VALORT

gr
STSTEME
SOCTALE
Talcott Parsons qi Edward
Shils
Teoria acliunii este o schemd conceptuald pentru
analiza comportamentului
organismelor
vii. Ea concepe
aceste comportamente
ca fiind orientate spre anumite
scopuri in anumite situalii cu ajutorul unei cheltuieli
de energie reglate normativ.
Fiecare acliune aparline unui actor qi are loc intr-o situalie ce constd din
obiecte. Obiectele pot fi alfi actori sau pot fi obiecte fizice ori culturale. Fiecare actor
are un sistern de relalii cu obiectele; acesta se numeqte
,,sistemul
de orientdri". Obiec-
tel e pot fi obi ecte-l i ntd,
resurse, mi j l oace, condi fi i , obstacol e sau si mbol uri . El e pot
deveni catexe (dorite
sau nu) gi li se pot ataqa diferite semnificafii (adica,
ele pot
insemna lucruri diferite pentru
oameni diferi{i). Prin semnificaliile qi catexele ce li se
ataqeazd,
obiectele pot fi organizate in sistemul de orientari al actorului.
Acfiunile nu sint, empiric vorbind, discrete, ci apar in constelalii pe care le nu-
nrim
,,sisteme".
Ne intereseazd
trei sisteme, trei rnoduri de organizare a elementelor
acfiunii; aceste elemente sint organizate ca sisteme sociale, ca personalitati gi
ca sisteme
culturale.
Deqi toate trei modurile sint extrase conceptual din comportamentul
social
concret, referenlii ernpirici ale celor trei abstracliuni nu se gdsesc pe acelagi plan.
Siste-
mele sociale qi personalitalile
sint concepute ca moduri de organizare a acfiunii notivate
(sistemele
sociale sint sisteme de acliune motivatd organizatri in
jurul
relaliilor dintre
actori; personalitaliie
sint sisteme de acliune motivatd organizata in
jurul
organisrnului
viu). Pe de altd pafte,
sistemele culturale sint sisteme de pattern-uri
simbolice (aceste
pattem-uri
sint create sau manifestate de actori sociali individuali qi se transmit sisteme-
lor sociale prin difuziune sau la personalitdli prin invafatura).
Unsi stem cul turql este un si stem care are urmdtoarel e caracteri sti ci :
(1)
Si ste-
mul nu este constituit nici prin organizarea interacfiunilor,
nici prin organizarea actiu-
nilor unui singur actor (ca
atare), ci mai degrabd prin organizarea valorilor, norrnelor
qi
simbolurilor
care dirij eazd, opliunile actorilor qi care limiteazd, tipurile de inter-
acliune ce pot sd apard intre acegtia; (2) Astfel, un sistem cultural nu este un sistem
empiric in acelagi fel ca o personalitate
sau un sistem social; deoarece el reprezintd un
anumi t mod de a extrage el ementel e
di n aceste si steme. Dar aceste el emente pot
40
exista sepa
in altul;
(3
elemente c
elemente it
nizarea unt
ven{a;
(4)
,
sint legate
simboluri <
Si stt
critic al te<
a cdror ac!
unor nevoi
taId. Anal:
deoarece s
culturii, at
de personi
reglementr
voile actot
Orit
angajeazd
afld intr-o
un actor e
al eagd ce
obligat sd
anumite n
omul spre
ni bi l e, nu
indreaptd
trazic). Li
extras
-
(
orientdri r
Astfel, o r
obl i gal i a r
tdrii orien
Intt
soci al . Tr
si stemel e
in
Sint doui
deoarece
Val or i l e
Si
s i s t emel e s oc i al e
exista separat ca simboluri fizice gi pot fi transcrise dintr-un sistem empiric de actiune
in altul; (3) intr-un sistem cultural, structura normelor de reglementare (gi celelalte
elemente culturale ce indruma opliunile actorilor concrefi) nu poate fi constituita din
elemente intirnpldtoare sau nelegate. Dacd in acest sistem cultural se manifestd orga-
nizarea unui sistem empiric de acfiune, el trebuie sd aibd un anumit grad de consec-
ven{a; (4) Astfel. un sis-tern culturAl qs,teJU}pgtte,rn-.al cUl.tr+Iii ale c4rui
parti.ditgr:rle
sint leeate intre ele pentru a forma sistelne de valgri.Sisteme
_dg
c.red_i-nte_Si si$_te,r4g dg
simholuri
expresive.
Sisternele sociale, sistemele de personalitate gi sistemele culturale sint obiectul
critic al teoriei acfiunii. in primele doud cazuri, sistemele insele sint inlelese ca actori
a cdror acfiune e conceputd ca fiind orientatd spre anumite
leluri
gi spre satisfacerea
unor nevoi, ca apdrind in diferite situalii, folosind energie gi fiind normativ reglernen-
tatd. Analiza celur de-al treilea fel de sistem este esenliala pentru teoria ac{iunii
deoarece sistemele de standarde de valori (criteriile de selec{ie) gi alte structuri ale
culturii, afunci cind sint institulionalizate in sisteme sociale qi interiorizcrte in sisteme
de personalitate, indrumd actorul atit in ce priveqte scopurile, cit qi in ce priveqte
reglementoreo norn'tativd a mijloacelor gi activitalilor expresive, ori de cite ori ne-
voile actorului ii permit o opliune in aceste probleme...
Orientqrea spre valori se rcferd la acele aspecte ale orientdrii actorului care il
angajeazd in respectarea anumitor norme, standarde. criterii de selecfie. de cite ori se
afl[ intr-o situalie neprevdzutd care-i permite qi ii cere sd facd o alegere. De cite ori
un actor este obligat sd aleagd intre diferite obiecte-lintd, de cite ori este obligat sd
aleagd ce nevoie igi va satisface sau ?n ce mdsurd o va satisface
-
de cite ori este
obligat sd facd orice fel de alegere
-
orientdrile sale spre valori il vor indrepta spre
anumite norme care ii vor indruma opliunile. Aceste orientdri spre valori, care obligd
omul spre respectarea unor reguli in selecliile pe care le face intre alternativcle dispo-
nibile, nu sint intimpldtoare, ci tind sd fbrmezevn sistem de orientdri spre valori care
indreapta individul spre un set organizat de reguli (astfel incit aceste reguli nu se con-
trazic). La nivel cultural, vedem acest set organizat de reguli sau norme ca atare,
extras
-
ca sd spunem a$a
-
de la actorul care se respectd datoritd propriilor sale
orientdri de valori gi in care acestea existd ca necesitafi de a respecta aceste reguli.
A$fel, o culturd include un set de standarde. Orientarea spre valori a individului este
obligafia sa de a le respecta. in ambele cazurr, analiza noastrd despre normele respec-
tlrii orientdrii spre valori poate fi aceeaqi.
Interacliunea dintre ego qi alter este cea mai elementard formd a unui sistem
social. Trdsdturile acestei interacliuni sint prezente in formd mai complexa in toate
si st emel e soci al e. . .
in interac{iunea lor,, ego qi alter sint obiecte de orientare unul pentru celdlalt.
Sint doud diferenle fundamentale intre orientdri qi obiectele nonsociale. Mai intii,
deoarece rezultatul acliunii ego-ului (de
exemplu, succes in atingerea unui
!el)
este
4 1
TALCOTT PARSONS, EDWARD SHILS
dependent de reac{ra alter-ului la ceea ce face ego-ul, ego nu se oriente azd, numai spre
comportamentul probabil fEli$, ci gi spre ceea ce el interpreteazd drept aqteptdrile
alter-ulur, deoarece ego se agteaptd ca agteptdrile olter-ului sd influenleze comporta'
mentul alter-ului. in al doilea rind, intr-un sistern integrat, aceastd orientare spre
aqteptdri l e cel ui l al t este reci procd sau compl ementard.
Premi sa acestei reci proci tdl i sau compl ementari tdl i de agteptdri este comuni ca'
rea printr-un sistem comun de sirnboluri. Alternativele deschise schimbdrii trebuie sd
aiba o mdsurd de stabilitate in doud privinle: intii, ca posibilitali realiste pentru crlter',
in al doilea rind, in semnificalia lor pentru ego. Aceastd stabilitate presupune genera'
hzarca de la particularitatea situaliilor date ale ego-ului gi alter-ului, arnbii fiind in
continud schimbare, frrd a fi niciodatd concret identici in nici un moment
-
qind
arg
loc-o-asquq[qagggqallzalg-$l-Ag1iurul.a,
gesturile szu simbo-1u-rilg-au ruailtlUlt s?U nlar
puit q9_eS.qSi_qe,mnif,.qa!_9*ge4ru-sg
a-il*qhe-r*^pu.tea*vptbr*{espre
s culturs Ep-l-l}uni
gargexlp_tqitt!_"g_i.lipli.ncalq-.S9-11rq-dr-a*A-l!-t-91?gli-uqg1-lor,
Mai mult chiar, aceastd culturd comund sau sistem de sirnboluri posedd inevita-
bil, in anumite aspecte, o semnificalie normativd pentru actori. O datd ce a apdrut,
respectarea conven{iilor sale este o condilie necesard pentru ca ego-tJl sd fie in}eles de
olter, prin aceea cd perm ite ego-ului sd solicite de la alter tipul de reaclie la care ego'
ul se agteaptd. Acest set comun de simboluri culturale devine modul in care se for-
meazd o complicitate de acliuni dependente ale ambilor pdrli, in asemenea mod incit
simultan va defini o gamd de reaclii adecvate din partea alter-ului fala de o gamd de
acliuni posibilc ale ego-ului
gi viceversa. Astfel, o condilie a stabilrzdrii unui astfel de
sistem de agteptdri complementare va fi nu numar ca ego qr alter sd comunice, dar
9i
ca ei sd reoc(ioneze adecvat unul fata de celdlalt.
O tendinld spre o reaclie consecvcnt adecvatd este gi o tendinld spre conformi-
cu un pattern normativ. Cultura nu este doar un set de simboluri de comunicare,
un set cle nornre pentru acliune .
Motivaliile ego-ului
gr ctlter-ului se integreazd cu structurile normativc
prin
l nt er acl r une. . .
Pattern-urilg
_oJienJ4r'ilol tplg*yqlgll_-Lu_lgq! a!,epe_drg!1*glue!!g*le-
culturale
cele rltai important-g. in o-rsaliZatgq-q:s-!gng9l:-!.*eglU!1-49g-ll!!"9"?L9*q?tte
algeqa
ce definim dlep!
9Bl!{L4,..
Asemenea sisteme de simboluri, a cdror func{ie de evaluare are prioritate, pot fi
numi te
,,i dei
normati ve" sau
,,si mbol uri
de rcgl ementare". El e si nt standardel e de
orientare spre valori sau ale modurilor de orientare, conform cdrora actorul are obli-
gal i a de a se ori enta i n funcl i e de un echi l i bru al conseci nl el or
qi i mpl i cal i i i or; nu are
l i bertatea sd se ori enteze spre si mbol ul cul tural concret pe baza meri tel or sal e i me-
diate gi intrinsece. Astfel, orientarea sa spre un anume complex de simboluri trebuie
sd fie conformd cu imperativele sisternului mai larg de orientare normativd din care
face parte. Al tfel , si stemul normati v se dezorgani zeazd...
A 1
+ L
tatea
ci qi
Un si s
( 1) un
subsi stern dr
un subsi sten
lui, diferitel,
gur sistem u
Rema
val ori . El e s
(r;i , de asem(
Consi
baza cdrora
soci al nu p0
tenld empiri
observdm la
lile
de artict
soci al . Est e
sistemele
dr
aceea$i sej:i
Evalu
lumii corrcr,
este i mpusd
nie cu primt
Orien
,,interpretate
evenimentel
sau resursel,
desi gur, ni c
practic sd fi
dat. Diferite
'
si str
lice in care c
f-uncfionale.
sisteme. in si
rezultd. din p,
flciente
$i
d
nu depind de
tura sistemic
semnificafior
Val or i l e qi s i s t emel e s oc i al e
Un sistem de simboluri de evaluare cuprinde:
(1) un subsistem de standarde pentru rezolvarea problemelor cognitive;
(2)
un
subsistem de standarde pentru rezolvarea problemelor de catexii sau de apreciere;
(3)
un subsistem de standarde
,,nrorale"
pentru integrarea diferitelor unitdli ale sistemu-
lui, diferitelor procese ale sistemului qi altor diferite standarde implicate intr-un sin-
gur si st em uni f i cat . . .
Remarcdm cd standardele valorilor morale sint structuri difuze de orientare spre
valori. Ele sint orgamzatori ce definesc qi integreazd sisteme de acliune in totalitate
(qi , de asemenea, mul te subsi steme)...
Consi stenl a compl etd a pattern-ul ui este un i deal -ti p. Standardel e moral e pe
bazacdrora se aclioneazd in realitate de cdtre o personalitate concretd sau un sistem
soci al nu poate avea total a consi stenl d a pattern-ul ui ; este chi ar probabi l ca o consi s-
tenld empirica totald a pattern-ului sd fie imposibild. Inconsistenfa pe care deseori o
observdm la pattern este cauzatd de problemele de acomodare ce se nasc din dificultd-
file
de articulare dintre sistemele de orientare spre valori gi personalita{i sau sistemul
social. Este
.e
prsbl"eua
smpulge,_lzyp_tind,dt4 {elptia il*gngle_9U1ly:e-!"-"*_il
sistemele
&: iactiune
$i
din
coexistenta unei
nlutiahtdli--de
subsistsrrrs.-eJlJurcLc-
jn
aceea$i societatg saU personLlitate
Evaluarea tuturor categoriilor semnificative din punct de vedere strategic aie
lumii concrete este un intperativ
funclional
al unui sistem de standarde tlorale. Ea
este impusd de natura acliunii urnane. Un alt imperativ principal, nu ncapdrat in armo-
nie cu primul, este maximizarea consistenlei pattern-ului' .
Orientarea evaluativd se confruntd cu evenimente situalionale ce pot h atit
,,interpretate",
cit qi transformate creator, dar in anumite limite. Caracterul recalcitrant al
evenimentelor, rnai ales convergenla naturii organicc a omului
qi sdrdciei mijloacelor
sau resurselor, impune anumite imperative funclionale asupra acfiunii. Nu e necesar qi,
desigur, nici probabil ca toate aspectele unei situa{ii ce trebuie conftuntatd in sens
practic sd fie tratate de actor in conformitate cu toate canoanele unui sistem de valori
dat, Diferitele sisteme de valori vor fi diferen{iat selective in ce privegte aspectele ce se
I
Sistemele de acfiune sint sisteme lunclionale; sistemele culturale sint sisteme simbo-
lice in care componentele menlin intre ele relalii logice sau semnificalionale mai curind decit
funcfionale. De unde dif-erenfa intre imperativele care sint caracteristice celor doud clase de
sisteme. in sistemele de acliune imperativele ce impun anumite adaptari asupra componentelor
rezultd din posibilitafile empirice sau din necesitifile de coexistenfa pe care le vom numi insu-
hciente gi
din proprietdfile actorului ca organism; in sistemele culturale, imperativele inteme
nu depi nd de compati bi l i teti l e sau i ncompati bi l i tal i l e coexi stenfei . i n si stemel e cul tural e, trdsd-
tura sistemici este coerenla; exponentele sistemului cultural sint fie logic consistentc sau
semnilicational con sruente.
+J
TALCOTT PARSONS. EDWARD SHILS
potrivesc sau nu, sau in ce mdsurd, dar vor fi intotdeauna unele fapte' care vor fl proble-
matice pentru orice sistem de valori. Ele pot fi tratate doarpe baza unor standarde care
nu se vor potrivi cu principalele standarde ale actorului, oricare ar fi acestea.
intr-un sens,
faptele
sistemului de obiecte sociale sint mai rnaleabile decit
celelalte clase. intr-o mdsurd importantd, ele insele sint un produs al sistemului cultu-
ral dorninant in sistemul de ac{iune. Astfel, atit omul cit gi societatea sint intr-o
oarecare mdsurd ceea ce ei cred. O reaclie favorabila din partea Iui alter nu incalcd
propriile valori ale ego-uIui; pluralitatea interacliunilor indivizilor care au valori
comune constituie, intr-un fel, o apdrare impotriva atacurilor la adresa acestor valori.
Totuqi, eficienla unei asemenea apdrdri are limite clare dacd valorile in disculie sint in
conflict grav cu irnperativele funcjionale ale sistemelor de acliune cu care se lucreazl.
Datoritd unora dintre aceste imperative funclionale, devine improbabil ca structura
concretS, reald, a oricdrui sistem concret de acfiune sd permrtd, reahzarea unei potriviri
depline a diferitelor pdrli ale oriciirai sistem de valori. Prin urmare, trebuie sd existe
un fel de adaptare sau potrivire intre ele. Un mod de adaptare este tendinla de a
,,forta"
structura sistemului obiectelor sociale sd se conformeze sistemului de valori,
cu prelul unei tensiuni sporite. Un alt mod de adaptare este de a tolera
qi, in mdsuri
diferite, de a institulionali za in sisternul social sau de a internaliza in sistemul perso-
nalitSlii anumite pattern-uri valorice care nu se armonizeazd. cu accentele majore ale
sistemului dominant de valori. Inconsisten{ele pattern-urilor valorice sint ajustate
intra-individual
prin mecanismele de apdrare
qi inter-individual prin mecanisme de
control social, cuffI ar fr izolarea qi indepdrtarea.
Este imposibil ca un sector important din punct de vedere funclional al sistemu-
lui social sd fie organizat gi stabilizat fErd un oarecare gind de institulionalizare
qi ca
un sector la fel de important al personalitalii sa fie organizat
gi stabilizat frrd interna-
bzarea valorilor. in acele sectoare ale sistemului de acliune care nu se armonrzeazd cu
sistemul dominant de valori, existd tendinla spre
,,institulionalizare
adaptivS". Va
apdrea un mod special de integrare in sistemul de acfiune al acelui sector din sistemul
de orientare a valorilor care este mai mult sau mai pufin in conflict cu sistemul prin-
ci pal de ori entare a val ori l or gi a i nsti tul i i l or l egate de el . i n conseci nl d, vor exi sta
pattern-uri de valoare mai rnult sau mai pulin institulionalizate, in discrepanld cu
si stemul domi nant de val ori ; acestea si nt
,,endemi ce"
i n si stemul soci al
Ei
ocazi onal
pot deveni focare de schi mbdri structural e...
Nepotrivirile din sistemul de valori au ca rezttltat o tensiune in sistemul personal
qi social de acliune. Asemenea nepotriviri iqi au deseori originea in imprejurdri istorice
ce au dus la o expunere a unor pattern-uri necorespunzdtoare de orientare spre valori,
astfel incit e
bzate in vre
adauge la su
sursd iniliali
vent de orii
sistem concl
adaptive ale
pulin adecvt
nefericitd in
nici serioase
O dat
sistemul de
dezvolta
qi
acl i uni i . Ba
oricdrui sts
cul tural e. \
ccrmple.mpn
qarc--sid-si
fiec4r:e a$te
Prin
tate trebuie
reducerii at
motivul cer
fundamenti
siusit-Es
sJ
l n sl i
strui sisten
tolera subs
exi sta un e
adaptare. E
poate fi tra
nentele fu
vreunui far
cadrul sistr
respect i v. .
IPot'
sistemului
'
Faptele problematice in sensul de aici
imperativ funcfional gi care necesitd reacfii cu
mul de valori fundamental al actorului.
44
sint acelea pe care trebuie sd le infiunfi dintr-un
perspectivr
conotafii valorice ce sint incompatibile cu siste-
derivare lc
conceapd
Val or i l e
Si
s i s t emel e s oc i al e
astfelincit e posibil ca doud sau mai multe sefuri sd fi fost internalizate sau instituliona-
lizate in vreun sector al sistemului. Dar aceastd sursd de tensiune poate doar sd se
adauge la sursele iniliale de tensiune inerente in natura sistemelor de acfiune. Aceastd
sursd iniliala de tensiune constd in faptul cd nici un sistem complet integrat gi consec-
vent de orientare a valorilor nu poate fi potrivit cu nevoile funclionale ale oricdrui
sistem concret de acfiune. Datd fiind inevitabilitatea tensiunii, trebuie sd existe integrdri
adaptive ale valorilor in sectoarele in care integrarea valorilor dominante este cea rnai
pulin adecvatd qi care sd compenseze pentru aceste inadecvdri. Dacd n-ar exista aceasti
nefericit[ integrare in natura acliunii intr-un sistem, nef-ericitele integrdri istorice nu ar fi
nici serioase, nici persistente.
O data cu tendinla nepotrivirilor din sistemul valorilor de a produce tensiuni in
sistemul de acliune gi viceversa, existd qi o tendin!6 a sistemelor de acliune de a
dezvolta gi menline nivelele de potrivire la inallimea pe care o permit exigenlele
acliunii. Bazaacestei tendinle se gdsegte in nevoia funcliona16 de ordine ce std labaza
oricdrui sistem de acliune
qi care implica nevoia de integrate a coffIponentelor
sale
culturale. Nevnia
rie ordine e
v5-'rti,
in
cea mai simpld
$i
mai elementard fbrmd.. in
complernenJarilatearolr[uj.a$]LeptfuilalEarf,.stabilitgte
$i.
pdn urntare.
previzibilitate,
.are
sint
qsenta
ordiqii.*esq-Jfl-.$j
-tl//gJ::u! *n}l-
pgl,lsac-tto.llq
-gqti$
fi ecars- a$
Le apta dsle- eslalAl t
Prin urmare, dispo zillile spre anumite nevoi in cadrul unui sistem de personali-
tate trebuie s6 fie organrzate intr-o structurd stabil[ ca o condilie a evitdrii frustrdrii
qi
reduoerii anxietd{ii. Recunoaqterea acestei nevoi de ordine ?n sistemele de acliune este
motivul central pentru care introducem evaluarea ca una dintre cele citeva categorii
fundamentale. Aceastd,ne.voie fund.an:-etrhla.-d9'-9r.du]-q-btl--utr
pi$-e
siunii ce aparg.a-t_uupi
.cind u4-sistem
-nepotrivit
de
vAlori
este pus in acfiunE.
i n si stemel e de ac{i une rel ati v stabi l e exi st6, deci , cel e doud tendi nl e: de a con-
$rui sisteme armonioase de orientare spre valori
gi tendinla contrarie de a genera
9i
tolera subsisteme neconsecvente, cu tensiunea
pe care o produc. intre cele doud va
exista un echilibru dinamic, delicat, menlinut de o lnare varietate de mecanisme de
adaptare. Empiric vorbind, orientarea spre valori nu este autonomd decit in sensul cd
poate fi tratatd ca o variabila independentd de alte variabile din sistem. Printre compo-
nentele fundamentale ale unui sistem de acfiune, nu existd
prioritatea cauzald a
vreunui factor ca iniliator al schimbdrii. Schimbarea
poate izvori din oricc surs[ din
cadrul sistemului. Rezultatul va tlepinde de echilibrul de forle in sistem la momentul
respecti v.. .
Ipoteza
,,emanationistd",
care afirmd cd acliunea este doar o consecinld
a
sistemului de valori predominant, nu poate fi acceptata. O altd dcficienla a acestei
perspective este afirm a\ia cd toate sectoarele sisternuiui de valori sint explicabile
prin
derivare logica de la temele sau premisele centrale. Din acest motiv este necesar sh se
conceapd atit o integrare funcfional[ a orientarilor de valoare, cit
qi o integrare a
45
TALCOTT PARSONS. E,DWARD SHILS
pattern-ului.
Aceasta din urmd se referd la mdsura in care o structurd datd sau o temd
de orientare se manifestd consecvent in atitudinile evaluative specifice ale actorilor in
intreg sistemul social. Integrarea funclionald se referd la integrarea valorilor gi
siste-
melor de acliune qi de aceea implicd prioritali qi alocarea diverqilor componen{i valo-
ri ci pri ntre ocazi l l e gi rel al i i l e cuveni te. Acesta este un aspect pri nci pal al structuri i
si stemel or soci al e qi , pri n aceste mecani sme, standardel e nei ntegrate i n ce pri vegte
structurile sint integrate funclional intr-o mdsurd suficientd pentru a permite sistemu-
l ui soci al sd funcfi oneze. . .
Inevitabilrtatea funclionali a imperfecliunilor integrdrii valorilor in sistemul so-
cial nu distruge neapdrat sistemul social, deoarece un set de mecanisme, omoloage cu
mecanismeie de apdrare ale personalitalii, limrteazd, dezintegrarea gi-i restringe repercu-
siunile. Aceste mecanisme fac posibila funclionarea continud a sistemului social, adicd
coexistenla independentd a diferitelor parli ale sistemului. in plus, aceste mecanisrne pot
face posibil doar un anumit grarJ de colaborare lirnitatd intre sectoarele societdlii
dedicate, in alte privinfe, unor valori incompatibile. Aqa cum in cadrul personalitdfii
anumite mecanisme de apdrare
lin
impulsurile periculoase sub nivelul congtientului,
diminuind astfel nivelui anxietdlii gi conflictului, tot la fel in sistemul social anumite
mecanisme de acomodare permit coexistenla unor pattem-uri contradictorii, repartizin-
du-le in situalii gi grupuri diferite social. Ralionalistul fanatic sau doctrinarul
-
care con-
siderd sistemul de valori institulion ahzate ca ceva ce trebuie aplicat riguros qi consec-
vent in toate situafiile
-
pot tulbura sistemul social prin influenla lor.
Si sternel e soci al e gi i n speci al soci etdl i l e mari si nt pri nse fErd scdpare i ntr-o
dilema fundarnentald. Pe de o parte, ele pot trii doar printr-un sistern de valori institu-
lronalizate,
fald de care membrii sdi trebuie sd fie serios legali gi la care trebuie sd
adere in acliunile lor. Pe de altd parte, trebuie sd fie capabile sd accepte compromisuri
qi ajustdri, sd tolereze acliuni care
-
din punctul de vedere al propriilor lor valori
dominante
-
sint greqite. Egecul de a accepta acest lucru grdbeqte rdzvrdtrcea gi pri-
mejduieqte pdstrarea sistemului chiar la nivelul integrdrii pe care a atins-o pind acum.
i n acest paradox se gdseqte o sursd pri nci pal d de tensi une gi i nstabi l i tate i n si stemel e
soci al e qi rnul te di n cel e mai i mportante surse al e schi mbari i soci al er.
'
In acel aqi ti mp, aceastd si tual i e este. di n perspecti vd teoreti cd, moti vul pri nci pal de a
refuza sd privim problemele integrdrii sistemelor de orientdri valorice culturale gi ale
sistemelor sociale ca fiind omoloage. Este gi principalul motiv pentru care tipul de anahzd
axatd pe valori, asociatd indeosebi cu numele rdposatului Ruth Benedict, nu poate servi ca
fundament pentru o anahzd, a proceselor dinamice ale sistemului social.
46
Este
di fi ci l S doe
l i gti sau a
toli oamen
tane", prop
totalitate d,
punct de vr
prin urmar,
rile gi de a
Am
deoarece c
este cuprin
doi l ea, cel
bi ne sd
,,gi
Cu alte cu't
de mediul
este inclus
satul sau p
lectuald" a
in bdtrinicr
prostie qi i
rezi , conqtt
efortul prc
istoriei lur
afard a per
Obs
dintr-o ant