Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Metal 12
Curs Metal 12
L2EPP
V
H
H
V
V
H
V
H
l
h
Rspunsul for-deplasare intr-o analiz elastic-perfect plastic
UCondiii pentru aplicarea unei analize plastice
UExemple:
UHala parter, cadre din elemente sudate cu seciuni de clasa 3
Analiza elastica, metoda de verificare a seciunii elastica
UCladire multi-etajata, cadre din profile laminate, sectiunii de clasa 1
Analiza elastica sau plastica, metoda de verificare a seciunii plastica
(elemente cu seciuni de clasa 1)
2. Comportarea si calculul elementelor solicitate in domeniul elasto-plastic
Extinderea plastificarii depinde de ncrcare si de lungimea palierului de
curgere
Pana la valoarea momentului ncovoietor care produce curgerea de fibra,
denumit moment elastic (
el y
el,Rd
0
f
M
M
W
= = si deci
p i
N A
c
N t
=
Daca nlocuim valoarea c in relaia (9), obinem:
In figura urmtoare sunt trasate curbele N/NB
p
B M/MB
p
B pentru doua tipuri de
seciuni
Daca N/NB
p
B < 0.15, se poate neglija efectul forei axiale deoarece efortul N este preluat
de o zona redusa din inima c si nu afecteaz sensibil momentul ncovoietor.
Daca raportul N/NB
p
B > 0.15, atunci relaia (11) se poate nlocui cu:
(11)
de unde:
(12)
(13)
(9)
(10)
Relaia de interaciune (13) pentru ncovoiere dup axa maxima este ilustrata in
figura urmtoare. Aceasta relaie acoper majoritatea cazurilor practice.
Daca ncovoierea se produce dup axa minima, se considera ca inima nu
participa la preluarea momentul ncovoietor.
De aceea, daca:
0
i
p
A N
N A
, atunci
,
1
y
p y
M
M
=
Daca 1
i
p
A N
A N
, partea din
p
N
N
care depaseste raportul 0.30
i
A
A
reduce
momentul plastic al tlpilor si in locul variaiei liniare vom avea o relaie de tip
parabolic data de formula:
(14)
(15)
5. Capacitatea de deformare plastica sub aciuni seismice
Atunci cnd structurile metalice sunt supuse unor miscari seismice puternice,
este posibil ca in anumite seciuni sa se depaseasca stadiul de comportare
elastica si sa se formeze articulaii plastice. Producerea acestor deformaii
plastice (rotiri plastice) contribuie la disiparea energiei seismice induse. Astfel,
luarea in calcul a capacitatii structurii de deformare in domeniul post-elastic
permite reducerea forelor seismice de calcul in structura. Acest lucru nu este
posibil in cazul structurilor care, din cauza capacitaii reduse de disipare
(elemente cu seciuni zvelte clasa 3, 4, materiale fara proprietati plastice, etc),
nu pot disipa energie prin deformaii plastice.
Comportare ductila Comportare fragila
Cldirile rezistente la seism pot fi deci proiectate n concordan cu unul din
urmtoarele doua concepte privind rspunsul seismic al structurilor:
a) Comportare disipativ - o parte din energia seismica este preluata prin
deformaii plastice in anumite seciuni din structura. Structurile
proiectate dup conceptul (a) trebuie s aparin claselor de ductilitate a
structurii M sau H.
b) Comportare slab disipativ - starea de eforturi i deformaii este
evaluat pe bazele unui calcul n domeniul elastic
Conceptul de proiectare
Factor de
comportare q
Clasa de ductilitate
cerut
Structuri cu
disipare mare
q 4,0 H (mare)
a
Structuri cu
disipare medie
2,0 q < 4,0 M (medie)
b
Structuri slab
disipative
q = 1,0 L (redus)
UConceptul disipativ de proiectare
Pentru a putea proiecta o cldire in conformitate cu conceptul disipativ, trebuie
satisfcute cerine specifice n ceea ce privete ductilitatea locala si globala.
Astfel, in ceea ce privete ductilitatea locala a elementelor, aceasta se asigura in
principal prin limitarea clasei seciunilor si utilizarea unor oteluri cu proprietati
plastice. In conformitate cu normativul P100/2006 elementele trebuie sa
satisfac urmtoarele cerine:
a) Raportul dintre rezistena la rupere "fB
u
B" i rezistena minim de curgere
"fB
y
B" va fi cel puin 1,20, iar alungirea la rupere va fi cel puin 20%.
Oelurile folosite n elementele structurale cu rol disipativ vor avea un
palier de curgere distinct, cu alungire specific la sfritul palierului de
curgere, de cel puin 1,5%.
b) Corelarea dintre capacitatea global a structurii de a disipa energia (clasa
de ductilitate), exprimat prin factorul de comportare q i ductilitatea
local a elementelor, exprimat prin clase de seciuni este indicat n
tabelul urmtor.
Clasa de ductilitate
Factorul de comportare q
Clasa de seciune
H q > 4,0 clasa 1
M 2,0 < q 4,0 clasa 2 sau 1
L q = 1,0 clasa 3, 2 sau 1
Factorul q exprima capacitatea structurii de disipare a energiei. Acesta depinde de
raportul dintre fora seismica orizontala elastica (care conduce la formarea primei
articulaii plastice) si cea corespunztoare mecanismului de cedare B
u
B/B
1
c) In plus, in funcie de tipologia structurii, norma prevede anumite cerinte
pentru zonele potenial plastice. De exemplu, pentru structurile in cadre
necontravantuite, in zonele potenial plastice trebuie ca momentul plastic
capabil i capacitatea de rotire a seciunii s nu fie diminuate de
eforturile axiale i de forfecare. Pentru aceasta trebuie ndeplinite
urmtoarele condiii :
0 , 1
M
M
Rd , pl
Ed
(16)
15 , 0
N
N
Rd , pl
Ed
(17)
5 , 0
V
V
Rd , pl
Ed
(17)
in care:
NB
Ed
B, MB
Ed
B, VB
Ed
B sunt eforturile de proiectare, respectiv fora axial, moment ncovoietor i fora
tietoare de proiectare din gruparea de ncrcri care include aciunea seismic
NB
pl, Rd
B, MB
pl,Rd
B, VB
pl, Rd
B sunt eforturile (capabile) plastice de proiectare ale seciunii