Sunteți pe pagina 1din 27
M OTIVATIE , SATISFACTIE SI ANGAJAMENT ORGANIZATIONAL Psihologie organizationala Delia Vîrg ă

MOTIVATIE, SATISFACTIE SI ANGAJAMENT ORGANIZATIONAL

Psihologie organizationala Delia Vîrgă

M OTIVATIE , SATISFACTIE SI ANGAJAMENT ORGANIZATIONAL Psihologie organizationala Delia Vîrg ă
U N ANGAJAT MOTIVAT ?!

UN ANGAJAT MOTIVAT?!

U N ANGAJAT MOTIVAT ?!
U N ANGAJAT MOTIVAT ?!
M OTIVA ț IA  = m ă sura în care un efort persistent este

MOTIVAțIA

= măsura în care un efort persistent este dirijat spre realizarea unui scop

Performanța= măsura în care un membru al unei organizații contribuie la realizarea obiectivelor organizației

Efort

Persistență ------------ motivație ------- performanta

Direcție

organiza ț iei  Efort  Persisten ț ă ------------ motiva ț ie ------- performanta 
organiza ț iei  Efort  Persisten ț ă ------------ motiva ț ie ------- performanta 
E XIST Ă 2 CATEGORII DE TEORII MOTIVA ț IONALE  1. centrate pe nevoi:

EXISTĂ 2 CATEGORII DE TEORII MOTIVAțIONALE

E XIST Ă 2 CATEGORII DE TEORII MOTIVA ț IONALE  1. centrate pe nevoi: ce

1. centrate pe nevoi: ce motivează?

2. centrate pe proces: cum motiveaza?

http://youtu.be/q5kn4OBRxro

 1. centrate pe nevoi: ce motiveaz ă ?  2. centrate pe proces: cum motiveaza?
 1. centrate pe nevoi: ce motiveaz ă ?  2. centrate pe proces: cum motiveaza?
T EORIILE CENTRATE PE NEVOI  Precizeaz ă categoria de nevoi pe care le au

TEORIILE CENTRATE PE NEVOI

Precizează categoria de nevoi pe care le au oamenii și condițiile în care ei vor fi motivați să-și satisfacă aceste nevoi într-un mod care să contribuie la performanță

Nevoi ------- comportamente ----- scopuri

ă aceste nevoi într-un mod care s ă contribuie la performan ț ă  Nevoi -------
ă aceste nevoi într-un mod care s ă contribuie la performan ț ă  Nevoi -------
I ERARHIA NEVOILOR LUI M ASLOW  1. Nevoi fiziologice: salariu, condi ț ii de

IERARHIA NEVOILOR LUI MASLOW

1. Nevoi fiziologice: salariu, condiții de muncă minime

2. Nevoi de siguranță: condiții de muncă sigure, regulamente corecte și realiste, programe de pensii și asigurări

3. Nevoia de apartenență: interacțiuni, supervizare amicală, lucru în echipă

4. Nevoia de stimă: responsabilitate, prestigiu, recunoaștere, premii

5. Nevoia de autoîmplinire: se acceptă pe ei înșiși, sunt independenți și motivați

tere, premii  5. Nevoia de autoîmplinire: se accept ă pe ei în ș i ș
tere, premii  5. Nevoia de autoîmplinire: se accept ă pe ei în ș i ș
T EORIA ERD - A LDERFER M. Intrinsec ă Dezvoltare – implicare în mediu de

TEORIA ERD - ALDERFER

M. Intrinsecă

Dezvoltare – implicare în mediu de muncă Relații – comunicare, schimbare cu alți membrii Existență – condiții naturale

M. Extrinsecă

Nu este o ierarhie strictă a nevoilor Dacă nevoile de nivel superior nu sunt satisfăcătoare, va crește dorința indivizilor de a-și satisface nevoile de nivel inferior De ex. programatorul ce are putine relatii sociale, va cere mărire de salariu

i satisface nevoile de nivel inferior De ex. programatorul ce are putine relatii sociale, va cere
i satisface nevoile de nivel inferior De ex. programatorul ce are putine relatii sociale, va cere
T EORIA N ECESIT Ă ț ILOR - M C C LELLAND  Anumite nevoi

TEORIA NECESITĂțILOR - MCCLELLAND

Anumite nevoi conduc la modele particulare de motivație

Nevoia de realizare – dorință puternică de a executa bine sarcinile provocatoare (responsabilitate, obiective de dificultate medie si feedback pe rezultate) – ex. antreprenor

Nevoia de afiliere – dorinta de a stabili si mentine relatii personale amicale (retele sociale, comunicare, evitarea conflictelor) – ex. PR

Nevoia de putere – doreste sa aiba influenta asupra celorlalti – ex. manageri

evitarea conflictelor) – ex. PR  Nevoia de putere – doreste sa aiba influenta asupra celorlalti
evitarea conflictelor) – ex. PR  Nevoia de putere – doreste sa aiba influenta asupra celorlalti
E VOLUTIA TEORIILOR MOTIVATIEI  Motivatia 2.0 – cea de tip pedeapsa- recompensa – distruge

EVOLUTIA TEORIILOR MOTIVATIEI

Motivatia 2.0 – cea de tip pedeapsa- recompensa – distruge motivatia intrinseca, diminueaza performanta, paralizeaza creativitatea, elimina comportamentele pozitive

Motivatia 3.0 - costruita pe 3 nevoi psihologice:

competenta, autonomie si relationare (Deci & Ryan, 2000)- teoria auto-determinarii

costruita pe 3 nevoi psihologice: competenta, autonomie si relationare (Deci & Ryan, 2000)- teoria auto-determinarii
costruita pe 3 nevoi psihologice: competenta, autonomie si relationare (Deci & Ryan, 2000)- teoria auto-determinarii
T EORIA AUTO - DETERMINARII  Are la baza 3 concepte specifice:  1) satisfacerea

TEORIA AUTO-DETERMINARII

Are la baza 3 concepte specifice:

1) satisfacerea nevoii de bază,

(2) motivare autonomă vs. cea controlată sau reglementarea comportamentală și

(3) urmărirea intrinsecă și extrinsecă a obiectivului

Deşi indivizii au o orientarea inerentă de creștere activă, aceasta nu se exprimă în mod automat, ci trebuie să fie întreţinută de mediul social

ș tere activ ă , aceasta nu se exprim ă în mod automat, ci trebuie s
ș tere activ ă , aceasta nu se exprim ă în mod automat, ci trebuie s
 Nevoia de autonomie este îndeplinit ă atunci când indivizii simt ca ei sunt cei

Nevoia de autonomie este îndeplinită atunci când indivizii simt ca ei sunt cei care își decid acțiunile și se simt liberi din punct de vedere psihologic.

atunci când indivizii își aleg singuri propriul comportament și atunci când urmează în mod voit indicaţiile altora, de exemplu, în cazul în care sunt în deplin acord cu acestea

Nevoia de apartenenţă sau de înrudire este îndeplinită atunci când indivizii se simt conectaţi la ceilalţi, atunci când se simt iubiți și îngrijiți, când pot iubi și pot avea grijă de ceilalți

Indivizii se simt competenţi, atunci când îşi stăpânesc mediul și produc rezultatele dorite. - atunci când își desfășoară activitatea în mod volitiv, când se simt parte dintr-o echipă şi consideră că îşi pot atinge în mod eficient obiectivele

mod volitiv, când se simt parte dintr-o echip ă ş i consider ă c ă î
mod volitiv, când se simt parte dintr-o echip ă ş i consider ă c ă î
T EORIA BIFACTORIAL Ă A LUI H ERZBERG  200 interviuri structurate cu ingineri ș

TEORIA BIFACTORIALĂ A LUI HERZBERG

200 interviuri structurate cu ingineri și economiști – experiențe de lucru foarte bune și foarte rele = categorii de evenimente (t. incid. critice) 2 categorii de factori:

Factori motivatori (intrinseci, de continut) – activ profesională, realizare, recunoaștere, munca in sine, responsabilitate, avansare

Factori de igienă (extrinseci, insatisfacție) – politica si administrarea firmei, securitatea locului de munca, salariu, relatiile interpersonale si conditiile de muncă

si administrarea firmei, securitatea locului de munca, salariu, relatiile interpersonale si conditiile de munc ă
si administrarea firmei, securitatea locului de munca, salariu, relatiile interpersonale si conditiile de munc ă
P RINCIPIILE TEORIE  Opusul satisfac ț iei in munc ă nu este insatisfactia 

PRINCIPIILE TEORIE

Opusul satisfacției in muncă nu este insatisfactia

Dacă îndepărtăm aspectele care produc insatisfacție în muncă, nu facem munca mai satisfăcătoare, ci doar ne asigurăm ca ea este nesatisfăcătoare

Insatisfacție -------lipsa insatisfactiei

Lipsa satisfactiei ----satisfactie

ea este nesatisf ă c ă toare  Insatisfac ț ie -------lipsa insatisfactiei  Lipsa satisfactiei
ea este nesatisf ă c ă toare  Insatisfac ț ie -------lipsa insatisfactiei  Lipsa satisfactiei
S ATISFAC ț IA ÎN MUNC Ă  - ceea ce simt oamenii cu privire

SATISFACțIA ÎN MUNCĂ

- ceea ce simt oamenii cu privire la slujba lor;

modul în care angajații iși percep slujba mulțumitoare sau nemulțumitoare

Def= gradul in care o persoana este multumita cu diferite aspecte ale propriului job

SM= variabila atitudinala

(VI – un muncitor fericit este si un muncitor productiv sau

VD – daca iti faci munca bine, esti satisfacut)

 (VI – un muncitor fericit este si un muncitor productiv sau  VD – daca
 (VI – un muncitor fericit este si un muncitor productiv sau  VD – daca
T EORII EXPLICATIVE ALE SATISFAC ț IEI ÎN MUNC Ă  Teoria expectan ț ei

TEORII EXPLICATIVE ALE SATISFACțIEI ÎN MUNCĂ

Teoria expectanței – satisfacția se relaționeaza nu doar cu rezultatele obtinute, ci si cu cele anticipate

Teoria discrepanței – SM iși are originea în discrepanța dintre rezultatele dorite si cele care se percep a fi fost obținute (o pers. doreste munca cu publicul si lucreaza singur intr-un birou)

Teoria fatetelor –discrepanta dintre ceea ce persona crede ca ar trebui sa primeasca si ceea ce observa ca a primit (se compara si cu altii)

dintre ceea ce persona crede ca ar trebui sa primeasca si ceea ce observa ca a
dintre ceea ce persona crede ca ar trebui sa primeasca si ceea ce observa ca a
J USTI ț IA ORGANIZA ț IONAL Ă  Distributiv ă = apare atunci când

JUSTIțIA ORGANIZAțIONALĂ

Distributivă = apare atunci când oamenii primesc ceea ce cred ei ca merită de la postul lor

Procedurală = corectitudinea ce apare atunci cand procesul utilizat pentru determinarea rezultatelor muncii este văzut ca rezonabil (modul in care se decid si se aloca aceste rezultate, nu neaparat distribuirea finala)

muncii este v ă zut ca rezonabil (modul in care se decid si se aloca aceste
muncii este v ă zut ca rezonabil (modul in care se decid si se aloca aceste
D ETERMINANTII SATISFACTIEI MUNCII  - munca stimulatoare mintal  - rezultate echilibrate – sisteme

DETERMINANTII SATISFACTIEI MUNCII

- munca stimulatoare mintal

- rezultate echilibrate – sisteme de plata si politici de promovare percepute ca fiind corecte

- conditiile de munca – facilitatile, contextul muncii

- relatiile cu colegii,

- comportamentul sefului

- potrivirea persoana- post

contextul muncii  - relatiile cu colegii,  - comportamentul sefului  - potrivirea persoana- post
contextul muncii  - relatiile cu colegii,  - comportamentul sefului  - potrivirea persoana- post
C ONSECINTELE INSATISFACTIEI IN MUNCA  S ă n ă tatea mentala  Absenteism 

CONSECINTELE INSATISFACTIEI IN MUNCA

Sănătatea mentala

Absenteism

Fluctuatia de personal

Performanta

Comportament civic-organizational

ă n ă tatea mentala  Absenteism  Fluctuatia de personal  Performanta  Comportament civic-organizational
ă n ă tatea mentala  Absenteism  Fluctuatia de personal  Performanta  Comportament civic-organizational
M Ă SURAREA SATISFACTIE IN MUNCA  Pe fatete – Job Descriptive Index (JDI), Job

MĂSURAREA SATISFACTIE IN MUNCA

Pe fatete – Job Descriptive Index (JDI), Job Satisfaction Survey (JSS- Spector, 1997)

Concept unitar – Minnesota Satisfaction Questionnaire (MSQ), Job Diagnostic Survey (JDS)

Un singur item: Ținând cont de toate aspectele, cât de satisfăcut sunteți de sujba d-voastră? (1-5)

 Un singur item: Ț inând cont de toate aspectele, cât de satisf ă cut sunte
 Un singur item: Ț inând cont de toate aspectele, cât de satisf ă cut sunte
A NGAJAMENTUL ORGANIZA ț IONAL  Reflect ă legatura psihologica dintre angajat si organizatia din

ANGAJAMENTUL ORGANIZAțIONAL

Reflectă legatura psihologica dintre angajat si organizatia din care face parte

Fiind o atitudine, are 3 nivele: cognitiv, afectiv si comportamental

Una dintre cele mai importante atitudini pentru organizație

are 3 nivele: cognitiv, afectiv si comportamental  Una dintre cele mai importante atitudini pentru organiza
are 3 nivele: cognitiv, afectiv si comportamental  Una dintre cele mai importante atitudini pentru organiza
D ELIMITARI CONCEPTUALE  AO si Satisf in munca  AO= concept global, raspuns fata

DELIMITARI CONCEPTUALE

AO si Satisf in munca

AO= concept global, raspuns fata de organizatie ca intreg

Satisfac in munca = reactia fata de job

AO diferit de loialitate – AO este un fenomen multilateral, loialitatea - fenomen unilateral

AO si motivatie – model integrativ – AO include motivatie

un fenomen multilateral, loialitatea - fenomen unilateral AO si motivatie – model integrativ – AO include
un fenomen multilateral, loialitatea - fenomen unilateral AO si motivatie – model integrativ – AO include
A NGAJAMENT ORGANIZATIONAL  Este o func ț ie a recompenselor si costurilor asociate cu

ANGAJAMENT ORGANIZATIONAL

Este o funcție a recompenselor si costurilor asociate cu plecarea individului din organzatie

Reflecta bunavointa angajatilor de a muncii pentru organizatie

asociate cu plecarea individului din organzatie  Reflecta bunavointa angajatilor de a muncii pentru organizatie
asociate cu plecarea individului din organzatie  Reflecta bunavointa angajatilor de a muncii pentru organizatie
D IMENSIUNILE AO  Afectiv – atasamentul emotional, identificarea cu organizatia- prezice turoverul  Normativ

DIMENSIUNILE AO

Afectiv – atasamentul emotional, identificarea cu organizatia- prezice turoverul

Normativ – obligatie morala de a ramane in organizatii

De continuitate - costurile

prezice turoverul  Normativ – obligatie morala de a ramane in organizatii  De continuitate -
prezice turoverul  Normativ – obligatie morala de a ramane in organizatii  De continuitate -
D ETERMINANTI AI AO  Caracteristici personale (nevoile, varsta, educatia, vechimea)  Caracteristici job

DETERMINANTI AI AO

Caracteristici personale (nevoile, varsta, educatia, vechimea)

Caracteristici job (feedback, identitatea sarcinii)

Experiente traite in munca (atitudinile grupului, increderea organzationala, importanta personala)

sarcinii)  Experiente traite in munca (atitudinile grupului, increderea organzationala, importanta personala)
sarcinii)  Experiente traite in munca (atitudinile grupului, increderea organzationala, importanta personala)
C ORELATE ALE AO  Comportamente civic-participative  Satisfactia in munca

CORELATE ALE AO

Comportamente civic-participative

Satisfactia in munca

C ORELATE ALE AO  Comportamente civic-participative  Satisfactia in munca
C ORELATE ALE AO  Comportamente civic-participative  Satisfactia in munca
C ONSECINTE AO  Scaderea turnover-ului, fluctuatia de personal  Creste performanta

CONSECINTE AO

Scaderea turnover-ului, fluctuatia de personal

Creste performanta

C ONSECINTE AO  Scaderea turnover-ului, fluctuatia de personal  Creste performanta
C ONSECINTE AO  Scaderea turnover-ului, fluctuatia de personal  Creste performanta
I NTREBARI ?!

INTREBARI?!

I NTREBARI ?!
I NTREBARI ?!