f, TYSU [Al.

,\lfl I
gt\il
J IOf, I{l
YTUOISI
Yt\iIt\t-YT3-\IUI
h
d
k
f I'HO'ISISY
I
5
I
5
I
I
I
t
I
I
I
INTRODUCERE
-
Definitie
-
lstoria medicinei este disciplina care studiazd dezvoltarea doctrinelor medicale, a
organiz-rii ocrotirii sindtitii
5i
practicii
medicale, in legdturi indisolubili
cu
evolutia societitii.
-
Practica medicala
,
a apdrut - odata cu aparitia societjtii omenegti
- ca actiune instinctivi
{empirici)pentru
- alinarea durerii de diverse origini
ingrijirea gravidei,
lduzei, nou-niscutului
pistrarea
capacitJtii de munci
-
lzvoaref e medico-istorice :
1'Paleopatoloqia
-
se ocupi de studierea rJmi5i!elor omeneqti (schelete,
mumii) pentru
a descoperi urme de boli gi procese
de vindecare
2'Arheoloqia
f
- ramS5itele dotdrilor de igieni aie unei localitdl
medico-istoricd
-
cerceteazi
]
- desene rupestre, fresce, rnscriptii, sculpturi, monumente
i
l.
- obiecte magice, instrumente mecJicale diverse etc.
3'Etnoiatr'iq
''
-
studiazd medicina empiricd din cele maivechi timpuri prin cercetarea
(etnografia
5i
f
-
RoRulaliilor
aflate in prezent in perioada primitivi
foiclorul medical)
.L
- medicinei populare practicate
in nrediul rural
It]
odato cu aporitio scrisului (Antichitote)
au
fost
eloborste documente, printre
core
5i
unele cu
medicol, core oLi constituit o sursd impoftontd de informotii pentru rotroistarici (cercetatori
ai
medicinei).
[t]
in perioada
celui de-ql 3-teo val al miScorii
feministe
(inceputo
in onii 'g0)
s-o pus prohtems
cercetorii
prezentei
femeilor
in istorie in generol
si
in
Stiinto'in
special. sunt de pdrere cd ocordoreo stentiei cuvenite
ferneilorin
istorio medicinei le vo permite
studentelor sd-li gdseascd
un model de urmot in vritoorea profesie.
Bibliografig
-
Bologa V (sub
redactia)-
lstoria medicinei universale, Ed. Medicali, Bucure5tr, 1,970
-
htto :./r'en v,,i ki pedia.org/wiki/Femin
ist move ment
conttn ut
' istoriei
-
Medicina
a
mito-magica
- :':
-,-,
_:
\
foloseau obiecie
^
:i -: : -
\empiricd
(instinc:; .=
-'' --::-
-'
---.-;^-^
t-
^,,;^-
LrdilrEilE
[J-du
uc5-- l_: - _ : :
;in
luxatii, fracturi), trepana!ii
.,indecare)
5i
remedii din cele 3
regnuri (vegetal, a-.rr
"
-
Medicina era pragticati de vindecitor
-.'=.':
'Sjirorul
5i
conducdtorul tribului
-
Conceplia lor despre
Eg_ZClg_b9[!_g,r
era
a-
demoniocd (organism invadai de :en:i,,
\
\
animistd (pierderea propriuluisuf et)
[Oricurn,
ei erau convingi c5 toatd lumea
inconjurdtoare era insuflelital
[!]
Existau oceleo5i boli co
5i
acum, dor incidento lor ero diferitd. S-ou descoperit cu ajutorul poleopotologiei
leziuni de reumqtism cronic, infectios, de osteomielitd, rohitism, tumori osoose, tuberculozd gi sifilis osos.
[z]
in perioada preistoricd
femeile
ovequ oceleclSi tlrepturi co bdrbalii (vezi rituolurile de inmormontare), chiar
Si
dupo sfdrSitul mqtriorhotului (neolitic). lmportonto
femeii
in societatea primitivd tronspore otdt din
veneroreo Zeifei lviome, cdt
5i
din existenta
figurinelor
ontropomorfe
feminine,
ritualurile de
fertilitote 5i
fecunditote
cdpotdnd o more omploore in neolitic.
Bibliografie- Bologa V. (subred.)
-
op. cit.- p.670-680
-
O.Drimba
-
lstoria culturii
5i
civilizatiei, vol.l, Bucure5ti, 1998
M.Eiiade
-
Jstoria credin!elor
5i
ideilor religioase, Ed.StiintificS, Univers Enciclopedic,
Bucuregti, 1999
-
p.5
-
M.Eliade
-
l.l.Culianu
-
Dictionar al religiilor, Ed.Humanitas, Bucure5ti, 1993
-
p.74I-243
I
I
t
ANTICHITATEA
-
fn general'
in Antichitate,
medicina
era sacerdotalS,
adicd practicatS
de medicii-preoti
in templele
zeilor
vindecdtori'
Ei foloseau metode religioase (rugiciuni
catre zei), mito-magice (arungarea
demonilor,
invocarea
spiritelor, etc.)
5i
empirice
{remedii din cele 3 regnuri)
-Mesopotomia-
[tJ
Lo
.aro
sctuald se considerd cd ceo dintdi mare civilizolie o Antichitdtii
o luat naStere in Mesopotomio
(nume
dot de greci'
insemndnd
"Taro
dintre
fluvii"
-
Tigru
5i
Eufrat).
,,Civirizofio mesopotomiond,,
reprezintd
insumoreo
culturilor o trei popoore
distincte (sumerieni,
okqdieni, osirieni), q
cdror istorie s-a desJdsurotintr-un
intervol de aproximativ
trei mitenii.
-
ln Mesopotamia
p_-
medicii-preoti (specializaf
i in functie de metoda terapeuticS
folositi)
practrcau
\
tr"
i vindecdtori_
Irtar, Ninazu, Gula, etc.l
medicina
\
->
specific asiro-babilonienilor
era folosirea
in determinarea
cauzei
5i
evolutiei
bolii a
\,
\
i |
-
astroloaiei (pranetere
infruentau
toate evenimentere
sociale,
cat
\\ J
tisanatatea)
\\
l-
divinatiei(interpretareadiverselorsemne,,citite,,inaspectul
\ \
organelor animalelor
sacrificate,
de exemplu)
3t:au
--Jtmedicii
empirici (vindecitori)
-
speciarizati in foiosirea diversetor
t\
responsabiiitate
| \
I \
Procedee terapeutice
Junorca
F__+\chirureii
(consideralimegte5ugari)
medicii veterinari
-
Documentere
medicale (cere
mai importante)
din Mesopotamia
sunt:
Farmacopeea
de la Nippur (tJblitd
de lut, cu scriere cuneiformi,
considerat cel rnai
nedical
-
cca.2200 i.H.).
L
2 Codui lui Hamurabi (primulcod
de legidescoperir _
cca. 1750 i. H.).
vechi text
F
F
F
F
F
I
I
T
rl
I
rt
I
r
r
t
I
I
I
-forme medicamentoese ---------+ :-
-:
--.=,.:--
- -
_-
-:a"
-
a
(toate formelb medicamentoase . , a.
-
: :: r.= j::
. , .,
[Se
explica modul de preporore e: :tr:'. r
-.
_ -':
=
: ci
2. Codul lui Hamurabi (rege babilonian)
conline 9
qrticole privitoore
Io medici si medicind
articolul 218 ---+ despre
1-
onorariile
\
^^..t^^-^r-
(remedii)
It]
Unele temple inchinate zeilor
cunottinte medicole, de la preoti
5i
medicinei, Gulo.
Bibliografie
-
V.Bologa
-op.cit
chirurgilor
-
in funcf ie de
de cult, cot
5i
locuri in care
infloritoore
5coald
medicolo,
7. Farmqcopeea de Iq Nippur
-'.:
-medicomente
| -,.=:=,:
:
5i
zeitelor erou atdt locase
preotese. Lo Nippur exista o
r:-lnuri, formule magice) ce contine:
a'ectiuni (curmale,
srnochine,
lapte vaci albi etc
mormdnt etc-
-
apa, lapte, bere)
dor
faro
o
dificultoteo operytiei
(cataracta, orlopedie, mica
chiru rgie
)
closo sociola a pocientului
t
f,
fi
E
g
a
$
a
*
a
-{
fl
g

=
=
g
g
4
s
3
ii
4
f,
.E
ii
s
q
I
&
&
E
fl
1:
!i
{
3
E
I
I
discipolii prirneou
nnf rnnnfi rlp zaifn
-
O Drimha
-+rn
rit vol.l
-
http://ats.ctsnetjou rn a ls.org/cgilconLentlf ulll69
lU
L1
4l
I
-
Eaiptulfaraonic
-
[tJ
Civilizatio egipteond onticd s-o dezvoltotin perimetrul Deltei Nilului,intr-o perioadd
de cca. trei milenil i.H.
-
Medicina care a dominat in Egiptul antic a fost cea sacerdotald, practicati
de medicii-preoti in templele
zeilor cu atribute vindec5toare
Ilsis,
osiris, Thot
5.a.].
Cu timpul, aceste edificii au devenit temple-sanatorii
(complexe terapeutice).
[tJ
Pentru prima oord in istoria medicinei o avut loc zeificoreo unei personatitdti
medicale. Este vorbo despre
lmhotep (sec. Vl-V i"H.), core ero
5i
arhitect. Considerqt zeu al medicinei dupd moorte, i-au
fost
construite multe
temple, cel mai impoftont
fiind
cel din Memphis.
-
Documentele medicale din Egiptul antic sunt reprezentate de papirusuri
(8 in total cu conlinut medical).
Patru dintre ele sunt maiimportante din punct
de vedere medical, dar numai doud vor fi discutate op larp
1. Papirusul Ebers (cca. 1550 i.H.)
-+
enciclopedie medicalS care descrie:
medicomente ji
forme medicomentosse din cele 3 regnuri
,z
sedalive
-
opiu, mandragord, canabis
,/
-vegetal
(-laxative -
ricin, curmal, smochin etc.
\.
(qe) \diuretic
-
scila maritima
-animal- miere, cear5, lapte, organe de animale
-mineral
-
sdruri de arsenic, sulf, mercur etc.
forme medicamentoase
-
pilule, cataplasme, supozitoare g.a.
metoda onesteziei locsle cu
piotro
memfiticd (calcaroasji
-
lse
rdzuia pe locul de
qnestezist,
se picuro otet ji se obtinea o refrigerare locolofoorte bund)
conceptis eqiptenilor in ceea ce privegte modul de alcotuire
si functionare ol orqanjsmului
[t]
DeSi studiile de onstomie nu s-ou dezvoltot (disecfiite erou interzise, ior imbdlsdmdrile erou reslizqte door
de anumiti specioliSti), aveau o conceptie sinteticd, integrolisto despre constitutia
Si functiite
orgonismului. Ei
considerou co songele pulseozo in corp (ou
facut
pentru primo aoto leqoiura intre batoile inimii
si
puls)
5i
duce
cu sine un principiu imperceptibil din oer
=pneumo= core se oduno in alononi odotd cu respirotio.
2. PopirusulSmith (cca. 1200 i.H.) chirursical
descrie 48 de operotii (cataracta, mica chirurgi=- rnopedie) in ordine topoqroficd
(de la cap la genunchi)
descrie metodo reducerii luxotiei temDor:.-r:-: .-.,rTe
noastre)
descrie circumcizio co operotie rituolit
:-
(identicS celei din zilele
t_
r
t_
T
T
i
i
I
r
I
I
I
r
I
I
I
r
I
t
I
I
3. Papirusul de la Kahun
------------+
.
4. Papirusul Br1qsh (de la Ber,i-
-
[t]
Arheologio medico-istorico c;:r-.:
-,-.:-- --j-':
. ., :
=-
:
-'.-
i:ii lo vechii egipteni (picturi pe peretii
templelor
-
o persoond cocoSoio, s-.'-'
-:
:= .-:
=
----
----: --,::: ;'
t persoond spriiinita in carje, dstorito
membrelor inferioare otrofiote, ca L)r.-.':: :--
---
: :: : :-:-? :t,eoicale
figurote
in picturi
5i
bosoreliefuri
(etapele operotiei de circumcizie, de e;e'': --
[t]
poleopotologio's'a
ocupqt cLt srtdi-. '..'' :' :::::::';r,'l L)rmele bolilor (boli osoase, parazitore,
dermotologice, reumotice etc.)ti ole prc';-':
-'
i=
-:t::
:
"nc
unor trotomente'
[t]
Ca gi in Mesopotamio,
femeile
erou occei:c'"
'^
;:ci' 2 :.e
jicaie
(spoftinand de templele zeilor vindecatori)
ca discipoli sau prot'esori
5i
ti se permitec, cc ii..irs?, si se ocupe
Si
de medicind. Astfel de
Scoli
existqu in
Iocolitotite Sors gl Hetiopalis. lstoricii ou otestot pesft iA0 ie
femei-medic
(printre care
5i
chirurgi) in Egiptul
a ntlc.
Bibliografie
-
V, Bologa
-
oP, cit.
-
O. Drimba
-
oP. cit.
-vol.
I
-
Fowler, R.
-
Female Physicians in Ancient Egypt. Egyptian Women Making Their Mark in the Freld
of Medicine (11.05.2007)
{http://www.suite101.com/content/female-physicians-in-ancient-egypt-a21021)
-
lndia-
[t]
primo
civilizotie urbqno (contemporand cu Mesopotomio
5i
Egipt) a
t'ost
creoto de proto-indieni (preorieni)
pe volea tndutui. Se carocterizo
printr-o plonificare urbonisticd de exceptie (strctzi lorgi, canolizore, locuinte cu 2
etoje
5i
baie, boi publice cu instolatii de incolzire o opei). Pe tq 1500 i.H. s-ou stobilit hinduSii (orienii) in zonele
cucerite de lo proto-indieni.
[t]
Cuttul Zeilei Momo, opdrut lo proto-indieni, a persistat
Si
lo hindttsi (oeriaado vedico)
-
in Rig-Vedo se
numefte Rooti, iar in lJpanisode
-
Koli (dubld personalitate). Consideroto sotie o lui Shivu, Kali o reprezento
5i
pe Shokti, energio
feminind
o tutur(jr zeilor. Zeito Momo ero intrucnrp,:ii
5
ce Durgo, ceo core invingea
demonii bolilor.
a
3
fi
-E
E
f;
il
i:
I
::
:.i
1
a
ii
J
1i
n
t
-
lstorra lncliei (implicit a medicinei) se imparte in 3
perioqde
..,,,
vedicit
-
de la 1500 i.H. la 800 i.H.
//
t- brahmanici
-
de la 800 i.H. Ia 970 d.H.
\
\
\
moguli (musulmani)
-
dupi 97O d.H.
T.Perioada vedicd a primit denumirea de la cele 4 Vede (scrieri sacre indiene)
. Ris-Veda
/
2
Athan,a-Veda
\
sama-veoa
\
\
AYur-Veda
a. Rio-Vedo s-----------+
-\
___.*.
-scriere sanscritd (alfabeticd)
-dateazi de la -1000 i.H.
-contin gi elemente de medicini
5i
chirurgie
imnuri religioase, rugaciuni vindecdtoare
medicind
-.>
practicata de inteleptii-medicj
1ar."ii;,
.rr"
-cintau in cor cu oamenii rugaciunivindecitoare
-foloseau multe plante medicinale in terapie
-se ocupau gi de mici chirurgie, ortopedie (ex.
-
operau cataracta,
reduceau luxatii, fracturi, confectionau
5i
utilizau proteze funclionale)
diverse boli (unele pentru prima data)
e X,
r-
malat ia. ciuma, holera, variola
:\
\ \ lonre onilon5i6,
deliriUm tfemenS
\
''r'"'
.
r"rr
\
reumatism, icter, hematurie
medicamente (c6teva sute, majoritatea vegetale)
X.
r---
rauwolfra serpentina folositi ca vasodilatator
_\
\ $r
rn oepr?srq
sirur' c=
'n-r.
\Jr, sulf; petrol, sare
in care se considera ca zeu suprem Brahma (izvor de energie magica
ce cuprinde intregul Uni'.'ers
-
imc,iicii micro gi macrocosmosul)
teoria transmigratiei lr=.r -=-r''iit ---+
prin ascezd, penitenti etc.
in viata actuala te potr (.
r.=i'=
-
clan superior (intr-o casta
superioara) intr-o viaii
r.'i
i:ar:
metoda voga ia amploare
='.
.,- r:cuta de pe vremea
b. Athorva-Vedo
2.Pe rios d a broh mdnicit
proto-ind ien ilor); a re ca :
-
, :
.i
snirilrrale {notenlpal' :
--:
coroului. ne care le corrs.:.-,
-'- '
)l rinnnmipi n<ihn fizinlnoire
.^r^
^--,^-+;^- ale :-:r vclc cIgtScLrLE
: Jivina).
I
t
I
t
t
I
I
I
I
I
I
t
r
t
I
I
I
I
t
[!]
Yogo
foce
tranzilio intr= ..'- - : - -
medicinei ;aceostd
mediere e.': ::
-:--
:'.
*
: :
.''
:sciico-religioose
5i
cele biologice ale
-..-
ideilor religioase", Buc. 1999
-
Din
perioada brahmanic-
Prc.
-
-
din sec lld.H.)
b. Susrutosomhita
Bib{iografie -
V.Bologa
--oP.cit.
-
M.Eliade
-,,lstoria
credintelor
5i
pentru prima dati
.in
istoria medicinei se afirmi legitura strinsa
intre medicini si chirurgie
{orice
medic ar trebui si practice
5i
chiru rgia
)
descfl e numeroasele operatii care se realizau cu succes -
cataractS,
plastii (cea mai per-fec!ionata era cea
nazalS), fistule anale, laporatomii, cezariene etc
100 de instrurnente chirurqicale
' 20 tiietoare
\
- 80 netSietoare
\\ anestezia
prin fumigatie cu canabis indica
\-
\
sutura
plSeilor postoperatorii cu furnici negre
conline elemente de anatomie empiric5 (firi disec!ii)
-
-
enumerarea a 500 mu5chi, 300 oase, 70 tuburi (vase, nervi)
-China-
[t]
ca
si
celelolte
civilizatii
deio omintite,
civilizolia
chinezd
s-s dezvortot
in zons unorfruvii
(Gorben,
Arbostru).
Anterior perioadei
dinastiilor'
se spune cd ou existot
trei impdroli
regendari
(intre
2g00-22o0
i.H.)
-
Fu_hst
(impdratul
Cerului)'
Chen-Nung
(impdratul
Rosu
/
impdrotut pdmdnturui,
cer care o pus
bazere
farmocorogiei
chineze' core consto
in remedii
naturole),
Huang-Ti (impdrotut
Gorben
/
impdratur
oomeniror,
outorui
tratatului clasic de medicind
_
,,Nei Jing,,).
::^t,':':::,i :::::t
clinezo'
dinainteo
instoldrii
dinastiitor,
ero mito-mosico,
practrcato
de vrdjitori,
t"rl,
^;!,^ii!
,:::rr
"!,
or ,:r.u.rut
so se individuailzeze
unete ramuri
ote mecticinei,
ostfet rrro,r,
onr rir-r'i
,
,,-uL,
p,rtt J(L. V Ln,
'::'":':
,:::*::t,
-"dicii
interniSti (sou,,mediciide
boti,,),
chirursii (sou,,mediciide
tumari,,),
dieteticienii
lsou ,,medicii hronei',)
Si
veterinorii (sau
,,medicii de dobitoace,,)
-
Principalele
elemente
oriqinale
ale medicinei
chineze
sunt:
l' Acupunctura
5i
iqnipunctura
au apdrut in mod empiric,
av6nd la baza doctrina
dooistd(formuiata
in sec
Vl i'H' de Lao Tzi, care s-a inspirat
din strdvechile
credinte).
conform
acesteia,
Universur
este format
di.
5 elemente primordiole
(focul,
pSmdntul,
metalul,
apa
5i
remnul),
care se transformi
continuu
unurintr-
altul' Dinamica
transformSrilor
in Univers
este asigurat
a cle enerqia
Qi,care are dubli polaritate
(yang
5i
yin)
in principiu'
vonq reprezinta
forta, puterea,
aspectul pozitiv
ar vietii, pe
c6ncr yin
este asimiiat
slSbiciunii'
epuizJrii'
aspectului
negativ
in toate
domeniire.
Aceste
forte
coexista qi
actioneaza
impreuna'
fiind complementare'
in conceptia
chineziror,
sdnotqtep
organismurui
e asigurata
de
echilibrul
enerqiilor
vanq
si vin, iar boalo rezulti
din clezechiribrur
ror. Din cere mai vechi
timpuri
s-a
stabilit ci aceste
energii
circulS de-a lungui unor iinii,
nurnite
meridionE
care corespuncJ
cdte unui
organ Exista 12 meridiane principale
gi 2 secundare,
de-a /ungul ror strdbit6ndu-se
cere
36s de puncte
de acupuncturd'
asupra
cdrora
-se actiorreaza pentru
reechilibrarea
energeticd.
chinezii
considerS
ca
organismul
este format
din loii enerqetice,
corespun:5toare
ceror 5 eremente
primordiare,
iar organere
Interne
se grupeazj
in functie de acestea.
-lanipuncturo
sau rnoxa consti in stimularea prin
calc;,-a
jniensi
a punctelorde
acupuncturr.
2' Pulsoloaia (teoria
pulsului)
s-a dezvoltat
foarte mrrf
::
. e:i-ii chinezi pentru
cd ei nu aveau voie
sd
palpeze
decat locurire
indicate
de bornav.
Mai aveau
,a
,:=--,i ri ca qiibgre_dlgg,p:jce
{in afari
de
interogatoriul
bolnavului)
studierea
felei, a limbii
5i
cer.:.:-:.
:-=anoreptica
(gust,
mrros) a produseror
'.:-::.i:^:::'":.:.1,A:re^u$itsdcore|ezeCor0Ci2'.,:::!:-:');'jiCu@a|e
diverselor
organe.
pulsul
se lua in 1g. locuri (zone
anarcr- . -
_
- -
_
Inalnte
5i
dupa efort. Au descris 200 de tipurt
oe puts.
dini..
edte
si or
considerate
fundamentale (orice
medic trebuia
si le cunoasi.
::! prognostic
fatal, iar 9 tipurl
erau
L
I
r
I
I
F
r
r
r
r
r
rl
r
rl
r
I
I
I
J
I
rl
3.variolizareo_+foios,-::_:_.,__-*:::.:
-
__ ,
_.-_-=,lner
metode deprofilaxie(prevenire)
incazul unel boli infecto-con:aE::::
:::. : -.-- :-.": :-:: -'--::,eoctivoocooiilorimpotrivovoriolei.
t
t
I
t
general), care se usca
{atenuanc,,-:: ,
-
-
:--.. _ :.
-.-,
de bambusin nasulcopilului. Aces::.::=_
_
.:--= .
-=-z
4, Farmacopeea boqatd (numer:.:=
a-:._ :
--
-a
integrerea ornului in Univers
-
orq:,- ,i--
-
_-. .- a-.
macrocosmosul (integrui
Unlvers). De ai:f=
.
l: _
=--:
.'.:
folosite in relete p'roveneau
din ceie 3 r:g^:. . r:: :,
refete, in care se gdseau
1000 remedii ,.,e:::a,:
5-i :=
c
Jast
Boo Gu
-z'.-.
craful rezultat fiind suflat printr-un
tub
--.
'
=:
:ap5ta imunitate la variolS.
.::;.plrca prin concep!ia chinezilor despre
-:::-:i
microcosmosul, care se asemdna cu
Oi','i .= aila figurate gi Cerul
5i
pjm;intul.
Remediiie
ii'i :;rtile de farmacologie conlinea peste 12000
:rrgrne aninraiS
5i
300 de minerale (5i compugi ale
a cestora
).
[!]
Ceo moi cunoscutd
femeie-medic din sec. lit l.:j
Bibliografie
-
V.Bologa
-op.
cit.
-
O.Drimba --op. cit.- vol. ll
-
http;//www.cu ltu ral-china.com,/ch ina WH/html/en/7 Ka leidosco pe
119L.htm I
-Grecio
anticd-
[t]
in jurul
onului 20a0 i.H. o
fost
creoto prima civilizotie urband greceoscd de cotre ianieni (poputatie
indo
europeono migrotd din Asiq Centralo).
-
in perioada prehipocraticS,
in Grecia se practica medicina sacerdotalS de cdtre medicii-preoti (asclepiq4l
i.
templele zeilor vindecdtori (s5ekpip.-s!-ic) ------+
institutii medico-religioase (functionau
ca adevdrate sanatorii)
-
zeul suprem era Zeus. unul dintre fiii sii, Apollo, avea
5i
atribute vindecitoare (ca
5i
sora lui, Artemis). La
fel ca la egipteni (lmhotep), la grecii antici s-a petrecut fenomenul de zeificare o unei personolitati
ntedicole,
care a devenit zeul principal
al medicinei. Nu numai Asclepios (sec. Xl-X f.H.) a fost zeificat, ci gi femeile din
familia acestuia
-
Epione (solia sa, avea rol de vindecdtoare), fiicele
-
laso (,,vindecarea,,),
Akeso
(,,tamiduirea"),
Hvgeia (,,sdnitatea"),
Panakeia (vindec5toarea
tuturor bolilor). Despre Asclepios se spunea ca
ar fi fost fiul luiApollo.
-
lliada (sec. lX-Vlfl i.H.) lui Homer contine multe informaiii despre medicina practicati
de vechii greci
5i
despre zeii lor vindecdtori (printre care gi fiii lui Asclepios
-
Macaon, Podalir qi Telesporus).
Fiind vorba despre
razboiul troian, sunt descrise cateva sute de traunratisme de rizboi si . ieacurile"
folosite
drept calmante.
antihemoraeice etc.
10
ftl
Dotoritd organizdrii
economice
si
socio-politice
in porisuri (ora5e-cetdfi),
unde nu exista o crosd
s-ocerdotard
predominontd'
in Greciq qntica
s-o renunlot (sec.
vil-vr i,H.) ta expticoliire
mistico-rerigioose
despre
rumea
inconiurdtoore'
Gdnditorii
greci
ou
fost cei dintdi
care au incercot
sd deo o expricafie
ralionard
fenomeneror
vielii, ostfer incdtinceputurire
firosofiei greceSti
se confundd
cu cere ore
Stiinfei.
ftJ
adotu cu Pitagoro (cca'
580-500
i'H'), in
5tiinlo
5i filosofia greacd
reapor
ideire
mistico-rerigioose.
Pitagoricienii
au
fost cei core ou creat termenul
de
filosofie
(=
drogosteo
de inferepciune).
gcoora
rui
pitogoro
puneo la baza intregii
realitd[i
teoriq
numerelor (core
reprezentou
esenta rucruriror)
si
a ormoniei
intre
ere.
cosmologio pitogoreicd
(5i
eo tributard
numerologiei),
vo
formo bozo
filosofiei noturoliste
de_o lungul
Evului
Mediu' cu reminiscbnrc
pand
in ziuo de ozi' Membrii
confreriei pitagoreice
erou in egard
mdsura
bdrboti
si
femei.
-
Epoca clasicd a civilizafiei
5i
culturii grece5ti
se situeazd cronorogic
in sec. V i.H., supranurnit
gi
,,secorur de
aur" (al lui Pericle)
in aceastd perioadS,
datoritd
contextului
economic,
socio-politic
gi curturar,
au a;vut loc
transformdri
importante gi in domeniul
medicinei-
Medicii-preoti
(asclepiazii),
care activau
in templele
zeilor
vindecdtori'
s-au desprins
treptat de acestea gi s-au stabirit in cetiti, unde practicau
in gabjlsre._oed.Eglg
(iot"reioon'e)'
ca medici laici' Fenomenui
laicizirii
medicinei (derimitare
de medicina
religioasa)
incepuse
inca
din sec' vl i'H prin
infiinlarea
scolilor medicale
laice (unde
se punea
bazi pe practici
5i
rationament,
transmiterea
cuno5tintelor
fac6ndu-se prin
ucenicie,
medicina nemaifiind
considerati
o
Stiinta secreta).
-
Scolile medicale laice au luat nastere
in coloniile grece5ti
din Kos (insuli
din apropiere
de Asia Micj,_acunr
aparfine
Greciei)'
cnidos (in
sudul Anatoliei),
crotona (in sudur rtaliei),
cirene (in
nordur Afrrcii),ghodos
(insuri
greceascd),
Siracuza
{Sicilia) s.a.
-cele
mai reprezentative
5cori
medicare
au fost cere din Kos
5i
cnidos,
diferite
ca doctrind gi practicd
medica
lj
{as
-------+
medicina
era consideratd
o artd, deci
trebuie talent pentru
a o practica
--+ domina conceplia
umoralistd,
conform
cdreia echilibrul
cantitativ
5i
calitativ al lichiclelor
organismului
conferd
starea de sandtate,
boala
fiind o consecinli
a dezechilibrului
lor
*---|
5 practica
o medicini
sintetici (holisticd),
adici se considera
ca boala apartinea
intregului
organism (perceput
ca un tot
,unitar),
a9a cd se studia constitutia
5i
starea
generala
a bolnavului
cNtDoS
->
medicina
e
stiinti, ca urmare
oricine
o
poate
invata
5i
practica
+'
-
oomtna
conceptia
solidistd,
conform
careia
complexul
de organe solide
care alcature5te
organismul
este rjspunzjtor
de aparitia
bolii;
fiecare
boala
e determinati
de.imbolnavrrea
unui ortan
->
5 practica
o rnedicin j
analitjca,
conform
careia ir:b,ria
studiat fiecare
organ care s_a
inbcl.i.,:
,s:parat)
5i
se cautau
simptomele
5r
s:.r-:: : .pecifice
organuluirespectiv
a-::------:-
-
L1
t
I
t
I
I
t
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
tratamentul era nat:JT::
- -::'
benefice ale factorillr::
--:-
soare),
psihoterapia, c ::: :
(din cele 3 regnuri) prt'r- :
pozitivi dovediti)
-
Hipocrate (cca. 450-370 i.H,), me: :- ::
medic al AntichitS!ii, fiind numit ultero: c
[t]
Conform legendei, Hipocrote ero oescer
. -=
--
=ir:ul
era simptomatic (cate 1
'.---'=-.
i
pentru fiecare semn de boald),
..:':i ircat se ajungea sd se administreze
: r
-ar'Jlui
un num5r foarte mare de
-,=Jicamente
(remedii), ceea ce se numeSte
coiioragmazie
'.-
-'':
.
--::'
a lin Kcs, a fost considerat cel mai imporlant
:'.-:: :
-=
:--.
--
-
::- );rteptos (o 20-o generolie). Cert este cd torol
5,
bunicul sdu procticou medicino, ostjel ir,:o: 2, c
'
.,-:i: :ei,- o ;i aroctico medicold in
fomilie.
Cum ero obiceittl
(medicii tineri plecauin straindtate pentru a car;:c e,9e'tento), Hipocrote o caldtoritin Egipt, Asio Mica, Scitio
Minor, Atena, octivdnd co medic
Si
stuciiincj in coniinuare. S-o intors in Kos (presupusa insulo notsla)
5i
a
pregdtit numeroose generolii de medici la
5coolo
meciicold.
-
Nieritul sau de necontestat a fost acela ci a
reu5it si sintetizeze intreaga experienti acumulati qi s-o puna in practic5. Mai mult, toate cunoltintele
dob6ndite au fost logic ordonate
Si
transpuse in tratate medicale. Dar ceea ce il confera iui Hipocrate dreptul
de a fi numit,pdrin!-gk_m.s.dbjt1gi" este faptul ca a
prefieurat medicina stiintifici,
prin neqoreq couzelor
suprqnoturqle ale balilor
5i
prin recomondorea de o observo cu otentie bolnovul, pentru a evoluo concret
semnele si simptomele. Qb;Cfvotio 5i
raltplq_lnenlUl conduceau inevitabil la un diqqnostlc corecl
5i
un
t.rotq-nent
qdecv,Q!.
-
Colectio hipocraticd cuprinde 62 de scrieri medicale (teoretice
5i
practice), publicate in traducere in 1839
de catre Littrd. La vremea aceea se credea ci majoritatea lucririlor aparJin iui Hipocrate, dar in lumina
ultimelorcercet;ri se
pare ci doar 16 sunt scrise de,,pirintele medicinei".
-
Colectia hipocraticd este o oper5 colectiva, scrisi intr-o perioadd de cca. 150 de ani de citre persoane
diferite, apartinAnd unor gcoli cu conceptii medicale diferite, astfel inc6t textele sunt polimorfe, inegale ca
va loare, greu clasificabile.
-
Lucririle (cel mai probabil hipocratice) mai importante se pot grupa (in scop didactic) astfel
l. Etici (5 lucriri) J uro
ryintul
(vezi internet)
L-eqg.q (despre nobletea profesionali etc.)
}e;prc-Lnedts
D e s pIe c om p o rto r e o c,qt e n itE
eletEplgk-
(Cfe
-,,Dacd
existi draSoste Ce om (= 1lltn1ropie), exlsta
5i
d ragoste de meserie (= f iloteh nie i I
d
16
,.1
:l
i2
2' lstoria medicinei
Despre v-eghea
me-dicino (prima
lucrare cunoscuti
de istoria
medicinei)
D-espre oeL,.gpd, recuri (descrierea
cauzeror naturare
are boriror; probreme
de etnografie gi geografie
medicalj)
Epiderniile (descrierea
cazurilor clinice de boli epidemice, prin
observarea
directd a pacienf
ilor)
Regirnul.i.0
borire-ocltte.ise
refera atet ra dietd, c6t
5i
la igieni
5i mod de
viata in general)
Pronosticuli= prognosticur)
-
se referJ nu numai ra evorutia
bolri, ci
5i ra
debutul ei gi starea prezentj
a pacientului
Arorismele (cugetiri
concise despre atitudinea
medicurui fati de bolnarri
gi terapie)
[sinteza experien!ei
clinlce a medicului
hipocraticl
4' Monoerafie de oatolosie speciari --*
D.sge-bpsrssfsua(se referd ra epirepsie, pe
care
n-o considera de cauzd supranaturald)
5. Chirureie
-
D
_
\
_resprqfrqgtufi
I,uX,qlii o.fticu.lotjj(ortopedie)
\
\Despre
rdnite cr-qn.iulu! (prima
lucrare de neurochirurgie
din istoria medicinei)
6. ObstetricS-sinecoloeie
q_
Desorenofuralemeilor
.
(lucrdriscrise
de ginerele
\
o"rrr"
bplLle_Ienetlpt
\
lui Hipocrate,
polip) \
D*e
s p.re.
Q
o
rle,rc sJsJ,lurLJp
jlua
o
-sindtatea
(= eucrazia)
-
rezuita in urma echilibrului celor 4 umori cardinaleale
organismului;
[
-
bila
ealbena (cu sediul in ficat)
l
|
-
bita neaeri (in splin
j)
(
-/
-
fleema (mucLrs)
-in
creier
|
-
sdnsete (in inimi)
-
Au fost descrise 4 tipologii
/ temperamente
umane in functie de umoarea
care predominj
in
organism:
[
- coleric (bila galbend)
I
J
- ftegmatic (ftegma)
1
|
- sanguin (sdngete)
I
[
- melancoiic (bila
neagra)
-
55n'iitatea
este rnentinutd
cu ajutorul phvsis-uriti
(forta ^;rr:ari
vindecdtoare
a organismului,
asimilati astizi cu sistemul imunitar)
5i
al pneumei
(luati
c;. 2?:,,
-?sptrator,
ea regleaz- amestecul
13
corect al umorilo'
-
homeostazie).
-
Boala
(=
discrazia i
calitative.
acestora in organism; un fel de
i- organism, urmat de schimbirile lor
facto: cr
_=. -:
':-' -
.
^'::
-
.
._,= :
-
: :r: :. obiceiuri, profesie, locuinta etc
)
-
Etioloeia bolilor
(ca uzele)
\
mias-meE n;'::=
-
i-::.:-.= .-rr! emanate de ape stdtdroare, care erau
purtate de van: ir ::: -': . :'-:
--..,
:: i infecto-contagioase (uneori epidemii)
-Diasnostic \----->
cazurile clinice erar i^:i. :-: :a:. :'r :articularitilile lor (,,Nu existi boli, ci bolnavi")
semnele (obiecti,rl
I
s .rc:t-t
=
:-rci=:ii,i bolilor se obtineau prin
observarea
{
atenti a bolnavurLt {siar:::r:-a,i rrasdturile fetei, gestica etc.), palpare,
examinarea excretiilor (urin-- varsituri, sputi etc.)
[t]
Aufost descrise
foorte
bine pneumonio, pleurezro, icterul, occidentul voscular cerebral, epilepsio etc.
[t]
au ajuns pdnd lo noi termeni, co,,t'acres hipocrotic"
-
observdt in stadiul terminol ol bolilor,,,degete
hipocrotice"
-
unghiile bombote ole degetelor de lo moini, in boli grove pulmonore
5i
cordioce.
-Prognostic
reconstituirea evolutiei bolii de la debut p6ni la prezentarea la medic, care
evalueazi starea actualS a pacientului, apoiigi exprimS pirerea cu privire la
evolutia ulterioari
evolutia
-
spre
K-
vindecare
\-
brusc (,,in crisis")
\\
\
\
r;ronicizare \
treptat (,,in lisis")
\
\
d"..,
It]
Se spunea cd intr-o boold existd zile critice
-
a 7-o sou a 9-o sou o L1--o, conform teoriei numerelor
-Tratament
atitqdi nea.tetape
Utica
qra* e_X peClelil3
Ld
e
a5-leplele"i
->
p ute a,, p h ys i s" - u l s i
echilibreze spontan organismul
in principiu se incerca eiiminarea umorii in exc".
lnrin tcranii natrrriclg
gi
medicamente) sau se intervenea chirurgica'
-
nat-u1lsl
|
-folosirea factorilor benefici din mediulinconjuritor (aer, apa, soare) - balneoterapie
I
{
- regim igieno-dietetic (exercitii fizice, alimenr: aoecvate)
I
I
t.,
[
-psihoterapie (obligatorie)
- rQ-edica!nentos
->
remedii din cele 3 regnuri, atent se e:tionate la patul bolnavului, in
functie de eficacitate
!4
- chirurgical operalii simple (mica
chirurgie)
\
\
ortopedie (reducere
entorse, luxatii, fracturi)
[t]
Existd
5i
ostdzi metoda hipocraticd de reducere a luxof iei scapulo-humerole.
[t]
in Grecio anticd, pe vremeo !ui Pitogora (sec. Vl i.H.),
femeite-medic
qvesu
stotut cle egalitote cu bdrbatii. in
perioodo hipocroticd (sec. v i.H.), incd erau primite
si femei
in
5colite
medicale loice. incep6nd cu sec. tv i.H.,
rolul
femeilor
s'a diminuqt, societatea
fiind
influentotd cle ofirmoliile misogine ole
fitosof
utui Aristotel (3g4-322
i.H
),
bozote pe diferenlele onatomice intre bdrbqt
5i femeie.
Conceptio lui, oldturotd dogmei religioose
ulteriaore, ou,,rtsigurot" un loc ingratfemeilorin societote, pond lo oporitio mi5cdrii
feministe
(sec. XIX).
Bibliografie
-
V.Bologa --op. cit.
-
O.Drimba -rcp.
cit.- vol. lll
-
M, Eliade
-
lstoria credinlelor gi ideilor religioase, Buc., 1999
-
Lilian R. Furst
-
Women Healers and Physicians: Climbing a Long Hill; Lexington, K.y.: University
press
of
i(e:rtucky, 7997
-
p. 131-151 ( http ://boo ks. google. ro/boo ks?isbn
=08
13 10954X...
)
-
'.Gazzaniga
-
Phanostrate, Metrodora, Lais and the others. Women in the med
jcal
profession. (Med.Secoli 1.997);9(21:277-290 ( http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubme
d/1L6tgg6L)
-Perioada
elenisticd-
[t]
Cu epoco lui Alexondru Mocedon incepe o noud etopd in istorio civilizotiei greceSti, numita,,elenistico,,
-
cle
lq numele de,,eleniSti", core se dddeo Iocuitorilor din coloniile grece5ti orientale (tornturile vestice ole lttlorjj
Mediterane
-
Asio Mico, Egipt). Cuceririle lui Alexsndru Macedon ou cuprins
Si
respectivele colonii, iar dupo
moorteo lui, Egiptul elenistic (cu copitolo Alexandrio) o devenit centrul de culturd
5i
civilizatie sl lumii sntice.
[t]
Cronologic, periooda elenisticd se situeozd intre 323 i.H. (rnoories lui Alexsndru)
5i
30 i.H. (sinucidereo
reginei Cleopatra). Ptolemeu, unul dintre generolii Iui Alexondru, o intemerot regotul (Egipt,
suclul Sirier,
Poiestino)
5i
dinastio care i-o purtdt numele.
[tJ
Civilizotio elenisticd reprezintd sintezo intre vechile culturi orlentolc 5i greceoscd. Majoritotea monorhilor
elenistici s-au ocupot de dezvoltares culturii
Si
civilizotiei, insc Ptcien':ei,'au reuSit sd tronsforme Alexon6rio
intr-un renumit centru culturol gi
Stiinfific,
care
Si-o
postrat iniiue-,:: :jl,i in sec. lV d.H. in Alexqndno s-o
construit (332 i.H.) Muzeul (,,Museion"
sou Caso Muzelor), car. ?,r:
.-;.
:-.:re complexo (un
fel
rle ocodemie
stiintifico subventionoto de cotre stot, core patrono diverse oc::.':;:.
-.=
e-:ucle), unde se intdlneou, lucrou,
15
I
T
I
r
r
I
T
I
r
I
I
I
I
r
I
r
I
r
I
I
I
I
discutou, predou lec;
.
ourealizatimportonteprc,q:2:._ --_-=-
.:
-
_ :
._-
,,-: J--.:otj
-
Scoqla medicqld din Alexanct:s
=
Pe rsonalitdti
medicale
Herofil (n.320 i.H.)
[elevul
lui Praxagoras din Kos, deci adeptul umoralisrlului
.=
=-:
-=:
soiidisti
.--.' , :. lra
si ultima dati in Antichitate au fost
.'_
=
i= :adavre umane, astfel incdt s-a ajuns la
--'aa:-.-'=. tl.
-
1:.). normale a corpului
'-- :
r-
.
-'- -:i-
-.
e>tperimentelor pe animale (vivisectii),
-:a
::::
--r
.-
prernierS, au fost intelese
5i
descrise
cic_es: :
:l:
r cgrce ale organismului, prefigu16ndu-se
i
oescoperirea circuiatiei sdngelui
\
chlrurgie
-
avansatd
-
s-a inventat masa de operalie; au apdrut
noi
jnstrumente
chirurgicale; se facea legitura vasculari
pentru hemostaza (se coseau vasele pentru a se opri
hemoragia in amputatii); se realizau operafii complicate
(fira anestezia
5l
antisepticele de azi)
-
laparotomii (tjiere
abdomen
5i
interventie pe intestine, ficat, vezici urinara),
traheotomii, trepanatii craniene
hipocraticl
- marele onotorni|t al
$colii
din Alexandria->descrie toate aparatele
gi sistemele organlsmului, ocupandu se in mod special de sistemul nerr.ios
centralsi periferic;
aparatul cardio-vascular (a pus bazeie anatomice ale
circulaliei s6ngelui); aparatul digestiv (a formulat primul termenii de duoclen
5t
hbtdl
aparatul genital (termenul epididim); ochiul (termenul retind)
-
f:-,,+ -i -^-^^+x-i
)^
- d rdLUr
)r
LtrrLcrdrt ue
fuiqlogyl
pentru a corela functia cu structurile anatom
jce
str-rd iate
- a practicat de asemenea cu success
-
medicino internd
\
''
obstetrica ji greecoloqls
Erasistrat (n.310 i.H.)
[elevul
lui Krisip din Cnidos, deci adeptulsolidismuluil
- n-tarele
fizj,o-1'og
al$colii d
jn
Alexandria
(prinr',r er{perimentator al
16
Antichitdfii)
-
a studiat sNC (diferentierea
nerviror
senzitivi
de cei motori);
funcf ia aparaturpi
respirator (rolul
epigrotei);
cardio-vascurar
(a fogt foarte
a proape
de descoperirea
ci rc u r ati e i s d n
q
e I u i); diees-tiv (perista
ltica
)
- a intreprins
$i
studii de
qnatonl,ie
(compara!ii
om-animar)
pentru
a exprica
functia diverselor
aparate
5i
sisteme
- a fost unul dintre precursorii
qnotomie!_po.to[oa!rc
(necropsie
duod
decesul pacientului
pentru
a studia rnodificSrile
organelor
in diverse boli
-
pleurezie,
pericarditi,
cirozi etc.)
- ca medic internis-t
era de pjrere
cd profilaxia
bolilor
este maiimportant5
decit tratarea
ror; a introdus
in terminorogia
medicari termenur
de pretord
(incdrcarea
excesivd a organeror
cu s6nge); recomanda
un tratament
b16nd, plScut
bolnavului
{plimbare, bdi, masaje, dietd adecvatj)
- chirurq
foarte priceput,
a inventat
instrumente
chirurgicaie
5i
tehnici
operatorii
simprificate;
forosea mereu rigatura vascurard
in amputatii
5i
realiza
opera!ii cu grad
mare de dificurtate (abdominare)
Bibliografie
-
V.Bologa
-
op. crt.
-
O.Drimba
-op.
cit
-Roms
qnticd=
[tJ
Triburile totine (indo-europene)
s-au instalot pe corinele Romei in sec, X i.H., cror orosur-stot
Romo o
fost
intemeiot (organizot)
de cdtre etrusci (populatie
de origine osiotica) in perioaclo
650-s7s i.H. Dupo inldturoreo
etruscilor
de lo putere (509
i.H.), Romo ct devenit republicd,
fiincl
concusa
de patricieni
(aristocratia
latino).
[tJ Mircea Eliode ero de pdrere
cd romonii
oveat),,o imaginotie
mitciogico
mediocrd,,.
Ei ou pretuot
otot zeitdli
etrusce, cdt mqi ales greceSti,
DeSi romanii
erau
fomiliorizoti cu ze.ii qreci
incd din sec. Vl i.H. (in
timpul
epidemiei
de ciumd de la Romo, din sec- vi.H., Asclepios ofost oooota: de romoni,
devenind
Esculop), de obio
dupa cucerireo
Greciei (sec'
ll i.H.)divinitdtile
ocesteio
aufost compiei
cs.ir,ticte
de romoni.
-
Medicina Romei antice era sacerdotalS,
practicatd
de medicii-preoti
ir:emplele
zeilorvindecatori
-
Medicina'
ca profesie
laicd, nu era agreatd de romani.
primul
meci: r, :
instalat
la Roma era grec.
se numea
Arhoqatos,
studiase la
$coala
din Alexandria
5i
a activat in cabineiul
,
,:.:i_nr iin Roma incepand
cu 219 i.H.
tdoar
pentru
cativa ani).
'11
I
I
r
I
I
I
r
I
r
I
-
Alt elev al gcolii
din Alexa-:- : : ':::
Doctrina acestei
Scoli
se baza :: .:- _
"
- -
.
tr.
r,'na (in 90 ?.H.) Scoala metodicilor.
'.-'cos)
asociati cu atomismul filosofilor
greci Democrit gi Epicur. Aces:
=
?'
'-
=
- -. : -
-
Conceptia medicalS a metodiciic, .-.
--'-.'.-:"-:
,,
d n spatiile dintre ei, numite pori
-Sdndtatea esteasigu-ara
=.
-.- :'-
'i'-
-- .:'
ei (pori)
- Boala se considera a fi cie cc;=':
-'
-:':
.lomii in migcare
5i
spatiile dintre
norrnale a atomilor
-statusloxus-dilatarealre,z,a'==.':rt.' p?irr;iteaatomilorsisemi5tedezordonat
(h
aotic)
-Tratamentul se aplica imediat (era :riticai- ;'pecrarira hipocraticd), era energic (activ), pldcut
bolnovului- se administrau remedii oe orincioiul contrariilor
aos_tringente
(in status laxus)- vin, api rece, b5i reci etc.
1-
djlotglpqre /in
status strictus)
-
lichide calde, vomitive, purgative etc.
[t]
incepdnd cu sec. ll i.H., au
fost
aduSi lo Romo, lo inceput co sclavi, medici greci bdrboti gi
femei.
Dupd un
timp li s-a permis
5i
cetolenilor romoni sd imbrotiSeze profesiuneo de dactor, primind onorur[ civile
5i
responsabilitofi. Mai mult, lulius Coesor (102-44 i.H.) o promulgat a lege prin core ero gorontotd cetdtenio
tuturor medicilor core profesou lo Romo, iorimpdratul Vesposion le-o oferit scutires de toxe (cco. 70 d.H.).
-
Autorii medicali din Roma anticd au fost urmJtorii:
1. Celsus (Aulus Cornelius
-
20 i.H.-30 d.H.) nu era medic, insi avea cuno5tinle in nrulte domenii
Opera sa enciclopedicd (,,Artes" sau despre profesiuni) se compunea din
5ase
p5rti, ultima fiind
dedicati medicinei-,,De medicina libri octo" (Cele opt carti despre medicini).
2. Pliniu cel Bdtr6n (73-79 d.H.) a scris,,lstoria naturalS" (nu era medic), in care amintea despre
sta!iunile balneare gi despre plantele medicinale. Remarcabil este cJ in respectiva lucrare relata
5i
despre cateva femei-medic, unele avind o pregitire medicalS completi.
3. Dioscoride (sec. ld H.) a fost un medic care s-a orupat in special de formocoloqie. Lucrarea sa
fundamentalS,
,,De
Materia Medica" (,,Despre materra medicaia") cuprindea remediile din cele 3
regnuri (majoritatea vegetale) gi a fost considerat un tratat fundamental timp de 1500 de ani.
18
n
*o::::1:J:::Hlrestigiur
cuvenit
speciaritifilo
, de
eb$ertjso-gutpsplpgkri
femeiror"
gi,,Despre
borile
acute
r,.ron,."i:
medic
din epocS'
Printre
altele'
a scris
,,Despre bolile
-
Golen
din Peraom
(130-201
d H') a fost
cea
mai importantd
personaritate
medicara
a Romei
antice gi
al
doilea
mare
medic
al Antichit;tii
dupS
Hipocrate.
A profesat
ra Roma
incep6nd
din anul
160 d.H.,
fiind
medicur
imparatilor
Marc Aureliu'
comodos'
septimiu
sever.
Degi
nu era cre5tin,
opera
lui
medicald
a fost
considerati
sfiinti de cdtre
Biserjci
5i
studiatd
in decursul
intregului
Ev Mediu.
concepfia
filosoficd
a iui Galen
era idearistj,
teleologica
{finalisti
=
totul are
un scop)'
El considera
cd exista
o fortd
supranaturald
(un
pran
superior,
divin)
care prestabileSte
destinul
omului'
Biserica
a preluat
ideile rui qi re-a
transformat
in dogmi
(tezj
fundamentalJ
;J"J::#;:
poate
ri contrazisd)'
respingsnd
in acelasitimp
rirosoria
anrici
materiarista
(sisandirea
-
Galen
a fost autorul
c6torva
sute
de lucrdrr,
mutte
dintre
ele av6nd
subiecte
medicale.
Cea
mai cunoscutd
care
cuprinde
atdt cunogtintele
de anatomie
preluate
de ia
vivisectii
gi
disectii
ale animalelor
(porc,
maimufd),
elementele
este
,,An
Herofil,
c6t gi propriile
observafii
oblinute
prin
anatomice
animale
extrapol6ndu-le
la om.
-
urn punct
de vedere
ai concepliei
medicale,
Galen
a incercat
sd combine
umorarismul
hipocratic
cu
solidisrnul
$colii metodicilor'
admitdnd
ci arnbele
sunt
determinante
in producerea
bolilor.
-
Admirator
al lui Hipocrate'
Galen
era adeptul
metodelor
de diagnostic
(observatia
rationata
a bolnavurui)
5i
;::il;:r"le
acestuia
(atirudinea
expectativd,
care tasa physis_ul
si actioneze),
dar fotosea
5i
idei
ale
_-
Terapeut
vestit'
Galen
a creat
noi forme
medicamentoase
gi
a descris
minutios
tehnica
prepar;rii
a
numeroase
medicamente
(aprox'
500)'
astfel
inc6t
astizi
se desemneazd
prin
termenur
generic
cle
,,formocie
oalenicd"
diverse
metode
de ob;inere
a unor preparate
terapeutice.
[!] tnJormotii
despre proctico
meclicalq
a
femeilor in Romo
anticd
ou
fost oblinute
atdt din rucrdrre
medicqre
ale lui Pliniu'
soronus
5i
Golen'
cot
5i
in urmo
cercetdriror
arheorogice
core
au rerevot
extstento
inscripriiror
("femeie-medic")
pe
monumente
sau pietre
funerare (aportin6nd
femettor_medic).
Bibliografie
-
V.Bologa _
op.cit.
- O,Drimba
-op. cit._ vol. lll
-
Lilian
R Furst
- women
Healers
and
physicians:
crinrb,rn:
a Long
Hi,
*
pp
131-151
10
I
r
I
T
r
r
I
rl
I
r
t
rl
I
rt
rl
I
r
r
r
I
I
EVUL I,,qEDiU
ftl
Termenut
,,EvMediu"estec:ir:.=:-'
::,-.--=-=,i--
-.
::.:'':.odcurentcoosubdiviziuneoistoriei
universale. DeSi moi existd coniro,ters.. ":.,'.:-..: ::-'-
-'
,,',::eri tronsformarea lmperiului Romon de
Rdsarit in lmperiul Bizontin
lprin
ccrstr-,=:
-:--::-.
-,.-
, -.. '^
330 i.H.
1i
muiorea oici a capitalei) ca
reprezent6nd inceputul Evului Medtu. Crii-11:
:
, .
--
j-
--
j-:5.e/ pericode
este tributord in primul rdnd celei
greco-romone, in ol doileo rond contrlbutte: :-:rj'=:' i::-.,:r';ce
Sr
influentei orabe
5i
in ol treileo rond
ideologiei creftine institufionotizote. FtnoiLji c..tt? ?...-; t-c sicAilit, convenfionol, in 1453, onul cuceririi
Co nsta nti n opolu I ui d e cdtre tu r ci.
[t]
lu4edicina Evului Mediu timpuriu (sec.tt/-X) ette, in more porte, o continuore o celei din Antichitote,
contribufii
(moi mult sau moi pufin semnit'icative) ls cjezvoitareo ei aducdnd medicii enciclopedi5ti bizantini
5i
orobi. Remorcobild in aceostd
perioodd este infiintarea primelor spitole
5i
o
Scolilor
medicole, transformote
ulteriorin
focultoti
de medicino
(sec.Xlll).
[Primo
universitate a
Jost
atestotd in onul 1119 ls BolognoJ.
It]
Odatd cu no$terea creStinismului, s-q schimbat treptat
5i
identitotea divinitotilor destinqte o vegheo la
storeo de sdndtote
5i
boalo. Locul lor o
t'ost
preluat de lisus
Si
Maica Domnului, de sfinti (Cosmo
Si
Domion
-
,,doctorii fora
de orginfi"; Pontelimon, Anton, Luco
5.a.) 5i
sfinte
(Ano, Mario Mogdoleno, Lucio, Morgoreto,
Vorvor-o
S.o.)
vindecdtoore. lnflafia de st'rnyi vinclecdtori (moi oles in Evul Mediu) se explico nu numai prin
eficiento redusd a mijloocelorteropeutice
qle
vremii, ci
Si
printr-ofervoore deosebita o credincioStlor'
-
lmPeriul Bizantin-
-
inainte de constituirea lmperiului Bizantin, in
qnul
325 d.H., imparatul Constantin cel Mare a convocai
primul
Sinod Ecumenic (adunare episcopaiS, care constituie forul suprem al Bisericii
-
se intrune5te period c
pentru a rezolva probleme de dogmi, de morali gi de administratie bisericeasci) la Niceea in cadrul acestuia
s,a hoti16t, printre altele, sd se inchidS toate templele zeilor pJgani (chiar si aie celor vindecitori) si Biserico
crestind so
preia osistento medicald si sociols o
pooulotiei. Au fost astfel infiinlate institutiile de caritate
crestini, situate pe l6ngi manastiri (xenodochiu
-
pentru cilStori saraci, bolnavi; nosocorniu
-
pentru boli
cronice sau infeclios e;
qerontocomiu
-
azil pentru bitr6ni; orfonotrofie -
pentru copiii orfani etc.)
-
vdsile ce! Mare (330-379 d.H.) a fost medic, preot si a urcat in ierarhia ecleziastica
pana la rangul de
patriarh (ulterior sanctificat) al Constantinopolului. [A
reglementat sr viata monastici, regulile lui fiind urmate
si de Benedict din Norcia, fondatorul celebrei mdnistiri Monte Cassinc sr pr-lrnur legislator al rnonahismului
vest-european]. A infiintat
primul spital din lume {320 d.H'} in Cesareea rCapaCochia) si a reusit sa impace
)(-)
reprezentat
modelul urmat de toatd tumea medievali (europeand
-
o institutie de caritate crestinS
{xenodochiu sau nosocomiu)
-
spital (care indeplinea
condiliile
standard):
r
era stationar pentru
boli acute pi cronice
.
medicii erau absolvenli
ai unei scoli medicale
r
miJloacele de tratament
apartineau medicinei culte
-
o scoala medicali
-
o socletate filantropicd (pentru
intef inerea spitalului)
-
Alte spitale fondate dupa modelul Vasiliadei:
-
sec' V
-
Edessa, Gondishapur (aici s-au refugiat gi au activat medicii nestorieni
-
adeptii patiiarhulu
Nestor, considerat
eretic), situate pe teritoriul viitorului CaJiiat Arab de Rasirit.
-
sec Vl
-
Monte Cassino
-
primul
spital din Europa (italia),
infiintat de 5f. Benedict, in apropiere
de
manastirea cu acelasi nume
-
sec' lX
-
Hotel Dieu (Paris)
-
al doilea spital din Europa, situat l6ngi catedrala Notre Dame.
-
sec. VIll
_
X
_
?n Califatele Arabe la Bagdad, Damasc, Cairo, Cordoba
-sec'
Xll
-
Pantocrator (constantinopolJ
-avea
50 de paturi (in 5 sectii diferite), 3 medici (dintre
care o
femeie), cativa asistenti
5i
ingrijitori si aproximativ 100 de persoane (contabili,
controlori) in aparatul
administrativ (de atunci existj birocratie in sistemul sanitar).
[t]
Au existot multe alte spitole in Bizant, deooreceimporateoso
Eleno (mctma
lui Constantin
cel Mare)
5i,
dupo
exemplu!
ei, maioritotea
femeilor
nobile, au
linut
so
fondeze
astfel de institutii si/sou biserici si mondstiri. Dupo
incepereo
cruciodelor (sec'
Xl) ou
fost
construite
spitole de-o lungul drumurilor spre
pamdntul
sfdnt, ntulte
dintre ocesteo cu personol
in intregime
feminin. in generol,
spitolele oveau seclii sepsrote pentru
femei,
unde
existo o
femeie-medic
(numito "iotraina"),
in plus
fala
de restul medicilor (le ero subordonotd
ocestoro si
primeo jumdtate
din solariul lor).
_.
lmperiul Bizantin a avut rolul important de a pistra
si transnrite rultura si civilizatia greco-romana
{inclusiv
cunoStintele
medicale),
at6t spre est (in Califatele Arabe), cat si sore vest (in intreaga Europa rnedievald).
-Medicii
enciclopedisti bizantini(care
scriau in limba greaca mecji:.,a a, srnt cei care au
jnclus
in tratatele lor
informatiile
medicale provenite
de Ja greci
si romani, aciiusanc:r:::r:ita
clinica proprie.
printre
cei mai
irnportanti
s-au numdrat:
credin!a cu ptiinta,
realizdnd
generic "Vasilioda"),
care a
"Vaslliada"
cuprindea :
(denumitd
r;
--^L:\
)r
oldud,,.
21
i
t
I
r
I
I
I
l|
I
I
I
I
I
I
I
r
I
I
I
-sec.fv-oribasius:-:--::-
*j:.
: :--,-
---:.:ncjria,mediclaConstantinooor:
2 t,..\.,
J ruLr ort i _
- -: :
, "Sinogo_qe
-..:
-:.
_
:_: _
din autorii r:t:-:.:
spirit critic fali := ::
-:::: '=
z _=
.:l'-SvnEtsis'
(3'.:,_
*
= =
:,-
!
artia
-
I
i-
-:-.:
pro p rie
: 70 de volume, in care face o compilatie
=
c: la Hipocrate la Galen, fdrj a manifesta
.:.,i:,oi- vechi pi completarea cu experienta clinic5
srntetic
-
s st:nat,:-
-:.
ii
r::J'rarea
cunostintelor medicale din epocJ
didactic
-
oTir:,;r ::ar,
-;r cen:r! studen!i (scris pentru
fiul sju Eustatiu), folosit in
invafimAntuimeoi.:a p.n: ir sec. XVll.
'
"Eltpori,sto"
-
prima iucrare de popularizare
medicald (pini atunci se considera cj arta
medicali e secretd, adici destinat5 doar elevilor scolilor medicale), scrisa pentru
oamenii ce
cSldtoreau in
!inuturi
firi medici (echivaient5
cu ecJucatia pentru sinitate, cuprindea informatii
despre dieteticS, terapeutica)
*
Antilos
-
a scris tratate de chirurqie, farmacologie, balneologie
-
a descris anevrismele arteriale, cauzele si tehnica operatorie pentru rezotvarea lor
(metoda
Antilos, care a fost folositi p6na
in sec. XIX)
-
sec.- Vl
-Aetius
din Amido (502-575 d.H.)
-
a scris tratatul in 4 volum e
"Tgtrqbjblion"
-care
estc
- o compilatie hipocratico-galenica cu elemente de misticism crestin
- Qriginal
prin - descrierea difteriei si a unei noi
!ehnici de traheotorrrie
-
descrierea a 3 tipuri de viermi intestiryali si a tratamentuluispecific
Alexondru din Tral (525-605
d.H.)
-
autor al unui tratat in 1,2 volume
-"Dquq;pfeZSee eofti
de
tT.edicino",
Sdgj"nA"l
prin noutdtiie medjcale prezentate,
Alexandru fiind considerat cel mai rnare
practician
si teoretician al timpului.
-
sec' Vll
-
Pavel din Egina
-
cunoscut ca fiind cei mai renumit chirurR al epocii sale, el a elaborat o
'_fuc1glgpedie
nedicolo" in 7 volume, cel de-al 6-lea fiind ded
jcat
eltUu-1g1e.t:
'descrie !-e!,oiciQpep.t-orij noi pentru traheotomie, hemoroizi, varice, fisuri anale, hernie, polipi nazali etc.
'
foloseste pentru primo oqri* de-tLumireo
.de_'-can9_91
(roc) pentru neap-lpsmuJ,msmq
;i
propune rng-todo
ch i rp rg ig a I d o decvotd.
[tJ
De-o lungul celor moi mult de 1000 de oni de existentd o lmperiului Bizontin, s-a observot o otrtudine
arnbivalentd
foto
de
femei,
oceosto reilectdnd paradoxul
civilizotiei brzontrne, core simulton denigro
femeile
co
22
fiice
ale Evei
5i
ridicq in stdvi pe Sf. Morio, co momd a lui tisus, deci instrumentul
solvdrii omenirii.
Astfel incdt,
pe'mdsurd ce perioada
medievold progresa,
educalio medicald afemeilor
a suferit un declin, pentru
co Biserico
pra povo du i a i nfe rio ritate a I or.
Bibliografie
-
V. Bologa
-
op. cit.
- O. Drimba
_
op. cit. - vol. lV
-
Craughwell, Th. J.
_
Seven Saints for Healing and Confort
( http : / / www' ber i efn et. co rn / gare ry / saintsfort'es
i ck. ,lrtrn r )
-
h ftp ://fr-d
_serfes.
org/orth odoVh eal i n g. htrn
.
-
ltttp :/ / heal ingscripture.corn/Heal
ingSaints2. shtm I
-
http ://crestinortodox.ro
/7 92/v ietire-sfi ntiror-detar iil
-
Lilian R. Furst -- op. cit., pp.
131_151
- http://www.doaks.orgipubrications/doaks_onli'ejblications/ATI{w.htrnr
-
Itttp : I /
jama-am
a_ass n. org. cgilconren tl full I 2g3 I 5 / 6 6g
-
Califotele
Arabe
_
[t]
Lo inceputul sec' vtl, in orientul Apropiot
si Mijlociu, se
formeazd si se dezvolta o cuttura bogatd
si
rnultiloterold'
bqzo constituind-o
civilizotio
ontica orientals si ceo greco-romono.
De-o lungul unei perioode
de
circo 150 de oni (750-900
d'H')s-o desfdsurat
octiuneo de cucerire a voste teritorii, ostfel incdt ColiJatele
Arobe
au ojuns sd se intindd din Afganiston (orientur
Mijrociu)pdnd in Andaruzio (spanio)
[t]
Colifotele Arobe ou suferit influento
bizontind chior de lo
formore, daca ludm in considerare
foptul cd
medicul si sfetnicul lui Mohomecl o
fost
crestinul nestorion Horet lbn Colodoh, core prafeso
lo vremeo
aceeo lo
spitolul
din Gondishopur'
Co urmore, elementele ntedicole din Coron (eloborot
in 610 d.H.)
-
igieno individuold
si colectivo' dietetico, diverse reguli de pdstroreo
sonotc)tii de cdtre populotie
-
sunt de sorginte bizontino.
sursele de inspiratie
dogmotico ole Coranului
au
fost
Vechlul Testoment
si rolmudul.
-
istoria califatelorArabe (implicit
istoria medicinei)se poate impitiididactic)in
3
perioade:
A. Ascensi-Une
-
750
-
900 d.H.
B.inflorire-sec.X-Xl
c.Deredere_-
dupa 1100 d.H.
-
catifatulArab
de Rdsirit
dupd 1200 d.H.
_
Ca
jifatul
Arab de Aous
23
F
F
F
F
F
T
F
T
t
I
I
I
T
I
I
r
r
r
r
I
I
I
[t]
lmperiul musulman timc"' , :.-
-
treocd ls islomism
Si
in ca'ifc:: i: :-:.-- - --
i
;siiel incdt medicii nu erou obligati sd
cr,
faro
discriminore. Limba oficiol6 era
oraba, insd erqu occeptate si ,i-c::-
=
-
-
Medicina Califatelor Arabe es:: .
=-
Evului Mediu si Renasterii din Euro:: .:
A. Medicina ?n Califatele Arabe in oerioaca d: ascers;u:re
[t]
in Bogdod o luat
fiintd
"ep:p_-t"lel:-::-":- :::':
-
.,. 1= ;cti.:i), core ero asemdndtoare cu "Museion"-ul
din Alexondria, odicd serveo drept insttrur'e r:' ,.tl-' ;,
--
:,.:
-
in ceea ce prive5te medicina, aceasta p::rca:: s= ,zraclerizeazi prin asimilarea cunostintelor medicale
greco-romane si bizantine, realizati cu aJUtorLltraou:eriio: ir limba arabJ
-
din Hipocrate, Galen, Dioscaricie, Oribasrus,2avel din Egina
-
de catre medicii Al Kindi, loan Damaschinul, lohanitius
-
la Spitalul din Bagdad
-
Spitalul din Basdod (fondat in prima parte a sec. Vlll) functiona at6t ca unitate de ingrijire a boinavilor, cat
si ca centru stiintific:
-
in afari de faptul cd se lucra la traducerile amintite, acestea erau discutate (dezbitute) din punctul
de vedere alexperientei clinice a traducatorilor.
-
aici a activat renumitul alchimist Geber (cca721.-cca 815), al cirui nume real era Jabir ibn Hayy-n. De
profesie medic (orice medic cunostea astrologie sj alchimie), el a reusit si introduca in practica de
laborator instrumente
(aparaturd)
si
procese
tehnoloqice noi (distilarea, calcinarea etc.). in plus,
preporotele
chimice obtinute (oxid de Fe, compusi de sulf etc.) si cele traditionale (tincturi sj elir r'lri
din plante) au inceput sd fie
folosite canstqnt in terapia bolnovilor.
-in
cadrul spitalului s-a infiinlat
prima
farmacie din lume {754 d.H.}, unde farmacistii preparau singuri
medicamentele (pdni atunci erau preparate de medici sau sub indrumarea lor) coniorm unei tehnici ce
se afla inclusi in Antidotarium (precursorul farmacopeiei =
manual cu caracter normativ, continand
descrierea si indica!iile pentru formulele farmaceutice, cu scopul de a indrunra prepararea,
' conservareasiintrebuinlarea medicamentelor).
itl
in generol, cel mai importont motiv pentru musulmoni de o
fi
interesati c)e
Stiinld
il reprezento religtct,
Cotorito indemnului din Coran de o observo semnele divine in
fenomenele
noturii si in noi insine
5i
de o invoto
jirt
ele: "cdutarea cunoasterii e o dotorie religioasd pentru
fiecore
ftijS'" ti':ct:, borbot si
femeie".
Astfel se
iE
F
a
I
E
:l
il
I
explicd de ce
femeile erau primite
lo scoolo
medicald
din Bagdad, putdnd
urterior
sd se angojeze
intr-un
spitor,
unde ingrijeau in special
femei Si copii.
=
Califatulde
Rdsdrit=
-
Printre reprezentanfii
de seamd
ai medicinei
s_au numjrat:
l' Rhazes (Al-Razi)
-
(850-932
d'H') era-persan,
a scris circa r.00 de lucrdri
medicale,
dintre
care 3 mai
I m po rta nte:
a' '-ebtub-gr-agu-!"
(Cartea
rui Havi)
sau "continens
Rhases*
{tradusi
universititire
europene)
-
enciciopedie
medicarS
in 24 devorume,
care
medicale
din acea epocj.
b. "_Chitab
al MaAsurl (Cartea
lui Mansur)
spiritul
critic al autorului
reiese
din abordarea
Galen;
lucrarea
conf ine
;i
contributiile
personare
c. Trgto.t
despre vafiolg
-
a fost considerat
unrversititile
europene pAn6
in sec. XVll.
in latini
si folositd
in
cuprindea
cunostintele
-
rezumat
?n 10 volume
al tratatului
anterior,
in care
independentj
si creatoare
a teoriilor
iui Hrpocrat
si
rezultate
din experienla
clinica proprie.
at6t de bun, inc6t
a fost
tradus in latind
si folosit in
2'AliAbbas(d.cca980-990d.H.)ascrisunt,ut"t(,,%,,)in2odevolume(10
de teorie
si 10 de practici
medicali),
in care isi exprima propriire
pdreri,critic6ndu-r
pe
Garen.
pentru
prima
data a descris
neuroanatomia,
neurofiziologia
creierului
;i
a discutat
despre
boli mentale.
3' Avicena (Abu
AliAl-Hussein
lbn sina) (980-1037
d.H.) era tadjic sia fost supran
umit,,prinrur
medicinei,,
(a
inceput
sa profeseze
Ia 17 ani) si,,Leonordo
do Vinci,, (deoarece
era un savant
enciclopedic).
-
s-a ocupat
de poezie'
muzicd'
matematici
5i
a scris lucrari
cu suLriecte
de teologie,
astronomie,
geografie,
geologie,
logicj,
metafizici
s.a..
-
a eiaborat peste
100 de lucrari
de medicjnS,
dintre
care cere mai importante
(de
sintezj)
sunt:
o' "Cononul
medicinei" (sau
canonul
stiintei
medicaie)
-
cea mai Iimpede
sintezi
medicarJ
a propriei
experiente
clinice,
cuprinz6nd
5 pdrti:
l Probleme generale
-
anatomie,
fiziologie,
dietetica,
igiena.
etici, istoria
medicinei.
ll Medicamente
simple
-
peste
700 de remedii
(vegetaie,
nrinerale,
animale),
clasificate
in functie
de acfiune
lll. Boli interne
_
prezentate
in ordine
topograficj
(cap
_
oicioare),
specificand
simptomele,
semnele
clinice,
cauzele
si modul de producere
a bolji, l: _. : :ratomo_patologrce,
diagnosticul,
prognosilcul
si tratamentul
25
t
I
I
r
r
r
r
I
t
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
lV. Boli exterr=
-
b. "Poemul
medicine,
-
:.-..- :=:
-=:
--.
f 1300) oentru o ma; L!:
=':
-
. :-.:-:
=
-
_
-
Contributiile lui Avicena la,Je:.: ::-i: --- -
: I i eruptive
(descrise toate in ordine topograficJ)
-3se
grupate in funclie de boli, folosite pdnd in sec. XVlll
'-"
:,ractici)
-
renrezintd sinteza "Canonului" in versuri
-.:
:.,'nedicale.
I
:l
5
E
-"Cononul
medicinei" a r!s: :'::-:
-
.-.
-,
. : ;:'r foiosit ca trstat de boza in invdtdmdntul mediccti
vest-european p6na in sec. ),.' I
-
A descris corect din punct
o'e
,.'ece:t
: : :
-.
t'e ::i;, printre care: ulcerul gastric, stenoza pilorici; bol'
infectioase (rujeold, variceta, cj-r:," . l: ::-ai.ta!-e
.,1
ripuri de viermi si terapia specifici): pleurezia;
diabetul zaharat; tuberculoza I r:!:- : r :::
-r
ale leziunilor specifice
-
preinflamatia, ulceraria
caverna) etc.
-
A fdcut diaqnosticul diferentiol intre paralizia faciald centrala si perifericS; intre elefantiazis si lepra,
ciumd
;i
holerS; meningita-rneningism etc.
-
Ca
profiloxie (prevenire) a bolilor contoqioose recomanda fierberea apei si a intuit octiuneo
ontisepticd o olc-golului (sfatul lui era ca rinile si fie spilate cu vin)
=
Califatul de Apus
=
Printre reprezentantii de seama ai medicinei s-au numirat:
1. Abulcasis(Abu al-Qasim Khalaf ibn al-Abbas Al-Zahrawi) (936-1013)
-
considerat cel mai mare chirurg
medieval (a practicat la Cordoba) din lumea islamicS, numit de unii "pirintele chirurgiei moderne"
-
a scris o enciclope4!e de-30.de volume, care contine at6t cunostinte medicale, cat si chirurgicale .
-
partea chirurgicala a enciclopediei este cea mai valoroasS, deoarece reprezintJ primo lucrore
ilustrotd de chirurgie (desene a peste 200 instrumente chirurgicale, precum si ale organeior operate)
-
a contribuil la dezvoltoreo chruraiei orin.
.
descrierea pentru prima data a sarcinii extrauterine
.
a inventat numeroase instrumente chirurgicale
.
a realizat si a folosit pentru prima data forcepsul in scopul extragerii fdtului mort din uter
.
a utilizat prima dati catgutulin sutura chirurgical5, procedeu existent gi azi in unele tiri
.
a descris tehnici operatorii noi in opera!lile de tirorda, cancer de san si altele
2. Avenzoar (lbn-Zahr)
-
(cca 1070-1162, Sevilla)
-
a scris o enciclopedie
l"Restabilireo
sdndtdtii
prin
dietd si teroaie"l in care se ocupi atat de medicina,
:at si de chirursie
26
-a
descris
corect diverse
boli-
otitd medie,
abces mediastinal,
preurezie,
pericarditi,
scabie
5i
parazituJ
raspunzator
de aparitia
ei.
3' Averrcies (lbn
Rushd)
-
(7126-L798,
cordoba)
-
savant
encicropedic
(firosofre,
teorogie,
rogicii, psihologie,
muzicd,
matematicj,
astronomie,
fizicd, geografie)
-
a elaborat
o enciclopedie
medica Id (,,Generatitdti,,)
in
cunostin!ele
medicale
din epocd.
7 volume,
in care a sistematizat
toate
[t]
in perioodo
lmperiului
Abbasid (sec'
vtll-Xlt)
existau, in toote
orasere
importante,
spitare
cu servicii
oferite tuturor'
situate in zone olese
cu griid
si datotefoarte
bine, ocesteo
osigurou
trotoment
grotuit.
soroonere
erau seporote pentru
bdrbosi
si
femei' lo
fel 5i
medicii-
Acestio
fdceou procticd
in spitor inco
din studentie,
fiind
remuneroti'
apoi se speciolizou
dupd
ce promovau
exomenere
oficiore.
specioristii,
bdrbati
5i femei deopotrivo,
colaborqu
deseori pentru
rezorvoreo
probremeror
medicore.
[t]
Au
Jost cansemnote
doud
femei-medic
foimoase, care ou octivat
in sec. Xrr in Andatuzio,
ingrijindu-r
si pe conducdtorul
Abu-Yusuf
Yqcub
cll-Monsur.
Ele erau descendente
ore renumiturui
medic Avenzoor.
mat rrnportanti
medici
din aceastd perioadJ
au fost:
fbn ,Al Nafis (sec.
Xlll)
-
in lucrare
d
,,Comenrorii
tn
{specifica despre
s6nge cd face un ocol prin plamani)
2' Maimonide
(Moses)
-
evreu
din Cordoba,
a comentat
operere
clasicilor
(Hrpocrate,
Galen,
Razes,
Avicena)
5i a elaborat' printre
altele,
o lucrare
de eticd
medicalS,
cunoscuta
sub denumirea
de "
Ruoaciunea
lui Maimonide"
-
elemente/e
noi fatd de "lurdm6ntui
lui Hipocrate,,
sunt urmdtoarele:
obrigativitatea
perfectionarii
continue
in profesia
medicari
-
prin
observatii
proprii
gi
experimente,
medicii trebuie
si contribuie
la dezvoltarea
teoriei
si
practicii
nredicaie
acordarea
asistenlei
medicale
fdrd nicio discriminare
(de
rasii, reiigie,
sex, crasa sociaia)
cultivarea
relatiilor
de frdtie
si coiegialitate
intre meiici
l+l i^
^^^
,,,,
L:r ttl 5eL'
^v
ou
Jost otestote
si
femei-chirurgi, despre
core ciron din rucroreo
,,Chirurgia
rmperiorit,,,
scrisd
de 5e roffe d i n So bu n c u ofi I u
Bibliografie
-
V. Bologa
_op.
cit.
-
O. Drimba
_op.
cit._ vol. iV
-
ltttp://en. rviliiped
ia org/w
ik iils larn ic nted ici,, e
-
Cei
t.
2l
i
I
I
r
I
I
I
t
I
t
t
t
r
I
t
I
I
t
I
-i
--:::
i:: :=':c;o-
[!]
Cultura si civilizalio Evut"
'.'=):
--'--:--
,-
'
=-
bizontine, orobe, cu
Jondul
lot.r ::'. ::
^
---
j
:
=- =- =
instituliile cregtinismului. Europo .::: :-
defineoscd din epoco medievola'.ir;-': :
-
-5;^orii rnfluentelor celtice, germonice,
:- s.rce), modelote ulterior de ideologio si
i )niLote politico-culturald, incepe so se
ii
-
;
'ei
ir periooda de declin o Imperiului Roman
de Apus,
ftl inceputut Evului Mediu vest europec' .-:.
-:'.:-.'-::
.'':t'-o profundo criza politica, sociold, economicd,
culturald
fi
spiritualo. Dacs ise dd nun:e,'e c: cr'.J- '-. nuntoi din csuza invoziei/migroliei popoorelor
nomode, ci moi oles pentru cd s-o proous. u-e:ciJ.i cei' 'i!iv'c de volorile culturii si civilizoyiei ontice. De oltfel,
oopoorele considerote borbore evesu o cui:'-'r; 5, :
( :'. . ::i t cDrocpe lo
f
el de vechi co
5i
grecii si romanii.
-
Spre sf6rsitul sec. lll d.H. au luat fiinti
prir'ele
ndnqstiri crestine din lume
-
in Egipt, fiind urmate de cele
din Bizant, Europa de Est;i de Vest. La vrenrea aceea, min5stirile erau previzute cu infirmerii, desLinate
cJlugirilor ce slujeau acolo sau bolnavilor laici. S-au infiintat de asemenea scoli mdnostire5ti, care aLr luat
amploare in sec. Vlll (in timpul domniei lui Carol cel Mare), primind si fete pentru a fi educate in spirit crestin.
.qici invitau sd-i ingrijeasci pe cei suferinzi, unele fiind angajate ulterior in spitale ca infirmiere. invatomontul
nedicol monsstic se baza in principal pe teoria umoralS a lui Hipocrate si opera lui Galen. Cele mai multe
minastiri si-au fdcut gridini de plante medicinale, inspi16ndu-se si din medicina popularS, dupi cum si aceasta
cuprinde elemente de medicinJ cultd (de exemplu teoria umorala).
-
Dupd fondarea mdndstirii Monte Cassino, Sf. Benedict a ridicat alSturi si spitalul cu acelagi nume (516-529?),
care a fost atestat de-abia in 820 d.H, Prima scoali medicalS laici a luat nastere la Salerno (la sud de Neapole,
1n apropierea mJnastirii Monte Cassino). Nu se cunoaste data exacti a infiintirii ei (pe la inceputul sec. l() :
nici intemeietorii nu se cunosc, insi legenda spune cd arfi fost vorba despre 4 medici de nattonalititi diferite
-
grec, arab, roman, evreu.
-
Scoala Medicold din Salerno a fost cea mai renumita scoalS de medicind a Evului Mediu vest-european,
atingand apogeul dezvoltirii in sec. Xl-Xlll, apoi a intrat in declin prelungit, filnd desfiintata in 1811 de catre
Napoleon. Caracteristicile scolii erau urmitoarele:
-
se autointitula
"Clvitos
Hipocratica'', deoarece avea orientare hipocratica din punct de vedere al
concepliei medicale
-
era o grupare medicalS compusd atit din clerici
(preoti), c6t si laici (medici independenti.de
dogmatismul bisericesc)
-
primea elevi fdrS discriminare de nationalitate, religie, sex
2B
-se
f;ceau traduceri din operele
medicilorgreco-romani,
bizantini si arabi in neolatini, cel maivaloros
traducdtor fiind Constqntin
Af riconq!(sec.
Xl, medic, cilugir benedictin)
-
invitimdntul
medical se ocupa atiit de teorie, cdt
5i
de practica,
incluz6nd
discipline
medicale,
chirurgicale
si terapeutica (farmacologie)
-
s-a dezvoltat chirureia'
mai ales in sec. Xll, unul dintre reprezentanlii
de seami fjind Ruaqiero
Fruqardo, care a scris un,'Trqtat
de chirurqie,,in
anul 71,70
.*
erau acceptate femei, ca discipori
si.profesori (au primit
denumirea
salernitane"),
ele studiind si practic6nd
nu numai obstetrica-ginecolqgia,
ci si
chiru rglcale.'
-
Trotula (sau
Trota) era profesoara
la Salerno
;i
a scris
!rcIA&l_dc_ablet!@_gfnessl_sgie
(sec.
Xt_Xtl).
It]
Prof' Monico Green (Ltniversitatea
Duke, suA) a
fdcut
cercetdri in domeniul
medicinel Evului Mediu si
o concluzionot
cd Trota se numeo
femeio-medic din solerno, core a scris !ucrdri despre medicino
femeilor,
stronse intr-un compendiu intitulot "Irol!.-!g" (cel
moi importont in Europa medievald in ceea ce priveste
coiile
femeilor)' Acesto o circulqt sub
formd
de monuscrise lotine (122),
reolizate
cle copisti loici squ
colugdri' o
fost
tradus in germand,
englezd,
froncezd, olandezd
5.a.
(aprox.23
de trqduceri)
si o suferit
ot1teo tronsJormdri,
incat in
finot
nu moi semdna cu orginolul.
[t]Praf.Greenastudiot5ivio!osioperastoretei@(J'og8.117g),constderotdin
epoco ceo moi eruditd si influentd
femeie ecleziosto. Eo a elaborot o serie de lucrdri, mo'oritoteo
cu
subiectereligioase,cuexcep|ioodoud]ucrdrimedicgle:,,W,,(sau,,Phvsico,')si
"Llber
composltse M " (sou,,Cousqe
et Curae,,),,toloroqse
stdt co teorie, cot sr co proctico
medicold.
-
conceptia terapeuticd
a
;colii era in mod cert de
igieno-dietetic
gi pe remedii naturiste)
5i
a fost ilustratd in
Solerno" (in versuri). Redactat cu aproximatie
in sec. X-Xl,
toati Europa, ca versiuni popuiare,
unele fiind sirnplificate
la not se numea " Flooreo sonotdtii,').
-
Scoala medicald de ld Montpellier (sudul
Frantei) a fost a doua ca importantj
in Europa
cea din Salerno' Situati in preajma
unor vechi focare de civiri;atie r:.rana,
a beneficiat cie
dublu apor-t stiintific: arab si iudeo-iberic pe de o parte, italo-sarernitar
r: ce arta parte.
-
cei doi rnari chirurgi de ra Montpeilier
au fost Henri de Mondviile
:t5a_][2o)
siG_uy_de_erguE! (1300
1368)' Amandoi insistau asupra necesitS|ii
ca orice operator si aib: :r-::i,nte
aprofundate
de anatomie.
genericd
de "feme jle
alte ramuri medicale
sr
"
Despre
ongrne hipocraticd (se punea
accentul pe regimul
tratatul (colectiv)
numit,.,Reoimul
de sdndtote de lo
a cunoscut peste
300 de editii, care au circulat in
pentru
o memorare
usoara (varianta
care a cjrculat
m edievali, dupi
la inceput de un
o tn
[tJ
Guy de Choulioc vorbet:.'- .':.,:- .:-
--
"::"
ciespre
femeite
core procticau
chirurgia pe vremeo so.
Conform evoludrii
folosite
c:
=
:-:::=:::
j:-
--
:: iccul V (uttimul) in octivitatea operotorie, pentru
cd se
bazau pe maximo: "Damr,u . :i. :-:,
--- -
:-'i:. Domnul va lua inapoi ceeo ce doreste,
fie
numele
Domnului loudot", nereusinci si .-:--:-:j_- ::
-:--
:it
pocientuluj.
-
Desi Scoala Medicald din Sal:::: ?-.
-=
=:-::
a:a decAt cea din Montpellier, aceasta din urmd s-a
transformat in prima
facultate de mecjicina ,i^ i220.
-
Alte facultdti de medicini s-au infrir:ai .a
-'.:a:o;e -
IZ24
-
Sa:=:no
-
i230
-
Boic:na
-
1250
-
Paris
-
!280
[t]
Scolile medicale din Solerno si Montpellter ou s!u,it cu crnste orto vindecdrii, amqndoud deventncj rnodele
pentru instituliile de invdtdmant medicol din intreoga Europd medievold. Dupa aparitia primelor
universitqti
(Bologno, Poris, Montpellier, Neopole, Combridge, Oxford
5.o.),
Biserico a luat hotdrdreo so se infiinteze
iacultdti
de medicindin codrul ocestoro, deoorece se doreo ca door medicii laici sd proctice chirurgio.
-
Deoarece chirurgia nu se maistudia impreun; cu medicina, s-au infiintat coletiile de chirurgie (de exemplu
Colegiul5f. Cosma din Paris, fondat in 1268), unde discipolii primeau mai mult cunostinte teoretice (studiau in
neolatini operele lui Galen, Pavel din Egina, AbuJcasis) decSt practice, la sfarsit obfinind titiul de "chirurs
de
robi lunsi". Mai existau "chirureii
de robd sg.grt5" (sau "birbierii-chirurgi"),
care invitau meseria (mic5
chirurgie, ortopedie etc.) in familie si se asociau in bresle. A treia categorie de practicanti in domeniul
chirurgical erau "barbierii" propriu-zisi, care se ocupau de extractii dentare, aplicare de pansamente, ventuze,
venesectie (sangerare controlati pentru decongestionarea organismului) etc.. Acestia din urmi se pregJteau
orin ucenicie.
-
OdaU cu dezvoltarea feudalismului, a avut loc deplasarea centrului de greutate al vietii economice,
culturale, sociale, politice de la manastiri gi domenii feudale cdtre orage. Dar orasele medievale erau insalubre
(se distruseseri apeductele, canalizirile, biile publice) si foarte aglomerate (nu exista planificare urbanistici).
in aceste conditii, ele constituiau adevirate medii de culturi pentru microbi, ceea ce a determinat aparitia
rnarilor epidemii din Evul Mediu (sec. XIV). Acestea au fost: ciuma ("moartea neagrS"
-
a seceral circa 24
milioane de oameni in Europa), variola, febra tifoidS, holera, tifosul exantematic.
lspp,
sifilisul. Din cauza
ignorantei si fanatismului religios, s-au semnalat isterii colective: coremania
(oamenii se adunau si tremurau i5
5e curata de
pentru a alunga duhurile rele) si flagelantismul (oamenii se strengeau si se biciuiau pentru
a
pa cate).
fl
iE
:t
.il
il
-rl
JI
:l
rl
'rt
rl
,il
--l
'11
I
I
.l
I
I
I
I
I
I
I
I
i
I
I
I
I
:
I
I
I
il
:f
I
i
rl
-:i
:
-n
J
j
j
30
-
Misurile antieoidemice pe care le luau autoritdlile ora5elor nu reuteau in general sd stdvileascd extinderea
bolilor:
-
carantina ("quaranta"
=
40 in latinS) pentru vase (echipaj, cilatori gi mdrfuri) s-a instituit pentru
prima datJ in1,377 in Ragusa, apoi
5i
in alte porturi ale Mediteranei (Neapole, Marsilia, Genova
S.a.)
-
-
izolarea bolnavilor contaPiosi in leprozerii (pentru lepri) si lazarete pentru ciumati gi alti bolnavi cu
boli de piele.
-
in ora9e, autoritdtile angajau medici
(numiti
"fizici") care aveau insircinJri sanitare antiepidemice
ipurtau
un costum special, izolau bolnavii, dezinfectau cu sulf lazaretele etc.)
-
se luau mdsuri pentru asigurarea oraselor cu apa
potabili
-
uneori, dupa izolarea bolnavilor, se didea foc locuintei acestora sau pur si simplu locuitorii paraseau
in masd oragele atinse de molima
[t]
!ec. XIll a insemnat excludereo
femeilor
din invdtum1ntul medical, ocestea nemoiputancl sd se inscrre lo
j:cultotile de medicind nou-infiintote. Cu toote ocesteo, studiile coeducotionole erqu posibile lo universitotile
italtene in sec. Xlll-Xlv
Si
au existat
femei
erudite core ou ocupot uneori chiar
5i
posturile de profesor (cle
exemplu, dr. Dorotea Bocchi (1i60-1436) i-a succedot totdlui sou lo cotedra de
filosofie
si medicind de lq
U n ivers itateo din Bolog no.
Bibliografie
-V.
Bologa
-op.
cit.
-
O. Drimba
-oo.
cit.
-
voi. V-Vl
-
A. Castiglioni
-
Histoire de la Medecine, ed. Payot, Paris, 1933
-
J.l. Walsh
-
"OId-Time
Makers of Medecine
-
The Story of the Students&Teachers of Science
related to Medecine During the Middle Ages", Fordham University Press, New York, 1911
-
h ttp :/igutem b er g.or g/ etextlT\2 | 6
*
M. Gfeen
-
"WOmen'S
MediCal PraCtiCe and HealthCarp
in l\/ediprral Ftrrnnp"
-
SignS, vOl. XlV,
lss.2 (winter 1989/pp 434-474lr
-
M. Green
-
"The Trotula: A Medieval Compendium of Women's Nledecine", Philadelphia,
Universityof Pennsylvania'sPress,700I(http.ll\1\,rr.upennedu,'pennpress/book/l3496.htrnl)
-
K. Walker
-
"La grande aventure de la medicin e"
,
ec Gerard Verviers, 1956
-
http ://trn h.fl oon et.n etlartic leiw itch es. h t m I
-
http ://wrvw. gal lowg lass. org/j adw i ga/herbs/\\i o rn e i: l. i t : i, r
-
r l
-http://wwu,.ozedweb.conrihistor-v/middle_ages_b,r',:-j:::-
,.
rer.htm
3l
RE N ASTEREA
corocteristice s-ou definit pe.^:'- :'
^
: :-.::
diferite
-in
olte
fdri
europene.
Fenomenul istoric-culturol renascentist nu este insd
i, civilizotiei
;i
culturii europene, ole cdrei trdsaturi
ur;de eLt irodist
-
la date, in proportii si in domenii
[t]
in sfero noliunii de Renostere se ln::.
-
i
.-
:- t..- ;:nente;
-
Miscorea intelectuold o umor:isn; .
-.'-..":c
,'c ,oiorile closice greco-romsne, cu deosebtreo cd oniui
este considerot demiurg, adica poote per;e.:.;c:.: it!oarea divind a lui
5i
o !umii inconjurdtosre:
.
libertoteo creotoore o omului o,:cst;t:bi,;n!atc cie eruditul Pico della Mirondola in lucrorea
"A_ql-Ary
demnitoteo omului" (omul se oftd in centru,t Lt.n,;'.'ersL'rur), constderotd un adevdrqt "monifest renoscentist"
.
cunoojtereo lumii inconjurdtaore s-o situot in prim-plan
-
s-ou
fdcut
numeroose descope:;r;
stiintifice (in ostronomie,
fizico,
biologie
S
o
)-
unele editote,
fiindco
se inventose tiporul - si ou
fost
explorote
teritorii indeportote (s-o descoperit America)
-
Reformo reliqioasd
-
initiotd de Mortin Luther (1483-1546) in Germonio, cereo reinstouroree invotdturilor
biblice in Iocul dogmelor religioose si reevoluoreo rolului Bisericii in societote. Miscareo protestonfa o cuprins
teritorii voste din Europo opuseand si a produs o adevorotd revolulie in cadrul Bisericii cotolice, ovdnd
implicotii importontein toate domeniile vietii catidiene si impact sociol pe termen lung.
-
lmpresiononto miscore ortisticd o condus ls crearea unor opere de ortd nemuritoare, in speciol in
aomeniul picturii si ol sculpturii.
!:l
in Renastere s-au pret'igurot elementele revoluliei ptiinlifice
5i
o opdrut primo protoJeministd
-
Christine cle
Pizon (c. 1364-c.1434), core o
fost
primo scriitoore prot'esionisto din Europa, in opero so eo criticond
ntisoginismul epocii.
-
Medicina Renasterii reprezinti, pe de o parte, continuarea celei din Evul Mediu, iar pe de alta par1e,
progresele
realizate au deschis calea spre etapa stilntifiga a artei medicale. in aceasl.S perioadj s-au tlezvoltar
in mod special anatomia,
patoloRia,
terapeutica, chjrurgia si flziologia.
-
7. Anatomio
-
disectiile pe cadavre urnane (permise doar prin edict papal, incepand cu 1302) se reaiizau in
ccnditii restrictive
-la
facultitile de medicinS, in scop didactic 1/an sau in cazurile medico-legale.
La nasterea anatomiei moderne au contribuit;
'a.
Andrtias Vesal (1514-1564)
-
fiul unuifarmacist din Bruxelles, a urmat studii medicale la Leyda, Paris
. Padova, unde a fost nun ii p-ofesbr de anatomie la doar 23 d: a:,''i-
-'Ta
numeroaselor disectii (sure1
'ealizate, a reusit sJ creeze o anatomie realj, dar si-a atras nranla lrit-i:ri;: :are l-a condamnat la ardere pe
g
R
.l
!
n
ru8; datorit; intervenfiei
regeJui
spaniei, pedeapsa
i-a fost comutat;,
astfel incdt a fost trimis in pelerinaj
la
lerusalim
-
la intoarcere
a murit pe insula Zanre.
-
Lucrdrile
de anatonrjg
rezurtate in urma a 5 anide studiu pe cadavre:
'
-@
la Venetia. fiind ilustrat de pictorul
Stefan Catcar
'
)-u
format din 7 vqrume,
tratatur conline 660 de pagini
si 300 de gravuri
si desene
tipografica si artistici);
cele 7 volume
sunt - l. Oase
9i
cartilage
-
a aparut in 1538
aparut
il"__15.-43 la B.aset
_
(o adevJrati
capodopera
Il. Ligamente
si muschi
_
lll. Vasele
- tV. Nervii
- V. Organele
digestieigi urogenitale
- VI. Cordul
si organele respiratorii
_
Vll. Creierul
;i
organele de slmr
-
Contributiile
luiA. Vesal la crearea anatomier
moderne:
'
a perfectionat
tehnica
5i
instrumentaru/
de disectie
'diseca 2-3 cadavre concomitent pentru
a stabili structurile
constante
si variantele
anatomice
'utiliza
o metodoiogie precisa
de predare
a anatomiei
-folosea
-
un schelet preparat
de el
ptanse/e
anatomice (oamenii
infati;ati in pozitii
active)
'corela
intodeauna
structurile
anatomice
cu functiile indeplinite
de acestea in organrsm (anatomie
f unctionald
)
'a
disecat animale (porc,
maimutS,
caine) pentru
a compara anatomia ror cu cea a omurui (anatornie
cornparata)
si a reusit astfel sa inlature peste
200 din greselile
ficute de Galen
'a
denumit fiecare formatiune
anatornici gdsitd
si a corelat-o
cu toate denumirile
anterioare
(grecesti'
arabe' ebraice etc'), rezultand
un dictionar
de terrneni anatomici, pe care l-a atasat ra sfdrsitul
volumului
sapte din tratatul sju de anatomie.
cdt maj ficel ::'c_' :,.nenesc,
lor (premergit:a.:
t;:relor
de
asa ca au recurs la disectii
arta) erau at6t de detaiiate
'
b' Alti anatomisti
ai Renasterii
-
au facut descoperiri
cieiiriti,,,e pentru
diverse pirti ale organeror,
care
acum le poartd
numele (eponime) _Sylvius,
Arantius, Botal, Fallcc t r::
.
c. Artistii Renasterii
au dorit sa infiligeze
(realizate
de. anatomipti) pe cadavre, iar desenele
incit
au imbogjfit cunoStinlele
de anatomie.
33
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
t
I
I
I
t
I
t
I
-
Leonardo da Vinc.
--:-.-: -=
. ..
-:
:: :..icr la diseclii pe anatomistul Marc Antonio Della Torre,
care i-a oferit spre cercelar=
-:'-,
-:: :
-
:- ::-:,r: umane, cu verste cuprise intre ceteva sdptdmani si 90
de ani (pentru a compara si:L':-
-
:.-.-.-
*
::
-'--:l':
cie vJrstd).
.
a folosit noi tehni. :: ::-::,:'=
=
=--^'
:=
-
injecta vasele
5i
nervii cu subsl"-ii := .---.-.:: :: r: .
cclcrate)
pentru a stabili traiectele lor reale in corp
-
injecta ceari topitd in organe,= :2. 1::-
=:'-.--:
:::
n:
fc'n a si dimensiunile lor normale
-
sectiona organele interne (parenc:irra::3.= r. >:r':.
pe orverse direc;ii, in scopul de a le observa structura
intlmi.
.
a descris corect
5i
a desenat -
0:Jl-r. 3 !r-:3pt; si cavitatea pleuralS
-
i'al'.,eie cardiace
-
peritoneul si organele intraperitoneale
-
uterul, membranele fetale, embrionul
-
ventriculii cerebrali
.
a fdcut cercetdri de fiziologie si a explicat:
-
rolul cristalinului in refractia razelor luminoase pe retini
-
zgomotele cardiace provln din inchiderea valvelor
-
miscirile pliminilor sunt pasive, dato16ndu-se mi5cirii muSchilor intercostali
-
muschii sunt alc;tuiti din fibre in care se termini nervii, care transmit excitatia nervoas; la
muschi
,
a realizat circa de 1500 desene,
fir1nse in 120 ,
necunoscute de contemporanl sr
descoperite de-abia in sec. XVlll de un chirurg englez.
-
Albrecht Drirer
11-471-1528) -
a realizat un tratat de anatomie ("Studii onatomice"), in care a inserat
noi observalii anatomice, gravurile reproduse fiind deosebit de detaliate; a fost primul tratat de anatomie
plasticJ destinat
Pictorilor.
-
Alti picrori care s-au ocupat de studii anatomice au fost
&afacl si M.tlbe-laneclg
-2.
patolooia
-
in cadrul acestei specialiteti s-au fdcut eforturi susiinute pentru cunoaSterea
(din punct de
vedere clinic
5i
epidemiologic)
pi combaterea bolilor infectioase, dat fiind ci au provocat mari epidemii
-
Contributia cea mai importantd in ceea ce privegte bolile infecto-contagioase a avut-o:
.
Girolamo Fracastoro
(1478-1553)
-
medic practician, cercetJtor
(a studiat epidemiile de la inceputul
sec. XVI), avea o cultura vastS
-era
poet, critic literar, muzician,
geograf
,
matematician, astronom
-
Lucririle medicale fundamentale au fost:
."siphitoe
sivoe mor
" ("sifilisul sou boolo
qoiico"
-
arar-uta 1n 1530 la Venetia
;
34
de el "seminqria
morborum" (seminte
de boali), care intri in organism pe diverse cii
pligi)
9i
se fixeazd pe
organe; astfel a fost contrazisd (dupd
aproape 2000 de a'i)
Hipocrate,
dar a trebuit sJ mai treacE peste
300 de ani p6na cind
pasteur
si Koch
-
poveste
mitologicj
sub forma unui poem
in versuri
-
realizeazJ
o descriere
evolutia
9i
tratamentul (cu vapori de mercur gi lemn de gaiac)
.
"De
contaqionqe
et contaqiosis
morbis,, (,,Lespre
-
avanseazd
cd bolile in
neo la tine
adicJ debutul,
simptomele.
diasnosticul.
nt determina
fiinte invizibile
numite
(respiratorie,
digestiva
teoria nriasm"tor.
u tri
(in 1878) au reusit s5
forrne de ciumi
ficut diagnosticul
demonstreze
etiologia microbianJ a bolilor infectioase
-
a definit contasiul (infectia)
ca fiind orice
modul de transmiterg (valabil
si azi) poate
fi direct (prin
distanti (prin aer, praf)
-
a ficut
Ca|a5trofale(cutremur,inunclatii,r5zboi)si@(datorit5nerespectjriiigienei,
aglomerafiei
etc.)
- a preconizat pentru prima
dati masuri specifice antiepidemice (profilaxia
bolilor infecto-
contagioase)
-a
-
doui
afectiune
care trece de la o persoanJ
la alta, rar
contact), indirect (prin
obiectele bolnavului)
si la
(pulmonarS,
bubonicd);
ftizia pulmonari (tuberculoza);
tifosul exantematic
si febra tifoidii (a
diferential); variora (pe care a derimitat-o strict de arte bori epidemice)
-3'
Teropeutica
-
s-a imbogJtit
cu remedii vegetale, aduse din regruniie nou-descoperite:
- 4neri,ce
(cocaina,
cora) - coaja arborerui
de cincona (chinina penrru
malarie)
- temnul de
saiac (pentru
sifilis)
- ipeca!,rlAna (pentru
dizenterie)
-plante alimentare
_
cartof, porumb,
tomate etc.
- QlgILt
-
camfor, cuisoare, scorligoarj
s.a.
-
Au fost introduse prima
dat6 medicamentele
chimice de citre
'
Paracelsus (Philippus
Theophrastus
Bombast von llohenhreim) (1493-
r54r)
-
etvetian de origine
germana'
a obtinut titlul de doctor in medicind la Ferrara, apoi a caliic::i in Europa
occidentala si centrali
{a
ajuns gi in Transilvania) pentru
a-si imbogdti experienta clinic-; . i:si: L.r a. (i527) profesor
la Universitatea
din Basel; a practicat
si chirurgia de r5zboi
iin
ltalia, Tarile de -r:. l.
----.,.a);a
luptat impotriva
traditiilor
med icale invechite, preconizi
nd cercetarea
si experrmentarea
35
-a
pus
boqla ca
chimicd
-
confo
(tinctu ri,
orga n ism
atic) care defineste sdndtoteo si
in organism (adica structura
-
a folosit preparate
ic (elementele principale ale
te a restabili echiiibrul chimic.
- a fost atunci cand nu se respecti doza
optima gi modul de administrara
-
avea o experient5 clinici vastd (era adeptu meiicinei spoqirice
=
contopirea aichimiei cu astrologia
si a observaliei atente la patul bolna,.'u uil, dob;nditi in numeroasele calStorii, astfel incit a rel;rr sa
contureze tabloul clinic o noua boli
profesionole
(mineri, pictori), printre care astmul minerilor'
(pneumoconioza), intoxicalia cu arsen, plumb (saturnism), mercur (hidrargirismul)
-
a studiat din punct de vedere chimir
anplp miner:le <i le-4
recomandat stiintific in terapie, punAnd
astfel baze le balneoterapi_ei moderne
-4.
Chirurqia
-
nu se deosebea prea mult de cea din Evul Mediu, chirurgii avand statut inferior fati de
medici. Cel care a revolu!ionat teoria si practica chirurgicalS a fost un birbier-chirurp r-rr nerson:litatc
creatoare:
'
Ambroise Part!
-
(1510-1590)
-
a invSlat meseria de bSrbier-chirurg in familie, apoi a activat ia Spitalul
Hotel-Dieu din Paris (intre L530-1533); din 1536 a activat ca maestru birbier
-
chirurg in armata francezi,
insotind-o in numeroasele campanii din acea perioadS; in 1554 a urmat Coleliul Sf, Cosma din Paris sj a
devenit chirurg de robi
-
lungd (primul chirurg al regelui Carol al lX-lea, in 1564).
-
Contributii:
-
a inventat
pansamentul
simplu al
plSsiior
de rizboi (in timpul campaniilor militare folosea, in loc de
ulei fierbinte de soc, un pansament imbibat cu amestec din ulei de trandafir, ou, terebentina)
-
a scris
un tratat cu acest subiect in 1545
- a redescoperit (tot in armati) ligatura vasculard ca metodi de hemostazi (se folosea la Scoala din
Alexandria) pi a descris procedeul intr-o lucrare din 1552
-
considerat
primul
obstetrician modern (bun teoretician si practician), a elaborat un tratat despre
arta mositului in 1550
-s-a
ocupat cu succes si de ortopedie, confeclionSnd cdnd era cazul
5i
proteze (funclionale)
-
a inventat instrumente chiruroicole, a perfectionat unele tehnici ooerotorii
5i
a propus noi metode
ch i ru re ica le
36
;j::J:#;#*
(ramurd
a medicinei
regale)
penrru
cd a expricat
cum
se extrage
sronrur
-
memorialisticii
medicale (a scris
o carte
despre
viata
rui de chirurg
mi[itar)
-
a scris prima
lucrare
europeanJ
de medicini
teeari
(tratat
despre
imbarsimare)
in 1575
-5'Fiziolooiq -
s-a dezvoltat
datoritd
incercdrii
de a generariza
metoda
experimentard
pentru
a cerceta
toate
fenomenele
naturii'
implicit
funcgiile
organismulu
i.
[intre cei core ou prornovot
metodo experimentald
s-ou numdrot
Gotileo
Golilei,
filosofur meteriorist
engrez
Froncis gacon
si savantur
si filosoful
froncez Rene
Descartes
(conceprie
marcriarist-mecanicistd,
din cere
o rezurtat
teorio reflexelor).
'Medicul
Jeon
Fernel
a
folosit pnmo
dotd
termenul
medicind",
opdrut in 15441.
vt
tttru
uulo
rermenul
de
fizioloqle in
"Trototul
despre
-
Cercetdrile
s-au axat
O"@
-
Mieuel
servet (1509-1553)
a urmat
studii
de filosofie,
teorogie,
medicini (nu
le-a finalizat)
ra
paris
si in rucrSrire
sale (teologice)
a incercat
si combatd
dogma
crestinS
(1531 _
"Erorire
trinitatii,,)sis5reformezere|igiacatolicd.inlucrarea@1aparutjla
Viena in 1553)
a reu;it
sa descrie
rnica circulatie
(p.769-L7])cu
scopul
de a demonstra
de fapt
rdeea ponteismului
(Dumnezeu
se afld peste
tot, iar in corpur
omenesc
se percepe
sub forrna
unui fluid'
sdngele'
care circulS
in intregul
organism).
Decrarat
eretic at6t de catoiici
cat si de protestanti'
a fost ars pe rug (Geneva
-
1553) impreunS
cu cSrtile
sale, astfer
incdt
teoria rui (corectd)
despre
circulafia
sangelui
nu a fost cunoscutd
de contemporani.
-
Andrrias Vesal
a indrdznit
sd-l
contrazicd
pe
Galen in editia
a ll-a a trataturui
,,Despre
structuro
corpului
umon' (apdruti
la Baser in 1555),
afirm6nd
ci nu exista
nici un orificiu
i'
septul
interventricular
{Gaien explica
mi5carea
de flux-reflux
a s6ngelui
prin
orificiur
interventricular,
considerand
cd inima
are rol de pompd),
deci sangere
urmeazd
o artj cale decat
cea indicatd
de Galen.
-
Realdo
colombo
(discipol
si succesor
al lui vefal
ra catedra
de anatomie
de la
padova)
a
descris
mica circuratjg (ca pe
o ipotezS)intr-un
,,Trotot
de onqtomie,,,
editat
in 155g
-
Andrtias
cesalpino
(un
ait profesor
de anatomie
de ia
padova,
erevur rui corombo)
a descris
mica si marea circulatie
in 1569,
dar le prezinti
ca fiind posibiritlti
ipotetice,
intre
arte expricatii
posibile,
fara a incerca
vreo
demonstraf
ie.
-
Fabricio
d'Aquapendente
(care
l-a avut student pe
wilriam
Harvey
la
padova)
a descoperit
vafvulele
venoase (1'574)'
dar a explicat
circuratia
sangelui
prin prisma
teoriei
rui Galen
37
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
r
I
I
I
T
lDiscipolul
s-c :e:::
rlomnncf reze <fit.::
'-
-
.eusind, cu oproope
iumotote
de secol
- -,ar
je
o sEngeluiJ.
mat torziu, so
:
'-
:-:cpc Occidentold o
fost
limitota
formol
proctico empirico
orin oporitio legii licentelor. Atestote;e , :.-:.., )e ciacilcieni se puteou obtine de lo outoritdlile unui oros (in
urm7 unui examen) sau prin acorciui sc:: . :,-z::,-i;.ti poroh din zonl in core locuio respectivul vindecdtor'
Majoritoteo celor cu preocupdri medicote crt.1.3L i,eici, insq populolioii prefero pe ei, ovAnd tuxele moi mici.
Breslele (bdrbieri, chirurgi, moose) se o,ec.IrJst'a inci din sec. XIII si au continuot sd
functioneze
st in
RenaStere. ConJorm speclotiftitor, oceasta per!coca nu c
fosi
propice pentru educolio medicolo a
Jemeilor'
3rbliografie -
V. Bologa
-
op.cit.; O. Drimba
-op.
cit.
-
vol lX-X
-
hff p :/irvornen li i story. about'co rni i i brary'.en cy b I rvh-i ndex-htrn
-
http://floonet. neVartic les/w itch es. htrn I
-
R. Wynn
-
"Saints and Sinners: Women and the Practice of Medecine Throughout the Ages"
-
rr
The Journal of the American Medical Association
(Jama), 2000, 283 668-569
(hnp://jama.ama-assm.org.cgi/conten/firl
l/283/5/668 )
-
M. Green
-
"Women's Medical Practice and Healthcare in Medieval Europe"
-
in Signs, vcl. XIV,
ss. 2 (winter 19891P.434-474
SECOLUL al XVll-lea
t:J Supranumit'l'secotul circulqtiei" sou "englez" (wittiom Horvey ero englez), sec XVlt s-o coracterizctt printr-o
tleosebitd efer,tescentd ttiinlificdin
Europa de Vest, core ero in plino dezvoltore ecanomicd. inco din Renostere
s-au seporot si s-ou
formot
co disciptine de sine stdtdtoore (erau incluse in stiinte ole naturii)
-
meconica,
cptica, matematics, ostronomio,
t'izico,
chimio, botonico, zoologio' Odoto cu generolizoreo metodei
experimentole in cercetore, s-ou reslizat descoperiri stintit'ice core ou imbogotit medicina cu elemente noi'
Il]
in sec. Wlt, medicino o devenit un corp coerent de dote
5i
de explicotii noturole, un sistent de cunostinte
deschis ochizitiitor intemeiote
pe observotie si experiment, opunonclu-se
tuturor curentelor
fanteziste,
mistice
sau
fundomentote
metot'izlc. Dintre rctmurile medicinei, ou beneficiot cel moi mult de cuceririle stiintei
riziolouio si onatomio, ior clinico medicold s.folosit ctt success teoriile iotrocnimiei si iotromeconicii'
38
1' Fizioloeia
-
descoperirea
modului de circulatie a s6nselui:Lqprjle4e51!$jtgi
a acestuia ii apartin rui
'william
Harvev (1-578-1"657)
-
a urrnat studii medicale in Anglia si rtaria (padova),
iar in 1615 a devenit
profesorde
anatomie si chirurgie la Colegiul Regal al Chirurgilordin Londra (activa gi ia spitalul sf. Barto/omeu)
-
aici le preda
studenfilor
?nci din 1619 teoria lui cu privire
la circulafia s6ngelui.
ca student (padova)
al lui
d'Aquapendente
{intre 1600-1602)
a aflat teoria acestuia si, fiind nemultumit,
a intreprins
numeroase
experiente (disectii'
vivisecfii pe animale, ligaturi vasculare) si a reugit si explice circulatia sangelui, folosind
metode stiintifice
-
metoda modeldrii
-
a cercetat curgerea lichidelor prin vase elastice (prima
data cdnd s-a
studiat in vitro un fenomen vital)
-
metoda contitotivd
-
a realizat numeroase
mdsurJtori,
calculind, printre
altele, debitul
sangujn (circulator)
metoda qplicorii
leqilor mecanicii (descoperite
de G, Galilei) in stuoiul fenomenelor
biologice (implicit
a fiziologiei umane)
metoda deductivd (aristotelicd)
a fost inlocuitd
cu metodo inductivq (a lui F. Bacon), care
iudeca
fenomenele
de la particular
la general
si de la fapte la teorie
_Rezultatu|cercet5ri|orsa|el-apubJicatin|ucrarea
lq animole" (72
de pagini),
apirutiS in 1628 la Frankfurt am Mein. in cartea sa, considera inima o
pomoi
rnu-sculari'
descria corect mica gi marea orcula!ie, interpreta corespunzitor
rolul vaJvulelor venoase, dar
afirma ci legitura intre artere si vene se rearizeaza prin
anastomoze fine (pori).
-Prin
aplicarea legiJor mecanicii si hidrodinamicii
in studiul fenomenelor
vitale, a pus
bazele iatromecanigii
(forma
modernizatj
a solidismului
din Antlchitate)
_S-aocupatsjdeembrio|ogie,punandcapatdoctrineipreformiste5iafirm3ndCe,,W,'
(,,exovaomnio,,)in|ucrarea(1651)'Afundamentata5tfeldoctrina
episenetici.
.
La descoperirea circulatiei limfatice au contribuit
-Gaspar,Azelius
-
a descris vasere rimfatice are peritoneu
ruiin i,622
-Jean Pecquet
-
a descris marele vas limfatic (cisterna)
care-l poartd
numele
9i
a explicat intreaga
circulatie limfatica in 1,647
'circufatia
capilari a fost descoperitd
de Marcello Malpiehi in 1651, cand a descris capilorele si qlobulele
rosiisiolbecarecirculdprinacestea;Ma|pighiapusbazele@(histotoqiadescriptiv5si
comparatj)prinstudii|eefectuatecuajutorulmicroscopululpentrUaexplica@
39
animalelor
(concluzia lui a ':s: :" ::::= . ."..
- s: nasc din s5min!5
5i
toate animalele din
structurapielii,a rinichiulur, a
ir
:':-
-
I
-':
-=
c
':oliorpulmonare
[Microscopul
o
fost
creot initia, r= ::.
-
.', .;'sen in 1590, opoi Gotitei o reolizot un instrument de marit
imaginite
privite printr-o lentila i13,:..
:J'
-. -:'=
;
.aeriectionot
ocest instrument optic
(mdreo de 200 de ori)
o
fost
slefuitorul de lentile Anton i/c,1 i?.-"....cei, o!ondez, core o
fost
ajutat de profesorul de Groof sd-5i
amologheze invenlia pe lo
jumototeQ sec
"'.
'
,
2, Anatomia
-
clinicienii care s-au ocuoat c!
orin descrierea
glandelor cu secretie externa si
-
Warton a bescris glanda submaxilara
-
Stenon
-
parotida si canalul excretor
-
Wirsung
-
canalul excretor al pancreasului
-
Glisson a descris capsula fibroasi a ficatului
. -
willis a descris circulatia cerebrald
(din punct de vedere anatomic)
3, Clinica medicalS
-
in general,
5colile
medicale aveau orientare hipocraticS, marii clinicieni ai epocii, Th'
j,rdenham
si H. Boerhave, urrnirind aceeagi linie in activitatea
curentS.Doctorii credeau inci in teoria
umorali, conform careia existau
patru tipuri de bolnavi, ca temperament 9i
constitulie. Metodele terapeutice
,tiicate in spitale
ivenesec!ii,
purgative, vomitive, cataplasme, tincturi etc.) nu difereau
prea mult de cele din
'iredicina popularS, insa lipseau cu desavArsire supersti!ia
5i
magia'
.
Theodor Svdenham
(1624-1689)
-
supranumil" noul Hipocrote"
pentru cJ era un clinician de exceptte'
.
jus
aportulatat la cunoagterea;i tratarea bolilor, cat
9i
in probleme de epidemiologre.
-
A descris si a individualizat numeroase boli
(unele necunoscule
pina la el
-
coreeo, scorlatino)'
,isistSnd asupra tabloulul clinic al fiecSreia - s-als,
boli convulsivante
(epilepsia, ostrTul' tuseo convulsivd), boii
:slhice
(isteria, mania, sindramul apotic
-
"spleen")
-
increzdtor in terapeutica hipocratici, afirma ci remediul, ca si cauza bolilor' se afla in natura -
a descris
i:comanda exercitiile f izice in trqtomentu! tuberculozei
efectele acestuia -
folo.sea tinctura de opiu (Paracelsus
care-i purta numele:
" Loudonum liquidum Svdenhonti"
-
in domeniul epidemioloeiei 5i-a
adus aportul
prin
fzbrele eruptive ole copildriei
(printre care si rujeola)
;i
sl:rdii anatomice au contribuit la dezvoltarea acestei discipline,
a altcr structuri:
si canalul excretor
st a extins folasireo oprului in clinicd' preciz6nd clar
utilizase tinctura de opiu ca analgezic) intr-o solutie
descrierea
exactd a unor boli infecto-contagioase -
prin indicatia de a dispersa
populatia pe
camp la
a oa ritia ctumel.
.
Herman Boerhave
(1668-1738)
f losof, chimist, botanist). Actrva La
-
cel mai mare clinician
si
profesor din Europa
5coala MedicalS din Levda
(Lei;er'. lj'il: de
in acea perioada (era si
Jos) unde se dezvoltase
40
iatrochimia,insdelincercasirea|izezeo(iatrochimiesi
iatromecanicii),
fard
a se rdsa totu'i
infruentat
de specuraliire
teoretice.
-
Folosea
achizitiile
practice
ale iatrochimiei
(analiza
chimicd
a sputei,
a urinei)
5i
iatromecanicii
(termometrul,m5surareapulsuluis.a.),darinsistaasupra@
-
A contribuit
la imbopitirpr rr,^^^r,_, ,
ntelor
n descrierea
edemelor
a ulcerotiilor
tuberculoose,
a
"""
:y
-o
urcerotiitor
tuberc
'1"c, vr
f l expncatl
originale,
rationale
privind
Onqtneo tnflamat
(in
bolile
febrile
a sesizat
importanfa
urrnjririi
evoluf
iei pulsului).
Iunii dintre
elevii tui ou devenit
renumiti t
G. von
swieten.
care a
fostfondotorur
primei
scori
medjcore
vieneze
si o morelui
spital'din
viena'
A' von
Holler
- fiziolog remorcobir
(o
studiat
respirafio,
digestio,
circurorio
sdngelui)'
s-o ocupot
5i
de istorio
medicinei
(botanicd,
ctnatomie,
chirurgie)
si a ajuns profesor
de crinico
medicqld
lq Facultateo
de Medicind
din GottingenJ.
^m,.^j:":"],.-:::'.'*',aluatamploareinT5riledeJosgiinGermaniameridionaj5
r
rnaugurati
in 1575,
a atins dezvoltarea
maximi
in sec. XVli
-
s-au inregistrat proRrese
in domeniul
a
im) dintre
acizi
si baze
in
;; ;;;
,,"ffi_
organismului),
ca atare sc fnlnco.,, ,*^ri^-
- -t
Jvv
P
organismurui),
ca atare
se foroseau
medicamente
care
combdteau
aceste
excese.
--
Alti clinicieni
de marc5
din Leyda(in
afard
de Boerhavei
:
'
svlvius (r'614-1672)
-
profesor
de anatomie
,
a contribuit
ra cunoa5terea
g*rardg.t_ggrebrarc
-
a introdus
sistematic
lectiile
clinice
{practica la patur
bolnavului);
a studiat
sariva,
bila,
sucur pancreatic
(din punct
de vedere
chimic)
_areCornand.,descoperindastfeI,,tuberculii,,caleziuni
elementare
ale ftizigi(a
identificat
si natura
tubercuroasi
a scrofurozei
=
tubercurozi
ganglionari)
-
a explicat
aparitia
bolilor prin prisma
iatrochimiei
asffer
inc6t
%
sau acide
itincturi' extracte'
sJruri volatile
sau uleioase,
antimoniu)
in functie
de dezechiribrul
acido_bazic
constatat.
'
R' de Graaf
-
profesor
de anatomie'
a studiat
apa.atui
Eenitar feminin
-
a descris
ovura!ia,
funcliile trompei
uterine'
uterui
5i
foliculul
ovarian,
fiind
de accord cu Harvey
cd tot ce e viu provine
din ou.
[in
cadrul
clinicii
medicole
sefoloseau
termometrizorec
ziinici.
Ere:um
si orte
metode porocrinice/.
-
Scoala
Medicald
din Levda (Leinden _
Tdrile
de Jos)
41
I
I
l-
I
I
I
I
I
I
I
I
I plange, se gSseau calcule matematice pentru determinarea fofiei musculare.
I
I
I
I
I
I
l
I
I
t
5.latfOmecanica
-
inten=
=:. -:
'"',,
ta^,,ev linfluentat de filosofia materialist-mecanicist5 a lui R
Descartes). a fost dezvoltat; 0: :'::.: .:
=-
.se.11@
J_qn!q!e
i15a- -a:a -:-:'::!:
la Padova, a fdcut cercetdri cantitative sistematice (40
de ani), folosind un caniar
p:ir:--
=
;'=:-ra
iorecis.
matematic) gi a controla schimburile organice (a
stat aproape tot timpul pe rar,::-,
:.
iescoperit astfel
perspiratia respiratorie si importanla
mentinerii greut;tii uniforme pnii-u ;si:,.rrarea sinititii.
-in
urma studiului intreprins a scris'Desore stotica onimolelor" (1614), in care se vorbeste pentru
prima dati despre bilantul energetic al organismului
-n
propus ca instrumente de cercetare
paraclinici: termometrul(inventatimpreuni cu G. Galilei)
pentru utilizarea zilnicd
5i
pulsil-oqiul (inventat de el), care mdsura pulsul.
.
Alfonso Borelli (1608-1679) (se ocupa si cu matematica, a fost elevul lui Galilei)
-
Considera functiile organ ismului (respiratia, circulalia, miscarea) determinate
-
Anatomia si fiziologia muschilor se explica prin migcarea pSrghiilor
{oasele),
funiilor (mutchii).
-
A elaborat un adevarat tratat de biomecanicd: "DesDre miscoreo lo onimole"
i^
---^
^^
t4^-:
lll Lorc,
PE
ldllSq
t:l
lohonn Boptist van Helmont o
fost
un nsturolist, adept atat ol iotrochimiei (explico procesele
functionole
srin reoclii chimice, dirijote de
fermenfi,
iar pulsul si respirolia repartizou cdlduro provenitd din
Jermentqtie;
o
oescoperit acidut clorhidric in sucul gostric), cdt si ol iqtromeconicii (aplico principiile biologiei contitotive in
s . tdiile sole, ostJel incdt a mdsurat pentru prima datd densitoteo urinii)-
.'-l
in sec. XVll, oomenii de
5tiinlo
(bdrboti si
femei)
proveneou din rdndurile sristocratiei si burgheziei in
,tormare.
Aporilia
femeilor
de stiintd (sovontelor), c.are ersu incurojate so studieze botonica, entomologio,
cstronomia (se inventoserd microscopul si telescopul), o coincis cu inceputul controversei despre educotio
.inerelor, care o continuat timp de oproope 200 de ani.
:tl Femeile, excluse din invdtdmantul medicol superior, se ocupou de
proctica vindecdtoore,
fie
cd oveau
iicen[o sau nu, dar numdrul lor ero moi micin comporalie cu cel ol bdrbotiior Desi moo5ele detinesu un statut
eporte (se orgonizau in corporatii proprii sou
fdceou
porte din breosla chirurgilor), spre sfdrsitul sec. XVll ou
iast
ooroope inlocuite de medici bdrbofi, moi olesin mediul urbsn'
rlp leoi nrrr mer:nirp
care actionau asupra
42
[t]
Medicina cosnicd ero lorg rdspdndito in toatd Europo, moi ales cd in urmo reformei protestante
s-ou
desfiinfot schiturile de maici si
femeile
nu mai oveou nicio posibilitote
de occes lo medicino cultd (moreo
moioritote a manuscriselor din mdndstiri o
fost
trimisd universitalilor).
Cunostintele medicole cdpdtate in
familie
le-au
folosit
tinerelor si dupd ce unele dintre ele au emigrot in America sau Conado.
[tJ
Docd in Americo
Scolile
medicqle si spitolele s-au infiintot de-obia in sec. XVill, in Canqda primele
spitale
sunt semnalote incd din sec' XVlt' lnitiol, oceste oSezaminte aveau scopuri multiple: coritobite, retigioose,
fiind
in general
fondote de calugdritele aportinond cliverselor ordine reljgioase.
pe
16ngd i'ngrijirea sdrocilor si
bolnovilor, se proctico
intens prozelitismul printre
indigeni.
It]in
mare parte, nici spitolele din Europo nn erou cu mult moi evoluote. E adevdrat cd svequ medici
5i
chirurgi
cu studii superioore
5i
mooSe sbsolvente ole pcolilor
de speciolitote, dar ingrijireo bolnovitor reveneo surorilor
din diverse ordine religioose' cdci Biserica se ocupa in continuore de orgonizareo sistemului mecJicol. in
capitolele importante se construiserd spitole mori (Pctris, vieno s.o.), core incd moi aveou infirmerii destinate
od apostirii n o pd stuitilor so rtii.
Bibliogafie
-
Knight, K.
-
17-th century AD
(hftp://findartic
le.corn/p/ar1ic ies/ini_nr -2386 is*2_l l3lai_9510: 63g)
-Brunton,
D The Making of Modern Medicine
Medical practitioners
(hl1p.l/open2.
net/then akingofi'ode.'r'ed icire/rned rcalpr-actitioners.htrr
I)
-
ltttp:llwwu'^thccatlad
ianerr cyclopedia.com/index.cfrr
?PgNnr:TCE&pararns:A
I A RTAO0I I
-{90
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
T
I
I
SECOLUL
al XVlll-lea
':j
sec. xvltt, al "luminilor", "ratic'; :': :. .=': .: citntr-un ovdnt
5tiinlific
deosebit' influenlatin mod vadit
:e
filosofia
iluministd
(J.J. Roussecr., '.
c:r
'. : : si r'oteriolistd, religio nemaiov6nd niciun cuv1nt de spus in
;cest domeniu. societateo s-o mooeri)zci : ::iortrd ciebututui
revolufiei industriale in Europa vesticd)' ior
:;;t-ghezia
5i-o
intdrit poziliite, datorito cresie::; :''t'e'ri econon'trce'
-
Medicina sec. XVIII a beneficiat de descoperiri e stlintifice
(electricitatea, magnetismul),
reugind astfel sa
::monstreze
excitabilitatea
muscularS si sens b' lriarea nervoasd Deoarece iatrochimia ;i
iatromecanica
rru
-:i
erau suticiente pentru a explica modul de apa'it e si de manifestare al bolilor, s-au folosit ca puncte de
:i:care noile descoperiri
pentru fundamentarea
unor teorii medicale
(speculalii teoretice' neverificate
prin
:,rerimentare)
sau sisteme medicale speculative, aparute in prima
jumState a secolului:
1. sistemul
dinamismului
oreanic -
fundamentat de Friederich Hoffman
(profesor la Facultatea de
.i:dicinJ din Halle), care a pornit de la teoria iritabilitdlii fibrelor
(a lui Francis Glisson) si a concluzionat c'
.:,rea de sdndtote rezulta dintr-un tonus muscular optim, iar boalo apare prin hipotonie sau hipertonie'
-
ca urmare-a acestei teorii, el folosea substante
medicamentoase
active, care scSdeau sau cresteau
:--usul muscular
(de exemplu
- amestec de alcoolSi eter, cunoscut sub numele de licooreo Hoffmsn)
-
era de
parere ci hipotonia/atonia
si hipeftonia sau spasmul sunt
provocate de factori externi
(miasme'
, _:stante toxice, factori meteorologici)
care actioneazi asupra organismului
prin intermediul sistemului
=
-,.,cs (care, la rSndul lui, determind tonusul muscular)
-
a cercetat compozitia chimicJ a apelor minerale si le a recomandat
gtiinlific in medicind
Z.Teoria animisti -
aparline
lui G. stahl, care afirma ci sufletul senzitiv
(imaterial, "anima") diriieazi
::te functiile organismului,
in primul rand prin intermecJiul sistemului
vascuiar; sdndtotea
e asigurata de
--
tatea {echilibrul)
tunctionald a organismului,
pe cind boolo reprezintS
activitatea sufletulul
("animei")' care
.i-
je
si restabileasca echilibrul
prin mecanisme
proprii (febra, accelerarea
pulsului, hemoragii spontane) -
se
-e:omanda
o atitudine expectativi
a meclicului
(ca pe vremea lui Hipocrate), considerdndu-se
cb nu trebuie
-
nbalrrte astfel de simptome
si semne'
3.Teoria
nervisti -
promovati de medicii englezi w' cullen 9i
J' Brown' care se bazeaza tot pe teoria
riiabilititii
(ca
5i
Hoffman), inslstancl
asupra importantei sistemului
nervos in geneza bolilor; sanotates
'rseamnS
o excitabilitate
medie a sistemului nervos, in condiJiile
unor stimulj adecvali
(externi si interni);
:fectarea sistemului
nervos
prin stimuli
prea slabi sau
prea puternici determin5
aparitia bolilor atonice sou
3 cosmodtce.
^4
[t]w' Cullen o
fost considerat
"pdrintele
neuropo
,,,
pentru
cd,,forfo
nervoosd,,ero
consideratd
principiu|debazda|viefii,ostfelincdtsisustine
"tonusul"
normol
al pdrlilor
solide ole organismului.
4'Teoria
vitafistS
-
a apdrut la facultatea
de Medicini
din Montepeilier
si a ajuns sa fie susfinuti
de
majoritatea
clinicienilor
dln zond' influen!5ndu-i
si pe
cei din
paris.
Vitalismur,
statuat
de medicur
p.J.
Barthez.
afirma ca in organism
existi o "fortd
vitatd" (diferitd
de sufret si care nu respectd
regire fizico-chimice)
ce
constituie
esenta vietii' fiind prezentd
in toate orqanele.
atat prin
functii specifice (ciclur
menstruar),
cJt si
nespecifice (sensibiritatea,
excitabiritatea
si contractibilitatea),
Deci
{r'!_rnub___e!co,a
sdndtateq,
dezechilibrul
ei determindnd
boolq.
[Orgonismul e privit
ca un intreg,
io,
mentinereo
sdnotdtii
si combotereo
boliil.
5.Materiali
ismul
mecanici
'''qrst
tarrstrlut
mecanlclst
-
se bazea zd pe filosofia
materiarist-me.canicistd,
conform
cireia
elaborat in 1,747 lucrarea
,,Omul
masind,,.
ri; ?n sprijinul
acestei teorii, filosoful
La Mettrie a
secretle a creierului)
au fost sus!inute gi de P' cabanis.
care a scris o rucrare cu acest subiect.
irii (considerata
o
ftl
Sistemele (teoriile)
medicole
clmintite
ou continuot
disputo intre umoraristi
si
soridiSti, intre odeptii
forlei
vindecotoore
o noturii ("physis"-ul
hipocrotic)
si "interventionisti"
(care
combdteou prompt
simptomele
si
semnele
bolii).
-
spre sfdrsitul
sec' XVlll' ca o reactie fati de materialism
si rationalism,
s-au constituit
doctrinele
si
curentele
medicale
heterodoxe (paralele
fald de medicrna
stiintifici;
astdzi se numesc
comprementare).
in
afarJ de homeopatie
si mesmerism,
care se foiosesc
intr-o fornri
sau arta si in perioada
contempora.j,
celelalte teorii (frenologia,
fiziognomia
s,a.) n-au supravietuit
decdt in istoria
medicinei.
-Homeopatia
modernS (terapia
bazata pe principiul
similitudinii
a fost folositi
si de Hipocrate,
Paracelsus)
a fost fondata de catre medical german
samuel
Hahnemann
(L755-1g43).
Acesta
a realizat
numeroase
experiente (autoexperimente
cu substanfe
in diferite dilutii)
si a acumujat
cunosrrnte
medicale
in
cdlStoriile prin
Europa (a ajuns
5l
la 5ibiu, ca medic al conrerur Bruckenthar,
rudnd conracr
sr cu medicina
noastrd popurard)'
Rezurtatur
cercetSrilor
comprexe
le-a publrcat
in tratatur
,,orqonon,,(17gg_17g6),
in care
sunt enunfate si
principiile
homeopatiei:
- similitudineo (,,5imilia
similibus
curantur,,) _
remediil=
srmptomelor pe care le-ar provoca
la omul sanatos
daci n_a:
zice: "cui pe cuise scoate,,)
hcmeopatice
se administeaza
in cazuj
fr Ji;:.rate (in medicina
noastra populara
se
4t
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
t
r|
I|
I
I
I
I
T
*
ditutiile infinitezimc.e -
:
-=-=:
:-...:-::r de administrat
(ini!ial se ob!ine un extras in alcool
-tincturi
care se dilueazd cu ap5, a:..
--
-' ,'
"
-.'.
'anan doze extreme de mici in produsulfinal
-
dinamizoreo solutiiior
-:-::::.:
-
:: :ctine prin agitarea soluliilor
preparate (inainte de a fi
fmpregnate
pe mrci globule := .-:--= :.':..-) a le transmite energie si pentru a se imprima amprenta
(informatia) substanter pe rrcr:.!':
=
-=
z:i iaceasta are capacitatea de a-si orienta structura stereo-
chimic, in functie de substania di::1.' a:-
-
individualizoreo trotomentulu: -'....r.
pacient este unic (Hipocrate spunea:
"Nu exist5 boli, ci
bolnavi"),
pentru cJ simptomeie s sen-ele unei boli nu sunt aceleagi la bolnavi diferiti, ca urmare
remediile se administreazi in funcrie oe tabloul clinic evidentiat
{se
consideri organismul un intreg
integrat in mediul inconjurator).
-
Mesmerismul si-a luat numele de a fondatorul s5u, F.A. Mesmer, care in 1778 a enuntat teoria
,'moqnetismului
onimol". Acesta este un fluid specific lumii rrii, care genereazd influxuri armonizatoare sau
dizarmonice, influen!6nd organismul
prin intermediul sistemului nervos. Mesmer afirma cd poate emite prin
pase energie vitalS, cu ajutorul cireia vindecd bolnavul. Pentru cJ unii pacienli
"rispundeau" la un astfel de
"tratament", s-a considerat ca Mesmer este
precursorul psihoterapiei moderne'
-
Nu
putem
spuna insd despre medicina sec. XVlll cJ a fost dominati de speculalii teoretice si doctrine
heterodoxe, ci de un spirit stiintific rational. Pasul hotiritor in iegirea medicinei din impasul in care au
condus-o secole intregi de teorii negtiin!ifice a fost ficut de medicul italian Giovanni Battista Moreasni (1682-
1771),
p6rintele anatomo-patologiei
moderne si intemeietorul metodei anatomo-clinice in practica
med ica 15.
-
G.B. Moreaeni, profesor de anatomie si clrnici medicalS la Padova, a publicat in 1761 lucrarea
"Despre
sediul si couzo bolilor descoperite
pe cole onqtomicd", in care
-
pentru prima dat5 coreleazi observatia clinici cu disectia anatomici
(pani atunci se intelegea prin
a natomo-patologie studierea anomaliilor congenitale)
-
demonstreazi regular'rtated_Iq!a.Lig!-! ZAlg
dintre leziunea anatomici
(gisiti la necropsie)si simptomele
si semnele unei boli
-
fundamenteazS stiintific
principiul specificititii iformulat
anterior de Th'
Sydenham), care afirmd ci fiecJrei boliii corespunde Ia nivel de organ o modificare anatomici bine definita
-
structureaza materialul lucrarii dupi localizarea
(zonal5, regionalS) bolilor, apartenenta la boli
chirursicale sau boli ale intreeului oreanism
(sistemice)
-
a descris corect din
punct de vedere anatomic urechea medie.si interna, laringele' structura plSmdnilor,
sistemu lui
muschii esogafului, ciile biliare, tesutul adipos. Printre leziunile anatomo-patologice ale
40
nervos' mentionate
in tratat, s-au numirat
meningita tuberculoasi,
abcesul cerebral,
hemoraeia
si
arterioscleroza
cerebra la.
-
Descoperirea percutiei
toracelui' ca mijloc de investigatie clinici, ii apartine medicului
austriac
t
AuenbruPRer (1722-1809),
care a publicat
lucrarea
{82
paginil despre percutie
in 1.761,, la Viena. Metoda
propusjdee|,princare(sedecelasonoritateasaumatitateasunetu|ui
timpanic al toracelui), nu a avut impactul
scontat in 16ndul clinicienilor
contemporani.
[t]
Revolutio din Franlo (1789)
o avut ce urmare, printre
oltele, reforma invqtdmdntului
medical
5i
incepereo
modernizarii
spitalelor'
Aso a luat nostere mareo scoold clinicd
froncezd, ai cdrei reprezentonti
ou continuot
si
in secolul urmdtor (atdturi
de
Scoolo
germand)
sd influenteze
teoris
5i
proctico
medicslo europeond.
in 129J.,
Conventio Revolutiei a dot un decret prin
core medicul
5i
chirurgul beneficiou
de acelssi stotut saciol si
profesionol'
urmdnd aceeasi scoold medicald
-
Facultoteo
cle Medicind
si Chirurgie -
5i
aveou ocelosi titlu:
doctc;r in medicind si chirurgie, lucrdnd in oceteoSi spitqle.
[tJin
Rusio, de lo infiintoreo primei
scoli medicole (1707),
intr-un spital militor din Mascovo, studentii
se
pregdteou pentru
medicind si chirurgie deopotriva. in 179g, in afctrd de Focultoteo
de Medicino de lo
Universitoteo
din Moscovo, au luot
fiinto
inco doud institutii cte invdtdm6nt
medicol (ocodemii
medico-
chirurgicole)
in Moscova si
pete
rsburg.
-
Marea scoali clinicE francezi
-
a avut meritul de a introduce in practica
zilnica toate noile metode de
tnvestigatie
a pacientilor
si, datorit5 gandirii
stiintifice, moderne, reprezentantii
ei au reusit sa aduca la lumina
cunostinte
esentiale despre clinica si terapeutica unor boli.
'
J'N' corvisart (1755-1'821)
-
profesor
de clinicd medicali (a fost primul
medic al lui Napoleon in 1BO2), a
descoperit, a tradus si a comentat (pe larg, in 250 pagini)
,
publicand_
o in 1808' Deia in 1806 ii apdruse "Trotst
asupro bolilor cie inimd", in care expunea pentru prima
data
principiile
metodei anatomo-clinice.
Recomanda folosirea in clinica a examenului
obiectiv al bolnavului, in care
includea percutia
si utiliza pe iarg metoda anatomo-clinicd
'
M'F' Xavier Bichat (r771-1902)
-
a pus bazere historoeiei moderne prin
crasifqce__:t_ds$!qeg
tesuturilor organ ismului
-
a descris
-
3 coteqorii de membrone
-
mucoase, seroase. iibroase
-21
de tesuturi care formeazd sisteme tisulore i,:c cept anatomo-functional)
*
a clasificat
- fesuturile, organele, aparateie
_
pe
W
-
a gxplicat
-
aparitia bolilor de sistem prin ubicuitatea
tesL,tu'i rr in diverse organe (tesuturi
de acelasi
felin organe diferite)
-_q_ryU_rel in
-1800_-
"Trgtat
despre membrane,,
4l
:l
I
I
I
I
I
I
I
I
l
I
l
I
I
I
t
t
I
I
I
-180i -'
;.'i :
- --
::'='J : cDlicota lo fizioloqie si medicind"
-
a demonstrat cd pp;
; :'-
,;, .:;z; lo nivelul tesuturilor (a ficut legdtura intre procesele
morfopatologice5i starea.-.:.. :'=:3--jndastfel descoperirileepocaledatoratediscipolului sdu
.
T.H. Latinnec (178I-1,826)
-
i:t:r: :i:
-.-i
anatomo-patologiei microscopice
{la
nivel de tesut, spre
deosebire de anatomo-patologia lui l.':i-g::- .
-,:=
descria aspectul macroscopic alorganelor).
-
elev al renumililor X.-Bichat si l.N. Ccriisart, a des:his cursul oficial de anatomo-patologie la Paris, in 1803
-
pe 16ngd
percutie gi metoda anatomo-llinrca, pe care le folosea in practica zilnicS, a inventat si metoda
auscuftatiei mediate cu ajutorul stetoscopului iconfectionat de el ln L816, initial din h6rtie, apoi din lemn).
A publicat in 1819 (la Paris)
-
"Trqtot osuprc ouscultotiei mediate", considerat de iatroistorici actul de
nastere al medicinei moderne.
-
rezultatul cercetirilor anatomo-patologice, desfasurate intr-o perioadi de peste 10 ani, s-a concretizat in
1816, anul apariliei "Trototului de ana.tomo-patoloqie"
-
a creat clinica gi patologia moderni a bolilor
pulmonare (cadrul nosologic), devenite clasice cu timpul.
Astfel
-
a descris corect clinic si anatomo-patologic bronsiectozia,
pneumotoroxul,
aanqrena
pulmonard,
e mfize m ul,
ple u rezi i le, ostmu I,
pneu
mon ii le
-a
pus bazele ftizioloeiej moderne, prin crearea unitdtii nosologice a diverselor forrne lezionale:i
localiziri ale tuberculozei (a specificat cum se obline diagnosticul precoce al bolii prin percutie si
auscultatie)
-
a descris ciroza atroficd a ficatului (se nume;te Lai:nnec) descoperitJ in timp ce studia un caz de pleurezre
,+l Dpnis Dirlcrot si leon Le Rond d'Alombert ou publicoi "Enciclopedia srtelor, stiintelor si meseriilar" (o doua
-,Lmdtote
o sec. XVtll), in core ou reolizot o sintezd a intregii stiinle contemporone, medicino
fiind
bine
'eprezentotd (anotomia potologico constituio un copitol distinct).
-
in sec. XVlll a avut loc procesulde scindare
pe ramuri a medicinei gi au aparut discipline noi
-
embriologia,
lediatria, psihiatria s.a.. Fondatorul embriologiei stiintifice a fost Friederich Wolff, care a elaborate teoria
epigenezei
-
conform acestei teorii, organele fJtului se dezvolti din foite germlnative.
izl Problems bolilor infecto-contagioose persisto in Europa sec. XVlll
-
s-aLt semnolot epidemii de
febro
tifaida,
tifos exontematic, difterie, holero, molorie, ciumd si voriolo. Door pentru aceosto din urmo se cunofteo metodo
te combqtere specit'ica, oclico voriottzcreo. Desi se
foloseo
din AntichiLote, vqriolizorea se pdstrose door in
,.tnele
zone si se reqlizo de cotre persoone
fdro
pregotrre medicolo. Din Orientul Apropiot, metoda empiricd s-o
tropogotin Europo lo inceputul secoiului, odusq de medici (unul dintre ei o
fost
locob Pilorino) sau de persoane
oorliculore
(Lody Mory Montogu,t.
acestio
ou incercot sd extindd voriolizoreo lo majoritatea populofiei, dor
:',,dhcl in vedere numeroosele occicer,:e oearute, s-o renuntot treptut lo jctos'rec ei
4B
-
ln 1798 medicul engrez Edra/ardJenner
(r74g-1,g23)a
anuniai ces:cperirea yeegllctgl3l!rygrig]&
(pentru
prima
dati se folosea un procedeu
stiiniific de combatere a boliior in;e,-16,-.on,agioase).
-
DeSi medicina facuse progrese
mari in Europa lluminismului,
igiena publicS gi urbanisrnul
incd ldsau de
dorit. in tirile puternic
industrializate,
au inceput sd se ia
!!?:UIi
de protectia
munc
Medicul german
J.P. Frank (174s-rg21,)
a fost considerat
intemeietnrrrr ioi .",
",
,r,='rsr ua spectailfafe
medicafi
si al
medicinei sociafe. A publicat
in 17g0 tratatul
,,sistemul
unei politrt
ssnitore complete,,,
carecuprinde
toate
domenijle igienei si toate aspectele
medico-sociale
ale omului din intreaga viati. Autorul
accentua importanta
profilaxiei
medicale (adici
mdsurile luate de citre medic) si a celei "de
stat" (misurile
luate de autoritdti).
[tJ
Conform cercetdtorilor
cantemporoni,
mi5coreo
feministd o debutot in sec. XVlll, primut
vol (etopa)
fiind
'perioada
in care
femeile au luptot pentru
drepturi tegore (educolie,
vot), incercdncl
in general
sq schimbe
perceptio
5i
atitudinea societdtii
fotd
de inferioritotea
,'sexului ,,slob,,.
[t]
societdlile
Stiintifice s-au infiinyat
in Europa vestico incep6nd
cu sec. XVlll.
pentru
co
femeile nu e[ou
aCCeptate,olqndezeles-auhotdrdt,in1785,sdfondeze(primodeqcestfel
din lume), la Middleburg.
It]
Doca in Anglio si Fronlo emoncipareo
femeilor era vizibild in soloonele inqltei societdti, unde
femeile moi
mult sou mai putin ovizote discutau subiecte
filosofice, culturole, stiintifice lo ordinea zilei, in olte tdri europene
femeile
chior se implicouin
stiintd,
fdcdnd
descoperiri importonte
sou procticdnd
medicino.
-
Prima femeie care a oblinut un doctorat in medicind (1,7s4)
de la o universitate germand
iHalle) a fost
(1715-1"762).
Ea n-a fost o exceptie,
avdnd in vedere ci in ltalia se
pdstrase
tradilia educaliei universitare
a femeilor.
Astfel, la Bologna au absolvit
medicina
ltgl]g_qEjlclgnlre,
in 1799' Anna Morandi
Manzolini si Laura Maria caterina Bassi. Laura Bassi a fost profesoara
de anatomie
doi
ant' apoi de filosofie si timp de 28 de ani a predat (la domiciliu) cursuri de fizicd newtoniani.
in 1745a devenit
-""'" '""'E's
ttrqrrluru dr Acd(remlel 6enedlctine.
A doua femeie metnbru al renumitei academii
afost Morio
Dolle Donne (in 1829, cind era profesoard
de obstetrici ia Bologna).
Anna Manzolini
a ocupat catedra de
anatomie (de la universitatea
absolvitd)
ca lector, apoi ca profesor (din 1755). s,a remarcat in toata Europa
datoritd modelelor anatomice de ceara, confectionate
cu atata acuratete,
incat au constiturt
arhetipuri
Dentru
studiile anatomice pAnd in zilele noastre.
Bibliografie
-
V. Bologa
-
op. cit.
-Mirski,M.B.-"Hospital Schoots
in Russia in
hftp://ishm2006.
h u/scientifi ciabstraci
r I:
F'-
i
-)-.
.
-
i
-
http://cn.wikipedia.cre,rvik j,;u,omen
ut rne,:.j:n:
the 1g
th
Ce ntu
ry"
I
I
I
I
I
I
t
I
I
t
I
SECOLUL al XIX-lea
[t]
Revolulio
franceza,
dezvoltcre:
=:.'.-'
demograficd,
probleme de sanstote
pt3'
:'
:i : stotelor industriolizote
(core cs condus lo urbonizore, cre5tere
s, scorireo numdrului de boti profesionole), revoluyiile din 1848,
pierdereo influenlei Bisericii in conciucerec stcteior ou reprezentot t'octorii
determinonti
in modernizoreo
societdfii sec. XIX in vestul Europei
itl Revolutio industr'iold, inceputo in sec XViit in lumea vesticd, o continuot in sec. XlX, determindnd o ropido
dezvoltore economico
5i
impticit lovorizoreo
desco;terrrtlor stiintifice. S-ou reolizo-t progrese mari si in domeniul
medicinei (cunooStereo si trotsreo multor boli), ior chirurgio o cdpdtot statut de disciplind stiinlifica'
It]
printre
mapte cuceriri
5tiinliflce
ore sec. xlX se numdrd si teorio evolufionistd s nsturolistului Charies
Dorwin
(1809-1882), expusd in lucrareo
"Despre oriqinea speciilor"
(1859)' in urmo cdreis o rendscut interesul
pentru cercetore
(moi ales onatomie comporatd si
Jiziologie)'
O altd descoperire importontd o
fost
ceo o
biologului oustrioc Greaor Johann Mende!
(1822-1884), sle cdrui legi in tronsrnitereo coracterelor ereditore ou
ous bazele
genetlcii. Lucroreo so "Experimente despre hibridizoreo
plontelor" (1866) n's ovut impoctul scontat
in lumeo stiintificd decdt ls inceputul sec' XX'
-
Dreptul la sinitate a fost unui dintre
"drepturile omului" pretins de lucritori in timpul Revolutiei franceze
-
cje aceea revolutia medicali a sec. XIX a inceput in Franla' Din marea scoalS de clinic5 medicalS francezS mal
;iceau parte urmitorii medici;
-F.J.V.Broussaisl!772-t838)-chirurgmilitar,apo-iprofesordepatologiegeneral5iaParis'asustinut
teoria conform careia existd o interdepenclentJ
fizioloeici intle diverse organe' bolile avand la bazi procesul
de iritabilitate
intestinala
(transmisi prin intermediuls6ngeluiin
intregul organism) -ca
urmare, recomarrda
un tratament drastic,
prin sAngerare
(lipitori etc')'
-
p.F.
Bretonneau
(L77g-Ig62)
-
clinician renumit in domeniul bolilor epidemice, s-a ocupat in mod
special de anatomo-patologia
acestora -
a descris corect din punct de vedere anatomo-clinic
(intr-un tratat
apdrut in 1g25) febro
tifoido
(cu ganglionii limfatici abdominali
inflamati) si drfterio
(cu falsele membrane
caracteristice),
subllnilnd faptul ci existi leziuni specifice in aceste boli
{si
in altele) si avansAnd ipoteza
specificitdtii
cauzale in bolile contaeioase'
-
J,B Bouillaud
(1796-1881) -
adept
5i
continuator al metodei anatomo-cllnice'
s-a remarcat prrntr-un
talent deosebit clinic si didactic
(profesor apreciat), contribuind
Ia imbcgStrr-ea
cunostintelor medicale in
neurolosie
(in 1825 a locaiizat centrul limbaiului)sicardioloeie
(in 1835 a afirmat ca maioritatea cardiopatillor
va I v u I a re s tt n t d e o!E-!!9-I9-U-m.!15:-?.1-r
rl
ril
I
-
Metoda experimentali fusese aplicati in studiile de fiziologie inc5 din sec. XVll, insd de-abia medicul
francez claude Bernard (1813-1878)
a reu5it sa impund aceastJ metodi de cercetare stiintifici in medicina,
fapt pentru
care e considerat fondatorul medicinei exoerimentale
[t]
Cdtiva dintre prccursorii
dr.
gernqrd
au
t'ost:
.
J.p. Mijller
_
a enunlot '
conform careio orice organ de
simt raspunde prin senzotie proprie (determinotd
de energio specificd), indiferent de excitont si de locul de
o pl icore o excitontu I u i.
'
L.F. Helmhortz
-
o inregistrot qrofic
controctiire muscurore
-o
studiat probleme
de acusticd si opticd aplicote lafiziologia orgonelor de simt
'
F' Mqaendie
-
s-a ocupot de fizioloqiq aporotului cardio-vascular si a diqestiei
-
o prevdzut posibilitoteo
sintezei substontelor orqonice
-fondotorul
potoloqiei
experimentale (reproducerect
bolilor umdne la onimole)
-
Claude Bernard a publicat in 1863 tratatul
,'
,,,
care a
constituit actul de nastere al fizioloeiei moderne. in urma cercetirilorsistematice pe
anrmate
-
a descoperit
-
functiile glicoeenoliticd
si elicogenicd ale ficatului
-
rolul elrndulo, rrliurru, int"rtinulor, prn.r"arrlri
in dig"rti"
-a
stabilit relatia 5NC cu metabolismul
elucidic (originea centrala a glicozuriei
se aflj in ventriculul lV)
-
a demonstrat
-
existenta
Si rolul nervilor vasomotori in fiziologia organismului
-
a cercetat glandele
cu secretie interni. determin6ndu-le rolul in organism
-
fondatorul
endocrinologiei
-a
creatconceptual de homegstazie, afirm6nd ca mediul intern, care asigura continuitatea si echilibrul
funcliilor vitale, are a compozitie constantd
-
a efectuat studii de farmacolosie si toxicoloeie. relevand actiunea curarei (cu aplicatii in chirurgia
actuali), a stricninei gi a monoxidului de carbon
-
scoala-medicalS germani
I-a avut ca reprezentant de frunte pe Rudolf Virchow (1.g2r-1-ga2). profesor
de
anatomo-patologie la Wiirzburg si Berlin, el a insistat asupra folosirii microscopulLri in cercetarea proceselor
patologice (la necropsie), ajungdnd astfel la concluzia ci celula reprezintd elemental morfolosic din care este
alcituit intreeuf tesut viu. Teoria sa, expusi in lucrarea "Potolps\pjEugtg',
apirutj in 1g5g la Berlin, explica
aparitia bolilor prin modificiri la nivel celular. Lui Virchow ii apartine afirmatia "orice
celuli ia nastere din alti
celuli", care constituie piatra de temelie a medicinei moderne.'in urma numeroaselor studij efectuate
-
a descris arteritele, piqmentii
biliori. fibrina
-
a descoperit noi entitati nosologice
-
Ieucer iile, trornbozt. ?a^icitc
51
-
a atras atentia e.-:-. ,.=-: :
-;cerlrofiei qanRlionului supraclavicular in neoplasmul Pastro'
intestinal
-
a recomandat ca diasnos::cu, ie neoplasm si se pund dupJ cercetarea microscopicd a mici
fragmente de tesut
p':r;"
=:=
:-
---;
:, :ir tumora respectiva
[t]
Ctinicienii englezi ou contribu,:: i
-)-:-
:r:c c[Lnoestereo onotomo-clinicd o unor boli, core astdzi le
poortd numele
-Thomos
Addison c t.s-' :
^s'.i:,:;enio
glandelor suprorenale
-
Richord Briqht o ciiagnos:'::'-
^e,:',:c
'Jcuta
si cronicd
-
Thomas Hodqkin o cjesccse' ! :cncerl;l tesutului limfotics
-
Jomds Porkinson o stucra: Loi"e cc'n!c? ole sistemului nervos
-
Robert James Graves o oeltnit clinic htpertiroidia cu gusd si exoftolmie.
[l]
tntensificareo sctivitdlii de cercetore in aiverse comenii medicole 5i
chirurgicole o condus la individualizarea
unor discipline
(speciolitoli) distincte:
psihtorric, neurologio, endocrinologia,
pediotrio,
ftiziologia,
bolile
,; nfecto-contogioose
si ortopedio, oftalmologio, O RL, urologio'
-
Chirurgia a capdtat in sec. XIX aspect stiintific, deoarece pe lSngi metoda anatomo-clinici
(aplicata de
chirurgii englezi J.9i w. Hunter
5i
dezvoltati de c' Dupuytren), a mai beneficiat de doua descoperiri
-evolutionare:
anestezia
(care asigura confortul operator)
fi
combaterea infectiilor
post-operator-ij (cu ajutorul
E
antisePsiei si asePsiei)
r
t
-
Anestezia qgnerold
prin inhalotie a fost o descoperire a scolii americane de medicini:
.
Ig4Z
-
chirurgul Crawford Long din Jefferson
(statul Georgia) a operat o tumoreta latero-cervicala
folosindvoporideetercaanesteZic,darnuacomunicatreaIizareasa'
,
IB44- dentisul Horace Wells a incercat
protoxidul de ozot (gaz ilariant) pentru o extractie dentai-J'
ins5 exPerimental nu a reugit'
.1.g46 (16 octombrie) -
dentistul William Morton a propus eterul sulfuric drept anestezic, operatia
respectivi fiind realizatd la Boston de citre profesorul J.C. Warren. Demonstraiia a fost o reusita
rjsunjtoare
(pacientul nu a simtit durerea timp de aproape o ori), astfel incat metoda s-a extins rapid
in America gi Europa {se
folosea deja in nolembrie Ia Londra 5i
Paris, in decembrie la Moscova, iar in
martie 1.g47 afost utilizati la Spitalul Collea, de c5tre chirurgul-sef Risdorfer).
.
1847
-scotianulJ,
Simpson a introdus in practice anestezia cu clcroform
'
in 1884 Koller
t'oloseste
:":.?:
^stiratii
de cocainS
pe conjuncti';a, cpoi Holsted, Reclus si Schleich pun la
-ct
onestezio locaii
2'-'=
:.--:
=
-.-:liana
c reolizat-o Qttrnc'r:e
i: iE9i, ior in 7899 a
fost
utilizota
-i:r:c-p'i;
'n
c..,l. ;: '--:-
-=, -= -.-= -
a'. Ceiebrtl ct,tr"'r:
:':
:" : '::t" c
lolosit
narcozo cu eter si in
aa a,a ia :t :'--'
---
--- 1
-
"
-
:- ':-
-:-]cri a t:;
=' =
,.I
.,I
rl
I
.,1
.,r
I
I
1
I
I
T-
T.:
T:
I
T
I
-
A,ntisepsio (evitarea
complica!iilor septice, adici a infectiilor intraoperatorii)
-
precursorii
acestei
descoperiri au fost un american gi un maghiar, iar cel care a aplicat-o in clinica chirurgicala a fost un
scotian.
'L842 -
Oliver Holmes, specialist in obstetricS-ginecologie la Universitatea din Boston, a propus
spdlarea pe m6ini cu clorurd de var a persoanelor
care intrau in sec!ia clinici a maternititii, fapt care a
condus la sciderea mortalitdlii post-partum (dupa naStere), insa procedeul
nu s-a extins la alte clinici
'1847 -
lenaz Semmelweis. obstetrician la Viena, a studiat cauza febrei puerperale (apdrutd
la ljuze)
5i
a concluzionat c5 este o infectie a singelui, determinatJ de proteine dezagregate (studentii
si medicii
veneau din sala de disecfie direct in sala de nasteri), fapt pentru care a recomandat spdlarea pe
maini
cu clorurd de vor; rezultatul aplicdrii acestei metode (scaderea semnificativS a imbolnivirilor in sectia
clinicd a maternitdtii) l-a comunicat la Societatea de Medicina din Viena, crre a apreciat descoperirea;
procedeuls-a folosit ulteriorin toate secfiile chirurgicale din Viena (se spalau si sdlile de operatie)
'7867 -Joseph
Lister a pornit de la lucririle lui L. Pasteur (in care acesta se referea la fermentalie sl
putrefaclie
ca fiind procese produse de fiinle microscopice) gi a definit antisepsia ca_pe o.metodj
complexd de combatere a infectiilor operatorii (determinate
de fiintele amintite de
pasteur),
bazatd pe
folosirea
qcidului
fenic
(?n dilutie slab5, se pulveriza in sala de operafie, pe pansamente
si servea la
spalatul m6inilor chirurgilor)
-
metoda lui s-a impus in chirurgie.
-
Asepsiq (distrugerea microbilor preoperator) a fost idea lui L. Pasteur, care si-a prezentat lucrarea
,'Teorio
microbilor si aplicatiile sale lo medicind si chirurqie'^in fa!a Academiei de MedicinJ din
paris,
in 1g78. Cu
acest prilej, a expus parerea lui cu privire la ceea ce ar trebui si faci orice chirurg inainte de operatie:
instrumenteie, halatele, cdmpurile operatorii, pansamentele
trebuia fierte la 100"C (cel putin
30 de
minute), iar mainile se treceau prin flacdri de cateva ori.
-
Profesorul F. Terrier, care activa la Paris, a fundamentat metoda asepsiei si a introdus-o in clinica
chirurgicald curentd incep6nd cu 1880. intre L886-1892 a perfeclionat procedeul prin folosirea
pupineluJui
si autoclavului (aparate speciale pentru sterilizare). in curdnd, aceasti practicj
s-a extins in
toata Europa.
-
Chirurgul american W.S.Halsted, unul dintre cei care a pus la punct anestezia locala, a inventat in
1.884 mdnusile chirureicale (initial erau confecfionate din bumbac), ca rndsurd de asepsie.
-
Una dintre cele mai mari realizdri medicale ale sec. XIX a constituit-o teoria microbiand a bolilor infecto-
contasioase. Ea aparline atdt chimistului francez Louis Pasteur
11822-1895),
c6t si medicului german Robert
Koch (1843-L910), care au descoperit-o in mod independent. rmbii
sunt recunoscuti drept fondatori ai
microbioloeiei.
53
-
Louis Pasteur s-a ocupa: l:
apoi a demonstrat falsitatea :-:"
= ==-
=-,:
ei spontane (care afirma cd germenii apar spontan in procesele de
fermentalie;i putrefacfie). A:'=-:-=:'- ,::si scop cdteva experimente simple
[celebru
e cel prin core o dus
cotevo boloane de sticld cu buiion
,.:?:,-'i
:: :arne) in Munlii Pirinei; baloanele aveau gdtul indoit, insd aerul
puteo sd intre in ele, astfel incot iicnic: :,':'nentotl in urma cirora a dovedit ci microorganismele se afla in
atmosferd
5i
provoacJ fermentatie sau pu:-:j3;ti: in functie de specificitatea lor.
-A
studiat bolile contaeioase la animale si la oameni, avansdnd ipoteza cd acestea se datoreaza unor
microbi specifici, pe care a reusit si-i vizualizeze la microscop, si-i descrie si si-i foloseasca la
prepararea unor vaccinuri (impreuna c,r colaboratorii), demonstr6nd astfel veridicitatea ipotezei sale
-
1861
-
a descoperit
primul microb anaerob (Posteurellq ovium)
-
1878
-
a evidenfiat microbul holerei eiinilor 5i
I-a folosit in culturi pentru imunizare (primul vaccin
l-a utilizat in 1880)
-
I877-L88L
-
a dovedlt rolul bacilului carbunos
(antrax) in etiologia bolii gi a folosit vaccinul
anticirbunos preparat in 1881
-
1880-l-885
-
in colaborare cu medicul francez Emile Roux (care a creat vaccinul) s-a ocupat de
vaccinarea
preventivi in turbare, care a fost aplicatJ prima data Ia om in
!$l
-
I878
-
a apirut tratatul
"Teoria microbilor si oplicotiile sale in medicino si chirurqie" (co-autori J,
.loubert
Si
Ch. Ed. Chamberland), prin care s-au pus bazele bacteriologiei medicale ca stiint5.
-
1885
-
a formulat
postulatele privind
Specificitatea
bolilor infectioase, subliniind importanta
agresiviti!ii microorganismelor patogene in producerea bolii; a elaborat
primele
ipoteze asupra
patogenezei (mod de aparitie a bolii) in bolile contagioase, relevand rolul si modul de actiune a,
agentului patogen in funclie de poarla de intrare, distributie in organism, cai de eliminare si Ce
conta m in are.
-Robert
Koch, co-fondatorul bacteriologiei (prin sustinerea teoriei specificit;!ii bolilor infectioase), nu a avut
totusi incredere in posibilitatea atenuarir virulen!ei microbilor patogeni in scopul prepardrii vaccinurilor.
-
Contributiile lui la cunoasterea bolilor contagioase sunt urmitoarele:
-
a izolat bacilul
-
antraxului
-
1'817
-tuberculozei -
1882
(a preparat tuberculina, pe care o considera substant5 terapeutici)
-
a izolat-.y!ldslglholCriq
- 1883
-
a introdus noi melode de cultivare si izolare ale microbilor
pe medii solide
(agar-agar, cartof etc.) si a
pusin evidenti agentii patogeni prin colorati-i specifice
(H. Hoffman a introdus coloratia cu carmin si fuxind
ol
].1
;a
_54
in !875; P. Ehrlich
-
coloralia pentru
microbii ocido si olcoolo,rezistenti
-
in 18g2-g3; H.C. Graham a
recomandat coloralia dubld cu violet de
qentiond
si fuxind
_
in 1g92)
-
a elaborat (intre
1878-7884) "Postulatele (leqile)
lui Koch", care sunt valabile gi astdzi in stabilirea
etioloeiei bolilor infectioase
-
pentru
ca un germen microbian si fie agentul cauzal al unei boli contagioase
trebuie
-
1.- si fie izolat din toate organismele ce au prezentat
boala respectivj
-
2.
-
si poatd fi izolat gi mentinut pe
medii de culturd
-
3'
-
sd producd
aceeaSi boali, dupd inoculare la animale de laborator (generatii
succesive)
-
4.
-
dupi izolare de la animalul bolnav, sa poata creste din nou in mediul de culturj
-
Savantul a primit
in l-905
premiul
Nobel (fiziologie
sau medicini) pentru
descoperirea
bacilului
tuberculozei, care astizi ii poartj
numele.
[!]
Perioodo de lo sfdrsitul sec. xlX si inceputul sec. XX a
fost
supronumitd "EDoco de our o mtcrobioloqiei,,.
deoarece multi medici s-au ocupdt de cercetore si au descoperit ogentii potogeni aj unor boli infectioose.
oducondu-si ostfel oportul lo cunoasterea si combotereo lor:
-
1882
-
Fr. Ldffler si
p.
Frosch ou evidentiqt bacilut morvei
-
1883
-
E. Ktebs
-
bacilul difteriei
-
1884
-
A. Nicoloier
-
bocilul tetanic
-
1884
-
G. Gaffkv o izolot in store purd bacitul
febrei tifoide
-
5.F. Rosenbqch
-
descrie si izoleozd streptococul
-
1885
-
T. Escherich
-
o izolot colibacilul (Escherichio
Coli)
-
A. Honsen a evidenf iot proteusul
-
1886
-
A. Frunkel o cultivot pneumococul
in store purd
-
1887
-
D. Bruce o izolot agentul febrei ondulante de Malto (Brucello
Melitensis)
-
L894
*
Al. Yersin si 5h. Kitqsoto ou descoperit si ou izolot microbul ciumei (yersinio
pestis)
[t]in
1900 s-o descoperit aqentul etioloqic
ql
febrei aolbene. iqr in 1903 microbii core produc leishmanioza
;i
tripanosomiozo. Schoudinn si Hoffmon ou evidenliot spirocheta ce determind aporitia sifilisului (in 1905).
-
in sec. XIX s-au introdus in practicd noi miilooce de investiaare paraclinicd,
unele dintre ele fiind folosite si
in ziua de azi' Astfel, Joseph Jackson Lister a imbunat5tit microscaoui, atasdndu-i mai multe lentile (1g26), iar
opticianul C' Zeiss din Yena l-a perfeciionat din punct de vedere tehnic; mediculgerman Carl Ludwie a inventat
kimoqroful (7847) pentru inregistrarea activitdtii musculare; Wilhelrn Conrad Rcinteen a descoperit in 1g95
rozele X; olandezul willem Einthoven_a pus la punct in 1900 e!ectrocordiogroful (a primit Nobelul pentru
fiziologi.e si medicini in 1924).
55
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
[t]
W.C. Riin]qen (1845-192r
-:':.'::..::
jizicd experimentald la Universitoteo din Wilrzburg, o realizat
epocala descoperire in nooptec :: : ::'e ? :ctembrie, iar pe 22 decembrie a efectuat
prima radioqrafie din
lume (mdna soliei sole Bertno,). 3es==:...i
-JJicgrlt'ie,
care a uimit morile loboratoare si societdyile stiintifice
ale epocii, a convins omenireo ce ./d,jc..c ceoseottd o descoperirii, core o revolulionot toote stiinlele, inclusiv
medicino. in cdlivo oni s-a trecut de io Lii.,Izcreo rozelor X in stabilireo dioqnosticului diverselor boli lo tratctrea
unora dintre ele
-
lupus eritemotos in 1897, enlteiicome in 1899, leucemii in 1902.
-
De-a lungul sec. XIX s-a incercat rezcr\,'area altor doui probleme legate de sindtatea
populaiiei
-
modernizarea spitalelor si reglementarea leeislatiei
privind sinitatea
publicd'
[t]
Reforma spitatelar.s-s reolizot spre st'orsitui sec. XlX, necesitdnd mult timp si importonte resurse moteriole
S-q trecut treptot de !o clericalizare
(controlul total ol Bisericii) lo confesionalizare
(infirmierele si surorile de
coritate
fdceou
porte din diferite ordine religioose) si in
finot
spreJgigEglea-spitolelor
(personol in intregime
taic). in decursul sec. xlX, spitalete erou construite de cotre municipolitate
(uneori din donatii particulore), inso
creStereo demogroficd in marile orote vest-europene o determinot Biserica (protestontd si catolico) sa se
implice in
fondoreo
unor ostfel de institutii (cu personal de ingriiire religios). Doco la inceput de secol spitolele
erou destinate in
primul rdnd activitdtii csritobile, dupd fi5A ocestea s-ou tronsformot in centre moderne de
trotoment, de invd.tdmAft si cercetore. Medicii apreciou surorile de coritote, dor preferau sd coloboreze cu
tnJirmiere laice instruite (in institulii speciote), acesto
fiind
unul dintre
t'octorii
core o condus spre loicizoreo si
m ode rn izq re a s pi to l e lo r.
!tl una dintre primete
fari
in core s-s pus problema leqislstiei
pentru sdndtatea
publicd
a
fost
Marea Britonie,
unde un rol important in oplicarea masurilor necesore asigurdrii sanotolii populotiei l-ou ovut Edwa.rd
chadwick pi Florence Niahtinqale.
primul
o otros otenlio osupro
prevenirii epidemiilor
prin solubrizareo
oroselor si obliqotivitateo vaccindrii ontivoriolice. iar cea de-o douo
q
militot pentru condilii de iqieno stricto in
spitole, ceeo ce s-a reqlizat otot pentru militori, cdt
5i
pentru civili. Es a reusit sd transforme ocupotia de
infirmierd ("nurse")intr,o profesiune respectotd. prin creoreo unei scoli moderne de infirmlere.
,tlin Anglio inceputului de secol XIX o trdit o
f
emeie core a practicot chirurgio, deghizandu-se in bsrbot' James
Barry (1795-1.g65), pe numele odevdrot Morqaret Ann Bulk!ev. o absolvit coleqiul de Medicind sl universitotii
jin
Edinburqh in 1g12 si Coleqiul Regol de Chtrurqie din Londro in 1813. Coriera de chirurg si-o inceput-o in
ormota
(la Spitolut Militor Regot din Plymouth) si o continuot sa proctice chirurgio militara pdnd lo pensionore
'1864). Dr. Borry s-o dovedit
faarte
bine pregotit profesionol, bun orgonizotor,
reuSind sd amelioreze condiliile
ce viotq ale soldalilor si chior ole indigenilor din colonii unde o
fost
trimis sd lucreze (lndio, Africo de sud etc.).
,e Cope Town o efei:ctuot
(1815 scu 1817)
prima operotie
de cezariand din Africa' in urmo cdreis ou
suprovietuit;i momosrcopilul i.rl:-::e,-ioacidincorenuexistouosepsiasi
cntrsepsio) Amuritdedizenterrein
I
l
I
l
I
l
I
56
.l
it
rl
il
r1
d.l
1865
5i
la inmormdntore (cu onoruri militore) s-a constotot cd ero
femeie.
Ca urmare, Armata britonicd o
hotardt sd sigileze documentele privitoare lq James Borry pentru
j
00 de oni.
[!]
De cealoltd parte o Oceanului, in America, situalia medicinei ero diferitd
fald
de Europo. De-qbio intr-c
douo
jumatote
o sec. XVlll oparuserd primele scoli de medicind si spitole (mai mult institutii de coritote crestind
decdt de ingriiire medicold), ostfel incdt in onii de inceput oi sec. XIX nu existau decdt cdtevq institutii de
involamdnt si de procticd medicald. Mojoritoteo celor cu preocupdri medicale erau vindecdtori sou moase si
bqrbieri instruili in
fomiIie.
[t]
lnvotdmdntul medicol duro de lo doud luni la 2 oni, nu preo existou
focilitdti
pentru proctico intr-o clinicd si
nu se cereou diplome de
qbsolvire
o liceului lo odmitere. Medicii instruiti nu evedu de oferit un trotament cu
nult moi eficient decat al vindecdtorilor emigronli sou indigeni,
q
cdror octivitote o
fost
interziso in 1g30. Ca
reoclie lo oceostd mosurd s-o constituit "Miscoreo populard pentru
sdndtote", ior cdtivo oni moi tqrziu a
inceput miscorea feministd oraonizotd (care punea occentul pe sdndtoteo
femeilor
si dreptul de a urmo studii
medicole).
[t]
in ocest context, Elizabeth
-Blackwell
(1821-1910)
a reu5it sd se inscrie (1847) si sd
qbsolve
(fia9)
neinsemnotul Colegiu Medical din ordselul 6enevo (stotul New York), devenind astfel prima
femeie-medic din
America.
[t]
in 1847 s-o infiintot AsocJstia Medicoto Amer!_cona (AMA), in ideeo de reorgonizore a corpului medicql. La
Boston, Somuel Greqorv o fondat in JB4B Coleqiul Medicol pentru
Femei. iar dr. Bsrtholomew Fussel o pus
bqzele Coleqiului Medicol
pentru
Femei Pennsvlvonio din
philodelphio,
in 1g50.
[t]
incet dar sigur,
femeile
din SUA
Si-au
copdtat dreptul ta studii medicqle si ou inceput sd practice (in general
ingriieou
femei
si copii) cu destul succes. in 2-3 decenii, ou rezolvot problemo
educotlei si instruirii medicole,
infiintond colegii si spitale pentru
femei,
dupo core ou pornit ofensivo pentru odmitereo in diverse remuri
medicole si chirurgicole, co si in corpul didoctic al universitdtilor de prestigiu. De asemenea, ele s-ou aldtttrat
miscdrii
feministe,
militond pentru votul universol.
[tJ
in Europa, intr-o douo jumdtote
a sec, XlX, cdtevo universitdti ou permis occesul
feneitor
lo
focultotile
de
medicind, chiar doco societated timpului nu ero pregotito pentru occeptoreo lor. in 186i. au
fost
admise
studente la Acodemio Medico-Chirurqicold din Sonkt-Petersburq, dor peste
j
oni guvernul le-o exclus de lo
cursuri. O porte dintre ele s-ou mutot la Ziirich, unde tocmoi se iuose hotdrdreo de o primi studente lcl
focultoteo
de medicind
U894,
ostfel incdt prima
femeie core o
ablLnut
tittul de doctor in medicind de lo o
universitote europeand o fost rusooico Nqdeida Suslova, in 7867.
57
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
[t]
Facultotea de Medicind c:.
:;':
: :)- s,remei la studii in anul universitar 1867/1868' prima obsolvento
fiind
englezoqico Elizobeth Garreth
-
-i,,',
io doua
t'emeie-medic
din Anglio). Prima
femeie
din Fronto cu
doctorot in medicino
(Poris, 1875,t a 'cs lvlodeleine Gebelin Bris
[t]
ln Anglia, nicio
5coolo
mediccjc si- :1
'.'e:sitote nu primea
femei
Io studii, ass co
femeile
core voiou sd
proctice medicino s-au indreptot spre Z.:':: si Poris. Cea core s-o implicot sctiv in promovoreo invdldmdntului
medicol
pentru
femei
in Morea Britonie c
,fosr
Sophia lex-Blake, core o int'iintot, impreuno cu Elizsbeth
Blockwelt
5i
Etizabeth Gorrett, Scoalo de N4ecjicino
pentru Femei la Londrq, in 1874. Universitoteo londonezd s
odmis
femei
la studii in
JEZ&
ior ceo din Ecjtnburqh,
'incepond
cu 1892'
[t]
invatdmontul medicol co-eclucationol se desf asuro spre sfarSitul sec. XtX mai oles ls Ziirich (unde ou
qbsalvit
femei
din lumeqintreogd, unele dintre ele remorcondu-se
prin
foptul
co ou
t'dcut
primul posin coriero medicolo
in tors lor),
paris,
Berno, Geneva, mareo majoritote o studentelor
provenind din tdrile slove (Rusia in speciol).
in generol, primele promotii de obsolvente s-ou speciolizot in obstetricd-ginecologie
5i
pediatrie (cu cdtevo
exceptii),
pentru cd oceosts era conceptia societatii despre octivitoteo
potrivitd
femeilor-medic
Chior si oso,
,nele dintre ele au depdsit,bsrierele epocii, luptond pentru dreptul
t'emeilor
lo ingriiiri medicsle
corespunzdtoare. Astfel, olandezo Aletta lacobs
q
deschis lq Amsterdam, in
JEES
prima clinica din lume
pentru controlul nasterilor. ior in 7887 o intreprins
primul studiu sistemotic despre controceptie
(o inventot
orimo diofrogmd din lume).
itl primo
generotie de
femei-medic
nord-omericane
5i
europene o constientizot ospectul segregotionrst al
prot'esiei medicole pi s-au hotarst sd se implice
5i
in activitoli legote de promovareo drepturilor
Jemeilor
(sufrogiu universol, reformo imbrocominfii, regularizorea
prostituliei), pe l6ngd strodonio de a imbunolati
ingrijirite medicale
(;i sociole) oferite
femeilor
si copiilor'
Bibliografre
-
V. Bologa
-
oP. cit.
-
http://encycloped ia. ftrrlex. com/m ed ecirte-l'1 9th-cetttttr)'
-
hnp:i/li brary.thinkquest.org
I 5 5 69lh ist-9.html
*
http ://www. bbc. c o. u L''s ch o o I si gcs e b i tes i zei h i story/sh p/ m od enr/
-
http://en'wiki
ped ia'o rg r"vi ki/!Vome n-in
-medectne
-
http ://wonr en h i ston :r b.' ute. co:r/l
j
brarl'.ert cy b l r'vh-i tl d ex' lt tnl
-
Du Preez, H.M.
-
Dr James Barry: The early years revealed, in South African Medicla Journal, vol
gg.
nr. 4 (http:i/w$r\.sanrj.org.zai index.php/samj/article/r'ie\\Filei
130/425)
-
http:i/wwrv. upstate. e. u i i b rarr'
/h
i storry/research/cppb
Iackw e I I ph p
-
http :/trnlr.fl oottct. Itc'- .r i
-, -
s
"'
itches-htnr I
-
http:l/deborro.club
:;
'-f
:ir',
58
-
http://www.
bium.un iv-paris5.frlh
istm ed/medtcaJfem
mesmed.htm
-
Itttp:/ /www.spartacus.schoolnet.co.
uk/WandersonE.htnl
-
http: I /www.pinn.net/-sunsh
ine/czechlrned
icine. htrn i
-
Binnever, J'M', Deker, R.
-
curing and insuring: essays in irness in pasttimes;
Belgium,
England a nd ltaly, l"6th
http ;//boo ks . goo gle ro
/
bo o ks ? isb n
=906 55040g7...
'1
{
The Netherlands,
r
^th zu
centufles
SECOLUL
at XX_fea
-
Medicina sec' XX a cunoscut pro8rese
greu de imaginat de catre cei maioptimi5ti
doctori. Aceasta
dezvoltare rapidd a avut loc datorita tehnologieidin
ce in ce mai performante
si a cercetarii gtiin!ifice puternic
sustinute material de sponsori interesali in evolulia
medicinei.
-
specialitdtile nnedicale
deja existente s-au diversificat (microbiologia
-
inframicrobiologia;
radiologia
-
radroterapia;
historogia
-
histochimia,
neurohistorogia
etc.)
5i
au apirut
lpr_rclllIlrcdllelg (imunorogia,
biochimia' cardiologia, gastro-enterologia,
hematologia,
oncologia etc). in chirurgie s-au realizat pasi at6t de
importanli,
inc6t speranfa de viata a crescut foarte mult.
-
una dintre ceie mai mari descoperiri ale sec. XX a fost radioactivitatea
si in special izolarea elementelor
radioactive (primele
au fost radiu si poloniu).
Henri Becquerel
a identificat respectivul
fenomen i.n 1g96,
inspirandu-ipesotiiCurieinstudii|elor.in1'903,acestiaaufostr5spljtiticu@,
impreuna
cu H. Becquerel, pentru
aportul in cercetarea radioactrvitatii.
-
Marie sklodowska-curie
(1867-1934)
-
/icenliati in fizici si matematic
a
6894)
la prestigioasa
Universitate
Sorbona din Paris, a obtlnut doctoratul in stiinte in 1903, si-a inceput cariera de cercetare impreunE
cu sotul,
apoi i-a succedat (dupd
decesul acestuia) la conducerea Laboratoruluide
Fizica de la sorbona (in 1906). Marie
si-a continuat cercetarea privind radiumul, incerc6nd
si-i studieze proprietitile
si aplicatiile terapeutice.
in
1911 a mai primit un premiu
Nobel pentru
chimie. La ora actual; este singurul savant cu doua premii
Nobel ln
domenii stiinlifice deosebite.
prin
studille sale, Marie Curje
specialitate dezvoltatd intr-a doua jumatate
a sec. XX, care se ocupa aiai de ciagnosticul,
cat si de tratamentul
muitor boli.
-
un alt mijloc important de diagnostic si tratament
il constituie razele Rcjntqen. in primii
anidupa
descoperirea lor, au fost folosite pentru vizualizarea
toracelui,
tracr:,.- .:s:rc-intestinal,
ciilor biliare si
59
urinare, pentru ca in 1918 sa s?
-:=
:=:: :;'na ventriculoqrofie,iar din 1927 primele orterioqrqfii cerebrole.
Ulterior s-au pus la punct angioc='c
--=r,f
: splenoportografia
5.a.
-
RadiologulAlessandro Vailebona ri8l;---o87) s-a folosit de proprietatile razelor X
5i
a conceput metoda
tomosrafiei in 1930 (premiul Nobel i-a l;-ir':'i de-abia in 1986).
Godfrev Hounsfield si Allan Mc Leoad Cormack au luat in 1979 premiul Nobel pentru medicini ca urmare a
i nve nta rii co mputeru I u i toryloeraf (19 67' 1'97 2 t
-
Ultrasunetele au fost pi ele utilizate ca metoda de diagnostic, incep6nd cu a doua
jumdtate a sec. XX.
Cardiologul suedez Inee Elder si fizicianul Carl Hellmuth Herlz le-.au aplicat pentru prima datJ in 1953 la
Universitatea Lund. Independent de ace;tia, medicii sco!ieni de la Glasgow Royal Maternity Hospital, condu5i
de
prof.
lan Donald, au folosit ultrasuneteie ca metodS de diagnostic in 1958. in
DfZ
americaniiJoseph
Holmes, William Wrieht gi Ralph Meverdirk au inventat
primul ultrasonograf
poftabil.
-
Domeniul imagisticii medicale s-a imbunatifit prin descoperirea in 1973 a rezonantei maenetice (prima
rmagineafostpublicatidecatreP.C,Lauterbur,iarinl9TT aavutlocprimul studiuaplicatlapacienti. Dupd
30 de ani, in 2003. premiul Nobel (pentru medicini
Si
fiziologie) s-a acordat pentru implementarea acestei
metode diagnostice cercetitorilor Paul Lauterbur de la Universitatea din lllinois
5i
Peter
Mansfield
de la
U niversitatea d in Nottingham.
-
Multe discipiine medicale s-au dezvoltat in urma
pedectionJrii microqcopului- de la ultramicroscop,
microscop cu raze UV, polarizant si pani la microscopul electronic (inventat in 1931)de germanii Max Knoll si
Ernst Ruska - gi au apirut noi ramuri ca imunoloqio (care ajutd la stabiliraea etlologiei unor boli si la rezolvarea
c roblemei transplantuiui in chirurgie)
5i
bioloqia moleculara.
-
Cercetarea bolilor infecto-contagioase (cunoasterea si combaterea lor) s-a desfisurat de-a lungui
intreguluisecol XX sl continui si astazi, dati fiind marea varietate a agentilor patogeni.
-
1901
-
Emil Adolf von Behring
-
Nobel pentru descoperirea seroteropiei in difterie
-
1908
-tlia-llici
Mecinikov
{intre
1884-1892) a elaboratteorio imunitord celuloro. (adici a fagocitozei) si
Paul-Ehrlich au fost risplititi cu Nobel pentru studiul imunitdtii'
[t]
in ofora de teorio celulord, moi existd
5i
cea umorold pentru imunitate, dezvoltata de Buchner in
1889 (cercetutorul descrio
"olexinele") si de Eehrino si Kitasatoin 1890 (ei discutou despre antitoxine).
-
1913
-
Charles Robert Richer
-
Nobei pentru studii in ceea ce priveste onofilqxto
[t]Alerqio
o
t'ost
det'initd co o reoctie modit'icota a orgonismului lo boolo. in ocest sens, R' Koch o descris
reoctia lo tuberculind
(in
!f!!r
ror von Pirquet si Schick, in
J295
ou vorbit despre boalo serttlui.
60
t+llSstekjmllglgsJggfolosite
pdnd intr-o douo jumotote
o sec. XX erou difuziuneo in gel,
imunoelectroforeza, reoctia de
t'ixare
o complementului (RFC), imunofluorescenfo etc. lJnele dintre ele
incd se mqi utilizeazd.
[!]Cu
oiutarul reactiei specifice de oqlutinare, Widol si Sicard ou pus pentru primo dotd diognosticul
etiologic de
febrd
tifoidd (1896) in
1909
J. Bordet (rosplotit cu Nobelin 1919)
5i
Genaon ou reu5it sd
diognosticheze luesul (cu RFC).
[!]Primele
teste cutonate pentru evidenlierea unei boli int'ecto-contogioose ou
fost
realizate de
Sebick
pentru difterie (1913)
Si
de Dick pentru
scarlotind (1924).
-
1951- Max Theiler
-
Nobel pentru descoperirea unor noi aspecte in privinta
febrei
qolbene
st a
combaterii ei,
-
Dupd 1950 s-a dezvoltat foarte multinframicrobioloqia, care are ca obiect de studiu virusurile:
-
195-4
-J.F'
Enders, T.H. Weller, F.C. Rob.bins
-
Nobel pentru descoperirea mediului de culturd al virusului
poliomielitic.
ceea ce a facilitat realizarea vqccinului sntipoliomielitic de catre Salk si Sabin
-
1969
-
Max Delbrtick, Alfred D. Hershev, Salvador E. Luria
-
Nobel pentru elucidarea modului de
replicore si structuri-i qenetice
o virusurilar
-
2008
-
Harald Zur Hansen, care a descoperitvirusul pqpillomo (responsabil de unele neoplasme de col
uterin), a impirtit premiul Nobel cu Francoise Barre Sinoussi si Luc Montagnier, cei care au
evidentiat si au studiat virusul imunodeficientei umane
(HIV)l
-
Printre cele mai importante cuceriri ale sec. XX a fost descoperireq
qntibioticelor.
inainte de acestea s-au
folosrt pentru trotomentul luesului solvorsonul si neosolvorsanul (create de P. Ehrlich si S. Hata in 1909-1910),
apoi medicul german Gerhard Domask a reievat efectele antibacterien e ale
prontasilului(in
1935) si ale
sulfomidelor (a colaborat cu mai multi cercetitori intre 1932-1936) pentru care a primit premiul Nobel in 1939
-
Cel care a deschis drumul spre antibioterapie a fost medicul englez Alexand.er Flemins (1881-1955). Acesta
si-a inceput cercetirile in 1928 (cind a observat actiunea de lizJ asupra cocilor patogenia microorganismr-rlui
numit Penicillium notatum), dar abia peste 10 ani le-a finalizat cu ajutorul a doi biochimi5ti
-
Ernest Boris
Chain si Norman George Heatlev. Antibioticul descoperit a fost denumit
penicilini,
iar productia pe scar5
larga s-a realizatin SUA, dupd al Doilea Rizboi Mondial. Prenriul Nobel pentru fiziologie sau medicini s-a
acordatin 1945 pentru aceasti revolulionari terapie in boli e infectroase, fiind impirtitintre A. Fleming, E.B.
Chain pi Howard Walter Florev (medic australian care a studiat penicilina din punct de vedere farmacologic si
a utilizat-o efectiv in cazul bolilor infecto-contagioase).
61
,ft
I
I
t
t
I
r
I
I
I
t
!
I
T
h
-
Dupd penicilini, s-a intens ' -?'. -.'-=:.'e:
stiintifici pentru a gisi antibiotice eficiente in cat rnai multe boli
infecfioase. Tuberculoza nu a'.:: :::::-:.i
jar
Selman Abraham Waksman (Nobel in 1952) a descopbrit
streptomicino.primul antibioti: :: :i::,'- a::esta boali.
[t]Studiite
s-ou extins ulterior
r...;',
.'.r'.o ontibioticelor ce puteau
fi
utilizste in cazul dezvoltorii
rezistenlei microbiene, ojungonou-s: Js;-'r io ontibiotice de sintezd. De5i
folosirea
lor a redus drostic
morbiditateq pi mortolitoteoin bolile io.iectiaose, s-o observot cd odministrareo
fdrd
discernomdnt poate
dete rmi na scd dereo i m un itali i o ro o n I s n'L i L i
-
O altd metoda de combatere a bolilor infecto-contagioase este vaccinared, care a debutat la sfarSitulsec.
XVlllcu vaccinul antivariolic, dar s-a dezvoltat mai ales in sec. XX. Vaccinurile cu microbi omorali,iatenuati a!
fost realizate de Wrieh! pentru
febrq tifoido si holero: Calmette si Gu6rin sunt cunosculi pentru crearea
vaccinului BCG (prevenirea tuberculozei); Ramon a folosit pentru prima datS anatoxina in difterie si tetonos tn
1923. Vaccinurile si seroterapia
(descrisi pentru prima data in lume de V. BabeS) se utilizeazi astizi intr-o
multitudine de boli bacteriene, virale etc., dar uneori se intrebuin!eazd in exces, contribuind
(in mod
paradoxal) la disfunctii ale sistemului imunitar.
-
Medicina de laborator a beneficiat din plin de tehnologia avansati pi s-a ramificat in multe discipline,
Cintre care unele au cipdtat statut de independen!5. Cercetdrile de histglogie si fiziologie au ajuns la nivel de
molecula gi enzimd, iar studiile de eenetici
(au
debutat in primele decenii ale sec. XX) au condus la o adevirati
revolulie in gandirea medicalS.
-
La inceputul sec. XX au fost puse in evidenti
grupele
sanguine, ceea ce a ficut posibilS transfuzia de sdn5e
,:r
conditii de relativd siguran!d,
prima beneficiara a acestei metode fiind chirurgia. KaIL!e-!-d!!9i!9I
(prenrirl
;,,iobel in 1930) a descoperit in 1901 sistemul ABO, apoi
'in
1937 sistemul Rhesus. Cu ajutorul testului Coombs,
i.
19-!5,
au fost evidenliate gi alte
grupe sanguine, acum fiind cunoscute 30 de sisteme de grupe sanguine
-r
mane.
-
Hematoloaia a devenit specialitate de sine statatoare.in afard de elucidarea etiopatogeniei bolilor de
,ange, s-a incercatgisirea unortratamente adecvate si astfel au fost descoperite vitaminele
(incepind din
_9I2)*IgZg- Christian Eiikman si F. Gowland Hopkins
-
Nobei pentru descoperirea vitominei antinevritice
-tg3A-
G.H, Whipple, G.R. Minot si W.P. Murphv
-
Nobel pentru descoperirea tratamentultti cu fier
in.;onemie
-
1937
-A.Szent-Gvdrgvi
vo -
Nobel pentru elucidarea proceselor de ardere in biologie,
referindu-se in special la vitaminc C si
qciul
fumaric
-1'943-H'C.
Peter Dam si E' Adelbert Doisv-Nobel
pentru evidentierea vitominei K'
I
-
structura
si functiile
diferitelor
organe,
aparate,
sisteme
au fost studiate
in cere
maimici
amdnunte,
in cadrul
unor specialit|li
ca bioloqia
moleculdrd,
imunolooia.sene&gdeseori
observ6ndu-se
o abordare
interdisciplinard
(a
cercetdrii).
-
Studiuf
SNg
_
Ig04
_
l.p.
pavlov
*
Nobel pentru
studierea
fizioloaiei
diaestiei.care
l_a condus
la
formularea
conceptului
de reflex
conditionot
In
dozare
lp11nonilor si
-
1986
-stanlev cohen
5iRita Levi-Montarcini
au fost rispldtiticu
premiur
Nober
ani) pentru
descoperirea
factoruluj
orrtE.
tae
dioptriile
elucidat procesele
-
190-0
-
camillo
Gofei
si Santiaeo
Ramon
v caial
-
Nober pentru
contributia
ra cunoasterea
st ruct u ri i s iste m u I u i ne rvos
-
1932
*
charfes
s' sherrinston
5i
E. Dougras
Adrian
-
Nober pentru
erucidarea
functiiror
nelLronilor
-
1936
-
H. Hallett
Dale si Otto Loewi _
Nobel pentru
evlden!ierea
mediatorilor
chimici
cu rol
in transm
itere s i m
puls
uri I or nervoase(mediatorii
umoralir s-au
descoperit
3 decenii
mai tdrziu)
-
1949
-
Walter
R. Hess
_
Nobel pentru
descoperrrea
veoerea
coordondrii n.f^,;txr;;
tr organelor
interne (L9gL
-
Roger
W. Sperry (Nobel)a
relevat
specializarea
funclionalj
a emisferelor
cerebrarel
-
1.977
-
Roeer Guif lemin,
Andrew
V. Schallv
constataseri
existenta
bgnglllg_peplfuJg
produsi
de creier
5i
impreunS
cu Rosarvn yarow
au dezvoitat
o metodd
de dozqrea
lor
= RrA
;ffiil;"";;
nt e utiiizat
j
pentru
sute
- Studi.ul organelor
de simt
-
ochi
-
^r-var-qublranc
(Nober
in 1g11)
a introdus
in practica
ofralmorogicS
-
tagrrafraltl
Haldan
K, Hartline
si Georee
Wald (Nobel
in tg67)
au
(chimicet
fiziolooice
ale vedeU
-
layio tt' Huoet;i
Torsten
N. wieser (Nober
in 1gg1)
au expricat
w
sistemul
vizual
-
nas
-
Richard
Axel
9i
Linda Buck (Nobel
in 2004)
au descoper
it
Wsi mecanismul
simtului
olfactiv
-
urechi
-..r[gberlB;irilny (Nobel
in L9L4)a
descris
fiziotogiasi
patologia
Sppgfltu!_le;libAJgt
-
Geors von B{ikesy (Nobel
in 1961)
a descoperit
53
I
l
I
I
l
I
I
t
t
t
I
I
-
Biolooia molecularL a deb:i: '
.
'-'3:i de secol XX
I
-Albrecht
Kossel (Nobe
-:--
- c:rlr-ibuit la cunoa5terea din punct de vedere biochimic a
ceIulei(proteine'
subsronte' t::e
-e
-
Otto H.Warburg
(Nobei 1931. a ;:s:cperit enzimele respirotorii; solii Cori (Carl si Gertv, Nobel
L947)audescris conversio cotc,itt:i o alicooenului;A.Krebs
(ciclul ocidului citric-)5i F' Lipmann(coenzimo
ASiroluleiinmetabolismuiintermeitcr)auprimitpremiuINobeIin1953
-
Severo ochoa gi Arthur Kornbers
(f,jooeLin 1959) au riescoperit
meconismul de sintezd ol ARN 5i
ADN'
deschizind astfel noi cii de cerceta'e in genericS
-AlbertClaude,
Christian de Duve, Georse Emil Palade au fost risplStili cu premiul Nobel
(1974)pentru aportul adus la cunaasterea orqanizdrii structurole 5i functionole
o celulei
(organitele
celulare )
ribozomi i-o descris G Polode\
-
S.K.Berestrom'
8.
(Nobel in 1982) au descris
prpstoolandinele si rolul lor in
or1onism
-
Ervin Neher si Bert sakmanh
(Nobelin 1991) au descris functionarea
corectd o canalelor de ioni I'o nivel
celulor
-
tmunoloqioa
inceput si prindi conturincd de la sfarSitul sec. XlX, dar de abia in sec' XX a capatat amploare
maximS, devenind specialitate individuala'
-
F.Macfarlane
Burnet gi
peter
B. Medawar
( Nobelin 1960) au descris toleronta imunoloaicd dobdndito
-G.M.Edefmansi
R.R,porter(Nobel
int972\auexplicat structurschimicdoqnticorpilor,iarttt'x'
Jerne, G. Kohf er si c. Milstein
(Nobelin 1984) au elucidat
principiul
pLoducerii anticorpilor monoclonali
.. 5i
au emis teorii privind specificitoteo dezvoltdrii si reqldrii sistemului imunitsr
-
s. Tonegawa
(Nobel 7987) a aratat c5 existS un
principiu qenetic cQre determind diversitatea
onticorpilor,dupj
ce B. Benacerraf, J' Dausset 5i
G' Snel|
(Nobe| 1980) demonstraserd
c; sll.qsulJe
zd reactiile tmuno
ic,e.
ou determtn
-
Cercetarile imunologice continua 5i
in ziua de azi (Nobel in 2011
pentru studierea imunitotii
canqenitale si a cetei dobdndite
_roIul
celuIei dendritice), deoarece o mare
parte din boIiIe existente au
ca etiologie dezechilibre
imunitare,
pentru care inci se mai caut5 tratamente
adecvate Descifrarea
completa a
genomului uman
(inceputa in 1990) va oferi
probabil in viitor rispunsuri edificatoare
la
oroblemele existentein
medicina actuala. Deocamdati a aparut ineineria eeneticS'
specialitate in care se
incearcd,,repararea"
unor a noma li i crcmozomiale'
-
Genetico -,G,H.
Mendel a elabora:
in 1856 leoile tronsmtterii
carocterelor
ereditore' insa a trecut aproape
jum-tate de veac ca z z ir:elegerea si folosirea ior in cercetare'
-_Tho!n3!
H.n4glg4
(Nobelin 1933) a explicat rolul iucot
de cromozomiin ereditote
-
Hermann J. Mi.if fer
{Nobel
in 19a6) a atras aten}ia asupra mutotiilor aenetice
in urmo exoun?rii lq
razele X
.:Elancis
H.c. cil-ck, James D, Watson si Maurice H.F, Wilkins au fost premiati cu Nobel in 1962 pentru
descifrarea structurii moleculore
(helicotdald a ADN-ului 5i
a rolului
qcizilor
nucleici in tronsmiterea
informotiilor
qenerice. Rosalind Franklin (1920-1958) fusese cea care a contribuit
prin cercetdrile sale
laintetesereo structurii acizilor nucleici .datfiind ci lucririle ei nepublicate au folosit celorlalli medici
englezi
pentru finalizarea studiului intreprins.Dupi 20 de ani, acestia au recunoscut apoftul dr'
Franklin la descoPerirea lor'
_
Robert W. Ho|lev, H' Khoran? si Marsha|| W. Nirenbere
(Nobe| in 1968), au interpretat codu|
qenetic si
functio
sa de sintezd o
proteinelor'
-
D. Baltimore, R. Duf becco
gi H.M. Temin (Nobelin 1975) au demonstrat interoctiunea intre virusurile
-
Barbara Mc Clintock
(singura femeie care a primit premiul Nobel f5r5 a-l impirli cu altcineva) a fost
nevoitd sd aStepte
peste 30 de ani pentru a-i fi recunoscutd
munca de cercetare in citoeeneticS
-
a
descoperitin anii
'50 "elementele mobile"
(aenele
sdltdrete") de reolore a
qenomului (care fusese
considerat rigid), iar premiul Nobel l-a oblinut in 1983'
-
Richard J. Roberts si Philip A. Sharp
(Nobel 1993) au mers maideparte
relevat extstento aenelor fraqmentote
(rupte, scindate)
-
Edward B. Lewis. Christiane Nfisslein-Volhard 5i
Eric F. wieschaus
(Nobel 1995) au aratat ca
clezvottsreo
precoce o embrionului este controlatd
qenetic
9i
au trecut doar ca!iva ani pSni cSnd s-a
demonstrat
si moarteo celuloro
proqromoto (Nobel 2007
-
Svdnev Brenner, Robert Horvitz
9i
John Sulston)
-
Mario R. capecchi. Martin J. Evans
gi oliver smithies
(Nobel 2007) au formulat
principiile dupa care se
pot induce modificdri aenetice
specifice la goareci, prin folosirea celulelor stem embrionore
{studiile
de
inginerie eenetici
se faceau deja de ceva vreme, dar nu aveau reguii bine stabilite)
-
Elizabeth H. Blackburn, Carol W. Greider
pi Jack W. Szostak
(Nobel 2009) au dovedit ci exista o
protectte cromozomiald.
reprezentatS de telomeri
5i
enzimo telomerqzo
[t]
lnvestigoliile
poroctinice
-
imogistico medicald
;i
exomenele de loborotor, din ce in ce mai omonuntite -
ou imbundtdtit simtitor diognosticoreo
moioritatii bolilor existente, ior tehnologio ovonsoto si cercetareo
Jundomentold
ou condus lo descoperire}
unortrotomente
pe zi ce trece moi eficiente
cu studierea
genomului si au
-
_
Dintre
gpecialititire
medicare
endocrinoloaia.
psihiotrio, borire
metaborice
gi oncoroaio
au cunoscut o
dezvoltare
accelerati
in sec X)"
_EndocrinoloaiacaspeciaLiialeir:apendentSaIuatnastereinsec.XX,dupScefiziologuIErnestStarlinq
(1866.1g27)aintrodusconceptuldehormon(in1905)pentruadesemnasecretiainterndaa|ondelor
endocrine,CercetSriIeprivindsecre.iiiIeglanduIareaufostinitiate?ncSdinsec.X|XdecStrefondatoruI
medicineiexperimentale-CIaudeBernard'tvledicuIenglezR.J,Gravesdiagnosticasedejahipertiroidio
cuqusdsiexoftolmie(fo|osindmetodaanatomo-cIinic5),iardinlSglincepusesSseaplicetrotamentul
mixedemului
(hiootiroidiol cu
qlonda tiroidd'in
decursul
sec' XX' au fost descoperili
toti hormonll
secretali
in orgahism
(cu metoda
RIA), astfel incAt s-a imbunitdtit
diagnosticul 5i
tratamentulin
endocrino|ogie.SpreexempIu,folosireacortizonu!uiesteUnadintreceIemaieficienteterapiiinboIiIe
inf|amatoriisauaIergice.Cunoastereasiintelegereaactiuniihormani|orsexualiacondus,printrealteIe,
la rezo|varea
prob|emei controluIui
nagterilor,
prin inventarea
anliconceptiona|e|or
sou
q
fertilizdrii
in
vitro
(NobellQl!,
Robert
G' Edwards)'
;i
a descris
metodele
-
Emil T. Kocher
(Nobel 1909) a elucidat fzl
chiruraicole
folosite in afecliu nile ti roid iene
_!q!ard9l-I9g'raj(Nobe|in1,947)astabi|itro|u|hipofizeianterioareinmetabo|ismuIg|ucidic,iar
colectivulformatdin
Edward
c. Kendalr,T.
Reichstein 9i
phiripsh. Hench
(Noberin 1g50)a
descoperir
str uctur a si f u nctii I e h or moni I or s u
p ro renoli e n r
-
Earl w. sutherland
(Nobel :-:971') a studiat 9i
a explicat
corect
_
Bolile metaboliceau
fost mult timp cercetate
impreunS
cu bolile
endocrine'
apoi au devenit
sPecialitate
s e pa rata.
I
l,DiabetuIzaharatesteoafectiUnecUnoscutSdjnAntichitate,insSde-abiainsecXXs.adescoperit
t
tratamentuIadecvat,adicainsulino(FrederickG.Bantine,J,J'RichardMac|eod-Nobe|in1923_au
devansat
studiile savantului
roman N' Paulescu) 5i
sntidiobeticele
orole'
..Dis|ipidemii|eauintratinatenliamedici|orIainceputcleseco|,acestiareu5indsSexpIice
metobotismut
tipidicin
1964
(Nobel acordat lui Konrad
Bloch 5i
Feodor
Lvnen) 9i
1985
(Nobel
pentru
reqlareq
metabolismului
colesterolului,oblinut
de Michael
s. Brown 9i
Joseph L' Goldstein)'
-
Psihiotrionu
s-a individualizat
ca specialitate
decatin
sec' XIX' medicii
nefiind
prea interesati
pSni in sec'
XVllldebolilementale,maialesdecelegrave'deoareceBisericaleconsiderapedepsedivine'decifira
|eac.f||uminismulqodusmqrischimbariinsocietate,insdbo|noviipsihiciaufostincontinuoreizoloti(se
spuneo cd sunt
periculosi) 5i
legatt in lonturt
p6nd spre sJarsitul
veoculuil'
Dupa
Revolulia
franceza'
medicul
PhillipePinel
|1lai'ft261afostcei
carearecomandatinsistenleliberoreopocientilorsuferinzi
I
l
l
I
I
I
I
66
de boli psihice,
iarin spitalul Salptriere din Paris s-a luat pentru prima
data aceastj decizie. Dr.
pinel
a
instituit a5a-zisa terapie morald (care a deschis calea spre psihiatria
moderni) si a incercat sa realizez_e o
clasificare a bolilor mentale.
-
Emil Kraepef in (1856-1926)
-
psihiatru german,
considerat
fondotorul
psihiotriei
stiintifice moderne, a
elaborat clasificorea bolilor
psihice,
valabild
5i
astdzi.
-
J' wagner-Jauregg (Nobel in 1927) a descoperit valoarea terapeutica a crizelor de,molorie provocote
in
cazul
de me nte i p
a rq I iti ce (tratament
a bandonat ulterior).
-
Antonio C. de Abreu F.E. Moniz (Nobel
in 1949) a explicat eficienta leucotomieica tratarnent in
anumite psihoze.
-
Psihiatria a beneficiat de descoperirea unor medicamente specifice (de exemplu neuroleptice
-
rg52,
antipsihotice
5i
antidepresive) de-abia intr-a doua jumitate
a sec. XX, astfel inc6t s-a renuntat treptat la
tratamentele menlionate anterior (la care se addugau socurile electrice).
-
Psihanaliza (metodd de diagnostic si tratament in psihiatrie)
a fost fondatj la sfarsitul sec. XIX de citre
mediculaustriac Siemund Freud
{1856-L939). Acesta a introdus in lucrdrile sale noliuni precum
inconstient, mecanisme de opdrore, octe rotote
fi
simbolistico visului. Absolvent la Viena, s-a specializat in
psihiatrie la Paris
5i
a activat in capitala Austriei (incep6nd din 1886). Conceptul de phihanaliza
i-a elaborat
in 1896 si are la bazd teoria conforrn cdreia monifestorile nevrotice (in
special isterio) oparin urmo
refulorii unor troume emotionsle. oscunse in inconstien'!, iar tratamentul constd in conptrentizarea lor si
rezolvarea conflictelor prin psihoterapie.Numit
profesor la Universitatea din Viena (1902), Freud a reusit
sa creeze o adeviratd scoald de
psihanalizS.
aicdrei adepli au fost Alfred Adler, Eusen Bleulgr, Karl Juns
si ErnestJones. Acestia i-au preluat gi dezvoltat teoriile p6nJ la un moment dat, c6nd s-au desprins de
curentul psihanalitic principal, introducjnd in psihiatrie
noi conceptii
-
psiholoqia
individuald (A. Adler);
ambivolento si outism (E. Bleuf er);
psiholoaie
dnoliticd si inconstient colectiv (C.G. Juns).
-
Oncolooia a luat amploare ca specialitate dupd 1950, cSnd s-a constatat cre'terea alarmantJ a
morbiditifii si mortalitS!ii
{a
doua cauza de deces in lume, dupa bolile cardio-vasculare) in bolile maligne.
in urma cercetarilor cJinice
9i
de iaborator (biochimie,
farmacologie, imunologie, inframicrobiologie,
geneticd)
s-au descoperit noi terapii in cancer. Printre altele, in
!!Q.Q,
dr. Charles 8 Hugeins a fost onorat
cu premiul Nobel pentru descoperirea unui tratoment hormonqlin neoplosmul de
prostotd.
Colectivul de
cercetare de la compania farmaceutici Burroughs-Wellcome (acum se numeste Glaxo-Smith-Kline) din
NewYork, s-a ocupat citeva decenii la rand de gisirea medicamenteior utile in bolile neoplazice sau
infeclioase, care si nu afecteze ceiulele sindtoase. S-au creat asliel primele
citostotice (pentru leucemie
s-a folosit Purinethol) eficiente, iartrei dintre cercetitori au fost rasplititi cu premiul
Nobej in 19gg
-
67
JamesW.
Black, Gertrude B. Elion si George H' Hitchinss'in momentul de fat5 sunt disponibile ca
metode terapeutice
in bolile nepiazicg -
chimioterapia,
chirurgia 9i
radioterapia'
-
Chirurgia secolului XX a devenit mult mai eficlentd dupi descop erirea ontibioticelor
si a anestezicelor
iniectobite(incep6nd
cu anii
'30; in 1957 Daniel Bovet a luat premiul Nobel pentru evidenlierea
unor
substonte sintetice inhibitoare
lo nivelul sistemului
vosculor si cil muschilor
scheletici)' Noi ramuri chirurgicale
au apSrutsi tehnicile operatorii
s-au perfectionat de-a lungul timpului'
Dintre nou-apSrutele
specialitS!i
l:-ebuie menlionate
in primul 16nd chirurgia toracicS, cardio-vascularS
si neurochirurgia'
deoarece au crescut
:onsiderabil
speranta de via!5 a paclentilor'
-Alexiscarrel
(1871-1,g44\afostundeschizatordedrumuri
inchirurgie-aaplicatotehnicapersonala-
"sutura cu
3
fire";a
perfec!iona I suturo vasculord; a studiat
grefele organice
(era un bun histolog); a
realizatoinimS
artificiali
(conceputi
5i
construitS
cu ajutorul aviatorului
Lindbergh) ca recunoagtere
a
activit;tii sale de
premiul Nobel in 1912.
-
Chirurgul
canadian william Bisellow a realizat in 1950
prima operatie
pe cord deschis' folosind hipotermia
in
l95O
premiul Nobel a fost oblinut de Andr6 F' Cournand,
Werner Forssmann si Dickinson
W' Richards
pentru studierea modificdrilor
patologice ale sistemuluivascular'
in urma cateterizSrii
cardiace'
-
chirurqiotransplantuluiainceputin
1953in sUA
(transplant de rinichi)5i a culminat rntr96Z(3 decembrie)'
:and chirurgul
christian Barnard a efectuat Frimul
transplantcardiac.
opera!ia a avut loc la spitalul Groote
lchuurdin CapeTown.incep6nd
cu 1970 s-au folosit imunosupesivele
(lmuran a fost primul)' care
previn
,:nomenul
de respingere
in cazul oricdrui transplant.
in ultimele decenii s-au realizat studii interdisciplinare
olologie molecularS,
imunologie,
geneticdlin scopul evitarii apariliei rejectului
in transpiant'
S-a ajuns astfel la
:escoperirea rolului celulelor stem
(Nobel in 1990
-Joseph
E' MurraV si E' Donnall Thomas) in transplantul
:e organe si in vindecarea/ameliorarea
unor boli'
-NeurochirurqioaIUatnagterelasf6rgituIsec.XIX(primaintervenlieneurochirurgicaIas-arealizatinl8BTde
:5tre chirurgul britanicViqtor
Horslev), darde-abia
in sec' XX a ajuns la performan!e demne de invidiat cel
nairenumitneurochirurgdinlume(intemeietoruIspeciaIititii)inprimajumstateasec.XXafostprof.dr.
HarvevCushing(1869-1939)dinBoston,care|'aforrnatprofesionaIpeprof.dr.D.Bagdasar,fondatoruI
reu rochirurgiei
in Romania'
_Chirurgiaplgsticd(reparatorie)aapSrutcaonecessitateintimpulPrimuIuiRjzboiMondia|,,,parintele',
acesteia fiind considerat
dr. Hargld
Gilles
(neozeelandez, stabilit la Londra), care l-a avut ca discipolpe dr'
Archibald Mclndoe.
Acesta a perfectionat metodele operatorli
in timpul
celui de-al Doiiea RSzboi Mondial'
chirurgia esteticd s-a dezvoltattotin primele decenii ale sec. XX, prima femeie din lume cu aceasta
speciaf itate fiind dr' Suzan4e B'M' Gros Nciel, care a publicat in 1926 "Chirurqia
esteticd, rolul sdu social,,.
.
-
Din anii '90 tehnicile chirurgicale au devenit mai performante
si mai pu!in invazive in acelasi timp, datoritj
utilizarii endoscopiei, echgerafiei, microscopului electronic si laserului.
-in2002
a avut loc prima
"tele-operatie": chirurgii de la Spitalul General din Massachussetts.
urmirind
imaginidigitale transmise prin satelit, au ajutat un medic
{ofi}er)
de la o sta!ie de cercetare de la
polulsud,
sd
opereze un paclent cu genunchiul
traumatizat.
[t]
Multe dintre progresele medicqle ole sec. xX se ddtoreazd si
femeilor-medic. lJnele ou luot premiul
Nobel,
altele ou rdmqs anonime. DePi nu toate erou medici, au primit premiul pentru
fiziotogie
sou medicind, singure
sou in colectiv, deoarece ou reu;it sd revolutioneze modul de gdndire in unele speciolitdti medicole.
[t]
Laureotele premiului Nobel s-au impus in lumeo
Stiinlificd
in urmo unei munci de cercetore de-o vioto
intreagd' se poate spune cd au avut noroc, dat
fiind
cd le-a
fost
recunoscutd valoorea profesionold,
dor ele ou
dot dovadd
5i
de ambitie, rdbdore, incredere in
fortele
proprii, independentd de gdndire si tenocitote in lupto
cu prejudecdtile
societdtii- Dooro parte afemeilor-medic din sec. XX ou avut aceste colitdti exceptionale, inso
cele rdmase' in mareo lor maioritote, s-ou strdduit sd contribuie la evolulio medicinei,
fie
prin octivitqteo
clinicd
5i /sou de cercetore,
fie
prin schimbdrite sduse in invdtdmantu! medicol sou orgonizareo sistemului de
ingrijiri medicole.
[t]
Din punct de vedere stqtistic, numorulfemeilar core au urmat studii medicole sou ou proJesot dupo
obsolvire a variot in
functie
de condiliite socio-politico-economice
din
fiecore
taro. Astfel, in primo
lumotote a
sec. XX' procentul
femeilor-medic
din SUA a scdzut brusc (din cauzo reformeiinvdtamdntului
medicot), pe cdnd
celol europencelor o inregistrat o creStere lentd. Americancele nu le-uu moi ajuns din urma pe colegele din
Europo in ceeo ce priveste procentul
femeilor-medic. in schimb, tehnologio performonto
si bugetul odecvot
(olocat
sistemului sonitor) au oferitin SIJA condili propice pentru oJirmorea profesionolo
o
femeilor-rnedic.
[tJ
Miscorea
feministd
s-a desfdsurat similorin SIJA si Europa de Vest
-
o douo etapd o inceput in anii '50 (cu
opogeul in onii '60 - '70), ior
q
treio s-o conturot in snii '80 (opogeu in onii '90). in profesia medicold, dupd ol
Doileo Rdzboi Mondial, o debutot
Jenomenul
de
feminizore
(desfosurat treptdt in occident
5i
Americct de Nord)
si impusin timp scurtin tdrile socio!iste), adico o crescut numdrul de
t'emei-medic
(procentual)
si li s-o permis
sd se specializeze in orice romurd medicald.
[tJ
La inceput de secol XX,
femeite-medic
se specializau in generol in obstetricd-ginecologie
si pediatrie,
insd cu
trecereatimpului
ou depasit borierele impuse de borboti si s-ou oftrmotin domenii voriqte. Americoncele ou
fost
moi indrdznete in profesie, in sensul cd erou dispuse sd proctice rnoi rnulte speciotitati si se implicou moi
multiningriiireacomunitdtilor,incomporotiecuomoloogelelorclit!,,rccc
Odotacefemeile-medicoufost
69
acceptote in lumea medicola, au dovedit cd sunt bune organizotoore, constiincioose
5i
pot contribui lo evolulio
medicInei.
-
Femeile-medig din SUA renumite pe plan nalional/internalional
-
pedrstrie
-
Helen Brqoke Taussis (1898-1986)
-
considerati fondatoarea cardiologiei
pediatrice, ea a
diagnosticat
prima, in 1941, defectul cardiac coneenital care determina slndromul copilului
cianotic
{"blue
baby"). in 19a a efectuat opera!ia de corectare a respectivului defect
(impreuni cu chirurgul A. Blalock); tehnipa chirureical5 se Si
se
folose5te astizi in toati lumea. in 1947 a publicat "Malformatiile conqenitole ole inimii" (IexI
standard ).
-Virsinia
Apgar (IgOg-Ig74) a adus o importanti contribuf ie in pediatrie, de5i se specializase in
anestezie. in 19a9 a conceput sistemul de evaluare cunoscut azi in intreaga lume ca "scorul
Apsar,,(introdusin
practicd in 1952) si care reprezinta
prima metodi standardizata folositi in
sala de nasteri.
-
Dorothv Reed Mendenhall
(1,874-19641 s-a ocupat de cercetare si a descoperit
saneuin cara4eristic bolii Hodekin
5i
anume celula patognomonica ce-l poartS
cell".
-
Csrdioloaie- Carof ing eedellTh
(1904-1.997) a lansat in 1948 un studiu de sindtate pe termen lung
in privinta factorilor de riscin HTA si alte boli cardio-vasculare. Strategia de cercetare a fost
atet de eficienti, incet studiulcontinuS;i astizi, iar diiele obtinute de ea au condus la
descoperirea legiturii intre cresterea colesterolului si bolile cardio-vasculare. Ea a atins in
cadrul cercetirii toate problemele de care suntem azi interesali, concluzia sa fiind ci bolile in
seneral uu un i.terrninism
genetic, psihologic
5i de mediu'
-
Reiane Harvev
(n. 1917) a contribuit la stabilirea criteriilor
pentru diasnosticul bolilor cardio-
vasculare. in i.973 a condus comitetul care a elaborat" Nomenclature and Criterio for the
Dioqnosis of Diseases of the Hesrt ond Grest Vessels"
-
ehi.d-e,s.el:r"!tal
iQ",c"a.rdio*lqgi-e".
-psihiotrie-Helen
FlanCers Dunbar (1902-1959) a avut o carieri strdluciti in medicina
psihosomatica
-in
lucrarea
"Emotii
si qtodificori corporole" (1935) a folosit pentru prima dati in literature anglo-
saxond termenul
psihosomatic, iar'in 1943 a publicat "Dioqnosticul
psihosomatic"
ltext
standard)'AfondatSocietateaAmericanSdePsihosomatica.
-Jimmie
Holland
(n. 1928) a initiat crearea specialitd!ii de
psiho-oncolosie (studiaza impactul
psihologic al canceruluiasupra bolnavuluigi familiei sale). Ainfiintat in 1980 Societatea
in 1901tabloul
numele
-
"Reed-
70
Americana de Oncologie Psihosociali si a fost cofondatoare (1984) a SocietStii Internationale
de Psiho-oncologie.
-
Susan
J.
Blumenthal (n. 1951) este cunoscut5 pe plan national si interna!ional pentru
realizarea proiectului ("De la
proiectile
lo momoqrofii") de colaborare uniciintre ClA, NASA,
DOD (Departamentul Apiririi) in vederea transferirii tehnolosiei (imagistice) de la utilizarea
militara spre imbundtatirea diagnosticului
precoce
al cancerului de s5n.
- Medicino muncii-Aljce Hantlpl (1869-L970)- pionier in toxicolosie (boli profesionale),
ea a fost prima
-
Cercetore
femeie-medic angaiati ca
profesor-asistent (departamentul de medicind industrialS) la
' Harvard (1919). A studiat noxele profesionale din 1897. devenind expert5 recunoscuti
pe plan international (membri in Comitetul de SdnJtate al Ligii Natiunilor).
-
fjefence-89!A_9q!j! (1871-1953)
9i-a
creat o reputatie internationalS prin studiile sale in
anatomie, histolosie, embriolosie. in 1901 a publicat "An Atlas of the Medulla and Midbroin"
(text standard), iarin 1903 a devenit
prima femeie cadru didactic la celebra UniversitateJohns
Hopkins (profesor titular de histologie in L977). Admisi ca cercetitor la Institutul Rockefeller, a
condus din 1925 sectia de inunoloeie celulari.
[A
reu5it sd schimbe totol conceptio
tradilionolo despre dezvoltqreq sistemului limfotic, dovedind cd ocesto ia nastere din venele
embrionului si creFte apoi in
lesuturil.
-
Femeile-medic din Europa de Vest renumite pe plan nationai/internaf ional:
-
Mareo Britanie
-
Barbara Marv A,nsell (1923-2001,)- fondatoarea reLimatologiei pediatrice
in Anglia, era
recunoscutd ca lider mondial in diagnosticul sitratamentul artritei idiopatice iuvenile,
aduc6nd o contributie majord in cunoasterea si tratarea bolilor reumatice la coglj
-
Maud Forrester Brown (1885-1970)
-
prima
femeie chirurs ortoped din Anslia, a pubicat
in 1929 " Dioqnosticul
si tratamentul diformitdtilor Io nou-noscuti si in
primo
copildrie"
(lucrare de referinta in domeniu). Artrcolele ei stiin!ifice sunt si astizi citate in revistele de
specialitate.
-
Dorothv Stuart Russell (1895-1983)- pionier in neuropatologie, a publicat (in colaborare
cu L. Rubenstein) in 1959 "Pstoloqio tumorilor sistemului nervos"
-
te)ct standard pe plan
mondial, mai mult de 30 de ani.
-
Sheila Sherlock (1918-2001)- hepatolog de talie mondiali, a contribuit la specializarea a
numerosimedicidin lumea intreagS. Tratatul
''Bolile
ficotuluisisistemuluibiliot''
(1955)a
devenit clasic in domeniu.
]I
-Janet
M. Vaughan
(1899-1993)- a avut un rol important in fondarea si dezvoltarea
hematoloeiei in Anglia
- a promovat
practica transfuzionala 9i
folosirea inlocuitorilor de
s6nee in socul hipovolemic
(intre anii '30 -'40). in anii '50 -'70 a ajuns o autoritate
mondiali in
!
(osos in
special).in 1970 a publicat "Fizioloaio osului", iarin 1973 "Efectele rodiotiei asupro
scheletului"
'
-
Germonia -Herta
oberheuser a fost singura femeie-medic acuzatd in procesul de la Niirenberg
pentru
crime de rdzbai, fiind condamnati la 20 de ani de inchisoare'
-
Eva Braak
(1939-2000)
5i
solulei, Heiko, au studiat modificarile deeenerative
din creier
;i
au
reuSit sa realizeze o stadializare a bolii Alzheimer in funclie de modificJrile neuropatologice'
-
Frants
-
Rosa S.D. Aron (n. 1934) este renumitd
pe plan mondial ca profesor
5i
clinician' av6nd in acelasi
timo meritul de a fi inventat o
louilg.h-0j!iLe-5.q
(YAG) in chirureia oftalmolosicS
(in 1979)'
-claudieHaiener6(Andr6-Deshavs)(n.1957)-primafemeieastronautdinFrantasiprimafemeie
din Europa care a vizitat Statia Spatiali lnternationalS
(in 2001). Absolventd a facultS!ilor de
medicina
pi biologie, s-a specializat in medicina sportivi
(l-981), aerospatiali 11982),
reumatoloeie
(1984)
9i
a oblinut doctoratul in neurostiinte
(L992)'
_E/yetiq-|taWeeman(1876-1943)-aintemeiat,impreunicufilosofu|Rodo|fSteiner'medicina
antroposofici.
A fondat
prima clinica de medicini antroposofici
la Arlesheim in L971' (astlzi clinica
ii
Poarti
numele).
-
Norueaia-
croHarlem Brundtl#
(n. 19a9)
-
prima femeie
prim-ministru al tJrii
(10 ani, cu intreruperi),
directorgeneral
oMS (1998-2003), este cunoscutd ca lider international
in probleme de mediu,
'
- SCCdtS---Eye
Elisabe!-ggln
(n' 1947)
-
specialisti in chirurgia cardio-toracicS'
nrembri in Societatea
SuedezapentrUTransp|antSiinSocietateaEuropeanSpentruTranspIantCardiac.
-
Spanio -JgresaE@j.!-?.
(n. 1966) a reusit si impace cu succes medicina' stiintele teologice si viata
monahali. Specialisti
in medicino internd
(1995
-
SUA), a intrat in ordinul Benedictlnilor
in 1997
'
a
absolvit teoloFia in 2005,lu6ndu-si
doctorotulin sdndtate
publicdin20o4
5iin
teologie in 2009'
Feminista convinsd 5i
mllitanti
pentru drepturile omului, a intrat in conflict
5i
cu Sfantul Scaun
(a
afirmat ci femeile sunt libere sd aleagd avortulsau contraceplia)
si cu oMS
(a criticat
managementul
pandemiei de gripi AH1N1)'
- [SdS---l4a6-l4on!9$Sl
(1870'1952)
-
a creat o me
si a infiinlat in
intreaga lume
5coti
in care se aplica metoda ce-i poartJ numele'
-
Femeile-medic din Europa centralS si Estici s-au confruntat cu probleme profesionale
diferite in comparalie
cu colegele din Vest. Dupd al Doilea Rdzboi Mondial, a avut loc feminizarea forfatd a profesiei
medicale, care
nu a fost intotdeauna in beneficiul femeilor. Baza materialS in medicina socialistd era inferioarJ celei
occidentale, regimul comunist limita libertatea de
96ndire,
astfel inc6t multe femei-medic au preferat
sj
emigreze. Unele si-au fiurit o carieri solidd in tara natali, altele s-au realizat profesionalin
strjinjtate.
-
Feminizarea medicirrei in intreaga lume a adus o notd de umanism in profesie,
datoritd exprimdrii empatiei
fati de pacienti. Parerile cercetitorilor contemporani converg spre concluzia ci femeile pot influenta evolutia
med icjnei, datoriti calitatilor (talentelor)
specifice.
Bibliografie
-
http://www.britan n ica.con-r/EBcheck edltopic/372460/history-of-rnedecine/3
5667 lmedecine- in-the-
20th-century
-
http ://www.bbc.co. uk
/schools/gcsebitesize/h
istory/shp/moden/
-
h ftp ://n o be lprizes. co rn/no be l/rvo rn en. Iitrn I
-
http //en.w ikipedia.org/wik i/Fem in ist_movernent
-
More E.s., Greer M.J.
-
American women
psysicians
in 2000: A History in
vol. 55, nr 1, Winter 2000, p. 6-9 (http:l/works.bepr-ess.co,r/rroree/2gl)
-
lrttp ://en. w ik iped i a. org/w i ki,/women- i n-rn ed i c irr e
-
http ://wo nl e n h i sto ry. abo ut. corn/l i b rary. en cy. b l eh_i n d ex. littn
-
http://u.rvw. n hn. n ih. gov/chan gingthelaceofrn ed ic in e/plrysic ian s/b iography
-
http ://wwu,. w h on arl ed it. corn/l ad ies. cfin
-
Owen M.
-
Dame Janet Maria Vaughan, D.B.E. (18 octomber 1899
-
9
january
1993) Eiected
F.R.S. 1979
-
in JSTOR 1995, p. 483 (hftp://wwrvjstor..org/pss/770|59)
-
Geddes J.F'
-
A portrai of The Lady: a life of Dorothy Russell
-
iRMB (Journal
of the Royal Society
of Medicine) august 1997,90 (8); 455.461
(http ://wwrv.pu bnr ed ce' tra l,n i h, gov/pageren d er. fgci ?arti d= 1 29 64 6 41
-
Mc lntyre N
-
Professor Dame sheila sherlock
-
in The lndependent,
g
ian.2oo2
(lrttp://wrvw. independent. co. Lrk/n ervs/ob ituaries/p rofessor-d ame-she ila-sherlo ck-J29 641 .lfinl\
-
Sleeman E. (sub red.)
-
The lnternational Who's Who of Women, 2002
(http://books.google.
rolbooks? isb n= I 85143 1?2 ,1 .. .)
-
http ://en. wik i ped i a. org/wi kilC ategory: Phys icia n s_ by_n a t i o na I ity
Progress
-
in JAMWA
-
73