t i t,r5ieste prin pajigti de
la munt e, mai cu seam5 pe terenuri
calcaroase.
V e r b i n a , V.n.
V e t r i c e, ferecea, mtitrise, Ta-
macetum vulgare L. , di n fam. Compo-
sitae, perens, erbacee; florile sale sfnt
dispuse i n mici capitule galbene, pu-
t,ernic mirositoare. Dau mul t polen qi
foarte put i n nectar. fnfloreste in iulie-
august si creste pe locuri ptirtisite, ne-
cultivate. E o pl ant s r spi ndi t l pe su-
prafete mari in Ostrovul Stamba-
Giurgeni.
V i n a r i t ci, cearta casei, la-
vrentinti, t ami i f ti, ri net i cs Ajuga rep-
tans L., - pl ant 5 erbacee care se in-
t i nde pe p6mint yi d5 stoloni, face
part e di n familia Labiatne; florile sal e
albastre, ci t eodat s rosii sau albe, si nt
dispuse cite 6-12 in verticale axiale,
formind un spic l a ri rful tulpinii. DB
nectar si polen. Infloreste in mai-iunie
si creste pri n pajisti umede, ptisuni
si ptiduri.
V i n e C e 1 e , albAstrele, coroba-
t i ca, dioc, neghina, Centaurea cyanus
FLORA MELIFERA
20 1 FOND DE ASIGURARE
L., plant5 erbacee din fam. Compositae,
ce igi inall5 portul prin lanurile de
g i u gi secar5, are flori albastre, ce stau
izolate pe un lung peduncul, oferind
albinelor un bun cules de nectar gi
polen. Chiar gi pe timp secetos florile
secret5 nectar, care are o concentratie
de 0,2 mg zah8r; d5 o productie de 60
kg miere la hectar, cu gust plgcut, ase-
m5n5tor cu cel de migdale.
fnflorirea plantei tine o lung, din
mai-iunie; creste cu predilectie in cul-
turile de toamn5, dar gi pe marginea
drumurilor prin locuri pietroase si s5-
race.
V i o r e 1 e, gsurele, zambile de
cimp, Scilla bifolia L. , plant5 erbacee
bulboas5 din fam. Liliaceae. Florile
ei albastre, rar roz, formeaz5 un scurt
racem la virful tulpinii; ele sint prin-
t r e primele flori ale primsverii care
dau albinelor nectar gi mult polen
violet. fnfloresc in martie-aprilie.
Cregte prin poieni si pldurile de la ses,
pin5 sus, la munte.
V i r n a n t, ruta, Ruta graveolens
L., plant5 erbacee lignoid5, din fam.
Rutaceae, cu tulpina de 30-50 cm,
aromatic5, cu miros p5trunz5tor, cu
frunzele de un verde-albilstrui, cu ner-
vuri penate. Are flori galbene-ver-
zui, dispuse in corimbe terminale, fru-
mos mirositoare, care sint bine cerce-
t at e de albine pentru nectar gi polen.
Are inflorire prelung5 din iunie pin5
in august.
Planta a fost adusa l a noi din t5rile
mai calde din jurul Mediteranei, fiind
c5utat5 pentru preparatele farmaceu-
tice, polenu1 s5u continind insemnate
cantitati de rutinti. Este cultivat5 gi
in griidinile de flori. Acum raza ei de
r5spindire s-a extins gi se ggsegte cres-
cut5 natural gi prin vii, locuri nisi-
poase expuse mai bine la soare, pe
ling5 ziduri.
V o i n i c i c a, Sisymbrium loes-
selii jusl., ca gi ruda sa brincuta, Sis-
symbrium officinale L. Scop, plante
erbacee din fam. Cruciferae, face floa-
re galben5 in struguragi cu patru sta-
mine lungi gi dou5 scurte, cu patru
pet'ale. E cercetat5 de albine pentru
polen gi nectar; infloregte prelung din
rnai pin5 in august gi cregte pe ling5
drumuri, dgrimtituri qi cimpii.
V o r o n i c a, c5tugnic5, gutuitii,
ungurag , iMarru,mbium vulgare L., e
~ l a n t 5 ~ e r e n 5 din fam. Labiatae. in
intregime de culoare cenugie-albicioa-
s5, cu florile albe dispuse in verticile
ca un bulgirag cu 10 virfuri la caliciu ;
floarea este mult c5utat5 de albine
avind polen si nectar cu o concentratie
de zah5r de 0,15-1,5 mg, iar produc-
tia de miere la ha este de 50 k ~ . fn-
"
iloreste in iunie-septembrie gi cregte
prin - . locuri necultivate gi pe margini
de drum.
Z b u r c i t o a r e a , V.n.
fn afar5 de plantele melifere des-
scrise mai sus, precum gi cele care au
o insemn5tate mai mare, dind culesuri
principale si care sint descrise mai pe
larg in cuprinsul prezentei lucr5ri la
literele respective, rnai sint citeva pe
care le mentionam numai cu numele
lor: brinduqa (Crocus variegatus Hop-
pe), brie (Meurn athamanticum Jack),
gura leului (Antirrh.inum majus L.),
stevia de munte (Astrantia major L.),
zambila (Hyacinthus orientalis L.).
FOND DE ASIGURARE. Fondul de asi-
gurare reprezint5 o rezerv5 de 5 kg
miere de fiecare colonie, pe care
oricare apicultor trebuie s5 o pun5
deoparte In depozit in fiecare an;
cea veche, din anul precedent, intr5 in
consum, de indatg ce alte de 5 kg de
miere din noua recolt5 o inlocuiesc.
In felul acesta apicultorul are la
dispozitie pentru un an greu o
FOTI N.
202
FURTISAC:
anumit5 cantitate de miere, cu care
ajutii coloniile complet lipsite.
FOTI N., cercetgtor romAn, care im-
preun5 cu colectivul de la I.C.Z. a
introdus la noi metoda pentru pgstra-
rea m5tcilor iarna in afara ghemului.
De asemenea a f5cut cu colectivul s5u
de la S.C.A.S. studiul biometric gi
morfologic a1 albinei romAnegti, care
a primit denumirea de Api s mellifera
Carpatica.
FURTISAG este un fenomen din viata
coloniei, in special la specia italianii,
fenomen care apare la unele atunci
cind nu mai g5sesc resurse de cules.
Furtigagul constituie o mare primej-
die pentru viala coloniilor gi existents
chiar a stupinei. S-au v5zut stupine
atacate de albine hoate care in 10-12
zile gi-au pierdut cea mai mare parte
din colonii, iar albinele celor r5mase
din cauza luptelor, erau uzate, im-
b5trinite gi f5r$i puf pe torace.
Adeseori coloniile puternice iau
drept t i nt 5 familiile mici gi slsbite,
mai ales dac5 suferii de vreo boal5.
Cit5 vreme in cimp se g5sesc flori
cu nectar din belsug ele nu cautii c5i
Iiituralnice de a - ~ i m5ri rezervele. fn
timpul culesului mare, cind albinele
nu au alt5 preocupare decit aceea ca
fn graba cea mai mare s5 aduc5 in
stup cit mai mult din ceea ce le oferg
florile, nu dau nici o atentie la alte
resurse ce se g5sesc in preajma lor.
Cind nectarul din flori este complet
epuizat, albinele incep s5 caute ori-
unde ar putea giisi un altul.
Oricine ar privi cu atentie zborul
unei albine hoate igi poate da seama
cii nu e normal. Ifntr-adevgr, de unde
albinele culeg5toare care pleacii la
cfmp fgi iau zborul dintr-o dat5, avEn-
tfndu-se inainte gi Tn sus, c5ci au guga
goal5 gi nu le ingreuiazg cu nimic zbo-
r ul ; hoatele ce pleac5 din stup cu gu-
vile pline, fiind greoaie din cauza sar-
cinii ce o duc, sint nevoite s5 se
lase in zbor, putin in jos gi apoi s5 se
inalte. De asemenea, pozitia picioa-
relor este alta decit cea normall; cele
care pleacii cu guga goal5 au picioarele
intinse de-a lungul abdomenului, pe
cind cele cu guga plinii igi adunii pi-
cioarele, ca s5-gi poat5 echilibra astfel
greutatea ce o poart5 in gug3, aga cum
vin cele inc5rcate cu nectar.
Dait5 colonia atacat5 are populatie
multii, atacul este respins, rnai ales
cind intervine gi stuparul cu ajutorul
unei m5suri de represiune. Cind ins5
colonia atacatii este slab5 sau depri-
mat5 din anumite cauze, iar atacan-
tele numeroase, ele incep s5 se stre-
coare ugor fn stup, ca s5 ias5 curind
cu prada furat5 gi in felul acesta jaful
se organizeaz5. Colonia atacat5 incepe
cu incetul sii cedeze. Dac5 in ace1 mo-
ment hotgritor stuparul nu intervine;
colonia atacat5 este destinat5 pieirii.
Dac5 se prind unele din cele ce ies
gr5bite si le stringem intre degete,
hoatele scot din gug5 o picgturii de
miere. E dovada cea mai sigur5 a hoti-
tului, iar stuparul trebuie s5 ia ime-
diat m5surile cele mai drastice, ca
furtisagul s5 inceteze.
Furtigagul intre colonii poate avea
Ioc si atunci cind apicultorul aplic5
un tratament curativ sau preventiv
cu substante puternic mirositoare;
acesta anihileaz5 mirosul caracteris-
tic fiecgrei colonii gi deci le unificg
sub acest raport ; albinele stupinelor
mai tari sau cu albine hoate pot a-
tunci cu ugurintg gi f5r8 nici o opozi-
tie s5 p5trundii in stupii vecini, fu-
rindu-le intreaga agoniseal5. De aceea
tratamentele care cer aplicarea unei
astfel de m5suri se fac toamna tirziu
sau primiivara devreme.
Q J ! L o p n j l n s r a l a 8 O & ' $ r e o $ n y u ! z
- u a q 8 O T ; n 3 a ! $ e u ! q t u o : , o a D e j a s : r o l
- n s a p g s l u a u r ! r a d x a ~ u e ! l e l ! ? l a $
- a r o p u ! s o l o j u ! $ q o a s a u n q ! e m ! B a l
- 3 a j 3 - r o q z a p e r n p u p s a d ! n l n O ! u ! p a n
e B u ! l s ! 5 q d e a r p u l a 1 - n p u 1 z a B . e ' : , ! u a j
p ! 3 s a p ! r n ) ! : , ! d 0 ~ - 8 a l l : , F l e a a p
a u e o d u r e l n e s u o j y a p ! j g n n q p o p
a d u n d a s d o : , s p a n e u ~ . e l e r n n y u q
- o a r : , n e s e d e n n % O E ; a p a ! i e r l u a n
- u o n u ! a ! u a j ! n [ n p ! n e ~ n a o l n r e n a
~ o ~ a l e o q ! ! r ~ l a ~ d a p u ~ e p o l a r u p u ! s o [ o j
u ! $ q o a s a u n q a l r e o j a l e l t n z a u l
. d n l s
u ! ! 4 u r p a o l a u ! q l e e ! i e [ n 3 a ! n ! 4 ! n [
- n d n ? s e a a ! s ! a a e p z e a m 4 n ' ? e z ! u e S . r o
! c u r a ~ a d e a s p s r o [ a u ! q l e a l e l ! l ! q ! s o d
e p B A ' [ a q n s g e x ~ j ~ o q z a p y a ! r n p
- U ~ S y 3 1 u o n 3 ' s n s a p ! n [ m e a r a p
- ! q n s a p a r ? p s o r a p a r e u r ! n [ n b ! u ! p r n
e g e l 0 1 e a a a p ! q : , u ! ' e a u a u r a s e a a
- n e l e e l y j u n u a a ! G a s u ! a d l u l s a l a j e o r l
' a l e a e l e ! a ! u o l o n a t e a I a n u ~ p a r r ! q
- 1 e a l l n u ! e r u p r e , r l s a p p u l l s o ~ o n e
! s o n u ! s r e o [ n a u n y 8 , r n m i x l p s d n l s u g
p l u ! a a a [ a u ! q I e ~ 8 ! [ q 0 1 3 - r ) u v 3 ? S
. u . , \ ? u s a ! $ ? ! r u n u a p . \ ! ? ! z o J s ! p n ! u r
! n u n e q e : , e l e ! n [ n d n ? s l n B ! u ! p , r n e l e a . 1
- e a q d e u r r d u ! i q o a s ~ i u ! ~ i ! a d g l s e a a e
u ! a ? e l I n z a u u n ; q - a s r D n ! $ a s u ! r d l u ! s
' a [ a u ! p a n 3 u l a s : a e ? e a 3 a i a o p u ! 3 a d
' g q a e ! a p a [ a r ! j a r l u ! a s - n p u l z a i e e a r e L r
- y d e a u ! q ! e r u l a j l s e n z ! u e Z a o a 0 . i ! G !
r o ! a a l u ! r r ! p a [ a u ! q [ e ! y d e n n p l ! d o r l s
' e ? e ! o j u ! p q . r e ! u u ! j n d ! n l n S ! u ! p a n I n 1
- d a r p u ! a u n d a s r j e m l e ! ! d n l s t . 7 0
: a [ a J e o l p u r . I n I U F S
? e n [ a p a [ r a n s p w z e a I s a a c U J - ~ , . : ) c v ! a d
u t p ! d n ? s r i ~ n u r ! e u ~ s u ! r t I n i ! j r i r r p s
1 n ~ ~ j e e 3 n ! i j p u o ~ n 3 ' ~ z ~ a l a a u ! [ n Y e E
- ! l r n j ! G x a l E ! u ! [ a s a [ a u ! q l v . g a e i c a : )
! n [ a a [ n a q U ! y w n u ! p e ? s a a e . r e ! ' l e a
- e y e ! n [ n d n ] s [ n a o l r r ! g n u a s e l s a a e
' p a e l e a . r r ? . ) l n c l n l s ~ n s s o r r n . ~ a . r y ? e p O
. y . ? s s ! a d u r p ! ! u o [ o , ) a l p r a p , ) a p ! i d m ! ?
a p ~ i e ~ a ! j e ~ ! S e ~ l ! n u i ! q o a u o - . r l u ~
a y j e o q r ? ! u o [ 0 3 - a ? ! a p w a n ! b a r a ! w
n : , a l e a r p u i d n l s u ! p s a ! a r e : , a l a u
- ! q [ e ' y u ! g j n o s r p n d r o a a s d o : , s l s a m
u l ' F a e l s a m : , e ! u o I o a y y r a d o a s a p
a ! n q a q ' l n d a a u j e l n 8 e 6 ! ~ r n j P U J ~
' B u ! q
- 1 - e o a 3 a . q a l e o d ? ! a ' ! n ! u r ! r n O ! u ! p r n
g q ! e ~ s a ! n q a r l ' a s n p a a ! ! i e l n d o d n : ,
' ! n l g u r a p s a a a $ O a a : , n q u a d a l ! q e B a ~ d $ u p
a r e n a l a a l m u ~ e ! o a d s u l ' e q s ~ 8 u g
e u n ' a u ! q p & - 2 e e a r a a a r l a ! n p e 8 u j g s
e ! q e [ a ' a q e ~ s a l ! ! u o 1 o n e y . ! a ! u o l o : , e a J
- a l n d a p 2 r o d e . x u ! s q n s a p a r j . e s [ n B ! u
- ! p q m g a s e a u n a s g s a q q s a l a 3 * a ? e z ! u
- 1 2 8 ~ 0 a u ! q ! 8 a n ! u a a l n d a ! j g s a l ! ! u o 1 o a
[ n S e k ! l r n j ! r d o ! 4 I u a a a r d e n r l u a d
. r o B n ! e u I e ~ n w n n e q o d
a [ a p u n a p ' p r r j r n a p [ j e ! 4 g l n e : , ' ! a e u r
! e r u $ 1 3 a a a a z a a ! r n 8 e j u ! e u n p e ! S - e
a p e ' j u ! r o p U ! ' a [ a u ! q 1 v . [ n ~ e d n l s s u n
- c a p l o l u g a d e o a d e a t r e o g a e s ! r d o - a l u l
! 1 1 1 n 9 e i ! ~ r n j ! ! a ! n j u g [ z a p e u ! a p y e o l F a
s p a , \ a s ' s n s ! ~ u r a s ! . r : , s a p a l a a u ! a
- a a ! ? 3 a d s a a r o ~ ! ! u o [ o a
a ! n l ! l s a . i a s 5 s 3 0 1 U ! ' ~ 3 e s ! . r d U ! S U ! ~
e [ ! ! r n 8 r ? j : s t . [ a s ' a , r e ? ~ o a a a p d n p ' p u j o
! d m ! ? e 1 3 e 3 ! p ! ~ a n u p 3 e p ' ! n [ n S e 8 ! l r n j
g p e r d a p e 3 [ a ' d n l s r r n l e u a n ? s . e r e
a : , ! u n l . r n j r a u n e w r n u ! p u l a ! a ! i : , n p
- o ~ d a p s u ! d n ~ s a p a q a v d a p ! c u r e a a a
! i r p q o z ! m [ u n - a l r r ! n e l s n u ~ u ! j n d
y u ! q [ e n a a , r a y s a r a d u ! a p a [ a a l n n u
p u p ! ! ! 4 [ ~ a p ! ! u n a d v o , r d e e a r d ! ! d n ) s
: z e S e a s g u ! d n l s u ! p u l a ! ( g a ! [ e ? a u r
F z u r d n e s u o j ! % u ! p " U ' A ' ~ 0 ? 3 a z o ~ d
? d o 3 ! n u n e ! j ~ a l o a d q n s a n p j a s ' ! r p a n r
- a ~ d u ! v a u a r u a s e u ! ' e a r e r a n l ) s q n s a p
[ n d n j s d u ! l ? [ n u c a r d a u ! j ! 4 s a l n n
a p y s d ! ~ a B J a j e . r e ! ' ! ! d n l s g o ! j ! r a A [ n r
- e t I n l s p u ! : , : n o [ a r e ! e w 1 n B e Q ! l a n , g
- [ n S e 4 ! 1 r n j F u ! u r a a l a p a s
n u ' ! ! a p s ! r d r r d n l s ! i o ? e l ' 8 O O ~ - - O E ; J
a p r a r w ! i ~ ? r ) u e a n 3 e r e a s r e w n u p ~
. .
- G r n p ? S u n 1 a p a . r ! u g . r r l o a s - n p u ! a g d
a ! i n e 3
- a a d a p a [ ! a n s g u r e n ! e y r g j ' ~ e d n l s a . 1 3
- ? a a p r o [ a u ! q [ e e a a ! u y a q a q s a ! n [ n S e B
- r l a n j B a a e n o a o a d a p p z n a a ~ q ~ e 0
FOTI N.
202 FURTI$AC,
anumit5 cantitate de miere, cu care
ajut5 coloniile complet lipsite.
FOTI N., cercet5tor roman, care im-
preun5 cu colectivul de la I.C.Z. a
introdus la noi metoda pentru p5stra-
rea m5tcilor iarna in afara ghemului.
De asemenea a f5cut cu colectivul s5u
de la S.C.A.S. studiul biometric si
morfologic a1 albinei romanegti, care
a primit denumirea de Apis mellifera
Carp a l ica.
FURTISAG este un fenomen din viata
coloniei, in special la specia italian5,
fenomen care apare la unele atunci
cind nu rnai g5sesc resurse de cules.
Furtigagul constituie o mare primej-
die pentru viata coloniilor gi existents
chiar a stupinei. S-au v5zut stupine
atacate de albine hoate care in 10-12
zile gi-au pierdut cea rnai mare parte
din colonii, iar albinele celor r5mase
din cauza luptelor, erau uzate, im-
b5trinite gi f5rG puf pe torace.
Adeseori coloniile puternice iau
drept t i nt 5 familiile mici gi &bite,
rnai ales dac5 sufer5 de vreo boalg.
Citg vreme in cimp se g5sesc flori
cu nectar din belgug ele nu caut5 c5i
I5turalnice de a-yi m5ri rezervele. In
timpul culesului mare, cind albinele
nu au alt5 preocupare decit aceea ca
In graba cea mai mare s5 aduc5 in
stup cit rnai mult din ceea ce le oferi
florile, nu dau nici o atentie la aIte
resurse ce se g5sesc in preajma lor.
Cind nectarul din flori este complet
epuizat, albinele incep s5 caute ori-
unde ar putea gisi un altul.
Oricine ar privi cu atentie zborul
unei albine hoate igi poate da seama
c5 nu e normal. lntr-adevgr, de unde
albinele culeg5toare care pleac5 la
clmp igi iau zborul dintr-o dat5, avin-
tfndu-se Enainte gi in sus, c5ci au guga
goals gi nu le ingreuiazs cu nimic zbo-
rul ; hoatele ce pleac5 din stup cu gu-
gile pline, fiind greoaie din cauza sar-
cinii ce o duc, sint nevoite s5 se
lase in zbor, putin in jos ~i apoi s5 se
inalte. De asemenea, pozitia picioa-
relor este alta decit cea normal5 ; cele
care pleacG cu guga goal5 au picioarele
intinse de-a lungul abdomenului, pe
cind cele cu guga plin5 igi adun5 pi-
cioarele, ca s5-gi poat5 echilibra astfel
greutatea ce o poart5 in gug5, aga cum
vin cele inc5rcate cu nectar.
Dab5 colonia atacat5 are populatie
mult5, atacul este respins, rnai ales
cind intervine gi stuparul cu ajutorul
unei m5suri de represiune. Cind ins5
colonia atacat5 este slab5 sau depri-
mat5 din anumite cauze, iar atacan-
tele numeroase, ele incep s5 se stre-
coare ugor in stup, ca s5 ias5 curind
cu prada furat5 qi in felul acesta jaful
se organizeaz5. Colonia atacat5 incepe
cu incetul s5 cedeze. Dac5 in ace1 mo-
ment hot hi t or stuparul nu intervine,
colonia atacatg este destinat5 pieirii.
Dac5 se prind unele din cele ce ies
gr5bite yi le stringem intre degete,
hoatele scot din guy& o piclturg d e
miere. E dovada cea rnai sigur5 a hoti-
tului, iar stuparul trebuie s5 ia ime-
diat m5surile cele rnai drastice, ca
furtigagul s5 inceteze.
Furtigagul intre colonii poate avea
loc qi atunci cind apicultorul aplic5
un tratament curativ sau preventiv
cu substante puternic mirositoare;
acesta anihileaz5 mirosul caracteris-
tic fiec5rei colonii gi deci le unificg
sub acest raport ; albinele stupinelor
rnai t ari sau cu albine hoate pot a-
tunci cu ugurint5 yi far5 nici o opozi-
tie s5 p5trund5 in stupii vecini, fu-
rindu-le intreaga agoniseal5. De aceea
tratamentele care cer aplicarea unei
astfel de m5suri se fac ioamna tirziu
sau primsvara devreme.
FURTISAG 204 FURTISAG
g terebentin5, din care se toarnii in-
tr-o cutie goal5 de crem5 de ghete o
anumit5 cantitate agezind-o pe ur-
dinig. Emanatiile nepliicute ale li-
chidului ce se volatilizeazii, indep5r-
teaz5 hoatele.
0 bucat l de tifon ce acoper5
bine partea din fat5 gi pi rt i l e late-
rale ale stupului, prinsl sub copac,
llsind spatele neacoperit gi urdini-
gul deschis, este o mBsur5 bung; ti-
f ond este l5sat astfel pin5 seara,
cind va fi rlsfrint la urdinig pentru
citeva minute pentru ca albinele hoate
ce stau in dosul tifonului s5 plece
acasl , iar cele ale stupului s5 intre.
Rezultatele sint foarte bune dac5
in dimineata urmiitoare, inainte de
a incepe zborul, tifonul este 15sat in
jos, pentru a controla dac5 hoatele vin
di n nou. In mod obignuit ins5 ele sint
descurajate de rezultatul incerc5rilor
zadarnice flicute cu o zi inainte gi nu
rnai atac5.
8 Aqezarea peste cuibul stupului ho-
$it a unui geam, dup5 ce i s-a ridi-
cat capacul gi podigorul, l5sind urdi-
nigul ceva mai mic, d5 rezultate bune.
Hoatele intrate, trag sus, la Iumina
geamului, f5rii a mai incerca urdini-
sul. Acolo ori sint prinse de albinele
gazde, ori, zbgtindu-se f5r5 rezultat,
renunt5 s5 mai incerce a doua oar5.
Seara se pune capacul la loc. A doua
zi, geamul se agaz5 din nou peste
corpul stupului, dar albinele hoate
nu mai vin.
f n cazul furtigagului provocat de
hriinire, stuparul va lua urmtitoarele
m5suri: hr5nirea se va face tirziu,
spre sear5, cind in prisacii a incetat
activitatea albinelor. Hrlnitoarele
folosite trebuie s5 st.ea sus sau deasu-
pra ramelor. fn felul acesta, pin5
cind albinele nticliiite cu siropul luat
in prip5 vor ajunge la urdinis, ele
vor trece prin toat5 masa albinelor
din stup, care le vor linge gi primi
din acumularea mare de sirop di n
gugile pline. Dac5 se folosesc hriini-
toare de exterior, asezarea acestora
s5 se fac.5 in spatele stupilor la o treime
din in5ltimea de sus a fagurilor; in
felul acesta ele nu vor mai fi n5cl5-
ite.
Dac5 hr5nirea a provocat incepu-
t ul unui furtisag, in prisac5 apicul-
torul s5 renunte a mai d5 hran5 li-
chid5, ci s5 foloseasc5 hrana uscat5
cu zahiir tos pus in hr5nitoare spe-
ciale V.n. Hrcinirea.
!n cazul epuiz5rii tuturor acestor
mijloace de lupt5 f5r5 rezultate bune,
se va folosi metoda capcanei. V.n-
Capcana pentru roi. Cu acestea al-
binele hoate sint prinse, tinute in-
fometate gi apoi eliberate sau su-
puse atesteziei. V. n. Anestezia.
fn concluzie, cercetarea stupilor
intr-o perioad5 de stagnare a culesu-
lui s5 se fac5 sub cortul protector.
V.n. Cortul protector. Mierea s5 se
extragii numai noaptea V.n. Recoltarea
mierii, extractia de noapte. Fagu-
rii extragi s5 se dea la lins in aceeagi
noapte stupilor recoltati.
GARY E.Y. cunoscut cercetator din
S.U.A., care a facut observati asupra
zborului de imperechere a m5tcilor,
folosind mijloace originale; a IBmurit
multe din tainele actului sexual la
imperecherea trintorilor cu matca.
GHEM in care colonia se stringe
cind timpul este rece ca o m5sur6
pentru p5strarea c5ldurii in colec-
tiv, are oarecum forma apropiatri a
unei sfere putin turtite (elipsoidal5).
Albinele ocup5 intervalele dintre fa-
guri, stind introduse cu capul in ce-
lulele goale de sub celulele cu miere.
f n intervalul din mijlocul ghemului
se afl5 cel mai mare numar de albine,
tn majoritate tinere, ce au cu ele
acolo gi matca coloniei. fn interva-
Iele vecine celui mijlocag, num5rul
albinelor este din ce in ce rnai
redus pe m5surri ce fagurii sint rnai
dep5rtati de centru, incit pe ulti-
mii din dreapta 8i stinga r5min
putine albine. Deci fiecare interval
are forma unui cerc in ansamblul
sferei, care parc5 ar fi al cl t ui t .din
felii-felii, cercuri compacte de al-
bine, ale caror margini constituie un
invelis de corpuri \7ii. Ele stau in-
ghesuite una in aka, formind un tot
cu un centru termic. Fiecare inter-
val are o temperatur5 in raport de
numarul albinelor; cu cit albinele
sint rnai numeroase, cu at i t c5ldura
ce o produc este rnai mare. fntr-un
astfel de dispozitiv desigur c5 cercul
din mijloc va avea temperatura cea
mai ridicat5 fat5 de cele din inter-
valele recine, cu albine rnai putine.
Cum ceara din care sint construiti
fagurii este un material termoizolator,
ciildura produsri de centrul fiec5rei
felii din ghemul sferic radiaz5 spre
margini qi inlesneste albinelor s5-gi
p5streze o cCildur5 corporal5 potri-
vit5. Cind ele simt c5 le str5bate
frigul, se migc5 dinspre margini spre
interiorul intervalului, l5sind pe cele
ce st5teau pin5 atunci la cald s&
constituie qi ele, la rindul lor, coaja
de ap5rare contra frigului pentru cele
din interior. Albinele din margini
stau strins inghesuite cu capul intro-
dus sub abdomenul celor de rnai sus.
Acestea, ajungind la celulele cu miere,
isi transmit de la una la alta aceastii
hran5, care consumat5 le d5 energie
GHEM
206 GHEM
caloricg. Aceast5 c5ldur5 organizat5
l nt re intervale, ing5duie coloniei s5
treac5 gerul iernii la cele mai cobo-
r i t e temperaturi c5reia ii poate face
f at 5 cu succes, dac5 au la dispozitie
hran5 suficient5 gi de bun5 calitate.
Pe m5sur6 ce hrana din partea supe-
rioar5 a fagurilor se consum5, ghe-
mu1 se deplaseazil in sus ca s5 nu
piard5 contactul cu mierea. Cu cit
dispozitivul de rame cu miere este
mai inalt, gi deci sus rezervele de
hran5 sint intr-o rnai mare proportie,
cu at i t iernarea ghemului decurge
In rnai bune conditii, iar pierderile
sint minime. De aceea stupul mul-
tietajat in care coloniile ierneaz5 cu
dou5 corpuri jos cuibul gi sus marea
rezerv5 de hran5, este considerat
mul t superior altor tipuri de stup.
Rama STAS Dadant nu corespunde
In aceast5 privint5 cerintelor natu-
rale de bun5 organizare a ghemului,
cl ci in5ltimea ei cu o lumin5 de nu-
mai 27 cm, chiar dac6 in jum5tatea
ei superioar5 se g5segte miere c5p5-
cit5, nu este indestulgtoare pentru
a satisface nevoia de c5ldur5 t i con-
sum, in special pentru intervalul
ce-l constituie centrul sferei, pin5
l a aparitia florei de prim5vari. De
aceea, pentru buna iernare a albine-
lor, se impune ca deasupra cuibului
propriu-zis unde se gi formeaz5 cen-
t r ul ghemului de iarn5, s5 se g5seasc5
u n magazin de recolt5 plin cu faguri
c u miere. Aranjamentul din toamnii
a1 stupilor s l fie astfel fZcut, ca inc5
d e la inceput centrul ghemului s5
ai b5 contact strins cu acest depozit
d e hranl. Rama central5 di n magazin
gi cuib s5 aib5 miere ceva rnai pu-
fin5. Atunci albinele sint nevoite de
l a inceput s5 urce gi s5 ocupe at i t
intervalul intermediar dintre corp gi
magazin cit gi rama cntral5 din ma-
gazinul cu miere.
Obignuit albinele igi formeaz5 ghe-
mu1 Tn dreptul urdinigului, pentru a
primi aer indestul5tor, rnai ales cind
colonia este puternic5, cu multe al-
bine. Coloniile puternice care ier-
neaz5 pe dou5 corpuri suprapuse igi
organizeaz5 ghemul cuprinzind in el
gi intervalul dintre corpuri. Astfel
ele se pot ugor deplasa -din oricare
directie, spre locul unde colonia igi
are rezervele sale bogate.
Coloniile siabe igi organizeaz5 ghe-
mu1 spre peretele din fund a1 stupu-
lui, loc rnai ferit de curenti gi deci
rnai cald. Cele ins5 care sint agezate
cite dou5 in acelagi stup prefer5 s5-gi
facl ghemul ling5 diafragma desp5r-
titoare. Acolo, ghemul are pentru
fiecare din cele dou5 colonii forma
cite unei emisfere, cu majoritatea
albinelor intinse pe diafragm5 pe
ambele ei fete.
Iat5, dup3 cercet5torul A. B ii -
d e 1, schemele ghemului de iarn5
la diverse temperaturi. In desen mat-
ca este indicat5 prin ;f , iar albinele
prin s5geti a c5ror virf indic5 direc-
t i a corpului albinei in ghem.
- La temperatura de 0" albinele
se agaz5 in dou5 straturi, inghesu-
indu-se spre exterior cu pozitia cor-
pului in susul elipsei, ingrogat5 mult
acolo. f n partea de jos elipsa este
rnai subtiat5, albinele stau r5sfi-
rate c5ci pe acolo p5trunde aerul in
ghem.
- La temperaturi sub 0" se for-
meaz5 Pnc5 un strat protector, in care
albinele de la exterior sint intoarse
spre centru, cele din stratul a1 doilea
stau cu corpul in sus, iar cele din
centru,-continuu in mitcare - stau
in pozitii diferite.
- La temperaturi foarte scgzute,
20-25"C, stratul a1 doilea dispare ;
in schimb cel exterior se ingroagl
foarte mult, albinele stind toate cu
GHEM
207
GHEM
capul spre centrul ghemului, expu-
nindu-gi doar numai o mic6 parte
din abdomen.
Reglarea cgldurii ghemului se face
astfel: albinele igi incarc6 guga cu
mai mult6 sau mai putin3 miere in
raport cu temperatura care se g6segte
in ace1 moment in ghem. De pild6,
cind in ghem sint numai 10-15"C,
albinele nu pot lua mai mult de 8-
12 mm3 miere in gugi, pe cind la 25-
30C ele igi pot umple pe deplin gu-
sile. Desigur c6 o cantitate mai mare
de hran6 va ajunge mai mult t i mp
albinelor pentru consum. Se consi-
der6 c6 mierea dintr-o gug6 indestu-
]at5 asigur6 intretinerea albinei
t i mp de cel putin dou6 s6ptiimini.
Aceasta nu inseamn6 c6 la un mo-
ment dat toate albinele au gugile
pline sau toate goale. Ele se alimen-
teaz6 pe rind, atunci cind simt c6 re-
zervele din gug6 sint pe terminate,
iar dac6 nu o pot face din cauza fri-
gului, ele iau hrana prin transmisie
de la cele care au mai mult in gu96.
Ajutorul reciproc gi schimbul de hra-
nil intre albinele aceleiagi colonii
sint legi de baz6 in existents colo-
niei. Comparativ, totdeauna albinele
rn6rginage au cantitatea cea rnai ma-
re de hr anl in gug6 fat6 de cele din
mijlocul ghemului gi acest lucru este
normal. fntr-adevgr, ele sint cele
mai expuse frigului gi deci consumul
de miere este mai intens, pentru ca
organismul s6-gi poat6 avea propri-
ile sale calorii, in afar6 de ceea ce
primegte prin iradiere din mijlocul
ghemului. Acolo se afl6 un centru
termic afinat, cu o c61dur6 constan-
t 5, ce normal nu scade sub 14-15C
Reactia ghemului En raport de
temperaturil
gi care cind in ghem
( 1 2 3 - diferite straturi din ghem). a - l a
depune O U ~ , atinge o limit6 d e 34C.
sciderea temperaturii extcrioare, albinele
Pentru aprovizionarea gugi]or cu lnnoasa @emu1 f n partea de sus; b-la h e -
putul i ern~i albinele tinere ocupa Stratul 3
miere, albinele se migcg destul de dln ghem. c-la temperatur%*toarte sc%zuta
activ in ghem. S-au marcat albine pe
stratul 2 'dispare din phemul de iarna (A.
Biidel)
HRANW ALBINELOR
222
HRANA ALBINELOR
se t ot ia de pe foe si sc pune pe balant5.
Cind bal ant a va f i perfect echilibrat5
ass cum a fost cind s-au pus i ni fi al
cele 1,150 1 ap6 gi deci in amestec nu
a rnai rBmas deci t exact numai apa
pus5 at unt i (crici cealalt6 s-a. eva-
porat ) - vasul se d& de-o part e de
pe foe. Con!inutul sc r5sl oarni in
al t vas curat , care se las6 nemigca!
pin5 el s-a r5cit at i t ci t poate f i t,inut
i nt re miini far5 s i frig5. Atunci in-
cepe invirtitul puternic a1 amestecu-
lui cu un fBc&lef. numai in acela?]
hens, pin5 cind di n transparent cl in-
cepe sli sc ingroage si s% devi n5 al-
bi c~os opac.. Est e tocmai t i mpul sti fie
t urnat i n forme. Cele rnai bune forme
sint ramele goale ale unui magazin de
recolt5, deci f5r5 faguri i n ele. Ramele
se asazii orizontal pe o foaie de hi rt i e
ce st 5 pe masri. Cind serbetul este gal a
ass cum s-a ar 6t at rnai sus, el se
t oarni repede i n rame goale in care se
las5 sri se int5reasc5 pin5 a doua zi.
Fiecare ram5 de magazin va ci nt sri
2, 5 kg zahi r candi . Se pot da o dat a
chi ar dou5 rame di n acestea.
Un al t mod mai precis de preparare a
gcrbetului de zahiir candi este prin me-
t oda cind sefolosegte t ermomet rul , gt i ut
fiind c5 i n functie de concentratia li-
chidului, creste si t emperat ura de fier-
bere. Serbetul candi este bi ne facut
atunci cind t ermomet rul adi nci t i n
masa l i cl ~i dul ui la 2 cm, aratri 117C.
Din acest moment se procedeaz5 ca qi
l a metoda precedent5 15sindu-1 s5 se
r5ceasc5, apoi se amestec5 ~i se toarn5
in formele dorite.
Fiindcri nu ori ce st upar dispune de
yn t ermomet ru de peste 100C (dupii
Orosi Pal l ) se poate inlocui acesta cu
o mica cutie de t abl a (cum ar f i ca-
pacul unei cutii de cremti de ghet e sau
o t i g5i f5 cu coad5 l ungs), i n care se
agaz5 un st rat subt i re dc sulf sub form5
d e praf. Cum punctul de topire al
acestuia corespunde aproxi mat i v cu
t emperal ura de rnai sus, de 117"C,
se asa76 cut i ul a cu sulf pe suprafala
lichidlllui in fierbcre. i n momentul
cind incepe topirea prafului de sulf,
oprim fierberea si se procedeaza ca
g1 in restul metodelor, i nt ruci t si-
ropul a ajuns la gradelc indicate rnai
sus. Atunci se toarn5 in forme, ase-
zind ramele goale pe o mas5, avind
hi rt i e subl i re sub ele.
Cind in zal~cirul candi sc adaugj gi o
proportie de miere, va fi cu a t i t mai
bin^ cBci m~e r e a cal di constituie gi o
hran5 superioar5 pentru albine, i ar
blocul rami ne ma1 fraged gi nu sc
intcireste prea mul t . Xlicrea ce se
adaugti va f i de 100 g pentru fiecare
kg de zahrir.
Felul cum se oferli albinelor yerbc-
lul candi este urm5t orul : peste su-
prafata ramelor se Fun 3-4 gipci de
5-6 mm grosime pe care se va rezema,
in pozitie orizontals, placa sau plgci-
le dc zah5r candi. Pe deasupra lor se
pune o hi rt i e cerat5 care inlocuiegte
podisorul. Perna di n capac cu talag
fin dc lemn ader i de hi rt i a cerat5,
gi nu permi t e risipa c5ldurii di n cuib.
La t ermi narea lucrgrii stuparul va
avea grij5 s5 scoat5 de pe fundul stupu-
lui cartonul gudronat de control,
s5 mliture al bi na moart6 gi rumegugul
de ceara aflat pe el , iar odatg curat at
s5-1 pun5 l a loc. Aceastri m5surri este
necesarri pentru cii di n placa de zahl r
candi aflat5 sus vor cridea pe fundul
stupului f5rimituri care dup6 2-3
s5pt5mini pot fi recuperate.
Prepararea paslei de miere qi zahdr
pent ru hrgnirea albinelor se face mul t
rnai simplu: se pun pat ru p5rti zah5r
pudr5 intr-un vas de tab16 drept un-
ghiular, peste care se toarn5 i n st r at
uniform o part e de miere incrilzitg
bine. Se agazg cut i a intr-o incapere
c5lduroasg si peste 10-14 zile in-
HRANA ALBINELOR
2 23 HRANA ALBINELOR
treaga cantitate de zah5r a fost p5-
truns5 de miere, f5cindu-se un amestec
absolut uniform. Dac5 in cutie, inain-
t e de turnarea zah5rului s-a agezat o
bucat5 de celofan sau de material
plastic, atunci pasta rezultatl in acest
timp se scoate afar5 foarte ugor sub
forma unei pl5ci gi este t5iat5 in
scalupuri dup5 dorint5. Un al t mod
practic de a prepara pasta repede gi
ugor milrind doza de miere, se face
astfel: peste 3 p5rti zah5r pudr5 se
toarn5 o parte miere inc5lzit5. Se
pgstreaz5 intr-o camer5 caldl. Dup5
2 4 ore, zah5rul este p5truns de canti-
tatea sporit5 de miere astfel c5 el
poate fi frsmintat, far5 a se forma coco-
loage. Pasta trebuie s5 fie aga de con-
sistent5, inclt s5 nu adere pe min5.
La proportia sus-amintit5 ea este prea
moale, dar se adaug5 putin praf de
zah$ir gi se fr5mint5 ugor. Pasta astfel
f5cut5 se p5streaz5 mult5 vreme in
vase ermetic Inchise, pentru a se
mentine fraged5 gi ugor de scos. Alt-
fell mierea fiind higroscopic5 va ab-
sorbi din aer ap5, iar deasupra apare
u n mic strat lichid. fn acest caz, li-
chidul se scurge gi pasta frgmintindu-se
di n nou cu zah5r pudr5, se pune la
loc in vas.
Pasta se d5 albinelor intins5 pe un
tifon intr-o singur5 foaie gi se agaz5
deasupra ramelor in dreptul ghemu-
lui, acoperind-o cu o hirtie cerat5.
Pasta pentru hrana mdtcilor expe-
di at e in colivii este f5cut5 din miere,
zah5r qi p5stur5. Aceast5 past5 are
cam aceeagi component5 ca gi cea de
rnai sus, ad5ugindu-se numai 7%
p5stur5 scoasg dintr-un fagure, care
se freac5 bine cu miere gi apoi totul
se fr5mfnt5 cu pudra de zah5r pin5 se
obtine un amestec consistent. Pasta
se prepar5 cu 3-4 luni inainte de
prim5var5 p5strind-o In borcane bine
inchise g i ferite de luming. fnainte
de a pune pasta in tuburile coliviilor
de expeditia m5tcilor, ea se fr5mint5
bine intre degete; astfel se inc5lzegte
putin gi se introduce ugor in tuburi.
V.n. Expedidierea mcitcilor.
I1 Hrdnirea de stimulare, at i t
de necesar5 pentru extinderea pu-
ietului in prim5var5 gi toamn5,
este obligatoriu s5 se fac5 in loca-
lit5tile unde lipsegte culesul in aceste
dou5 epoci din an. Albinele igi extind
puietul numai dac5 g5sesc hr anl in
stup, or afar5 in natur5, sau oferit5
de stupar. Atunci ele hrgnesc matca
rnai abundent cu Ijptigor, iar puietul
se extinde in cuib. f n acest scop, api-
cultorul ofer5 albinelor afar5, sau in
stup, o hran5 preparat5 fie cu miere
diluat5 care dB rezultate foarte bune,
fie cu zah5r aromatizat cu ceaiuri, fie
sub form5 de zah$ir cristale care d5
rezultate rnai hune chiar decit sub
forma de sirop. fn principiu, orice fel
de stimulare creeaz5 in stup o stare de
excitare, de euforie gi bun5 dispozi-
tie care are ca efect extinderea puie-
tului in cuib. Mai mult chiar, s-a con-
st at at prin observatii comparative cii
in coloniile unde s-a intervenit cu
o hran5 stimulativii, albinele aveau in
gugi o mare cantitate de enzime fat5
de continutul gugilor albinelor din
coloniile care nu au fost stimulate.
Cum enzimele sint secretii glandulare
foarte folositoare puietului, se intelege
c5 in coloniile stimulate puietul va
avea un potential superior. Hr5-
nirea stimulativ5 nu trebuie f5cut6
numai atunci cind este nevoie, c5ci
se poate ca unele colonii sub impulsul
stimullrii, s5 intre in frigurile roitului.
Hr5nirile de stimulare se aplic5
rnai ales la coloniile mediocre ca popu-
latie - la care rezultatele sint mult
rnai evidente fat5 de cele cu popula-
t i i mari. f n schimb observatiile au
dovedit c5 in coloniile rnai puternice
HRANA ALBINELOR
224 HRANA ALBINELOR.
si cu un cuib deja extins la iesirea di n
iernat, hranirea de stimulare nu are
un efect asa de spectaculos.
o La coloniile cu mari rezerve de
hran5, d5 rezultate foarte bune o sti-
mulare mecanicci V.n . Tehnica apicolci,
luna martie, stimulare mecanicg.
fn general, hr6nirea stimulativ5 de
prim6var6 se incepe cu 50-60 zile
inaintea aparitiei marelui cules, in
raport de regiune. Ea se repeta toamna,
pentru ca albinele s5 creasc5 cel putin
2-3 generatii de tineret, care s5
infrunte greut5tile iernii gi cele di n
viitoarea prim5var5. Desigur c5 f5-
cind hrgnirea stimulativ5 i n prim6-
var6 rezultatele si nt mul t mai evi-
dent e pentru extinderea puietului.
Atunci, albinele grisesc nectar, dar
mai ales polen proaspAt, iar hrana
stimulativ5, d5 un impuls mai mare
acestei extinderi. In schimb in toamn5,
albinele nu g5sesc nectar si polen
decit intr-o m5sur5 mult mai redus5,
nat ura are t endi nt 5 spre potolirea rit-
mului de creatie, totul incepe s5 se
restring6, matca este obositii dups
sase luni de ouat , iar in colonie apare
instinctul de frinare a dezvolt6rii
cuibului. De aceea pentru a determina
albinele s5 nu-si incetineze ciclul de
reinnoire a generatiilor si a le da im-
presia cB afar5 culesul nu a incetat,
se face neap5rat o hrgnire stimula-
tiv5, cu care ele sustin puietul di n
cuib, f5r5 s6 consume di n rezervele
de iarn5. Atunci apicultorul introduce
2-3 faguri goi la mijlocul cuibului
pentru ouat si incepe hr5nirea de
stimulare care d6 rezultate bune numai
in aceast6 situatie.
@ Hrcinirea stim uLa&&je toamn&dri
rezultate bune mai ales in coloniile
cu m5tci n5scute spre sfirsitul verii.
Cind ins5 apar zile in care stupul de
control de pe cintar inregistreazg ur-
c5ri de 250-300 g nu este nevoie s5
se dea hran6 de stimulare, c5ci acest.
mic cules este el insusi o stimulare
pentru extinderea puietului. Deci stu-
parul trebuie s5 urm6reasc5 at ent
cintarul de control si intervine atunci
cind sporul natural a incetat.
Oricind s-ar face hr5nirea de stimu-
lare, fi e toamna sau primGvara, tre-
buie ca in st up albinele sri aib5 rezerve
indestul5toare, singurele care le dau
siguranta c5 puietul nu va r5mine f6rl
hranri.
De aceea, in primrivar5 si toamnci,
stuparul trebuie s& fac5 mai intii o
masiv5 hr6nire de aprovizionare in
stupii far5 rezerre suficiente. Hrana se
d5 in fiecare sear5, citeva zile in sir,
ci t e 2 kg, pentru ca apoi s5 continue
cu o hrrinire de stimulare pin5 la apa-
ri t i a culesului principal. V.n. Tehnica
apicold, hranirea de stimulare, august,
martie, aprilic, mai.
Hrcinirea de stimulare in prim&-
vard trebuie facut5 cu mul t l prudent5
-
incepindu-se cu cant i t st i mai reduse
in raport de puterea fiec6rei colonii gi
extinderea cuibului. Est e nevoie de o
astfel de m5surR pe nt ~u ca hrana dat a
s6 fie consumat5 in intregime de puiet.
De asemenea, stuparul trebuie s5 tin5
seam5 si de unele zile reci care se pre-
lungesc adesea in prirniivarti. Dacl
hr5nirea cu polen sau inlocuitor de
polen s-ar da permanent i n cant i t st i
mari, albinele consumindu-le fgi in-
carca intestinul prea mul t , iar acest
abuz va avea urm5ri rele. Excesul de
albumin6 (ca orice exces) duce la
consecinte grave, di nt re care aici sem-
naliim deocamdaJ5 numai intoxicatia.
V.n. Toxicosd. f n schimb, coloniile
c5rora li se d5 hran5 suplimentar5 de
stimulare, afar5 de ceea ce au ca re-
zerv6 in st up, cresc larve mai bine
dezvoltate. CercetBtorul 0 r o s i P a 1 1
a g5sit c5, de pildii, i n coloniile crescii-
toare de m5tci hr5nite suplimentar
HRANA ALBINELOR
225 HRANA ALBINELOR
- --
larvele la 3 zile si nt rnai grele cu
10-32 mg, iar cele de 6 zile si nt
rnai grele cu 2,09 mg fafri de cele
nehr5nite.
Orice fel de stirnulare va incepe cu
doze reduse, de 200-400 g la 2-3
zile o datii, oprite dup5 o s5pt l mi n5
tji reluate apoi, c5ci albinele depozi-
t eazl aceast5 hran5 in mod obipnuit
i n fagurii di n mijloc, unde esle mai
cald, deci tocmai acolo unde trehuie
s l se extind5 cuibul. Dac,? aceastii
hrl ni re se face l a inceput cu intreru-
peri, adic5 o siiptlminfi se hl5negte
gi al t a nu, albinele vor consuma in
cea de a doua s l pt l mi nl prisosul qi
vor avea loc s5 ext8indii cu~bul , acolo
unde ele ar fi pus 11rana. Aceastri
m5surii ins6 nu se va respecta decit in
primele 2--3 slptrimini de la incepu-
t ul hrgnirii de stimulare, apoi ea se
va continua marind numl rul zilelor
de hr5nire in detrimentul celor de
pauz5, ciici pe m5sur5 ce cuibul se
miiregte, albinele consum6 rnai repede
dozele dat e, pin5 se ajunge ca dupri o
lun5 de la inceperea primgverii ea s5
se dea zilnic. f n uni t 5t i socialiste mari
operatia e greu de fricut, de aceea se
recomandl stimularea la 3-4 zile
dar cu cant i t l t i rnai mari.
I n functie de substanla cu care se
face hrl ni rea se face qi dozarea. Pasta
cu pl st ur5, miere cristalizatii tji f5in5
de soia degresat5, se va da albinelor o
d a t l pe s5pt5min5 cite 500 g de fiecare
dat l . Cind ins5 se dri sirop de zah5r
cu drojdie sau lapte, dozele sint mai
mici qi se dau la intervale mai scurte.
Est e bine ca in prim5var5, numai in
primele zile al e hr5nirii de stimulare,
s5 se adauge i n sirop cite 100 000 U.I.
penicilin5 l a l i t rul de sirop ce se
servetjte la t rei zile gi cel mul t de t rei
ori, dupa care hrl ni rea de stimulare
continua f5r5 nici un amestcc cu ant i -
biotice. Hrl ni rea de stimulare se face
in douri feluri: afar5 di n st up, deci in
naturli, gi in ir~teriorul ~ t i ~ ~ i l l t ~ i .
@ Slinlzclarea in nalurci, in afura
stupului, cu polen pulbere o poate face
numai stuparul carc fiind cu totul
izolat intr-un Ioc perfcct adfipostit,
hriineqte albinele sale lie cil p ~ l c n ,
sau in lipsa acesluia cu inlocuitori
dc polen asezati in stupin8 putin mlri
departe, feriti de ploaie ,si vi nt . Po-
lenul adunat in var5 de albine qi colec-
t at , bine uscat, sc pulverjzeazii fin cu
ajutorul unei ripnite eleclrice. In
ljpsa acestui polen se poate folosi cel
de porumb, iar cind qi acestn Iipsegte,
pot fi folosiji inlocuitori de polen ca:
drojdia uscala gi pulvcrizal5, lapte
praf sau f5in5 de soia degresat5 bine
uscat5. C. L. I; a r r a r recomandri
in aceast5 privinf5 rnai multe formule
gi anume: patru parti f5in5 dc soia cu
o parte lapte praf, sau nouti pRrti f5in5
de soia ~i o parte de drojdie, sau gase
pl r t i fain5 de soia, cu o parte drojdie
furajerg pulverizat5.
Amestecul se pune intr-un capac de
st up intors cu gura in sus aqezat la
soare ling5 un zid cald, ferit de vi nt .
Cu citeva picHturi de miere puse di n
loc i n I OC, pe suprafala stimulentului
pulverizat, se at rag albinele din stu-
pin5, care duc repede in st up aceast i
pretioas5 hran5.
Se pare ins5 c5 t ot H a y d a k
este cel care a g5sit cea mai bun5 for-
mu15 de hranri stirnulent5 afar& in
naturA in stare uscat5, r r i n urmjtoarca
combinatie: lrei part i friin6 dc soia
degresat5, o parte drojdie uscalH gi o
parte lapte praf degresat.
e Stimularea in naturci cu sirop de
miere sau de zaha'r; mierea se ofer5 al-
binelor di l uat 5 cu 56% ap5. f n lipsa
mierei se d6 sirop de zahBr in propor-
t i e de 4C-45%. Hrana se pune l a o
di st ant 8 de 15C-200 m de stupinil,
intr-o poi anl de pildure, sau ir-tr-un
HRANA ALBINELOR
226
HRANA ALBINELOR
lan cu o cul t uri oarecare. Ea se toarnl
in uluce de lemn peste care se intind
betigoare care plutesc gi nu l asi albine-
le s5 se inece.
Acesta este cel rnai bun mijloc de
stimulare ci ci , in primul rind albi-
nele au impresia unui adevi rat cules,
ceea ce contribuie la o stare euforici,
creind in colonie acea excitatie a cu-
lesului despre care am amintit rnai
inainte; atunci m~ t c a este hr i ni t i
din belgug, ceea ce se va traduce prin-
tr-o cregtere mare a numirului cule-
gitoarelor. f n a1 doilea rind, faptul c i
albinele duc in zbor rnai de departe
acest pseudo nectar, ii incorporeazi
in zborul de intoarcere la stup, sub-
stante organice foarte folositoare pen-
t ru transformarea lui calitativi, f at i
de cel pe care albinele il iau din hriini-
torul aflat in stup. Albinele inapoiate
de la acest cules intens cu gugile pline
de hrani , incep s i faci dansurile carac-
teristice culesului ca gi cind ar aduce
nectar din flori. f n stup se creeazi
astfel o reactie deosebitii care deter-
mi nl mstca s5 depuni gi rnai multe
oui .
Siropul de miere sau de zahi r dat
albinelor pentru stimulare in naturd
nu trebuie s5 fie prea dens ciici acest
lucru determini albinele la furtigag;
densitatea lui s i fie mi ci , de cel mult
400 g.la litrul de api . Apicultorii ita-
lieni care fac curent astfel de hriiniri
stimulative dilueazi siropul orien-
tindu-se dup5 frecventa albinelor la
hrinitor: cind ele sint putine ca num5r
inseamnii cd solutia este prea apoasi
vi deci proportia de zahir trebuie ma-
r i t i ; dacg vin prea multe albine gi
sint nelinigtite, este semn c i s-ar pu-
tea Pncepe un furtigag in prisaca qi in
acest caz se dilueaz5 solutia.
Eqte bine ca stimularea in nat ur i s i
se organizeze chiar acolo unde se gtie
cd va fi viitorul cules de pri mi vari ,
~- .
cum ar f i de pi l di la pldurea de salcfm
unde obignuit se transports stupina
in pastoral. f n acest caz transportul se
va face devreme, dupii 20-25 martie
ca stimularea s i inceapi cel putin
cu 50-60 de zile inaintea aparitiei
culesului mare de la salcim care este
in jurul datei de 16 mai. Albinele vor
putea culege in linigte siropul dat
chiar in zilele cind in alte stupini din
afara padurii albinele vor sta strinse
in stupi din cauza frigului gi vinturi-
lor tari. Cantitatea totalti d a t i pe zi
va fi in raport de numirul stupilor
aflati pe vatra respectivii, fgri sii de-
piigeasci 230-300 g pe zi de stup,
adi ci at i t cit trebuie unei colonii ca
s5 gi-1 consume f i r 6 s5-1 depoziteze ca
rezervl. f n felul acesta cind va apare
marele cules mierea din faguri nu Ira
avea in ea nimic din hrgnirea stimu-
lent5 cu zah5r. Operatia se face la ore
fixe gi rnai spre seari, cind albinele
din alte stupini mai deptirtate s-au
retras spre casi , iar cele proprii il
duc repede in stup gi au t ot timpul
s5-1 prelucreze in cursul noptii. De-
sigur cd intr-o astfel de hr5nire sint
dezavantajate coloniile rnai slabe, cu
un numiir de culegitoare redus, or
aceasta este tocmai un bine, ciici con-
servi energia acestor colonii. Situatia
se va echilibra ugor de ciitre stupar
care la citeva zile i a de la stupii pu-
ternici cite un fagure cu sirop depo-
zitat gi-1 d i coloniilor slabe ping ce
ele se intiresc, ajutate concomitent
gi cu puiet ci pi ci t .
8 Spre toamn5 hrinirea stimulativti
in natur5 se mai face yi cu ajutorul
sucurilor jructelor zaharate cum sint
pepenii verzi. Apicultorii sovietici
folosesc anume varitsti de pepeni verzi
care au un pr oc e ~t de peste 12-14s
zahiir, taie felii gi le Pntind pe scln-
duri i n prisacii. De citeva ori pe zi re-
innoiesc t i i et ura feliilor pentru a
HRANA ALBINELOR
227
HRANA ALBINELOR
pune la dispozitia albinelor al t rind
de celule cu suc zaharat. !$i la noi
apicultorii din nordul regiunii Do-
brogea mai ales stuparii lipoveni fac
adeseori hr5niri de stimulare cu suc
de pepeni, dar intr-o mic5 m5sur5.
f n regiuni cu livezi albinele de ase-
menea se stimuleaz5 natural cu fruc-
tele prea coapte gi cr5pate.
Acolo unde ins5 albinele fntr-adev5r
g5sesc substante dulci gi se stimuleaz5
activ, sint regiunile viticole cu vite
nobile. Viile cu produc5tor direct
sfnt adeseori neglijate de albine. Stru-
gurii bine copti au un procent in-
semnat de zahgr, de la 14 la 20%.
Viespile sint premergatoare albinelor
fn sfigierea bobitelor cu mandibulele
lor zimfate, puternice gi ascutite.
Albinele nu pot rupe pielita bobitei,
mustul ce se scurge este luat cu grab5
de albine gi dus in faguri unde este
transformat in miere. Acest cules din
natur5 , favorizeaz5 in toamn5 extin-
derea cuiburilor.
e Hrcinirea de stimulare in interio-
rul stupului. Aceasta se face intotdea-
una cind cea in nat ur l nu se poate
aplica, fie cii sint in imprejurimi alte
stupini, fie c5 timpul de afar5 este
potrivnic zborurilor. Albinele sint ne-
voite atunci s5 stea in stupi, la adii-
post, gi cum totugi extinderea puie-
tului nu trebuie intreruptii, ci din
contra, mereu extins5 pentru a avea
la timp culegiitoare suficiente, hr5-
nirea se face in interiorul stupului.
Aceast5 hr5nire se execut5 in mai
multe feluri: prin desc5p5cirea faguri-
lor agezati dincolo de diafragm5;
prin pulverizarea ramelor cu sirop
printre faguri sau pe suprafala de sus
a lor ridicind ugor podigorul; prin
hr5niri cu sirop, cu ceaiuri, sau cu
miere; cu pasta cu polen sau p5sturii
amestecatii cu miere cristalizatii; cu
sirop amestecat cu unele substante
proteice fnlocuitoare ale p5sturii cum
sfnt: drojdia de bere, praful de lapte,
f5inuri diferite, glicerofosfat, uree gi
alte substante protcice.
S5 le descriem mai jos pe fiecare,
pentru ca apicultorii sti le aleag5 pe
cele care le convin.
o Stimularea prin faguri cu miere des-
c6pcicilii nu este la fel cu cea descri~6
la hrinirea de necesitate. Acolo se d5-
deau coloniei o data 2-3 faguri plini
cu miere pugi in cuib, pe cind la sti-
mulare se pot folosi faguri cu mai pu-
tin5 miere, pe care apicultorul o
desc5p5cegte din 4 in 4 zile pe o supra-
fat5 de 2-3 dm2 gi o pun dincolo
de diafragm5; albinele, trecind pe sub
diafragm5 iau mierea desc6p5cit5 yi
o transport5 in fagurii cuibului for-
mind coroane in jurul puietului. Al-
binele transport5 mai ugor gi deci se
stimuleazii mai activ cPnd duc hran5
stimulativ5 in cuib printr-un orificiu
de 1,5-2 cm diametru f5cut- la treimea
inferioar5 in diafragmii, decit dac5
o duc pe sub aceasta, deci printr-un
loc cu o temperaturg rnai sc5zut5, rnai
ales intr-un timp rece, cind ele eziti s5
coboare. La coloniile slabe, cu putine
albine, fagurele desc5pBcit se punechiar
lfng5 cuib, anume pentru cii pe timp
rece albinele nu mai iau mierea din
partea neocupat5 a stupului qi deci
hr5nirea stirnulent5 sub aceastii form5
nu-gi atinge scopul. Desc5pgcind o
dat 5 la patru zile cite 3 dm2 de fagure,
albinele vor fi stimulate cam cu
250 g de miere ceea ce este suficient
pentru orice colonie. Desc5~5cirea se
face cu furculita special5 de descgp5cit
sau cu un cutit hine ascutit gi cald.
Desc5~Bcirea lagurilor nu se Tra face
in slupin5, ci in depozitul de faguri.
Mai este gi un al t fel de a oferi al-
binelor fagurii cu miere desciipilcitii:
ei se pulverizeazti pe deasupra cu apti
ctildu$Zi qi se aqazti culcati p e deasu-
HRANA ALBINELOR
228 HRANA ALBINEMR
pra ramelor cuiburilor. Dedesubtul
lor se pun gipci pentru ca albinele s i
poat6 circula gi s6 ajungi bine la ce-
lulele cu miere de deasupra lor; peste
faguri se intinde o mugama sau o foaie
de polietilentl, iar deasupra se agazi
o saltea de tifon in care se pun paie,
talag sau cilti de cinepi, ca s i t i ns
de cald coloniei.
a Slimularea cu sirop si drojdie.
La sirop se va adiuga drojdie liche-
fiat5, in proportie de 50 g drojdie
proaspiti sau 12 g drojdie uscati la
fiecare litru de sirop. Siropul se pre-
pars astfel: se fierbe cantitatea de
ap5 necesara pentru toti stupii cesint
de hri ni t , socotind c i zilnic fiecare
st,up va primi o dozi de minimum
200 g sirop. Se incepe ins5 cu o dozi
de 100 g timp de citeva zile gi apoi se
mtiregte. Se va tine seama c i pentru
obtinerea unui litru de sirop cu o
concentratie potrivit6, in astfel de
hriniri sint necesari 650 ml ap5 gi
650 g zahgr; apa clocotiti se d i de o
parte de pe foc gi se adaugi pe incetul
zahirul invirtind lichidul cu o lin-
guri lungs, pentru ca zah5rul s5 se
topeasci complet ; drojdie proaspiti
din cea pentru piine se frimintil sepa-
rat cu 2-3 linguri de zahir tos
intr-un castron de portelan sau de
tab15 zmtiltuiti, cu dosul unei linguri
de lemn; drojdia se lichefiazi de la
sine fiicindu-se ca o smintini. Se pune
apoi lingi o sobi cald5 pin5 incepe
sri fermenteze, apoi se t oarni peste
sirop gi se pune din nou la un foc iute,
clocotind impreuni 2 - 4 minute pen-
tru distrugerea fermentilor. Se dgl a
o parte t i cind este i nci cal di se
adaugi de fiecare litru de sirop 500 g
miere putin incilzitg inainte, pentru
a se amesteca bine cu siropul. Siropul
se d i albinelor cald, cici in felul
acesta este si rnai stimulator gi ele
11 consumi repede. Deoarece, ca orice
substanti albuminoidi, in afar5 de
polen, siropul acesta nu se poate pis-
tra in bune conditii in stup, cantitii-
tile administrate o dat a vor fi reduse.
Cantitatea de drojdie trebuie sg varieze
in functie de perioada de hrinire im-
preung cu cantitatea de sirop dat i ,
incepind cu 10 g drojdie ping la cel
mult 50 g la litrul de sirop.
e Ceaiurile stimulative nu numai cii
stimuleazi, dar ele au gi proprietgti
medicamentoase, mai ales in bolile
aparatului digestiv, cum sint diareea,
constipatia etc. Preparate separat se
adaugi in sirop, impreuni cu o canti-
t at e de miere. Ceaiurile se dau zilnic
calde gi in mici cantitati; temperatura
potriviti este cea a vasului cu ceai
at i t cit poate fi tinut in mfini f i r 5 a
frige. Siropul se face dupi formula
urmlitoare: la 1,5 litri a p i co fierbe
se adaugi 1,5 kg zahir care se dizolv5
rezultind deci 2 1 sirop. Separat se
preparg infuzia de ceai, V.n. Ceaiuri.
Se strecoarR gi se toarni in sirop; se
mai adaugA douii lingurite de miere,
deci cite una la fiecare litrudelichid.
SA nu se faca greseala de a se pune
plantele la fiert, ci turnind peste ele
apa in fierbere, se va face o infuzie.
In privinta plantei c o d a pricelului
gi cireia prin Banat i se mai spune
alunele sau sorocinR, s i se culeagg
numai din cele care au florile albe,
c5ci rnai sint dou5 varietiti cu flor;
galbene gi altele roz; acestea din ur mi
nu sPnt bune pentru ceaiurile albine-
lor. Ceaiul sri fie proaspit ficut.
e Hranii din sucuri de legume ames-
tecate cu sirop de zahir, d i rezultate
foarte bune. Multe din ele contin fi-
toncide V.n., care distrug multi mi-
crobi nocivi din intestinul albinelor
gi astfel le prelungegte viata. De pildi,
cercetitorul N.S. K u 1 i c o v a stabilit
c5 25 g suc de ceapi la litrul de sirop
cu care se hrsnesc albinele le prelun-
HRANA ALBINELOR
229
HRANA ALBINELOR
a
gegte viata pin5 la 87 gi chiar 93 zile.
Hrlnirea poate fi prelungitg oricit
f5rg risc. Cu aceeagi cantitate de suc
de usturoi s-a prelungit viata albine-
lor pin5 la 65 zile, dar dac5 s-a dat
f5r5 intreruperi, durata lor de viat5
a sctizut la 13 zile.
Sucul se obtine trecind leguma res-
pectivti peste o rtiz5toare de zarzavat.
Pulpa obtinut5 se preseaz5 intr-o
mic5 pres5 din cele folosite de gospo-
dine la prepararea bulionului. Sucul
se trece apoi printr-un tifon gi se
amestec5 cu siropul. Sucul de morcov
se d5 in doz5 de 100 g la10 litri sirop,
dar cu intreruperi.
e Hrdnirea de stirnulare cu zahdr
tos. Zah8rul tos se d5 intr-o cutie ci-
lindric5 cu o capacitate de 8 litri in
care se toarn5 5 litri ap5 gi 5 kg za-
h5r; capacul din tab15 se ingurubeazg ;
el are o t5ieturii circular5 in diame-
tru de 6 cm pe care se lipeyte cu co-
sitor o sit5 de alamti cu 28 fire de sir-
m5 la cm. Peste sit5 se pune provi-
zoriu o pinzii intinsti, rgsturnind pe
palmi cutia cu zah5r yi ap5, care se
clatinti bine pentru ca zah5rul s5 se
umezeascZ gi s5 se decanteze pe sit5.
Atunci cutia se pune pe gaura de
hr5nit a podigorului, retrtigind fn
prealabil plnza. Albinele sug siropul
ce trece prin si t i , hrinindu-se pu-
ietul f5rti pericol de furtigag.
Sub form5 de cristale zah5rul tos
se d5 in jgheabul .ramei hr5nitor age-
zat ling5 cuib sau agezat pe un carton
ce st 5 peste letigoarele silperioare ale
ramelor, deci sub podigor. Astfel ei
pot da o dat a cite 1-1,5 kg zah5r
pentru o perioad5 rnai lung5.
Coloniile puternice PI consum5 rnai
repede decit cele slabe, care citeodatti
chiar 11 gi elimin5 din jgheab; cu
vremea ins5 gi ele se deprind cu astfel
de hrinire recornandata mai ales in
prim5verile reci, cu conditia ca sti
fie impachetat cuibul, iar numllrul
de rame rnai redus. Albinele sltnt a-
trase la hranitor, stropind suprafata
zahtirului cu o solutie de ap& cu mie-
re, sau chiar numai cu ap5 simplti,
dar s5 aib5 acolo o lingwitti, de
miere pus8 in jgheab. Pentru com-
pletarea cu albumin5 a hranei, se
adaugti 5% praf de lapte. Albinele
dizolv5 zah5rul cu secretia glandelor
toracice gi faringiene, ceea ce deter-
min5 ca in sirop s5 se inglobeze un
procent de diastaze de trei ori rnai
mare decit in mierea de flori, rnai
ales cind zahirul e din cel cu cristale
mici. Siropul acesta este asemBn5-
tor in mare parte cu mierea.
Totugi munca de transformare a
zahtirului in miere uzeaz5 albinele
ceva rnai mult decit hrsnirea cu si-
rap, care este rnai aproape de hrana
natural5. f n Germania sezonul api-
col se consider5 terminat la jum5ta-
tea lunii iulie gi stupii se hr5nesc
stimulent cu zah5r cristale gi 5%
lapte pulbere pin8 la 1 septembrie.
In acest timp albinele preg5tesc con-
tingente insemnate de albine tinere.
Ei orinduiesc inc& de atunci cuibul
de iarnl, iar daci rezervele nu sint
indestultitoare, completeaz5 dife-
renta cu sirop de zahtir in proportie
de 3 1 apg 2 kg zahar dind odatti 1-
2 kg. Realimentarea o fac prin sita
podigorului, pe cartonul ce stti peste
spetezele superioare ale ramelor din
cuib. Acest fel de hr5nire elimin5
furtigagul, iar dup5 observatiile cer-
cet5torului american G.H . C a 1 e, dat5
In prim5var5, reduce mult roitul.
Aceast5 hrtinire se face mai ales pe
timp cald, c6ci albinele iau zahgrul
rnai repede gi rnai ales in coloniile
puternice; cele slabe il, iau prea incet
gi deci rezultatele stimultirii nu se
prea vi d. Dupti datele publicate in
revista german5 ,,BiennenvaterU nr.
HRANA ALBINELOR
230 HRANA ALBINELOR
3, 1957, reiese cii albinele astfel sti-
mulate au crescut cu 11 308 celule
cu puiet rnai mult, fat5 de stupii
martori c8rora nu li s-a fiicut aceas-
t g hrrinire. Deci s-a realizat in colo-
nie in felul acesta 1,100 kg albing
culeggtoare. Rezultate gi rnai bune
cu aceast8 hrgnire uscats cu zah5r
s-au obtinut atunci cind la 1 kg za-
hsr pudrg s-au adgugat 50 g lapte praf
degresat in proportia argtatg mai sus,
oferitg albinelor intre dou5 culesuri.
Aceasta se intimplg intre termina-
rea culesului de la salcim ce are loc
obignuit la 15- 20 mai gi inceperea
culesului de la tei, care are loc, dup5
30 de zile. In aceastg perioadi, dacg
albinele sPnt stimulate cu hrani us-
cat5, se mentine starea lor de activi-
tate, iar matca nu-gi rnai mic~oreaz5
ouatul. Astfel se pregritesc albine
tinere pentru culesul de dup6 tei,
datoritg albuminei bogate pe care
ele o ggsesc in praful de lapte smin-
tinit, amestecat cu zali5r.
e Hrdnirea de stirnulare cu lapte
d5 rezultate bune, folosind formula
urmgtoare: se incglzegte 1 litru lapte
pfn8 aproape de fierbere, adicg 60"
f8r5 sii clocoteasc8; atunci se pune
pe fncetul zah8r amestecind bine
ping se dizolvii. Apoi se ]as5 si5 se
rgceasc8 ping la 40". Se oferg albine-
lor la inceput cite 50 g, mgrind cu
fncetul doza zilnic5 ping se ajunge
la un consum de 300 - 320 g pe mB-
surg ce puietul se extinde. Cind in
loc de zah5r se folosegte mierea re-
zultatele sint qi rnai bune. Formula
este urmgtoarea: un litru lapte in-
tegral proaspgt se fierbe cu un litru
apii; cind s-a rBcit ping l a 30C se
adaugg un litru de miere (1,450 kg).
Se dii cite 250 g l a inceput sau 500 g
la doul zile.
e Hrdnirea de stirnulare 'cu fdind
de soia degresatg ~i alte substante
stimulente este cea rnai rBspindit5,
in diferite formule: unii folosesc Base
p5rti fain3 de soia qi o parte drojdie
uscat5 bine amestecat5 gi legat5 cu
miere groasg ca o pastii; altii folo-
sesc reteta urm6toare: 1,250 kg mie-
re, 400 g fginii de soia, 400 g drojdie
uscat5 gi 1,600 kg zahgr pudrg, ca
o pastg; altii fac un amestec din
nou5 p5rti filing de soia, o parte droj-
die uscat5 de bere qi zece prirti miere
sau gase plrpi f8in8 de soia, trei pgrti
lapte praf smintinit, o parte drojdie
de bere pulbere uscat5 qi zece piirti
miere; al t amestec este fscut din
300 g fging de soia impreung cu 100 g
praf de lapte, 100 g drojdie de bere
uscat6 gi pulverizatg, 50 g pgsturg
sau polen uscat qi pulverizat, se a-
mestecii cu 1,350 litri sirop, f8cut
din 600 g zah3r la 1 litru apg.
F o r m u l a l u i C a l e : 75 piirti
fgin6 de soia degresatg, 25 pgrti po-
]en gi 400 g miere sau sirop dens. El
hrgnegte fiecare colonie cu astfel d e
turte in proportia adoptatii de F a r -
r a r, dind fiecrirei colonii 3-4 t ur t e
de cite 900 g in t ot sezonul, cu re-
zultate foarte bune.
F o r m u l a l u i F a r r a r : La
60 g polen se adaug5 150 g apg, apoi
300 g zahgr gi se freacg bine pfnii la
o completg amalgamare. Atunci se
adaug5 incet 150 g fain3 de soia de-
gresatg, amestecind totul perfect. Se
obtin astfel 690 g de amestec, care
dat albinelor sub form5 de turte,
puse sus, peste rame, sub podigor,
ajutii sii se creascii 5 000 de albine
tinere. Cind polenul a fost rnai intljl
muiat cu apg caldii Intr-un vas, qi
numai dup5 aceea s-a adgugat si-
ropul gata fgcut, rezultatele au fost
gi rnai bune.
F o r m u l a l u i H a y d a k : 100g
polen fmpreung cu 300 g f8inii de
soia degresat5 se amestecg cu 800 g
HRANA ALBINELOR
23 1 HRANA ALBINELOR
sirop dens 'de zahir ficindu-se un
aluat care se d i albinelor sub formi de
t ur t i . Cu un kg de t ur t l astfel prepa-
rat5 se obtin 6 000 de albine tinere.
e Hrdnirea stimulentd uscatd. Cer-
cet6torul H a y d a k M . a fscut
unele PncercZiri reugite de amestecuri
uscate de fiin6 soia, cu alte produse
uscate; rezultatele fiind foarte ins-
tructive sint redate in tabelul 2.
t i a lui, nu poate s l egaleze continu-
tul gi substantele plsturii preparate
de albine din polen. Plstura zdro-
bit6 gi f i cut l pulbere, amestecati
cu miere ugor cristalizati, aga cum
s-a ar i t at rnai inainte, rimine cel
mai bun fel de a ajuta albinele in
pri mi vari cind le lipsegte p6stura
in stup.
In general substantele inlocuitoare
Rlloacltatea lllerltelor retete de amestecurl uscate contlntnd liilna sola asupra dezvoltiirli
colonlel de alblne
Din datele obtinute de Haydac se
vede c i f5ina de soia in amestec cu
drojdia uscati determini o cregtere
de doui ori mai mare a puietului din
stup, decit atunci cind se amesteci
cu polen.
Dar stocajul de lungi dur at i a droj-
diei fi micgoreaz6 eficacitatea. In
schimb dindu-se f6ina de drojdie cu
polen, rnai ales la sfirgitul celei de-a
doua gi a treia decad6 a experientei
s-a dovedit c i puietul crescut, a fost
de patru ori' mai mare ca numi r, fat6
de cel hri ni t cu f i i ni de soia ames-
t ecat i cu praf de lapte. De asemenea
fiina de soia degresat6 prin dizolvare
la temperaturi i nal t i qi uscatl, ci -
reia nu i se l asi rnai mult de 5-7%
grisimi, este buni , rnai ales cind se
d i 'in amestec cu alte componente.
Fl r 5 indoiali cri oricit de bun ar
fi inlocuitorul de polen gi combina-
de polen care se dau in hrana de sti-
mulare, sint bune dacg se oferi al-
binelor in conformitate cu prescrip-
tiile ari t at e rnai sus. Nu trebuie s6
se mireasci dozele de combinatii,
cici se poate ajunge la rezultate dia-
metral opuse. De pildi, laptele din
care s-a scos smintini sau laptele
transformat in pulbere, nu trebuie s i
depigeasci proportia de 5% in dife-
rite amestecuri, cici altfel devine
toxic pentru albine.
In timpul primriverii, pin5 apare
polenul nou in flori, rnai ales cind in
stup nu sint rezerve, albinele cautii
s6-1 inlocuiascri cu alte produse sau
compugi ce le gisesc sub formi de
pulbere naturals. Ele se agat i de
orice bsnuiesc c i le-ar fi de folos in
aceasti directie. Autorul a vi zut al-
bine avind In cogulete pulbere f i ni
de la rumegugul unui fieristriiu, OF
Substante adgugate
la faina de pentru
hrana albinelor
Praf de lapte
Polen
Drojdie medicinal%
Drojdie o bi ~ nui t i (praf)
Eficacitatea substantelor de polen
cf t e celule
cu puiet
au capacit
1 273
1238
2 400
2 150
Total celule
cu puiet
2 324
1 940
3 584
3 845
Ctte celule cu
puiet deschis
mai erau la
terminarea
experientei
1 046
702
1 144
2 231
Procentul de
celule cu puiet
capacit
%
1,o
2,o
2,o
1,7
Procent total
a1 celulelor cu
puiet capacit
g i deschis
1,2
1,o
1,o
2
HRANA ALBINELOR
232 I-IRI$CA
praf de cirbune, uneori t i argilii pul-
verizats, fsin5 de l a mori etc. Unele
din aceste substante au ceva hidrati
de carbon gi azotati in ele.
I I I . Hrdnirea medicamentoasd se
face atunci cfnd unele colonii pre-
zi nt i unele semne cri ar fi bolnave
dup5 cum este cezul cu Nosemoza,
Constipa?ia, Diareea, Loca etc. V. n.
respective.
Hrinirea medicamentoasi se face
cu mare atentie. f n primul rind tre-
buie executate analizele de labora-
tor la probelede albine moarte luate
din stupii prisiicii, pentru a gti in fata
cirei boli ne aflim. Atunci se va apli-
ca exact medicatia specific5 bolii
respective, medicatie care la albine se
dti o d a t i cu hrana, fie prin pulveri-
zarea intregii colonii cu sirop medi-
camentos, ca apoi, albinele lingindu-se
reciproc s i ingereze medicamentul , fie
dat direct in hrana pus5 in faguri,
sau in hrlinitoare.
f ns i ,si aceasti hran5 trebuie s5
ai bl yi componente care s i ajute medi-
camentului sii-gi atingii scopul. De
pildii, in nosemozii, unde se observl
c i albinelor le lipsesc rezervele de
corp gras, se vor adiuga neapirat siro-
pului medicamentos gi substante pro-
teice. Cum ins5 parazitului Nosema
apis, fn unele imprejuriri, fi convine
aceasti hranli, apicultorul va adiuga
in sirop gi substante care frfneazi evo-
lutia planontilor gi merontilor V.n.
Nosemoza. Aceste substante sint vita-
minele, care lor nu le convin deloc.
Deci in s'iropul cu medicamentul pres-
cris se vor adiuga proteine dar gi suc
de legume, i n special suc de ceapi,
care are multe fitoncide yi vitamine.
Aceasti hr5nire va alterna cu ceaiu-
rile medicamentoase, care dau rji ele
un sprijin efectiv medicamentului spe-
cific din sirop.
IV. Hrdnirea de atracfie Pn aer
liber se practici in anumite impre-
jurgri gi se face tocmai pentru a dis-
trage albinele de la furtigag; de
pi l di , cfnd se face o extractie de
miere intr-un timp in care nu se rnai
glsesc flori cu nectar, iar albinele il
caut5 oriunde. f n atari imprejuriri,
albinele sint atrase departe de stu-
pin5 printr-o hrlnire cu sirop mult
diluat, aseminitor cu nectarul, sirop
ce se d i albinelor in adipitori.
V. Hrdnirea de dresaj se face
atunci cfnd se urm5regte polenizarea
unei anumite culturi cu ajutorul
albinelor. V.n. Dresajul albinelor.
HRIVCA griu negru, griu tiitirisc,
t i t arca, Fagopyrumsagiltatum (Gilib.)
sau Polygonum fagopyrum L. este o
plant5 de culturl agricoll care altii-
data se cultiva gi la noi, pe suprafete
mult mai mari. Acum se mentine nu-
mai in nordul Moldovei. Planta face
parte din familia Polygonaceae cu
tulpina dreapt5, ramificat5, adeseori
de culoare rogie; are frunzele termi-
nate printr-un virf ascutit gi lung;
florile sint roz sau albe, dispuse i n
raceme. Ele dau polen gi nectar. Fgr5
interventia de afar5 a albinelor sau
altor insecte, ri mi n multe flori ste-
rile. f n schimb dupti observatiile cer-
cetiitorilor, atunci cPnd intervin albi-
nele, procentul de fecunditate poate
atinge 95%. Productia de miere l a
hrigc5 este de circa 30-40 kg/ha.
Stupinile trebuie aduse cu putin
inainte ca sri fnfloreasc5 cultura, ciici
obignuit in prima jumitate a fnflori-
rii, productia de nectar d5 70% di n
toata perioada, iar procentul de zahgr
este mai mare. Mierea nu este de o
calitate superioarii pentru consumul
direct, cici se prezinti viscoasi gi de
culoare inchisl. In schimb se folo-
segte mult la prepararea turtei dulci,
HRUSKA FRANCISC
233
HYMENOPTERE
cgreia Pi d i o savoare deosebiti. De
asemenea, mierea, desi cu o prezen-
tare nu prea aritoasi, are o valoare
alimentari de prim ordin, cici anali-
zele au gisit c i in 100 g miere de hrig-
c5 se gisesc: vitamina C 2, s micro-
grame, vitamina PP - 130 microgra-
me, vitamina I' V - 130 micrograme,
vitamina B, 62 micrograme. Florile
de hrigci dau mult polen care are un
fnsemnat procent de rut i ni , in propor-
tie de 6,3%, ceea ce il face mult ciu-
t at in preparatele farmaceutice. Api-
cultorii care stau in preajma lanurilor
de hrigc5 gi se ocup5 cu colectarea
polenului, vor p5stra produsul sepa-
rat valorificindu-l ca atare.
Perioada de vegetatie a plantei
pin5 la inflorire este de 45-50 zile
gi infloregte timp de vase s i pt i -
mlni.
Cultura plantei reactioneazi bine la
o agrotehnici superioaril.
HRUSKA FRANCISC, 1819-1888, a
inventat in 1865 extractorul de miere,
inventie care a deschis apiculturii mari
posibilititi de rentabilitate. Pins la
el fagurii se t i i au din rame gi se stor-
ceau pentru a le scoate mierea, ceea
ce era o mare pierdere pentru apicultor
qi colonie.
HUBER FRANCOIS, 1792-1894, ves-
t i t cercetgtor ?i entomolog elvetian,
care degi igi pierduse vederea de t i ni r,
a adincit mult problemele vietii albi-
nelor, publielnd lucrgri de o mare
valoare gtiintific5, care gi azi slnt re-
cunoscute ca atare. A fost ajutat in
opera aceasta de asistentul s5u Fr. Bur-
nena.
HYMIENOPTEBE, sint insecte care fac
parte din ordinul cu acelagi nume,
care fnseamni ,,cele cu aripi membra-
noasecc .
Din acest mare ordin fac parte
albinele, furnicile, viespile, bondarii
etc., care obignuit triiesc in asociatii
mai mult sau mai putin organizate.
La furnici gi albine s-a ajuns la for-
marea instinctului de asociere gi de
apirare pentru viata In colectivitate
precum si la o minunat5 organizare
a muncii, factori care au format gi
au cimentat coeziunea lor.
In cadrul Hymenopterelor albinele
gi furnicile sint cele mai evoluate ca
ordine ~i arhitecturi. De pildai ter-
mitele zburitoare igi fac locuin$ele cu
etaje scobite in lemn sau p5mPnt.
Cind folosesc pimintul la construirea
locuintei, il cimenteazi cu ajutorul
unei salive, dindu-i o astfel de trili-
nicie, incit vremurile vitrege cu greu
le pot distruge. Sint apoi furnicile
australiene, eutermele, precum gi ter-
mitele din Africa, care-gi cl5desc cui-
bul de 4-5 m iniltime, de par adev5-
rate sate. 0 alt5 specie de furnici
produc chiar miere ca gi albinele, pe
care o depoziteazi Pn camere s5pate in
p5mPnt. Acestea trgiesc Pn Mexic.
La mai toate Hymenopterele, mama
coloniei ce se fecundeazi cu unul sau
citiva masculi este capabil5 3-4 ani
s5 depuni oui fecundate. La unele
furnici matca triiegte chiar 10 ani,
asigurind colonia in toat5 aceastil du-
rat5 de timp cu noi generatii tinere.
Ele au in general un instinct a1 ordi-
nei ~i cur5teniei remarcabil gi chiar
foarte dezvoltat la unele specii; ast-
fel furnicile se spa15 unele pe altele,
iar albinele nu permit nici cea mai
mi ci necurgtenie in stupul sau pe
corpul lor. Toate au un ascutit simt
a1 prevederii, adunindu-gi fn locuinte
hrana chiar mai mult dectt au nevoie.
Simtul proportiilor este remarca-
bil. Cel a1 directiei gi distantelor este
exceptional gi precis. Este destul s5 se
migte un stup numai cu 10 cm din
HYMENOPTERE
234
HYMENOPTERE
locul s5u, pentru ca albinele la rein-
toarcere, s i tragi exact la locul ocu-
pat in spatiu de urdinig, fnainte ca
stupul s i fi fost deplasat. Furnicile
par& ar avea o busoli ce le-ar ar5ta
mereu buna directie de urmat, pe
drumurile mereu paralele, cu unghiuri
perfect drepte, iar viespile qi albinele
fqi recunosc locuinta de la mari dep5r-
t5ri.
Instinctul de asociere, cft qi eel de
atagament pentru colectivitate, este
remarcabil. Grija cea mai mare o au
pentru progeniturg, cici ea constituie
elementul de continuitate. De pildi o
albini doici viziteaz5 larvele de 1 725
ori fn 24 de ore, iar furnicile la fel.
Acestea din urm5, ca s5 hrineascg
puii cu lapte ce singure nu gi-1 pot
produce, aya cum fac albinele, tin in
furnicar, in spatii anume rezervate,
nigte purici de frunzi care bine hri-
niti, excret5 un lapte, cu care fngri-
jesc qi cresc puietul in furnicar.
Masculii, la mai toate hymenopte-
rele sint fnzestrati cu organe sensoriale
foarte dezvoltate, pentru ca din de-
pgrtare s5 si mt i femela qi deci impere-
cherile s5 se faci intre perechi situate
la distante mari.
Pe scurt, acestea sint caracteristi-
cile generale ale ordinului Hymenop-
terelor, din care de-a lungul sutelor de
milioane de ani, s-a diferentiat gi al-
bina.
I AmA NEAGRA. V.n. Negru~.
IARBA SARPELUI, ochiul mitei, ochiul
veveritei, viperins, Echium vulgare
L. din fam. Boraginaceae este o plant5
vivace, erbacee una din cele mai
melifere. Tulpina sa, de la 0,50-1 m
este piiroasii, de culoare verde-inchis,
cu numeroase pete. Are frunzele in
form3 de lance cu marginile putin
p5roas.e. Florile sint dioice, poligame,
dispuse in raceme scurte, de culoare
albastr5-deschis5 citeodat5 rogii gi
chiar albicioase, cu cite cinci sta-
mine; una din ele st5 putin orizon-
tal, astfel cii albinele se agaz5 pe ea
gi pot cu uqurint5 sii ia nectarul din
adfncul corolei. Planta nu poate fi
fecundatii decit prin polenizare in-
cruciqatii, c5ci obiqnuit anterele flo-
rii ajung la maturitate inaintea pisti-
lului. Nectarul este secretat de glan-
dele nectarifere situate ling5 ovar gi se
adun5 in fundul corolei in cantitgti
mari, mai ales in prima perioadii,
pin& la completa dezvoltare a pisti-
lului. Cind culoarea roz a florilor
bate in albastru, floarea e matur5 qi
nu mai dii nectar. Conditiile meteoro-
logice sfnt cele care determinii ca o
floare sii producg de la 0,3-9,O mg
nectar. Media productiei de nectar in
tot timpul sezonului se schimb5 In
raport de timp gi de perioada de vege-
tatie. fn unele locuri, la timp bun, o
floare produce 4,62 mg nectar, dar In
anii de secetii numai 2 mg. Nectarul
este limpede, incolor gi fiirii miros.
Concentratia de zahiir a nectarului
atinge o medie de 0,4 mg qi aceasta
in leg5turii cu conditiile atmosferice.
fn general nectarul florilor este mai
putin bogat in zahiir ca la alte plante;
totuqi procentul de zaharoz5 este su-
perior. fat6 de alte zaharuri.
Productia de miere la ha este de
300-700 kg. I n timp de secetii gi cu
vinturi tari nectarul scade la jumii-
tate qi chiar mai mult. Produce mai
ales cind dup5 ploaie urmeazii zile
frumoase, cu nopti calde. fn aseme-
nea perioade cintarul de control poate
cregte zilnic pin5 la 8 kg. In 1948,
la examenul de laborator fiicut la
I.C.Z. s-a constatat cB polenul de
iarba qarpelui a fost prezent fn pro-
portie de 70% ht r - o probii de miere
provenitii din MBieru (N5siud) dove-
dind prin aceasta cii In ace1 an gi in
acea localitate floarea a oferit un
cuies predominant albinelor (C. Pe l i-
IERNAREA ALBINELOR
236
IERNAREA ALBINELOR
mon). Perioada de inflorire este
lung5 de aproape dou5 luni gi deci ea
compenseazi crizele de cules aplrute
fntre timp. fnflorirea incepe in prima
decad5 a lunii iunie qi tine pin5 la
finele lunii august. Fiind o pl ant l cu
mare putere de raspindire gi deci greu
de combitut, nu e recomandabilg in
cultur5. Cum ins5 ea este foarte putin
pretentioas5, putind fi fns5mintati
gi in terenuri mai aride, uscate, pie-
troase, rezistind bine gi la secet5 acolo,
ar fi cazul s5 fie riisptnditil. Se
fnsgrninteazii In rinduri distantate la
45 cm pentru a putea fi pragitl. f n
cel de-a1 doilea an planta igi ia de-
plina dezvoltare gi poate da 300-
400 kg sBmint5 la ha fiind folositri in
hrana p5sirilor de curte. R6mlne pe
teren multi ani. Planta mai are o
specie asemEin5toare denurnit5 capul
pzrpelui, Echium rubrum (Jac.) Are
floarea roqie; este mai r ar l vi mai
slab& produc5toare de nectar (pin3 la
200 kglha).
LERNAREA ALBINELOR este una din
cele mai fnsemnate preocupiiri ale
stuparului. Este cunoscut c l , dupl
cum vor ierna albinele, mai bine, sau
mai rgu, aga vor fi gi rezultatele anu-
lui urmgtor din punct de vedere a1
siin&t&tii coloniilor gi a1 recoltei ce o
vor da.
Pregltirile de iernare trebuie ince-
pute din vreme, de la sfirgitul lunii
iulie prin completarea rezervelor de
hranl dac5 e nevoie gi apoi prin sti-
mularea coloniilor in cazul lipsei de
nectar in natur5, pentru a intra In
iarnti cu o populatie tin5rti.
La inceputul toamnei apicultorul
aranjeazc colonia, tinind seam5 de
conditiile elementareprivitoare la stup,.
cPt gi la populatia ce-1 ocupl, hot5-
rind din vreme in ce fel vor fi iernati
stupii: afari, in interior, la ad5post,
in pivnit5, in perdea de stuf, in cojoc
colectiv sau individual, c5ci mgsurile
ce le va lua aranjarea coloniei pentru
iernare, diferti.
Conditiile de iernare privitoare la
stup:
Fundul, care trebuie sii fie mobil ca
oricare pies5 component5 a lui, este
necesar s i ai M pe suprafala sa infe-
rioarl o mica placl de tab15 pentru
absorbtia umiditatii din stup in
timpul iernii, care se condenseazii
numai in ace1 loc. In timpul iernii
aceastri umiditatea genereazg o stare
de sllbire organicl a albinelor tinere a
clror longevitate scade mult. De ase-
menea, stuparul introduce pe fund o
foaie mobill de carton pentru control,
care sii nu acopere placa de metal
pentru condensarea vaporilor. Car-
tonul poate fi uqor ret.ras de citeva
ori In iarn5, scotind provizoriu reduc-
torul de la urdiniq; se examineazg
rumegugul de cear5 c&zut pe el, cit
qi albinele moarte, pentru a con-
stata precis felul cum decurge ier-
narea.
Dac5 stupul este de tip vertical,
deci cu fundul reversibil, el trebuie
intors cu partea lui fngustl in sus
care rtimfne astfel pin5 la inceputul
marelui cules. fn felul acesta partea
de jos a ramelor se aflai mai aproape
de suprafala fundului, ceea ce permite
IERNAREA ALBINELOR
237
IERNAREA ALBINELOR
multor albine care cad iarna din
ghem pe fund, s5 se poat5 urca din
nou pe faguri gi s5-gi gliseasc5 un
loc intre albinele ghemului.
Corpul stupului trebuie s5 aib5 pe-
retii perfect fncheiati, f5r5 cr5pAturi
prin care s-ar strecura curenlii reci ai
iernii, c5ci acegtia sPnt cu mult rnai
primejdiogi decit un ger puternic. Un
curent rece este greu suportat de orice
organism, chiar gi atunci cind tem-
peratura nu e prea coborit5. Vintul
fngspregte puterea gerului. V.n. Vintul.
Stupii, stind cu urdiniaul indreptat
spre sud-sud-vest, vor fi protejati la
exterior pe cei trei pereti, 15sfnd pe
cel frontal. f n interior va avea saltele
laterale, care p5streaz5 oarecum tem-
peratura creat5 de razele solare ce
inc5lzesc peretele frontal. Cum stupii
au sclindura numai de 22 mm grosime,
colonia din interior este influentat5
In bine de c5ldura solar5, in zilele
f5r5 vint si luminoase. Cind peretii au
sclndur5 groas5, sau stupii sint con-
struiti cu pereti dubli, colonia nu
beneficiaz5 de inciT1:leirea razelor solare
decit in m3sur5 foarte redus&. Culorile
lnchise cu care stupii sint vopsiti,
atrag razele solare, Pnc5lzind rnai bine
interiorul. Culoarea verde-inchis3 este
cea rnai atractivg.
Podiforul, fie c5 are o ramti incheiat5
i n care este fixat5 o foaie de placaj
sau o scindur5 de 1 cm grosime,fie
c5 este compus din rnai multe scin-
duri mobile, trebuie s5 acopere per-
fect suprafafa superioar5 a stupului.
Salteaua de paie sau de papur5
presat5 este obligatoriu s5 acopere in
timpul iernii podigorul. In lipsa unei
saltele hine f5cut5, se pot infunda ca-
pacele stupilor cu paie.
Capacul stupului s5 fie ptisuit peste
corp ; este de preferat ca el s5 fie tele-
scopic, dep5gind cu citiva centimetri
exteriorul corpului de stup, pentru ca
apa din ploaie s5 curg5 ]direct jos,
f5r5 s5 se rnai preling5 pe pereti. Ta-
bla de deasupra s3 nu aib5 giuri pe
unde apa ar pgtrunde in [interior;
ventilatoarele de sub plafon s5 fie
inchise cfnd este gerul mare.
Repartizarea ramelor i n stup fat 5
de pozitia urdinigului are gi ea insem-
ngtate in iernarea albinelor; de pild5,
s-a constatat c5 atezarea ramelor i n
pat cald este mult mai favorabilii
pentru buna iernare a unei colonii
decit cea in pat rece, dar numai pin5
in luna aprilie. Agezarea in cuib a
fagurilor avind cantittiti variate de
miere, are gi ea o anumit6 regulii.
V.n. Tehnica apicolci, luna octombrie.
Are insemnitate la stupii orizon-
tali alegerea locului unde stuparul
hotirtiqte sit o~ganizeze cuibul: spre
centrul stupului sau spre una din
margini.
Unii stupari prefer5 s5 lase cuibul
la mijloc incadrat de dou5 diafragme
reductoare, dup5 care umple golurile
din dreapta si stinga cu materiale
termo-izolatoare. FBcind acest aran-
jament se pierd o treimc din binefrce-
rile inciilzirii razelor solare, despre
care s-a mai scris putin mai inainte.
0 miisurl practic5 privitcare la repar-
tizarea fagurilor in cuib, este aceea
c5 din toamn5 colonia trebuie agezat5
pe faguri ceva rnai vechi, de 2 ani,
c h i acegtia p5streazi4 mult rnai bine
c5ldura decit cei construiti in anul
curent. La repart izarea fagurilor in
cuibul de iarn5 se va I3sa un spatiu
putin rnai larg intre faguri, cca. 13mm.
f n felul acesta num51ul albinelor pe
un interval este rnai mare, rnai der.8,
ele alc5tuindu-gi un ghem rnai com-
pact.
1~2. peretele frontal se afl6 urdin$ul
mic sliperior care este, sau rotund, -cu
un diametru de 2,5 cm, sau longitu-
dinal, de 6015 mm gi t5iat in lante-
IERNAREA ALBINELOR
238 IERNAREA ALBINELOR
tul din fatti a1 podigorului. Prin el se
eliminti vaporii de apti din interior.
Urdinigul de jos se recomandg sB fie
inchis in pariolda prea geroas3 a ier-
nii pin5 la inceputul lui februarie.
Folosirea diafra:m?lor perfect etan-
ye iarna, mgrginite lateral cu cite o
foaie de cauciuc sau de pisll, au mare
insemngtate. Jos ele ating fundul, iar
sus inchid golul de sub podigor. Folo-
sind diafragmele mici care nu inchid
perfect golurile, aerul cald din spa-
tiul ocupat de colonie se strecoarg
dincolo de diafragmg. Acolo, dind
peste aerul rece, vaporii se conden-
seazti. Materialul izolator pus in golul
stupului ca s5 pzstreze oarecum cB1-
dura se ud3 gi devine un bloc de
gheatg .
Conditiile de iernare privitoare l a
colonie
a. Matca tindrd, n.5scut3 spre sfir-
aitul varii prezint3 o sigurant3 in
plus pentru o bun3 iernare, c5ci ea nu
numai cii depune un num3r mai mare
de oud in prim5varB fat5 de o mstcti
bgtrln6 gi obositl din anul precedent,
dar, una tin5r3 igi prelungegte ouatul
mult spre sfiqitul toamnei. S-au v3-
zut mi t ci tinerz care depuneau activ
ou5 chiar la jum5tatea lunii noiem-
brie. fn felul aceata in primlvar5
vor fi un num5r insemnat de doici
bune, cu glande faringiene care n-au
intrat in functie din t oamnl gi care
vor hrtini din plin puietul, din care
vor iegi albine viguroase gi rezistente.
In afar5 de toate acestea, o matcti
tingr3 va relncepe curind ouatul dupti
o scurtl perioadl de oprire, iar in
ierni mni putin friguroase, mgtcile
tinere ou3 nelntrerupt intr-un ritm
incetinit. Cel mni insemnat ins5 dintre
tonte avantajele acestei situatii este
c5, o matcg tin5rti d5 stuparului si-
guranta c5 va trece cu bine greutfitile
unei ierni aspre.
Cercet5torul R o z o v a fticut o ex-
perient5 foarte concludentti ; prin com-
paratie, a urm6rit procesul de mortali-
tate a m6tcilor in timpul iernii, in ra-
port cu virsta lor gi a stabilit cti mtit-
cile tinere de un an mor intr-un pro-
cent de numai 274, cele de doi ani
mor 2, 9%, iar cele de trei ani, pin5 l a
10%. Starea de nelinigte ce o creeazti
moartea mtitcii in timpul iernii, duce
adesea la imbolngvirea albinelor de
diare3, iar colonia iese din iarn5 foarte
sltibit5.
b. 0 popula?ie nurneroasd, tindrci
$i scinZitoasd in care cel putin o treime
din albine sint tinere, ngscute in
toamnti, este o garantie de bung reu-
git5 a iern5rii. CBldura ce o creeaz.5
o colonie puternicti este cu at i t mai
normal5 in iarng, cu cit populatia
este mai dens5 pe intervalele dintre
rame, iar albinele sint mai numeroase
in stup. lntr-o astfel de situatie
hrana consumatg in colonia puternicti
va fi intr-o proportie mult mai mica
ca raport, decit la o colonie slabti.
S-au f3cut in aceastg privint5 multe
experiente, gi s-a constatat c5 o co-
lonie redusti, de pildg, cu un num5r
de 2 500 de albine, adic.5 250 g al-
bine,consumg numai 100 g de miere
mai putin decit una cu o populatie
de 2.3 000 albine adic5 de 2 kg al-
binti. Consrimul de miere este in ra-
port nu numai de necesitatea de hran5
a organismelor, ci mai ales pentru
caloriile ce trupurile lor degajeazti
pentru mentinerea cgldurii ghemului.
Deci cu cit numgrul de albine va fi
mai mic, cu at i t consumul proporti-
onal va fi mai mare pentru compen-
sarea lipsei numgrului necesar de
albine la mentinerea unei tempera-
turi potrivite in ghem. 0 prim5 conse-
cintti a acestui consum insemnat va
fi epuizarea rezervelor qi uzarea
organismului albinelor. De aceea
TERNAREA ALBINELOR 239 IERNAREA ALBINELOR
iernarea coloniilor mediocre se face
agezind in acelagi stup dou5 colonii,
intre ele avind o diafragm5 etang5
denurnit5 gi diafragm5 oarb5, fiedin
scindur5, fie din pinzii dub15 metalic5.
f n felul acesta consumul este mult
mai redus pe unitate, iar coloniile
igi imprumut5 reciproc ciildura, ie-
gind di n iarn5 viguroase.
Intre conditiile bunei iern5ri :a
unei colonii se enumerci gi tineretea
majorit5tii albinelor din colectivita-
te. Cu cit acesteavor fi rnai numeroase,
n5scute in toamn5 f5r5 s5 fi luat parte
la hr5nirea puietului din cuib, cu
at i t tesutul lor gras este mai bogat In
proteine, vitalitatea lor este rnai mare,
iar secretia glandelor intestinale ce
produce catalaz5 este mai abundent5,
gi in consecint5, reziduurile intestinu-
lui gros acumulate acolo vor fi neu-
tralizate de aceste secretii glandulare.
In privinta stingtgtii albinelor pen-
t r u perioada de iernare, este bine ca
apicultorul s5 previnii bolile molipsi-
toare, trimitind spre sfirgitul verii la
laboratorul de analize regional probe
de albine moarte gi vii de la stupii
respectivi, pentru a gti dac5 nu cumva
sint bolnave de nosemoz5. fn caz afir-
mativ, se face la sfirgitul verii trata-
mentul specific cu Fumidil B pentru
nosemoz5; coloniilor ce au fost in
ultimele luni bolnave de loca euro-
pean5 li se d5 streptcmicin5, pe cind
celor cu loca american5 sulfatiazol.
V.n. Loca. f n acelagi timp, apiculto-
rul ia toate m5surile igienice prescrise
V.n. Bolile albinelor.
c. 0 just6 proportie Entre puferea
coloniei gi capacitalea slupului tre-
buie sil fie o preocupare insemnat5 a
stuparului la orfnduirea stupilor pen-
t r u iernare. 0 colonie Itisat5 s5 ier-
neze in largul stupului, far5 a fi pro-
portionat5 gi limitat5 cu o diafrag-
m5 reductoare, va suferi mult fn
Rcstringerea unei colonii mediocre
la o margine a stupului y.i orjnduirea
l~ranei pentru iernare
timpul iernii de frig gi de umezealti,
in afar5 de faptul c5 va consuma mult5
hran5, ceea ce va fi In detrimentul
s5ntitStii albinelor. Aprecierea just5 a
num5rului de faguri ce-i va ocupa
ghemul coloniei fn iarnii se face ugor
dac5 fntr-o dimineat5 rece din sep-
tembrie se deschid stupii gi se numti-
r 5 ramele ocupate de colonia respec-
tiv5. Se va tine seam5 c5 o insemnat5
parte din aceste albine, fiind albine
de var5, obosite gi uzate, vor pieri
curfnd. La agezarea coloniei pentru
iernare vor fi 15sate numai dou5 tre-
imi din numtirul ramelor gtisite ocu-
pate in octombrie. Numai astfel ghe-
mu], ocupind spatiul strict neceaar
pentru o bun5 iernare, va radia din
centrul sgu telmic spre margini atfta
c5ldur5 incit albinele ce-1 inconjoaril
sti aib5 o temperaturti cmbiant5 de
cel putin + 7,2"C. Radierea ctildurii
ghemului va incllzi putin gi dia-
fragma reductoare, f5r& ca ~5 se pro-
due5 condensare de v a ~ o r i care cre-
eazil umiditate in stup.
d. 0 hran6 tmbelgugai6 gi de bun6
calitate le trebuie albinelor pentru o
bun5 iernare. Hrana trebuie sil fie
bine repartizatti pe faguri, incft colo-
nia s l nu fie nevoitti sB: se deplaseze
IERNAREA ALBINELOR
240 IERNAREA ALBINELOR
Restringcrea cuibului i n mijlocul
stupnlui si llrana de iernare
prea mult in timpul iernii sprc fagu-
rii vecini.
f nt r - adev~r , fie stupul cit de bun
9i cdl dur o~, populatia ci t de numeroa-
sci, cu albine ci t de tinere g i siincitoase,
dacci in faguri lipsegte mierea si piis-
t ura ori siropul dens de zahcir dat spre
sfirgitul verii, colonin va ' pieri. 0
ram& cu polen, sau $i msi bi ~i e douci,
puse in d r e ~ p t a ~i in stinga celor mij-
locage, vor aj ut a mul t 1i i est i nderea
in iarn5 a puictului. f n stupii multie-
tajati pot f i Idsate 3-4 rame cu pcis-
turci. Apicultorii canadieni calclrleaz6
c5 pentru o bung iernare a unei colo-
nii ce ouupil intregul corp inferior a1
unui st up L~ngat r ot h, si nt necesari
30 d m v e p5sturci in cuib.
Ramele cu p5sturg nu se vor pune
niciodat6 spre marginile st upul ui ,
ccici acolo se muceg5iesc. In cazul
lipsei piisturii in cuibul de iarn5,
albinele iai consum5 lpropriile lor
proteine acumulate toamna sub form5
dc tesn t p a s . Acest autoconsum l e
uzeaz5 lintr-o mssurii foarte mare,
incit dup8 iesirea din iarn5 cle mai
tr8iesc putin.
0 exagerat5 econornie, riiu intclea-
sA, $i zgircenia st ~~l ) ar ul ui , care lasci
rezerve mici de hranci in st up se va
rgsfringe asupra viitorului cui b; acolo
puietul nu se va inmnlti, c5ci matca
este insuficient Iirdnitci iar rezultatul
final a1 anului viitor se r a solda cu o
product ie micci. Coloniile puternice,
;.are ocup5 zece intervale. vor avea o
rczervg de cite 25-30 kg hranci.
Nu este ins5 nccesar sii se lase toatci
rczerva aceasta de hran6, cind colonia
nu acoper5 bine cel putin 10-11 ra-
me. 0 parte di n fagurii cu miere $ i
pilstur5 se piistreazs int'r-un dul ap, cu
condit,ia ca in primele zile ale prim6-
verii sS se introducd deodat j patru
faguri cu miere; restul se fnloseste
pe parcurs, in mdsura nevoilor.
St,uparii di n al t e t j r i las5 colonii-
lor puternice pe 12 faguri ping l a
35-50 kg mierc adic5 un corp intreg
de st up multietajat plus ce mai este
in 1,cuibul de ljos. Din observatiile
izvorite di n practica mai multor ani
s-a const at at (c5 (media consumului
de 11ran:i in t i mpul iernii este in jurul
a 6,s 1kg miere. Conform unor reco-
mandilri mai vechi in st up nu se 1%-
Consumul de miere En raport
de temperatura din afara stu-
pului In cursul unui an, expri-
mat in calorii-zahEir:
I - consumul pe un an; 2 - ne-
voi a pe l uni ; 3 - puterea colonlei;
4 - media temperaturii lunare
(A. B il d e 1)
IERNAREA ALBINELOR
241
IERNAREA ALBINEI.OR
sau de loc faguri cu p6stur6. La contro-
lul de fond, primiivara se g6sea putin
puiet, deqi in stup se 1ba cite 24-25
kg miere. f n 1956 s-au l l sat in stup
doi faguri cu p5stur6. Rezultatul
mbur l r i i suprafetelor ocupate de pu-
iet in prim5vara urmiitoare (1957) au
fost extrem de convingGtoare, in spri-
jinul acestei practici.
Obignuit se va socoti c l o colonie
puternicii are nevoie de 7-8 kg miere
mai mult decit una mediocrl. De
asemenea, calitatea mierii este una din
conditiile principale ale unei bune
ierngri. De aceea se impune ca tot-
deauna mierea ce se lass albinelor
pentru iarn6 s6 proving de la primul
cules principal gi s6 nu fie cristalizatl.
Acolo unde a fost un cules de miere
de man& este recomandabil s& se
fac6 fnc6 din toamnl, analiza mierii
din faguri. V.n. Analiza mierii, cSci e
posibil ca pe fundul celulelor sG se
g6seasc6 depozitatl miere de calitate
inferioar6 cum ar fi mierea de manii,
care va provoca pieirea multor colonii.
e. Aerisirea are qi ea o mare insem-
ngtate. Albinele din ghemul de ier-
nare au nevoie de aer curat cu at l t
mai mult cu cit in cuib a apl r ut puiet.
A m b r u s t e r a calculat c5 printr-un
urdinig micqorat pentru iernare, cu un
orificiu de 10 cm2, p5trund in stup
100 m3 aer pe or6. V.n. Aerul.
Cind stupii sint agezati in adipost
pentru iernare, ceea ce nu se reco-
mand5-in conditiile tEIrii noastre, tre-
buie organizatii o aerisire gi mai acti-
v6, f5rl saltea de a s ~pr a podigorului,
cu orificiile de ventilatie de la capac
deschise, c5ci altfel vaporii de apii nu
pot fi eliminati normal. Atunci ei se
vor condensa pe peretii interiori ai
stupului, mentintnd o excesivg umidi-
tate, care este inamicul cel mai de
temnt a1 unei bune iernilri. Deaceea,
1n adiipost, urdinigul de jos st% in
intregime deschis, avind instalat grg-
tarul preventiv contra goarecilor; ur-
dinigul de sus va fi, de asemenea des-
chis, pe acolo se strecoarl vaporii d e
ap6 eliminati prin respiratia albine-
lor. Pentru stupii ce ierneaz6 afar5
trebuie luate mSsuri ca functionarea
acestui mic urdiniq superior s l fie
efectivii yi in toat5 perioada ierngrii.
Acestora trebuie s6 li se dea o aten-
tie mai mare, ciici urdinigul superior
se poate Pnfunda cu gheatil format6
din vaporii ce se eliminil prin el.
Dac5 acest urdinig mic s-a obturat,
apicultorul , lucrind cu mult6 atentie
gi f l r l zgomot, trebuie sii topeascii
gheata cu flacgra mic5 a unei l l mpi
de benzin6 sau cu un fier fierbinte.
Iat6 importanta practic6 a acestui
fenomen argtatti prin allturatul desen
dupg A. Biidel:
1. Repartitia umezelii, dup6 o noap-
t e de iarnti rece -4"C, Intr-un interval
ocupat de albine, dimineata la ora
9,30.
2. Fluctuatia umezelii dintr-un in-
terval de albine, cind la ora 11,30
temperatura cregte la +1I0C.
De aici se poate constata cG deqi
umiditatea relativl dimineata, la ora
9, este de loo%, totugi umiditatea din
stup nu atinge decit valori maxime
de 50%. La ora 11,30 temperatura
Distributia umiditittii in spatiul
dintre faguri, dupit cregterea conti-
nutului de vapori 'In atmosfera ex-
terioarg stupului, in iarn3
(A. B i i d e I )
IERNAREA ALBINELOR
242 IERNAKFR A L ~ L O R
-
Conditiile de umiditate in spatiul
dintre faguri, dupa cr e~t er ea con-
tinutului dc vapori In almosfera
exterioar; stupului, in iarnd
(A. B ti d e 1 )
Diagram? oscilabiei continutului
in vapori de ap5 a aerului in
atrnosfera interioaril $i exterioars
a stupului
( A. B i i d e 1)
exterioarii atinge gC, umiditatea ex-
terioarii este de numai 69%, totugi
umiditatea interioarii, En locurile unde
era inainte 50% ajunge la 90-100%
gi deci in aceste ultime locuri se pro-
duce umezealii prin precipitarea vapo-
rilor.
In diagrama oscilatiei umiditiitii
se ohserv6 cum l a cea rnai micii creg-
tere de umiditate din exterior primii-
vara, in stup se produce o rapids creg-
tere de umiditate.
Din cele relatate anterior gi demon-
strate prin date gtiintifice, rezultil cii
umiditatea este periculoasil rnai ales
primavara qi toamna, cind timpul se
incglzegte dupci o noapte rnai rece.
Atunci se produce mai ales umezealii
fn stup, datorit6 faptului cci tempera-
t ura di n el cregte rnai incet decft
cea de l a exterior. Astfel se produce,
ca urmare a piitrunderii di n exterior
a aerului cald in stup, o condensare in
piirtile reci ale acestuia, producindu-se
iimidit ate.
f . Li ni sl ~a clcsLioir;ilii a coloniei
estc o conditie tie marc in~emncit~ate
pentru o buns iernare. Orice zgomot
~i vibrafii prea mari nclinigtesc albi-
nele care stau in ghem. Un soarece
care circulR in voie prin stup, o ciocli-
nitoare ce hate in pere?,ii stupului;
mirosuri puternice tle gaz, benzinii
et c. ; un atelier industrial in direct5
apropierc a camerci de iernare; tiiie-
rea Icmnelor in sala vecin5; o strad5,
prca circulatri de vehicule grcle di n
imediata apropierc a ndiipostului; vi-
zitele dese ale stuparului gi ciocgnirea
in peretii stupului pentru a auzi reac-
t i a coloniei etc., sint cauze care deter-
minil nelinigtea ei. Totuqi sint impre-
juriiri cind coloniile nu se nelinigtesc
de anumite zgomote gi vibratii -
chiar puternice - cu care ele s-au
obignuit cu timpul. Este cazul multor
stupini din apropierea ciiilor ferate,
unde la ore anumite trec zeci de tre-
nuri care transmit vibratiile prin pii-
mint coloniilor di n stupi. Zgomotul
acesta lass nepiisiitoare albinele obis-
nuite cu ele, pe cind un soarece intrat
in stup le pune permanent in stare d e
alarmii. Zgomotele neohignuite di n
stup sau dinafarii, determinii albinele
l a un consum rnai mare de hranci di n
faguri ; ciildura di n ghem va urca peste
normal; se va transforma fn rapori,
fagurii \.or mucegiii, piistura se va al-
tera, mierea se va in6cri si colonia v a
suferi de diaree ori alte boli. Dacci
stupii sint tinuti in adlipost, ferestrele
se acoperil, ciici lumina nelinigtegte
albinele. In adiipost se intrii numai
cu felinar rogu, a cj rui lumin5 diluzii
nu le nelinistegte.
g. Pierderile din iarnci sint rnai re-
duse atunci cind s-au respectat toate
indicatiile dat e rnai sus. Ele se limi-
IERMAREA ALBINELOR
243 IERNAREA ALBINELOR
teaz5 numai la mortalitatea normal5
a albinelor rnai bgtrine, care nu au
gierit inc5 din toamn5. In mod obi$-
nuit, in martie, cind albinele igi re-
incep activitatea gi se face revizia su-
mar5 gi cur5tarea fundurilor, nu tre-
buie s5 se g5seascri rnai mult de un
pahar de albine moarte la fiecare stup.
Acolo unde mortalitatea este rnai ma-
re, apicultorul trebuie s5 studieze cau-
zele atent qi s5 ia miisuri.
Se intimplg ins5 sri moarri chiar co-
lonii intregi, de care stuparul este
~tispunztitor intr-o oarecare m5surti.
Aga se Pntimpll cind albinele au fost
lasate ftir5 hran5 sau cu prea putins;
sau atunci cind in toamnii matca era
moart i gi stuparul nu a observat; sau
cind in faguri a fost miere de man5 yi
el nu a f5cut analiza mierii; ori atunci
cind hrana a fost r5u distribuit5 pe
faguri, iar frigul le-a surprins $i nu au
mai putut trece spre cei cu miere, de
al5turi.
Se socotesc drept pierderi normale
9i justificate un procent de 2-3%.
Tot ce depriyeyte acest procent este
numai din vina stuparului. Este drept
c5 nosemoza face multe victime in
timpul iernii. Din 1958 ins5 stuparii
au gi contra acestei boli o arm5 de lup-
tii at i t profilacticg, cit gi curativri $i
deci nu trebuie s i rnai piard5 colonii
in timpul iernii din cauza ei. V.n.
Nosemoza .
Iernarea afar& este cea rnai indicat5
pentru albinele ttirii noastre ctici ra-
reori termometrul coboar5 sub -18C
pin5 la -25"C, iar gerul nu are o durat6
d e timp prea mare, ci doar 2-3 si p-
t5mini. Bineinteles trebuie luate toa-
t e m5surile de prevedere indicate rnai
sus gi in plus se vor lua gi misuri de
aptirare exterioari a stupului. Aceasta
se face aplicind urmitoarele mijloace
pentru agezarea in cojoc individual :
Cojoc individual
cu carton gudronat
( C) r o s l P a l l )
Se fixeaz5 la peretii laterali gi spate
cite o pern5 de papurti (ferit5 de ploaie
in partea de sus) sau numai la peretele
de la r5sririt gi spate dacii colonia ier-
neaz5 ling5 peretele dinspre apus. f n
lipsa lor stupul se inconjoar5 cu carton
gudronat, umplind golul cu frunze
uscate; peretele din fat5 r5mine ne-
acoperit, deci f5r6 aceastii protectie.
S-au fticut experiente cu diferite me-
tode de jernare; coloniile astfel preg5-
t i t e pentru iernare au avut cea rnai
mic5 mortalitate in comparatie cu alte
metode, puietul cel rnai extins pe rame
yi consumul cel rnai redus de hran5.
Iernarea afar5 se face ?i in cojoc co-
lectiv. Stupii din prisacg se adun5 in
rinduri de cite 10-15, unul ling6 al-
t ul , a~ezat i pe soclurile lor la o iniil-
Cojoc individual cu perne de paie la exterio-
rul stupului
IERNAREA ALBINELOR
244
IERNAREA ALBINELOR
time de 50 cm de la pimfnt, cu urdi-
nigul de sus deschis. f n felul acesta
curentii cei rnai reci de aer care circul5
in special la suprafata ptimintului,
pin5 la 50 cm, nu ating urdinigul su-
perior, iar coloniile sint ferite de ei.
Sub postament se indeas5 paie sau
frunze uscate. fnspre peretele nordic
a1 grupului de stupi se face o ap5r5-
toare din gard impletit contra vintu-
rilor, ori din coceni de porumb sau bete
de floarea-soarelui; intre acest gard
protector gi peretii din spate ai stu-
pilor se indeasl paie. Pe deasupra ca-
pacelor se pune un strat gros de paie
peste care se intinde o foaie de carton
gudronat, care este prins in gipci de
capace sau de corpul stupilor. Stupii
r5mln descoperiti numai la peretele
frontal.
Cojocul colectiv este un mijloc foar-
t e practic gi ieftin, iar albinele iernea-
z5 bine, fiind ap5rate contra frigului,
profitind gi de zilele cind soarele, in-
c5lzind o parte a peretelui ,frontal,
rgspindegte in interior o cHldur5 favo-
rabil5 extinderii puietului.
f n cojoc colectiv, se adunl cel mult
patru stupi la un loc. Cu multi sau
putini stupi, neajunsul acestui sistem
de iernare apare de cum se desprim6-
vgreazfi, c5ci stupii din cojocul colec-
t i v trebuie s5-gi reia locul lor in prisa-
c5, dup5 ce au fost despachetati gi
rsspinditi pe locurile respective. A-
tunci apicultorul este nevoit ss-i apere
de r5celile de prim5var5, care sint rnai
periculoase chiar decit cele din iarn5,
pentru ca s5 se dezvolte bine cuibul.
Cei care au iernat ins5 fn cojoc indi-
vidual, r5mln t ot aga, rnai departe,
fmpachetati pe locul lor pin5 apare
timpul cald, iar cuibul nu se rnai poate
resimti de variatiile temperaturii pri-
m5verilor capricioase. Autorul aplic5
maltelute de papur5 sau paie la peretii
exteriori, in afar5 de cel frontal. Sal-
telutele sint fixate cu cite dou5 gipci
ferite de ploaie cu figii de carton gu-
dronat agezate sus.
Cunoscutul cercet5tor sovietic A-
b r i G o S o V, care este un hotgrih
ap5r5tor a1 ierngrilor afar5 in U.R.S.S-
unde iarna este aspr5, ajunge la conclu-
zia c5 gi consumul de miere ar fi mult
rnai mic afar5, decit la iernarea i n
adgpost. Chiar gi apicultorii sovietici
din Nord care au ierni mult mai
geroase gi lungi, au Pnceput 85 ierneze
stupii afar5, constatind cii au - i n
felul acesta - albine mult rnai si ns-
toase. Stupii iernati afar&, cu o bun5
apgrare cxterioarg, s-au dovedit c6 au
in prim5var5 colonii foarte vioaie, cu
putine reziduuri intestinale, fac zbor
de cur5tenie inaintea celor ce au iernat
in ad5post gi au mult puiet. De ase-
menea longevitatea albinelor acestora
a fost rnai mare fat5 de albinele ier-
nate in adGpost, tr5ind cu 10-12 zile
mai mult.
f n general, autorii r omhi gi strgini
sint unanim de p5rere c6 iernarea s5
se fac6 afar5, chiar in ierni gi locali-
t$ti friguroase, cu conditia ca stupii
s6 fie puternici, cu hran5 indestulti-
toare gi de bun5 calitate, feriti de vin-
turi tari gi bine ad5postiti la exterior
gi in interior. Chiar gi autorii care au
constatat c6 acele colonii care au ier-
mat afar5 consum5 ceva rnai mult din
rezervele lor de hranti, sustin gi ei ier-
narea afar5 g5sind c5 tocmai datoritg
acestui surplus de consum, coloniile
ies rnai bine din iarnii, pornind din
vreme la organizarea cuibului.
Iernarea fn adZipost, camere, pivni-
!el nu este reccmandebil5. Daci so-
vieticii qi canadienii ielneaz5 stupii
afara cu bune rezultate, chiar gi Pn
regiunile ceva rnai nordice, cu at i t
rnai putin la noi nu rnai trebuie prac-
ticat6 aceast5 invechit5 metodit. S-a
obselvat cri in special colcniile puter-
IERNAREA ALBINELOR
245
INABUgIRE.4
nice sfnt cele care suferl rnai mult
la iernarea fn ad8post. Nucleele fn
schimb e bine s i ierneze fn interior.
Din cele expuse mai sus, se vede
clar insemnltatea mare ce o are pen-
tru viata coloniei gi viitorul ei, felul
iernlrii.
fncepind cu a doua jum5tate a lunii
septembrie, dupl ce hrinirea de sti-
mulare s-a terminat, stuparul va fi
preocupat de aceste pregitiri. V.n.
Tehnica apicold, luna octombrie. A-
tunci cind frigul a sosit, el le d5 ulti-
mele fngrijiri de moment. Pentru com-
pletare V.n. Matca, iernarea m5tcilor
disponibile, pistrarea peste iarn5 a
nucleelor.
Iernarea cu Pnctilzire electric6 este
inc5 In stadiu experimental. In stu-
pin5 nu se va folosi curentul electric
ca surs5 de c8lduri in timpul iernii ci
ln timpul primlverilor reci, cind cui-
bul nu trebuie s5 fie influentat in r i u
de rlciri brugte.
Acest mod de iernare nu este pus
i ncl la punct, cici sfnt aspecte care
nu au fost suficient studiate. Cine do-
regte s5 se ocupe de aceast5 problem5
este bine s5 retina c5 in timpul iernii
temperatura cea rnai bun5 fn stup este
de 0-2C. Restul trebuie s5 fie inc5l-
zit de albine, adic5 pin3 la tempera-
tura pe care o apreciazi ele ca optimi
pentru o perioadi de timp dat i . Iri
cazul in care se depigegte temperatura
amintiti, fncepe dezvoltarea extrem
de timpurie a puietului cu unele con-
secinte ce pot fi gi neplhute.
Curentul electric sc poate folosi la
iernarea albinelor sub a l t l forms; stu-
pii se pun la adipost, unde, prin dis-
pozitive de aer conditionat reglate cu
ajutorul curentului electric se pgs-
treazl o temperaturl ce se mentine
lntre 0" ping la cel mult +2OC. Con-
aumul este mic, clci el se repartizeaz5
la un numl r mare de colonii cit fncap
intr-un astfel de ad5post. Acolo i n
mod obignuit iernile sint rnai aspre,
rnai friguroase.
INABU~IREA sau asfixierea albine-
lor, este provocatti de apicultor pentru
fnllturarea primejdiei rispindirii bo-
lilor molipsitoare, ori chiar albinele
singure se asfixiaz3 in anumite fmpre-
jur5ri.
f n primul caz, operatia se face ast-
fel: seara, cfnd toate albinele au venit
de la cimp, se inchide urdinigul, se:
face un loc go1 in mijlocul cuibului qi
se asfixiazti colonia cu bioxid de sulf,.
folosind un afum5tor special. V.n.
Afumcitorul de sulf.
In lipsa unui afum5tor de sulf in$-
bugirea se poate face foarte simplu in
felul urm5tor: se despic5 la un cap5t
2-3 betigoare; fn despic8turl se in-
troduce cite o meg5 cu sulf, din cele
cu care se sulfureaz5 butoaiele pentru
vi n; capetele opuse ale betigoarelor
se infig in pi mfnt ; se pune un corp go1
de stup deasupra lor ca s5 le cuprind5 ;
se d5 foc imediat megei agezindu-se
peste corpul go1 pe cel cu albinele ce
acoperi fagurii, albine care urmeaz5
s i fie insbugite. Stupul se acoperi bine
cu o p5tur5 groas5 ca s;i nu scape afar5
vapori de sulf.
0 alt5 form5 de asfixiere proprie al-
binelor, are loc in timpul transportu-
lui stupilor cu faguri plini cu mi ers
lfecip5citii, sau clnd stupul a fost ui t at
prea mult timp inchis, rnai ales cfnd
colonia este puternicg, iar ziua prea
c5lduroas5. f n atari situatii albinele-
nelinigtite se alimenteazil cu mult5
miere. Atunci temperatura corporal5
cregte ; evaporatia surplusului de ap5
din mierea consumatl se face intens
in stup. Albinele transpirii abundent,
in schimb stigmele toracice ale apara-
tului respirator nu mai funcfioneazg
normal; aerul nu rnai pltrunde sufi-
INCHIRCIREA ALBINELOR
246
INCRUCI$ARE
cient in sacii de respirat ai insectei;
axigenul din stup scade sub 5%; bio-
xidul de carbon cregte cantitativ gi
nu poate fi evacuat normal, ccici urdi-
nigul este inchis. f n aceastg situatie,
a t i t albinele cit gi puietul se asfixiazg.
f n special puietul are foarte mult de
suferit. Sub actiunea c6ldurii interioa-
re care urc5 la peste 60", fagurii incep
:s5 se fnmoaie, se d5rim6, mierea curge
. ~ i nciclciiegte ultimele albine ce mai
riimgseserg in viati3 incit ele mor prin
asfixiere. Coloniile cele mai puternice
.cad primele victime.
Asfixierea mcitcii este mijlocul obig-
nuit prin care albinele Igi suprim5
matca, sau orice matcci strciing ar in-
t r a in stup gi nu-i acceptat5 de ele.
V.n. Matca, moarte accidentalg.
INCHIRCIREA ALBINELOR sau cheli-
rea a cgrei origine este incg necunos-
.cutti este o boa15 pentru care degi se fac
intense cercetgri de laborator, agentul
etiologic nu a fost inc5 descoperit gi
.deci gi combaterea lui este frinatg. Se
pare cZi afirmatiile unor autori cum c5
boala se datoregte unui polen toxic -
la fel ca la boala de mai - ar avea
oarecare temei.
Boala se prezintci la inceput, dupg
cercetgrile bacteriologilor, ca o para-
lizie a centrilor nervogi din torace, in
special din mezotorax, trecind apoi la
abdomen gi prinzind cu incetul toat8
.suprafata corpului. Albina bolnavg
incepe s5 se innegreascg din ce Pn ce
mai mult, pin5 ce ajunge la un negru
lucios. S-au v5zut albine cu paralizii
partiale, avind o mare agitatie a mem-
brelor neatinse incti ori o intepenire a
antenelor a1 cgror scapel se innegregte ;
la altele antenele se string in form5
.de covrig. Albina bolnavg 'Incepe s5
.3e fnchirceasc5 cfte putin, pierzind gi
p5ml de pe corp, de unde ii vine gi
denumirea de ,,fnchircirea gi chelirea
albinelor". Desigur c5 microbii sau
toxinele din organism atacti gi folicu-
lii pilogi uscindu-i.
La inceputul bolii albinele atinse
nu pot recolta polenul c5ci picioarele
nu mai functioneazci normal ; ele abia
vin din cimp cu putin polen prins de
perigorii toracelui. Apoi boala se agra-
veazg, iar albinele mor.
Cele stingtoase, ce stau straja la ur-
dinig, nu primesc in stup pe cele cu
semne de boalg, respingindu-le de la
intrare.
Apicultorul va urm6ri atent albi-
nele care sfnt indepgrtate s5 intre pe
urdinig gi dacg ele se prezintti cu de-
fecte organice, cu mici paralizii sau
chelirea corpului, va lua m6suri pre-
ventive de dezinfectare a stupului qi
alte mrisuri aga cum se aratg in com-
baterea preventivg la Bolile a2binelor7
c5ci nu se gtie Pncti precis dacg boala
este microbianil, ori fenomenele des-
crise sint cauza unei intoxicatii, aga
cum s-a artitat rnai sus.
~NCRUCI#ARE. Prin incmcigare se
fntelege imperecherea dintre animale
apartinind unor rase diferite. De ase-
menea, notiunea de incrucigare se fo-
losegte gi pentru a indica Pmperecherea
animalelor din aceeagi rasg, ins5 apar-
tinind unor linii diferite V.n. Hibri-
dare. Dar din punct de vedere zooteh-
nic, notiunea de fncrucigare este cu
totul improprie spre a fi folositii in
acest ultim sens.
La timpul stiu, Darwin a constatat
c5 produgii rezultati di n fncrucigare
aveau o vitalitate sporitti, cigtigau
deci o calitate suplimentarg: heterozi-
sul sau puterea hibrid&. El este sub
aspectul rezultatelor, contrariul con-
sangvinittitii, cgci mtiregte vitalitatea
generalg, vigoarea, dezvoltarea .gi pro-
ductivitatea.
Vitalitatea este o insugire esential5
a organismului, strlns legat5 de con-
servatismul ereditar f5r5 a fi conditio-
nat5 de acesta. Observatii indelungate
au permis biologilor s5 trag6 concluzia
c5 vitalitatea ia nagtere in momentul
fecundgrii, ca urmare a procesului de
contopire a celor dou5 celule sexuale,
adic5 in momentul form5rii unei sin-
gure celule (a zigotului). Deci vitali-
tatea nu este un factor ereditar, totugi
aceste dou5 insugiri esenliale ale orga-
nismului - ereditate gi vitalitate -
se afl5 fntr-o interdependent5 relativ
strins5. Cu cit celulele sexuale sfnt
rnai diferite din punct de vedere ere-
ditar, cu at i t este rnai mare vitalitatea
noului organism gi fn consecint5 ele
apar ca insugiri contradictorii. Deci
inmultind albinele in cadrul unei linii
ameliorate, vitalitatea produgilor sca-
de, in schimb conservatismul ereditar
cregte gi invers.
La albine vitalitatea este exprimat5
prin urmgtoarele insugiri :
- 0 intensificare a proceselor bio-
logice din organism datorit5 cregterii
metabolismului. Cu cit aceste procese
se desf5goar5 cu o energie rnai mare,
cu at i t gi vitalitatea este rnai mare.
- 0 capacitate sporit5 a organis-
mului de a se modifica gi adapta la
conditiile variabile ale mediului in-
conjurltor. Aceasti5 ,,adaptabilitateU
este mult rnai important5 la albine
declt la celelalte animale, fiindc5
obiectul final de ameliorat nu este
individul (matc5, trintori etc.), ci
colonia de albine privit5 ca unitate
biologicl, format5 in majoritate co-
virgitoare di n indivizi lipsiti de vi at l
sexual5, din albine lucr5toare. Dupi
comportamentul lor judeclm in final,
calitativ gi cantitativ, caracterul co-
loniei respective.
- 0 cit rnai bung rezistents a orga-
nismului la conditiile factorilor nefa-
vorabili din mediul inconjuritor, orga-
nisme rnai rezistente, vitalitate spo-
r i t l , capacitate de asimilare rnai ma-
re, boli rnai putine, influente defavo-
rabile rnai putin resimtite etc.
- 0 alt5 problem5 important5 este
modul oarecum deosebit in care se
face transmiterea caracterelor in func-
tie de sex. Astfel un caracter se trans-
mite in descendent5 rnai cu putere
de c5tre mam5, iar al t caracter de c5-
tre tat5, neexistind ins5 fn aceast5
privintai o egalitate aritmetic5. Orga-
nismul matern exercit5 o influent5
sporitci, fiindc5 pe ling5 bagajul ere-
ditar a1 ovulului, care este considerat
egal cu cel surprins in spermatozoid,
nu poate fi trecut cu vederea nici
rolul substantelor nutritive sau acu-
mulate in ou gi care au fost formate.
aproape fn intregime de organismul
mamei.
- La albine rnai exist5 ins5 gi o
alt5 categorie de influente gi anume,
cele cauzate de substantele nutritive
pe care larva le primegte spre a se dez-
volta in albin5 maturii. Aceste sub-
stante sint produse de lucr5toare gi i n
final calitatea lor e un rezultat a1 tota-
lit5tii calitltilor coloniei de albine
privit5 ca o unitate biologic&. Starea
coloniei doic5 cresc5toare, vitalitatea
ei, se va reflecta in calitatea hranei
d a t l larvelor, care va cauza apoi dez-
volt5ri diferite din punct de vedere
calitativ, fapt ce se va &fringe in
final asupra productivit5tii materia-
lului biologic produs. La cregterea mat-
cilor, colonia, prin cresc5toarele de
larve, igi exercitA deci influenla ei
incontestabill.
Acest fenomen a1 predominantei
ereditltii materne, sub dubla fnf5ti-
gare relevatl, hrana cuprins5 in ou5
gi apoi cea d a t l larvelor are o mare
important5 practic5 la lucrtirile de se-
lectie, hibridare gi incruckare. Ea n e
permite adesea s5 prevenim, sau chiar
s 5 modific5m un caracter nedorit, In
orice caz s5-1 atenurim. Aceast5 predo-
minant5 nu se manifest& la fel la toti
indicii familiei respective. Spre exem-
plu, in ce privegte caracterul ,,blinde-
te" sau ,,r5utateU, p5rerea aproape una-
ni mi este c5 trintorul are influentti
preponderents. Predominantele de al-
t 5 natur5 pot fi schimbgtoare, in func-
tie de rasele intrebuintate, ap5rind
numeroase cazuri de contradictii.
La incruciyare, o mare important5
practic5 prezinta modul in care se
transmit in prim5 generatie caracte-
rele ereditare morfo-productive, fiind-
c 5 organismul nu realizeaz5 niciodatg
in intregime toate posibilitiitile ere-
,ditare. f n aceast5 situatie, cind unele
insugiri ri mi n ascunse complet, sau
s e dezvolt5 incomplet, zicem c5 sint
recesive. Acestea se pot dezvolta in
generatiile viitoare, cind g5sesc pen-
tru aceasta conditiile necesare.
Caracterele, in cazul incruciggrii,
c a urmare a unei duble eredit5ti, au o
dub15 posibilitate de dezvoltare. Cind
<caracterele alelomorfe, adici cele care
s e refer5 la o insugire specific5 (ex.
blindete, culoare etc.) s'lnt asem5n5-
toare, urmagii se vor dezvolta in ace-
lagi sens ca qi pirintii. Ins5 cind ca-
racterele alelomorfe sint diferite, un
singur caracter, cel dominant, se dez-
volt5 in prim5 generatie, iar a1 doilea
.caracter, cel recesiv, r5mine in stare
latent5, de posibilitate, urmind s5 se
.dezvolte in generatiile urmitoare.
Ca urmare a heterozisului, la albi-
ne apar atft lnsugirile bune cit gi cele
rele, nedorite, intre care in primul
rind g5sim tendinta de roire. Acest
instinct primar care poate fi o urmare
a unei vitalit5ti sporite, domini toate
ecelelalte insugiri, in sensul c i coloniile
igi irosesc toate puterile In roiuri ne-
controlabile. f n generatiile urmlitoa-
re ins5, aceasti tendint5 de a roi ce-
deazl qi numai atunci au posibilitatea
s5 apar5 in totalitatea lor insugirile
valoroase. Deci, efecte pozitive la
incruciyare, putem agtepta mai ales
in urmgtoarele generatii hibride, cind
pot ap5rea toate caracterele dorite.
Dacl in generatiile urm5toare se
aplici o selectie corespunz5toare a
p5rintilor, fie prin incrucigarea intre
ele a diferitelor linii create, fie prin
rehcrucigare, calititile obtinute pot
fi nu numai pistrate, ci chiar gi spo-
rite.
Succesul in formarea yi consolidarea
hibrizilor obtinuti sau eventual chiar
in formarea unor rase noi depinde in
mare mi sur i de alegerea momentului
optim cind se opregte incrucigarea gi
se trece la imperecherea metigilor in-
tre ei. Amintim c5 in aceste cazuri
trebuie aplicati pe etape o selectie
extrem de severi, care poate duce la
eliminare; a 90% din materialul de
reproductie. Fi r 5 un control riguros
In statiuni ,,sigureU de imperechere,
nu se poate concepe gi nici incepe o
munc5 de ameliorare. f n anumite si-
tuatii devine indispensabilil gi prac-
ticarea ins5m'lntirii artificiale.
fn fine, la albine, spre deosebire de
restul animalelor, rareori se pot pre-
vedea chiar gi cu oarecare precizie,
rezultatele Incrucig5rilor. Numai prin
experiente fndelungate se va putea
stabili in functie de rasele, tulpinile
gi liniile intrebuintate, cum se mani-
festi acest fenomen, care este schimbil-
tor de la caz la caz.
fn apicultur5 incruciggrile qi creq-
terile combinate sint posibile, nefiind
lipsite de perspectivil. Mai mult chiar
acesta este singurul mijloc de a obtine
rase noi, sau varietilti. Prin obtinerea
de noi combinatii gi chiar rase, selec-
tionatorul va produce material bio-
logic de valoare.
INTOXICATIA 249 INVENTARUL APICOL
Problemele gi posibilit5tile teore-
tice ale Pncrucisiirii au fnceput s5 fie
examinate pe o scar5 larg5.
INTOXICATIA, V.n. Toxicoza.
INVEhTARUL APICOL cuprinde toate
uneltele ce apartin exploatiirii apicole.
Degi in lucrarea de fat5 s-a arcitat qi
explicat la fiecare notiune insemn8-
tatea fiec5rui utilaj in parte, totugi
facem aici o concentrare a tot ce este
necesar exploatiirii, pentru ca un fnce-
pator sau o intreprindere socialist2
sii-gi poat5 da seama de importanta
investitiilor ce se cer viitoarei lor ex-
ploatiiri apicole, m5rite. 0 exploatare
apicol5 nu va trebui sfi-gi procure toate
cele de mai jos, chiar din primii ani.
Sint unele de care se poate dispensa
pentru a nu investi prea mult in
aparaturii.
Avind in vedere c5 fn unitiitile agri-
cole de st at gi C.A.P. stupina, ca unita-
t e productivii gi economicii, este fixat5
la 100 de colonii, d5m aici mai jos o
fngiruire complet5 pentru inventarul
unei astfel de stupini. S-a avut in
vedere c5 o asemenea exploatare
trebuie s5-gi aib5 o crescatorie de
m5tci proprie, din a cgrui prisos
unitatea poate s5-gi creeze un venit
suplimentar. De asemenea s-a pre-
viizut gi cazul c2 s-ar putea ca o
parte din productia de miere gi cearj.
s2 fie valorificatii prin industrializarea
partial5 a acestei productii.
Inventar de stupi qi roi
100 de roi se procur5 de l a o gospo-
d5rie de stat sau individual5 care are
acest specific, cu obligatia ca fiecare
roi s5 aib5 cel putin 1, 5 kg albing gi
matc5, fiind expediat in pachete. V.n.
Expedierea albinelor.
100 stupi sistematici, pentru a fi
populati cu roii procurati plus 25-30
atupi goi pentru roirile viitoare. Dac.5
se merge in productie pe metoda roilor
stoloni ori a familiilor temporare in-
ventarul de stupi goi, incepind din
anul a1 doilea a1 exploatfirii va fi de
cel putin incii 100 in care se vor face
acegti roi stoloni sau familii tempo-
rare.
Stupii vor fi numai din tipurile
adoptate de stas, cu conditia ca in pri-
sac5 s5 nu se foloseascfi decit numai
un singur tip.
Tipul de stup ales se va procura cu
toate accesoriile. V.n. Stup.
In general*, oricare t i p de stup va fi
ales pentru exploatare, va fi necesar
ca in raport de efectivul de colonii ce
stuparul le are, a5 posede o rezerv5 de
cel putin 50% stupi goi cu toate acce-
soriile necesare pentru formarea fami-
liilor temporare.
Inventar de unelte strict necesare
la o stupin5 cu un efectiv de 100 colo-
nii, plus famillile temporare.
Doug cabane demontabile, avind i n
vedere c5 stupina se imparte in dou5
sectii a cite 50 colonii.
Din inventarul marunt se mentio-
neazii: douii afum5toare, douii scaune
de lucru in prisac5, dou5 l l di t e porta-
bile pentru pus provizoriu ramele din
stup cind se face controlul; dou5 cio-
cane, doi clegti de cuie; dou5 dalte
apicole ; dou5 perii ; patru miiqti ; dou5
creioane apicole pentru lipit fagurii
pe rame; dou5 plangete pentru fixat
fagurii ; un aparat pentru g5urit rame;
un ibric pentru tinut ceara cald5 la
lipit fagurii ; patru afum5toare de sulf;
50 gratii Herzog; 10 rame separatoare
di n dub15 pin25 metalic5; 100 rame
cu pin25 metalic5 pentru prevenirea
intoxicatiei coloniilor cu insecticide;
un num6r egal de podigoare Snelle-
grove dupii numiirul stupilor verticali
din prisac5 necesare coloniilor ajut2-
toare; un numiir egal de gratii verti-
INVENTARUL APICOL
250 INVENTARUL APICOL
cale pentru stupii orizontali necesare
impiirtirii coloniilor la nevoie; 50 co-
lectoare de polen; patru termose mari
pentru p5strarea liiptigorului pin2 la
predare; douii tiirgi de transport; ma-
gazinele de recolt5 pline sau goale;
dou5 roinite din nuiele impletite pen-
t r u prins roii; un extractor radial de
24 de rame; dou5 cutite de desciipii-
cit ; un desciipiicitor ; dous matura-
toare ; 40 bidoane de 50 kg miere ; dou5
ciildiiri pentru aps ; douii suporturi
mobile pentru controlul stupilor ; dou6
topitoare solare; dou5 dispozitive pen-
t r u reactivat coloniile ce stau ,,in bar-
bri"; un glosometru pentru miisurat
lungimea limbii albinelor; un tora-
xometru; 15 colivii automate; 25 pro-
tectoal-e de botci; gase colivii de pro-
tectia m5tcii pe fagurele ei ; un semna-
lizator acustic pentru verificat colo-
niile iarna; trei vestibule de urdinig
pentru controlul acceptiirii sau nu a
miitcii; o lamp5 pentru flambarea stu-
pilor; un cintar pentru controlul cu-
lesului; douii hr5nitoare model Jor-
dan pentru hr6nirea afarii, in nat urz;
un aragaz cu butelie sau in lipsii lampa
de petrol pentru buciitgrie; dou5 liimpi
de luminat; vase de buciitiirie; un
adiipiitor cu 2 scinduri ; lopat5, caz-
ma, topor, fieriistrgu, rindea; un li-
ghean de spiilat pe miini gi un mic re-
zervor de aps cu robinet; dou5 15zi
pentru depozitat ramele cu miere.
Inventar de folosit periodic. Un cort
protector, V.n. pentru operatii la con-
trolul stupilor afarti in timpul prim5-
verii, ori tirziu in toamn5; una pres5
pentru saltele de paie; un pulveriza-
tor casnic cu presiune pentru trata-
mentul cu aerosoli sau umplerea fagu-
rilor cu sirop precum gi aparatura pen-
t ru extras gi piistrat liiptigorul de mat-
cii.
Inventar pentru eregterea de mtitci :
5 separatoare pentru ouatul m5tcilor
gi cunoagterea precis5 a virstei larve-
lor; 20 micronuclei sau stupi mici de
fecundare; rame basculante pentru
piistrat miitcile in 50 colivii de rezervii.
Una sticlutii cu lac pentru marcat
m5tcile gi mica trusii cu numere in
serie pentru identificarea miitcilor
precum gi utilaj miirunt: preducea,
Itirgitor de botci ; spatule de transva-
zarea larvelor etc.
Inventar de materiale de exploatare:
150 kg faguri artificiali; 10 kg cearti
brutii, pentru lipit fagurii; 5 kg slrmii
galvanizat5 de 0,5 mm pentru intins
sirma in rame; 0,5 kg cuie pentru fixat
capetele sirmelor in rame; medicamen-
t e pentru prevenirea bolilor: 200 g
amoniac, 5 litri form01 40% pentru
dezinfectiiri, 10 litri acid acetic gla-
cial pentru t rat at fagurii contra giisel-
nitei, 5 kg sulf pentru afumat fagurii;
jumiitate de metru cub de scinduri
pentru mici reparatii ; doi metri pinzii
de sirmii pentru reparat cilpticele de
transport; 10 kg sirmii galvanizatii de
1 mm pentru cusut perne gi saltele;
10-15m2 carton gudronat.
Inventar pentru industrializarea pro-
duselor stupinei, dac5 se urmsregte rji
aceast5 problemti. Inventarul pentru
preparat hidromel. V.n.
- inventar pentru extractia veni-
nului gi ltiptigorului de matc5;
- inventar pentru preparat otet
din miere. V.n.
- inventar pentru industrializarea
cerii. V.n.
Inventar pentru phstrarea fagurilor
Dulapuri pentru piistrarea fagurilor
in stelaje gi a mierii in maturatoare.
V.n.
Din toate cele expuse mai sus, api-
cultorul incep5tor va alege strictul
necesar, urmind ca pe miisurii ce ex-
ploatarea se m5regte gi poate s5 facg
IZGONITOR PORTER 25 1 IZOLATOR
noi investitii din desfacerea produse-
lor sii-gi completeze cele necesare. Nu
este bine gi nici prudent a porni din-
tr-odat6 cu o stupin6 mare dacii nu se
cunoaste deplin tehnica apicol6. V.n.
Apicultor.
IZGONITOR PORTER este un mic aparat
pentru fndepiirtarea albinelor care se
folosegte atunci cind se face recoltarea
mierii intr-o stupin6. Astfel se inl6-
tur6 scuturatul albinelor de pe ramele
cu faguri ~i deci se simplific6 gi se gr5-
begte lucrarea scosului ranlelor din
magaziile cu recolt5. Izgonitorul poa-
t e fi inlocuit cu cadre de izgonit cu
acid fenic sau benzaldehidH V.n.
Cind in laborator i nt r i multe albi-
ne, pot fi repede izgonite, dacl se agazi
l a cerceveaua de sus a geamului 1-2
izgonitoare. Albinele ur ci acolo rji
v5zind cii au posibilitatea s5 ias6,
cheami gi pe celelalte. Astfel ele se
strecoarg afar; iar in laborator nu se
mai intorc, c5ci izgonitoarele sint
astfel fiicute, incit arcurile actioneazci
numai dacg sfnt impinse dinguntru in
afarl.
IZOLATOR este o caset6 metalic6 cu
doui fete ocupate de dou5 gratii Her-
zog sau Hanneman in care incap trei
faguri cliditi: unul cu puiet cipiicit,
unul cu hranl gi altul gata cl6dit pen-
tru ouatul m6tcii. Caseta este inchisii
euatul controlat
( b r P s i P- al l )
Izgonitor Portcr, rnontat in ~~o d i s o r
( I s t o m i n a ~i c o l . )
de jur imprejur cu pl6ci de gratie Han-
neman, afar5 de partea superioar; pe
unde se introduc fagurii gi apoi i se
atarjeaz5 un capac pentru ca matca sk
fie complet izolati. Izolatorul casetri
cu fagurii in el se introduce fn mijlocul
cuibului. Albinele intr5 la matc6 prin
gratie, iar ea, strimtorat5 in acest spa-
t i u, depune ou6 pe fagurele mijlocae
din izolator. Astfel se gtie cu precizie
virsta ouZilor, sau a larvelor ce vor
ecloziona din ele, cici dup6 24 ore
fagurele cu ou6 se retrage gi se inlo-
cuiegte cu altul gol.
Dac6 colonia se hr5negte stimulent
gi este puternic6, iar matca din izola-
tor este tin6ri gi fecundti, incepe sii oul
chiar din prima zi.
Apicultorul va obtine rezultate bu-
ne dac6 organizeaz6 acest dispozitiv
cu 5-6 zile inainte de a incepe lu-
crgrile ~r o~r i u- zi s e. Matca. stind in
- A A
izolator In acest interval ' de timp,
depune oui in fagurele go1 gi se obig-
nuie$te cu situatia. Atunci el se ri-
dic5 din izolator trecindu-1 in cuib,
iar in locul s6u se introduce un al t
fagure bun de ouat, curat, in care a
crescut cel mult o generatie de puiet.
Matca i1 va ocupa imediat rji deci,
incepind din acea zi, apicultorul va
avea larve de vi rst i precisii.
. a ~ ! $ q n s p u r ~ l s a p
J I ~ u n a q t o n o ! a n n e J a l e a I e J a q t . 1 a l a z
- a q a d s a p p 8 e a l a s l a ' y $ u e ~ n 8 ! s m q
- u a d - S O ' B P B q s a o e a p a q u y u ! n e a o g j
u r n : , ' ~ o q e l o z ! q n s a p e o q ~ w a z a J a q g a
p s e o a l a ~ n 8 e j ~ p e o ~ p s q o d r e u r n u
a I a u ! q l e e q s a a e I n l a j u l f ! n l a m 8 e j
e ' j e j s ~ d n s e l p ! l o s p z e a x ! j a s l a V J O J ~
~ n r o q n l e n : , u r o j a p ! m $ ~ o : , n o y 1 q e q
a p ! ! B i j a q ! o p u ! ~ ~ ! U ! ~ J E U I a d ! - n p u ! d
- 1 1 q ! j p q ~ u n q u r l ( ! j a q e o d J o q e I o z y a p
d ! q q s a o y S p s u a q u ! a p q ! o ! ~ o ! o q p w a p
a ~ a q b a a o o m q u a d a q u a ! o ! j n s p n o a u n d
- a p a J o a p p z u ! a ~ e 3 a d ' a ~ n 8 e j ! n u n
e $ 3 . t ? a q u j e $ e j a m n o n ~ q u a d a ! $ ! z
- o d s ! p B a n e B A ! a s p a m 3 e 3 q e w
- e a J a q ! I a a s ~ o q e i o z y q n s . a ~ n 8 e j ! n u n
a l a l n l a o u l % j u t ' a s ' w o $ 2 a p l e a r n
- ! $ ~ p u l n e a m : , ' a l ! ~ n q ! o p u ~ - n l o u y a
u l a ! e o p u l a s a u ! 8 ~ ~ m ! a ~ g : , e ' y [ q e ' )
u ! p u m w a u u e g a ! q e r 8 y l d u r ! s o n s
q ! n o o I u l ! j a q ~ o d p q a s ~ o - l n r o q ~ l o z ~
JALE$ sau salvia de griiding,
Salvia officinalis L. semiarbust, din
fam. Labiatae, este o plants vivace
cultivat5 pentru calit5tile sale me-
lifere gi medicinale. Ea are o tulping
ping la 80 cm in patru muchii, lem-
noas5 la baz5, acoperit5 de perigori
fini si degi de o culoare argintie-ver-
zuie. Frunzele sint lungi, ovale, al-
terne. Florile sint grupate in verti-
cile multiforme, care formeaz5 un
spic terminal. Floarea are corola a-
dinc5 gi lunguiatg, roz violacee. Glan-
dele nectarifere dau nectar mai ales
fn zilele c5lduroase gi potrivit de
umede. Mierea de jaley are multe
substante minerale dintre care : fier
0,53 mg, cupru 0,73 mg, mangan
0,53 mg, cobalt, 0,lO mg. Productia
de miere la ha este socotit8 la 300 kg.
fnfloregte in a doua jum8tate a verii,
dind o miere de bun5 calitate, foarte
parfumat3, de culoarea chihlimba-
rului .
Cultura se face prin but8aire. Se
poate cultiva gi direct din siiminta
ce se pune Intr-un teren perfect lu-
crat, bine rnliruntit, pufos gi potrivit
de uscat. Se aleg pentru cultur5 lo-
curi expuse la soare. Planta cere lu-
criiri culturale obignuite: plivit, pr5-
g i t ugor pentru aerarea scoartei p5-
mintului. lnflorirea incepe din a1
doilea an.
0 specie inrudita cu cea de mai sus
este salvia de cfmp, Salvia praten-
sis L. ciireia in unele locuri i se spune
tot jaleg. Are miros p6trunz5torl tul-
pina cu putine frunze, cu flori al-
bastre rogii sau albe, sint dispuse
cite gase in verticile, formind spice
intrerupte la virful tulpinii. Cregte
pe terenuri aride, pe ling5 drumuri
gi ganturi, lnfloregte o lung5 durat5
de timp din mai pin5 in septembrie,
dind mult nectar, foarte c5utat de
albine.
Asem5nStor cu variet5Iile descrise
mai sus este gi jaleyul sau jale, Sta-
chys germanica L., care are flori rogii-
purpurii, dispuse in verticile multi-
forme, cu dintii caliciului ascutiti
terminati printr-un spic. Creqte prin
finete gi p5guni uscate, coline aride
gi calcaroase, inflorind din iulie pin6 pe marginea drumurilor, a ogoarelor,
in august. Mai este o specie de jale, prin p5guni. Aceast5 plant8 melifer5
Sal vi a nemorosa. Are corola lung6 de ce infloreste din iunie pin6 fn sep-
1 cm. Bracteele sint roz sau mai adesea tembrie produce 0,80-1,26 mg nectar
violacee, mai lungi decit caliciul. pe zi, cu o concentratie de 42,5% za-
Frunzele mai lunguiete gi ascutite, hsr. Productia la hectar este socotit5
cenugii pe fata inferioar6. Des intilnit6 intre 200-300 kg.
LABORATORUL STUPINEI este o ca-
merii absolut necesarii pentru stupinile
mai mari. f n apiculturii se folosesc
multe unelte, care trebuie adunate la un
loc pentru a le avea la indeminti cind
este nevoie. f n laborator, stuparul, in
zilele de inactivitate in stupinii, lucrea-
zii stupi la un banc cu citeva scule de
tlmplarie, reparii pe cei deteriorati,
fi revopsegte gi chituiegte pe cei
vechi criipati, topegte ceara in cursul
verii, intinde sirme in rame gi efec-
tueazii alte zeci de lucriiri pe care i
le impune indeletnicirea sa. Labora-
torul trebuie sii fie luminos, cu feres-
t r e basculante, pentru ca albinele
aduse in laborator odatii cu ramele
sau magaziile de recoltti, sii fie ugor
,gi repede evacuate. Sus la cerceveaua
superioarii a ferestrei se pune un iz-
gonitor, V.n., prin care albinele se
strecoarii afar3, ftirti putinta de a
h a i reveni . Uga laboratorului tre-
buie sti se deschidti fn afarti. Ea are
l a mijloc un oblon ce se ridic5 in
sus, prin care se introduc magazinele
de recolt& cu rame de extras. f n
exploatiirile mai mari, laboratorul,
. avind instalatia electricti, extrac-
-
t i a mierii se face ugor cu un mic
electromotor de 2 C.P. care actio-
neazti extractorul, iar mierea este
trimisii fn maturatoare, cu ajutorul
pompelor. f n laborator trebuie sii
se giiseascti totdeauna un mic dulap
cu medicamente necesare exploattirii,
sulf, sulfamide, acid fenic, acid ace-
tic, apii de Javel, amoniac, cit gi
citeva antialergice necesare vreunei
persoane care nu suportii fnteptituri
de albinti, ca: fiole de calciu, adre-
nalinii, efedrinti, romergan etc. sau
tincturii de Calendula arvensis. V.n.
Veninul albinei.
In borcane mari, inchise la culoare,
sau fn saci de polietilenii coloratti, se
piistreazii polenul colectat de albine
in cursul anului. f n laborator se de-
poziteazii rame pline cu miere in
stupi suprapugi, supuse tratamentelor
sau deparazitiirii. In el se piistreazti o
perfectii curtitenie, o aerisire abun-
dentti, lipsitii de igrasie, ctici mierea
gi polenul fiind higroscopice, se al-
tereazii l a umezealii; de asemenea sii
aibti o temperaturti potrivitii pentru
a putea tine mierea lichidti cit mai
mult timp.
LECANII $1 LACHNIDE LECANII $1 LACHNIDE
! I
Lachnide sugtnd mana de
pe scoarta unui arbore
(Imker)
LECANII 81 LBCHNIDE sau decari
sint dou5 specii apartinind ord. Ho-
moptera, subordinul Coccina, care
triiesc pe conifere fn special pe
molid gi bradul alb. Lecaniilc n5s-
cute in toamn5 se ascund, gi sint
protejate de solzii scoartei molidu-
lui, trecind iarna sub form5 de larve,
mult diminuate de inamici gi de
frig. Cele care ajung in prim5var5
se inmultesc repede. Sint doug spe-
cii: mari (Physokermes picear) gi mici
(Physokermes hemicriphus) . Dezvol ta-
rea speciei mari precede cu circa
3-4 sgpt6mini specia mica. Cu apa-
ratul lor bucal alc5tuit dintr-un pu-
ternic stilet, striipung coaja ramurilor
sau frunzelor bradului alb, a molidului,
a zadului gi altor specii de arbori: ar-
tarul, teiul, ulmul etc. Imediat insec-
tele secret5 o saliva ce se Pntaregte for-
mind ca o teav5 pe unde ele aspir5 seva
din tesuturile respective. V.n. Miere
de manii. Seva contine zaharuri brute,
din categoria melezitozei, dar in com-
ponenta ei se mai afl5 0,9%, com-
pugi azot o~i gi vitamine de care in-
sectele au nevoie, pentru cregtere gi
inmultire. Insectele, hriinindu-se a-
bundent, se dezvoltii corporal de la
1-5 mm pin5 ajung la 8 mm, iar
lecaniile mici pin5 la 4-5 mm. Timpul
ploios gi rece le este nefavorabil, dar
nu le nimicegte.
A doua specie Eachnidele trec iarna
sub form5 de 0118, depuse din toamnti
de insectele mature ei apar in pri-
m5varii vietuind in luna mai pe 15s-
tarii moi ai bradului gi molidului,
adiipostindu-se sub frunzele lor ca
acele; cind lristarii se inttiresc, ele
nu-i mai pot ataca. Se fnmiltesc
mult, mai ales cind timpul este cald
gi cu vint ugor; atunci elimin5 mari
cantitiiti de mang, dar de scurtii
duratii ca timp.
Ele triiiesc parazitare in grjmezi,
eliminind substante zaharoase sub
form5 de eruptie, provenind din seva
plantelor parazitare. Cit timpul este
favorabil productia este at t t de mare
incit pare c5 sub arbore cerne o ploaie
fin5 gi dulce. Produsul zaharos devine
viscos, se intiiregte repede, iar albinele
nu-1 mai pot lua decit dac5 intervine
un timp putin umed, o ceat& sau bur-
nit6 de ploaie, care-] dilueaz5. CPnd
plou5 abundent, apa spa15 aceste de-
pozite, iar culesul de man5 inceteazg
complet.
Numai dup5 2-3 s5pt5mini tine-
rele insecte, tr&ind la inceput pe sea-
ma masei ierboase a arborelui, sPnt
capabile, f5r5 s5 se fecundeze, s5
depun6 oul din care apare prima ge-
neratie. Cercetgtorii au stabilit cg
numai din citeva ou3 pastrate peste
iarn5 gi ferite de ger se nasc pin3 in
toamn5, cinci pin5 la zece generatii,
LECANII $I LACHNIDE 257 LECANII $I LACHNIDE
ajungind la cca. 25 miliarde. Totoda-
tii ins5 apar qi o serie de d5un5-
tori care frineaz5 o fnmul$ire, aga pro-
digioas6 care ar d6una p5durii. In-
cepind din iunie, cind inmultirea lor
este mare gi secretia bogat5, albinele
incep s5 culeagg aceast5 miere de
man5, dac5 continutul de zah5r este
cel putin de 8%, iar productia e in-
semnat5. Obignuit, bog5tia acestei
elimingri este aga de mare, fncit al-
binele adun5 abia 2% din ea, iar res-
tul se risipegte. Dup5 cercetltorul
0 r j e v s k i o singur5 insect5 este
capabil5 s5 elimine de la 0,21 -
9, 10 mm8 de suc zaharat pe zi, in ra-
port de conditiile atmosferice favo-
rabile de specia plantei parazitat5
si dezvoltarea corporal5 a insectei.
Alimentatia afidelor. Aceste insec-
t e nu defec5, nu excretl, ci elimin5
numai zaharurile din sucul plantei
care sint in tranzit prin organismul
lor gi pe care nu le folosesc. Substan-
tele albuminoide din sev5 sint asi-
milate de insectele respective, iar
substantele rezultate sint transfor-
mate la rindul lor in albumin5 cu
ajutorul anurnitor ciuperci ce triiesc
in endosimbiozl in limf5 gi mice-
tonii. Deci mana produs5 de insecte
este o substant& liberg de produsele
finite ale digestiei gi a fost in preala-
bil purificatg pe cale biochimic5 in
organismul lor. Este gregit5 p5rerea
c5 mana ar fi rezultatul digestiei gi
excretiei acestor insecte. Dup5 ob-
servatiile entomologilor, dintre care
amintim pe marele F a b r e gi L ii -
b o c k aceste insecte au gi protec-
tori care le ap5r5 de dSun5tori, pri-
mind in schimb serviciile lor. Este
cazul lachnidelor, care servesc ma-
n5 unor furnici de pgdure, cu care
acestea igi hrgnesc puii.
De aceea apicultorii care practics
apicultura pastoral5 in pSidurile de
17 - A.B.C. .. Apicol vol. I
Afide ce iau mana de pe
frunzele unei plante
( 0 r i ; s i P a l l )
molid gi zad, le urm5resc gi agazi
stupinile rnai ales in locurile unde
se v5d multe muguroaie de furnici,
c5ci sint siguri c5 daci prim5vara
este favorabil5 pentru dezvoltarea
lachnidelor, cel putin in preajma lo-
curilor cu multe furnici, unde ele vor
fi protejate, stuparul va avea o recoltti
bung. La noi in targ, deocamdat5,
mierii de man5 produs5 de conifere
prin intermediul acestor insecte nu
i se d5 importanta cuvenitg. f n Eu-
ropa central5 mierea de man5 este
foarte apreciat5. Va trebui ca fn vi-
itor, at i t organele de cercetare, cit
si stuparii practicieni s5 se ocupe
mai intens de problema gi posibili-'
t5tile secretiei mierii de mani ob-
tinut5 fn conditiile de mai sus, de la
conifere.
Alte afide. Ca gi lachnidele gi le-
caniile, mai sint o serie de afide care
produc man5 de pe brad gi alte plante.
Astfel sEnt unele care tr5iesc nu nu-
mai pe frunze, dar gi pe alte psrti
ale plantelor gi care in cursul dez-
voltgrii lor igi schimbs locul gi mi-
greaz5. Astfel sfnt Linaia piceal gi
Cinaria pilicornis din ordinul Ho-
meoptera. Pe alti arbori tr5iegte p5-
duchele verde a1 prunului gi caisului
care migreaz5 pe trestii gi ierburi etc.
Ei produc adeseori pagube impor-
t l nt e. Degi la noi sint peste 100 de
specii, numai putine din ele produc
man5 in cantitate mare. Se hmul -
tesc ex-trem de repede, totugi, dat
+ -++%
LECANII $1 LACHNIDE
258 L ~ I I T A
fiind c6 au foarte multi dugmani $i
paraziti care-i distrug, nu sint un
pericol.
Puricii de frunze - Psyllidae se
pot recunoagte ugor avind culoarea
verde sau galben verzuie, cu picioare
subtiri. Nefiind stabili, nu produc
constant man5. I n schimb larvele
mai multor specii produc miere de
man5 din aLundent5. P5duchii tes-
togi (Coccidac) se deosebesc ugor de
alte specii. Masculul se poate migca
liber, avind aripi; femela ins5 nu le
are. Toate aceste afide dau putin
cules de man5. Cind ins5 In toamn5
vremea a fost cald5, far5 schimb5ri
brugte gi ploi multe, ou5le depuse
trec peste acest timp de criz5, iar in
prim5var5 ele se inmul!esc mult in-
cit in luna iunie-iulie, cind nu sint
c5lduri prea mari, ele produc man5,
adesea in cantitsti mari. Este de re-
tinut c5 mana produsti de aceeagi
plant5 gazd3 difer5 sub aspectul con-
tinutului gi concentratiei de zaharuri,
in functie de specia de insecte ce o
produc. Acest fapt cauzeaz5 atractii
deosebite pentru albine. Mana pro-
dus5 de unele insecte difer5 din ca-
uza enzimelor lor care au actiuni
deosebite asupra zaharurilor din su-
cul phloemic.
Din punct de vedere a1 apiculto-
rului, este important a cunoagte ca-
racteristica culesului de man;, fac-
torii care influenteaz5 productia, in-
sectele producltoare de man5 gi ci-
clul lor de dezvoltare. Pentru aceasta
este necesar5 organizarea unui ser-
viciu de prognoz5 gi studiu a1 facto-
rilor mentionati.
Este de retinut c5 productia de
man5 nu are loc in fiecare an; ea se
desf5goar5 in perioade diferite; apa-
ritia gi intensitatea culesului e va-
riabil5, fiind in functie de fazele de
dezvoltare ale insectelor. cantitatea
Irl
,f
de man5 depinde de num5rul gi spe-
cia insectelor; in sfirgit, diferitele
specii de insecte se comport5 diferit
sub aspectul secretiei, in functie de
starea conditiilor climaterice.
LXDITA PORTATIVA, sau l5dita de
lucru in stupin5 este absolut ne-
cesar5 la toate lucr5rile de verifi-
care a coloniilor. Ea trebuie 85 fie
ugoar5, f5cut5 din P.F.L. gi avind
o capacitate de 7 - 8 rame, de rn5-
rimea celor obignuite, in stupins.
Ea are un miner sau o curea de pus
pe urn&, precum $i un capac telesco-
pic, incit nici o albin5 nu poate s5
pgtrundii la fagurii din 15dit5. Cfnd
este nevoie s5 se scoat5 rama cu mie-
re din stupul ce se verificg, cu albin5
sau puiet, ele se pun in l5dita de lu-
cru pentru moment, pin5 se termi-
n5 revizia, dup5 care se scot gi se
pun la locul lor. L6dita portativ5 de
lucru se va dezinfecta regulat, chiar
atunci cfnd apicultorul gtie c6 in
prisac5 nu este vreo boa15 molipsi-
toare. 0 va face din prevedere, c5ci
bolile nu pot fi descoperite imediat,
gi dac5 exist5 intr-un stup, se pot
transmite la alte colonii cu ajutorul
acestei I5dite portative.
~Amfgh. Lippia citriodora, arbust
din familia Verbenaceae, cregte pin5
la o in5ltime de 2 m, fiind aco-
peritii cu frunze ce eman5 un par-
fum asem5n5tor mirosului de ISimiie,
care stau agezate cite trei la un loc
pe t ul pi ni l ql e au forma unei lance,
sint aspre*<pe fata superioarii, punt-
t at e pe fata interioarg. Are f l or ~ mlcl,
strfnse la virful ramurilor, de culoare
albastr5-liliachie gi sint agezate in
spice axilare. Este un arbust din
t5ri calde; cregte in America de Sud,
iar in Europa, mai ales in Crimeea.
Se g5segte gi la noi prin parcuri, i n
gridinile de ling5 casi gi in jurul
unor stupini mai fngrijite. Fiind un
arbust melifer valoros gi avind gi o
insemnat5 intrebuintare in industria
parfumurilor, ea trebuie rispinditii
in cft mai multe locuri, fiind ugor de
cultivat, cerind numai adipost im-
potriva crivEitului. Se inmultesc prin
butagi pugi din toamn5 sub geamuri.
In aprilie sint plantati pe brazde
unde ri mi n doi ani ; apoi se replan-
teazi definitiv.
LAMPA CU BENZINA pentru flambare
si dezinfectare este o unealtti absolut
necesari oricirei stupine. Ea are un
dispozitiv de pompare a aerului, pen-
tru a crea in interior o presiune pu-
ternici. In prim5var8, dupii prima
viziti, chiar atunci cind nu este boa15
in prisac5, se flambeaz5 din nou toti
stupii, utilajele gi scindura adipci-
torului. In acelagi scop se poate in-
trebuinta si o butelie de aragaz cu
dispozitiv de reglare, cireia i se a-
dapteaz5 un arziitor de tipul celui
de la lampa de benzini.
LANGSTROTH LL. , 1810-1895 este
inventatorul stupului american r5s-
pindit in majoritatea f.irilor. La noi
folosirea lui a inceput sii fie extinsii;
el e cunoscut sub denumirea de mul-
tietajat. Inventatorul acestui stup
I-a publicat in 1851 gi apoi a breve-
t at gi rama in anul urmiitor. De a-
tunci apicultura din lume gi-a des-
chis largi perspective. Cartea sa ,,A]-
bina gi stupul" publicat5 in 1852 gi
apoi completat5 de padant , este una
din cele mai bune ciifli de apiculturg,
existente.
LXPTI~ORUL. Liptigorul albinelor
doici este aga-numitul liptigor de mat-
cti, o secretie a glandelor faringiene.
Analizat organoleptic se prezintii ca o
materie gelatinoasl fluido-viscoasl, ce
se concentreazl in raport cu Invechirea
sa qi pe mi sur i ce larva - in special
cea de matcii - cregte qi consum8
din ea. La sfirgitul perioadei de ma-
turizare a tinerei mgtci in botca ei,
15pti$orul ri mas neconsumat, devine
cleios, iar mai tirziu chiar se Pntgregte.
Culoarea liptigorului proaspit este alb-
gglbui. Cel ce rtimlne neconsumat
pe fundul botcilor are o culoare ase-
manstoare cu a castanei. Uneori gi
llptigorul proasptit, bate ucjor in brun-
gtilbui, mai ales cind albinele aduc
i n stup cantitsti mari dc polen de la
o anurnit5 plants bogat poleniferg.
Culoarea, de asemenea, se schimbg
cind Iiptigorul vine in contact cu
aerul gi lumina. Atunci devine mai
dens, el se int5regte, ia un aspect
sticlos ;i ajunge la sfirgit brun-inchis.
Gustul liptigorului este acrigor, ugor
astringent, ciici are un pH de 3,5-4,5,
asem5n5tor intrucitva cu cel a1 sucu-
lui gastric din stomacul omului. Miro-
sul lui este de obicei a1 mierei prove-
nit5 din nectarul florilor preponderen-
te in natur5 in momentul secretiei
lui: salcim, tei, floarea-soarelui etc.
Densitatea 15ptigorului este de 111,
deci inferioarli densitztii mierei, fapt
pentru care, in amestec cu mierea
pentru diferite preparate, el se urci
la suprafat5 sub form5 de spurns. Alte
caracteristici ale I~ptigorului sint:
se descompune repede, c5ci materiile
proteice gi grase, cit gi celelalte
substante ce le contine, suferii schim-
b5ri insemnate sub actiunea luminii
solare, a razelor ultraviolete, a ciil-
durii, fermenttirii etc. Fiind higro-
scopic, absoarbe cu ugurint5 umidi-
tatea din mediul inconjurtitor, ceea
ce-1 predispune la o rapid5 alterare
printr-un proces de fermentare, iar
substan$ele grase se rlncezesc. Lgpti-
gorul este bactericid in culturi de
' a a o o y p a m ! ! u o ~ o s n : , ' ~ a j q l v . ! o ! o p a p
J g m n u a a e m ! e m q i o u n e a a - e e n q u a d
' 1 n q a l n d a p a d a a ! S q 1 n m p u r q x a ! f i r
a : , a o ! j ! ~ o ~ d ! a $ g m n 3 ' a o ! u ~ a q n d ! ! u
- 0 1 0 3 ! e m n u ! n [ n d ~ b ! q d t ? [ e a a a u r j q o
n q u a d a ! $ o n p o ~ d u l y u n d a s y s
: ? u p a q ! s o I o j a p o l
- a m ! a a y a ! a o e g z e q a p a I ! ! d ! : , u ! a d
- a : , ! m o u o a a ! 4 g a ! p e a d ! e m
e u n e l s ~ ~ n ! e B - s g u l d a p o q a m a q ! a
- a p p q e o a a a u l e a l e s a g - g o e 6 - e ' a l e %
- y e ! o a d s a p a l a q s ! a a ~ u i y j n d q j o a p
q e a ! [ q n d e - s n u a e p ' ~ 7 6 ~ u ! p p u g
e a ~ n p o a d a s l a ' ! . r : j a l p u ~ . ~ o Q ! q d a 1
B y O O L ' J a p a q e 7 r q u e o B U I ! J ~ I e q u a m
- ! a a d x a q n ~ ! ' # q 0 B - S P U S 3 L 5 6 J U 6 t ? ! q T !
g ~ t ? $ u g ! o U e [ : $ t ? ! $ ! u ! $ 8 0 ~ E B U ! ~
- n $ s u 3 g : , q e n r a p ! n 1 n a o 0 ! ~ d y a ! Q n p
- o n 6 ' ! n l n ~ o 4 ! ~ d q ! ! r a : , n p o ~ d s a ! u q a , &
. a I ! z n q e d
p d n p % e n 1 p u n - e l a I a q l e ! S ! a ! u o ~ o o
e a a e z ! u e j a o e l a p a l r z g n o p a d n p q a q
- 1 o o a a , r o S ! q d g [ ! n u n ! a z ! I e u e a l a q e q n z a a
q u ! s a l a q I v v q t 3 q 1 0 0 a ~ q s o j e 1 3 a . 1 ~ 3
e l e q e p ! f i ' ! a ! o p a p a q ! J a 8 u ~ J o l a A
- a e I ! a q s a l a e g j u ! : , a s u o 3 o 1 ? 3 ' q e ! a e a
. e q u ! z a a d a s I n a o S ! q d g l a o ! n ~ n q d e j a q a ~ d
a a e m u s o s a a o q e p a s ! u a p u r $ n q a a d
a p ! y a o q g l a : , J a o a p a q n u ! j o a q ! a a j ! p I n q
- 0 % n : , a q e q n z a a a q s a : , v ' ! ! j ? q ! ~ ! q a a j B
' 3 e u ! m e q ! a ! 4 . e s e o ! j a a j u ! ! q u e e u ! u r e ?
- ! A y 3 ! p e - . a 1 ! q n 1 0 s o d ! [ a [ a u ! m e 3 ! a
a q u a z a a d l u g s a o r S ! q d g u g y o p ? [ J B B - s
a z g e u e a q s a : , e u ! . r d . a a ! q e q ! q u a : , ! n g z
- ! o a a d a o e j e g a y j ' a ! u a q o q q u e d p y 3 ~
- a e u ! m e q ! a o ~ d ' H e u ! m e q ! n ' d d
e u ! u x e q ! a a u ! j u o a ! e m g a q ! s y 8 e - s
: ( m e . 1 8 u n - a q u ! p
e j a e d e u e o ! ~ ! m e ) e w e 8 u i ! S ( m e a s
u n - q u y p a q ~ e d e ! m e ) a m e ~ 8 o ~ o ! m
u g a j u e q s q n s a l a a e o q y m a n a p u p r d m
a o S ! q d g [ 8 O O J s e 1 I I e 3 ! S J e a
- q r 3 ' J a y : , o J 8 g d n a ( v n s ! e m
l ! q u ! m e m e a n ? : , a ~ d s a p ' % T ~ ' z a p
a q e u r n r l a q a p a u a I a D a p ~ w j e u g ' m n o ~
a u l d ! j n o s o u n : , ! a : , u ! p ! z ! o e o u ! m s
! 4 a u ! m e q ! n a p a g m n u q e u m a s u l u n
a p u ! a d n : , l a a : , q ! s g 8 e - s ' ! n l n ~ o b ! q d g ~
! a $ u a u o d n r o : , e m a l q o ~ d p u ! : , u ! p v
. ! j e z ! q a q u ! s ! S ! S n d m o 3
- s a p ' ! $ e z ! s a s ! J q o d n u ' a l e : , % 3 j 8 ' ~
a p a ! $ r o d o a d u $ a o h q d g ~ u g ! j e [ j e
! j e : , ~ j ! q u a p y a u ! f i n d m o : , J o u n e m a I q
- o d d q e a l o z a a e n u y o u ! ! u a m ! u ' a e ! y s
q I n m " g s y a a a d q n m a o j o m a n e
g s m n o e . s u r d ! J l n q o q e : , g ~ g j ' g z a a o j
- o a ? a a [ a ! S a ! j e ~ S o q e m o ~ : , u ! ~ d a I a z ! [
- s u e p u ! s o [ o j ' n a s ! n [ n q n u ! i u o : , ! a m a I g
- o . r d - e a J ! : , u g p e u l : , a a q u g a s ! u a p u ! q n q a ~ d
a p ! ! a o q a n j a : , n a 3 . a ~ u a u o d m o : , a j u e q s q n s
a l e s a o l a u n q e a a e ~ q s g d 1 3 7 1 3 ~ 1 1 3 ! s e a q s a .
' a w q 1 0 3 a a g d n p ~ ! q ! s o d p u p : , r e u t
q i o ~ - n p u ~ z ! ~ ! j o q ! e m n ~ - u g d a p a d
F q e a I o z a a a q s a n u p u g a a e : , p m a l q o a d :
' g a n S ! s a l e q ! l ! q e q s o a z a a q s g d ! - y s a x e s
a j u e q s q n s a q ! a a j ! p l e q n g : , n e - s e a a o e
a a ' g ~ n u a u r a a p g : , ! q n a d e a a q ! n [ e a z
- e o l e a ' ! u n I g j - Z J ' q e 8 u n t a p u g ! e m
d m ! ? u n g d n p w p ' ! u n l q d o a p d m ! $
a ~ ! j y q ! ~ e : , a u ! i u a m $ 1 ( 3 , 7 - - ~ ) a o a r
e l q e q s g d - a l e s a 1 a q u a u o d m o o u r p
a q a e d o ! S n s u l l a ! 4 - n p u ! q m ! q a s ' ! o ! x o +
! S n p o a d p u l p ' g : , e ? e a 1 l a ' n ! u ! n r
- r i l e n : , l e ! o a d s u g ' a l e q a u x a p a j r p n : ,
q : , e q u o : , u ~ . % O J u o g n q n 3 a o q e ~ o q e 1
LAPTISORUL 261 LAPTISORUL
num5rul de larve pe care doicile le
iau in grij5 slnt putine, iar cantitatea
de Isptigor este redus5.
Coloniile care au aceast5 sarcinl
trebuie stimulate atft fnainte de Pn-
ceperea lucr5rilor propriu-zise, cft rnai
ales ln timpul in care -ele sint solici-
tate pentru producerea de l5ptigor
chiar dac5 f n stup ar fi mult5 hran5
acumulat5.
Hrana de stimulare s5 fie pre-
paratti din miere cu protein5. Zah5-
rul sub form5 de sirop simplu, f5r5
polen, nu are nici o influent5 asupra
secretiei glandelor faringiene. Cea rnai
bun5 hran5 pentru stimulare este
mierea c6reia i se adaug5 20% ap5 gi
o cantitate de p5sturii ori de polen.
Operatia de producere a 15pti-
~orul ui se va porni ceva mai tfrziu,
in prim5var8, dup5 ce timpul s-a
Pnc5lzit bine, gi dup5 ce coloniile
stimulate in tot cursul prim5verii au
crescut cel putin dou5 generatii de
puiet numeros.
fn coloniile produc5toare de liip-
tiyor, s5 fie clt rnai putini trintori,
c5ci prezenta lor stinjenegte lucr5rile.
Cei existenti se separti printr-un dispo-
zitiv special: separatorul de trintori.
Coloniile alese, s5 fie indemne de
orice boala molipsitoare, iar ca pre-
venire, la prima yi a doua hrinire
de stimulare care precede cu mult
fnceputul lucririlor pentru obtinerea
liiptigorului, se d5 o mic5 doz5 de
streptomicinii. S5 se aleag5 colonii
care s5 dea larve potrivite ca vfrst5
pentru inzestrarea botcilor, colonii
cu m5tci rnai b5trfne care nu se ne-
linigtesc cind se v5d silite s8 ou5
sub izolator.
fnainte de a proceda la transfe-
rarea larvelor in 'botci, botcile vor fi
date coloniei ce urmeaz5 s5 fie orga-
nizat5 pentru lgptigor. Albinele se
obignuiesc cu mirosul lor gi chiar le
impregneazg ceva din cel a1 stupului
respectiv fiind astfel mai ugor accep-
tate. Apoi se pune pe fundul botci-
lor foarte putin 15ptiqor7 diluat cu
ap& distilat5.
Botcile fnzestrate cu larve s5 fie
ferite de curenti, soare, r5ceal&, pi-
n& se dau f n grija doicilor. Mediulcel
rnai propice este mediul umed gi
cgldut. De aceea ele sint tinute, pin5
se terming operatia de transvazare a
larvelor, fntr-un prosop umed qi cald.
Barele port-botci retrase din
stupi pentru recoltarea 15ptigorului vor
fi ferite de actiunea nociv5 a facto-
rilor fizici atmosferici ca: excesul
de clldur5, curenti sau lumina solar5,
ciici rnai ales razele ultraviolete fac
sii scad5 valoarea terapeutic5 a 16pti-
gorului.
LIptigorul r5mas pe botcile deja
recoltate s5 nu fie lasat la aer, c5ci
el se usuc5 gi cum fn aceleagi botci se
vor pune curind alte larve, ele nu vor
fi acceptatespre fngrijire de albinele
doici. De aceea, atunci cind au trecut
rnai multe ore gi fn interiorul botcilor
urmele de Igptigor s-au uscat, este
bine ca letigorul s5 fie adfncit fntr-un
vas cu ap5; se clltegte apoi bine, se
scutur5 de ap5, se stropevte cu putin
sirop gi se pun peste ramele unui stup
puternic timp de 15-20 minute pentru
a fi curgtate de albine, inainte de a se
pune alte larve in ele. Din contra,
daci operatia de recoltare a liptiso-
rului continuti gi este urmatti imediat
de o nou5 serie de larve, 15ptiqorul ce
:1 mai r8mas pe botci si care nu s-a
~l scat , este in favoarea primirii lar-
velor de c5tre albinele doici; el con-
stituie o nad5 care le antreneazci s5
dea larvelor l5ptisor in cant i t i t i qi
rnai mari.
Recol tarea 15ptigorului trebuie sB
se fac& la trei zile, dacj virsta lar-
velor mutate in botcile artificiale a
avut cel mult I S 2 4 de ore de la
naqterea lor din ou. Dacci s-ar lua ins5
larve la intimplare dintr-un cuib,
fAr5 s5 se $tie cu precizie virsta lor,
recoltarea se va face la dou5 zile.
Organizarea coloniei ce va procura
permanent larve. Este de mare im-
portant5 ca in lucrarea producerii
15ptigorului de mat cl s5 se stie precis
virsta larvelor folosite. Se vor destina
deci 1-2 colonii cu matc6 de cel
putin doi ani, dar recunoscut5 ca
bung gi prolific8, care s5 fie deprinsri
cu cel putin zece zile inainte s5 ou5
sub izolator. Ea va fi schimbatg in
fiecare zi pe al t 5 fat5 a fagurelui. Stu-
parul va insemna pe speteaza supe-
rioarri a ramei dat a mutatiei sale,
indicind cu o s5geat6 pe care anume
din cele dou5 fete ale fagurelui a ouat
in ziua respectiv5. Astfel el are la
dispozitie sute de larve pentru muta-
tie, in vi rst l de citexa ore de la eclo-
darea din ou8; ele sint bine hr5nite
de doici, iar consumul de 16pt i ~or e
redus in raport cu virsta lor.
Matca stupului se prinde cu ajutorul
tubului de sticld, V.n. far5 a o atinge
cu mina y i este eliberatl imediat pe
fat a a doua a fagurelui sau pe un al t
fagure go], ce a st at cel putin o zi la
marginea cuibului pentru ca albinele
cur8titoare s5-1 ia in primire gi sli-I
n~r e t e .
Rama cu izolatorul sub care este
matca, se introduce in mijlocul cui-
bului ling5 un fagure cu puiet necripri-
cit, Icisind cel putin 5 mm spatiu
go1 intre suprafata izolatorului si cea
a fagurelui vecin din cuib; prin acest
spapu albinele stupului circul5 in
voie, intr5 q i ies prin gratic la matcii.
Dup5 24 de ore ea este din nou mutats
continuindu-se mereu in fell11 acesta.
il doua metod3 de izolare a mgtcii
pentru obtineren dc larve cu virsta
precisri cind stup:vlil nu are izolator,
se face intr-un stup obiqnuit, in care
se asaz5 fagurii in pat cald.
Spre peretele din fund se orinduie-
ste spatiul pentru un nucleu de 3 rame
despcirtit printr-o diafragm5 specia-
15. Aceasta intr5 perfect intre peretii
laterali ai s t upul u~: sus are marginea
mai inaltii ping sub podigor, a c5rui
l umi nl o inchide perfect; jos, dia-
fragma are un go1 de 3 cm care ins5
se inchide cu o fiqie de gratie H a 72-
w e m a n n. Prin gratic albinele co-
loniei au posibilitatea s5 ia contact
cu matca lor aflatg in nucleu. Fisia
de gratie poate fi si mai latci chiar.
Operatia se face astfel: se caut5 mat-
ca stupului, se prinde cu tuhul de
sticl5, se inchide provizoriu intr-c,
colivie pin5 ce sc organizeazi nucleul.
I n nucleu se pune un fagure plin cu
miere, un altul plin cu miere si pris-
tur5, ambii cu albinele ce-i acoperh;
<
intre acestia se miturli cu peria albi-
1
nele tinere de pe 2-3 faguri cu puiet
i,
necap5cit scoase din cuib, rame care se
pun apoi imediat la locul lor. Atunci
1
se introduce la mijloc, in spatiul ,
liber, un fagure go1 ceva mai vechi,
din cei deja cur6tati de albine, usor
stropit cu sirop. Deasupra, Intrera-
me, se pun gipci care inchid perfect
golul dintre ele; matca se elibereazg
in spatiul din mijloc a1 nucleului ast-
fel format, dupii care se pune ultima
gipcii. fn felul acesta ea este izolat5
in nucleu unde fiind inconjuratii de
albinele tinere maturate de pe cei doi
faguri, incepe sii ou5 pe fagurele go1
din mijloc. Dupii 24 ore acest f a p r e
cu ouii, fiirii albina acoperitoare ~i
f5rl matcii, e retras gi introdus din-
colo de diafragmii in cuibul mare, sau
chiar in altii colonie, inlocuindu-1
in nucleu cu un altul go1 pe care se
elibereazii matca ce fusese din nou
prinsii in tubul de sticlii. fn felul
acesta se procedeazti zilnic, insem-
nind fiecare fagure cu ouii sus pe leti-
?or, cu o piunezii albastrii ori galben5
sau rogie, pentru a cunoagte virsta
viitoarelor larve. Se va supraveghea
cuibul mare ca nu cumva albinele sii
cliideascii acolo botci. Botcile noi se
vor strica.
Apicultorul va alege una din cele
douii metode de obtinere a larvelor cu
virsta exact5. Cea de-a doua metod5
este mai aproape de dezvoltarea fireas-
c5 a coloniei. Totugi, prima este
rnai expeditiv5.
LuerLi preliminare. Utilaje gi ma-
teriale folosite la producerea 15pti-
gorului. Pentru mutarea larvelor din
fagure sEnt necesare citeva sute de
botci artificiale facute dincearaceamai
bung. Stuparii trebuie s5 foloseasc5
in aceast5 privintii numai ceara re-
zultat5 de la desctip6cirea fagurilor,
cind fac extractia mierei. Orice altii
cearii ar putea s5 aib5 in ea urme
de propolis, care se ytie c5 inhibii,
frlneaz5 tendinta albinelor de a
lua in cregtere larvele transvazate
in botci. Cind stuparul nu are cearii
de calitate bung pentru botci, poate
folosi botci artificiale din material
plastic sau chiar sticlii. Botcile din
cearii se fac cu ajutorul unui gablon,
Utilaje necesare la recoltarea liiptigorului
modelator, aga cum e descris la locul
respectiv. V.n. Jablon.
Botcile se lipesc pe bare mobile
de lemn de 112 cm ce stau etajate
cite 4-5 in cite o ram5 denurnit5
,,ram8 port-botci".
Ele se sprijin5 pe suporti, fixati in
interiorul spetezelor verticale ale fie-
ctirei rame: prima barii st; la 2 cm
sub speteaza de sus, iar celelalte mai
jos, din cinci In cinci cm. Numiirul
botcilor pe bar5 este in leg8turl cu
metoda de lucru pe care apicultorul
o aplicii in producerea 15ptigorului de
matc5. Dac5 folosegte metoda pro-
ducerii liptigorului in stup orfani-
zat, gi periodic, la intervale de 21-
30 de zile, Iiisind colonia orfan8 cite
3-6 zile la fiecare datii, atunci el are
interesul ca in aceste putine zile sii
obtin5 deodatii cantittiti insemnate
de 15ptitjor. f n acest caz numlrul de
botci lipite pe fiecare bar5 e mare,
pin5 la 40; cum Pntr-o ram5 port-
botci intrii 4-5 bare, numiirul total
a1 botcilor lipite una ling5 alta pe o
singur8 ram5 port-botci va fi de
160-200. Cum intr-un stup orfan se
pun douii rame, o colonie orfanii va
avea de crescut 320-400 de larve
dintr-o dat5, timp de trei zile. Daca
apicultorul folosegte cea de-a doua
metodii de producere continul a 1Bp-
tiyorului de matc5 f5r5 ca stupul sii
fie orfanizat, aga cum se va ar5ta
rnai departe, atunci num5rul de botci
lipite pe fiecare bar5 este numai de
15. Apicultorul d5 zilnic coloniei
respective cel mult trei bare cu botci,
deci 45, lipite la intervale egale pe
bars.
Pentru mutarea larvelor din cuib
in botcile artificiale se folosegte o spa-
tula de mutatie fiicut5 din sirm5 de
otel groas5 de 1,5 mm, inclinatd
ugor la 2,5 cm de la cap5tul opus,
unde virful este I5tit ca o lop5tic5
gi intors orizontal.
Dac5 apicultorul folosegte prima me-
tod5 a orfaniziirii periodice a colo-
niilor gi lucreaz5 cu grupe de 2-3
sau 4 stupi, dup5 metoda lui I?. H a n-
g a n u , este nevoie ca la inceput
gi numai pentru prima serie de stupi,
s5 aib5 la indemin5 un numl r egal de
stupi goi, in care mut5 matca i i pu-
ietul coloniilor orfanizate cu putine
albine acoperitoare, aga cum sear at 5
rnai jos.
Pentru unificarea mirosului albine-
lor din colonii diferite care se conto-
pesc, este nevoie de un pulverizator.
Spre a scurta din Pngltirnea botci-
lor gi a inlesni recoltarea 15pti$orului
din ele, se folosegte un cutit culam5
subtire, care piistreaz5 rnai bine ~i
rnai indelung c5ldura. Cutitul se va
incilzi in prealabil in apii fierbinte
gi apoi gters cu un prosop foarte curat
qi numai dup5 aceasta, botcile se vor
scurta din ingltime. Este cu desl-
virgire interzis s5 se inciilzeasc5 cu-
titul la flac5ra unei l5mpi de petrol,
c5ci mirosul ce-1 lasii pe lam5 se trans-
mite botcilor; cum acestea urmeazii
ca aproape imediat sii fie din nou
inzestrate cu alte larve pentru o serie
nou5 de Igptigor, albinele ciirora li se
oferg asemenea botci cu miros nepl5-
cut, adeseori nu iau in grij5 larvele
oferite.
Pentru recoltarea 15ptigorului se fo-
losegte, or o simp15 spatula de lemn,
or un aparat cu vacuum - o inovatie
a apicultorului F. H a n g a n u ;
else bazeaz5 pe principiul de absorbtie
a 15ptigorului sub actiunea vidului.
Cine ins5 nu poate s5-gi procure un
astfel de aparat, poate folosi o spatul5
din lemn de tei, ascutit5 la un cap5t
pentru eliminarea larvelor din botci,
iar la capiitul opus I5tit5 gi rotun-
jit5, in diametru de 8 mm ca s5 riizu-
iasc5 de 2-5 ori interiorul botcii
ridicind astfel t ot Iiptigorul de acolo.
Pentru piistrarea l5ptigorului se fo-
losegte un termos mare in care se
pune pin5 la 112 din iniiltimea lui
gheat5 pisatii, peste care se agaz5
recipientele cu Iiiptigor; acestea pot fi
or din sticl5 neutral5, or din mate-
riale plastice. Sint de preferat aces-
tea din urm5, c6ci nu se sparg qi se
inchid perfect. Capacitatea lor tre-
buie s5 fie de 30-70 g 15ptigor. In
stupinile mari, liiptigorul se conservs
in frigidere r5cite cu butelii de ara-
gaz.
Ca materiale necesare lucr5rilor, se
vor folosi: miere pentru sirop sau
zah5r in amestec cu o cantitate de
p5stur5 extras5 din citeva rame, in
lipsa pgsturii, siropul se poate prepara
din diferiti inlocuitori proteici; lap-
tele praf degresat e cel rnai bun.
Pentru a se parfuma apa necesarii
la pulverizarea gi unificarea mirosului
albinelor unite, se vor folosi ori citeva
pic5turi de esent5 de melis5 sau ap5
de colonie, 20 g la litrul de apii.
Cu foarte putin timp inainte de a
incepe lucrarea, se pregltegte 1 g
liiptigor cu citeva pic5turi de ap&
distilat&; el servegte la fixarea larvei
rnai ugor pe fundul botcii, iar apa dis-
tilat6 p5streazii o ambiant5 umedii.
Hrana stirnulent5 pentru coloniile
ce urmeazs s5 produca 15ptigor va fi
pregiititii in ziua respectivii din 300 g
miere sau zahiir la 1 litru apii de riu
sau de ploaie, nu de fintin5. In ea se
dizolvii gi 2 g sare de buciitiirie gi se
amestecii in momentul hriinirii cu
substanta proteicii folositii; polen,
p5stur5, lapte etc. Din aceastii hranii
se dau cite 100-150 g dimineata gi
seara, timp de trei zile cit colonia
orfanizatii produce liptigor.
0 datii f5cute toate aceste lucriiri
preliminare, se pot incepe lucriirile
propriu-zise. In aceast5 privintii sint
multe metode de lucru pentru produ-
cerea liiptigorului, dar se considerii
cii urmiitoarele dou5, descrise mai
jos, sint rnai practice.
Metoda lui F. H a n g a n u cere
lucru in exces gi interventii dese. In
schimb ea supune colonia la acest
efort numai o scurtii perioadii, de 3
sau cel mult 6 zile de orfanizare. Este
drept cii lucrarea poate fi repetatii
dupii cel putin 20 zile, cind din nou
fiecare colonie poate fi solicitatii.
Aceastii repetare nu e recomandatii
ciici sliibegte mult potentialul colo-
niilor, mai ales spre sfirgitul sezonu-
lui de varii, atunci cind ele trebuie sii
se pregiiteascg cu contingente nume-
roase de albine tinere cu care sii intre
in iarnii, cu glandele faringiene neso-
licitate incii.
Metoda Hanganu F. de produetie a
l%ptigorului. Se intocmegte un plan de
lucru, stabilindu-se in raport de mii-
rimea stupinei gi personalului dispo-
nibil -cite colonii sii lucreze pe zi,
gi aceasta, de asemenea in raport cu
timpul disponibil. Se pot face serii
de doi ping la cinci stupi zilnic. f n
mod obignuit autorul opereazii cu trei
colonii pe zi, timp de doul zile con-
secutive, rezervind a treia zi liberii,
pentru celelalte lucriiri din stupinii.
Larvele, cit mai tinere posibil, se
obiin aplicind metoda descrisii mai
sus cu izolarea miitcii in stup special
amenajat. lnainte de inceperea lucrii-
rilor, cind se opereazl zilnic cu trei
colonii, se pregritesc Base stupi goi de
acelagi tip. Ei se agazii la o margine a
prislcii putin mai departe de ultimul
rind. fn prima zi se deschide stupul
Nr. 1 din prima serie de trei gi se aleg
din el douii rame, din care una plinii
cu miere, in parte neciipiicitii, gi a
doua in parte cu miere gi cu piisturti.
Se inseamni cele douii rame pe spe-
teaza de sus cu un creion colorat, pu-
nindu-le provizoriu la un perete late-
ral a1 stupului. Apoi se caut i fagurele
pe care se aflii matca. Acesta este
agezat intr-un stup din cei Vase goi
de la marginea prisiicii, avind pe el
toatii albina acoperitoare impreunti
cu matca. Tot acolo se aduc gi toti
fagurii cu puiet gi ouii, depe care ins&
s-a periat numai o parte din albina
acoperitoare. Operatia periajului sii
nu se facii prea brutal, incit sii mai
riiminii pe faguri albine; ele au ros-
tul de ingrijitoare a puietului neciipii-
cit din acegti faguri deplasati in noul
stup. Fagurii cu puiet gi ou5 adugi din
stupul Nr. 1 se agazii in dreapta gi
stinga celui pe care se aflii matca co-
loniei. f n acest stup nou se aduc gi
restul de faguri cu miere, fiirii albina
acoperitoare, care s-a scuturat inte-
gral in stupul lor de origine Nr.1,
unde ins5 au riimas cei doi faguri cu
hranii insemnati initial. S-a format
astfel in noul stup un roi artificial cu
matcii, puiet, hranii, dar cu putinii
albinii acoperitoare, ciici majoritatea
a riimas in stupul de origine Nr. I.
Roiul ins5 trebuie de indatii ajutat cu
albinii tiniir5 care sii se ocupe de puiet.
f n acest scop se scoate provizoriu cite
un fagure cu albing tiniirii acoperitoare
din 2-3 stupi vecini, avind grij5 sii
nu fie intre albine vreo matcii, se
pulverizeaza cu sirop gi se perie in
stupul cu roi, dincolo de diafragmti,
in golul stupului. Fagurii periati se
redau coloniilor din care au fost scoqi
provizoriu. Albina periatii trece pe
sub diafragmti gi e primitti bine de
albinele roiului artificial, dar are
nevoie de putin5 apti, care se toarnti
in jgheabul ramei hr5nitoare. Opera-
t i a de adtipare cu apti se face timp de
2-3 zile, pin5 incep s5 iasti albinele
la zbor. Roiul va avea pernii protec-
toare lateral gi sus, pentru piistrarea
c5ldurii. 0 dat5 terminate lucriirile
privitoare la acest roi, se procedeazti la
organizarea pentru ltiptigor a stupu-
lui orfan Nr.1 in care au rtimas cei
doi faguri cu hran5, toatti albina scu-
turat5, cit gi cea inapoiatii de la cules,
sositii intre timp. In acest scop, in
mijlocul stupului se agazii rama hrii-
nitor cu jgheab; in celulele acestui
fagure se toarnti sirop diluat. In dreap-
t a gi stfnga acestuia se lasii spatiu
pentru douti rame port-botci; apoi
sint agezati cei doi faguri cu hranii
(miere gi pasturii). Cu ajutorul fumu-
lui gi cu o perie, albina ce st 5 revtir-
sat5 pe peretii stupului va fi dirijatti
spre acegti faguri; golul riimas in
ptirtile laterale este miirginit cu dou5
diafragme etange gi completat cu per-
ne pentru a sili albinele s5 stea numai
in spatiul Ingust rezervat l a mijlocul
stupului. Se agazii apoi podigorul gi
capacul, Iiisind colonia cel putin dou5
ore in aceastii situatie de complet5
orfanizare. Cind ele se simt at i t de
mult strimtorate, se revars5 spre
iegire prin urdinig gi ocupii toat5 scin-
dura de zbor, intinzindu-se pe peretele
frontal a1 stupului, ori fac ,,barbaa
sub scfndura de zbor. Se procedeaz5
apoi la fel gi cu celelalte douti colo-
nii din pimul grup de trei alese pen-
tru producerea liiptigorului, adicti cu
colonia Nr.2 gi 3 deci vom avea acum
trei roi artificiali in trei stupi goi,
pugi la marginea stupinei. f ntreaga
operatie de organizare a fostelor colo-
nii de bazii gi orfanizarea roilor noi,
aqa cum s-a ar5tat mai sus, dureazii
cam o or6 gi jumtitate dacti este fnde-
plinitii de douti persoane, din care
una cu practic5 suficientti. Dupii ter-
minarea acestor lucriiri, apicultorul
introduce larve tinere de citeva ore
in botcile artificiale lipite pe barele
mobile. Lucrarea se face cu ajutorul
spatulei de transvazare, folosit5 gi
descris5 la cregterea miitcilor. Aceastg
operatie cere o vedere bung gi dexte-
ritate. Larvele se ridicg cu virful in-
doit a1 spatulei ~i sfnt transvazate in
fiecare botci. Barele port-botci cu
larve sint tinute provizoriu sub un
prosop umed, ping cind toate cele
zece bare sint completate. Ele se
agazti in douii rame cu suporti late-
rali gi introduse in stupul orfanizat
Nr.1, agezindu-le in dreapta gi stfnga
fagurelui mijlocag cu jgheab-hrtinitor.
Albinele tinere ale coloniei simtind
prezenta larvelor, cheamii printr-un
zumzet specific toate albinele de afar5,
care incep s5 intre grgbite pe urdinig.
Stupul se deschide i n cea de a treia
zi, cind se face gi recoltarea ltiptigo-
rului, dar de dou5 ori pe zi se toarnii
in jgheabul ramei hrgnitor, prin orifl-
ciul de hrtinit a1 podigorului cfte 100 g
de hranii, miere cu polen. La fel se
va proceda gi cu celelalte douti colonii
orfanizate. f n ziua a doua se repetti
operatia descris5 mai sus cu cel de-a1
doilea grup de trei stupi, adic5 cu
Nr.4, 5 t i 6. f n ziua a treia nu se fac
lucr6ri pentru producerea 15ptirjoru-
lui ci se indeplinesc cele curente din
stupinti. In ziua a patra, dis de dimi-
neat5, la orele 7-8, se scot pe rind
toate ramele cu botci din primii trei
stupi Nr.1, 2 gi 3 msturind in stup
toate albinele de pe ramele cu bare
port-botci. Ele sint duse In camera de
lucru, unde, dup5 eliminarea larve-
lor, se recolteaz5 llptigorul fie cu apa-
ratul de extras, fie manual, cu o spa-
tuld. Aceleagi botci sint inzestrate din
nou cu l awe tinere de cel mult 24
de ore ca vlrst5, dlndu-le spre ingri-
jire albinelor din primul grup de
st,upi cu numerele 1, 2 gi 3. Deci fie-
care colonie este supus5 la sarcina de
a da l5ptigor in dou5 serii consecu-
tive a cfte trei zile. Ziua a cincea.
Se repetg aceeayi operatie cu grupa a
doua de trei stupi Nr.4, 5 qi 6. Ziua
a gasea, liberg, consacratti altor lucriri
din stupin5. f n ziua a gaptea, se re-
colteazi a doua oar5 llptigorul de la
primii trei stupi orfaniza3i Nr.l, 2 gi
3 din grupa I gi sint scogi din produc-
t i a de 15ptigor. Reorganizarea lor cu
cite o matcg se face in felul urm5tor:
Dup5 ce s-au ridicat ramele port-botci,
din stupul nr. 1 se scot diafragmele
gi pernele laterale; cei doi faguri cu
miere gi p5stur5 se trag la margini.
Toate albinele de pe ei gi cele ce stau pe
fundul stupului gi pe pereti se pulve-
rizeazj cu ap5 foarte putin Indulcitg,
parfumat5 cu esentil de limiie, men-
t 5 sau ap5 de colonie. Apoi stupul se
acoperg provizoriu. Imediat se proce-
deaz6 la orfanizarea stupului Nr.7-
primul din grupa a 111-a - ficind
aceleagi opera$ii preliminare execu-
tate cu 7 zile inainte la Nr.l din grupa
I. De data aceasta fagurele cu matc5
?i albinele acoperitoare din stupul
Nr.7 - dup5 ce au fost pulverizate cu
acelagi parfum ca gi albinele din stu-
pul Nr. 1 care a dat llptigor - se
introduce in stupul Nr.1, la mijloc.
Deci acesta va primi o matc5 str5in5
de la Nr. 7 cu albinele ei, dar avind
acelagi parfum ca ele, va fi ugor accep-
tatti ca gi cind ar fi fost vechea lor
matc5. Stupul se reorganizeaza inte-
gral primind toti fagurii cu puiet gi
hran5i ai stupului Nr. 7, faguri de pe
care s-a periat inainte t oat l albina
acoperitoare in stupul lor de origine.
Astfel operatia de reorganizare a pri-
mului stup, Nr.1, ce a produs deja
l5ptigor in dou5 serii a cite trei zile,
s-a terminat. Albina coloniei Nr.1 care
a produs l5ptigor p5trunde pe incetul
spre mijlocul cuibului ocupind fagurii
cu puiet gi abia cPnd ajung la mijloc
vor intilni gi fagurele cu mat cl , care
are acelagi miros ca gi ele; ea este In-
conjurati de propriile sale albine din
stupul Nr. 7 aflate pe fagurele pe care
ea era; in consecintl este ingrijiti ca
gi cind ar fi propria lor matcl. Stu-
pul Nr.7, care este primul din grupa
a 111-a, a r5mas orfan, dar intr-o situ-
atie mult mai bung decit cei gase din
primele dou5 grupe, cjci pe cele dou5
rame cu miere gi cel cu jgheab de hr5-
nit lasate in stup, se gisegte acum
intreaga populatie a coloniei gi nu
numai o parte din ea, aga cum a fost
cazul la orfanizarea primelor qase co-
lonii din cele doul grupe initiale.
I n felul acesta se procedeazg t ot se-
zonul, pin5 la folosirea pe rind a tutu-
ror stupilor din prisac5 in lucrgrile
de productie a llptigorului. Atunci
ultimii Vase stupi orfanizati, dup5
extragerea 15ptigorului, se unesc cu
cei gase roi cu ml t ci care s-au format
la inceperea acestor lucriri. Cind nu-
mgrul de stupi din prisacii este mic,
coloniile se las5 in linigte o perioad5
de 20-25 zile, dupti care lucririle de
producerea 15ptigorului se pot relua
pin5 cel mult la 15 august. Aceast5
metodi poate s5 aib5 mai multe va-
riante. De exemplu: in loc s5 se lu-
creze zilnic cu trei stupi, se poate lucra
cu patru, cinci, doi sau chiar cu unul
singur, p5strind ins6 totdeauna a
treia zi liber5.
Unii stupari forteaz5 coloniile or-
fanizate s l dea chiar trei serii de 1iip-
tigor, ceea ce nu este recomandabil
c5ci in cele nou& zile de orfanizare,
colonia adeseori devine apatic5, epui-
zat5. fn seria a treia cantit5tile de
15ptigor sint mult rnai mici ca la
prima serie. Apoi albinele, printr-un
autoconsum insemnat de lgptigor, igi
mlresc ovarele gi curind vor apare in
colonie multe albine ougtoare. Este
mult rnai prudent ca dup5 ce s-a obti-
nut lgptigor de la dou5 serii de larve,
coloniile s5 fie Itisate spre .refacere o
perioad5 de 21-25 de zile, dup5 care
se pot face din nou alte dou5 serii.
Metoda descris5 rnai sus d5 productii
bune de liiptigor, dar are gi ea nea-
junsul cii scoate din productia de
miere si cear5 coloniile orfanizate.
Metoda L. Paurean de productie a
IFiptigorului.
f n problema productiei de 15ptigor se
intrebuinteazg colonii puternice, pro-
duc5toare de miere, f5r5 ca acestora s5
le scad5 productia cu rnai mult de
10%.
Urmind o al t 5 metod5 de producere a
15ptigorului, se organizeazd trei cate-
gorii de colonii: de pr5sil5, colonii
pornitoare gi colonii doici (cresc5toare) ;
de la coloniile de pr5sild se iau lar-
vele necesare, din cele eclozionate in
acea zi. Colonia de pr5sill este cea
care furnizeazd larve de virst5precis5
ci t rnai tinere posibil. Colonia porni-
toare se formeaz5 cu 3-4 zile inainte
in felul urm5tor: intr-un stup perfect
curat se formeaz5 un roi cu albine ti-
nere, f5r5 matc5, roi in greutate de
1,5-2 kg albing tinSr5. Se introduc in
stup doi faguri cu miere gi polen,
plus trei faguri cu puiet c5 5cit cu
al bi nl acoperitoare. Dupl ? zile i se
rnai adaug5 un fagure c11 puiet, clp5-
cit fdr5 albin5. Operatia se repetl
apoi din trei in trei zile, cu care ocazie
se retrage din stup cite un fagure golit
de puietul ce a eclozionat intre timp.
f n felul acesta, in stupul pornitor vor
fi permanent numai gase faguri - doi
cu hran5 gi patru cu puiet c6p5cit.
Albinele coloniei pornitoare vor fi
zilnic stimulate cu sirop cu prot,eine
sau miere cu p5stur5 (100-150 g).
Unei astfel de colonii pornitoare Pi
vor fi repartizate 12 colonii doici ce
vor produce 15ptigor zilnic, dar gi
miere, c5ci ele sint colonii normale gi
au mat& fiecare.
Colonii doici pot fi toate cele puter-
nice din productie, care au m5tci din
anul trecut deci in virst5 de doi ani.
Seara, intre orele 18-19 se dau colo-
niei pornitoare barele cu 50-100
botci cu larve, lipite cite 16-18 pe
fiecare bar5. Dac5 aceasti colonie
este bine preg5tit5, adic5 puternic5
gi Pn acelaqi timp stimulati, ea va
accepta 85-90 gi chiar 9501, din mate-
rialul dat. Dimineata la orele 7-8,
acest material va fi distribuit colonii-
lor doici. Fiecare colonie va primi
cite 1-2 bare port-botci. Acestea vor
fi agezate intr-o ram5 care se introduce
intre doi faguri cu puiet c5p5cit gi
nec5plcit. Preciz5m c5 m5tcile la
aceste colonii doici ou5 fn mod obig-
nuit gi deci productia de 15ptigor are
loc in prezenta m5tcii in stup.
Imediat, in locul barelor cu botci
scoase din colonia pornitoare, aceasta
va primi al t material in vederea ac-
ceptririi. Seara operatia se ia de la
inceput. Deci, colonia pornitoare in
fiecare zi ia in grij5 doud serii de lar-
ve, care se vor da coloniilor doici, in
fiecare zi cite una sau dou5 bare cu
larve. f n ziua a treia, cind urmeazri
s5 f i epuse la colonia doicS a treia
serie de bare botci, prima serie data
cu trei zile inainte este scoas5 spre
recoltare. Botcile r5mase dupd recol-
tare, se reins5mfnteaz5, dup5 ce au
fost date in prealabil citeva ore, spre
curtitare, coloniei pornitoare. Se lu-
creazd astfel in mod continuu, in
fiecare zi, de la fiecare colonie doicg
recoltindu-se una sau dou5 bare cu
15-30 botci, dup5 cite au fost date
in prealabil. Deci zilnic o colonie
poate produce in medie 4 grame de
15ptigor, din luna rnai pin5 in luna
august inclusiv, ceea ce face o medie
de 350 g 16ptisor de colonie. Larvele
trebuie ferite de curenti reci, lumin5
solar5 puternic5 sau o temperaturl rnai
mic5 de 20C.
Conservarea lilptigorului. L5ptigorul
fiind un produs ugor alterabil, ca ori-
ce produs alimentar, trebuie recoltat
fn cele rnai perfecte conditii de igien5.
0 da t i ce barele port-botci au fost
scoase din stupi, ele sfnt duse intr-o
cameri curat;, f5r5 curenti, f5r5 praf ,
luminoasi, folosind aparate sau spa-
tule dezinfectate prin fierbere. Reci-
pientele de p5strare trebuie s5 fieper-
Sect curate si fierte fn prealabil. Ope-
ratorul va fi imbrgcat fn halat curat,
dupi ce s-a sp5lat bine pe miini cu
mul t i ap5 pi sipun. Recoltarea pro-
priu-zis5 a 16ptigorului este prece-
da t i de dou5 operatii: prima este
scurtarea botcilor pentru ca s5 se
poati lua mai ugor 18ptigoru1, iar a
doua, de eliminarea larvelor din botc8.
Scurtarea botcilor se face cu un cuti-
tag curat, bine ascutit gi cald. Se
poate fntrebuinta o lam5 de b5rbierit.
Aceasta prezint5 avantajul c5 nu tre-
buie inctilzit3. Recoltarea se face or
manual, cu spatula, or mecanic, cu
ajutorul unei pompe de vid. La re-
coltarea manual5 se folosegte acea
spatuli din 1emn moale, amintiti
rnai inainte ce are un capl t ascutit
cu care se elimin5 larva din botci,
iar capiitul opus este lat gi rotunjit,
vfnd litimea unei botci. I n felul
acesta, spatula introdus5 fn interiorul
botcii, poate dintr-odat5 scoate t ot
liptigorul din ea. Operatia se repet5
totugi de dou5-trei ori, pcntru ca s i
nu r5mfnG resturi de l5ptigor pe fund
si pereti. Nu trebuie ap5satl spatula
prea tare, c5ci botcile se pot rupe,
iar liptigorul va avea in el particule
mici de cear5, care nu pot fi separate
si devalorizeazi la receptie calitatea
produsului. Liptigorul recoltat se pune
provizoriu intr-un mic recipient (bor-
c5nas) din material plastic cu o capa-
citate de 60-70 g. Odat5 umplut se
ingurubeaz5 capacul, se parafineaz5 gi
se pistreaz5 in termos sau la frigider.
Pe m5sur5 ce Ifiptigorul din botcile
de pe o bar5 este extras, bara cu bot-
cile golite se agaz5 sub un prosop ud
fndoit fn dou6, pentru ca resturile de
laptigor ce au mai rimas pe fundul
si perejii lor s6 nu se usuce.
Replantarea botcilor cu alte larue.
E mult rnai bine cind la extractia I5p-
tigorului lucreaz5 dou6 persoane: una
extrage llptigorul gi alta imediat plan-
t eazi alte larve in botcile golite. Bare-
le cu botci replantate stau t ot sub
un prosop ugor umezit cu ap5, pin5 se
terming plantatul botcilor ce se dau
aceluiagi stup imediat, pentru a lucra
fn continuare. Albinele iau cu mai
mult5 grab5 o noui bar3 cu botci
replantate, cind giisesc larva nouk
stind in putin 15ptiqor. Dac5 cumva
s-a rnai fntfiziat putin cu replantarea
larvelor, este bine ca inainte de muta-
$ia lor fn botci, operatorul s5 punl
pe fundul lor cu virful unui betigor
foarte putin liptigor diluat cu ap5
distilat6. In felul acesta larva de pe
spatula de mutatie se prinde rnai
ugor pe fundul botcei, gi ea se gtisegte
de la fnceput fntr-un mediu prielnic
de umiditate potriviti gi putinti hrani,
pfn5 cind doicile o iau in grij5. De
altfel putin liptigor va avea larva
gi din ceea ce operatorul a luat de pe
fundul celulei, odat i cu ridicarea ei
gi replantarea sa in botca artificial&
Cfnd barele port-botci nu se folosesc
imediat, iar resturile de l5ptigor r5-
mase pe fundul gi peretii botcilor s-au
uscat, trebuie neap5rat ca inainte de
replantarea urm5toare cu larve, bot-
cile s5 fie curgtate de albine aga cum
s-a ar6tat rnai inainte.
Dup5 noile cercet5ri, 15ptigorul in-
cepe a pierde din bunele lui compo-
nente, chiar din primele dou5 ore de
la extractie. Trebuie s5 fie. cit mai
curind posibil liofilizat. V.n. Cel care
se folosegte curind poate fi stabilizat
pentru o perioad5 scurt5 in miere sau
alcool. Sint p5reri diferite in ceea ce
pr i ve~ te p5strarea liiptigorului in fe-
lul acesta. In orice fel de mediu s-ar
face stabilizarea lui, el trebuie p5-
strat imediat dup5 recoltare la o
temperaturg de la + 2C pin6 la
+ 4C. Produc5torul se va ingriji ca
imediat dup5 extractie, el s5 fie pus la
gheatfi sau intr-un r5citor. In gheat5
el se plstreaz5 in recipiente mici, ageza-
t e intr-un vas mare de tabla cu capac,
care st6 afundat complet in gheat5. Cine
nu are asemenea posibilit5ti ceea ce
este normal mai ales pentru stuparii
care f5cind pastoral stau cu stupii
izolati prin p5duri gi bglti, se folose~te
in conditii foarte bune un frigider cu
butelie de aragaz. 0 butelie tine 15-20
zile; dar trebuie ca stuparul s3 aib5 gi
o altade schimb, pentru ca nici un mo-
ment 15ptiprul s5 nu ramin5 f5rci r5ci-
re. Pentru cei care nu au nici aceast5
posibilitate, se poate pcistra 15ptigo-
rul in termose mari de 4-5 kg cu
gheat6 sfbrimat5 in mici bulgjragi,
in care se afunda recipiente mici,
bine umplute, gi ceruite la exterior,
pentru a nu p5trunde apa in ele. Bune
in acenst5 privint5 sint borc5nagele
de mase plastice cu capac ingurubat.
Gheata in termosele acestea tine 3-4
zile. Cind apicultorul nu dispune de
nici unul din aceste mijloace, 15pti-
qorul se va transporta zilnic clt rnai
curind la baza de receptie. Din mi%-
surile descrise rnai sus, s-ar p5rea c5
rnai cu seam5 cgldura ar contribui la
alterarea liiptigorului. Frigul intr-a-
dev5r este un admirabil conservant,
rnai ales prin aceea c5 impiedic5 in-
multirea unor elemente str5ine venite
din afar5 o dat 5 cu recoltarea lui,
cum sint fermentii sau bacilii, care-i
diminueaz5 mult $i citeodatg chiar ii
inl5tur5 cu totul valoarea lui biologic5.
Lumina altereaz5 15ptigorul cu mult
rnai mult decit caldura, c h i ea actio-
neaz5 in mod catalitic producind
reactii de polimerizare, oxidare sau
isomerizare. De aceea in final p5strarea
15ptigorului se face in vase de sticl5
neutr5 gi colorat5 inchis, de preferat de
culoare brun5, avind dop glefuit, pen-
tru ca substanta sci nu ia contact cu
aerul. Acesta prin oxigenul gi vaporii
ce-i contine, este periculos pentru
buna conservare a 15ptigorului. Cu
cit Igptigorul este rnai curind predat la
oficiul beneficiarului spre conservare,
cu at i t este mai bine. Acolo el se su-
pune unei analize cromografice foarte
amgnuntite gi numai dup5 aceea, pe
baza buletinului de analiz5, se achitri
valoarea corespunz5toare produciito-
rului.
Folosirea 1Gptii;orului inafaracoloniei.
Analiza 15ptigorului dematcg dovodegte
c5 el posed5 elemente folositoare orga-
nismului uman. Experientele efectuate
in laboratoare gi clinici dind rezultate
exceptionale, Ilptitjorul a inceput
s5 fie folosit nu numai in alimentatia
dietetic5 umang, dar gi in terapeutica
diferitelor afectiuni. L5ptigorul extras
din botci distribuit bolnavilor in pro-
portii reduse, intensificfi metabolismul
organic in transform5rile biochimice ce
se fac in procesul de asimilare din
alimentele ingerate gi transformate de
ficat gi alte organe. El contine hormoni
gi enzime, care au influent5 asupra
LAPTISORUL 271 LARGITOR DE CELULZ
glandelor endocrine. Vitamina H din
liiptigor stabilizeazii echilibrul de
cregtere a celulelor organismului gi
frineazii multiplicarea lor anormalii.
Acetilcolina din ltiptigor este un dila-
tator vascular sangvin fiind folosit in
tratamentul hipertensiunii gi in hipo-
temii (micgorarea presiunii sangvine).
Liiptirjorul contine gi un factor lipido-
protidic, care influenteazii in bine
starea psihic6. Acidul pantotenic din
Iiiptigor, este un aminoacid care, falosit
in alimentatia copiilor slabi gi rahitici,
ci t gi a adolescentilor inapoiati, ajutii
la cregterea gi restabilirea s5niit5tii lor.
I n regimul dietetic a1 bolilor de spli-
n5, dupB anumite prescriptii, liipti-
sorul este un regenerator a1 singelui,
mai cu seam5 Pn ce privegte globulele
albe, care sint armele de apiirare ale
organismului in lupta cu diferite
afectiuni. Lgptigorul m5regte conti-
nutul de fier in singe gi intensific5
actiunea glandei suprarenale. De ase-
menea el miiregte num5rul gi dimen-
siunea globulelor rogii di n singe iar
ficatul reactioneazg favorabil sub influ-
enta I5ptigorului. Rezultate bune s-au
observat la bolnavii de astenie ner-
voas5 gi boli ale biitrinetii. Bolnavii
se simt bine in urma tratamentului
cu Iiiptigor. Puterea bactericidii a
15pti~orului este similar5 cu cea a
antibioticelor, de aceea el dB bune
rezultate in colibacilozii. Liiptigorul
se recomandii in cazuri de insomnii
morbide, lipsa poftei de mincare,
in boli de piele, chiar cind se ia pe
cale bucal5 ; P a v l i k comunic5 c,i a
obtinut rezultate multumitoare in cli-
nicii, tratind brongita astmaticg. LBp-
tigorul a fost preparat in proportie
de 1 g la 50 g miere administrat cite
200 miligrame zilnic in douii doze
timp de trei ~Aptiimini. M o r e I i n i
g i p r o f . A v e g n o au dovedit
c8 I&ptigorul opr e~t e creqterea gi in-
multirea bacilului Staphilococus au-
raeus, administrat in concentratie de
7,5 mglml.
In reurnatism, care are la baz5 un
proces infectios, s-au obtinut rezul-
t at e satisfiiciitoare. R. Wilson a comu-
nicat cii Iiiptigorul ajutii la refacerea
organismelor slabe, in afectiunile ner-
voase gi a insuficientei cardiace. Liip-
tigorul nu are nici o contraindicatie
gi poate fi luat in orice afectiune; dozele
administrate s6 fie mici la fnceput,
apoi treptat miirite pe fncetul pPnii
la sfirgitul curei (P a g l i o t i ).
Problema Iiiptigorului este Pnci in
curs de studiu. Cercetstorii se strtidu-
iesc s5 afle elemente necunoscute la
analizele cele mai amiinuntite, ele-
mente care nu au putut fi incii sinte-
tizate. Aceste necunoscute, fn propor-
t i e de 2,8% pot fi tocmai cele care
influenteaz5 actiunea de regenerare
organic5 a omului. Oamenii suferinzi
nu trebuie ins5 s i vadii fn liiptigor
un medicament miraculos pentru vinde-
cRrea oricrirei boli, ci un aliment
superconcentrat care ajutB organis-
mului sii se echilibreze, iar medicii
trebuie s5-1 priveasc5 ca pe un bun
reconstituant organic, un bun bio-rege-
nerator ~i regulator endocrin.
LXRGITOR DE CELULE, se folo-
segte la cregterea mBtcilor pentru
Iiirgirea perimetrului celulelor cu lar-
r e ce urmeazti s i fie dat e stupului cres-
cator, pentru ca albinele sil creascti
miitci. V.n. Matca, creyterea.
Ltirgitorul se construiegte din lemn
foarte bine lustruit, unul din capete
este bombat gi are diametrul de
8,5-9mm. Capiitul bombat a1 Iiirgito-
rului se unge cu putin5 miere, apoi,
cu precautie, se introduce in celula
cu larv5 pentru cregterea de matca,
f5cind mereu o migcare de invirtire.
LAYENS G.
272 LEGISLATIE APICOLA
Celulele cu larve fiind facute din
cear6 noug, adi ci in ele nu au mai fost
crescute gi alte generatii de puiet care
sl-gi lase acolo inveligurile nimfale,
se dilat5 pe Pncetul, ftir5 s5 se rup5
peretii viitoarelor botci ce albinele le
vor forma in jurul larvelor din celulele
date.
LAYENS B. (1834-1897) francez de
origine, inventatorul stupului orizon-
tal, care-i poart5 ?i numele, a fost
unul din precursorii apiculturii siste-
matice, publicind multe articole de
specialitate precum gi o foarte bun5
carte ,,Curs complet de apicul tur5"
impreun5 cu marele naturalist G. B o n-
n i e r .
LEBISLATIA -. . 'APICOLA. - -. - f n legislatiile
noastre vechi, cum este cea a lui
Calimachi, sint multe articole refe-
ritoare la stupgrit, gi este normal
sg fie astfel, cunoscind c5 la noi api-
cultura a fost din vechi timpuri o
indeletnicire mult apreciatil rji 1-5s-
pinditg in popor. Legile actuale,
prin codul civil rji diferite regulamente,
orinduiesc raporturile dintre apicul-
tori cit gi cele dintre ei gi persoanele
striline. De pildii este stabilit c6 in
cazul cind un roi trece gardul vecinu-
lui gi se agazii pe pomul ssu, acesta
din urmg este obligat s5 ing5duie stu-
parului sil-gi poat5 urmgri roiul ori-
unde s-ar fi arjezat, cu conditia ca sg nu
fi piiriisit urmarirea rji s5 nu fac5 veci-
nului vre-un prejudiciu prin culegerea
roiului. f n caz contrar, este obligat
sii pl5teasc5 stricgciunea f5cut5; dac5
stuparul a renuntat la urmiirirea ro-
iului, acesta revine de drept gi de fapt
celui in proprietatea c5ruia a poposit
roiul; el nu mai poate avea nici o
pretentie asupra lui, cgci nu poate
dovedi cii acela este roiul siiu, pro-
venit din propria lui stupinii, gi nu
este unul venit din altg parte.
De asemenea, cind albinele dintr-o
stupin5 cauzeaz5 pagubg animalelor
vecinilor, apicultorul este obligat sg-i
desp5gubeasc5, c5ci sint cazuri cind
animalele ce pasc in preajma stupinei,
intepate de albin8, pot sti moarti. fn
acest caz insg, reclamantul trebuie s5
dovedeasc5 c5 animalul nu a intrat
In stuping, gi cti nu a dob wit vreun
stup cauzind el accidentul. Regulamen-
tele obligti pe apicultor ca s5 aib5 stu-
pina inconjuratfi cu gard, iar cind este
la stradg, gardul 5% aibti cel putin 2 m,
ca albinele s5 zboare in sus, peste el,
gi deci s5 fereasc5 pietonii sau anima-
lele. In caz de accident mai serios
stuparul este obligat a pl5ti cheltuie-
lile cu medicul, cu medicamentele
yi eventualele pierderi ale zilelor de
lucru, cauzate de intep5turile produse
trectitorului, de albinele pris5cii sale.
Stuparilor le revine sarcina s6 apere
pe altii de neplgcerile ce albinele lor
le-ar putea cauza gi s5 fac5 astfel
ca vecinii sti nu aibti nici o pagub5 de
pe urma faptului c5 el ~ i - a agezat stu-
pina in vecingtatea lor, mai ales cfnd
se face apicultur5 pastoral&. f n ceea
ce privegte pretinsele pagube ce albi-
nele le-ar face viticultorilor, este un
litigiu rezolvat de mult de toate juris-
prudentele; s-a dovedit, filrti putinti5
de tggad5, cB albinele nu numai cii
nu fac vreun rgu strugurilor sau fruc-
telor ce zemuiesc, ci ajut5 chiar pe viti-
cultori sii-;i valorifice mai bine res-
tul de recolt5. Dacg strugurii vor fi
I3sa;i cu mustul scurs din bobitele cr l -
pate natural, ei vor mucegli, stricind
recolta yi vinul . Conflictele acestea
sint din ce in ce mai rare. f nsg in fata
justitiei apar unele cazuri, cind stu-
parii se prejudiciazg intre ei, prin
faptul c5 unul nu-$ ingrijegte stupii
bine, albinele se imboln5vesc ~i
LEGISLATIE APICOLA
273 LEVANTICA
molipsesc qi pe cele ale vecinului,
cauzindu-le pierderi fnsemnate. De
asemenea, altii, prin faptul c5 fac
unele operatii nepotrivite in sezon,
creeazti o perturbare mare in stupinile
vecine, iar albinele se dedau la fur-
tigag, cauzind pagube. Altii vin in
regiuni melifere qi se agazl chiar in
imediata vecinltate a uneistupini, pri-
lejuind primului ocupant pagube prin
diminuarea productiei. De aceea prin
regulamente qi dispozitii, se tinde la
reglementarea aqezgrii stupinilor in
pastoral, dupi anumite reguli, . pri-
mind aprobarea forurilor superloare
competente, a serviciului apicol ra-
ional, a sfatului popular local, a
Ocolului silvic etc. Anumite comisii
orinduite dintre asociatiile crescti-
torilor de albine, impreun6 cu auto-
ritatea local5 raionalii, reglementeazii
aceste agezgri.
De asemenea, legea sanitar-veteri-
narti impune obligatii apicultorilor
cu stupi bolnavi, care ar putea ex-
tinde bolile molipsitoare cauzind pa-
gube celorlalti stupari, s l se tin5 de-
parte de celelalte stupini, evitfnd in-
fectarea lor.
Apicultorii trebuie sB obting de la
circumscriptia veterinarl pe teritoriul
cilreia se afl5, certificate de stinltate
pentru stupina plecatti dintr-o locali-
t at e in alta, certificat eliberat cu cel
mult 15 zile inaintea plectirii, care dg
garantia c5 stupii au fost verificati
amhunt i t , iar albinele nu sint bol-
nave. f n vederea practicgrii rationale
a stuptiritului pastoral pe teritoriul
t l r i i noastre qi a valorifictirii in bune
conditii a bazei melifere, in tara noastrg
exist5 instructiuni privind reglemen-
tarea stupgritului pastoral. f n felul
acesta organizarea stupgritului pas-
toral constituie o atributie a Consi-
liului Superior a1 Agriculturii precum
qi inventarierea, evaluarea gi repar-
tizarea suprafetelor pentru practica-
rea stupiritului pastoral. Repartitia
suprafetelor, at i t pentru stupinile
din sectorul socialist, cit qi pentru
cele din sectorul individual, se face
de comisia raionalg de stupgrit pas-
toral ce functioneaz5 pe lfngi sec-
tiile raionale qi regionale ale Consi-
liului Superior a1 Agriculturii qi de
catre o comisie Central5 in cadrul ace-
luiagi Consiliu Superior a1 Agricul-
turii. Instructiile elaborate cu nr.
205794 din 7 iulie 1959 previid com-
ponenta comisiilor pentru stupgrit
pastoral, menirea lor, modul de deter-
minare a capacittitii nectarifere a
raionului sau regiunii respective con-
form unor normative determinate,
modul de intocmire qi depunerea cere-
rilor in vederea obtinerii autorizatiei,
criteriile obligatorii in ce privegte
repartizarea zonelor gi vetrelor, con-
ditiile qi obligatiile apicultorilor lega-
t e de alegerea gi amplasarea vetrelor,
precum qi alte probleme de amgnunt.
Nerespectarea prevederilor atrage sanc-
tiuni, precum qi posibilitatea de eva-
cuare.
LEVMTICB, aspicul, livantul, spi-
chinat, Lavandula Vera qi speciile
Lavandula officinalis (Chaix.) yi La-
vandula spica L. este un arbust aro-
matic care cregte stufos qi ajunge dupti
citiva ani ca tufti cu un diametru
ping la 1 m, dacti este bine ingrijit.
Arbustul face parte din familia La-
biatae, avind o ingltime de 40-40 cm.
Ramurile tufei sint cu patru muchii,
avind frunze liniare gi alterne, cu
marginile rssucite spre petiol ca sg
adune apa din ploaie. Culoarea frun-
zelor este argintie, dat ori t i Inveligului
plros argintiu ce le acoperi. Florile
sint agezate ]In verticile de culoare
albastrl. Numgrul lor, dupti cercetii-
torii bulgari Radoev gi Ilievsc pot
LICHIOR DE MIERE
274 LIMBA RIIELULUE
ajunge pin5 la I miliard pe 1 000 m2,
deci 1 ha de lev5nticS poate avea pin5
la 10 miliarde de flori. Productia de
nectar este stabilit5 intre 500-1 000 kg
la ha, dac5 cultura respectiv5 este
cel putin la 500 m altitudine, c3ci in
regiunea de ges d l prea putin fat3 de
posibilit5tile ei. fn schimb, laven-
dula, hibridul intre L. Vera 8i L.
spica, d5 productie bun5 chiar gi la
ees. fnflorirea dureaz3 4-43 s5pt5-
mini. Mierea de lev5n$ic5 este foarte
parfumat5, dar pe m3sur5 ce mierea
se matureaz5, parfumul se rnai dimi-
nueaz5; ea este de culoare galben5-
aurie yi se cristalizeaz3 fncet gi uni-
form ca o alifie. Planta se cultiv5
prin stolonare.
LICHIOR DE MIERE este o bi ut ur5
mult apreciat5, mai ales prin tinuturile
germane. El se prepar5 in dou5 feluri:
ori se iau 400 g miere ce se inc3lzesc
ugor la un foc moale, apoi se dB de o
parte gi cind s-a r5cit se adaug5 un
litru de spirt curat, ori seface cu 1 litru
de ap5 amestecat cu 1 kg de miere ce se
pun impreun5 la foc. Dupi ce a dat in
clocot, se las5 s5 se rSceasc5, cind i se
adaug5 1 litru de spirt curat amestecind
bine totul ; se lass astfel cfteva zile ca
s3 se limpezeasc8; atunci se trage in
sticle, dar numai p9n5 la nivelul droj-
diei, care se las3 de o parte.
LL14NB KARL 1707-1778, i ~ust r u
naturalist suedez, este cunoscut i n
special pentru lucr8rile sale de bo-
tanic5. A f5cut o clasificare a plante-
lor in 24 de clase, cea rnai mare parte
descoperite de el. Foarte multe dintre
ele, inclusiv cele melifere poart5 ini-
tiala sa: L.
LIOFILIZARE este operatia care se
face in anumite laboratoare ce au
o aparaturl special5 gi supun diferite
substante unei actiuni de Pnghetare.
in vid cu o temperatur5 de minus 40-
50". Astfel se liofilizeaz5 produsele bio-
logice ca: extractele hormonale, anti-
bioticele etc. Lgptigorul de matc5,
pentru a-gi conserva pretioasele sale
componente se liofilizeaz5. Prin acea-
st 5 brutal5 actiune de inghetare rapid3
Pn vid, apa din produsul pus la liofi-
lizare se eliminii prin sublimare. Se
obtine astfel o pulbere complet deshi-
dratat5 ce se inchide fn fiole errnetice
spre a o feri de aer. In ceea ce privegte
l3ptigorul de matc5 care este un pro-
dus foarte fragil gi trebuie menajat,
liofilizarea prea brutal5 Pi d5uneaz5
dac5 nu se iau anumite m5suri. Cerce-
tatorul B. Belvefert liofilizeazii 1Bp-
tigorul la o temperatur5 rnai joasg q i
far5 vid.
LIMBA-MIELULUI, artitel, boroant5,
Borrago officinalis L., din fam. Bora-
ginaceae este o plant5 melifer5 d e
mare valoare mult cercetatg de al-
bine. Planta are o tulpin5 de 50-
60 cm. Peri aspri acoper5 tulpina
~i frunzele; ei sint higroscopiei deei
iau umiditatea din aer rnai ales in
timp de secet5, ceea ce-i inlesnepte o
rezistentl mare la uscgciune. Frunzele
sale au form5 eliptic5, iar florile sint
dispuse in panicule cu ramuri scor-
pioide de culoare albastr-5; cele tinere
$i bobocii slnt de culoare roz.
Este o plant5 rustic5, nepreten-
tioas5, ce tr5iegte pe acelagi teren ani
la rind, dindu-i-se doar o mic5 in-
grijire cultural5 ; ea reactioneazs foarte
bine la fngrtig5mint de calciu gi fosfor,
care m3regte mult productia la ha a
nectarului, ce se calculeaz5 ping la
150-300 kg/ha, rnai ales la tempera-
tura de 25-30C qi cind este rnai
mult3 umezealg .
LOC.4 ALBINELOR
275
LOCA AMERICANA
Planta secret5 nectar suficient in-
cepind de la 10C. In functie de pe-
rioada de fnsilmintare, infloregte de
la finele lui iunie, inceputul lui iulie,
o perioadii de 30-40 zile. Florile se-
cretii mult nectar, rnai ales in ziua a
doua, cind are loc polenizarea. Cerce-
t5torii au giisit pinti la 12 mg nectar
la fiecare floare. Nectarul este limpede,
cu un procent de zaharoz5 de la 1,2-
1,3 mg. In timp de secetii productia
de nectar este mult redusii. I n anii cu
precipitatii normale, planta produce
pin5 tirziu i n toamnii, mai ales dacii
cultura a fost cositii imediat dupii ter-
rninarea infloririi, cin? liistiireyte gi
dB nectar din nou. Planta oferii albi-
nelor ?i mult polen.
LOCA ALBINELOR sau pesta, cum
i se mai spune la noi, bintuia in
prisiici pin5 in 1958, sub patru forme:
loca american5, loca europeanii, puie-
tul in sac qi paraloca.
Bacillus larvae qi sporii lui
Mediul cel mai propice pentru dez-
voltarea lui sint albuminele nealterate
de ciildur5, conditii pe care bacilul
le giisegte in intestinul larvelor de
albine.
In corpui larvei bacilii circulg cu
ajutorul a numer o~i cili ce inconioarii
celula. Curind bac'llii se transformiitn
spori, invelindu-se fiecare intr-o cap-
sulii exterioarii ceroasii, care-i apgrii
de influenta mediilor neprielnice. Spo-
rii sint ovali, de 0,6-1,3 microni
lungime yi au o mare rezistentii.
LOCA ANERICANA (Histolysis in-
Contaminarea larvelor se face pe
fectiosa larvae) sau pesta cleioasii
mai multe c5i: albinele tinere, curs-
este o boa15 infecto-contagioasii pro-
tind celulele de cadavrele larvelor
vocatii de un microb numit Baccillus
moarte, iau milioane de spori pe man-
dibule, tromp8, picioare gi ii rgspin-
larvae (White). Acesta are o form5 de
desc in stup. Ei cad pe mierea nec5pii-
bastonag, cu capetele rotunjite; ade-
cit5 din faguri, care se infecteaz5.
sea el prezintii curburi, asemiingtoare
binele doici, consumind mierea trans-
cu un burghiu, avind olungime de2, 5
mit sporii larvelor. Acestea se infee-
microni gi 0,7-0,s microni grosime.
teaz5 pe cale bucalfi. 0 larva moartii
Loca ameri cani
are la 2,5 miliarde spori.
$i matca e adeseori purtgtoare de
bacili, care s-au g5sit qi in ou5le
depuse de ea.
La exterior, sporii sint transmigi de
trintori, care pot intra in orice stup.
Agenti de rsspindire rnai sint gi unii
diiuniitori ai albinelor cum ar fi vies-
pile gi fluturele de g8selnitS. In
sfirgit, chiar stuparul, care nu observg
din timp boala, o transmite tuturor
stupilor din prisacii prin utilajele fo-
LOCA AMERICANA
276
LOCA ADdERICANk
losite gi nedezinfectate, prin halatul
infectat, prin miinile nespllate etc.
Boala evolueazl activ in felul urm5-
tor: in primul rfnd atinge larvele abia
eclozionate din oul dupl 48-50 ore.
Dac5 trece aceast5 limit5 riscul e mai
redus, iar cele ce au deplgit patru zile,
rezistl atacului. Cum bacilul in stare
vegetativl ocup5 intestinul mijlociu
a1 larvei tinere, dac5 hrana primitg
de larvl e de natur5 s5 frineze dezvol-
tarea germenului, boala nu evolueaz5.
Bacillus larvae nu trliegte mai mult
de vase ore intr-un mediu de Ilptigor
cu o aciditate ridicatg. Cu cit canti-
tatea de l5ptigor da t l larvelor de cl t re
doici e mai mic5, cu atit e mai redus5
aceast5 aciditate. Pe de a l t l parte,
glandele faringiene ale doicilor secret5
llptigor in m5sura hr5nirii lor cu
pl st url . Evolutia favorabil5 a bolii
este datorat5 subalimentlrii albinelor
doici cu pl st ur i , care vor avea o secre-
tie sc5zut5 de I5ptigor. Deci, la baza
evolutiei agentului patogen st 5 acest
element principal, care e hrana puie-
tului in primele 50 de ore de la eclo-
ziune.
Cercet6torul S t u r t e v a n t a
constatat c5 o hran6 in care proportia
de zahlr deplgegte 5%, inhibl germi-
narea sporilor. In intestinul mijlociu
a1 larvei, agentul patogen evolueaz5
cind g5segte conditii favorabile de dez-
voltare. Acolo se d l o adevlratg l upt l
lntre indicele fagocitar a1 larvelor
care produce leucocite pentru distru-
gerea germenilor gi toxinele secretate
de acegtia pentru a paraliza actiunea
leucocitelor. Al doilea element, care
ntervine pentru a favoriza sau frfna
ievolutia bacilului, este c5ldura cui-
bului. S-a stabilit c l vara, cind tem-
peratura este mai ridicat5, iar clldura
din cuib cregte, agentul patogen se
dezvoltl intens. Aga se explic5 de ce
vara tocmai coloniile mai puternice
sint grav atinse de boall. Cuibul co-
loniei puternice are o temperaturl
mai ridicatg, favorabill dezvolt5rii
bacilului, iar puietul extins la ma-
ximum pe faguri fiind hr5nit cu mai
putin llptigor de doicile prea mult
solicitate, e ugor contaminat in mass.
Infiltratia bacilului in organismul
larvelor se face incet, deci evolutia
bolii atinge prima perioadl de crizii
in cea de-a opta zi de stadiu larvar,
cind apar gi primele simptome. Albi-
nele, adeseori, nu observl imboln5vi-
rea larvelor vi c6plcesc celulele, iar
larvele mor ulterior, sub c5pGcel. Cind
cadavrele iau alt aspect, miros, culoa-
re, iar c5picelele celulelor cu puiet
mort sint aparent modificate, abia
atunci stuparul constatl c l o colonie
este bolnav5 de loca americanfi.
Privind fagurii cuibului care a ajuns
la maturitate, se vede un numar de
celule din care puietul a iegit, dar gi
celule clpgcite, inc5 neeclozionate;
fnllturind clp8celele, se va glsi in
fiecare cite o larva moart5.
Albinele incearc5 singure s5 des-
chidl clplcelele celulelor infectate de
boall, dar plrlsind aceastl lucrare,
se poate observa in mijlocul c5plcele-
lor cite un mic orificiu. Citeodat6 al-
binele deschid complet celule, dar
cadavrul larvei fiind cleios nu mai
poate fi retras, devenind viscos dup5
opt zile. La o activl ventilatie, incep
s5 se usuce rlminfnd ca o pojghifii, pe
care albinele o pot elimina ugor, f5ri-
mitind-o; apoi curtit5 celula.
Semnele caracteristice ale bolii sint
urmltoarele: fagurele apare cu multe
celule goale in elipaa- puietului ; clp8-
celul celulelor este adincit, perforat ;
sub el se aflii cadavre de 1arve;mirosul
este cel a1 cleiului de tlmpllrie in-
cins; infltigarea gi consistenta larve-
lor moarte este cleioasl gi lipicioas5;
LOCA AMERICANA 277 LOCA AMERICANA
ele se scot cu greu din celule. Dac5 se
introduce un beliqor In celul5 pentru
a scoate cadavrul, cadavrele larvelor,
vlscoase, se fntind ca un cauciuc;
corpul larvei este complet descom-
pus, tegumentul a dispsrut, iar con-
tinutul gi-a pierdut forma; culoarea
larvei moarte este schimbat5; din
alb5-sidefie a devenit albi-alb5struie,
cfnd larva abia a murit; culoarea de-
vine apoi treptat gri-gglbuie, cafenie,
cafenie-inchis5. Larvele stau fntinse
de7a lungul celulelor aqa cum au murit ;
pozitia lor in celule este caracteristicii:
partea cefalic5 este chiar ling5 c5p5-
cel, in timp ce extremitatea coda15 este
lipit5 de fundul celulei. Cele moarte
stau cu spatele lipit de peretii de jos ai
celulelor, pe cind partea ventral5 este
liberi gi st5 in fata peretilor superiori
ai acesteia. C5p5celele celulelor cu
larve moarte sint l5sate putin rnai jos
decPt nivelul normal a1 celor cu puiet
s5n5tos. Cind boala a ucis insecta in
stadiul de nimfri, fn faza initial5 dup5
ciipscire, partea cefalic5 se lipeqte
de marginea superioari a celulei gi
pe m5sur5 ce cadavrul putrezegte, se
lass din ce ln ce rnai jos.
Mijloacele de prevenire gi tratare.
Atit mijloacele de prevenire cit qi de
tratare sfnt aproape la fel la toate for-
mele de loca gi sint descrise pe larg la
loca europeand. Ca mijloc preventiv,
sulfatiazolul trebuie folosit cu pru-
dentli, cici se pot crea suge de bacterii
tot mai rezistente fat5 de medicament,
el devenind In cele din urm5 ine-
ficace.
Ca mgsuri speciale curative se pre-
scriu: sacrificarea primelor colonii
care prezint5 simptome clare de boal5,
cici iln felul acesta s-ar putea st5vili
de la fnceput extinderea ei. Albinele
se sufocri cu sulf, fagurii se distrug,
iar stupul se flambeazg, se spa15 cu
leqie sau cu sod5 5% cit rnai caldi gi
apoi se revopseqte. 0 mgsur5 eficace
este operatia de transvazare; lucrarea
se execut5 fn sezonul de cules activ
trecind albinele intr-un stup nou,
dfndu-le faguri artificiali, pe care-i
cl5desc repede. V.n. Transvazarea co-
loniei. Miisurile preventive sint cele.
de igienri in stup qi stupin5, mgsuri
care privesc fnt5rirea coloniei, hran5,
curgtenie qi dezinfectare, lucrgri bine-
gi la timp executate, pentru cele patru
forme de loca. V.n. Bolile albinelor.
Cele rnai multe cazuri de loca ame-
ricanii se descoperg in septembrie qi
octombrie. Atunci se poate constata
cel rnai ugor dac5 o colonie este sau
nu bolnavg, c5ci puietul sgngtos, fiind
eclozionat nu rnai rgmin decit celule
in care se g5sesc larvele care au fost
bolnave qi sfnt moarte.
Ca tratament in loca american5,
sulfatiazolul fn proportii de 1% a
dat rezultate bune Pn coloniile bolna-
ve, cu 1-5 larve moarte, servindal-
binelor sirop medicamentos fn goluri
de cules, cind nu se poate face trans-
vazarea. De asemenea, s-au obtinut
rezultate bune cu streptomicin5 0,5 g
la litru fn ratii de 500 ml sirop medi-
camentos date de cinci-gase ori la trei-
patru zile interval, sau penicilin5
900 000 U.I. la litru, in acelagi num5r
de ratii. Sulfatiazolul fmpiedic5 dez-
voltarea bacteriilor, astfel fncPt fn cele
din urm5 pier. Actiunea lui se rnai
prezint5 sub dou5 aspecte: este un
bun stimulent, activind puternic fami-
liile de albine gi instinctul de curstare.
Ca urmare a hr5nirii cu sirop medica-
mentos albinele bolnave gi fnveligurile
riimase in celule sfnt mult mai repede
curritate gi eliminate din stup. Trata-
mentul cu sulfatiazol se face t ot cu
ajutorul siropului de zah5r fn concen-
tratie de 111. Cfnd siropul este gata
f5cut se adaug5 o fioll de 5 cmS de
20%, adicii 1 g substant5 purii la fie-
LOCA EUROPEANA 278 LOCA EUROPEANA
care litru de sirop. 0 colonie bolnav5
de loca american5 va primi in decursul
tratamentului, in total, 3,5 g sulfa-
tiazol in 3,5 1 sirop dat cite 500 ml
la ratie, din trei Pn trei zile; urmeaz5
deci, c5 un tratament complet tine
21 de zile, in care s-a hrtinit colonia
de 7 ori, cu ratiile ar5tate rnai sus.
Stiut fiind cti fagurii vechi au acu-
mulat reziduuri gi inveligurile nimfale
care sint medii de cultu1~5 propice
pentru buna dezvoltare a microbilor
respectivi, preschimbarea fagurilor se
va face cel mai titrziu in a1 treilea an
de folosintti. Toamna, familiile bol-
nave pot fi transvazate in stupi dezin-
fectati, oferindu-le fagurii clilditi cu
mien? neinfectat5, proveniti de la
familiile s5nltoase din stupin5. Dupil
o astfel de transvazare, colonia se hrti-
negte cu sirop medicament08 pin5 la
3 kg dat de odat5. Distrugerea gi arde-
rea fagurilor grav infectati este o
m5sur5 de igien5; acegti faguri se dis-
trug chiar dac5 au puiet gi p5sturil
in ei. Colonia va primi ca ajutor alti
faguri cu puiet gi cu pisturti de la
stupii s5ntitogi, dup5 ce stupina a fost
dezinfectat5, iar albinele au primit
tratamentul indicat.
LOCA EUROPEANA putrificatio poli-
bacterica larvae denurnit5 si putre-
zirea puietului, or pesta puturoas5,
Loca europeanii
este o boala infecto-contagioasti, care
luase in stupinile t I r i i noastre o
deosebit5 extindere, rnai ales intre
1956-1959. Probabil c5 au rnai con-
tribuit l a aceasta dou5 cauze: fiind
considerat5 o form5 mult rnai ugoarri
decit cea americanti, care era rnai ac-
tiv5 atunci, nu i s-a dat o egal5
atentie. f n a1 doilea rind, datorit5
faptului c5 albinele elimin5 repede din
celule larvele bolnave, deci contra-
riu fati? de loca americang deac~isii
mai SUS, apicultorul observ5 prea
tlrziu cadavre in cuib, atunci cind boa-
la a luat o extindere mare. Etiologia
acestei boli nu este inc5 pe deplin
cunoscutti, iar cercettitorii nu sint
de acord asupra agentului patogen.
Cei rnai multi sustin c5 acesta este
Bacillus pluton sau Streptococcus plu-
ton. f n mod obignuit bacilul este aso-
ciat cu alti microbi saprofiti ca:
Bacillus alvei (Chesehir gi Cheyne),
Bacillus eurydice (Whi t e), Bacilltas
orpheus (Whi t e) gi Streptocwcus apis
(Massen). Asocierea streptococului
pluton cu ceilalti microbi saprofiti,
intr-o m5sur5 rnai mare sau rnai
micri, face ca larva moart5 s5 capete
un miros caracteristic.
Cind mirosul indicg intrarea in
putrefactie este un indiciu c i Pn aso-
ciatie a intervenit intr-o rnai mare mii-
sur5 Bacillus alvei. Dacii mirosul este
acriu, predoming Streptococcus apis.
Bacillus pluton sau Streptococcus plu-
ton este un germene imobil, polimorf,
nesporulat avind dimensiunea de 0,5
pin5 la 1 micron. El atacti puietul in
stadiu larvar. El ptitrunde de predi-
lectie in intestinul larvei, este putin
rezistent la actiunsa mediului ex-
terior gi la diferiti agenti din intesti-
nu1 albinelor adulte. Piere in 5 minute
cind este supus actiunii sodei caustice
2%, fenolului 3%, formolului 1 %,
sau permanganatului de potasiu 5%.
LOCA EUROPEANA 279 LOCA EUROPEANA
Rezistii la usciiciune aproape un an.
Moare dac5 este expus la razele soare-
lui 21-30 ore. De asemenea moare la
citeva minute in ap5 la 68-70C.
In schimb, la temperatura normal5 a
laboratorului triiegte pin& la gapte
luni, dar in larva putrezit5, cel mult
pin5 la cinci luni ; in tot acest timp el
rgmine sub aceeapi forms gi nu se
transform5 in spori . Streptococcus plu-
ton se rgspindegte aproape fn tvate
organele. La examenul histologic a fost
giisit at i t in ovarul miitcii cit gi in
sperma trfntorilor, in glandele sali-
vare, in singe, i n intestin etc.
Loca europeanii se localizeazii la
nivelul intestinului mijlociu a1 lar-
vei, infectia venind acolo pe cale bu-
cal i din hrana infestati servit5 de
doici. Se crede c5 gi matca ar fi uneori
un mijloc de infecfie pe cale trans-
ovarian&. Agentul patogen principal,
Streptococcus pl uhn, a fost g5sit gi
in glandele salivare ale doicilor. In
situatii critice, datoritii lipsei de
p5sturii sau a rilcirii puietului, ger-
menii bolii care tr5iesc in stup 5 - 4
luni, pe faguri, pe albine, dar rnai
ales i n p5stur5, devin virulenti, inva-
deazii organismul tinerelor lame, ca-
re-5;i pierd puterea lor de rezistent5.
Extinderea bolii in stup se face repede
datoritii albinelor tinere care cur5t5 gi
eliminii cadavrele larvelor, riispin-
dind pretutindeni boala. Deci albinele
adulte sint purtgtoare de germeni. Ca
gi in loca americani, transmisia afar5
din stup a bolii o fac trfntorii, al-
binele hoate, diiuniltorii coloniei care
p5trund in stupii infectati gi duc gi in
ceilalti stupi germenii bolii. Stuparul
adesea este cel rnai activ vehicul de
contaminare prin migcarea fagurilor cu
puiet sau hran6 intre stupii prisiicii.
De multe ori evolutia bolii este in-
fluentat5 de faptul c5 fn aceeagi
colonie apar gi alte boli de ex. loca
american5 sau puietul in sac. Aparitia
celei de a doua forme, este cea rnai
frecvent5 gi din aceastii cauzii trata-
mentul bolii gi rnai ales aprecierea
rezultatelor tratamentelor este mult
ingreuiat3. Loca european5 este o
boa15 localizat5 in intestinul larvei,
infectia fiicindu-se o data cu ingerarea
hranei. Acolo streptococul se fnmul-
tegte repede gi apoi se difuzeazl in tot
organismul, provocind moartea larvei .
In ace1 moment apar gi microbii sa-
profiti Bacillus alvei sau Streptococcus
apis in aceeagi miisurii ca gi Strepto-
coccus pluton, ba uneori il dep5gegte
pe acesta apsrind ca dominante. Lar-
vele sint atacate de S. pluton fn a
treia zi de stadiu larvar, cind ele devin
rnai transparente decft larvele siin5-
toase, incit se vild atunci bine tra-
heele. In acest moment, larva atinsii
de boall fgi pierde rezistenta normal&,
iar segmentarea corpului este mai vi-
zibilii. S-a observat c5 In perioada
abundentei de polen, cind albinele PI
consumii intens, boala diminueazii.
Cum in polen, pe lfng5 substante nu-
tritive valoroase gi de neinlocuit pen-
t ru albine gi puiet se aflti gi substante
antibiotice si diferiti bacteriofagi,
boala este citeodatg complet fnl5tu-
ratti. Dupii observatiile gi concluziile
tuturor cercet5torilor, majoritatea ca-
zurilor de boalii apar in coloniile
slabe gi, rnai ales, cu rezerve insufi-
ciente de hrani. Intr-adeviir, coloniile
'.?
Bacillus alvei
LOCA EUROPEANA
280 LOCA EUROPEANA
slabe sint primele atinse de boalti,
cl ci ele luptti mai greu cu muncile
gospodtiregti, cu cur5tarea cadavrelor,
care ajutti s6 se mentin6 sau s6 se agra-
veze boala, precum gi cu hr6nirea
puietului, c6ruia Pi dti putine pro-
teine. Loca europeang apare obig-
nuit, prin luna mai-iunie gi igi di-
minueazti intensitatea spre toamn5,
simptomele disptirind o datti cu ince-
tarea ouatului. Perioada d,e incubatie
a bolii este Pntre 24-48 ore, dar pri-
mele simptome se vtid dupti circa doub
zile de la infectare, adicti in ziua a
cincea, sau a gasea, fnaintea termenului
cind larva urmeazR sti fie ctipticitti.
De aceea una din caracteristicile dis-
tinctive ale bolii, este cti puietul
moare, f6r6 sti fie ciipiicit, contrariu
eeleilalte forme - loca americanti -
in care larvele mor, dupti ce albinele
a u c6piicit celulele. Larvele moarte
sint moil ins8 cu inveligul corpului,
la inceput incti rezistent gi pot fi
scoase ugor din celulele in care au
murit, ftirti sti se lipeasci de peretii
acestora. Tegumentul larvei moarte
clnd se rupe, lasti sti curgii un lichid
rnai deschis sau rnai brun, cam gros
$i citeodatti viscos. Privind un fagure
unde boala este rnai veche, se vor
vedea in elipsele puietului, numeroase
celule goale, altituri de puietul c6pti-
cit. In unele se rnai v6d gi cadavre in
diferite stadii de evolutie, dar cele
mai multe celule sint goale gi curate.
Albinele, de indatti ce vtid cii o larv6
este atins5, se gr6besc s i o evacueze.
Cum matca i n acest timp outi pe
alti faguri, aceste celule rlmin goale,
constituind astfel semnul caracteristic
a1 bolii. Ca simptome aparente elip-
sele cu puiet din fagurii cuibului nu
si nt compacte, ci au in ele celule goale
4n m6sura gradului de infectie in co-
lonie. Cind boala este extinsi, albi-
nele nu rnai au timp sti elimine repede
toate larvele moarte, iar acestea pu-
trezind, degajti un miros de putre-
factie. Alteori mirosul este acru sau
aromat, in raport de prezenta micro-
bilor asociati. Culoarea larvelor bol-
nave este la inceput putin gilbuie;
cind ea a murit, cadavrul devine ca-
staniu inchis gi chiar negru, iar consis-
tenta lui este viscoasi, dar neaderentti
de peretii celulelor, aqa cum se pre-
zint6 la loca americanii.
Mijloltcele de prevenire yi tratare.
Colonia puternicti este prima condi-
tie pentru inl5turarea acestei boli.
Cercetgtorii, prin lucrtiri amiinun-
tite de laborator, au g6sit c6 agentul
etiologic a1 acestei boli se af16 in
orice stup, la fel cu microbul tuber-
culozei pe care-1 are aproape fiecare
om. Depinde de puterea de rezisten-
$5 individuali, iar la albine se adau-
g6 rnai ales cea colectiv6, ca boala
s6 aparti. Rezistenta individual6 este
mogtenit5 din generatie In generatie
gi transmisti urmasilor ca o calitate
deosebit5, demn6 de luat in seam6 in
lucrtirile de selectie; cea colectivti,
privind colonia in intregul ei ca un
tot biologic, se creeazii datoritii fap-
tului c6 in astfel de colonii puternice,
toate conditiile de baz5 sfnt reali-
zate. Prima conditie este o matcd
bun3 gi prolific6 se depune multe
ou5. Ea nu trebuie procurat5 din vreo
pepinier6 fn care a bfntuit una din
cele patru forme de loca. Alt8 con-
ditie este hrana de calitate bun4 gi
indestulgtoare gi rnai ales pistur5 su-
ficientg, care este baza de construe-
tie organic5 a larvelor. De asemenea
influenteazti gi o c6ldurd normal6
in cuib yi far8 variatii cu sc5deri
brugte de temperaturti gi doici nu-
meroase gi albine harnice, care eli-
min6 repede orice larvii care nu are
o dezvoltare normal&.
LOCA EUROPEANA
281
LOCA EUROPEANA
M5surile preventive trebuie in-
dreptate nu numai contra microbilor
aflati fn stupi, pe rame or i n celulele
fagurilor. Ele trebuie extinse gi asu-
pra stupinei. Cu ocazia transportu-
lui stupinei in stupgrit pastoral, dis-
tanta intre prisgci trebuie menti-
nut5 fntre 1-2 km; stupii s6 stea
distantati unii de altii iar rind de
rind la 4-5 m. Dac5 s-au gasit nu-
mai cfteva colonii bolnave, cazuri
ce au fost sesizate chiar de la Pnceput,
este mai bine s5 fie distruse prin as-
fixiere, puietul ars, fagurii distrugi
prin ardere, iar ramele stupului gi
toate celelalte accesorii, cft qi stu-
pul, bine flambate, ping devin bru-
ne.
Fagurii goi, gata clgditi de la ast-
fel de stupi, .pot fi folositi numai
dacg slnt dezinfectati cu vapori de
sulf care in combinatie cu apa ce
se introduce in celulele fagurilor se
transform5 in acid sulfuros. V.n.
Sulful. Uneltele folosite se flam-
beaz5. Burdnful afumgtorului gi pgr-
tile lui din lemn, se spa15 cu o solutie
de sublimat 10/O,. Coloniile bolnave
trebuie izolate la o p5dure cu un cu-
les bun, sau la culturi de floarea-
soarelui, departe de alte stupini, cel
putin la 3 km, unde se aplic5 trata-
mentele respective. Culesul influen-
teaz5 favorabil diminuarea bolii. Ifn
cazuri grave este bine ca stupina s5
fie mut at l din locul ei, cel putin
pentru un timp de trei ani. S-a con-
stat c5 sporii de loca, chiar atunci
cind sint fngropati sub brazda plu-
gului, pot iegi la suprafat5 prin in-
termedlul plantelor in creqtere. Multi
apicultori se mgrginesc sg trateze nu-
mai coloniile bolnave, neglijindu-le
pe celelalte. Mgsurile trebuie radical
aplicate de la fnceput l a toti stupii
dintr-o prisac5 Pn care boala este evi-
dents, chiar dac5 pe aceeagi vatrg
se afl5 un num5r redus de colonii
bolnave. Tratamentele trebuie apli-
cate st6ruitor1 rnai ales in coloniile
bolnave, pentru a infringe pin& la
urm6 rezistenta bacililor. Folosul ma-
re a1 tratamentului apare la coloni-
ile care nu sint inc5 bolnave. Acolo
medicamentul lucreazg ca preventiv,
dind posibilitatea organismelor s5
lupte cu succes contra infectiei.
Apliersrea tratamentului, valabil
pentru toate formele de loca sint an-
tibioticele. Experientele fgcute dup5
1960 au dus la concluzia c5 rezul-
tatele cele mai bune s-au obtinut
printr-o combinatie de streptomicin5
cu peniciling.
Iatd cum se prepard siropul medi-
camentos pentru loca :
Se face o cantitate de sirop de za-
h5r cu ap5 in proportie egali 1 :I.
Cind el s-a r5cit la temperatura cor-
pului, se toarnl continutul solubili-
zat a1 unei sticlute cu antibiotice
in proportie de 1 g streptomicin5 la
2 1 sirop. Se adaug5 gi 200 000 U.I.
biomicinti 01,. Dac5 aceasta din ur-
mii nu se ggsegte, se pune 1 flacon
de 200 000 U.I. peniciling. Siropul
medicamentos dens se dg in hr6nitor
in trei ratii a cite 200 g de fiecare
interval ocupat cu albine dintre ra-
mele stupului. Se repet5 de trei ori
din cinci in cinci zile. Tratamentul
acesta se aplicg tuturor stupilor din
prisac5, at i t bolnavi cit qi celor apa-
rent sgn5togi.
Laboratorul de boli de la S.C.A.S.
recornand5 streptomicina ca preven-
t i v in concentratie de 250 000 U.I.
la 1 litru de sirop qi 500 000 U.I.
fn scop curativ, dat& ins6 fn patru
reprize a clte nn litru, la intervale
de 4-6 zile, sau mai precis clte 100ml
sirop medicamentos pentru fiecare
interval dintre faguri ocupat de al-
binele coloniei ( A . P o p a ). Siro-
LOCA fN FORMh DE SAC
282 LOCA DUBLA
pul cu antibiotic trebuie folosit deo-
data gi trebuie dat proasptit, c5ci
daca st 5 nefolosit, peste 48 ore efec-
tul s5u este diminuat.
Siropul se dB in hr5nitoare seara
tirziu, sau se toarn5 in celulele goale
ale unui fagure agezat dincolo de
diafragm5. Foarte ugor gi cu rezul-
t at e remarcabile se administreaz5 an-
tibioticele folosind un aparat de ae-
rosoli .
LOCA b FORMA DE SAC este cea rnai
ugoar5 din cele patru forme de loca.
Ea este cauzatd de un virus filtrabil
cu denumirea de Morter aetatulae
Holmes care abia in 1963 a putut fi
izolat yi examinat in laborator.
Boala este favorizatti de ploi reci gi
de lung5 durat5. Virusul este putin
rezistent c6ci moare in zece minute
la 59C. Soarele il distruge in Base
ore cind mediul este umed gi in 4 ore
cind este uscat. In larvele moarte gi
intrate in putrefactie virusul moare
in 5 zile. Larvele se infecteaz6, ca gi in
celelalte forme de loca, pe cale bucal5,
iar incubatia dureaz5f5-6 zile. Obig-
nuit larvele adulte de 6 zile sint
cele mai receptive. Transmiterea bo-
lii in stup o fac in special albinele
cur6$itoare, iar la exteriorul stu1)ului
albinele hoate, dluntitorii coloniei,
cit gi stuparul care nu lucreaz5 atent.
Aparent boala se prezintl pe fa-
guri in celulele capscite gi descfip8-
cite; c5p5celele celulelor sint per-
forate ca gi la loca americanl. Pub-
tul moare atunci ctnd larvele ajung
sd umple celulele, sau chiar in sta-
diul nimfal, degi infectia incepe in
stare de larv5 rotund&, cind ea pri-
me,ste hrana infectat5 de la doici.
Moartea, in majoritatea cazurilor
survine dup5 cdpGcire, putin timp
dup5 inceperea pro~esului de trans-
formare nimfal5. Vn simptom ca-
racteristic a1 acestei boli e c5 el a-
tinge at i t larvele de albine lucr5-
toare cit ~i pe cele de trintor; adesea
abdomenul se prezintti inmuiat, trans-
parent gi avind continutul lichefiat ;
ele igi pierd culoarea yi mor. In gene-
ral pe fagure se v5d putine gi rare
celule cu puiet atacat de aceast5 boa-
15. Puietul in sac nu eman5 nici un
miros mai caracteristic; inveligul ca-
davrului rcimine rezistent gi se poate
scoate cu uyurintd din celul5. Pe in-
cetul, cadavrele pierd din rezistenta
lor, se inmoaie gi se micgoreaz5, gii-
sindu-le pe peretii de jos ai celulelor
cu partea cefalic6 ridicatg in sus.
Culoarea ajunge s5 fie neagrti gi di-
fer5 ca aspect de celelalte dou5 for-
me de loca. Tratamentul este la fel
ca cel descris la cele doug forme de
loca, addugind la litrul de sirop cu
antibiotic gi un sfert de pastild de
cloramfenicol. De cele mai multe
ori boala pierde din intensitate, iar
coloniile atinse se vindecd spantan.
LOCA DUBLA sau p a r a 1 o c a
este o formti de loca de curlnd des-
coperitg, c5ci de cele mai multe ori
a fost h a t 5 drept una din cele dou5
forme: european5 sau american5 .
Dup5 indelungate cercetdri s-a re-
usit izolarea unui alt bacil cu totul
Loca En sac as'em5n5tor bacilului alvei, avind cu
LOCA FALSA 283 LUCERNA
Loca dubl8:
a - Baclllus alvei; b - Bacillus paraalvei
totul altii caracteristicii, fiind mult
mai virulent decit cel cunoscut. El
a primit denumirea de Streptococcus
para-alvei.
Simptonzele sint cu totul asemiinii-
toare formelor de loca europeanti gi
loca americanii; giisim pe acelagi fa-
gure gi celule deschise cu cadavre
r5spindind un miros fetid, care sint
cele mai multe, cit gi din cele aco-
perite cu ciipgcel. Nu exist5 deosebire
intre aceste trei forme, decit in ceea
ce privegte gravitatea infectsrii, care
atacii in mas5 stupina. Dacti apicul-
torul nu ia imediat miisuri, in scurt
timp stupina este atins8.
Tratamentul cu antibiotice dR re-
zultate bune.
LOCA FALsA, prezintii caractere a-
semgniitoare cu cea europeanci dar
este provocati de ' un microorganism
sporulat de forma unui bastonag de
2,5-5 microni, care piere la tem-
peratura de 75C in 30 minute, iar
sporii la 97C in 60 minute. Agentul
etiologic incii nu a fost definitivat.
Microorganismul este sensibil la tra-
tamentul cu antibiotice in aceleagi
doze ca yi la formele de loca descrise
mai sus.
LOTUL APICOL este terenul destinat
culturii plantelor melifere valoroase.
Culturi intinse de plante melifere in-
siiminfate in lot pentru productia
prisiicii, nu sint rentabile decit acolo
unde terenul nu poate fi folosit mai
bine altfel.
In lotul apicol este bine sii se cul-
tive plante melifere perene, care nu
necesitii cheltuieli prea mari, cum
sint: urec,hea porcului care poate sta
pe acelagi loc ping la opt ani, iarba
yarpelui, melis5, nalb5, salvie, isop,
ctituqnics, IeviinticZi mai ales din
varietatea lavandula, busuioc, cim-
brigor, bubernic etc. toate riimin
ani de zile pe acelagi teren, cerind
numai lucriiri de riirire si cel mult
de ingrilgiimint mineral.
LUCERNA, Medicago sativa, din fam.
Leguminosae este o plant5 furajerii
ce cregte pin5 la 40 cm, cu flori al-
bastre-violet dispuse Pn raceme ter-
minale. Plgnta are Ensemniitate
meliferii mai ales cind este 15satii
LUCERNA 284 LUCERNA
pentru producerea de serninte qi cjtnd
Enflorirea coincide cu o perioad8 u-
med8. Daci cultura se irigi, mai
ales dac6 terenul este calcaros, pro-
ductia se urci pjtnii la 250 kg miere
la ha. Planta reactioneazg favorabil
la ingr8q6mintele chimice cu azot,
potasiu, fosfor, dublind productia de
miere de mai sus. Pe terenuri obig-
nuite gi f5r6 amendamente produc-
t i a medie este de 25 kg miere l a ha.
De aceea pe apicultori fi intereseazg
numai lucerna aflati pe suprafete
fntinse gi numai cind este lisatg de
simfnti. Glandele nectarifere se a-
f l i fntre antere gi pistil, iar nectarul
se concentreazg la baza ovarului.
Dar numai o parte din plante
(50--88%) secret6 nectar. Dispozi-
tivul florii ingreuiaza oarecum recol-
tarea nectarului, cilci albina trebuie s5
fndepirteze cele dou5 petale ce for-
meaz3 carena, ca sg ajungg la ovarul
florii qi s i o polenizeze. De aceea a-
deseori albina prefer8 s i culeag6 nec-
tarul prin partea lateral&, p i n spa-
tiul dintre aripi gi stindard.