http://w

ww.face
book.co
m/manu
ale.onli
ne
http://ww
w.faceboo
k.com/ma facebook.com/manuale.online
nuale.onl
ine

Paul TdnaseGhild
ConstuntinPopescu

Ilie Guvrild
Dun Nitescu

ild
i

sI

*J M

Clasaa Xl-a

r'E'i1
tr;.,,.s'

Prol univ. dr Ilie GAVRILA

Prof.univ.dr.Paul Tinase GIIIIA

Prof.univ.dr.Dan NIIESCU

Prof.univ.dr.ConstantinPOPESCU

Vir*i +m[t- louqr

)

E,CONOMIE
Manualpentruclasaa XI-a

t'ffi'l
F@I9N0\@{EAR]A

rt. 4742dn 21.07-2006,

in urma
Educale ti Cercerani
l,fanualula fosr aprobatprin Ordnul ministrulLi
l,lanua]6lor
de cAtreConsiliulNationaipentruEvaluarea
$issle
evaluaicalitativeolganizate
Fi Dlfuzarea
realizatIn conlormilatecu programaana iticaaprobatapr n Ordinal mlnslru Li Educalielsi Csrctari
nr-3252din 13.02.2006.
Rclercnlisetodicogtiintifici:
proL unlv.dr.CoTaIitANGELESCU
Econonie $i PoliticiEconomice.
9efCatedra
iceBucxresti
AcademiadeStudiiEcononr
prct Brad.Iviorlca El.na MOCANU
lrahova
Economie,
InspecloFtul$colarJudclcan
inspeclorspecialitatea
Redactorrdr. Mih.iMILCA
Coperd: AlexDdru ION
Revizietext: Drniela MARINESCU
Tehnoredactarc
conpulerizati:Luminita DRAGOMIR
Copyright O Edltrrt EconomicnPreunive$ii!ri!, 2006
-8 ; N( l 3l 978_973-8318-?l -7
IS BN( 1 0 )9 7 3 -8 3 1 8 -7 1ISB

it

Descrier.aCIP t Bibliotcii Nrfionnle

Ghili,
Economi.: maDuslpentru cll't . Xl-fl / Ilie Cavdll. PaulTdnasc
2006
Popesc! Bucuretli:EdituraEconomiclPreunive6itaria.
DanNilescu.Constanlin
Blbllogr
i N( l l ) 978-973' 8318' 71-7
l Stl
ISB N(1 0 )9 r3 ' 8 3 1 8 -7 1 -8
L (l a !ri l I,l l i e :IL o h i Fl .P aull ?i nase:
C onstanLi n
l l l . N i l e s c uD. a n il V P o pescu.

33(0?5.3s)

Editura Economica
PNEUNIVENSITABIA
r el, :314. 10, 12;
319. 649 6 : 3 1 9 . 6 49 7 1
lel,/laxr3t7 67 6A
F-eail:.dacon @edecon.rol
oili6e@edeconomlca.comi
hnpr //wwwedecon.ro:
ww odo.onotrrcacom

01055qa!c!re9i , 3ecrorr,
CaleaDonbanll'or nt.33 A;
2l 0.63.07i
rorJ|6xr210.73.10j
com
htp: //'rww.e-economicshop

Tiptrrit2006

re@Rru|sixlr

Cuvint-inainte
Acestmttnualestedeslinatelevilor tlin invdlcimintulliceal - clasaaXI-a, a
ill-a. ruta SAM, (1r1r
si altot persodnedornicesd se iniliezein studiul economiei'
.,; elaborareasa,autorii ttu tlvut in ,edere(:deaonomil' ca adivitatefunddmentald
pentru a
'. orice societate,poate t^i trebuie rd pfineascd o erplicalie
^decvatd
:!tea.fiinleleasd.
CuprinsulmanualuluiPreainti,?ntr'ostructutdlogicd,econotuiauqitctlishi
':i exprcsied dcliunilor Prottlovatepe criterii de ft1ionalitateeconomicd'
ConcepteLe,proceseIe actnomi ce, mecanismele$i instrumentelefolosite sunt
:rc?entate elevilor i legaftird cu ecotlomiLlrcald, utmdrindu'se lnlelegerea
tle la noi din tafi $i din lume,asigutandu-le
:dldinlelor \)ielii eco onico-^-or:iale
'u,tostinlelenecesetre
e(onomic tn cuno$tintlidc cauzd'
pentrlt un comPotl:atnent
amPonlit de la experienlupreddrii
fnprccesul t1eeluborcttea manuctLului,
.Kesteidis(ipline,precum;i la la dific:uttatilepe carc Ie lntdmpindele i liceelor
li,t tara noattl'd. De axemene.t,du.fostavute invedere observaliiLeSi sugestiile
lror <:atlreLJi(la(tice,\i ale presei. Le nullumim tuturor li rdmanemdeschi$i
tuanual.
- ()mLorictiriipentru tnbundtdlircaLconlinutuLuiacestui
Am mai tnnsitlerut util sd Lsigurdm elementeaiutatoare - scheme,diagrame,
:e c alecomentat,probleme,miriglosare,unndrind siicredmcadrul carepermite
binepersonalitateaactivd $i
- ttprin t$udiuleconomieiin liceu sa se conturezemai
.totivalia implicdrii prctcticed ekr)ik)r i|1cunoa$ercalumii afQcerilot;i apoitn
)4 i uni specifrce acesteiu.
tliJZrenlierednumarului(leore pentru studiuleconomieiin
Avtind in t'ed.ere
rdmAheca proti'sorii
-1o1clie
deprclilutile liceelot ;i posibilitdlile redle exir^tente'
gradudl [i metodic aspectclecotrsiderdtemajore pentru inlelegerea $i
tt1atalapte<.e
:,tsu$ireaacestei(lisciplinela claselecu o on7pe sdptiimdnd.Pentru afacilita o
)semel7eadecizie, au maifost feLlizatu, a:ucafacter optional' casete,t^cte tematfue
.t 0fli, tttii carc pot fiJilorit" Jr toti ?lcvii
Bucuresti'2006
Auturii

!r

Cuprins
Capllolul1. Aclivilalea
conomica
/5
A. Nevoii bunud
/6
B. Reaues ulona1a1d/9
^ 1
/ lA.v
C Aqenlieoonomk
D $rinlaeconomice.fl6J
/ 20
Capllolul
2, Proprllal.
tl lti4allvasconomica
A. Prcpetatoa
ii iomolesale/ 21
B. LibeEnlativa/ 25
Capllolul3. Compodamenlul
ca{sumalorulul
/ 28
A. Urlilaleaconomica/39
B. Aogora
consumaloru
u / 31
Capllolul4. Coflpo annlulproducilorulul
/ 40
A. Prcducdloru
/ 41
$ lac{ordeproduclie
8. Coribinarea
laclorlor
doproducl
/ 43
C. Otrta
/ 45
crplrolur5. 0rlllz6r6a
lacronror
da prodLrcll6
/ 48
A. Prcducrvlrarea
lactod
ordeproduclis
/ 49
B Cosluprodudii
/ 53
C. P0liiu/ 57
Copllolul
/ 63
0. Pb16.llocrnlsmulconcuronllal
piab / 64
A. Snrnlflcalllle
B. Prelul
/ 66
/ 70
c. Mcanismul
concursnral
podo.ia
D. Pialaouooncurnla
/ 73
E. PileoucondGnbmpa6clai 75
csplrolol7. Plotsmonorara
/ 80
A. Banil(moned4
/ 81
B. Cobrca9iolonad monBda
/ 85
C Bglarca
mas6i
mon6lar
I 87
D oobdnda
/ 91
Capllolol
8. Pl0lacapltalulor / 95
A. Csunlaclunie9 ob galunio?
/ 96
p6l 6 i c a p l a ol uf/ 1 0 0
B . F olm oo
C. Bolulburci
d6valod
I 105
Capllolul
L Plolsmuncll/ i09
A. Crerca
d munci/ 110
Siolorla
B . F 6nom i6
no l p 6p l a l a
mu n c l1/ 1 3
C. S aadu
/ 11 6
D. coniractu
de munai/ 120
crpllolul10,cr slg 9l dszvollar
Fluciu3lll
/ i23
economlcd,
oconomlct
venitului'| 124
A Ulilizarca
B. Ct6 erc$i dezv.ltatea@nonicel
l 132
C. Fluctualiila
nacrceconanice'
| 136
Cspilolul11.Echlllbru
in conoml'/141
tl dozchillbru
iDenhanie'I 142
A. Echilibrc
Fidezeehilibrc
B. Cetercaag@gata
| 145
$ialedaagrcgatA'
C Pinclpalele
dazechilibrc
nadoecononice
intqnett 147
C2.$onaiul| 152
Crpllolul12.Sldlulln oconomia
do plali'/ 157
A. lpastaze
aleprczentei
statuluiine.onania't 158
pali ci tiinsttunenteecananice'I 161
B. StQtegii,
c Bwtulde stal | 164
crpilolul13.Pi!h mondlal,t/168
A. Fanele pieleitnondiale'
| 169
B. conetulintenaronal'
| 17a
c . Pialavalutaa'| 174
capitolul14,hlegnrsasconomh,ti globalhara
/ 177
A. I nteglaea
oconomica
/ 178
B. runiunea
EuopeanA
/ 182
C. xclobalzateaecananiei't 187
Bibliogr.fi
/ 192

A
E

5r,

nu
re
A(
oa
ne

dU

\CTIVI'TATITA
EC]ON{}MICA
1 1 m u l . pe n tr u a exista. estc
\-., nevoit sa-$isatisfacafcbuintele
:;. pentruci naturnii otera de-agata
:rumaicateceva din celc neccsarc,
el
iebuie sI iii Ie 0sigurepe toatecelelalte.
Activitetile de toat flurile prin care
oamcniireusescsd-qirealizezebunurile
necesarelbrmeazd activitateaeconomicesau economia.Acesteaprcsllpunrelatii
lin ce ln ce mai numeroase$i mai complcxeatht intre om $i nAtur2l,cat si lntre
!1anreni.
Activitateaeconon)ic[,Iuatnin totalitateacomponcnlclorsalerealizatede
oJmenr.lorme;r/aobrccrul)riintcicconomr!c.
Pentrua inlelegein ce constauacliunileoamenilor.ce comport^ment
individual
ii,/saucolectivadopti ei ln economic$i cu cc rczuftatc,in acestcapitolvom analiza:

A. NEVOI SI BUNURI
B. RESURSE
SI RATIONALITATE
C. AGENTII ECONOMICI

Pri
studicrea acestui cdpitol, reli
putea inklege cd.:
. neroile ii oblitd pe oameni sa-ii
producd cele necesare;
, resursele !:onstituie obiectul
ptoducliei Si apoi al Lonsumului;
. a Jace activitate econofiita
insedm d u produ(:e folosind resarseLe
" actiritatea ecoinmiLd este opera
utlor aut()ri denunili a*nli;i
unitdti

D. $TIINTA ECONOMICA
' ;tiinla economicd are ca ohiect de
studiu actiyitatea ecotlatnicA si
compoftane tele celor carc o realiaedaA.

t:"!

at

, ttt'nt,tx

/.i

A. Nevoi si bunuri
Ceea ce-i determind pe oameni sd facd activitate econornici, adicA sa Droducd.
.unt nevoile.Consrangerea
in ace\lSense,le deoscbrr
de mJrc,inrrucildacaoamenii
ar inceh sa producd, ar inceta si mai exisrc.

Nevoile rcpte2int! cetin\e sau condilii propii oa^"ril";

,;-fii"|"

;;;";rk

$i

membri ai so.ietdtii, fdrd satislacercaajrora (i nu pot erista. Sunt per. epute .a

o starc dezaqredbild (nepld.ua), ca o neimplinir? sau ccva (c rrebui? realizar

neaptlratpentru a atihge a stare normald. l:,\,trrttjlatfoamea, setea,frigul

duierea, oboseala,lnsecr ltatea etc.

Pentru om, problemasalisfaceriise pune numai Dentru

ne\oileidenlilicare.
Pnn identificare.
nevoilere.pectredevin
intereseeconomic,iar oameniiactioneaziconsticntDentru
satisfacerea
1or.
r:irora atiit
Nevoile dcurg, sunt ,,dictate..diniuntrul $i din afera
existcula,cit $i
fiintel umane, din mecanismelepsihofiziologice ale vicrii
progrcsul omului omului, din mediulnaturalii socialcu careacestainteractiosi sociclitii nu
neazd.Nevoile$untsubictive,priDpurtdtoriilor, $i obiective.
pdn conditriile
carele genereazi(de viafi $i muncd).purLitorii
sunt posibil0.
nvoii sunt indivizii. familiile. lntreprinderile,
iocuito,.iiunui
ora$,instituliilepublicc,adntinistrativ-teritoriale_
economianafionaltretc. i,tr,.nilrlr:
nevoia
lhmilii nentnrpiiine.cirne. lcsur.e.ca.A.ciment.ajutor.laple.tl\jgurarel
_unei
a uneifirm pentrulemn,olel, calculatoarc.
intbrmatiija lrneiprimirii pentruiparate
telefax,materialede birou; a unui copil bolnav pentruingrijire meciicala;a unui
orai pentruiluminatulpublic;a unui judet pentruenergieclectrica;a unei tiri
penftu autosffrzi$.a,m.d.
Faptulcd generaliilccoexisti Si se succed,cd foane multe
dintrenevoilecarese satisfacnu dispar(pentrutotdeauna),
ci
d iv c r s ilx lc t l
se regenereazd,
ci adesea
safisfacerea
unoraantreneaz
d aDaritia
trcbuirtrl,r lu
allori. c:i in gcneralne\oileau rer)dintr
ji dcvrntmaj mulc
mai
diferile,determini cxistentapermanenti a societAtii
lcndintc
Si
futr-o stare d fapt caracterizate prin cre$terea volumului
gcncrtle dr
$i divrsilicareanevoilor.
Dupi importantape careo aresatisfacetea
diferitelornevoi
pentruexistenfagi progresulomului $i societitii, acestease pot clasificain nevoi
vitale sau d subzistenti si nevoi elevatesau de verf.
Dacdavemln vederenatura subiectuluipurtator, se pot distinge:
. nevoi individual- hranA,odihnaerc.:
. nevoi socialesau colective educatie.transDortetc.
Penlruca oameniifrinlea,/a
In cadrulrnediuluinatural ru careinterdclioneazil
permanent,
protectia, refacereasi amliorareaacestuiaconstituieo alta cabsode
de ne\oi.fxn;sdliqfacerea
caroraef,islenta
nodslra
dr ti imposibild.
De allfel,m;diul
naturalesteun bun al intregii omedri.
Rezolvareastarilor pe care le gcnereazdnevoile presupunesatisfacerealor.
A satisfacenevoile inseamni atingerea unei steri de multumire, agreabile,
. Ncvoikrsunt
conditii firtr

._

t;,oitolut I

f bp|inire pe care oamenii o percep ca normalitate $i de

. Nevoilcsunt
,itta urdtdresc sd o intrctind permanent.
\-'\oile suntsatisficuteprin consumulde bunuri.De aceea
complcxifate
:!: i3 e\prtmd paln cerereapentrubunuri,Bunurile sau
si dc
!-at
e. cum li semai spune,reprezintd 1ot ceeac folose$te
importanti
s satisfacenevoilevietii $i activititii oamenilor, ale mediului.
diferita
A.tfel. apa este o utilitate, penlru cA satisfacesetea.in
pcrltflr
ir:aie de mArimeaSi intensitatea
nevoii, aceeasicantitatede
existenta lji
rcl: :duce o satisfacliedifedil. Pentu un elev care sejoacAin
progrosul
:::-:eapcolii,un paharcu apAva aveao mareutilitate.pelltru
omrlui,
II: r\ iator supnvietuitor,al carui avion s-aprdbu$itln de$ert,
socicliitii si
d--lasipaharcu apd va aveao utilitate$i maj mare,deoarece
pcntru nredirrl
c:3nsitatea
nevoii saleestecu mult mai maae.
Desigur,inUe satisfacerea
unei nevoi Si bunurilela carese
'..urse in acestscoptrcbui se existo anumiti concordanti
. Sntisf:rccrc
:Ertru cA altfel nu esteposibilAsatisfacerea.
Purtdtorulnevoii
oovoik,r
,J.gedacaun bun $i nu altul ii estepotrivit pentrunevoiasa.
Prcs Prne
Diversit4ii nevoilorii corcspundeo anumitddiversitatea
inloldo{unr
:,unurilor.ln cadrulacesteiadin urmd distingem:
nri.iloarr
. bunuri libere,celela careoricineare accesln mod liber,
:lta de c^renu se actioneaza
dccetconsumandule
dupi nevoi.
Srnt un daf al naturiirJivirtual nelimitate.Aerul,lumina,
hunuri sntl
jjldu.a cosmictrsuntastfelde bunuri.Libenateade a consuma
utilit,rli.
:iinurilede acestgentrbuie interpletatd
lntotdeauna
ln funcfie
:3 loc si de timp. Aerul de munte,de exemplu,este un bun
.llunurilc
.r'oerpentrulocuitoriizonelormontane!iar pentruceilalti
sau miik)arol|r
:ameni esteacccsibilin mod conditionatde cheltuielilecu
leplasarea,
cazareaSialtele,pe carele fac in catitatede turi$ti;
s:rtisl:rccr-ii
. bunuri economic,denumiteastfelpentruca provin din
.iitivilatea economicA,sunt create de om, Caracteristica
lor
sc (hsili(ri
lominantl esteraritatea, faptul cA,in totalitatealor, fal6 de
in bunuri
:revoilece trebllie satislilcute,sunt insulicienteca volum $i
liberr
.nucturdcalitativd,suntprodusein cantitdtilimitate$i presupun
ti bunuri
jn anumit efo (resurseumane,blne$ti etc.). Dac! un bun
. Scrviriilt'
roate fi dobanditfAri niciun efort. nu esteun bun economic.
Bunurile economicepot li bunuri palpabil - produse
si infbnnuliile
materiale,tangibile (televizor,paine,calculatoretc.), $i
sunt hunuri
servicii, utilitdti nepalpabil,nemate ale, netangibile
nepalpabile,
rransportul,
comunicaliile.
invalimantul,posta,ocrotirea
carc s:ttisl?tc
!anaLadi.
intormlliilectc.,.in acelasi
rimp.b;nurilcpalpabite
reYoile
matedale).ca si serviciilesau informafiile,pot fi destinate
dc produciie.
Jirect produceriialtor bunud sau consumuluipentu oameni
pe cele direclf
- sub forma buDurilor economiced consumpersonal.
ale oamerlilor.
Produclia continud de bunuri nateriale. aleservicii si
sau leg.rt. de
nlformatii,pentru a obline alte bunur, asigurd neintrurupt
p rotectia
bunuri econofiirc de consumpersonalsau (otectiv.
lllediulu; natural.

Attiritatea econo it:d

1) /::.

I\{INIGLOSAR

cenn9esau
condilii (dorinfe, aspiralii, leluri) proprii
oamenilorca fiinte naturalesi membriai
societdfii,ffti satisfacercacdroft ei n-ar
puteaexista,n-ar puteaatingeaceastare
agreabili, de implinire, consideratd
nonnal?i.
. Bunud sauutilitdti - tot ceeace
folositor, mijloacelecare satisfacnevoile
vietii, activitAtiioamenilor$i protectiei
mediului.
. Bunuri economice- bunurilecreate
in activitateaeconomicA
ce suntoferiteftl
cantitateinsuticientAin raportcu nevoile.
. Bunuri liber - bunurioferitede
naturdin mod gratuit;suntnelimitatein
raport cu nevoile.
. Bunurl palpabile (tangibile)
bunuri matedaledes[inateproduceriialtor
bunuri (de produclie)sau satisfacerii
dircctea nevoiloroamenilor(bunuride
consum).
. Servicii - utilit?ifinepalpabile
(netangibile)
caresatisfa.nevoilede a producealtebunuri(serviciide poducde)sau
pe cele dirccteale oamenilor(se icii de
consumpenonal) $i colectiv.
Informalii - urilirifi creare prin
activitateade cercetare
$tiinlificdfolo,iibile
pentru a satisfacenevoileactivitdfilor
economice,aie exislenfeiomului $i
protecfieimediului.

iN'r'RtiBAnrpENt Ru
vl {It lo\RIta
cUNOSITNI I.-LOlr

. in ce constasatisfacerea
nevoilor
de protectiea mediului?
. Caresunt principalelecategoriide
bunuri?
. Prin ce se deosebescbunurile
economicede bunurilelibere?
. In ce constdrolul informatiilor in
socletateanoastrd?

. Raportuldintre diferitelecategodi
de nevoi,factodi carele influenteudSi
sensulin carele influenleazd,
. Rolul ratiunii $i voinfei umanein
aparitianevoilorde prctecfiea mediului
natural,
. lmportanla$i intensitate^
cu carese
marifestd latura subiectivi $i lalura
obiectivain determinarea
nevoilor.
. Reacliaindivizilorfh{Adc perioolele
nesatisfacerii
diferitelor categoriide
. Inreracliunca
dintre infbrmaliisi
rnteresul
Seneral.
PR()ltLllivlIt
l)tt Rt,izot,v,\'l
. Dafi zeceexemplede nevoi ale
lamiliei dumneavoastrtr.
. Enumeraficinci nevoi al ciror
purtdtor este economianafionali a
Romanieiin prezent.
. Dati exemple dc cinci nevoi
concretizatepe carc le considerali elevate
(avansate)djn punchrl dumneavoastride

. Dali trei exemple de bunud

economicecare se folosescla producerea
altor bunuri.
.
" Ce sunt nevoile?
. Dati trei exemplede bunuri $i servicii
. Care sunt caracteristicilenevoilor $1
de consumpersonal.
cum se explicSacestea?
. Identificali zece Devot pentlu
. Cine sunt purtAtoriinevoilor?
proteclia mediului in localitatea
. Ce suntbunurilesauutilitdtile?
dumneavoastri.
,,)

B. Resursesi rationalitate
. Sllisfrccrcn
concomitent
trebuintelorare loc recurgandu-se
Strlisfacerca
nev{rirpoato
in dileriteproporlii
ruccesivla bunurilibereqi economice
ri,
r!ea
lirc dirr(("
-:r!e modificain dmp. In acestproces,naturaesteimplicati
&r.:
piin
t)roduc0rc?r,
!:::.u bunuri libere, cat si cu bunuri limitale precum
tu ttti.iluacrlt
pidurile'
,T--,rreurile
de diferitefelui, petrolul,gazelcnaturale'
uroprii, 1rbunuetc. Prin actiunileoamenilor,bunurilenaturale ri|l)r ncccrnr{r$i.
apa
r.r--iintul,
r:r transtbrmatein bunuri econornice$i sunt folosite sub
i'rrlir.(|(t.pr-i,r
trebuintelorcu bunuri economice
tr::aite fome. Satisfacefea
rchimli
in doui modud;
r :ealizeazir
. prin utilizareade cdtrepurtitorul nevoii a bunudlorprodusede e1insuli
ala cum' de exemplu.o gospodtrrie
::::oionsun)dupa dorinla$i posibjlitarti.
'i::ncasoiiproducegreul pe carcil ttansformiin fdina $i apoi i$i facepAinea;
doritc pe caresi lc asigurd
. prin utilizareade ctrtrePurtilorulnevoii a blrnurilorfel' nevoile sunt mai
in
lcest
etc.
:|:n schimb,cumpilrarc,inrprumut,lnchiriere
_ n( \tlli\fa(Lrlc.
clicicnl5mrr marc AceslmodJe rcl;llneeslca'ld7i
irr bunurile.ru
: rminant.
ln
De regulA,cele cloui moduri de satisfacerea nevoilor sunt conlplementare
: ierit( proponii.
Runuril mat ale sau cteatc de om carc scrvescsau ar pu'ea selvl In
r(tivitatea economici si/sau la satisfhcereaunor Devoiindividualc Fi colective
ftprezinti resurse.Acosleastaula bazatuturoractivitililor economicc$i satisfacerii
\i un nivel
dcrvollrreJ
f\i\lcnlr tor asigurar
-Jrorl,,r.lcIoittegcr)urilc.
'ionomiel
:i tririin lt numaiddclliunl hinclblo{ile\i In m, rarion:llIn lirnp.rrnclcresur\e
:: rcgenereaz[in ]nod natural,iar altelepot fi reproduse,pe cando altd catego e
.u D" ur",I"n"u. existi resurserctblosibile,dar $i nerefolosibileMetalul' de
:renrplu, cstc o resursirelblosibill, lnsd curentulelectricnu.
in'general,resurselesunt consialrateca fiind limitate' in orice moment,ele
:\isti in cantitdtideterminabilc$i sub diferile forrne Limita rcsurselorest
in trei sensun:
::]terprctativd
. in raF)r'1cu nevoile,ceeace fuseamnicd fa1trde nevoisuntinsulicicnrcintr-o nrisut
:rni marcsaumarmicd.iar in timp nevoilccresc$i se divasiiictrnai repededecatele;
. in raport cu potentialul planeti, intrucet resurscle
. il( gr L'r,'r('tr
:robabil existentepe alte planctenu ne suntinci accesibileSi
Ulnr|.rasrtr'rrr'.
:umai cele de pc Prlmantar puteafi folosiiel
rclt)h)r,i'tl
succesele
. in raport cu dezvoltarcaFtiintr:i$i tehnicii,deoarece
Itllrlfrr ri
pnn
resurse
de
noi
creafta
gosp(,dllril.rrt
ltlr
adesea
descoperirca
asjguri
.xJestom
$i
sunt
cai
crn'irlirl!
mai
multe
trebuinte.
ralorificareacdrorase l'l)t satisface
(l{ {iinrirrr!r:-,1:
Limita resurselor ar caracter permanentr dar est
tril:ril|:ri {lrnifL
{luctuanti in timp, ceeace inseamnici in anumiteperioade
ijlL (!inrIflf.
t
l
/
'f
se poateresffange'iar alteori cre$te'
Jecalajulnevoi-resurse
r , f l ; . 'i i r i 1 f . , !
omului ii estedat deci sa exislc in condifiile unei tensiuni
fa\lr f\flf
permanenteintre nevoi $i resurse. Vizavi de ;nsuficieDta
l;lrrilr)i(.
mai rapidaa nevoilor'
si diversificarea
si de cresterca
resurselor

Atti'itatua eco onici

oamenii au gdsit solufia intrebuintirii alternative a resurselor, ceeace inseamn:tce

o resulsi,luatAseparatsauin combinatiicu altelc,porte servila satisiacerea
unor
hebuintediferite. De aceeaactivitateaeconomici s:u economiase afld sub ..dictatul ,
limitlirii mijloacelorpentrusalisfacerea
ne\oilor.dar si subavanlajulintrebuintArii
lor alternative. Este esential pentru om $i, in general, pentru progresul societitii
ca resurclelimitate si fie folosite in cea mai buni alternativi posibih.
intrucatresu$elesunt limitate $i au intrcbuinlarialternative.
;amenii sunt Dusi
in situaria
de a optaialeger(e nevorr\i !or.dli,lrce )i lJ (:Lre\or rcnl rlr. ill lclul
acesta, resurselevor fi dirijatesprc produdia bunurilorcare salisfacnevoile
selectionate.
Ei au grijd intotdeauna
si taca alcgereacea mai avantaioasi_ carele
asiguracea mai mare satisfactie.
Cea mai bun,i altemdtiva di tre cete td (arc se rc unfi atunci cAn(t s-cttudt
dcciz.iade a folosi rcsurcelimitdtepentr a k asi|ura un anumitbun e(.onomic
se
nume$tecost retl al alegerii fdcute. S.i prelupunen c(i o persoandak 100 .le tei si
dofe;te sd cutnpereo pere<:hetle pantofi suu tot padun (.are costafiec(re fA1 de lei.
Dacil ra cumpdrupetucheatle pannfi, (othl rcal al 4(.esteiclleleri eslet.e untarca
Ia parJumSi invers.Acelt sa(ifkiu est( interptetatcd ll,] ,,costreal al aleqerilor,,.
.,coslallernali\*. ..dcopliunc-\au..deoportunilale.'.
Dace resurselear Ii nelimifat,nicio sctivitateconomicl nu s-ar inthptui pe
seamaalteia $i toate alternativelc dorite de cheltuire a resursclor s-ar out;a
realiza, iar costul oportunitalii ar fi /cro.
t'silrilil(,r
'r'r(
n(.li||rikrlc
nft'
prcsir!||r:rlirnil1r,
i riili'r'ctl(n.
'-i
inqrurrc
plinripirrl
ri!liornlilritii

Fie.l.l.

Modul de a smbili cea nai bun?iallernativiidc utilizarea

resLlrsclorprin care se Asigur.iisatisi-acliacca luai otrLrc
lntuxinrrr \c bJzcilrr pe ralionnlilitir.a economica s:rLrpc
principiul ra(ionalititii, al conomicilitii. in tunclie de
srlualre!acestasc ponlc aplic:l sub fbrrna:
a) maximului, ceea cc presupuncca la rniilorccle datc si
se ohlina Lele trui blrnere,,ultirrc
l,\\ihrlr,
b) minimului, ceea cc implici obtinercarezLlllatek)rdodte,
bine dcfinite cu celc mai pufine resLlNe(mijloace);
c) unui mix d maxim $i minim, ceeace jmpujre oblinerca
celei mai mari salislacfii cu ccle nrai pufinc rcsursc.

Conti utul fi Jomele pri .:ipiutui ration.ltitijtii in econonie

in economie
l.'" re'unelenu .unt folocirein con(orddnu''u pnncipiulrd!ionatitatii.
I
pentru
prea
de
resurse
mare
risipa de rsursesau. alffel \pus,un consum
lr.r:
principal'
atunci
cend:
unei ruritati d ne\oie (unei nevoi).Acfl.stasurvingin
f rifxerea
. .. proouccce nu \e ceresaumai mull dcc;l cere
ll
"e
.e producede proa\tl calitate:
|
,e pro,lucecu consurnuLi
de resu$ernai mari decatpermit celemai avansale
f
dar inci neaplicate:
sau
exislente,
in
frnctiune
t1::logii
polueazd
mediLll.
productia
respectivi
'
mai mult sau
economicise pot reclrpera
l:.a unelercslrrsefblositein actjvitatea
rulin. timpul cheltuit d om pentru producrea de bunuti este o resursi
-.
De aici apreciercacd cconomisire^timpului ce poatefi folosit estecea
irEr"uprabild.
cerintaa progresului,
ra!: tnrportanta

i,i N t{I ( r,';I R

r"
n*"""" regeneralif"- o..t" tc-i |
li"a*-ai^t.
"-""no.i"l
""^pl*t"
bunurilel
la carcse adaugd
::.se pc careomulle poateproduocIJil ]si in soLietate,
:sJtod Ce Contlnuu.
I
Resurse rfolosibile - ceca c0l

produse5i rimase nevandute.deterio-l

Llutcslltl utilizateincficient,poluarea. I

l
-..-- - - --_--,-.::llanedin prccesulutilizirii ditbritclor |
:iiurse. indiferentde foma sllb cale se
lll l lt l'.li \ lt l l'l' \ l Rl
it
::ezinl?i.are caracterutil $i poatcfi
1 rl r t,t,tl lcr t,t' .t
::introdusin rctivitateaeconomictr.
( l f\()S l l,\.'l l'll,O!{
,J
Costul oportu itiiii, denumil $i
. Cum cxplicafiexisten[acostului
iLrstulaltern iv (s^u real al alegedloDin economie?
oportunitdlii
, :loareasacrificiuluialegerilorefective.
.
costuloponunitilii ar
ln
ce
condilii
:n conditiile resurselor limit.lte;
zero?
putea-fi
cgal
cu
!rtisfacliapierdutiiprin erealizarea
.ln cc situatiicredelica se poate
v'Irianlein orrinexl
i,npuneo laturtrsau alta a principiului
::l::.::::1":*"
-'in viala economica?
'
*rul ralionaliHtii
niii"."ritut" economicd
. Ce sennificatii.fe risipade resurse
principiul rationalitaFiin econornie-l
in economie'l
limitate,
rrincipiudefolosirea mijloxcelor
o Cum explicafiexistentaa doul cdi
I
.u intrebuintarialtemative,asttellncet de acopelirea nevoilor?
revoia satisficua sd fie milximli.
6 Prin ce se camcterizeazi
resunele?
I
(de
resurse)
diferental
,
Risipd
.
pentru
esentiali
dimi
sunt
factorii
Care
f
dintre consumulde resursenaturalesaul I nuareatensiuniidinfe nevoi si rcsurse?
rcreatede om. realizat pe unitateadel/
. Dc ce spunemcd activitateaeconolprodus,cu lehnicile si tehnologiilgl mici se afla sub ,.dictatul"limitariil
. De ce se considerapoluareaca o
folosite$i consumulmai mic, posibilcul
risip:ide rcsurse?
tehnicile.$i tehnologiile
-9::g:'ft I 9g]

" rti t:l !tt?

t:)

rccno ti cd

PF.{r ti I- ],tt,11.
[,i,] I{l lZfl,l,i'A t'

PROBLEME
DE REFLECTIE

r Dati cinci exemplede nevoipe care

c Evolutiain timp a tensiuniidintrc
purtitorul lor lc acoperddirect din
nevoi $i resurse(bunun)
. Avantajele qi dezavantajelc bunuriieprodusede el.
. Prezentaticinci argumentecare
acopcririinevoilor concretizateptin
intemediul schimbului,fald de situalia demonstreazdavantajul acoperirii
nevoilorpdn intermediulschinbului pe
acopeririilor d;n propdaproductre.
. De ce seconsidera
ci dmplrldc care pia!a.
* Enumeralizeceactivilaticarepot tt
dispunoameniiestecea mai impoftantA
economice.
considerate
resursiin viata economicasi sociali?
. Care ar li costul real pentrusporiren
. Motivelcpentrlrcareoameniitrebuie
s i acti on e ze potrivit principiului productieide armaoentintr-o tard?
. Dati cinci exemplede ProdusePe
rafionalititii.
al carc le cunoa,stcti$i Pentru care
" Rolul c(noasteriiiitiintifice$i
producliejar prcs pune
in dcpi$irealinitclor salisfacerii imbundtdiirea
educatiei
prinoipiului
minimului
aplicarea
nevoilor.
prerenjrii
(dimi_
' Argumentatjimportanla
" Posibilitdlilerealede sloparc
rn lirrrnor\trr' porulrrimcdiului
nuarc)a risipeide rc\ur:',.
in otapaactllala.

Agcmtii

!!

fC()ll{)Il-1lr{fi

Activirateaeconomici csle rczullatul participdriisimultane$i/sausucceslvea

individualsi/sauin grup.realizendanumiteoperafn
nlrmero$iactoricareaclioneazir
sunt
sau acteeconomicecare se finalizqrzi prin bunuri economiceAcefti acton
grup
au
sau
in
individual
mod
in
denumili agenti economici.Cei dintre ei c^rc
unititi
participa
numesc
se
a decideasupraacliunilorla oare
autonomia-de
pe
care le realizeazA'
activitifilor
Dupa
specificul
economicesall institutionale.
menaie sau
intreprinderi'
anume:
pe
asentii economicise grupeaz! sectoare'fi
institutii.Inu""tuT::
alte
gispoderii, administratii (publice si private), binci ii
Pafticipandla activitdtile proprii unui sector' agentii economicl
'

\llrrrli'

:i.lllli,;i1:l
.::,,;;,,;;;L,,
contribrirv!
fiocirr'enunrri
!l:.iL :l-:::l::Y""
'dirir:iindu-si
:l:li l:lL':il
mrr (i

Inff,r c ! .

,ealize,rzi o divizi une a muncii inlre er si frecare se ra

u""to,opu'"tii'auacteeconomice
I .r-"*i"" r' "*""lui"u
in .ur.. d.vede.ca fi cci m:rieficienri
I
'"
J
inheDrinderile suntunitqi careproducbunui economice
I si au autonomiade a decidece, cat, cum $i pentru cine sa
in afacerietc'
] producl, cu ce partenerisd intre

''e ;"
;,'r" '." ri r,,.d
." mnarare.
cinr r epr in{ :ler iajunslapun;r r or iinev
v lii

>
,l:.lrindenle sunt de o mare diversitate$i de aceeapot fi
0!r' i::ire mai bine daci le clasificdm dupa difcrite c terii:
1tr!-:: l: pfop.ietate.marime, natura activititii sau a bunudlor
comune,
Fr.--.. .r dlrele.tle ru rn.r \r Inulle caracterict,ci
,arli:: i.1re cclc mai importante sunt:
. motivati! activititii lor o formeazi prolitul care poatc
6 -:i:zar numai dacd bunudle produse de ele contibuje cu
Dre..:]r la satislacereatrebrinfelor. Altfel, intreprinderile nu
F r :::ine profit si iqi vor inceta activitatea(intrd in faliment);
. creeazi valoar care se adaugii celei irvansatepentru
,-r::tarei
de factori de produclie necesaripentru a si rcaliza
.r,-:.::3tea, Plusul de valoare care s-a creat se nume$tevaloare
.i.iugata. Aceasta lormellzil izvolul profi(ului, salaliilor qi
P--ntrur-$i realiza aclivitatei:r,fiecare intreplindcrc i$i
:-::;2, si dezvoltAun sistcm de relatii cu numoro$iagentr
:-:rtrmici cr.Lcafe lrebuie si fie in conl:rct pennanentsau pe
- ,::i sprc a-$i asigura aprovizionarca, venzirrcaprodusolor,
i::plinirca unor obligafii.rdministiative
$i de rllir n lurx lonationalc
intcrnationAlc
ctc,
Accst
sislcl dc reladi
$i
-::'.
' - rrz.' mediul economicJl Inrrepfindcrir.

. Inlr.:p nd{rrillr
lrilririiirlr.

flirl7rrii. Srnl
( orrsidet'lrlf
r{ i)rio!lrr(.a
'!..lint"r(;nrr
il.n1nr cl|, rlosi
folosrsc brIi,
obi' rlrrl
nrlivil'irii lor'
()pcrnliil(
ii'r x i:"..
. In r('0rx |(
"
!!'r,','i"l
l rrs4-| | rnci rTi l
r!r)rl rl r,t ci r' (

. l l i r !!ri l l i l :r rn

r" (, ' riira

@*-,--

1:g. 1-2. Mednn eonotni

al intteptindeii

llenajele, cunoscutcsi sub dcnumilca dc Sospoddrii,reprezinti lumea

r'rnsumatorilor - agenli economicicare utilizeaz:lbunurile pentrll satisfacerea
:e\.oilorindividualc!/sau colectivc(f5ra a se producealte bunuri).EIe sunl foma
in ace* sen.Ji.ringem:
:. "fgrni/rfe in cafe\e reali/er/i e\i\lenraodmenilof.
. menaj individual, fomat din ocupanlii unei locuinte, indiferent de relaliile ce-i
rsunesc.Ilxemplu: o familie de tip tata.mamasi copii carelocuiescimpreund;o
i.rmiliefonnati din unul dintre pirinti $i un copil sau copii ce locuiescimpreuna;
: peasoane
carc locuiestcsingura;

Ac ti tti tate a aLono tn ic i

. _:.T"nuj colectiv, format din persoanecare locuiesc impreuna (in camere

individualesaucolective).precumoameniidintr-uncimin de pensionari,muncitori:
dintr-un cdmin de netamili$ti etc. carc fac diferite cheltuicli in comun etc.
. r\rct|4lcte||u

Mcnajelesunt con.iJerdlcurrilateade bala rn cilj are lor

con\umuldarparlicipasi la acliritateaeconomic6:
isi produ.
.,';';;,;i;;.;;. (..I ^^-...-.;,_,-^_.,-,
\lngute anurrrile
b u n u ri
in a lle in rmc d e u n f la l.
i| economice.
. mu n c c s c
"r .tn g
- ",,".
fac investitiidin banii castigati.
Menajelenu suntomogene.
Unelesuntfbrmatedin salariatiliar alteledin patroni.
larani, $omeri,pensionarietc., difercntiiDdu-seinke cle fi din alte punctedc vedere_
mdrimea$i su$a veniturilof,traditii, confort,grad de pregdtireeic.
. Administratiil(publicesi pdvarc)suntagenlieconomici
. I'r'iI
care produc bunuri sub forma serviciilor necesare
satisfacedide nevoi colectivece rezultddin faptulca oamenij
irrp()zitc, 1:rx(!si
xlte (onlributii
trdiescin gmpuri (in societate),
bunurilerespeitiveajungind
l)aneslisi
direct la consumator.
fari a devenimirrfuri.Exislii:
a) administratiipublicesouadministraaiapublici, precum
statul,ministercle.
primilriile,prefecturile,
armata.;oltia.
livc spre
invdEmantul
public,
instit!4iile
de
securitate
sociali.
s;ndtate.
Ilr\ rl:irniint.
aullu-ri.ilrli etc. Ace\redproduc serviciicorespunzdlosre
protilului lor Si perceptaxe.impozitsau alte contribulii
Danelli (pcn{ruJsr:-uriirilc
Loci ll.. dc .ornaJc(..r potrivir
reglementdrilorlegale.utilizind lbndurite astfel con,stituite
r(lrnrtirlrxt'iilr
in activititile respectiv:
re(lislrihuirc n
b) administratiiprivatesau administratiaprivati, precum
vrnii{' |l,r in(r('
organizafiireligioase
(deculr).sindicarc.
parlidcpolitice,irniuni,
flge olii
funda{ii,asocialiiculturalesi sporlive.CruccaRopic,careproduc
in principal
,crvicirrccomcri.iule
penrnrpopulJtic.risi n.ieura
\enrtuntene.e\arcirt'lcrioniriiJin conlriburiivolunlare,
lnJl
alesde la menaiesaudiDproprietililepe carele au.
Bdncile Sialte institutii financiareproduc activitiiti (seryicii) cu caracter comercial
pentru toate celelaltefeluri de unitid Si agenFeconomicicarc constau
in:
- colectarea(mobilizarea)sumelortemporardisponibile,economiilorde la cei
carele-aurealizal,pldtinduledobanzi$i distribuirea lor cu inprumut (crcdit)
celor
careau nevoiede linanfare,incasandde la acestiadobenzimai mari:
- incasiri $i pl{li intre agentiatuncicendace$tiarealizeaza
vanzdri-cumpirdri
unii de la al1ii,contr.acteazi
insaitutiilc
crcditeetc.;
li rnciaro,
- taptul cd vegheazdca banii sAcirculenoinal $i sI fie in
ccilnlli agerli
cantitatecorcspunzAtoare
pe pial:l.
cc{}nomici,in
Sumeleincasatepentru serviciileprestatesunt folosite de
misura in carc
bdnci $i de celelalte institulii financiare pcnrru suspnerea
recurg ra
propdilor activitdtiqi constituireaprofiturilor.
serviciilc lor,
Intreprinderile,
bdncileti alte institudifinanciare(societili
sunt clienti.
de asigurare,tbnduri de pensii, foniluri mutuale. casa de
economiietc.) au scoplucrativ sau comercial,ceeace inseamndca produc
bunuri
peltru a le vinde. Aclesea,acesteunitati economicesunt denumite
si firm.

:rlalile si agenlii economici de toate felurile. in activitalile lor' pot sd dezvolte

c,jl:: e.onomice cu pafieneri din alte tdri' reafzand impo'turi' exporturi, investi(ii'
iEE -ruturi si activitdfi care le pennit si se afirme mai bine

;!',',-":a
?
.J

' \'aloarea adiugati sau valoarea

ftm-create - plusul de valoatece se
-::lizeazi in unitdtileeconomioecu
:::ircter cometcial,
. Mediul economic- sistemulde
_::3tiieconomice
pc cale il dezvolti
::iae unitate economicAcu toatc
j3lelalte,indiferent de Profilul lor' Tn
::dful activitdlii saie Are o mare
asupracelor implicati.
:-:luentrtr
Firma - unitatccconomicicu scoP
larativ sau comercial.carc producc

iN'tRFrBAt t'EN1l{u
VIlRIl t('ARIJA
criNosl'rN l'ELoR

. Ce criteriide comparalie
se folosesc
pefltru a identifica asemdndrile$i
deosebiriledinhe uniHfile economice?
. Dupd ce criterii suntreunitelntr_uD
scctor(institutional)unitdtileeconomice
carc il compun?
rdministratriile
" Ce au specific
publice?
. CLln sunt implicatemenajeleln
mcdiileeconomiceale unitdtilorcarefac
partedin celelaltesectoare?
prestablncile pentru
' Ce serviciipot
o intrcprindere?

PROBLEME
DE REFLECTIE
. Evolutia nunarului de unitati
.;onomice dintr-o lara. eventualdin
Rominia.ti semnificaliasa.

economic5" Relatia rafionalitate

valoareadiugati.
. Utilitateaadministralieipublicedin
Romania.

trt{;tiLli.lill
,i; ,t l{0zi)t.1'A t

al uoei
" Identificaii mediul economic
:nireprindericunoscutedumneavoastrd
si precizali rolul pe care il are fiecare
dintreunitllile economiceimplicate, Clasificali pe sectoarcunitdlile e8onomiceexistentepe un segmental strizii
centmledin localitateadumncavoastri,

o Din ce sectorface parte liceul Pe

carel urmafi, dispensarulmedicalcare
gmtuitS,liceul privat
vi asiguriasisten!.i
pe carcil umeazdfostul duinneavoasfd
coleg,oiiciul po$talde la carevi ridicali
alocatiade elev fi unitateaecoflomici
de la care cumpdrali biletul loto?

. : ', t r t ! t i l t t

! t t ] t 71 ) n t I c t i

SITUATIE
DEFAPT
Cr'tstian
tocnaicondusese
adouasa
livada
echipein
deneri,pe Fiprunl
Elangajeue
iniunie$iiulie,apoiinseptenb
pentru
e $ioctonbtie
sezonieti
a culege
tructele.
Revenind
la sediul
finei, colaboeloarea
sail strige:"Vinorcpede!Latelet'on
este
lnstitutul
National
deCercediAgticole!'
Ctistian
trinisese
unproiect
deprcpuneti
cupriite
piersicigendea
launnoutipdeponifructifei
- meri,
care,
el,arfispo foarte
multptoduclia
livezilor
fr
at
diminuat
seios
cheltuielile.
Dupe
inchis
pegedui;
ce
a
telefonul,
a
cezd
ii
neineattrcbui
senearge
laBanca
pentru
deutgente
Agticole,
careii acceptase
dosarul
un
credit
inpotlan!,
sA
vad1
i
va
cend
se
deschide
finantarca.
$i
pentuo rccalcularcl"
Apoiauzidinnou:,Nuttebuie
seuiliimpozitele.
te"ausunat
Telefonul
a naisunat
inceo datilFiCistian
aplecat
seAspunda,
datsese$iintereseze
ptimi
pe
cendva
noulttactor careI'acomandal
lauzna oducebarc.
l. Identifi.ali nediul economfual finnei elkcate in tod li prczehtali-l
2. InAiLalitki &racterittiti esenliale ale Jimei lui Cristian.

i l . l i d.niri
i r.: r { . { i; r iii t iiJ t i, i
Economir ca activitalc csto dc fapt un nunriir dc aclivitili care sc prcsupununcle
pe alrele.constiruindo onuniti unillfc in continu:ischimbarc,astfelincat'in timp
unclc sc illnplilicii. iar altelc sc rcsrarg. unele ap r ii altelc dispar. in fiecare tartl,
economiaare aspectelesalc spccificecarc o diftrenliazdde celelaltcca nivel de
dezvoltare.structurd,cficieDl.l etc. intrucat cstc dcterminanti pentru existcnla
oanrenilor,activilataecondnici s-a bucunr dintotdeaunadc atenfia lor, in ideea de
a observa,dc a intelegeiii apoi dc a aclionllin cunoftinlil de cauzi ca aBenficconomici
pentrua obline rezultatemai bune,adici o existenldmai buni. A.!a se facc di, aclionand

, ! s $t ) f ' n li) r x lul !i i

0 r 1{ J air pr ' ilif r'
t, . u1, ri r iiil' r ile

!( t : id 5i li, i r . ' r , ! r lf : it r i ,

pcntrua-$i asigurabunurilcnccesarcvietii, oameniiau sesizat

ce trebuiesa faca,in cc fcl cand si de ce pentru a mdri volumul
productici,a o divelsifica;i a-i amelioracalitatea.
Datefiind conditiilefoartedifcritede realizarea activitdtilor
cconomice,
acuitatea
diferentiatia simfurilor,pregitireadiferita
alte
cauze,
oarnenii
mai mult saumai
5i
$i-auexplic,rt,adesea,
pulindifcrir.fenomenele
.i pro.erelcpft,priieconomiei.
aLl
deosebidde idei si p?ireriaspuraunola dinhe acesteaatat in
fimp,de la o epocala alta,cat si de la o tardla alta,sauchiarin
interiorulacclciasitiri. Fondulpreocuparrilor
a fbst si esleinsir
acelaqipcnflx toti. De aceea.fiecafedinfe acesteidei $i plreri

: : :: lelul sau. un aport la atingereaaccluia$iscop

.- :::rafeir iti buni a trebuintelor
in confcxtulrcsurselor
rr'::: rr .Lr intfebuintArialtemativc.Camcleristica
esentialir
. - -: a accstoridci $i pai:eriesteci ele au un anumit grad
!r :rncordanti cu realitatea,ceeace le face utilizabile de
:ri:t oamcni in activitatea lor economice.Realizand
r. :i:,Ieaecononicdsi dcciproducind,oaireniivefifici de
'.: _ir-o fo.md saualta vcridicitaleaideilorsi prirerilor1orin
I
_.. -: .u difcritcsituatii le perlectioneazA
adiugendnoi
ti
.:::iiri. obseNatii,idei si inliturendulc pc cele dep:isite.
\tiinta conomici rcprezinti cunostinfelcSi idcilc
.i:rcturate intr-un sistemlogic si a ciror concordanti cu realitateale face utite )
lintru fundameltareaunui compoatamenf
al oameDilorin lgituri cu
r!re. cu resurselimitate carc au intrebuintiri alternative,i isi asiguri atinqerea I
r h:ictivelor concurentctl existentei.
Ret;rindu-se la accstc nspcctc.John Kcnneth Calbraith spuneat,.Ateta vrenrc
.- \L'considcficii sislcntulcconotniclirDctionc.rzar,
in ultimi instantli.in intcrcsul
-: .idului cri csto suhordon:rt
ncvoilorsi dofinrclolsalc , sc ponteprcsupunccI
-l \liiDlci cc(,nonricccslc si sc cxplicc ploccsulplin curc individul cstir servil.
:, ror istikn. rLidorn:rll() orlnrcnidc s{iirlar.lc plllccsI dca obicctuluilof dclinitir
.-'j ru o scmnilicrlicpfoiirrdrifi univcrsli. Cc riri cunoscltlii
din0c clc dirnl ci
rta ccononriciicstc <$liinta carc stlrdi.lzi contportNnrentuluman cr o fclalic int,{)
,fl fi fesu$clc l.trrcclfc ltu inlrcbuinFli rllcrDalivc>.Cel nrti intlucnl profbsordin
:rpurilc noxslrc rcdi cee $i idee nrai sinplr:
in calc nc dccidcnrsi tblosiDr
"Modul
_:.ursclc productive ftlrc. cu inlrcboinliri ahcrnalivc,
pentru realizareaunui scop.>"
Polrivil spiritului gencrxl dc inrclcgcrc a activiritii ecoDomicc,idcilof fi
-:rostinlel(rdin ttiinla cconomicl lc surt comune:
. caracterul st'iintific - lrn aDumit grlrd dc concordanli cu rea]itatca cxrc le
. ]litfi utilitale si credibilit4te;
. caractrul istoric - s au formal si s-ru perfeclionatin timp, selccdonand[-se
-:le virbile:
. caracterul util, pragmatic sau aplicativ - sc foloscscin acfivitaler economica,
-.-,ra fiin,l \en\ul IniUi,firl ori(ir(i \rii lc.
in acest sens.obiectivclc dc bazi rle economiei (ca itiintA) presupun:
lr.)descrierea unor fapte si evolutii economice. pentru a inlelege ce este. ce a
l)st in activitatcx cconornici ti cum ar trcbui si fic;
b) explicarca actelor economice,penmr a intelege de ce este asa, li nu alffel, de
ie a fost a$a, si nu altfcl, ce schimbdri ar lrebui f,lcute $i cum sl se rclioneze;
c) prognozarea unor stdri si evolulii economice.pentru a putea inlelege ce va fi

dacd...?
d) rafionalizarca actiuniieconomicc.pcntru a pureaexplicacu ce mijloace\e
rol
anumiteobiective,in cal dmp ti cu ce eficienta.
^tinge

..t : ::1 il1 ! ?t1 r.t)!!,]tirit/j

t:

Cercetatorulvielii economicestudiazdun domeniudin care

el insu$i face parte,cu nevoile $i intereselesalede via1d,avand
ca obiectiv satisfacerea
tot mai bun5 a acestora.De aceea,
succesul$i etecul economiei,ca de altfel ri ale celorlalteqtiinte,
sunt evaluateprin prismacapacitdfiide a atingeobiectivele
':iti'rii]at r:
respective.
il.";enit':.rnrX
Cunoastereanoliudlor $i teoriilor pe ca.restiinta economicA
r;:n:r'i cfi.r Era;
le-a descoperit
$i le-a formulat,intr-o folma logicd, coerenta,
consistenti$i utiid, de-alungul timpului, confimd cd omul esfe
jli.il!ia!re {lc
deopotdvi un produs al natuii Si al societitii, preocupatperirrnl)riritrStlrc fi
manentsd depdseasca
limitele mijloacelorde caredispune$i
pY:siente;Lir:riir:e.
sAevile sau sAdiminuezedsipa resurselor,
insu;irea cuno$tinlelorde economiconstituieatal un elementde pregitire
profesionali pentru viald, cat $i un act de culturd economice,in sensulci pemite
fomarea unui model despreceeace ffebuiesi insemnecomportament
rafional,ln
calitatede producdtorisau consurnatori,impus de faptul cd economiaesteo activitate
sociali, aflataintotdeaunasub presiunilelimitdrii mijloacelor.dar si sub avantajul
intrebuintirilor alternative.
. ['!.,Ir_itilui!e!

2
J

e Economia - stiinti sociald ce

studiazacomportamentuluman ca o
relafie lntre leluri $i fesurselelimitate,
cu lntrebuinliri alternative.
! Cultuii economici - set de valori
economice, expresie a unui comporIa-

ment economic ralional, format $i

:'irl, -il!i
- i:]ll'.rir:
'ri d Ili i I I.'.t.ll!:,
ali-l :.rll! !i\l Lr,.li!

s Ce studiazieconomiaca $tiinfd?
r Care sunt obiectivelede bazApe
care le urmirc$te economiaca qtiinF?
" Omul de $tiinlA din domeniul
economieipoatesd he consideratindependentin rapofl cu propriileinterese?
o Ce discipline pe care le-afi parcus
pand in prezentconsideralica se pot
,,lnfr5ti" cu economia,in avantajulunui
comportament economic rational al
elevului?

PROBLEME

'Dl o1lL t,..r.l

Ilii lli..;.{ii.!.'.

dintre pregatirea
jos $i
' Interdependenta
' Analizafi citatul de mai
:: rromici dc specialitate$i cultura desprindefi concluziile pe care le
considerafi relevante din punctul de
r Dezvoltarea
stiinteieconomiceprin vedere al economiei:
: i.oastefea(cercetarea)
unor probleme
,,Fdri un astfel de sistem- care sa
prin aprofundarea
: j-ap5ruteqi,/sau
$i produca hrana, s-o prelucreze,s-o
:aiticareaunor teorii deja existente.
ambalezeSi s-o distxibuie,caresa fabrice
Cont
bulia
economice
la
stofe fi si confectioneze
lmbr{crminte,
Stiinlei
'
::zolvareaunor problemecu care se care sA construiasci locuinfe $i sd le
: rntluntA economia RomAniei la mobileze, sA asigureservicii medicale fi
infirii in Uniuea Europeand. de invAldmant,sa legifereze si sd
-omentul
. Protectiamediului..obiect
de studiu mentindordinea, sApregdteascdapfuarea
itiintei economice,
colectivitA$i - via{a ar fi grea."
J. K. Galbraith

TEXT TEMATIC
Analizali
te)dulde maijos si interpretati
afirmatiilor
semnificatia
lacutede
auion.
,,Teotia(economice- s,n,)vatrebuiinvdlatd,
Fiuniivot gesiteoriacaptivante
pin ea insAi.Ceicarenu o vorgesicaptivantevordescoperi,sutpdnzebrde
rcpede,cd teoiile pot fi utilizatepentruo maibunei\elegere a prcblemelol
reale.Bineinleles,lumeaestecompbxe,Fiintelegercadeplinea aspectelol
saleecononicenecesitenai muheStiinaeconomice
decAtpoatefi cuprinsd
intt-unmanualeIementar."
Richa

G. Lipsey, K. Alec Chrysral

ut-

},KOPI{[&TATlIA
SI }NJ'T{A'TTVA

iic{)Nol\{{cA
xplorlnd participareaoamenilor
la activitatea economicd, se
impune sd remarcdnl $i complexitatea
situaliei lor. in aceast,tipostazi, ca agenli
economici, oarnenii se irnplici in mod
liber djn punct de vedcre juridic, sunt
independenli$i egali in fata legii, isi
exercitA liber dreptul de prrlprietate

asuprabunudlor pe care le delin (iorti de mlrnci. bal,Ii,bunuri marfare,tjtluri

tot in lnod liber in actiunieconomice(legale)pe care
financiareetc.),se angaieazd
cu inleresulpropriu,iii asumi inlegral
le consideraoportuneqi concordante
avantajele!i nsclldle deciziilorluate.
ParticipareaIa activitdtileesonomicercflcctii interesulagentiloreconomici
lor ii are loc in modalitrrUdiferire de la o fomd de proprietate
izvodt din DroDrietalea
la alta. in isemeneaimprcjuriri, intelegereaproprictilii ca slrrsi gcneratoarede
i ni!i ali\e i n economiede\rne condilrr lu n d c me n la ldf e n lru d d o p t rre au n u i
comportamentrationaldin punct de vedereeconomlc

A. PROPRIETATTA
SI TORMELD SALE

B. LIBERA INITIATWA

Stadiind pro blcmdtica acestui

capitol, reli putea sd inlclegeti:
1Desenla proprietdlii ca mottualie
1)entlu acliunil( agentilor econonici;
6 prcprietdtea La sisten de relalii
i trc i liri.i (agenli e(onomici) in
Ieg,iturd cu folosirea bunuribr;
e fornele
de proprietate $i
impoflanld tleos(birilor dintre ele;
a libera iniliativd rc mod de acliune
a a!<etqiki c(onomici.

Capitolul2

ZI

A. Proprietateasi formele sale

tr1
a1

rc
ie
ui

ltt
in

{r

Propritata reprezintl o relatie intre oameni, un

. Exercitalc;
contract social, cu privire la bunurile materiale, spirituale
alrihutel0r
si de altd naturd existentei{ societatesau obfinute prin
proprietiIii
activilatea economici. Aceasti relatie rlevi exercitarea
suprr n$i !)un.
Enuia, mai multora sau a tuturor atributelor proprietA$i:
in coqdilii
dreptul de posesiune,dreptul de utilizare, dreptul de
nornrale, liric iit
dispoziliesi dreptul de uzufruct. Propdetarulse bucuri de
e\chlsivilxtc de
:n bun care ii apartinein mod exclusiv $i absolut,insd in
suhieciul
.imiteleprevAzubde lege.
proprictitii".le
. dreptul de posesiunerelevi dreptulde a aveasaudeline
pl.oprietar.
runurile cars constituieobiectulproprietifii sau,altfel spus,
rrerogativapropdetaruluide a stipani in fapt direct $i neDijlocit bunul respectiv;
. dreptul de folosinti sau utilizare asigurdproprietanluidreptulde folosirea
-lunului aflat in proprietateasa, asacum credeel cA esrc mai bine pentru a qi realiza
!nteresul;
. dreptul de dispozitieconferdpropdetaruluiputercade a instrAinabunul ce-i
Jpa4ine,de a constitui asupraacestlriaanumitedreptudin favoareaaltei persoaneetc.:
. drptul de uzufruct estedreptulproprietaruluide a-$i insusi si utiliza rodul
rnu-ibun. venitul unei mosteniri,dobendaunui imprumutetc.).
Intotdeauna,proprietatea se prezinti sub forma unitdtii a doui elementei
obictul ii subiectulproprietdtii,
Obiectul propdetitii il constituiebunurile. ceeace estecomun vietii economicosociale.Bunurilepot fi clasificatedupdmai multe criterii;
. dupAfbnnalor materialA.
bunurilesepot grupain: obiecte
. Obi0ctr:i
irabile,servicii ,siiDfbrmalii;
proplietilii
tlsfo
. dupAprofunzimeaproceseloreconomicela careau fost
supuse,bunurilepot fi pimare (desprinsedirect djn naturd),
intol{lm{na {iin
intemediare(aflatein ditefite faze succesivede prelucmre)
burrfri.
ii linale (care nu mai su11tsupuseniciunei transformiri qi
umeazi si inFe in utilizarealor finald);
. dup6 modul de utiiizare,bunurilepot fi: pentruconsum$i pentruproductie.
Bunudle pentru consum sunt destinatesatisfaceriinemiilocite a trebuintelor umane
si se numescsatisfactori;celelaltesunt folositoareomului indirect, la obtinerea
celor dindi $i se numescprodfactori.Delimitareainfte satisfactorisi prodfactori
nu esteabsoluti,Lrnbun economicputandfi utilizatin ambelesensui.De exemplu,
ftuctele: consumateca atare sunt satisfactori, dar folosite ca materie primi pentru
obtinereade sucuri,compotudetc. sunt prodfactori;
. dupdmodul in carecirculi in cadruleconomiei,existdbunuri cu caraclerde
mdrfud si bunuri care circuli ferd a fi mafud.

iar celelalte
Cele dintei circul6 prin vrnzare-cumpirarcrealizatdin diferite variante'
clc.
donalit.d,ne.lno\leniri
ruh formi dc cadouri.
economiei!i sociel5tii, sferade cuprinderca bunurilor se alld
dezvoltirii
Oatorita
ci se Ji\er'iii'r'
qeimbogirle\te
ncconlenil
\chimbale.
tn Derrnrnenll
'in
hunurilorcareau caracler
fevine
imponrnla
mai
mlrfe
economirde piald.cea
intrucat defin cea ma1
de
misumre'
marfar sau cel putii imbracafonna bdneascA
trebuinlelor'
marepondereln satisfacelea
agentii vifii economic' Astfl de suliecti
il
formeazd
proprietntii
Su;iectul
(nationale
sunt in;ivizii ca prsoanefizice' familia' sociogrupuril 9i organizaliile
si internationale).
dedifenlefelurirvirzari
ecnnomice
inducoperalii
proprieralii
Deciljile.ubieclilor
unlr cltordanumlle
Jumoirari.inchirieli,cfediteetL r prin clc ei ici roncedea/a
puncf de vedre
Orejuri specificeprop etltii. Transmitereaacestotdreptui' din
a
costudlor
5i beneiiciilor
economic,esteechivalenticu un procesde distribuire
proprietate
cel
mai ilrcitatlv
intre cei inplicali. Sub acestaspect,alintreformele de
costurile
iegim luridic il areproprietateapriaatripentu c?iaici fiecareproprietarsuporti
consideral
fapt
este
de
Acesta
beneficiile'
insuqes-te
pripriilor actiuni siconcomitentisi
mai importafi aI s perioritdlii proptietaEiprivate asupft celei colective
iooiiuut
".t
Indivizii suntsubicctiai proprietaii in oricaredhtre formeleacesteiaEi actjoneaza
care
intr-un cadm dat, istorice$te-constituit'in carepot fi sau nu produdltori lndivizii
dispozitia'uzuhxctul'
stxt po\esiunea'
prin acfiunea
lor. intluchipeaz'r
smt producdtori.
producAtonlndrvLzu
sunt
si
nu
cit Siutilizareadirectea obiectuluiprcprief;tir'Dala
lor decatprjn salariati'iar rezultatele
iruU;..tii p.opti"titiil nu pot utilz; bunurile
se imparteintre proprietarii neproducdtori5i producitorii direcli
ot tinut" (-of-"totj
dispoziliafi insuiindu-$io partedin uzuftuct'proprietaril
intruchipindposesiunea,
reprezintiun grup importantal agenljbr economicidin orice lard
neproducdtori
'sociogrupurile suntconstituitedin indivizi reudti pe b^zaexistenleia cel putin
similare
trei trisaturi comune,obiective.caregenereaziinteresesi comportamente
Dentru membrii grupului. Sociogrupuriledau naitere
cooperativelor,socielitilor pe actioni. ca.si altor forme de
proprietateasociadva
drganizaliile, constituitepe bazaunor cdterii prestabilite,
pot fi nalionale$i internalionaleCele nationalepot si apara
sub forma uniunilor de intreprinderisau de cooperatlve
constituitepe criteriul de ramud' zonal' teritorial-administrativ
etc. in ultimd instant:i.insusi statulca subiectal propJielilii
c5 rcpre/inldo dsrlelde ol8anj/atleln ceea
oodlefi consrderirt
se contriruieprin
acestea
mtemadonale.
ce privesteorg.rnizarjile
din doud
(si)
a
organizatiilor
sau
asociercaagenlilot economici
sau mai multe ldri.
Subieclii ptoprietdlii i$i exercitd atributele irl forme extrem
Daci avemln vederecine sunl subiectjiproprietSlii fi ce au
ei comun qi/sauspecificin exercitareadrepturilor de propnetate
distingem:

f
,i proprietatea privati sau particulari, ai cdrei proprietaripot fi persoane
.Liau juridice.Totodati aceastapoatefi proprietateindividuald$i asociativA,
.'.m.r..Lne.
1licd.mitlocie.
Inare\i toarremare.in anumileconditii- \pecifice
i':': i democratice , esle compatibilacu propdetateapublicAsau alte forme de

?j-:-.
i

t proprietatea public6, al cdrei proprietar este statul sau sunt unit5lile

&!._r.inratiilorpublicecentralcqi localedin structurasa.ObiectulacesteiFoprieti{i
i ':-rrazri bunurilecare.potrivit legii sauprin natura1or,suntde uz saude interes
rr:i: Dupdregimuljuddic al bunurilorcareo compun,aceastdproprietatepoate
-',::uidomeniulpublicalstatuluisaudomeniulprivatalstatului,ambeleputand
' :. interesnational si/saulocal. Bunurile care formeazd domeniul public se
-..::rerizeazl prin faptul cA sunt inalinabile (nu pot fi instrdinate)si
Eprescriptibile (nu pot fi urmdritc silit sau grevatede diferite obligatii pentru a
-, ,..hestftrte.preluatespredcspagubire
etc.).Apa4in domeniuluipublic bogSliile
r .rncenaturaalc subsolului,spatiulaerian,apelecu potenlialenergeticsau care
: :o! folosi in intcres public, situfile istorice qi arheologice,terenurilepentru
-:::r\atii si parcurinaiionale,terenudlepcnffu nevoileap5rfuii,f sia de protectie
, ::-rntiereide stat. imobileledin punctelede frontierdsau sedii ale miDisterelor,
r-::rariilor, ale unitAlilorde invaldmantde stat etc. Celelaltebunuri proprietate
--ublici ce nu apar(indomeniuluipublic tin de domeniul pdvat !i se referd la
r::urile careau incetatsd mai aparlnAdomeniuluipublic, imobilelecate nu sunt
:i:iinate utilititii publice,donaliileprimite etc. Bunudle din aceastdcategodepot
:: :oncesionate.inchiriate,inshAinateetc. $i cad sub incidentacelor pattu
-::nponentefundamentaleale dreptului de proprietate.Bunurile din domeniul prilat
iiatului sau al unitdtilor administrativ-teritorialepot fi trecute in domeniul public
. :unctiede interesulpublic pe care11prezintd.
Desigur,pot cxista si alte forme de p.oprietate,dar, de cele mai multe ori, acestea
.:.rezinti dc fapt modalititi de combinarea fomelor analizate.In lumeade azi,
: :rnele de propietate amintite coexistdin cadrul aceleia$iferi, sunt interdependente
: in conlinui transformare.In diferite !:iri $i perioade,locul ;i rolul formelor de
:.rprietate se modifici in functie de capacjtateafiecdreia de a-$i demonstra
.:rbilitateaprin eficienta$i rentabilitatein folosireaobiecruluiproprietdfii.
Pluralismul formelor de proprietategenereazdcompetifia dinlre ele pentru
si afinnare to1mai putemica,ceeace se realizeazdmai alesprint rcducerea
-antinere
:1eliuielilor.ridicareacalitdtii,promovarea
progresuluitehnicSi mfuireavolumului
pe
de
:roductiei
urma carora in cele din ulmi este avantajatconsumatorul.Tocmai
. acestsensse spunecd pluralismul formelor de proprietateconstituie o necesitate
::ntru orice economiemoderni.
Coexistenta
formelorde proprietate.ca mod de a fi al economieide pia16,este
.\presiafireascia liberei iniliative,a dreptuluipe careil au membdisocietdliide a
:;ege, de a pref-eraorice forme de propdetate care corespundecel mai bine
rrrercselorpe carele are fiecare.Aceastainseamnece pluralismulproprietdtiinu
.'te nlrmainecesar.ci si Dosibil.

ftr,1i,'drt{1l91. r,-ii'rtr.rlir e e{ o! t ott! i.: ii

FiB.2.1" PrinciNlele fuDn? .le pr.Itiettlte

ir;
/
,|

, !::i ll:\. ll. I ()i{

o Exisla legaturi intre diferitele lblme

, Ce rcprezintdproprietateadin punct
dc proprietate? Daci cxisli, care este baza
de vedereeconomico-social?
In ce constaimportaltacomponen- acesteilegalluri?
.- Carc componente ale dreptului de
telor dreptului de proprietate?
' Ce operalii economicepo! genera proprietate suni relevate de proprietatea
fundamentale asupra unci case. vanzareapropriului
exercjtarea
componentelor
automobil. iDchifierea unei locuinfe.
ale alreptuluide propdetate?
. Care sunt principaleleforme de conslituircaunui depozit la o bancdl
proprietate?
Pe ce se bazerziisuperioritatea
atribuiu proprietidi pdvate in mport cu
celelalteforme de prq)rietate?

..i t.i ul2

PROBLEME

In

ce constd rclalia dintre

-_.-3tatesi inleresele proprietarului!
-: . \nalizati evolulia in limp a legilurii
i :: obiectul Si subiectul propdetAtii.

c Identificafi costurileti beneficiile

spccificc proprietitii asupraunei fabici

B. Libenainiti*tiii:L

me
aza
de
lui

LiberainifiativAestelibe ateaagenliloreconomicide a actionapen[u realizarea

r: r.iilor intcrese,a$acum considerdfiecareci estemai bine. Orice actiune
:::prinsa de un agcnt cconomicin intentia de a-$i realizaintereseletrebuie sd
loc astfel incit. prin ceeace facc el, si nu afectezecu nimic libertateade
-_:
,i:::rnea celorlaltisi nici acestias:'rnu-l je[eze cumvain ceeace el intreprinde.De
::: decurgeci libenateade acliuneesteo caracteristicigeneraldaplicabilein mod
::rl tuturor ag{rntiloreconomici$i ci orice initiativd esteadmisdnumai cu
-:!-.rctarcaacesteiconditii.Accst comportzrment
s-a conturattreptat$i estesinteza
:Deaienteiacumulatede agentiieconomici,Esterecunoscutca necesarsi singurul
:..iibil de acceptatde to!i, intrucat ii pune in condilii de egalitaresub multiple
:!tecte:
r .c aplicallrrur,,f.l:]rildi\criminafipoz t\c .du ncgalive:
I nu ingrAdeqte
pc nimeniin promovareaacfiunilorde interespropriu;
| rcspeclarea
sa nu implicAcostudsaualte conditiimaferialeprealabilepentru
-:.iun agenteconomicobiinut pe seamaaltuia sau altora;
. din aplicareaii respectareasa nu decurgcniciun fel de avantaj pentru niciun
:_:enteconomicin actiuncl
r stimuleaz:ideopotrivdcreativitateatuturor,intrucit, asigurandlibeftateade
::Iiune. realizarcainteresuluiiieciruia depindede ingeniozitateapropde.
Si pentruca cei carerealizeaziacdvitateaeconomiciar puteaintelpretaaceastd
.onditiedupdbunulplac,societatea
a stabilitprin legi juridicecaresuntcoordonatele
rajore ale lihertdlii de actiune,carc sunl laptelece trebuieconsiderate
o incilcare
: sa. precumsi modalititile prin carepoatefi restabittA.Asemenealegi exprim:i
:.ceptia pe careo dd socictatcalibertatii de actiunein economie,intrucatele sunt
idoptatepe principii democratice,pdn votul organelorlegislativealese$i ele in
:!od liber.
Fundamentullibertifii de acliuncin economieil reprezinti proprietatea.
pentru
.i aceastaestesusa determinantzi
pentruintereseleagenliloreconomiciqi asigura.
:orodati,mijloacelenecesare
infAp0i.ii 1or.De aceea,libertaleade actiuneexprima.
n primd land, cxercitarea
dreptuluide a posedabunud,dc a lc utiliza.de a dispune
Je ele $i de uzuf$ctul lor. .

auil'fiptititlt$

$; ;i!ii'rti"ih

({8n a ttlrcli

liherJ initiirli\a 'ru liberlslcade

--^"^-'"u
de mirnife'larepc cdl de
acliune are numeroat' fatete lorme
l- .,^'-

''

peatatdediferirein 'ce't sen' * :tt"l:l Ti'^'l:11

i
o"
economici
rr'.riin{r.ricl, i 'nutr"
ar"p,"i agenlilor
^ t^"t""t*l
-lll],'l-"..t^1
cal"'l:l11:::l:
t
lor'dea semanilt'tr

'

' ' 'r' i''t'

l ,.rii"t""""t*""
I

contider;c5 le esremairavorrbilbunurile

"",,.,]'.;;t;-..;;

irului de a adoptadeciziiin oriceprobleme

libera initiativi se expritu &tptllYllltrrtte
care fbrmeazd obiectul propnetalr
oun
oriviDd acliunile sale economlce51
fenrruoricerPenreconomrc
o su*a prolundade morrvarri
i;i. ;;;;;;;;;.r,.

:";;;,.#;;-; r" ini!ia,i\a.

'timurare
mal ;;i::'::l:ll:]".:':Tlill'0,o0,,",n,

Libera inifiativd cutoa$tecea

bazatepe democratie Pe fundameli^":"^:::1
oarticulare 9i ale regimurilor politice
cotidian pentN milioane de agenrr
::;;;J;;;;;o'tu'e"t
""ooo-i"
eficiente atat penru
la rcalizareaunei activit'li economice
;
;;";;;;,
in an'amblul'itr
"""*e
in putt' tat )i.penrru-socierare
il;;;;;t*,";
cdrepropnelarec':':1::1::l"il:.
in orrceacti\irare)r In orrcetarain

m"::J:"::i#
siconsoridarea
pnnforma'ea
..unor
T'llii':",1'i':::l':" ITls
eliminatab

initiativaesteingr^ditasau

ilii,^iii*

instrdrnar
a omuluise produce
i"'i-otttt" a libertilii lundamentale
acestuia'
$i detezultatele
i" ot"**r economic
agentiiecoromicisi parttcrpe,a

ca
"^-"tli"t
Libertateade actiunecreazaprerrisele

condi(iilefunctionariinormde a
uli'i"-t un^"g1" econornice'asigurando-se
fiecdruia in acestfel' agentu
p".tt;a * la intercsele$i posibilitilile
eforturilespre_ceea"i.t"J"i
atenrla semnalelepietei $i i$i indrcaprd
;;;;:"ir"
de care dlspune spr
necesar$i eficient' orientand resLlrsele
;.;;;;^;;;t;"
a Jclivilatilolulile
cu pri')ri{Jlc
neloilorsocialereale sprepromo\ared
acoperirea
'"""rlo_..ononlt" 'n
caJenu e\i\ta un 'eclorpri\:rlpurcrnic.prepondercnt.l
rdmini'lrirlr\ed
r organclt'r
ade'eadeciziaohligatorie
.,rrrui"'' .."*','i"'i

*.

5iinfleribilirarea
.,"1"nr.u",.^
in in,",.
'" ::il:i:"''".1i:[,.i'i.on",ni..
t ru c t u ra re^a' l' " " " ' -" " " "
implicdtes
initiativa
L ibera
,,-

ni'':;:g11"'^':llilli'iffiii;,l?iitit
*""r'#"""."'iJ
-" ^ : , -'

arrrrrrrcd
!'-l",lli"i-,-,pf proprietari
determina
'a urrnareasca
," *.'",'.
penr
**,
socretatedistribuite in
inegal
fi
vor
venituile
tt *"u" tonditii'
i J".f"U
la baza c're1as
eficienleiactivitdtii agentiloreconomici
i".tart"*
potenfaluluicapacit
"u-."ti""ir'
subaspectulinstruciilei'disciplinei'
;;;;;.;;trd;'""
dinilo
"i,
pu@ni munc'' tenacitdtii' voiniei aptit
intelectuale$i capacitdlii nsc'
'le
astfel'rezultaTln:yJloc
'le
etc lnegalitatea
economie

side
ffiffi;il"*
'levine'
cumel'o folos+t
a hecdruiindivld' prccumsi al modului
;;;;;tare
li#;;;t
aces
valoilor corespuozator
afirmarea
3"" J*"* lii*" t"*"uvi va iletermina
si pseudovalorile'
impostura
it"tJi. ittti*""u tt"ompetenfa'

Capitolul2

. Libera initiatiyd - libertatea de acliune a agenlilor economici, condifie de

se bucurAtofi agentii economici in mod egal.

Its

iNTREBARI PENTRU
VERIFICAREA
CUNO$TINTELOR

. Ce rcFezintd proprietateadin punct

vedere economic?
I . io ce consti importantaobiecrului
Fpdetdlii pentru activitateaeconomicd?
' . Cum ar trebd sd actionezesubiectii
lFprietdlii pentru a pulea beneficia cat
Ei mult de obiectul prcpdetafii lor?

. Luafi ca exemplu un tntreprinzabr

ti ideltificafi ce inseamnApentru e1
libera iniliativd.
. Ce sensaladexpresiei,,proprietatea
privatd este fundamentullibertndi de
actiune"?

i PROBLEME
DE REZOI,VAT
r intocmili un eseu (una-doud
o Formulati trei idei care se pot
pe
margineaaserfiunii lui J.P. desprindedin acest text cu privire la
lngini)
Sarhe: ,,Omul est condamnatsA fie libertatea economictr.
hter".

COI\TPf,}RTAMENT{,[,
CONSLJN4ATORULUI

afiunca si finalitatea .7.rititi:lii

economice reprezinta satis-

facerea trebuintelor(nevoilor)care se
este menalul
realizeazi prin consumareabunurilor' Agentul principal al consumullri
familia sau,ln senslarg, populatra
ca agent
a activiti$i econonfce'iar consumatorul
Consumulesteo component:i
comportamen
un
si
aibd
economic,purtiitor al nevoij, esteo fiintn care febuie
conltienqb;zat pe criterii alenlionalitate Si eficienti economic[
se orienteazd
Pentrua urmtui modul cum aclioneazi cumpdfitorul dupdce cdterii
si cum isi maximizeazlsatisfaclia'vom sludia:

I
A. UTILITATEA ECONOMTCA
B. ALEGEREA
CONSUMATORULUI
C. CERAREA

Studiitd arrlstcdpiot avel posibif aea]

sri.'
,
. itn,:leRei nouunilc tttilitate (in s!11s
geneml ti in sens economic)' alegere tt
comportdmalt dl conswlBtotlllw' cerere :;l
elasticitdte a cereii;
. utilizali a.::estenoliuni in sttt.Iierea
realitarii ti a tropttului dut neaNoastrd
Lomportume t Fttttu a conpdta dit'erite
dlrcmdive ii a fomula tonclutii dar nall
ales decizii &dec|dte;
. cunoatteli inPrejafirile de care
depinalecerereapenlru un anumit bun li
.:And este in interesttl vdnzdtorului sd
naioreae saa sd reducd Prelul Id bunuiLe

Capitolul3

A. UtilitateaeconomicA

li:,i5'iii utililair

O parte dintre nevoi sunt satisfdcutepe seamabunurilor l^.

lln .{tils gelrcrai 1l
rrere.iar alte trebuintcsc implinescconsumend
, n&tle L
rrr sorlrj
i-rrdmi.e, insuticientcin rrport cu ncvoilet producerea5i
. riinerea bunurilor economiceinduc consumuride resurse,
::!ltuieli. De aceca,atentiaconsumatorului
se cenffeazdsprc
:-nuriie economicc
t'aladecareadoptA
un ,mumitcomportament,
?:in comportamentulconsumatoruluidesemn:unftdonamentcle
!: reactiilepe careIe are in legffura cu alegerea(cumpa.rarea)
Si
ilif.rrilr, rl.ii
,:lizarca bunuilof economice.Unul dinoe punctelede referinli
c.iirlar 5: if:r{|1ir
:Entru comportamentulconsumatoruluiiI conslrtnie utilitatea
lipicr.
r.rnurilor economice-

rjul,
gena
oent
eazd

btea

iite

La prima vedere,udlitatea pare o notiune foafte clard. Penfiu oricare dintre noi
:rtiunea util, utililate desenneazi ceea ce este de folos. trebuincios.necesar.ceea ce
este la ceva. Utilitatea in sens general reprezinti capacitatea unui bun (material,
-n
=niciu,
hfolmatie) de a sadsfaceo nevoie. Bxza acesteiao reprezintdpropdetilile,
:iusirile, caracteristicile pe care le posedd fiecare bun sau categode de bunud.
isemenea proprietdfi pot fi naturale li/sau create de om.-Cele llaturale pot fl luate ca
:rre \au \unt adJplJtede om in funct,ede necesil:iti.
ln dce.l .enc.pentruoricare
:nte noi este evident in ce constd utilitatca generale a painii, a apei, a imbrAciminlii
::u a locuinlei cIc- Dltr. defi apa este necesarA$i utild pentru oricine, in imprejurdri
:iire. nevoia de a consuna o cantitate determinatd de apA (sd presupunem plata) este
:rai intensd sau mai putin intensi. in functie de sifuafie, decidem sd o cumpdrtun sau

:u. sa pldlim un p.e1mai mil.resau mai redus.Decidemintr-un

=1 saualtul in functiede intensitateanevoii in a cdreiintampinare
.:ne cantitatea
determinafa
de api platala carcne referim.Din
:jcst ratrolamentdecurgedistinctia necesafaintre acceptia
generali $i ceaeconomicda utilitili.
Utilitatea cotromicd}'epre?.inti1
satisfactiape care sperd
.d o i)a c)blinean conramdtor dat, in colrditii determinate
Je Ioc ;i de timp, prin folosirea unei cantitdli (unitdli, doze)
ilctemindte difir.un anumil bun economrcApreciereautilitatii economiceare un caractrsubiectiv:
depindede raportul pe car liecareconsumatoril stabilste
iotre cantititi determinat'din-bunul respectiv Si nevoile sale
in conditii date de loc si timp.lHoliratoarein acestsenseste
rtensitateanevoii pe care o simte consumatorul
rcspectiv.
li aceea,bunuri omogeneav^nd aceleaqiproprietiti pot fi
:rreciate in mod diferit ca utilitale economicade diferiti
nevoilor,denivelul
-:livizi in functiede volumul!i intensitatea
:e culturA,de situala economicd$i aspiratiilepropriifiecaruia.
\{ai mult chil:ll. pentrurm anumitindivid. fiecaree]emntdintr o
-rltime de bunuriidenticeare utilitateqconomicadiferit?i,in
:-xctie de conditiile de loc |ji de rinp../Apreciereautilititii

rii!il|:iii

r,tili!..rlii

ji: .]lcr.lil:l:tr i'

i l , '.
rl:.ir:ii

I.:,r

1Compoft armentu I con suttt ttto r aI ui

iLl

economicese rcalizeazd prin suma de bani (pr!ul) pe care'

in condiFi determinate de loc ti timp, un cumparator decide
. Utilitatea
s-o pliteasci in schi4Lul unei cantitili dterminale dintr-un
marginali estc
anumit buA economicJ
ce;ra [nei uniiiti
Satisfa4ia suplimei are resimdtd de consumatorcu fiecare
dintr-un bun,
unitate dintr-un bun economicconsumatse numeite utilitate
specilic,rpentru
marginale. Candun consumatorutilizeazAmai mufteunititi
liecarc
dintr-un bun in mod succesiv,neintrerupt' compollamentulsiu
corsumator"
corespundelegii utilititii marginale descrescande,formulati
de Gbssen,potrivit cdreia,,mriimeaintensititii unei pldceri
. Utililatea
progresivpandh sahuare'dacarespectivapldcereeste
descre$te
individuali
satisficu6 ln mod continuu $i neintrerupt" Intensitateanevoii
estepozitivi,
consumatoruluise diminueazdcu fiecareunilateconsumag,
dar
o
descrscAtoare' utilitatea marginali scade, iar utilitatea totali cre$te cu
mdLrimedcrescitoarepand h punctul de satumtie. Pentu
cind consumul
primei
re'imritaprin consumarea
satisfactia
individulrespectiv.
creste,
mai
ddicati.
este
unit4i din acel bun economic
. De Dilda.dacaun bul1X stefmrnat din n unitai (exemplare,
. Lgexutilifnfii
c u u L ilila t ile
doze),x, x,. x..... .\ . . [ ie c a ref iin d a p re c ia la
marginale
indi!iduate u. u , u . . . . u . . f ie c a re f iin d p o liliv a d d r
descrcscende
utililatea totalA I U f)
lal, de cea precedenta.
descrescatoare
releri ci, odati
=
+.
.
.+
u..
esteIJT u, + u, + u.
rJuspor'irea
Desenulurmitor relevacli, alunclcendcteqlecantitatea
consumului.
coDsulnati.cresteSi utilitatea totald, dar utilitata marginal5,
utilitatea
cea adifonali, pe care o aducefiecare noul doza consumall
)narginald se
este din ce ln ce mai micd $i tinde sprc zero cand nevoile de
consum sunt integral satisldcute

(^u), (darsinala)

Fig. 3.L Unl\atea adilionald (Au) 'rblinutd prin crelterea consunutul

Utilitatea (satisfactria)adilionali resimlitl de un consunatol d1rtpdn rr'rifea cll o

unitatea consumuluireprezintSutilitateam'it'inali rulng) cvaluati prjn rclatia:

lui
-.

kle

AUr

ex

AUr- sporul de utilitate totah;

AQr sporulcantit4ii consumaie
din bunul X.

;;..;;;;;l;;"s."i

tt
it
dtj

\r\elui utilitAdi marginaledevine zero cand nevoia de

r;L-:cuta. iar o dozi consumati pesteacestnivel nu ii mai aducedcio satisfaclie
::ctnmatonrlui. ba. din contra.Droduceinsatisfactie,
.--_\
rir,l,lil l,{ }liir.11
i

dll

at6,

ri IT

ste ll ;
Utilitate conomicdindividuah ,ii
l
Ji:.rnul de satisfacfie pe care un
[4.
frcsumator considerd(apreciaz
A, sperl)
Ir L aibi c6.ndfolosestefiecare unitate
rtlu
J joza) dintr-o mullime de bunui
nei
de loc
i :rrcgene,in condi$i determinatre
re,
lile
dar
iT.)
Iea

n,

utd
de

-;;;
l;.*"r*
";""-";;;;
mai multor
doze din unul
I consumarea

I saumai multe bunuri economicediferite" Utilitate marginale - satisfacfial

|
i resimlitd de un consumatorde pe urrna i
I oricfuei do4 consu[atedintr-unbun eco- I
!r Enp.
. Utilitate totali - satisfactia I nomiq sporul de utilirate totald, cand i
(S qo!4. i
Lcpj!!_r![UlEto!9$!qct o__']!1Blp

5^ t
/

t ? r r : . i t l F '.l t<i r
't'):'

- ,iC !,i'i:; iLirX-0;Lt

r'i.J
Apreciati comparativ mdrimea
i-litdtii economiceindividualepe care
:a consumatoro acorddla doud casete
':lo pe care le posedaqi pe care a fost
:r3gistrat acelaqifilm.
. Comparali sensul economic al
-rirtitii cu cel general.
J

. De ce utilitatea marginalSeste descrescitoare?

" Argumentatide ce aprcciercautilitdfi
economiceare un camcfersubiectiv.
" Cum evolueazdutilitateatotald si
marginaldcand consumulcrette?
" Este posibildreducereautilitAfii
totale la cre$terea
consumului?

lri .A"l,eEerea
corlsuimart{}Fnrlni

.u o
ia.

In prccesulsatisfaceriitrebuinfelorsale,consumatoml,
ca orice
.i i rg! r)c i (;:.i ;i
:._3nteconomic,trebuie sa aleagAdnandcont de faphrl cd:
. multitudineatrebuinlelorpe care le resimteil oblge sd
decidi pe care s{ le satisfacd,in ce ordine $i in ce propo{ie,
:.: stabileasclo Drioritate:
. intrebuinFrile altemativepe care le pot aveabunurile, caracterulcomplementar
nu nu al acestoraqi substituibilitatea
lor (in mdsumin careexistd)iI determinisA
.3iidi pe carc le preferi si in ce cantitifi.
Modul de combinare in consum a diferitelor cantititi din bunurile x, y, 2.., pe
rare consumatorul le-a preferat spre a obfine o anumitd satisfactiescontati
iormeazi programul de consum. Urmdrind realizarea unui asemeneaprogralll,
oecare consumator iii va cheltui in mod specilic venitul pe care il posedA,astfel
idcAf,in functie d prefud, sd achizitionezecantititi mai mari sau mai mici din
bonurile x, y, 2... pe care le-a prferat.

{- t)t}tp{n tatii talt i ti : t o }1\ |I ; i t tt i | ) i !! ! tti

Alegerea consumatorului ralional este,sau ar trebui sd lie' gurernati de

principiul elicienti.El va comparade fiecaredatdsatisfactiape careo resimtein
urma achizitionarjiii consumuluicantitdfilordiferite din respeciivelebunuri cu
efortul (sacrificiul)Decaretrebuiesi-l fac6.concretizatin venitul binesc cheltuit.

', "E rrt;;"s;;;

ralio al constd fir qdsirca acelui prcgram.le

achizitii $i consan care ii asiSurd cea mdi mare satisfaclie (utilitate e.:anomicd
totald saa agregdtd) posibild.prin cheltuirea (sacrifi&rea) lenitalui sdu limitLtt.

,"^'"^'ri;

are un bugetlimitat, critriul esentialdupa care iFi va

intrucAtconsumatorul
maximizareasatisfacdeiobtinute pentru o unitate
il
formeazi
orinta alegerea
monetari cheltuiti in vedereaprocuririi bunurilor d care ar nvoie
Din punct de redere fomaL-matematic, acedstase erPrimd ca un ',1e;tt lnrt")
utilitdtea margindll 4 unui bu si prctul sdu.

Consumatorul rational opteazdintotdeauna pentru bunul al cirui raport,

astfel calculat,are valoareaca mai mare sau eficientt cea mai ridicata
ralionamentpoatefi prezentatprintr_unexemplusimplificat'cand
Un asemenea
consumatorulare de alesintre difedte cantitiili din dou:ibunud, A si B. Rationamentul
poatefi generalizatapoi pentrun bunuri.
carcdispunede un venitzilnic
un consumator
Si prcsupunem
de 30 de unititi monetare(u.rn.) penffu satisfacercanevoilor de
hrandprin bunurileA !i B. Preturileunitareale bunudlor A $ B
e^, PB)suntegale,de 10 u.m. El are de alesintrc acestebumui,
careii asigurd,in func-iiede cantifilile consumate.utilitafcatoda
si utilitalea marginali cuprinsein labelele3.1 Si 3.2.

lXea.ir!fti
i iir , i1t t f iv a)

Tabelul3.l
X bunulA
pecarco confera
consumatorului
unitaiea
economici

------:-Ilililfiiil;
Uiililatealusinali (U,,,,^)

l0
l0

Iu

24

2rJ

30
2

l0

Tabetul3.2
bunulB
pecaleo contedconsrmatoruluiX
economicn
Utililatea

2
Uliilateatolaa (UTB)
Utllaleamargnal (!ruB)

l5

3
21

26

5
30

33

l5

36

P
de
cu
iir.
cti
11.

ate
;

'::.:ul rationaldecide!i dieagi nlai intai o unitatedin bunul A. careii asigua cea
llr(::-,-:ixatemarginala(10)sicelmaibunraportutilitalemarginaltpretunitar.
l: :i::!1 rilmasachizift)treazn
o a douaunitatetot din bunulA si o primaunitatedin B.
rj: --- ,: r::\rmrl utilitate narginaltpre! (adici efect/efoo esteidentic pentu ceade-adoua
.r,,:::riprim!dinB.Infinal,xchiztiileoonsunratoruluivorfiq"=2.q"=1,iarsatisfaclia
'' : :Ll\' rr.)oIrdrci I 8 + 8,lu l0 - 8 F8r.Oncezll, deci/,ede(urnpdrr{nuc\re
r
- . !:-i asigureo salisthctieegalasaumai mnreprin cheltuireacelor 30 u.m.in conditiile
J:---: : :: pet ii de utilitatemarginala.
::r: \a fi diferita,insi intr-un alt context.De exemplu,care ar fi rationamentul
. ,-.:-.rului in cazulcandpretudleunirareale celor douabunud sunt Pr = 20 u.m.,
: = . i nl.. ia. venitul zilnic peDirucheltuieli estede 90 u.m.? DacEconsumabrul
r:i: -: r:rze o pnmi unitatedin A, respectiv
din B, raportulurilitatemarginaltprelva fi de
: -:.:".ri\ de0 8.In modnonnal,cl vaoptr s{ achizitionczc
lnaiintaiprimaunitatedin B.
'..- ::-.r douasi a treiaachizilievor fi efecruate
tot din bunulB. pentruca 0,7,respectiv0,6
,-r
man decat0,5. Urmatoareleachizitii vor ti consncraiepentu prima trnilatedin A si a
-j
:
.
B. realizend.aportulutilitatelnarginaLtplel:
--r
TT

ltllc

'dc

; iB

10 _ 5
20 I{J

D_D

and
0tul

, rxDele achizitii vor fi consacratepentrucea de-acinceaunitatedin B si ceade,a doua

j: i .?re'i asigud un rapoit utilitate marginah, pre! de 0.4 pentrufiecaredoz{. Astfel, prir
-::.ruea intreguluivenit,achizilioneaziq,\ = 2. qB= 5. obtinando utililatetolali de 48.
-:::: prograrnde achizitii(2A + 58) ii asiguraceamai mareutililateposibili in conditiile
-- : le renit. de prei si de utilitate narginah.

rufi,
{ala

3.1

i lnandseamade cele anterioare,

se despdndeconcluziaci
aonsunlator
ralional
obtine
mnximum
de satisfactieprin
.lumareabunurilorachizi.tionate
cu vcnitul disponibildat atunci
rapolul
utilitate
margindi/prel
unitarpentrubunurile
-:.d
este
identic
sau
cend
nporful
dintrc ufilitililc
-::iTilionate
-.jginale esleegalcu cel dintreprclurileunirare,cu condilia
:adrarii in venitul disponibil pcntru achizitii (VD). Adici:

(r)

lllsA

I-ln,B

t-L*,r

PA

PB

U-eR

(2) qA'PA+QBXPB:VD,

#l

'
Aceasta inseamni ca utilitatea nrarginala obdnuta cu ultima unitale lnonetiirii
,heltuita cste acceasi,indiferenl de bunul achizilionat.

i>

-san
inreierate itruitdaTnnnino;car;1

un nivel deI
lasiguri consumatorului
dezirabil.
lsatisfaclie
I
. Bunud complementare
i . Consumator rational - cel carel
bunuria I
-t
iaclroneaza pe crlrenr oe e cren!a.i cdrcrutilizareme loc numaiimpreuna.
i
I alegand bunurile achizilionate in tunclie
l-.! r,ri;. I
ISuntnumite$ibunud-perechi.
lde raportul utilitate marginal5./pret.

" Cea mai buni alegerea coisumaI torului - progamul de achizitii care ii
I asigud maximizareautilitdlii totale prin
I cheltuireaveniolui disponibil.
i .,P"og"am de consum- modul de
icombinare in consum a bunurilor
I _______.,_,

folosirea automobilului presupune

consumul de catbuanti.

" Bunuri substituibile- bunudcare,

procesul
ln
utilizirii 1or,sepot inlocui
unul cu altul. Exemplu:cdrbunele,
gazul metan, electricitatea$i lemnul se
pot inlocui 1ainc{lzirea locuinfei.

5f 1 rr rcuu\nt rr:nInr

. Pe bazacfuor elementese apreciaza

ci un consumatora facut cea mai buna
l lrlr1(iSfll x'4l,OR
3
alegerede achizifii?
. in ce consti esenlaalegeriiconsuDupd ce criteriu se odenteaziconsu,
rnatorul
in alegereacantitdlilordin diferite
matoruluiralional?
bunud?

,/

trl:rrt ,+rt.t

hlxr:nrult r
Utilitatea marginalape careun consumatoro atribuie difedtelor doze din bunurile
x $i y esteumabarea:
PreturileunitaresuntPx = 2 u.m. si
P, = I u.m. venitul consumatorului
destinatachizitiilor estede 24 u.m.
CantitAt e achizifionatecareli asiguri
consumatoruluimaximizareaulilitdfii
totale sunt:
a )x + 3 y ?
b) 9x + 6y?
c) 8x + 8y?
d) 5x + 3y?
e )3 x + y ?
Satisfacfia (utilitatea) totale pe care consumatoruldat o resimte prin programul
de achizilii $i de consumcare li maximizeazdutilitatea totald este:
= 133; b2= 3'15:c2 = 269:'dz = 391:.e" = 133.
^2
Rispunsulcorcctcumulat caredfine$eutilitateatofald$i cantitateaachiitionat5,este:
D=d+ d ,
B=b+b,
E =e + e 2

C=c+c,

a-

i: r i . a r e
k !..-.tt" de la premisacd programulde achiziliiqi de consumcare
utilitateatotah eslecel care,in condifiile venitului dat' asigud
ta
0i
l:
IlC

umgy .
Py
Cartitatea

I
TI

cur
le.
se

m
Iv
\']
V
VI
IX

Umex
Px

Urngv
Pv

20

28

7.5
l5
12.5

25

10
9

'l

7.5
'7

3
2

30
2l

Programul de achizilii care satisface

conditla de mar suseste9x + 6y. El poate
fi achizitionat, cheltuiala totald fiind
(9 ' 2 ) + (6 , 1 ) = 2 4 u m.
UT = 3?5

t7

Rdspuns:
B =b+ b z .

PRL)[][,il]!{A

DF RI'ZOtr,V.A1
La consumatordispunede un bugetpenfu achizilii de 30 u.m. $i se con{rund cu
lsrile px = 2 si py = 4. El cauti progmmulde achizitii ii consumcareli m&'dmizeazd
rcj:Grea totald Drin consumaleaunor doze diferite, dupAcum urmeaza:
t. $l

dui
:rtitatea

(nr. dozei)

I
II

Itr
IV
VI
VII

vttI

U
10
9
8
,7
5
4
3
2
l

20

t'7
I4
lL)
't
I

Sd se determine:
a) cel mai bun programde achizigii,
cel care li asigurdmaximizarea
satisfactiei(Ur)i
b) care este mddmea acesteia?

Rispuns:
a =5x+5y;

b = ll8 .

Compor| s rnentul consutua

C. Cererea
Consumatorulse manifestape piali ca agent al cere i; el intenlioneaza
cumpere,intr-o perioadl datd,cantitd{ideterminatedin bunudle x' y. z $ a m'
Fiecaredintre ele arepretul sdu,iar intensitaleanevoilor qi prct-erinfelcconsumatorul
pentru fiecare aliferA.De aceea,cand [atdm cererea,trebuie sA avem in ve
ierereadeterminatepenftu bunul x sau penru bunul y q.am.d Cum nevoile
nelimitate,cerereaexprimdaceaparte din nevoiapentn bunu le x sau y sall
$.a.m.d.carepoatefi satislicuti prin intermediulpietei.
. Pretul
si cererea

Dintre acesteimprejuriri, pretul are un rol deosebit' Daca toate celela

imDreiudri rAmanleschimbate, cerereapenh-uun bun se modilici in sens
ca, in ora$ulA", cerereas
modilicirii prefului unitar. Sil presupunem
prelul
unitar (P^) ca in tabelul 3 3
(C
de
de morcovi
) evolueaztrln functie
Tabelul3.3

c" (kc)

Barmulcererii
3
(u.mj
P,
5

Se constatrirelatia negativi dintre evolutia prctului unitar $i cea a cantitSfii

(dacdcelelalteimprejurtui riman neschimbate):cererea se diminueazi cend pretul
cle$f 9i se extinde cand pretul scad.Contractia (diminuarea)cererii cand preful
cle$te se explici pdn tenalinlaconsumatonrluide a qi reduceachiziliile din.bunul.al
cdrui prel airescut si inlocuirea acestuiain consumcu alte bunuri substihribile,dar
ale cfuor Drefurinu au crescutori au crescutmai putin. Extinderea cererii candpretul
sca d e are cJ explicatre econo mic a
P
de a -t i
consumarorului
com p o fl amenlul
mariconsumulpenFuo mai huniisalisfacere 6
5
a ne vo ilor,inclu<i\prin reslrangereoari
ijkor bunud.alec5-ror
la conqumul
renunlarea
oli au scizut
l
preturiau rama.neschimbate
2
mai putin.
I
Dactrreprezen6mdateledin exemplul
anteriorin sistemulcane/ianconsemn;nd 0
pe axa OX cantitateacenrtd $i pe a'ta OY
pretuluniLar.obdnemdiagrama 'au curba
Fig. 3.2. D iagruma cererii
cererii, a$acum se prezintain figura 3 2.

l*rctia cererii la modificareaimprejurarilorcare o

r&r:s::j:a se numesteelasticitatea cererii. Pentn teoria $i
economiciarc mare impodanti studiereaelasticitdlii
lsa &nl:l::
,j5r=: :n funclie de pre! si de venit.
m.d.
Di<ticitateacrerii in func{iede pret \e ma\orfaprin
rului i$idEintu-t de elasticitate, care se calculeazilca ftport inffe
o,':::nrea procentualdsau rclativd a cereiii si modilicarea
sunt !n(-=:uala sau relativi a prcfului, folosind una dintre relatiile:
IU Z.

f,.

l'/.C'

-.. rz.B,

(1) Ke.,'r-=

c,- c0.
CP,^ - P0-

P 0" ." ,

AP.

co"

Pu

ialte
ltrar
inala

= coeficientul de elasticitatea cererii in funclie de prelul bunului X;

a cereriipenru bunul X:
. = modificareaprocentuala
=
preluluiunit2ral bunuluiX;
procentuald
a
.P
modificarea
= -cerereamodificatd;
= cerereainiliald (anterioard.);
= pretulmodificat;
= pretulinitial (anterior).
D a fiind relalia negativ:idintre cantitateacerutd$i pretul unitar, penftu a preveni
rsr,:ereaunui coeficientpermanentnegativ,raporlulse innulfe$tecu -1 (sau se
:: rideri in modul).
Presupunem
cd in ora$ulA cerereaanualdclecomputerea fosf de 1 000 de unifiti la
r::-rl de 2.000de lei. in anulurmator,prefula devenit2.100de lei, iar cerereas-a
:_jj]ionatla aproximativ900 de unitnli (celelalteimprejuriri fiind neschimbate)

.etul
netul
dal
), dar

900 i000

"'- ^

,roFiooo
,000

100
Ionn
=--it.= ^r
,000

Interpretare: la cre$tereacu 5% a prelului cerereas-a reduscu 107.. Cu alte

retul
:' rinte, cerereas-a modificat in senscontrarpreiului, dar de doua od mai intens.
Daca:
LloC > LVoP,Kec"A> 1, cerereaesteelastici in funcfiede pre[;
- A7.C < 47.P, iar 0 < Ke.. < I, cererea esteinelasticd (riSidd) in functie de pret;
Lo/oC= LloP, iar Kecr, = 1, crerea est unitara in funclie de pre1.
Cererea elasticd este specificdbunurilor care au o plaji mare de inlocuitori (ulor
prin
,bstifuibile) fi nu sunt de stricti necesitatepentru consumator'Se caracterizeazd
ljeea cli modificareapretului unitar (creFtereasau sciderea) detemind modificarea
: sensconftar a cantitdtii cerute,dar mai inteNn (Aqamai mare).
Cerereainelasdce(rigidi) estespecificApentrumajoritateabunurilorconside_
prin laptul
:ite de st ctd necesitatepentru un consuntafordat; se caractcrizeaza

rri :i .l r f ri ri ri
>

cA modificareaprelului unitar (cre$tereasau scederea)detemini modificareaiD

senscontrar a cantitdtii cerute. dar mai lentd,
Cererea de elasticitate unitara se caractenzeaz\prin faptul ct modificarea
prefului unitar (cre$tereasau scdderea)determindmodificareain senscontrar a
cantititii cerute cu aceea$iintensiraE (cu acela$ipiocent).

l ':

'. Cunoastereatipului dc elasticitate a cererii tn fvnclie de prct rcprczintd. o

'i infotmaliede ,naximnimportanldsi pentru curfipdrdtor,dar nai alespe ru yAnzdtor.
Astfel:
- dacd cerereaste elastici, iar prelul se reduce,incasfile vanz.atoruluicresc: la
cre$tereaptefului acestease reduc;
- daci cererea este inelasticA,ia. preful se reduce,incasArilevanzatoruluise
reduci ele cresc, dacd prelul cre$te.
Atentie!
SAnu se confundecererea(cantitateacerutd)cu incasarileal caror volum se
_=
detemini ca produs intre pref $i cantitateavendutd.
Regulageneralaeste:dacAcelelalteirnFejur,iri suntneschimbate,
cerereqse modifice
in senscontrar modilicirii pretului; incasirile au insa o evoMe mai speciala;ele
depindatat de cerere,cet $i de tipul de elasticitateqi sensulmodificarii pretului.
Concluzie. VAnzitorul care urmarestemadrea incaserilor, de regule, procedeaza
la cre$tereapretului dacacerereaesteinelastica$i la reducereaprefului, dacacererea
esteelasdce(celelalteimFejurafi caredeterminacelereasunt neschimbate).
Cerereapenbu un bun depindenu numai de prel ci $j de venitul consumatorului.
-

Ct reg,.ld. **r-"
se aO,Ain retite poativd cu venituti
1modifcarea venilului, vaiabild independentd(prelul ti alli :
)factori de Waentd sunt considerati consta ti), atrage dupd .
i sine modilcarea ln otela$ sensa cereii.
:
Sensibilitateacererii pentru un bun la modificarea venitului consumatorului se
mAsoaripdn coelicientul de elasticitatea cereii in funclie de venit (Kec*/v).
calculat ca un raport inhe modificarearelativAsau procentuali a cererii (C") qi
modiflcarea relativa sau procentualii a vetitului (V), folosind una dirtre relatiile:
Cr' C*
( o*
Lo/aC.
AC^ Vo
..
- ).
_ ._fll
__
rre . . v1 I -7 rV r2
Ke,.\ sau
A
V
Cn
Vj - Vo

in care:
C1-, C0,.AC-, ATaC^au semnificatiile anterioare;
V0 = venitul initial al consumatorului;
Vr = venitul modificat (actual);
AToV = modificarea (variaiia) procentuali a venitului;
AV = rns61J1.ai..absoluu a \enitului.

{..1 . fi le regulao valoarepozitiva$i estediferit ca mirime pentrudiferitebunuri

f'118 :F r.-nuri. Aceastainseanmdcd, atuncicandvenitul cre$te,va crc$te$i cererca,
r! r -rrl identic pentru toate categodilede bunuri marfare.In func1iede nivelul
n la.rica. atunci cend modificarea venitului atrage dupi sine modificarea mal
Ic:a proportionalda cererii (Kecfl > 1);

r lLirare. arunci cand modificareavenitului affage dupd sine modificareastrict

:r:..iia a cercrii (Kecru = 1;'

atunci cand modificarea venitului atrage dupi

! d:sticr,
1ent5,a cererii (l > Kec,- > 0).
!.-Lr.
dar
mai
uogri!:i

modificarea in

;;;,;;,,;,- I
_-._..J

__,

aza

. Cererea - cantitatea(bucifi,
Pentru a si mdri incaserile(celelalte
|ir.i,5--ne. Iitri etc.) dintr-un bun pe imprejurArifiind neschimbate),se reco-:IIE : cumpiritor sauto! cumpdrdtorii mandbca el sA:
a. majorezePrefurile;
spatiu economic dat
:r.
---n
sA o achizitionezeintr-o
b. reducSprelurile;
r;-.::rneazd
prefului
ale
la
diferite
niveluri
!. lase prelurile neschimbate.
..1,1
rc:
', De ce, in mod normal,cerereapenfir
, Elasticitateala pret a cererii - un bun dat estein relafie negativefafd de
sli.rlilatea modificeiii cercrii (variabili preful unitar?
:!-Erden!A)la modificareaprctuluiunitar
.
independenti).
---:bild
. Elasticitata crerii in func$e de
',:ait - sensibilitateamodificArii cererii
la schimbarea
::-abiiadependenra)
: i:,r .!rl
:.irului cumparatorului.
,:.1t::::
t!t

7/
J

1l
ii"
-jr
i l.illi$1j-i'l

irrr -ir,i"i1-

consumat
' Un bun de larg coflsum,
de
agenli
:i::dian de un cerc mare
: rlomici, are o cerercin functie de prel:
r. elastici?
). inelasticil
i. unitard?
, Fie un comerciantcare vinde bunuri
idror
cerere in fu[ctie de pref se
,.::acterizeaziprin elasticitate dicatd.

., .

, Coeficientul de elasticitatea cererii

unui bun in funcfie de pre1ulsdu unitar
este2. hifial, cendpretulunitarerade2.000
u.m./buc., cerereasipumanala era de
15.000buc. Careva fi cetrea saFimanaft.
dacAple$l unitarcre$tecu 207.?
'. Coeficientul de elasticitate a cererii
de paine a unei familii in functie de venit
este0,4. Se anticipeazacd, in perioada
umitoare, venitul lunar al familiei creste
de la 700 de lei la 800 de lei. Careva ir
procentulmodjficirii cereriide piine ca
umare a modificfii venihrlui?

COMPORTAMENTTL

PRODUCATORT'LUI
n subiectal activitilii economice
este producdtorul- cel care
ini!Lazi, otgani.zeazd,.
supnvegheaza $i
decideasupradesfd$urfii activitifii sale,
fiind direct interesatsa o realizezein cele mai buneconditii.
Pentru a intelege comportamentulproducAtorului,modul in care acest
actioneazS,ce mijloace folose$le$i care sunt caracteristicile1or,cum trebuie s:l fie
combinateele pentruca produseleasdeloblinutesd fie vandutesi sd aducdprofit,
in acestcapitolveti studiaurmitoareleprobleme:

A. PRODUCATORUL
SI FACTORII
DE PRODUCTM
B. COMBINAREA

in cele ce urmeaad vei pufua inrdle:

, (um ?ti organizeazd producdtorul
activitatea economicd ir tlod tu:lional qi

. cd producdarul elte purtitorul ofeftei;

. modul in care producdtorul utitiaeazd factorii de produclie pentru a obtine
bunurile economice.

C. OFERTA

:.-:-- . !: asiguraobiectulconsumului,trebuiesAexisteproductie.Aceastase
uxli r i.5. producitor.Bunu'ile economice(fuani, i,nbrlicftninte,mobild,lrcuinle,

1 q ; :i:. i si serviciile (transport, lnviEmant, emisiuni TV. mdio. se.vicii sanitare

-::e din activitidlc organizatede producitor sunl oferite consurnatomlui
-i

: r::: i:ns spunemcI producdtorul stepurtitorul ofertei.

:_ :-::r..rul isi dest',isoard
activitatcaintr-un cadru organizat,creendu-si
: .:.esare. i$i procuri unelte,instalatii.materiiprime,matedaleetc.
de qeare a bunudloreconomice
fii ilri:-.::=-i lucralorii.RelevAmastlelcll activitatea
,aE t- r: !) firmd sauintreprindele.
i -:.:oa :ntreprinderea)este o unitate economicAcu un anumit specific in
u,!rj '::. :n mod propriu de organizareSi functionarea capacititii de a prcduce
1 r,:-i _ ::llom ic e.

,- ! -- aroduclitoruluiestemaximizara prolitului $i de aceeafirma are caracter

in dou:isensuri:
, -,_, .. a"." se realizeazipdn actiunipurtateconcornitent
factorilorde producliesau'mai generalspus'
. i-':.::ronare, adicaasiglLrarea
ceeace, in ruporffli fima insi$i' reprezintiintriri;
nccesare,
I#,:'i---:o resurselor
r -::::.'a bunurilorobtinutedin activitateadepusi,prin care trebuiesii_si
.r.,:.::.ze cheltuielilefricute$i si obtindcastig,cecace reprezintdde fapt iesirile.
!'.ditetea elementelor de cdre firmele au neroie pe tru a prclluce bunuri
poartd ufiele de factori ile produclie.
i
-: xr.aice

:::::rii de productiesunt de fapt resurseatrase$i utilizate pentru a produce

'l-l-- ' - ' - - : con o m r ce .
i -::ri1e produsereprezint:i.la randul1or.resurseprin care se satisfacin mod
sausuntutilizateca factoridc
:-::::e\oi individualesi coleotiveale oamenilor
T ,i:ie pentrua se obline : te bunud. Factorii de productie Si resurselesunt
F.,ld!r intr-o interacliune permanenti.
.:jrorii de productiepafticipriin activitateaeconomicdatat cantitativ,cAt si
volumulproducliei,al bunurilorobtinutedin activjtateaeconomica'
- .::r. CAnd
-. -:.ie. in pfincipalprin folosireaunor cantiti! mai mari de factori de productie,
:.-1erea economici realizati est'ede tip exlnsiv.Dar dacdvolumul productiei
: . ie. Lnprincilrl pnn folo\rreaunor factori de producliede mai bunAcalitate'
*
e\le de lip inlensiv.
economica
- . t .'ent utili/rti.creslered
piatd,economisiraqi imbunltitirea
in
de
contemporane,
economia
condiriile
-:
*:rrrlor'de prodlrclieconstituieprcocupArimajorepentnLorice producdtor.
)upi continutrl si natum actiunii 1or,factorii dc produclicse clasificain trei
:::-: categodi:munca,naura li caPital.
:i3

Uutrca rcprezintd o .lctivitate specific umand, conftientd li cu o .finalitate

\luncail dellneskpc om.i Fpreanla penm el o acfiuneircdtodre ln ploce\ullnunc],
r.:ri isi folose$te apd$dinile, experienta si cunostintele pe clre le poseda.
\luncind, omul depuneatat un efort intelectual,cat li unul fizic. Munca reprezinte
producljei, al activititii econonricein general
:'.}ttorul activ ii determinant
^l
ktoda dezvokarii socictdfiiesle istoria dezvolttuii procesuluide munci. a cresterii
: 'dniciei sale. a rczultatelor obtinute, atlt cantitativ, cat qi calitativ. ceea ce a
!:rerminat tendinta obiecdva de reducere a duratei muncii.

.,, t1:!).:tt:.l L{,i ri l ui ) ,

Cend analit;m IacLorul muncit. lrehuic \a luam D

c.onsiderdre,iaplul
ci nu toli oamenii Inu ('(\(: un nu pol
rDandrcdpari.
minori..bilr:ini er(.'. unii nu dofe.c. iJr alrd
nu sr gasescun toc de muncii (someri),
Natura ca .factor de prcductie subsumeazdpamantuI,l
apa. rcsurpl? min?ral? .ti .osnire tltmina..dldird erc.) ta
Car? onut lace apel p?ntru a frodu(e 5i pe.ate lc
tnJluenleaztiprin muncd.
Pdmdntul, care din pun"t a" u"O.i"'."onorrri; i;;;
;
apa.este un la or de productiedeo\cbrtdc reslncri\. penlfli
ca esle limit \i. roloddl:i.depradabil.
atel pfin poluarc.cdt !
pnn e\ploarareneratrondja.
Relacerca\a csie posrbiladacase
recurge la lehnologii sofisticate, dar acest proces este lent sj
toarte costisitor
Tn cadrulacliviladieconomi(e.muncl 5i natura\unl faclori
.
de productie primari sau originari. penLru(.j orice operaJe
economrc;.oriral de.impla rf f,. e\le po\ihjla num;r
Dri0
Inleracttunea
om-narurit.CeeJ ce a aparutulteriorare la baza
aeeastarnleractiunc
\i de a(eea tactoriide pfoductiecreali n
ace\l conle\l au caractefdenvaL_
Cap,italut rcji
ror d. prcducti? i"pr"'ir,"
*r"rttrt
ounuruor prott.us?prrn muncd ti urilil.at? pcnrru obtinerea
anor Dunun )trou 5?nicii ?,.onomiccdetrinate tdnzaii.

prin naruralor, uunuriiecareiormeaza

;i;;i;i

;;;.*

l;

acttvilalei economic:ila care paflictpa rmpreunacLl ccil:tlL

facrofi de.producrie.conrribuind l! rari51-aigr...,r"Uui
ni"ioi
\octatepfln tnlermediulbunurilof pjoduce.pcnlru ca servesr
actr\ilddj economrcedin care sc obtin alre bunuri .errieii.
;i
etemenretc
care tormazA
trctorulJe ptoductiecapilalmai \u,l
numfie capttar tehntc \au bunuri (rniloace) de produeie. in
aceasti categorieintrd clidirile in care se desfas;ara aciivitiri
industriale, comerciale, de cercetarestiintific:i etc.. masin.l .
urilajele. instalariile, mareriile prime. materialele, seninieie.

combusribitut.
energia.
rehnico
etecrfonica
decatcut.
ticenlete
lupaini",i,ii'riliilil
( aptratut

lchnrc este lactor de productie derirat; re/ulla din interacLrune,

Tacrofitor
de produc[e primari fmunfa \i nxlrra].
dctlvttaleaeconomica. componentele
cdpilaluluitehnic \e comootrdin moo
, "tn
orreflr.
tndepttne\ctunctij di\erse. se por cla\ifica dupa mai mulre criterii. penrru
anaJrzaeconomrcaprczrnld imponanr, specialAimpdrlirea in capitttl
fix si caDiral
crrrurazrt ctasi[icare ce sre Ia bati modul in care particiDa
l; aclivilrrer
ecolornj!{. cum se consuma $i se intocuiesc elemenretecapirafirfuiiefrni..---''r apttatut tlr e\lr acea pane a capirajuluiformatadrn bunuri (cladiri.
utitaie
Insuralll.ma)mt-unelte.
calcullroareJe proce\ elc,) crre partictpala maj multe acLe
rcrcrufir0e produclre.je conrumAtreplal si se inlocuic.c
dupa mai multi anl de
uurzare.tn decur\ulacnvitAlijeconomjce.
capilajulfir se con.uma.dar e\re dfechr
$i de alte fenomene tehnico-economiceqi naturale care ii determina uzura.

lJzura-reprezintir:leprecierea
j.l.a
,ipir"t"tri iif ,"),
""i

,,
tbtln?at(ti).
imbraca forma dc amonizare.

i,t.lt,'il

C,Fr se prezintdsub doudforme: . uzurafizici, ce const{ ln depreciereatleptata

functrionaleale caPitalului fix, ca urmate a folosirii si acfiunii
*-..i.ti"itot
mrcc narurali; ! uzura morald, involuntard, ce apare sub incidenla progresului
,: ; a condiliilor pietei careasiguramasini.utilaje etc noi mai iefrinedecat

cup".f.*-J. tjhl-":::l-.:ruj-""s.1l:.11T.:lll-t"jl:f"';
b:llcriuDesi./sau

d aflat in func;iuneapate..depa5ifmoral in rapon cu noile exemplare

: i:rocura de pe piatd.
C4aialul circutant'este formal din bunxri (malerii Prime.materia]e com-bustibil'

elc.)cateparlicipala un singurciclu de producliesunt

J. apatehnologica
in cusul acestuia5i trebuieinlocuitecu
;lre sau sunt irofund transformate
Bouciclu de ptoducfie.
i... rqi:,iAlii PPI'i'l Ru
r i_Eln!{1.\flEA

1 l() s'r'rNTE l ,()t{

,l

este forma monetartrpe care aceslao

considetat
este
imbractr?
' De ce prcducitorul
. Care surlt efectele uzurii morale
@i!i!..rul ofertei?
. Ce rapolt de mdrime lrebuie str (involuntare) asupra compofiame[tului
,!fie iDtre,,intruri"$i,,ie$ i" pentruca aeentului economicin calitatea sa de
p;oducitor? Aceste efecte sunt identice
fu;r sa fie consideratdeficient{?
. Care este Procedul ese[lial ce pentru toti agentii economici produ_
,eilsErzi capitalul fix in funcliune $i care catori?

g_f,,'i:;'Ji;)J;,,
;1!
Iff

in
i!
le.

od
tal
ea

:te
de
tztI
It

intocmi! un dosarin care, luand

rc eremplu de lntreprindere (firma)
xL omsul dumneavoastra(sau sector
r. aatiralej),sa inscriefiPe fi$e:
. socificulde activitatea fimei;
. modul de organizarea firmei;
. care sunt resursele atrase $t
njizate de respectivafrm{ pentru a
tr..duce bunud economicel

- de u[de ifi procurd forfa de

muncAnecesari;
- dacA suprafala de teren Pe cale
este amplasatafirrna este proPrietatea
sa sau este irchiriata;
- care sunt elementelede capital
tehnic pe care $i le procurafirma $i la
ce intervale face aprovizionareacu
alte elemente.

li, Comirinarealactorilor de productie

Once activitate economici se bazeazi pe utilizarea factorilor de produclie sau
aombinareaacestora.
Combirurea factorilot aleprotluclie este operalia teh ico'etohomic'I de unire
! factorilor (k proiluclie tn care cantitatea ti calitatea liecllr ia s ,n.t tn funclie
li butnrilc ce utmeazda fi produse, ile cantitateaacesto/a Si de alli parametri'
sstfeltucAt efrciehla lor sd fe marimd

Acestprocsmaj depindqdesigur,de natua activititii economicercspective,conditi

de producfie,abiiitatealnhrprinzatorului,managementul
$i marketingulfumei etc.
Abilitatea intreprinziforului. Aceasta se concretizeazi in capacitatea
adaptare rdpidd Si elicientd la (onditiile pielei ca umare a pticeperii, pregAti
iscusintei $i dibdciei iltreprinzitorului, dcpisind momentele dificite pe care le impu
concuren!4.

Aceleafi bunuri $i servicii pot rezulta insi din modaliliti diferite de combinare
tactodlor de productie.Agentii economicicauti si geseascdcele mai eficien
modalitdlide combinarca factorilorde productie.
I
In cadrrl acestuiproces,un rol importantil a1e$i substituirea factorilor
producfie, AceastairseamrJi?nlocuirea,pa4ialii sau in intregime,a unuie sati
mai muborfactori de productiec& unal :au mai mubi (lintre cei tuja.fotosiyi sal'.
noi, in conditiile obtineii aceLorasirezubatesdu chiar d unora mai b n?. Substituirea
factorilorde productiese bazeazdpe compatibilittteacaracteristicilor
de utilitatesj
de rdaplabilitrle
a pAnilorcare\e ,mhin5.
In acestrns. calculele
de eficientase felert la pfoducri\
i(aleamarginrl6si l&
rata marginaldde substitufie.
1) Productivitateamarginali a unui lactor de productie(W.) exprimi spoflil
de productieoblinut (AQ) prin creltereacu o unitatea factorulujrespectiv(AX).
ceilalli rdmanandnemodificati.
w

=AQ

'ax

2) Rata marginali de substitutie (R.,) reprezint:icantitateadintr-unfactor de

produciie necesard(Ax) penffu a compensareducerea cu o unitate a unui alt factor
(-Ay), asdelincat producliasd rimand aceeasi.Rm"

Ax

ir
/
J

.:i:llt.r: tf.

. r- r.,.rr

Substituireafactorilorde productie
Sepot stabili relatii intre substituirea
poate avea loc intotdeaunati in orice factorilorde producliesi productivitatea
condifii?
marginalda unui factor de productie?
Argumentatiraspunsul.
Daci r:ispunsuleste,,da",stabiljfile.
Dacdr:ispunsuleste,,nu",justificafi-L
rl r'

:i:,r

.r i.

: DacAproductivitateamafginalda avea loc substituirea capitalului prin

muncii este de 5.000 de bucdli, iar muncdl
w'. _ ts.ooo
productivitateamarginalSa capitalului
estede 15.000de bucdti,cu ce rati va
w
5.000

.)
)nditills
c.
rtea di
Sdtin;
mpunr

_: :rta muginali de substilutic

:: nfi. 1ii !, cste dc 10. irr
: r:rrca mar.sinalaa factorului
' :ire dc 20. cat cste Produc:.: .rrrgirali a factorului cc il

lnarc :

'= =ror-?L = lo= w.,, = 2

lor dr

Daca un produciilor decide si

inlocuiascAo partc din cantitlteade muncii
utilizari cu trei unititi de capital. in
conditiilc cand rata mrfginald de
substituife este de 2- ce marime va avea
cantitateade munci inlocuita?
Cand rata nlarginali dc substitulica
doi factori. x si y. este de 5, iar produc
tivitalca marginala a t'actorului substilllit
cste dc 10. cat este productivita{ea
mffgind:l a frctorului ce il substituie?

Ilurrc;
itate sl

TEXTTEMATIC
asil!

',t^il
\ '

1or dc
factor

rurea
'ilalca
i!i le.
rtr l.

pIn

,Fiecareindividse steduies.tese-Qiintrebuintezecapitalulastfel incet

: :Jusul acestuiasa poata avea cea mai mare valoare'ln general'el nu
nu.Ftie in ce masure il
--aresrc sa promovezeinteresutpublic 9i nici
proprie
sices gulpropiu
numai
securilalea
:':-aveaza. El arc invederc
pe cel al socie6lii'
prcmoveaze
adesea
prop
-.eindu-1i
u,
el
il
doarintercsul
sel prcmoveze
adevarat
intenlioneazacu
:, naimultefectdecatatuncicand
"
:: scestadin urme
AdAmSmith(17231790),
ecanotnistti filosof scolian,consitlerat,,Pirintel(" econonieiPoliti.e

\l.ilofitatea bunurilof economice produse (sau importate.)se regiscsc pe piatd

: ofq4a d9. qll}l1 narfare, pro-ducdtorulfiind agcntul ofcfici
OfertL rePreai td o Parte a productiei lotale din
-:tp.(1i\) l bun, Penttu cti, din ceea te s-4 Prodas, o parte
'.nti nare sou ai mid este Peisabild, se sto(heaa'i sdu
.,! e d( s I ina fi Ltuloconsulrlrtltrt.

Ottrta estcOeii"linati |i evolueaziin timp subincidentamai multorimprejudrr

_ {,}nomice si extraeconomice
ca: nivelul pretului unitar, nivlul costului(nrediu
,r narsinall nivelul taxclor Fi al subrentiilor' numarul de producitori etc'
Dintrc acestea,pretul influenteazi in cea mai mare mesuri ofrta' Drci
prctuluidctermini.in mod normLii'
suntdatc.nrodificarea
.:l.lalle imprejuralri
,hlmbarca in ace)a1isens a clnlitdlii oferitc, liind o relatie
rozitivi intre cvolutia prctului Lrnilarsi cea a cantit:itii oferile
.:fe venzarc:cand pretul unitar creite productiarespecdwlui
:n devinc mri profitabili pentlu producitdii cxistentisau

pentru al1ii, care iqi reprotjleaz

L
activitatea.Din contri, cand pr
lolE l
unitar scade.pfoducarorii.
de regul
restrang productia $i oferta, iar u
[ql
clintre ei abandoneazAiespectiv rg4$
activitate, orientenduse spre al!
3
,d
domenii.
2
ttt l
Crafic.felariadrntreoterri )i prc
I
unitar se exprimi sub forma curbei
(diagramei)
oferti, a$acum se prezinta
ox
in fignra 4.1. S-a presupusca Ia prelul de
FiE 4.1. Di|Brama ofertei
I u.m. producdtodiar oferi doui tone din I
marfa x, patru tone la pretul de 2 u.m. qg
q.a,m,d.
Sensibilitafeaoiertei la modificareaimprejurfuilorcare o
determindse apreciazAprin elasticitat'eaofertei; o importante
speciali prezintd elasticitatea ofertei in functie de prt,
Aceasta se calculeazd ca rapont lntre modificarea relativi sau procentuali 1:rcanfitalii
oferitesi modificarearelativa.au procenlualaa pfetului unil;r. folo\ind una d,nre
relatiile:

a'"- a,-

K eo\ P \

a,-

AQ* Po"
;;.
o rr

P ! ^ - Po ,

tl )
^
Qu,

s au

***.:#*r,r

Po.
Lrnde:Keor, = coeficientulde elasticitatea ol-erteiin functic de pret la bunul xl
Or"=ofe a modificata;
oo" = oferta initiald (precedenrd);
Pr. = pretulmodificat;
P0_= prelul unilar inilial (precedent);
DToO*= m64i6"-"u nrocentuala
a cantitdliiofedte;
D%P. = modificareaFocentualaa pretuluiunitar.
. :,.j:- Presupunem
cd la prefulunitarde l0 lei, producatoriisuntdispu$is6
produci $i sAoferesiptimanalpietei300 kg din marla,,x,'.DacAprefular creqtela
12 lei, cantitateaoferilda,rajun8ela 390 kg.
390,300
'^;
Kco, p, = -----ill9
= t.5
-)2

^
tt)

-:.-l
2 l (l o

5au.

Interpretare: Keo*/p,indici faptul cd, la modificareapretLrlui,oferta se modificAin

acelasisens,dar mai intens.de 1.5 ori saucu 507, mai mult.
ln pracdca
se'Lntalnerc
u-ci\irualiilipice:
a. oferti elasticd,definitApdn faptul ci modificarcapretufti (ffestercasauscdderea).
atragedupd sine modificarea(cre$tereasau scaderea)mai intensda cantitAdi oferite

!':'

*
trlc

-qy

I
G

til :

1E

idasticn, specificd situaliilor in care modificareaprelului atragedupl

iII acelasisens,dar mai lenla, a cantitzlii oferite (l < Keoa> 0);
& dasticitate unitar6, proprie situatiil,or pentrucaremodificareaprefului
sioe modificarealn acelaqisensqi cu aceeaqiintensitatea cantititii oferite

-ti
-fta
&t
.bt

l!!ci Fd estedat, ofrta unui blm estedeterminatisi de alte irnprejur'tri,numite

r fuori ai ofertei.IatZcatvadhte acesteaSi modul cum rcacioneazdoferta
lI

fulor:
-

LrGhl mstului unitar $ marginal- rel4ie de sensopus(negativtr);

[irhl tarelor li impozitelor- relalie d sensopus (negativd);
nrthl subvenliilor- relafiede acelati sens(pozitiva);
,-nt,tiite naturale(mai alesin agdcultu$ li construcfii)- relatie de acela$isens

7
C)

. (fcrtn - cantitatea dintr-un butr

ic pe carc un prcducabr sautoti
i.orii pot $i sunt dispu$i se o
iE decursul unei perioade,la un

. f,L$icitates in funcFede pret a

- sensibilitateaofertei dintr-un
X (variabila dependenta) la
prefului unitar (variabild

iNTREBARI PENTRU
VERIFICAREA
CUNODTINTILOR

. De ce obiect al ofertei sunt doar

bunurile economice?
. Afirmalia ,,oferta anuald de mere
este mai micd decet cantiHlile recoltate
$i importate" este adevdrati sau fabA?
. Cum se explictrfaptul ce oferta unui
anumit bun esteln relafie pozitivd cu
modificarea prefului?

PROi3I-|jNII
DE RIZOI,VAT

. cend Feful unitaral bunuluiX este

suntdispu$i
l-m u.m"/kg,producatorii
{a= si savaoddhmtr 5.000kg.Carear
,trtrtalunaradacaEetul devine12.000
iar coeficienhrl de elasticitatea

i in furlcliedepretestede |y',
. Decizia intreprinzatorutuide a proli oferi un bun pietei se funda& existeDlacererii?

b. nivelul prefului?
c. nivelul costului total mediu?
d. nivelul coshrlui marginal?
e. nivelul costului total?
1. Alegefi $i argumentalirdspunsurile
corecte.
2. Simulafi activitatea unei frme, cu
ilustrdri cifrice, pentru a demonstra
alegereade la punctul 1.

{,i'.$.
Xi,t r,;ri{ F.,4.
t A.{:ii { i,Ftlri,{-}1d
lll f i"i-';llr-r{'TIE

r.

q=
&'
fl!

Tnrentiile producdtorilor por fi

.lrealizate numai daca xre loc
utilizarea efectivi a factorilor de
productie, consumul lor in mod eficient.

ma
E

Acest procesdificil si complicatpoatefi gestionatnumai recurgandla anumi

lnstrumentespecifice,de comensurare!i apreciere,cunoscutesub denumirea
indicatori conomici care, prin marimealor, sensulin care evolueazesi raDortud . T
dintre ei la un momentdat, au capacitateade a senuala unde,cand si cum at
sa se inteNiDApentrucreltereaeficienteiutilizirij factorilorde productie.pentlu
al
intelege senmificaliile acestorindicatori Si modul in care pot fi folositi spre a obtine cele mai bune rezultate,in acestcapitolvom studia:
,G!

F
A. PRODUCTIVITATEA
FACTORILOR
DE PRODUCTIE
B. COSTULPRODUCTIEI
C. PROFITUL

Studiirtd acest capitol, y4i putea:

,. intetege in ce constd utilizarea
factorilor de prcduclie )i care este
importa la sa pentru eco omia moilemd;
, canoa;te importanta si inplicaliile
deosebiteale productivittjlii ;i .ostutui
ca indicatori econofiici releyanti.

\. Productivitateafactorilor de productie
h---:rr sintetici a eficien{eiutilizarii factorilor de produclieesteproductivitafa,
b ieu randamentul factorilor de productie, Aceastapoafefi determinati 1^
.- ::ina. ramuraeconomicasi economielationald,
:"E .= :nareesterodnicia,randamentulfactodlorde productie,se apreciazicu
1 dlelului productiYitnfii.
tiir+hl marimea)productivititii se determine ca un raportintre rezultateleobonute
lnrrr-ror (producfia)si eforturiledepuspentrua obtineacesterezultate(cantitatea
r!& .!-ar: de productieutilizati). Relatiaprin carese exprimi nivelul productivitritiieste:

w=q .
F,'

{t0tlt'

?r = r:31u1productivititii;
nl : . imu. ounurilofeconomicc
prodlrx31ximat,dup?icaz,in unitatifizice
rll|rbe ls. In. huc;li.I etc.t.i unilali
flt@----lnlentionale(kwh, CP etc.)sau
(lei, dolari,euroetc.),
r!&riE:ronetare
: 'doare a producriei:

F = factorii (sau factorul) de Droductic

utilizrri
,ulili,,dl).
\i ei.dupaca/.
e\prim.rri
in uniteti fizice naturale si nitural(ca
con\enliondle
ri^auin unitatimonehre
valoare):
i = l,2. .... n = factoriide oroductie
utili/ali.

deosebitd,pentrucd astfel:
- Foductivitate mai nare arc o impoflatld economic?i
r rE :airce costultotal mediu (unitar):. esteatenuatitensiuneadintre nevoi g resursei
rde r ]r:
competitivitatea
intemi $i externda produselornalionale;I se poate
bul ff Jlr|ul
-iaestelar|ra geneminllarie:r <epordrminua
prerurile
\i re poaremarisalariuireal;
. * a:lgxri crcstereabLrndslirii,a standarduluide viald al populatieietc.
ne
:1 :--oria$i practicaeconomici contemporaldsunt consacratedoui forme de
F.E:-inare $i analizAa acestcia:productivitata partiali $i productivitatea globalS
is - - : 5 .1 ) .
Productivitatea partiali este cea a unui factor de productit consid.erata.fi
b oiqinea producliei ti a hodificdrii acestei| (ceik ti factori fiind constanli).
pa4iald se prezintd,dup:i caz, ca
-: iunctie de factoruIretinut,productivitafea
a muncii, prcducfivitate a capitalului sauproductivitate a pdmantului.
-trdDctivitate

ile

Fig- 5.1. Fomele Jundanentab si nirelurile determiniitii pro.Iuctirifitii

i, irlriiir;'; J/.iir, :i: :i, : n''irr".:1.rfte

gbbJd ;
Productivitatea

"frkrt-i"i.'a
-Et;;;*"
roductie implicati in oblinerea
unui rezubat.

o iu,,,o,I',,",ito,

Aceastaarat:i performanfade ansamblua factorilor de productiedin a cAror

combinarea rezultatefectulutil.
Nivelul ambelorforme ale productivitdfii se expdmi pin productivifatea medie
$i productivitateamarginali.
Productivitatea medie erprimd eficacitateamedieoblinutii priil utilizarea
liecdrui faLtor de produclie ?nparte sau e tuturor (luali impreund).
Astfel, productivitatea medie a muncii arati eficacitateamediecu care este
consumatfactorul munce. Se determindca raport intre productia tokli (Q) si
c^ntitateatotalAde muncdutilizatd(L). Se poateexprima,dup5caz, prin num,rul
de saladati,de ore-muncietc., dupi relalia \ry1=Y.
F.\cmplu:
DacApresupunem
cd un producdtor(o firmd) utilizeazi zihic 50 de salariatisi
obline o productiede 6.000de bucili din bunul X, rezultacA

w. =!M =rzqa" ru.a,v"or*iuv,i.

50
Aceastainseaundc6, in medie, fiecarcsalariatlucrcazi cu o eficientd(rodnicie)de
120 de bucili zilnic din bunul X. DesigurcAinfe salariatiexistadcosebirisub aspetul
calificrii. indemendni.
inrere\ulLLi.
componamenrului
elc. AJe\ledeosebiri
condui la o
eficienfd(rodnicie)individualdcare se va abate,in sussauin jos, fati de medie.
Productivitateamediea capitahrluiarataeficacitatea
mediecu careesteutilizat
factorul cirpital.Se calculeazaca rapofl intre rezultateleoblinule intr-o anumih
pefioaJa
,Ql si caprtalrtl
lehnicutjli/at,Ko. dupr relariaut<- Q
Floductivitatea medie a pimentului arardeficacitateamediecu care esteutilizar
lirctorul pimeft. Se determindca raporl intre ellcnrl util obtinut (Q) si suprafalatotald
de refenrP' folo\irapenrruobdnerea
produclier
reqpecrrve.
dupa,etulialln=!.
Productivitatea medie globali a factorilor de producliene arati eficienla agiegata
a tactorilor de produclje utilizafi. Se determini ca raport intre rezultatul total obtinu!
si totalul factorilor de pmductie utilizali (evaluati in expresievaloicd), dupd relatia
-

L+K t + P

Productivitatea marginrli exprimi varialia rezultatelorobtinuteprin modificarea

cu o unitarea unuia,mai mulrora.au a lulLuortaclorilorde produile.
tr fundrmenreata
deciziapfrdUc,loruluiprivindopoflu;itdteaii viabiljrara
modificirii (crettereasau scaderea)cantitdtii de factori de productie utilizati.
Corcspunzdtor
fomelor productivit;tii(vezifigura5.1),se pot detemina!i analiza:
productivitatea
narginald a muncii (WLmg) - exprina eficientaultimei unirSdde
muncaimplicatcin activitateaeconomicd.Se detemini ca un raportinhe variatiaabsolutA
a rezultatelorobtinute (AQ) Si variatia cantititii de muncaudlizatA(AL), dupi relafia

)!

' ,1
aU,I

wLm! _

rQ.

***,
- . : 'lducfivitafcamarginali a
""r,"r11",

eficientaultimei

"xprind
,: ,: capitalul lehnic atras si r.ltilizatin activitateaeconomicd.
: ,::ernind c| un raport intre variatia absolutd a rczultatelor (AQ) $i vadatia
nedie rJ
-:. i capitalului tehnic utilizd (AKL). dupa rclatia
caro: r

wxmgS$;
AK
- :roductivitatea marginali a ptmentului WPmg - cxpriml randamentul
: este r - -: uitati dc tcrcn (ha, ar, mp) atlasin actrvitatea
economica.
: ::lemina ca rxpofiintrc vari:rtiaabsolu6a productiei(AQ),exprimatd
in unititi
Q) si
(AP),
.: : ritu monefare!
variatia
absoluti
a
suprafetei
de
teren
dupd
rclatia
odrul
$i
14,p.q = 4Q1
-A P
globali
marginali
WGmg - cxpdmdeticientaultimei unitdti
:roductivitatea
ali $j
r_actorii
de pftxiuctie tilizati in activilateaeconomici.
(AQ)Qivariatiaabsol li
, rirerminaca fapoftintrevaialia absoluti.l rezultatelor
,
:,r factorilorde productie(AL + AK, + AP). dupdrelalia
ie) de
)ectul
; lao
dlizat
,mitd

wcte-

r)
lr ' Ai, np
'

-:-_i productivitateacfeste sau scadede la o perioadd la alta se poale afla pin

:::inareadinamicii acesteia,calculind indiceleproduclivililii (lw) ca raport

li\'elul productivitdtiiin perioadacurenta(Wr) si cel din perioadade bazd
dupalbmula:

.wL

Factorii carepot influentaprcduclivilarea(rardamentui)activititii economrcea

tilizat
.,r.aorullri
sunl foanediferiti (vezi figura 5.2).
rotal :-

egata
)tinut
elalia

Produclivilate6
(nndamenlu|)

Faclonalurall

on#nrurah$bsranFdha
urllzac,mAirn
nehl
abudeirasu d iats!re$@ordeapaeb

Faclolehnici

ol
.ombm.erlacloiordeprcducl
mod!deorcaDzareaacl
Bl deprcducloeL

Faclod
sociall

mll.arealcalolot
OndudopqEfias
s paro.arerc
@ariediirrc
r ndi.are

Facbri
psihologici
altzal

eFde
ioluti
ela!a

intrnalonal

laFarelatore@tumicetuPadfrei
*lem
niva
! prcducfv14iirceleabF
Brc

Fig.5-2. Fdttttii carc influentea.dptuductiritatea (rdndamentt )

Iltiliz,nrcd
Jactorilordeprodu
in cadrul formelor productivitdlii' locul central il ocupi productivitat
muncii (medie $i marginaltr),pentru ca iactorul muncAare rolul determinanti
ansamblulfaclorilor de produclie
iNTREBARI PENTRTJ

vERrr'lcARlrA
(J
.

CUNOSTINTEI,OR
Productivitateaesteun indicatorecono_ . Cum interpretati,in primul rand
rezul
punctde vedereeconomic.
mic cantitativsi,/saucalitativ?Arguunei analizecare vi amti ci in
mentati r5spunsul.
!dri, X $i Y, nivelul qi dinami
Care trebuie sd fie relatia dintre
productivititii sunt diferite?
dinamicaproductivitatiimuncii qi
dinamicasalariilor?De ce optagpentru . Analizati relalia productivitate-ti
acesteia
liber qi consecinlele
rdspunsulpe carel consideralicorect?

PROBLRME
DE REZOLVAT
. O societatecomerciah cu profil agricol, care dispunede 100 ha teren arabil
alotdrilenecesarcln capjtal tehnic (maqini,utilaje' carburanli,ingrd$dminte'pesticl
etc.),folose$tein \ 5 iucrtrloriagricoli, fiecmelu:Ianj ln l-de 1 000 de ore anual,
otii* o p.oa*ri"'a" 3.000de ;hintalede cercale.in anulr,' pe acela$iteren$i
acelasivolum de capit tebnjc, dar utilizand 6lucrdtori agdcolj (limpul lucrat de
lucrdtorrimane neschimbat),s-auob.mut3 800 de chintalede cerealeSi se determi
a) nivelul productivitdtiimealiisi marginalea muncii (pe lucrdtor qi pe ord); b) ni
pnccentual
al productivit{ii medii a mmcii (pe lucribr si p oli) ln Tr fald de To'
Rezolvarer

3.000o

1
ar \\. Delucralor= -- l
i luc(aton

w.u peori =

L000q

slooore

60Uq/lucliLor= 600q/lucratof

= u.oq/h

3.800q

W,, pe lucritor = 6 lucritori

= 633,3qnuffdtor

3 .8 0 0 q
= 0,633q,41
w., l" o.r =;;nn-"

800q = 0,8q,4r
wg^ = --:::L = 800o/lusitor;
l.000ore
"'6 llucritor

100=105,s%
ty Iwr=!11i 16s=1os,s%;rw1ft=ffi

-:
:::ra. l0 salariarimunceau6 zile pe siphmani, 8 ore pc zi. iar rodnicia
, _:_i:;ir efa de 4 produsepe ord. In prezent,salarialiilucreazd5 zile pe
fir
,[ . ,:: - ore zilnic si obtin aceca$iproducties:iptimena]i.
:- . . Jrescutproductivitaten
medic a nruncii?

"

idr l
It a rL
n i .- :

.l.l'liil

rli,i rlil
:'.'' ,l'rlr-l

,:::riratea sa, producatorulcons[n]Afaclori de productie_

Acestiasunt
r-:..: : Je producatorde la piam,iaf apoi suntutilizati.producatorulefectueazi
r)i
:..]tuial:i. Dc asemenea,
el cheltuieste
pentrua_sidepozitabunurilcprod,rsc
-: .: le oleri curnp.i:iJo,,lilol:__.,--

- .::itateachettuietito,
1a,"t"i j,"iiiili,

'

p;;;,, o,;i;;;;;;

a.;i;;;

:.a:red banurilor economice

produseAe el se namegecostul productiei. I

-:_iectionarea(fab carea)unui costunrde haine presupuncefectuarea

:--: ::.rarclorcheltuieli:
naterieprirna(sro1h)
=1.500.000
al. s:
lei
materialeauxiiiare
ti cL
cAp0seala.ati, nasturi,fermoareetc.) = 700.0001ei
combustibil,
tune:
energie,apa rehDologicd = 200.000lel
amo.tizarea
ulilajelor
= 200.000lei
.rldfi;si |r. nilarclor ,contfiburii
lit r\igur;li
sociale$i la ajurorulde tomaj)
= 200.000lei
alte cheltuieli(chidi. dobanzi etc.)
= 100.000ici
Total
2.900.000Iei
Pfoducdtorulchcltuiettecu desfacerea
(distribrtia.)produsuluisiu pe piatd
= 300.0{)0
tei
l'otal cheltuieli de fabdcatie
si de desfacere
3.200.000
lei
Chel$ielilecu factodide productieutilizatisi consumatitrebuiesi se regaseasca
_ pretul d venzareal bunurilor
economice,pentrua puteafi rccuperate-si
astfcl
:lllnuati actii'ilateaeconomicA.
Includerea
accslorcheltuieljin prelul dc yanzarese facepdn costulde Droductie.
''rul Je nroductie
al unui bun trebuicu fie mci rnrcdeiar prctuldc vinzarcrl
' rulur re\pe.li!.pentruca producatorul
.,6oblinapfofil.
Aceasti condifieil determint'r
pe producitorsA urmireaschsi si analizeze
ltructura costuluiproductiei(elementelesale componente).
Elemtntele de baze ale qrstultri productiei, potrivit reglementarilor
in vigoare.suntl
a. cheltuielimaterialede productie(C), careincludcheltuielilecu: ;materjile
prrme:r materiileauxiliare;. conbnstibilul;r pieselede schimb;r cnergia:
. iluminaluiunitAii; r amortizarec.rpitalului
fir: r reparaliile:
r depr:rzitarca
e_tc.:
nl !:

Utilia.auc4.l{t{I!,!ii

il' .]t;;dtittie

b. cheltuielisalarial(S) corespunzatoarefactorului munci din unitatea

respectivi;
---latte cheltuieli: r amenzi;r penalizdripl5tite; r cheltuieli de protocol;
r chirii.
Cheltuielile efectuatealeproalucdtorreflectain ultimi instantdconsumurilede
in"to.i a" p.o,lo"1i".Fiecareiactor de produclieare insa o forma specificdde a se
penlrtrproducliates-pecti\a
consuma,
;anr(rplnLldileritla fomareirLoslurrlor
-pP
d"ttctrctmporcrc al" sdle- fr\
it
le
d/i'f,.r
tehnic
i-. ionti-.rf fL"ro".tfui capital
si circulant.
. ionsumut capitatului (tehnic) tix are loc in mod treplat' prin participareasa-la
rn"tt" ciitU de produclie (acte economice),flind afectat de uzur'i Astfel'
-"i
un rdzboi de lesut paftlcipd ani de zile la producereastofei' deci la mxlte ciclnn
de producfie (actt economice),se uzeazi treptat' adici se depreciazdintreg
asca.monetara)de amortizarc.
imbricdnd fbrma valodca
economic de re.cuperare treptcttd

.-o.tirn.." ."pitutut"i lL\ reprezintao suma de bani ce se include in costul de

fabicalie al bunului qi/sauservicittluiprodus
inGgral'rn forma
Includerea
r Consumulcapitaluluittehnic)circulanlpretupune
dincareesletbrmalin reTultatele
materialainitiirlJ.aullanslorrnrlad bunufilor
productiei,in cadrulliecirui ciclu de fabricalie.Spredeosebirede consumul
iaoitalului fix. care se inregistreazanumai in expresiebdneascd,consumul
caoitalului circulant apare atat in expresiefizici' dar $i valoricd'
capital circulant'in expresiefizica, pentru oblinerea
C;titatea consumata_de
unui bun economicestedenlrmitdconsumspecificsautehdologic'
,t"*t1r,ttil", rle capital circuknt imPrcun'l cu amortizarea
f orllta;;

capitalului
fit, formea<d
!h"!!n!t"

.*4ry-Y"4!4".

- - -,. -,- -, -r

2. Consumuffa(lorului muncapodtr.li ?tPinat frzic.pnn ]inpul de munft

ihcl|tit pc ru oUin?rc , ui hun etonomit,au a i tr'9ii ptodu'Iii ri valoric
salt firorret^r,prin ceeace chehuie$teproaucdtorulpentn factorul muncdangalaL
3. ( onsumuffaclorufuinalura {pamenl)i, dclivilatcdPtononi'dcie cvi'
dent i semnificativ,dar estefoarte greu de rele|at uneori chiar inposibil sub asDed ftzic.De aceea,se umfire$e numai v^loric (monetar),prin ceeace
se plaiestepentru a-t dobAnditi aJ atilrza.
CosturileDroductici.datr fiind dive$itatealor $i din necesiidtipracticeprivind
progranrarea,
derulareas-iralionalitateaproducfiei,sunt grllpalepe cdteSorii in
clie de diferitecriterii.
"fu
bool relatia xistenti intre dinamica volumului productiei si dinamica
cheltui;fbr ficute in acestscop,se disting urmitoarel categoriide co6luri:

- : "lxdTe;ie5ilTe\rr

inilu?FaiFlecheltuieliTe-p6duffi?oiespunTlioare
I

,u:rrr'-::--.j J< idctori Larc.pc lermen scurt. evolueazain acelasr\enscu modijlcateaI

rtr'Lr:rj--l-Componenrc:r mateni prime: r matenale:r combustibili: r energie:r ,
.,L-ir: :----r: dlc lucratorilofdin pmducrieerc. Daci volumul productieiesr egal cu l
roi,- -:\-J |'adabil este zero.
I
: .:.!si
total (CT) este suma costului fix $i a costului variabil al productiei i
.
15{,
!

C T=C F+C V

-__,,*___,-

sa lr

_--i

Citirea diagrameil
r curba costului fix este o linie
paraleli cu axiLproductieipentru ca
JtIrec
mfimea sa rAmaneconstantA(pe temen
td a
scurt),indiferentde evoluliaproducliei;
. curba costului variabil pornestedin
origine,
cu o tendinti de crcqtere,dup:i
ml &
care are loc o inflexiune a ratei de
:':. :
--\.Didsra'na costurilor
ibrmi
crestere$i din nou o tendinli de cre$tere;
Itatel.
| :rrba costuluitotal de prcductiepleacadin acelasipunct(a) cu ceaa costului
tumu
:::.c inseanlnidi. la Q = 0 +CT - CF),cu o evolulieultcrioariconditionatd
iumu. .irr -:riica costuluivariabilr5iIe-

iclur

Lnerea
iui

l.:: avem insd in vcdere natura actiunilor producito lor car genereazdl
5b:::jjelile respective.costnrile se grupeazi in alte doui categorii:
r ..rsturi de fabricatic (fixe, vaiabile si totale). ocazionate de obtinerca proouserot
_rrn.,le . umefciali,,eir/;:
. losturi de distributie (fixc. variabile $i tolale). genemte de comercializarea
.. . 'r. trr:r Je cdfe fabricJlian ar aver \en\. iar pruducaruruldr lrebLr :it-,r
-: :ze activitateil.
iit;rent ci sunt lixe sau variabile, de ttbricalie sau de distribulie, prcducitoml, in
--- \au de a-!i gestiona activitatea c,t mai bine, se fobse$te atat de costurile totale p
-: l:-am relevat mai inainte, ce1 Si de cele pe unitatea de produs, formate clrn
: ::.afele categorii:

''
:.--"'
:"'."
lollc
lalat
I e|i
biL
"d cz

I costulfix medill sau uoitar (CFM).carcscdctcmindorin raoortarca

cosftlui

!8 .

orii ir
mlca

r costul variabil mediu sau unitar (CVM), care se determineprin

rrortarea cosluluivariabil tdal al productieila volumul produciei oblinute:
6Y1'1=lY '

costultotal mediu sau unitar (CTM). ce secalculeazA

ca rapofiintrecostul
al productiei(adici CF + CV) si volurnulproductieioblinute:

crM = !!

CF+CF

= Q*Q

aa

= cFM* cvu'

Utilizar ea.thctoib r dep r odu

r codful marginal (Cmg), ce reFezinli sporulcostului total (ACT) determinat
de ffeqtereacu o unitatea volumului prcducdei(AQ). Se calculeazA ca mpofi intre
sporul costului total (CTr - CTo)$i sporul de Foductje (Q1- q):

_.

--'

acr cr, -cl'o

o.
^e e ,

Intotdeaunaproducdtoriisunt interesafisd ob(indproducfiacu costud cat

fiecareelementdin structuracosturilor,stab
mici. in acestscop,ei analizeaza
misud de rcducerc, in concordanF insd cu exigenfelecompetitiei impuse de prt
Principalelecii de reducere a costurilor utilizate de producitor su
r negociereaunor preluri de cumpdrarea factorilor de producfie cat mai mi
r reducercastocudlor si diminuareaconsumuluide materiale;r reducerea
cu salariilepe unitateade pmdus: r micqomreacheltuieliloi de exploatarea util
instalaliiloretc.; r scdderea
cheltuieliloradminishatives.a.Reducerea
trebuie conceputS$i realizatd ffud depreciereacafitatii.

. Argumentalidaci $i de ce productivitatea $i costul producliei sunt

indicatoride eficienF economica.
. Analiza{i relatiile reciprocedinffe
productivitafe$i cost (mediu si marginal),
precum$i implicatiile acesteirclafii asupra
compoflamentuluiagentuluieconomjc
producitor.

. Stabilili si explicalicorelalia
costul rotal mediu al producfiei $i cos
total marginal. Stabilifi care e
semnificalia acestei corelatii pen
agentuleconomicproducltor?
. Demonstrati - matematic $i
nomic egalitatea dinffe costul total
giDal $i costul variabil marginal.

PRORLEMA
REZOLVAl'A
. O firmtr oarecareutilizeazdun capitalde 500 de milioaneu.m., din care5
reprezinti capitif fix, qi pldteqtesalarii de 100 de milioane u-m., obfinando
capitaluluifix are loc
anualdevaluatala 400 de milioaneu.m. DacAamortizarea
(CT)
profitul.
producliei
l0 ani, strse determinecostulanualal
si
Rezolvare:
Capitalul (K) esteformat din capital {ix + capital circulant
Capitalulfix = 250.000.000u.m.
Capitalulcirculant= 250.000.000u.m.
Amortizarea anuald a capitalului fix este egald cu

250.000.000u.m.
= 25.000.000
u.m./an
10ani

- = ,:' r O.000u.m.(amorrizarea
anual6)+ 250.000.000
u.m. (capitalcirculanr)
L rl '':, rsalariile);
u.m.
=CT = 375.000.000
Fr.dmi = \-T (venitulroral) CT (costulrotal)= 400.{XJ0.000
u.m.
- -:- r I i 000 u.m. = 25.000.000u.m.

!irJtsLtu.t
- REZOLVA.'I'
..

d!t---'

: :.:aprinzdtorcunoaiteca prctul
Ce cantitatede bunuri trebuie s:i
- rinurilor pe carele vinde este producdiii sd vanddacestinffeprinz?itor
r , .rbuc.Cosrurilefixe (CF) 1.r
pentru a obline un profit total brut de
.. :.::r de 60-000u.m.,iar costLrile u0.(X)0u.m.?
l

:i unitatea de pmdus (CVM)

u.m.

enah
Ericol

C. Profitul
r: ::-.nonia de piatA,ralionalitalea
rctivitatiloreconomicecu caractercomercial
*r , ' : : ..r ta d e p r o fit,caruiaisemaispunesib e n e f ic iu . P ro lit u le s t e e x c e d e n t u l
htsiirilor realizate pestecosturile de fabdcatie si distributie a bunurilor obthute.
'k,...ii rlui ftce dificili sauchiarimposibili existentain continDare
r dintE
a activitirlii
jixs:
,:
incheie
cu
un
asemenea
rezullat
a
firmei
care
o
realizeazi,
Unititile
i costul
$i
!l: r,:::ire il urmdrescsistematic,
constituindmotivatia obiectivi a proprietarilor
profltuluila nivelulunitililor economice
constituiecriteiul
pentn $[Gr]Ului. Ma-ximizarea
impodant
de
apreciere
a
eficienfei
1or.
-:ja
-:: punctul de vedcreal firmei, diferenfadinrre incasirile lotale costurile
,::
si ecc
$i
i
tal mar- -,: ::prezirltaprolitul brut: _ jr _ CT=CA
CT=rp_CTMre.
P, = masaProfirului;
Ir = incasaritotale;
CA = cifia dc afaceri;
CT = costultotal:
P = preful unitar:
re 50c
CTM = costultotal rnediu;
Q = cantitateavanduti.
e loc ir
:gea contabiliiilii fi codul fiscal din fiecarefard reglcmenteazimodalitifile
'rr::ice de detcminarea profitului Si impozituluipe profit in difedte domenii.
lupa ce fima pliteste impozitul$i alte taxe pe profit, pa ea carel.mlne este
F:fltul net. Plofitnl net are ca dcsdnalii:investitiinoi, pcnfu mArireacapitalului
rr-:i.. constituireade rezervefinanci^re.dividende(beneficii) penhuproprietarii
.:li: :alului (actionarilor).
.14un exempludecalculal acestorformede profitin contabilitatea
uneifirrle care
$- '-uceun anumit bun economic.

,/

,.';,

i" '

r;

>

..

matei|e0rime..............................................................
1.Chs1tuie|icu

Profitul indeplineftemai multe funcfii:

s ii moliveazi pe proprictarii de capitalasuprautiliTar:
acestuiain activittti cu caractercomercial:
,' stimuleazi initiativa $i accptareafiscului din partcaccl.r
careil umarescdreptscopin actiunilelor;
- inciti la crestereaeficienteisi cultivi spiritul de cconomie;
'j estun criteriu in lunctie de car se decidealocararesurselor(factorilct
de productie) pc activifiti si tirme, orientandu-lecu Prioritatespre cele m:
Drofitabilc.moderne:
' esteo sursdde finantare directi sau indirecti a oricbreiactivititi. inclusi\:
c elo r.o cia i.c ullurrlc:
. asiguri autofinantarea,totalesau partiale.respectivo minim:i indcpenden'r
financiara,absolutnecesario cerei firme competitrve.

. i : r iDar iii! , i

. 'rlnlir,ll:,l
.

I
I
I

poate
de obfinereaprofitului
Sistemulactivitililol
.
. -_--:-.-motivate
,'
a |
.
tri\tenla insa I unui cadru legal
s; genere/esi abuzuri.

1!-

putcrnic descuraiantsub acestaspectli a unor mijloace 'm l

eficienteIa dj.pozitid\lrtului. intrecaretrn.islemde rrnpo/rre

I si taxe care lsrgurd o rediitribuire corespunzatoarea $iL

' veniiqilgl in societatgtpoa!9gontracaraastfel de fenomenc

Madmeaprofituluiestevariabilade la firna la firnri. in timp si in sp.4iu.

r.

,,Gradul de profitabilitate a firmei se exprima cu ajutorul ratei profituh

(Rp). Exis6 mai multe metode de calcul al acestia.

- Ca un aaportprocentualintre masapr'ofitului(?r) $i oapitalultehnicfolo'it (K,

P
Rr:
x 100
. Ca un raport procentualinfr masa profitului (Pr) si totalul incasdrilo: Iirmei (cifra de afaceri CA),
R

I
(A

Ino

, Ca un raport procentualintre masaprolitului (Pr) si costurilc aot'aledr

productie (CT) - rata rentabilititii,

n ,:$

rr'tr

:-

_:-_-:

.oduc

lei
0ane
hnelei
tanel
oilnelel
tanetel
Fnelei
Enebr
Eneel

:r. :naliza ratelor de prcfit rezultd factorii de care depind volumul profitului si
- le profitabilitatea firmei, $i anune:
. lirellJl costuluiunitar, cu careprofitul csteintr-o relalieindirecti (negativa);
. jrelul pretului unitar, cu care profitul esteintr-o relafie dirccti (pozitivi);
. tolumul produselor si serviciilor vindute. cu careprofitul esteintr-o relatic

cele

nclusiv

r-E-=

loare

iDozitivi):

r siaza de rotatie a capitalului folo6it, faF de carepofitul esteintr-o rclatiedirecI..

AiE=i le rotaliea capitalului(VK)seexprirMfie prin durata uneirotatii,fie prin numirul
a rrfrlii in unitareade timp. Sprc exemplu,daci un capital de 100 de rnilioanede lei
ie ; numtude douArotatii pe an, itseamndcA durata unei rotatii estede saseluni.
rcr :& dumtauneirotatii estemai micA,cu atatnumamlde rotatii in unitateade timp este
![n :6re si deci viteza de rotalie a capitalului folosit creste,spodnd productia si
P':--rl

IU,

|Iofituki
lositKr

casdriloa

Numarul de rolatii pe an

Fie- 5.4, R?latid dintre riteza de ratalie a capitdtului si profil

totale & futa profinrluiestefoarteimportantdpentruorieniareastuucturiiFoducliei pc prodNe.

FEuri fi subramud,fiind ciutate cele careoferdo rali cat mai inalti. in cduare.racestei
anumjteactivitAti(cu
ts--. unii agentieconomicir$i restrengsauchiar abandoneazi
{au initiaTd
mai
mic)
\i
de/\oftd
rcu
protlr
altelc
maj
mare,.cce, ce ,mprirnr
Fil
activitililor
o
dezvoltare
inegaldin timp.
Itlror

Utilizqreafactorilor deproduc
Profitul estefomat din profit obifnuit sauordinar, iar uneod
din
$i profit suplimntarsaupmfit de monopol' Profi$l obiqnuil
nomal sau ordinar. estecel consideGtsuficient de orice
economicpentrlr a-$i continuaactivitatea.Nivelul siu este
rezultatul oDtiunii fiecSruialn functie de circumstanfe'de
profit face imposibild existenlaagentuluirespectrv'
aceshtri
psihologieetc. Lipsa
Unii agenli economiciobtn fi supraprotit(profit de monopol)sau profit
Modopolul esteo situatieproprie numai unor firme sau agenfieconomicicare di
de anumitecondi$i nahualesaueonomice(pe carealtii nu le au) $i de carese
pintr-o concurentAimperfectAde un anumit tip, pentn a obline un profit mai mare'
monopol.
Agentul economiccare obline Fofit suplimentar1l obtine
. Profitul mcritat
pe cel normal;reciprocanu esteneapdratvalabih
si profitul
Profiful esteun conceptde naturdcomplexa Aceasta
nmeritat
din lnsusi faptul ca mirimea sa poatefi suma a doui
componente:profitul legitim, merital, Qiprofitul nelegitim, sauveninrl nementat
Profitut legitim estesumace rcvile celui caredetinefinna sauintpdnderea
serviciul adusprin activitateaeconomicdpe care o desfd$oarA
Profitul leeitim esleformat din venitLfi insuqiteca umrarea progreselor
si tehnicerealizatede firmd prin intermediulunor mijloacede muDcdrnai
si IIIai ieftirc, inbunftaFea prcduselorsalesi obinercaaltomnoi, organizarea
a activitdtii economiceetc., la carea ajlrnsfu ulma efoftorilor alepuseAcesteasunt
fapt serviciilerealeadusede {ilma nu numaiprcpriei saleactivildti, ci $i societdfii
beneficiazdde ele. Economigtide prestigiu susln cd profitul astfel dobfudit ar
scutit de impozit pentu a stimulaprogresultehnico-economic.
Ventr nemedtat sauprofiful nelegitim estesumalnsu$iti aleposesorul
ffud sd li avut vreo contdbutie la activitateaeconomici- Acesta apareca o sursd
irnbogafireftui cauzd.in esenta,cum spuneMauriceAllais' laureata1PremiuluiN
Deniu economiepe 1988,el ,,arecamcterulunui venit gatuit' rezdtenddin ci
favorabile. indeDendentede beneficiar", adicd de posesorulfactorului de
respectiv.El nu esteun rczultat al aportullli firmei la activitateaeconomici, ci aI
economii nejustificatede cheltuieli pentru protecfiamediului inconjurabr' practi
unor Dreturialevanzarcexcesivde ridicate,ce$dgl]dlorsuplimentareprilejuitede i

. Profitul
obiinuit
si pro{itul
d monopol

sau de alte fenomene social-economiceetc, De aici $i sugestia ca asemeneaprofitud

fle preluate ln intregime de societate. Calculul pm{ihrlui conduce la o sumd globa.la'

carecele douAcomponentecu greu se pot identifica De aceea'pentrua dezv

contiruhrl lor. estenecesardintotdeaunao analizdmai profundd
Eficientaeconomicipe careo relevdpmfitul esteatat rezultatulcondiliilor
formarc a ofertei - concretizatein costurile de produclie Si in calitate -' cat qi
mpoftului cererii latd de oferti pe piatd - concretizatin nivelul qi evolulia
de vanzaresi veniturile consumatodlor.Economia de piali cere ca eficien
economictrsi se asigure 1anivelul fiecdrei finne, deoareceineficienla activiiitii
elimind. Dunand-oin situalia de faliment.
Falimentul unei firme apareatunci cand aceastanu mai are nicio posi
rcali de continuarea activitalii. Aceastainseamld cd incasArib din venzarea

nu-i mai permit cumpArareade noi factori de producfie.Falimentul

;nsu$imecanismulpielei si se sanclioneazijuridic potrivit legislatiei

. Profit - venitut care se cuvirie

ltrietarului de capital pentru
:l sauIa activitateaunei unitati
gne

6unt

4n c
t ire

ce cu caractel comelcial.

. Profit brut - denumirecare

L-Lredifcrenteidinrreincasarile
ile totaleale unei firme.
. Prolit net - parteadin protitul
.- e ramanedupAce se platesc
atul [i alte taxe pe profit.
. Rata profitului - mdrime
:aeriualacareexprimagfadulde
a unei firme comerciale
:iport cu o serie de factori
Ei!:-.mici (cifra de afaceri, capitalul
8rr\:L costul total etc.).

. Profit legitim - venit meritat,care

*e ,rbtine de finni, ca urmare a

utilizdrii eficiente a factorilor de

producfie.
. Profrt nelegitim - venit nemeritat,
obfinut ca urmare a unor economii
nejustiticatesau a unor situatii carenu
tin de activitatealegala a firmei.
. Faliment - situatiedeterminatdde
mecadsmelepielei si sancfionatd
juridic, ca unnarea laptului cA agentul
econonic nu mai are nicio posibjlitate
reali de continuarca activitdtii respec
. Autofinantare - mdrirea ti
perfeclionareacapitalului tehnic
folosind o parte din profit $i/sau
aporturi suplimentareale actionarilor.

iNTREBARIPsNTRU
VERIFICAREA
CLTNOS'I'INTELOR

)fituri
obald,
dezvS

aiilor
catqi
neturil
,fici

ivitaFi

i hofitul esteo formd de venit. Cum

:e fi motiva$ insuqireaacestuia?
:- Explicafifunctiile profitului. Care
acesteacondi(ioneaziSi succesul
:onfrunttrrileconcrrentiale?
de ce penru firmapro-: Argumentari
: net preznt?iceanai mareinpoftantd,
-!- Pe exemplulunei fume, desprecare
cunoqtinte,analizati profitul din

5. Carc dintre moditlitatilede detemi

nare a profitului ii preocupi in mare
mAsuri pe actionari?
6. O imagineasupracapacitiii concuenliale a firmei se poateforma mai ales
in ftinctie de nivelul:
a. maseiprcfituluil
b. mtei profirului in tunctie de capital?
c. rateiprofituluiin funcliede costul
total?
pectlva urmdtoafelor elemente:
d. rareiFofirului in tuncfie de cifra de
: treneficiffi:morivatie;
functii;risc.
afaceri?

ti:

PROBLEMD

DE
a Profitul fi satisfacerea
unor nevoi
. Ardtali (nrgunentati) leg?iturilecar.
ale
colectivitAfiisocial-uman
cu caracter
pot existaintre: profit legitim; profi:
. Cum s-arputeaexplicaorientarea
a nelegitim;economiesubterand;
profi:
Dumeroqiintreprinzdiori de afaceri in net: autofinantare;independenla
ti
specialin domeniulcome4ului?

PI{ORI ,F]\'I E
DE RF]ZOLYAT
. Se cunoscurmitoareleinformatii,
privind situatiaunei firme la finele
anului:
Cifra deaiaceri 200mil.lei; ponderea
costurilormaterialein CT = 807.
Costurisalarizle 30 mil. Iei; capital
utilizat- 400 mil. lei.
Impozitulpe profit 167..
Sa se delefmine:
. profitr brut;
. profitul nel;
. rata profitului calculataprin toate
formele cLrnoscute,

ro

. Rataprofitului in functie de citra

afareri,comp,rati\ cu rata rentabiliHri
este:
a. mai rnare?
b. mai micd!
c. identidl l
d. in functie de situalie, poate fi
mare. mai mici sau egali?
Rispuns: b

3. Elabolali un eseude una-dou

paginiprivindrclatiaprofit legitim.
nelegitim,lunctiile profitrlui,
subterand,

lm
gt

rd
@

&
F

1- rl"

\I;:{jAI\liSMUtr,
i{.ENTIAIpiara esteun tenomencarejn viala
I cletoatezilelepoarefi intelnjrasub

:roaseJorme concrete: tljrguri. hale

,r.e,.rcFIede magazine.
supermagazine,

:.,rziliicu vanzare,casede comenzi,burs( tranzacfiiint e

finne $.a.m.d.practic,
.
:{.i aateaniere.41a.,ra
.3,

;ilili:T:it#l':l*lmit,hi:
:i*':"i;*i;fn:,.,J
"'J#
#*ti:Tff.g:tl{i"il.{##tti"":.,::':,";il:lti
.-a smul.concurenliaj,
de nivelulsi evolutiaprelurilor.
Cil;;;fi.i#;;

;* rio"i"""
ir p".riirffi
f;":J"*:ff"1;i:l::::Tl:*rtd**ni "o'"","'

* o'* 5,dede
/\o,ra,ea
".,'"',".".iilaff
:,1"1
;J
ii;ff
#;.1l:
":,:l;:l,i::;;
Pentruintelegereaprobrematicii
pietei qi a medruluiconcurential,
vom
studia:

A. SEMNIFICATIILE PIDTEI
B. PRETUL
C. MECANISMUL
CONCURXNTIAL
D. PIATA CU CONCURENTA
PERT'ECTA

E. PrETEcu coNcuRENTA
IMPERT'NCT,i

Stadii d acest capitol, veti fi tn

mdsurii sd:
. in|elegeli :etuijbaliite pielei
i ere
este rolul sda in economia moderrd:
a cunoa;teli interacliu ite
dintrc prel,
c_eferest oJertai,precam si incidenlele
lor asupra eco omiei;
. explic.tli avantajele meca
ismului
cum funclioneazd o piat,i
. .. -inlelegeti
kleari,
cu concurenld pefectd:
a cunoasteli care sunt cam
;i
fi.nctio
neazd cele nai relevante tipuri de piatd.
care se infilnesc in realhateo econimica.

61

Piala. Meta isn icancurentiil

A" SemnificatiilePie{ei
ale
. Piata relevil
Productiaqi consumul,componentefundamentale
prin
piali.
odcdreieconomii,se realizeazain mod coverlitor
pulsul vietii
infucat bunurile pe cale acesteale implicd imbraca fblma de
cconomicsi al
marturi. De aici decurgrolul, imporu4a 9i sennificatiile pielei
mersului
in acestcontext, piafa are un cimp de manifestareextrem de
cconomieiunei
cuprinz6torin care, pe bazacorelatiei cerere ofertd - prc!:
tdri.
. proiluclia determindconsLrmul,furDizandu-ibunurile
. Starea pietei la
necesareprin vanzare-cumpirare;
un anumit
. consumulse realizeazdprin cheltuircaveniturilor oblinute
momentcste
de agentiieconomicipentru a-$i procurabunudle pfovenife
rezultatul
din produclie;
modului
. se asigurareploducereabunudlor consumatepdn
a
evoluat
in carc
cumparareafactorilor d produclie necesadde pe piefele
economiasi
specificeqi utilizarealor;
poateli
. se realizeazdcrc$tereaeficienteieconomicecaredetemind
interpretati pc
productiei,iar pe aceastibazd,a venituiloi din munci.
sporirea
baza
qi
dar a consumuluiprin schirnbulacestorvenituri pe bunurile
caracteristicilor
!ariabilchr sal. produsein plus;
. se formeaza strrctura producliei !i consumului prin
bunurilorce corespundnevoilor$i au succespe
selectionarea
plaia;
de varsti' de
. se constituiemodelelede consumpe categoriisocioprcfesionale'
diferitelor
pietei
la
conditiile
de
reactiile
ne.diu de viata. de venituri etc., in tuncfie
piefei
etc
categoii de consumatori$i de adaptarea acestorala tendintele
Piataesteun fenomeneconomiccomplex,o sintezdpentrumultiple ipostaze$i
accepfii.Fiecareacceplieeste,desigur,corectd,dar partiali; sensulprofund al pietei
poate fi definit numai prin considerareatLrturoraccepfiilor in unitatealor.
. Piafa este spatiul economicin care se pozilioneazi toF
agentii economici care in acliunile lor coopereaza$i btodat5
. Pista
lpos t a / e lein c a re s e p o z it io n e a Taag e n ! il
se concurcaz6,
dcsemneazto
din conditiilespecificefieciruia, interesele
decurg
economici
realitatc
umfite $i compoltamentul1or' Ca spatiu economic,piala are
complcxd,
si o determinarefizicd, in sensulcd se delimiteazaprintr-o
dcfiniti prin
anumitdsuprafaldsaupunctde pe Glob.
. Piata estelocul de intalnire a agentilor economici,grupa!
pretul si
in cumpdrArcriqi vanzdtori, onde fiecare i$i expdmd cerereatrdnzactiile
oferta si conditiile concretede rcalizare a vanzarii-cumparfuii
dintre
Aceasti intalnire poatefi fizici, ,,fatdin tafl", sau poatefi
cumpir6tori lti
intermediatide mrjloacelemodemede comunicare:telefon.
!Anzdtori.
mostreets.
intemet,cataloage,
fax, corespondenta,

tapitohtt 6

65

. Piafa ste cadrul de formare a prelului la care sunt hanzacfionatebunudle

r..rfare $i in functie de carc agentiieconomicise orienteazdce $i cat sd produca$i sd
r:mpere. Pretul reprezintd aprecierea sau evaluarca in bani a unui bun conomic
rarfar $i asupra ciruia cumpirdtorul Si vanzatorul sunt de acord atunci cend
.cheie o alacere.
Piata rclerd ifiaLnirea,diectd sau intermediatd,a cererii cu oferta unuia s&u
ni multor bwlurL stabilirea prelului li a cantitdli[or cdre se schimbd.
in econorniaoricdrei tdri, piafa indepline$tefunctii deosebitde importante.Dinte
:x-stea lac pafte:
. functla de informare cu privire la ceeace estenevoie li ar trebui sr se producd,
letul la care s-ar puteavinde sau cumpira o marfa, cantitateasi calitf,tile sale e1c.l
. functia de vedlicare !i conlirmare (sau infirmare) a
. \'arialiilc
mmpo amentului$i deciziilorlualede d8entiieconomici.
pietci pr'ill
lealizarea actului de venzarecumpdrareeste modul de
n}odifi(area
:,rrlfirmare.Cand vanzdtorulsau cumpirdtonrl nu poatevinde,
rarn: terislic!!or
:-'spectiv,cumparamarfa avuta in vederein cantitatea,Ia
i{}r' qlitativc si
:aLitatea$i pretul carei permit realizareainteresului,irseamni
ral{ilati!e dlc
:afinnaa orientarii care poatefi totali sau pa4iah;
mirforilor
ottri
. functia de comunicare intre productie $i consum ca
agcDtil(tr
:omenii fundamentaleale activitatii economicecare determina
economici
:onditiile existenleicelei mai mari ptuti a populafieide pe
posibilitatea de a
rlanetanoastrd:
lua decizii
. functia de distribuire (orientare) a resurselor pe activiEti
r'atidraic.
.conomice dupd importanta acestorapentru existenta $i
rogrcsul societAlii.Pdoritate au cele mai importanteactivitd.ticare satisfac cele mai
jmprc q1rnal acurenevor.
Orice piatl poate fi definita, caracterizata$i cunoscuti ln vedereaunei mai bune
rrientari a agenlilor economici prin umirirea atentaa evoluliei, variabilelor sale:
- obiectultranzac(iilor;
pretul;

concuren|a.

oferta;

i:\dIl.[IGL OSAR
6 Burse de mirfuri - formi
modemd de piata organizat:l, care
ln sfucturi qi dupAregufunclioneazzi
lamente riguroase ii unde sun
pdn intemediari, in partizi
tranzacfionate
mari, mirfu fungibile (omogene):
cereale,bumbac,i a, cafea,tifei, mefale,
cdrbuneetc,

. Piati - termence relevi lntAlnirea

cererii cu ofertauneia sau mai multor
carese schimbi
I
o Marfe - bun economic apt si
satisfacto nevoie$i careestedestinat
la
schimbului,pdn vanzare-cumparare,

T*'T:rL_____l

a-,
J

Identificati formele de realizarea

rclatiilor productie-consumprin intsme
diul piefei.
Pe exemplul unui bun de care
dumneavoastriavefi nevoie zilnic,
descrjeticum se realizeaz:lfunctiile pielei
(bunuluirespectiv).
Ce accepfii (semnificafii) are penEu
duirmeavoast
a termenul,,pia!a"?E\plicafi
fiecareaccepiie.
Ce forme (concrete)de piala cunoa!teti?
Cum secl2lsificdpieleledupabunurile
carefac obiectultraDzacliilorin cadrullor?

Explicati,pe exempluluneimArfidate.
modul in care variabilele sale verificz
deciziileagentiloreconomicipdvind ce.
cat $i cum si produca?
Caresunt cele mai importantefuncfi
pe care le indeplineste piata intr c
economiemodema?
Cum v?l reprezentatidumeavoastra
modul in care piata realizeazl functia de
orientare(distribuire)a resurselorpe
activitdti economice?

TEXT TEMATIC
,,Ocre1terea cereriiva duceateth cre1tercaprcluluide echilibru,cat Fia
can Elii deechilibtu;o scederea cercriile reducepe amendoue.
O crcFterea
ofeieispore1tecantitateadeechilibru,darscadepreluldeechilibru;o sc4derc
a olefteircducecantitateade echilibru,darctegteprelulde echilibru.Acestea
suntaa-numitele
"legi" alecererii$i ofeftei."
Richard G. Lipsey, K. Alec ChDtstal

Se cere:
1. sd se reprezinte gtafrc modilicdfile rariabilelor pielei descrise in textut de
2. sd cons ierali un bun marfar oarecare, ce se tranzaclioneaza in loa itatea
dumneavoastrd. Pe baza celor prez.entate mai sas de cdtre ei doi autori, puteli
aprecia eliolLtlit:t prclului ;i u cantifi{ii de echilibru? Argumentali-,,d rdspllnsltl.

Tranzactionarea
fiecirui bun marfar are loc la un anumil
pret diferenfiat,in timp, spatiu$i de la un agenteconomicla
altul. lntr-un sislemconcurential,pretul se formeazi in mod
liber, in funcFe de raportul dintre cerere $i ofertA, El apar
ca fiind determinatde piald, ca rezultanti a confruntirii
numcroaselor
cereri si oferteindividuale,

> Capirolulf
. Pretul format
-ezulfat al pietei,
.1 mportrl i
!i oter$.

67

Cererea$i oferta, modificandu-se,determindschimbarea

pretului. Astfel, crestereacercrii face sa sporeascipreFl, iar o
urcare a prefului va face, Ia randu-i, sd se reduca cererea.La
urcareapretului, cantitateaoferitA de reguli se mAre$te,iar
aceastapoate generao reducereulterioara a prefului, ceeace
ar permitevanzareamdrfurilorproduse.
in condilii de concurentd$i de preluri libere, cele tiei
variabile a1epielei se afld in interdependenld,aqacum rezultd
din figlra de mai jos:

Fig. 6,7. I nrcdependenta r. rre red -ofertd

in funclie de nivelul prclului, cererea$i oferta exprimate de purtitorii lor pe o

piatd concurentiald sunt de regula diferite; cerereaqi oferta satisficute sunt lnsi
intotdeaunaegale!i asase intampla la fiecare nivel al Felului. Tabelul care umeazt
prczinti acesteaspecleln mod ipotetic.
Tabelul6.l

Cererea, oferta si pretul la morcovi

Pretul
0ei/tS)
l

2
3
1

Cererea
(kc)
500
400
300

2m
5
6

100

Oferta

(kc)

Excesde cerere
Cerera
Cc)
9i ofrts
satisfecute(kg)

lm

tm

2!I

2m
3m
2n
1m

3m
4{u
3l)
600

Excesd
ofertn
(kc)

400
2U0

Situafiadin tabelul6.1 estereprezentatigrafic in figura 6.2.

,J)
400
600

loi $ ta. M eaatiti tfit u l co nc ti te n lial

300 400

o,

Fi5.6.2. Fonnar?a pretuLuid. echilibn pe o piatd concutentictLd

. ij,'{'lul
Exemplulde mai susrelcvd cd prelul de echilibruestede
1l,rcrhilihr$
3 lei, iar cererea$i oferta,atat cele expdmatepe piafd,cat $i
si ecuruiiiruii:r'i1, celerealizate,suntegale(qe= 300).in practiciesteposibilca

cererea$i oferta exprimatela pre1ulde echilibru si nu fie per

fect egalefi una dintre acestevariabile sd nu se satisf-rciln intrcgime.
Pretul de echilibru (P") este cel la care se realizeaze cel mai mare volum de
tranzactii pe piatri ii dinia ii corcspundecantitatea de echilibru. La prqui diferile
de pretul de echilibru, cererca$i oflrta exprimatepe piatd nu concordd$i aparc,dupa
caz!excesde cereresaude ofertS,ala cum se lelevi in tabelul6.1 si figura6.2.
Pe o piatd in careconcurenfaestenoma16,preturilepiefei tind spreechilibru.De
exemplu,dacdpe piafb s-arpmcticaun pret, Pr (vezi figura 6.3), superiorpretului de
ceredi,ceace va
ecbilibru,cerereaar scadeadela q h Qr. Oferta(q) ar fi superioard
accentuamnculenladrntreofertanF:prefurilevor scddea,unii producitorise vor retrage
de pe piali $i ofefia se va dirnjnua.Paralelcu rcducereaplefului, pe pialSvor fi afali
treptatnoi agentiai cerrii,ceeace thde sprercintoarcercala situafiade ecbilibm.Un
opusecelor desffise
pref P. mai mic deret cel de echilibrugenercazacomportamente
practta,
iffegistreaza,
in
timp
o asemenea
evolutiese
mai in-ainte.in
$i ca tendinli.

Fig.6-3. Reintoarcereala pretul de echilibtu

Importanta pretuld de echilibru:

. relcva condiliile economicerecunoscuteca normale pentru producerea
si consumulunui bun la un momentdat:
. minimize^ziriscul cendactivitatee
producato lor ti consumatorilorse
desfi$oardIa nivelul pretului de echilibru:
. la acestnivel de pre[, cerereas:
ofertatind si se 4propiesauchiar sI fie
egale;

Capitolul6

. intereseleproducitorilor fi consumatodlorsunt mai bine

:.risftrcute cend ei acfioneazi pe baza prefului de echilibru.
Fiecare produs aie la un moment dat propriul prel de
:.hilibru. Pretul de echilibru se modifici in timp subincidenfa
1 numerosifactod: de exemplu,dacdvenjtudle cumpdrdtorului
ar cre\le. vJ (rectesi cererea.iar
!u numarulcumparatorilor
se va forma la un pret qi o cantitatesuperioare.Dar
-hilibrul
liruafiapoateevolua$i invels.
Guvernele, autoritdlile publice inte in adeseaasupra
r.reluriloratat direct - fixand anumiteniveluri sau platbane
le prel (ceeace perturbapiafa. dar asigurdatingereaunor
. brecli\e\ocialei-. cil mai alesindirect.in aceqlullim cal.
ile adoptl difeite mdsuri de politicl economicAprin care
rclioneaza,dupa caz, in directia stimutdrii sau reducerii cererii
.au olenei. De e\emplu.slatulpoaleitclionadsupracererii
facind achizilii din acel bun sau majorandvenitudle unor
.ategorii de consumatod(de exemplu,pensionmii$i bugetarii).
in felul acesta,ccrereava cre$tesi, probabil, qi nivelul Fefudlor
de echilibru.
Dacese contuleazdo olert?iinsuficienta,carear puteagenera
tituafii de penurie(lipsd) $i cre$tereexageratda prefu lor,
guvemulpoateacordaunelepdme producitorilor pentrusporirca
producfieisau poatereduceunele taxe de import, facittand,
penffu o pedoada,cre$tercaimporturilor ti asigurareaofertei.

='i---]arra

:u-

tu:
:i

69

. Venituri reale - cnntitateatotalA

de bunuri marfare pe care agentii
economici o pot achizifiona c
veniturilebine$ti.
. Pre! de echilibru - nivel de prel
ila care cererea$i oferta satisficute
lasigurd cel mai mare vollrm de vanzfui(ranzactii).
cumpardri
. Exces de cerere - parteacererii
care depi$eqtecantjtateaofeitd. Apare
de regula cand preturile practicatenu

. Pretul
dc cchilibru
otte dinan c!
se modifici
in timp.
. Artoritntilc
intcrvin in
donrniul
preturilor nlai
ales indirect,
influentind
olcrla.

reflecti realitateapiefei, fiind mai

redusedecatcele normale,
. Excs de oferti - parteade oferti
cantitateacerutd.
care dep5$e$te
. Subventii - sume acordate de
stat de la buget, clr titlu gratuit qi
unor agentieconomici
nerambursabil,
(producitori sau consumatori)pentru
a-i stimulasAproducdanumitebunuri
sau sd facd fattr cre$terii prefurilor.

Piafu, lllecarisnrul co ca|ential

INTnEBARTPENTRTJ
VERIFICAREA
t)
cuNosTINr.'ELOR
o Ce estepreful de echilibru?
. Ce importaqaarepreld de echilibru?
o Analiza{i factorii (cauzele)care pot
influenfa preful de echilibru.
. cum pot influenta artoritelile
preturile in mod indi-rect?
n Inteflenlia autoriidfilor in domeniul

prefurilor este sau nu dezirabili?

Argrmentati-vAopinia.
. Afirmafia ,,preful de echilibru esie
acela la care se efectueazAtoate
tranzactriile"este corectl sau falsa?
Argumentafi.

PROtsI,EN{E
DI' REZOI,VAT
. Imaginafi-vd ca autoritdtile fixeazi
la unele bunuri marfare preturi mai
mici decet prelul de echilibru.
Analiza{i consecinleleunei asemenea
miswi pentru respectiva piafA $i
pentru intereseleproduc{torilor $i
cumpfudtorilor.
. Pe pia[a bunului ,,x" cererea se
expdmi p.in funcfia C, = 30 - Pr, iar
ofe a prin tunctia Q" = 2P, + 9 (undePeste prelul 1a care se efeclneazA
tranzac[iile).
l. determinai preful $i cantitateade
echilibru pentu bunul ,,x".
2. dacd autoridlile ar fixa preful la
5 u.m. pe aceastdpiafd se constatA:

aJ exces oe cerere;
b) exces de ofefta;
c) echilibru.
Indicafi raspunsul corect $i argumen[a!!,
3. In funcgiede situafia constatatala
punctul anlerior se dore$testimularea
ofertei. Pentru acest obiectiv se
recomandS:
a) reducereataxelor suportatede
cumpdratori;
b) reducereaunor taxe suportate de
producdtori;
c) argumentali m{rirea taxelor
nomale de import.
Rispunsudi 1(7; 23); 2(a); 3(b)

C. Mecanismulconcurential

compctitie, cet si
in ,-' Ie liccarr
actioDazir
diii interes
lropriu"

Pe piatn, relaliile dinffe agenfii economici sunt exhem de

numeroase$i de ahverse,dar la bazalor suDtpropriile interese,
pe care nu ;i le-ar putearealiza altfel. Nimeni lt-ar puteavinde
daci n-ar avea cumpdrdtodcdrora sA le convind calitatea.
condiliile de liware qi de p1a!4,p,r9!urede vanzebr $i nimeni
n-ar putea cumpdra daci n ar exista vanzAtori care sA ofere
mdrfuri la prelud $i calitateconvenabile.Nevoia de a-ti satlsface
intereselepersonaleii determindpe agenlii economicisi se
..caute reciproc.s a c o la b o re re s. a -s i c u n o a s c as i s a -' i
realizeze obiectivele. Faptul cd interesele fieciruia sunt

> Capik,lt6
:e.ifice, dar nu pot fi lealizatedecatprin intennediulrelaliilor cu ceilalti' face
r:: acesterelatii baza mecanismuluiconcurenlial:fiecare estein competitiecu
pentruc, depind
:-={al!ipentrua-si realizainteresele,dar trebuiesd $i coopereze,
-:ii de altii.
pentrua-$i gdsi
De aceea,agenlii economicisuntintr-o competiliepermanentd
lor.
realzarii
*fteneri de interesesi a dezvolta relatiile adecvale

@;""dp"fit{;il;;J*"ill

p{'opriileinlerese.astfel incet liberlaaeaniciunuia dinire ei sd nu fie stirbitn.i

poarti denumirea de concurenli.
I

in deplindtateasa, concurentaexistAatunci cand $i acolo

ofertd,
-1de: pretul se formeazi liber, in functie de cerere $i
purtitorii cererii ;i ofertei sunt numerogi, iar libertatea lor
r5te apiratd $i garantati de lege ii de un sistem democratic.
Ca qi piala, concurenlacunoa;teo amploaredilerite in dmp
spatiu,in functie de:
-: . numarul agenlilor economici implicati ca vanzttori $i
dr&'ir!iii
:umparatorl;
. gradul de diferentiere a ofertei $i a preferinlelor
rumpdritorilorexprimatepIiD cerere;
. capacitatea
societAfiide a stimulainiliativa, creativitatea
!i spiritul de competilie al agenfilor economlcl.
inadecvatti abuzuile unor agenfieconomici,
Pentrua prevenicomportamentul
:n toatetfuile exis6 un cadfl leBal,adaptabilla rcalta{i, in caresunt prcvizute:regulile
sancti,
unile carc seapfca
abilitatesi o supravegheze,
*sfa.suririi concurentei,organismele
aceealn care se
libera
este
aeloacafeo incalcdetc, Aceastainseamnaci o concurenF
:espectdrcglementarilelegaledar $i unelecutumecares-aufonnat Sisunt recunoscute
.a atarede agentiieconomic;.
De aici se desprindeconcluzia implicitd cd o concurenld,,libed" este aceeacare
legale,dar si unelereguli (cutume)impusein timp $i care
respectdreglementdrile
i au dovedit adecvate.
-ii
;i;e )
ciirr*"nrci si firine Faz' ,r^";;"e
nonaniat"el"."n*ea
'
L"gcd (oncurenki nL 2l/1a96 .arc a intral in viSo'trc
nornativ?.d?ta.tAndu-re
pincipald in domeniueste Consiliul Concurentei.I
1997.
Autoritatea
.ta
u rI Jfebruarie
6
4
r.<
EU '
privind
concurenlaeste armonizdtdcu cea a Uniunii II
Legislalia romAneastal
Europene,menitd sd asiSureo concurenldliberd ;i loialn pe piala intemd a UE. I
.- .1
conqloerate
coreclesl
regrlllor\l mllloacelor
cu re5peclarea
cand se de\l-a.oxra
recunoscuteca atare prin reglemen$ri in vigoare,concurenfaeste $i loiale sau
corecte. Cand se destisoar:icu mijloace $i prin actioni contrareuzantelorcomerciale
legale,concurenlaesteincorectA,neloiali. Aceastali favorizeaza:inmod artificial
pe unii agenli economicicare oblin avantajenemeritatein daunaaltora.Cei care
apeleazdla asemeneapractici incalc5 legea fi pot fi actionafi in justitie la sesizarea
concurenta
celor prejudiciatisau a organismelorabilitatesA supravegheze

Liota. Meca is ruI concutettial

-2

ConcurenlaliberA, loiali, are nai multe functii:

. stimuleaz5progresulgeneral,incitd agenliieconomicila
. Conrtrenta
inifiativd, creativitateqi inovare,pentruutilizarearcsurselor.
In
felul acestasporefteeficienlaeconomica,iar nevoilesunt
loialA
mai bine satisficute:
si con(urcnta
. diferenf.iazd
agentiieconomici:ji avantajeazd
pe cei creativi.
ncloiali
abili, competenli9i intrepdnzitori. Ei isi imbtm:italescpozita pe
pia!5, iti mAresc patdmoniul Totodatd, concurenta ii
pe cei imobili $i conservatori,mergandu-sepane
,,sancfioneaz5"
la piedercapatrimoniului. In felul acestaconcurentasalubrizazA
viafa economici, eliminandu-ipe cei lipsiti de eficiefiA;
. Functii
. conducein mod nafural la reducereacosturilor unitare. la
ale coDcurenfei
diferenliereaofe(ei, iar uneori chiar la reducereapreturilor de
loinle,
vanzare,acliuni care in ultima instanF il avantajeazi pe
tactor dc
cumParAtor.
reglRrca piefei
Teoria economici pome$tede la premisaci radunea de a fr
a concurentei, sensulsAuulfim. este de a favoriza satisfacerea
mai buni a trebuinlelor consumatorilor,tera ca interesele
producdtoruluisi lie sacrificate.De aceea,organismeleabilitate si in primul rend cele
menite si asigureprotecfiaconsumatonrluisunt chematesi veghczela ap5rarea
concuenfei Si menlinereasa in limile rationale.

ij;-

MrNr(;r.osAR

. Concurentd- sistemde rclafii intre

agenfiipieteiin carc fiecin are libertatea
sa produci, sa vend.dsi sa cumpereceea
ce ii convhe, la prelul $i in condiliile pe
care le considerdcele mai favorabile
pentru realizareainteresului sAu.
. Concurnti loiali - denumire
datdrelatiilor dintre agenlii economici
care se bazeazdpe respectarearegulilor

: Dr

tNTR uuA RPr E N TR U

(}

CUNOSTINl'It|-oR

[i mijloacelorstabiliteprin rcglemenlarile adoptatein mod democraticde

cdtre autoriti[ Qi acceptateca fiind
. Concntrare - reuniuneamai
multor activititi, resurse,capitaluri,
unititi economiceetc. astfel incat fo4a
economicAa acestomse amplificdfafi
de momentulcand actionauseparat.

1r/ t-enrtrc r nr:t

. Cum poate concuenF sA sdmuleze

. Cum puteli explica diferenlierea
progresulgeneral?
agenlilor economici $i salubrizareapietei
. Pe baza factorilor care influenleazd prin mecanismulconcurenlei?
. Care sunt premiseleeconomice
concurenfa!evaluali dacd in viitorul
apropiat,in Romania,ar puteaavealoc necesarepentru existentaqi functionarea
extindereasau restrangerea
acesteia.

Capitolal6

73

D. Piata cu concurenti Perl'ecte

. Nlodelul
Virtutile concurenlei$i potenfialulde progtesal acestela
ideal, al
teorctic,
al
concurentei
prin
modelul
teoretic
puse
in eviden!:i
iunt
concurentel
perfecte.Acestase bazeazape o seriede caracteristicicare,
pcrfcctc
in interactiunealor. constituie mecanismulperfect de
funclionarea pietei qi a concwenfei. Caracteristicilesale sunt:
. Caracterisa, atomicitatea piefei' situatiein carc agenlii cererii $i ofertei
ticile
junt numerosisi fiecareare o forfd economicdredusS,asdel
piefei
cu
ad niciunul nu poab sAexerciteun efect semnificativasupra
r()nc|.rrentA
.eredi, ofertei$i prctului;
pcriect,
b. omogenitateaperfecta a bunurilor marfare, ceea ce
pr)t asrgum
inseamn:icd toate b[nurile de acela$ifel sunt pefect identice,
liberlat0lr
de la carepro!in:
de producalorul
Indilerenl
de actiuncsi
c. transparenta pietei care presupuneca informaliile
conditii de
privind piala suntcorectcunoscutede to{i agenliieconomici'
egalitatc
asllelrncil ei pol lud celemai bunedeci/ii:
pe p|r}tn
pe
piata
oricdrui
de
a
ieii
de
agntilor
d. libertatea de a intra $i
economici.
bun.exclu\ivDecrileriide elicienlaeconomica
Astfel, producitorul va intra $i se va mentinepe piald atata
timp cet qi costurile sale vor fi mai mici decat preful, iar
cumparetorul.cel lrmp va pulea\r_qrprocureccamai mare
utilitatela un pret anumepe careli-l pemite;
e. la moaLficareaprctului $i a cererii, oferta se adapteaze
spontanreflectandschimbirile pietei;
f. mobilitatea perfectd a factorilor de productie care
acestorade a se deplasain mod liber si
constain capacitatea
. Pretul csfc
oricandde la o firmi la alta $i de la o piafa la alta, ceeace
ronsidcaatta
influenteazimdrimeaofertei.
liind dat
implicali
nu
pe
piali,
agenfii
economici
Penftucd, aceastd
pot influenlaprin acfiuniindividualecererea,ofertasi pretul,acestadin urmd se
formeazi ca xpresiea raportului crere-oferti pe pia1tr,ceeace lnseanrnAcd,
penfiu fiecaredintre ei, pretul este,,dat" sau,,impus" de piaF' apareakeptceva
..obiectiv".
Piata cu concurentdperfectatinde ln mod natural sPreechilibru, spre o situalie
in care cantitSlileoferte sunt egalecu cele cerute $i la care se ajungeprin oscilaliile
prelului; cand acestacre$te,este stimDlatdoferta $i descurajaticererea,iar cand
scade.este stimulatd cererea$i descurajatlioferta, astfel incet acesteastr se apropie
si sd tinda spreegalizare.
Echiljbrul pe piaia unui bun estelntofdeaunadinamic.

Piata. Mecaui srttul ton curenliitl

[r{INIGLOS.4.R

. Piafa in echilibru - situatielrl care,

la un pref dat, cantitatilecerutegi oferite
se egalizeazd$i se realizeazi cel mai
mare volum posibil de tranzacfii.

?o

INTREtsARI PENTRU
YERIII(]AREA
CUNOSTINTELOR

. De ce piala cu concuren[ipedecta
esteconsidemtl un model teoretic,ideal?
. Ce rol are caracteristicade atomicitale ln funcfionarea pie(ei cu
concurenlaperfecta?
. in ce imprejurari sciderea cantitdtilor cerute$i oferite esteinso{itd de
cre$tereaprelului de echilibru?

Probnernarez(llvati
Presupunemcd, pe piafa bunului X, dependenlacererii (C_) Si a oferlei (O_) fate
de pretul unitar (P,) se expdml prin functiile:
C^=4 0 3 P_

Q=3 0 t2 1
Determinativariabilele(ceterea,oferta, pre$l) care caracterizeazz
situatiade
echilibru pe piata bunului X.
Rezoharcl
Situa.tiade echilibru se caftcterizeazdprin aceeacd, la un anumit pref, de echilibru,
cantittrlile cerute si oferite se egalizeazd.
Dacd
C ,=O , = > 40-3P =30+21,
5 P, = l0 u.m.
P =2 u .m .
IDlocuind prelul in functiile cererii $i ofertei, oblinem:
C =O =3 4

PROtsI-I'MA
i I]E REZ{JI,VAT
Pe piata bunului X, dependenlace(erii Si ofertei fafa de pretul unitar se exprima
prin funcgiile:
C"=5 3P.
O =4 P + 2.
1. Sd se detemine variabilelecarecatacteizeaz|situatiade echilibrupe piata

bunuluiX.
Raspuns:
P

lol

!-rt
tll-

cu

de

Capitolut 6

2. Ilustrafi grafic situatia piefei bunului X cand:

a) se aIld in echilibru;
b) Fetul pmcticat pe pia!{ devine 8;
c) prelul pmcticat pe piald devine 6;
d) se produc schimbfi carc conduc h madrea ofertei la 45.
3. ImagiDafi-vdpiafa bunului X allatd ln echilibru. PresupunemcA are loc mtrirca
credi $i reducereaofertei, in aceeaoipropo4ie.
Prerulsi caDtiralea
de echilibru.in ordine:
e) scade;cre$te;
a) cresc;b) scad;c) cre$te;scade;d) creste;constantd;
Rispuns: d.
4. Fald de situatiainitia.ldde echilibru, cererea$i ofefta crescln aceea$iFopo4ie.
ca rezultat, pretul $i cantitateade echilibru, in ordine:
a) cresc; b) scad; c) constanqcle$te; d) cre$te;constantd;e) constante:
Rispunsi c.

E. Piefecu concurenti imperfecta

. P;ctol.

impedectd.

Pie{ele cu concurenti impefecti se prezintd ll1tr-o mare diversitate, niciodati

intr-o fome purA. O prezentaresinteticd, dar simplificatl a acestorase prezinta in
figura 6.3.
Tabelul62
Tipologia pielelor cu concurent-i imperfecti

-H:iorrtei
piati de monopol

UaFva

cafva
Numeroqi
piaF monopolistjcA piali de oligopol
piala de otigopson
oligopotbrlateral

Utrd

pial.Ade monopson

monopol bilateral

Agentii cererii-----\
Numero$i

Unul

Comentariu
fiecare np de piafi ftald, tu concurcild inp"rfeda, reultd din int{tecfa uvt linh ti a
unei coloane iidepinde dc nwnarul si fo4a econoni.d a aSenlilor c"rc ii 5i otenc i carc parti.iPd

Ilk$a. M ct a tr!! tx.]t I to n t ure ntia!

Dintre numercaseletipuri de piefe reale,cu concuenl5 impedect;. vom prezenta

in continuare
cereva:monopolisrica.
oligopol.munopol.mo;opson:i oligopson
ele avandsemnificajiideosebite.
Piata cu concurenti monopolistici este definitd pin
atomicitateacererii si a ofertei. In lara noasrA, pe piata
monopoiisticil
monopolisticaaclioneazi'in calitatede ofefianli gospoddriile
firine$i, care flunircazd pietei o parte din productiade cereale.
legume,fructe si zarzavaturi,produseagrozootehnice
$,a.,la
carese adaugi celepesre400.000de inreprinderi mici qi mijlocii
din sectoareleneagicole (industrie,conslrctji, comed, prestari
de iervicii..r.r.Olendbunufilor
de un anumilgenproiinede
la un numArmare de producdtori;i isi pierdecaracterulde
omogenitate,Fiecareproducatorincearci s:l,,personalizeze.
bunurile pe care le produce,conferindule unele caracteristicichiar $i secundare pdn carese deosebesc
de ale celorlalti.
. Pr'{rt $!.?ttin
Concurenladintre producitori se duce in principal prin
produs, fiecareumarind ca, in cadrul genului de marfA,sA
pr{,duc,itor
de
of-ereun bun care vine cat |nai bine in indmpinarea gusturilor
si preferinteloranumitorcategoriide cumpdrdto.i.
Pretul estefixat in mod autonomde fiecareproducator,luand in considerare
costurile,la care adaugdo madd de ca$tigdimonsionatiln raport cu situatiade
ansamblua piefei $i de rcacfia cererii la modificarea pretului.
Intrarea unor noi producdtori pe aceasu piati esterclaliv usoard,pentr cA sunt
sauredu<e
;nexislente
reslfictiile
tchnrce.
\i in\tirulionale,
economi(e
tarcuinDaraldrii
au largi po\ibililatide alegereinlre numeroit\e
hunurisub\liluibile.

bunurilorprodtrE dautor

Fie. 6.3. pidkl monopotistitd

Piala de oligopol esteperceputAprin atomicitafea cererii, iar oferta bunurilor de

un anumlt gen (autoturisme,televizoare,calculatoare,materialede constructii.
electrocasnice.
bunurialimenlare
prelucra(e
inductrial
etc.le\te concenlralala un
numar mic de producitori cu forti economici ridicati, Iiecare detinanalo pondere

Capitolal 6

rilicata in oferta totale. Fiecareproducdtorpoate,prin deciziile

r.Je.\a influenle/e
in mod.en\ibilpidrabunuluirespecliv

77
. Oligopolul.
lnter depcndenta
dintre deciziilc
$i actiunile
tirmektr dc
oligopol

De pildi. dacl fima A lanseazepe piata un nou model de autoturism,acestfapt

poatedeterminadeplasareaspre produselesale a unui important segmental cererii,
diminuandu-seclientela si cerereapentru produseleoferite de fimele B, C $ a m d
acesteavor reaclionapentrua-$i pistra poziliile pe piati: pot reduce
h consecintS,
pfetu le, pot lansa$i ele modelenoi, ifi intensifici publicitatea,acordf,bonusui
ipeciale$.a.m.d.Acesteactiuni pot sii afectezeatingereaobiectivelorurmdritede
tlrma A atunci cend a lansat noul model. Rezultatul acestoracEuni interdependente
estedificil de anticipat,fiind guvematde o mare incefiitudine.
in relaliile reciproce,firmele de oligopol pot sa desf4oare o
. Eorme
codcurenlaviolenti sau procedeazala rcalizareaunor inielegeri
de intlcgerc:
de tip cartel sau trust privind fixarea niveluld producliei $i al
cartel. trust
preturilor, modul de modificare a 1or,impdnjrea piefelor.
Cand intervin asemeneainfelegeri se reduce rolul
. { ori curcn(l l
concurenleiprin pre[: dar aceastase desf:i$oardprin alte
i
nl
re fi rmel c de
m i jl oa ce ca : publicitalea. acordarea d e a ra n la ie
ol i gopol
cumpiritorilor (tombole, reduceri de pret, cadoud), garantii
atractive postvanzare (organizateaunor activitifi de service diversificate $i
stabileSi cu fo4a
prompte),cu scopulatmgeriiunei clientelecet mai numeroase,
de autoritrlilepublice
economicbridicati. Asemeneainlelegerisunt supravegheate
intelegeri
qi sunt reglementateprin actelegislative.in legislatiaromAneasclasemenea
qi
piafa
afecteazdbunashrea
sunt intezise daci limiteaud concurenta,distorsioneazd
consumatoruiui.

Piata de monopol sau cu situatie de monopol reprezmtaacel

tip de piatdin cate ofertaunui bun esfeconcentataiJr lb4a unul
singuragenteconomicavandputerceconomicdridicata;oererea
esteatomizati, monopolul fiind in misuri si controlcr piata'
st impmi domina$a producatorului asupm consumatorului.
De aceea,in legislatia statelorcu economiede piafa si
regimurrdemocraticesunt promovatemdsurilegislative
antimonopol,pentru limitarea tendinlei de monopolizarea
produc[ieiunor bunuri si reducereaputerii ps care o delin
producarorii
dfldli rn.rlualiede monopol

. N,Ionopolulsituatieopusi
libcrci

P iattt. )Ieca nisnui cot1i ur en tial

ln practicaeconomic5,pietele avandcaracteristicide monopol srmt foarte aliverse.
functie de sioa(ie, monopolul poate fixa pretul mdrfurilor la un nivel superior
_In
celui de concuren!., iar ploduclia este cea pe care o cere piata in functie de pretui
re\pecliv.{lteori.monopolul
fixeazavolumulproducliei
si la\a pietei tibenalea
de
a impune preul in functie de mportul cerere-ofeftA.
. Situatii
Alaturi de pietele pe care producitorii fixeazi sau
rle monopol pur
influenleazdprelurile, existA$i piete pe care pretul est fixat
(2 b i ioir t )
sau influentat de cumpirifori.
.l\{{r,nopolrrl
po:rte (o ditiotra
Pretdl sau
cAntit:rLeade
p. pialt.

.Pi.te pc cam
prelui este tixai
sau inlluenldi
dr,:usrpitritor.
. Piaf?i
dc monopsor

. olitopsonirl retiva
eumpAritaii
puterniri

In aceastdsitualie,pretul estefixat sau influentatde

cumpirdtor datoit, pozitiei exclusive Si fortei economice
ridicatede care dispune.in Romenia,de exemplu,productia
de tutun brut provine de la zeci de mii de Eoducdtori asricoli.
daf esteachilitionari in cea mai marepartede o singur;
societalecare li asigurdfermentarea.Deci piafa acesluiproalus
are caracteristici
de monopson.
Alteori, se htahesc pie{e de tip oligopson,ln care sunt
cafiva cumpadbri cu forld economico-financiardddicatd, iar
otertaprovinede Ia numero$iproducitori atomizati.
Si h acestcazprelulesteFr{atsauinfluentalde cumoAriiori.De
e\emplu.piataqeminlelor
de floarea
sorreluipentmuleisaux
legumelot$i ftuctelor penhuconsene,ori a cerealelorpentu expon, pentru carecumpiritorii sunt caEv4 puternici (fabricile de
ulei ori de consewesaumarii expoflatori),iar ofefantii - zcilede
mii de produc{toriagdcoli,cu fo(.i economicdscdzutd.pe aceste
tipud de pialA,Foducdtorul estecel dezavantaiat.cumDirdtorul
fiindcel careisi rmpune
condrriile.
E.tenormalca si aremenea
piete sd fie supravegheate
atentde ConsiliulConcurenjei.

NIINICLOST{R

. Phinoroncurq i imperfctd- piala

reala in car, dupd caz, producitorii sau
cump&Atonipot exercitainfluenteindi\ri,
dualeasupmpefurilor saucaftitAfilor.
' Cartel - o infelegere,de cele mai
multe ori confidenfialA,lntre firme

independente,putemice,care aclioneaz
d
in acela$idomeniu $i convin asupra
nivelului productiei,preturilorsi modului
in care$i cand sd se modifice impdrtlrea
piefelor Esteinterzisprin lege.

: i:r

' a'ril!lir

I :l

l-, i l(illl,r.!.llilir;llri$ii
. r-;iriii,
!( ,1 . i 1 ' _
_L
j IL \iLlJ ; L ' i X ll, i J . ! U

. De ce pe piata cu concurentamonopolisticdconcurenladintre ofertanti se

desf4oad mai ales prin produs?
-' Caracterizatipia1apairfi din localiiatea dulnneavoastla.De ce tip de piafA
impedectf, se apropie?
. ldentificati paftu produseindustriale
care in Romania sunt obfinute Si
in condiliile careseapropie
comercializate
de pia[a de oligopol
e De ce, in mod necesar,autoritr e qi
societateacivil5 trebuie sh actioneze

pentru limitarea tendinFi de monopolizare $i rcducerea puterii pe careo de{in

Foducltorii afla1iin situaliede monopol?
" Identificali in localitateadumneavoastri doua-rei produsecare se comer_
cia].izezA in structuri de pia!6 apropiate
de cele monopsonice$i oligopsonice.
Caracterizali-le.
. Caracterizali piafa principalelor
servjcii personale din localitatea
dumneavoastrd,

TEXTTEMATIC
,Contratcaracteisticilorpresupusede modelulconcurenleipeiecte, in
lirmelesuntinegale.
majotitateadomeniilotactiviatiieconomice
nu estein niciunfelaceeaa uneilupteintreunnumdr
lstoriacapitalismului
dimensiuni
marede unftetide
9ifo4eegale...Eaesteistoia centrelotsuccesiv
a mailorlirmesuccesivdominantecarcantreneazein drumullol
dominante,
regiuniintregialelumii,populatede unfteliii indivizirclativpasivi,"
FraneoisPerrohr,L'Eco anie dnXX-esiicle'PuF'
Paris,1961,Pp.86-88
Analizali ocest text ti preciz&ti:
. la ce fonte alepiald rcald se referd
^utorul?
. de ce centrele4 m(lrile.finne clominante
se schimbiL(sunt succesive,cum se
exDrimdautorulJ?

I}IATA
MONETAR.A
Economia de pialafuncnoneazica
Lun
si stem de pie[e care se
condilioneaz:ireciproc. Una dintre
acesteaestepiata monetati, in cadrul
cireia se efectueazdtranzactii cu bani,
se face comelt cu bani,
Pentrua surpfindemodul dc tuncrionafesi rolul pielei monetare,vom sludia:

A. BAMI (MONEDA,)
B. CERNRI,A SI OTERTA
DE MONEDA

Prtn stuilierea acestei teme se oblin

cunoTtinlelc necesare pentru a inlelege
fenomene de tuaximil complexitate $i
achtalitate pentfu oinul moalem, precum:
. rc sunt banii si ce rol lndeplinesc
acestia tn economie;

C. RTGLAREAMASAI
MONETARE

. cum fknclioneLzd piata monetura;

. care su t imprejurdrile care fac sd
creascd sau sd scddd cantitatea de bani

D. DOBANDA
. cifie li cum regleazi masa nnnetafti;
. ce este doba dd si care sunt.fonnele

CupitolutT

A. fJanii (moneda)
Banii au apdrut cu mult timp in urm:i, iar de-a lungul
existentei lor s-aumodificat prcfund. Punctulde plecarepenhu
. SchimbJ
s
a
efectuat
Inifial,
schimbul
a
fost
schimbul.
aparifia banilor
brza aparitici
sub forma de troc.
si cxistentei
Pe mlsura amplificdrii actelorde schimb,din necesitatea
banilor
facili$rii acestora,din mullimea bunurilor marfare s au
. Banii sub
desp.insunele avandrolul de intermediar $i, totodat'i, de lorini de bunuri
etalon pentru misurarea celorlalte, Acestaau fost pdmele
forme de bani care s-au ffxat, dupi caz, asupra unor obiecte,
(precumbuciti de metal,piei, blinuri), animale s.a.Treptat,
pe masum extindedi schimbunlor $i evolufiei societSlii, rolul
de bani s-a restransla melaleleprelioase(aur, argint), datoiitl
'Apariiil3
prcprietaf
ilor aceslora.
monedelordr
Ulterior, din metaleleprelioases a confeciionatmoneda,
;ru! si argirtl
bucdli ,,tipizate" de o anumitd greutate,puntate sl marcatecu
semnedistinctivepentrua fi recunoscute,
,Baterca"primelor
VII-VI
i.H. $i practic
monedea avut loc, dupd Herodot,in sec.
pandin sec. al XVII lea banii au existat in pdncipal sub forma
. Aparifia
de monedede aur [i argint. Ele au fost dilbrite in timp $i spaliu
pretios
etc.
Pentru
metal
ca denumire,dimensiuni, confinut de
hancnotel{)i
tranzactiimici se foloseauin paralel qi monededin metale
convcl.tibitrr
ordinare.
in piscdc aur
Emiterea,adicli ,,batereade monedt', era rcglementatl strict
ii xgiflt
ca Drivilesiu al suveranuluisau al statului,
Din sec. al XVI-lea, monedeloraflateir circulalieli s-auadaugatbancnotele(bjletul
de bancasau moneda-heftie).Primele bancnoteau fost emisein Olanda,pomindu-se
de la obiceiul comercianlilords a qi pdstrapieselede aur $i argint la binci Pentru a
confuma acestfapt, bincile emiteauun inscds,un bilet la puftator,pe carc era inscrise
valoaranominalaa pieselordepuse.Biletul respectivconfirmadepozitul$i angajamenful
de piesemetaliceoricui prercnta
bancii de a restituila cererecantitateacorespunzatoai'e
bilet. Cu timpul, emisiuneade monedasub fomd de piesemetalicegi
un asemenea
bancnotea devenitperogativaexclusivaa banciicentrale,denumiti $i banci de emisiune,
iar panah Primul RdzboiMondiiil ele circulauin paialel.Practic,dupa 1920,emisiunile
monedelordin metaleprEfioaseau devenitexcepli, ocazionatede evenimentedmsebife,
si se efectuauin cantitalifoarte mici. Odatdcu aceasta,s a recurstot mai rar la
bancnotelor
convertibilifatea
$i monedelordin diferitealiajein metaieprelioasesau
piesedin acestemetale.Intre cele doui rizboaie mondiale,multe !5ri nu au putut realiza
ca, dupi
aceastiformi de convertibilitaleod au realizat-onumai pa(ial, ajungandu-se
(cand
banmotelor
in
metale
misuri), convertibilitatea
1971
si SUA au luat o asemenea
prelioase sI fie eliminatd, in felul acestas a pierdut orice relalie intre bani si aur'
la prc1u1pietei,fdrd ca
Desigur,bancnotelese.resc$i la cumpdrareametalelorpretrioa,se
acea$asa insemneconvertibilitatealor in aur.

!:

Evolufiabanilor(monedei)a continuatprin apari$a$i exthderea

monedeiscripturale Oanilor de cont). Aceastaexisfdsub fonna
rmor inscrisuriin conturilebancare,a c6ror m5rimecre$te$i/sau
scadeprin iffegistr.iri contabilein fuaclrede sensulin carebanii
circul.5(trec)de la un propdetarla altul saudintr-o forma in alta.
Itr prezenl. ooliunea genericade bani (monedd)desemneazamoneda
metalica, bancnotele,moneda scriptwal{ $i alte instrumenfelegale avand forme
Si denumiri specifice, diferite de la lard la FrA, care sunt genral acceptate ca
mijloace penlru schimburi fi plati intr-un spatiu economicdar.
Banii au un ml covargitorin economiade piala. In acestsens,laureatulPremiului
Nobel pentru economiePaul Samuelsonapreciacd fluxul sau miscareabanilor
reprezinti ,,sengelecareirigd sistemuleconomic".Rolul economical banilor este
pus in evidentdin specialprin intermediul functiilor pe care le indeplinesc.Astfel,
prin intermediul banilor ste misurati activitatea economice,
adica cheltuielile. rezultatele. fluxudle si stocurile din cadrul
. .liru:i
economiei.in general.\ i p e n t ruf ie c a rea g e Dte c o Do mic .
.. :rr'rtcil, ji L,r'jir:
Unitatea etalon folositi in mAsurareaactivititii economice
e\le uniraleabanea{a propriefiecaleir.l-ri\au /one economice
. rt! rcLiiic
(leu, dolar, euro etc-).Banii indeplinescsi funclia de mijloc
de schimb, Pdn intermediullor se tealizeazaorice vanzarecumpdrare,pe toate categoriile de piele. Piin vanzarecumpirare se realizeazAun
schrmbde propdetate(in[e cel care detine mafa $i cel care deline banii), respectiv
de utilitate economica.Banii sunt Si mijloc de plati, ln sensulcA orice obliga{ie
economicaesteevaluatdin moneddqi se stinge prin cedareasumei corespunzitoate.
in economiilecarefuncfioneaza
normal,banii mai indeplinesc$i funcfia de formi
a avuliei sub care se constituierezervele$i patrimoniulagenfiloreconomici,iar
detinerealor conferi posesoruluifo4d $i putereeconomici.

EXISTENTE
IN PosEsrA
AGENTTLOR
ECONOMICI

DII'RIIF
AITE ]NS'IRIIMEN'IE

F i g .7 .l . Banii

fome contenporun.

hpitoirl T

Pentrua-!iiindeplinifuncfiile,baniilrebuiesdexistein societate,
adicdsa tie crcati fi pusi in circulafieintr-o anumit4cantltate
tht:ncrrf:r:
intr-o
an
moment
dat
in
ciftalalie
la
de
bani
aflatd
Suma
eco omie ;i apa4indnd difeililor agenli economici reprezintll masa bdneascd(sau
monetard). Aceasti estefomatA din: a) numetar b) bani scriptardli. Numerarul se
compunedin bancnotesi moneddmetalicd(confecfionatlcel mai adeseadin aliaje
de nichel, cupru. aluminiu etc.). Banii scripturali sunt reprezentalide sumele
(inscrisurile)in conturilebancarepe numeleagenliloreconomici(persoane,
intreprinderi,institulii etc.).
-b;;;;
'
dc
c,eanh b",," urt,oti. ii, ioied"
N,.";;'Lr'
"i,ipiu,al.,.

i centratdsi de oriu atttj_

1,'!!-U:l'!!!"'y:!:!!!!_t!!!yi!i!:..

_- -_,--r

ale maseibaneqti(monetarc)au acelaqirol, se pot suplini

Celc doui componente
si se transformauDain cealalta.De exemplu,dacaun agenteconomicconstituieun
unei sumein numerarintr-un cont bancarsau la casade
depozit prin deplrnerea
tmnsformd
in bani scdpturali,$i invers:ridicand o sumd
economii,nurnerarLrl
se
din contul deschisla banci, monedascriptulalase ransformd in numeral,scade
masamonedeiscripturaleSi cres,tecea a numerarului,MajoritateamaseibaneQtiinfte 3/,+qi 9/10 - se prezinti sub foma banilor de cont, pdn intermedid carora se
electueazd
cele mai ampleopemtiuni,in timp mai scurt$i cu cheltuielimai mici.
',

lt " , ldr im eama t? i tn o n ? Io te e \tc d c t? rh indta d? n?voi l c dP b,tni pe care l ?

) senereazdtrunzactiiledin economie$i ?ttspecialde voLumulbunuilor marfare,i

r banilor.
pretwite lor ti ,ir, n d, ,nt'lip td?_.itculati.ct
inlr-o cxpresiesimplilicati, marimeamaseimoDetalese determindpdn relafia:
M=

0)

unde:
M = masa monetrri; P = nivelul prefurilor; Y = cantitateabunudlor supuse
tranzacfiihr V = vitezade rotatiea monedei.
Rezulti ca M se afl:i in relafie de acela$isenscu evolutia preturilor $i a volumului
mdrtu lor $i in rclalie de sensopuscu vitezade rotaliea banilor.
Prin viteaade rotulie r, bnilor sc infelegenumfuul de operaliunide vanzare
cumpdrare$i de pldli pe careo unitatemonetad le mijloce$teintr_o anumitdperioadd.
De exempluragentulX detineo sumi de bani tblosilSpenffua achizitionade la
locale;la
Y o arumitd marfii. Cu surnap.imita, Y pl,teqteimpoziteadministraf-iei
randu-i,administratiafblosestcsumapentruplata salarialilorbugetari.Cu sumele
pimite, ace$tia.la dndul 1or,achizilioneazimirfuri de la agentulZ, carefoloseqte
moreda obtinuti pentrua cumpira de la agentulX anumitemateriiprime.Rezulta
ch. in intervaluldc lirnp luat in calcul,vitezade rotafiea monedeia fost:
X ') Y + AdniDisraii + Salariatibugetari ) Z -) X,
adicacinci operatiuni.dintrc caretrei de vdnzare-curnpdrare
si doudde platd

Tabetul7.1
Volumul maseimonetsr in Romenia

Decembrie
1990
Decembre
1995
Decembrie
2000
Decembrie
2004
SuNar a&lerir?leBNR.

|5

In Romania.in decursde 15 ani, din

decernbrie1990panain decembrie20{M,
volumulrnaseimonetarca crescutde peste
514,4 1.250de ori. in condifiilein care produsri
l'8.278.1 intem brut (PIB) - practic volumul de
185.060.0 bunurifinalesupusctranzaclilor- a crescut
644.617
0
doarcu circa 207a,ceeace reflecti unul
dintre cele mai grave dezechilibredin
econornianoastrd
dezechilibrul
inflationisL
-"r.t

NIINIGI,OSAR

. Troc - formaa schimbuluiin carei

o mafe A se schimbacrr o alta,B. intr-o

fnauq fira fr
i. u*
" datorid
"o.\'"ttitif"
lmonetar.qi circuli
increderiiin
seriozitatea
autoritdtiiemitente.
. Bani scripturali (bani de cont) sumeinscrisein contudlebancaresau
la alte institutii financiare.ca depozite
sau solduri in conturile la vedereaparti
nandpersoanelor
flzice si juridice.
. Valoarea (puterea de cumpdrare
P"J a unitdtii moneta.e - cantitateade
bunuri economice care poate fi
achizition^ti cLro unitatemonetari ln
conditii determinatede loc $i timp;
depindede starcagenemlAa economiei

iprezent,
::l::': *:T'l"i
apare mai T,1111
ales in 1't:"::.ll
comertul
intemational,
sub denumireadc barter,
cand, in lipsa valutei convcrtibile,
parteneridin ldri diferite isi livreaza
reclprocanumitecantitdtidin mdrfui
diferite, dar evaluatein bani. Se practic:i
Fi in tranzactii interne in cazul
blocajelor financjarein lant, al unor
cize economico-financiare
gravesi al
inflaliei galopanre.
. Bancnotd - bilet de banci, cu
inscrisuri gi elemente de secudtate
speciale,emis de binci. Inilial. bancnota
expdmaangajamentul
bdncii enritentedel
a restituila cerereo cantitatedeterminati
de piesede aur (argint).in prezent,

ts59t"!

qi de eficienla ei, de increderea pe care

agenlii economici o au in moneda
nafjonali. In sintezi. valoarea banilor

.".: .:-"" banes.ri,

avand

. Ce deosebAe
existainte bancnotele
exisfentepandla Primul Rizboi Mondial
qi cele contempomne?
. Ce functie indeplinescbanii pe care
ii folositi pentrurchizitionarea
unui bun
marfar dintr un supermarket?
. Indicafi pdncipalelefonne de bani
. Argumentatide ce majodtatea
care s-auderulat$i au coexistatde-a maseimonetareestefbmati din monedd
lungul timpului.
scripturald.

7o

iN'tREBARI pnNTRU
VERIFICAREA
CI]NOSTINTELOR

j
t'qinilui

-/

3i

c l ofert:-re'[e
monedd
, t,'crc,r.c:t

Piala monetardesteo piald ca concurenldimperfectd,pe

cere se iixAhusccererea$i ofet'tade noned|4de bani in sens
geEric. Agenlii econofiici patTicipd li pe aceastat
pia,td sunt
puixdtoii cerelii, ai ofeftei;i intctmediaii, iar tra zttcliile se
efectueazdprin intermediulunui prct specifc, rata dobanzii.

. foniin [rd
s; aqcnlii
prcacr

Cerereade monedaprovine de la agenlii economicicare,prin naturaactivitilii lor,

se afl5 in situaliaca in unele pedoadesi cheltuiascdnai mult decetrcsurselebine$ti
rlichiditdtile) Ploprii, astfel incat, pentru a-fi realiza interesele,trebuie sd recurgi la
impmmuntri.in situaliade ofeftanli se afl:i agentiieconomiciale cdrcr resuse monetare
rimen, intr-o propo(ie mai mare sau mai nricd, tempora-rdisponibile, alte institulii
financiar-banca.re
cu atributii de acestfel (vezi figura 7.2).
Intahirea cererii cu ofefia este asiglratd pdn acfiuneape piala monetafi a unor
agentieconomjci- bAncjde toategenurile,casede economii,societa!de asigurari
etc. carecolecteazidisponibitHtile binegti din economiepentrua le fructifica,
acordandu-le
celor careau nevoiede ele sub formd de credit.
Piala monetardare rolul de a compensaeftedentul cu deficitul de monelld
eistent la dderili ageni economici;i de a regla ctTntitateade moned.ddin economie.
Compensarea
excedentuluicu deficitul de monedi al agenliloreconomici
reprezintAo activitatecu caractercomercialrealizatade banci,acesteaavandrolul
de intemediar intre cerereti ofeni. Cererea de monedi provine de la intreprinderi
penffu a $i asigurafinantarcaactivititilor economice,de la trezoreric sau tezaurpentrua finantadeficitulbugetar(cheltujelimai mari decatincasarile),de Ia bnnci
si alte institutii financiarecare au nevoiede credite $i de la populalie pentru dilerite
proiecte.Ofertantii de monedi sunt bdncile, caselede econonii $i de pensii,
societaile de asigumre,alte institutii financiarecu disponibilititi temporare,trezoreria
populaliasi, in cele din uma, bancacentmli (de
sautezaurul,dacaau excedente,
emisiune)- pentru refinanlareabincilor care au nevoie de credit $i pentru acopedrea
deficituluibusetuluide stat.
f

i
\

a
E

xruANzr

Fie. 7-2. P iata no,e ta rii

^.rrvE

II

sr GARANT!

:
:

Cerereasi ofertadecreditesuntinfluenfatedenivelul si evolutia

iatei dobanzii. La un nivel dicat Siin cre$1ere
al rareidobatzii,
cerereade crcdite\tagneiuasause reduce.in schimb.posesorii
ei.fefia
de veniluri sunt sfimulafi sAeconomiseascA
qi, pe acea$Abazd,
dc i:rdite
cle$teofertade cIedite.DacAofefia de creditedepi$eFtecererca,
si rata Cobinzii
ln conditiile unei mte datea dobaizii, aparetendi4a de reducere
a mtei dobarzii,in a$afel ca $i aceastipiaf.isi tindAspreechilibm.
.n$ ittltt
Acordareacreditelor se face de reguldpe bazaunor garantii
si grranfie
a
fi bonititii clientului, adicda aprecierilotpe carele face
bancala care clientul s-a adrcsatasuprasitua.tieilui ln firncfie
de dit'edte criterii, astfel incat deditorul sA se asigure fafA de
. operaiii
eventualeleriscuri pe care le comportii restituirca creditului $i
{lc r.finitDta[e
plata dobanzii in conditiile convenite prin contractul lncheiat
i re pdqile participante.Pe b^za creditelor pdmite, solicitanfii
isi asigurdfinantareaproiectelorpe carc dorescsI le realizeze.
Acodareade oedite rcprzinta pdncipalultip de tranzacfepe pi4tamonetarA.
Ea este
o tranzactiede finantare prin care cei aflati in deficit bAnesctemporarobtin resursele
solicitate.Dar pe piatamonetari pot sAapari Si operaliunide refinantare. Ele se ivesc
atunci candun crcditor a utilizat rcsurselebdne$tipenhLracordareade imFumutu $i
apeleaz:lla altgbdncisi instigrtiifinanciarepentrua obtine,h dndul sdu,un credita cilui
necesitatre
a apArutin mod neprevdzut.Prin operatiunilealercfinanfarEagentiieconomici
srmtinclu$i intr-o ampldreteade interdependente.
E{icienla,disciplina $i punctualitatea
fiectuli agenteconomicpalticipa[t la operatiunide refinantaresunt esentialepentruca
legaturiledintreei sd nu se fansfome intr-o slrccesiune
de dficultiti saupr.Abusid.
In functie de durata pentru care se acordA,se disting: credite pentru perioade
foarte scurte, de reguldde pe o zi pe alta, la care apeleazimai ales bincile in
relaliile rcciproce;credite pe perioade scutte - de la 2 la g0 de zile care sunt cele
mai fiecvente; credite pe termen mediu, de la 90 de zile la 2 ani.
reguld, r$cunle $t anplo.trea
cu ilurata angajame telor.tsum\te de debitori li consihttile de creditoi.

. (listigul"cuncar.l
si profitulh r|]ar
I

&IINTCI,OSAR
. tsancd- unitateeconomicdce
conditiile de bonitate fmanciad, pe baza
colecteazd,transferASi rcparti,zeaziL) capitaluluipropriu al bdncii $i a soldului
disponibilitadlefinancjare.Acordd dintre depunerileclientilor $i solicitirile
irnprumutudsolicitantilorcareintnrnesc de restituire din partea acestora.

&qitotut 7

. Trezorerie - banci a statului

avind ca principal:ifunctie centra,
lizareafondurilorpublicesi gestionarea
acestorain contbnnitate cu prevederile
Iegale. Aceasta. priIl inlermediul
rezoredilor localc.asigurAexeculiade
casaa brgetului public.
. Bonitate financiari - capacitatea
unui debitorde a rambu$acreditul la
scadenlaconveniti.Oblinereade profit
ti lipsa obligatiilor rcstantesuntcriteriile
principalein luncfie de careb,ncile aprc,
ciazi bonitateatinanciari a debitorilor_

iNT'RERARTptiNTRIl
lIt
Flc.{ttEA

()

uuNosTrN
rujt_oll

. Caracfedzafipiafa monetarasi rolul

sdu.
. Cine sunt purtAtorii cererii de
moned, intr-o economie?
dintre
" Explicati interdependentele
rata dobanzii,cererea$i ofefta de credite.
. DacAun solicilant de creditedepune
garantii, dar nu a.rebonitate frnanciari. i
se acorddun credit solicitat?
. in ce constau operafiunilede
refinanlare?

C" Il.eglareamasei rnontfirc

Prin opratiunile care au loc pe piata monetard este reglatd cantitatea de
monedi solicitati de desfi$urarea activititilor economicesi social-culturale din
cadrul unei tiri. Masa monetari se extinde sau se contracttr,in funclie de sihratiile
concretedin economie,prin mijlocirea pielei monetare.DupAcum rezultd din tabelul
7.1, in ultimii 15 ani in Romeniavolumul maseimonetarea avut o evolutiemercu
ascendenta_
Piafa monetardre^clioneazi in directia cregterii volumului
.lnrpre.iurari
maseibinesti in l'uncliede mai multe imprejureri,cele mai
inportantefiind:
a. cre$tereavolumului valoric al bunurilor marfare
(produsul P x Y), indiferentca provin dh producriainrernd
saudin import;
b. acoperirea dcficitutui bugetului de stat prin inteflentia bdncii centralela
sesizarea
lrezoreriei,careestecasieriastatului.DacAdin diferite motive venitudle
bugetuluide stat sc dovedesca fi insuficientein raport cu cheltuielileprev:izute,
irebuiecompletate,iar o asemenea
ocazieprilejujeftecreqterea
maseimonetare;
c. sciderea vitezei de rotatie a banilor. Vanzareaunui anumit volum de bunuri
economiceadusepe piatri,in conditiilein carevitezade circula$ea banilor scade.
atragein mod inevitabilcresterea
maseimonetare;
d. convertibilitatea monedelor stri'ine in monedd nationali, Monedelestraine.
de$isuntconveftibile,nu circulain inferiorutallor 1dri,nu se substituiemonedelor
nationaleale acestora.Cend bancacentrali sau alte bAnciachizilioneazimonede
strdinede la detindtorii acestora.pl:ltesccu moneddnafionale,ceeace implicd punerea
in circulJriea unorn.r.anlililli dc toneLli.
caresporesc
maramonetarat

Piola monetard
e. refinrea de cetre airumiti agenti economici,indeosebi de citre populatie $i
intreprinderi.sub forma de..rezerva-.a unor sumemai mari \au mai mici in
numerar (biletede bancd$i monedi metalici), care nu se depunla binci sau alte
institutii financiar-bancare, ci sunt practic retras din circulatia bineasci. Acegti
bani raman in afara circulaliei, pentru ca nu se cheltuiescdecet rareori, poate chia-r
dupdani, constituindadeviratedepozitein afala sistemuluifinanciarbancar.Restul
venituluiesteeconomisitde agenliieconomici$i depusla bdnci,devenindmonedi
scripturaldfi participandastfel la circulalia bdneascd.Pentruca activitateaeconomicd
si nu fie afectat5,masamonetardfebuie si fie completatdcorespunzdtor
marimli
venitudlortransformate
de unii agenli economiciin ,,rezerve",
Dincolo de imprejllriiile mai sus amintite se afl:r ti alte fenomenesi procese
jzolat. ci in interactiunecu cclelalte.
complexe,carenu actioneaza
Crestereamaseimonetarese asiguri in pdncipalprin urm;toareleoperatiuni:
r Opcralirrni
p n carc are loc

1, acordareade credite, Sursacrediteloro formeaza

capitalulpropriu al b:incilor si sumeletemporardisponibile,
excedentelesau disponibilitatilc agen(ilor economici,
mobili/areprin si\lemullinanri:rr-brncaf

economici |i, ir mdsara in care acestora le prisosesc, 1)or Liange din nou la aceea;i
bdhod sau la abele. Afldte din nou h bancd, disponibiLitdlile bdnesti pot Ji folos

Crc$terea masei monetare prin acordarea de credite se poate realiza de citre

banca centrala ri de catre orice alte banca.

in lara noastr!,volumulcreditelorbancarea sporitin perioadadecembrie1990decembrie

20(Mde aFoape600 de ori, de la 610 miliardede lei. la 365.187miliarde
de lei. De majoritateacovir$itoare a acestorabeneficjazafirmcle $i menajele.
Deosebitde ddicat estenivelul crcditelorin valuta,care Ia sfarsitulanului 2004 a
ajunsla echivalentula peste365.000miliardede lei;
2. emisiunea monetard efectuatAde bancacentralainationala) atunci cand
disponibilifdtilebarcsti suntinsuficicntcpentrua acoperisolicitirile de crediteprovenite
de la celelaltc bdnci si dc la administraliacentmld si se apreciazdcd acestcaffebuie
satisfdcute.
Emisiuneamonetnrdefectuatide bancacenffaldcontribuiela cresterea
maseimonetaretot prin intemediul credjtelor:banii emisi srnt pusi la dispozilia
solicitantjlor(alte bdnci fi administraliacentralaa statului)sub formd de credite.

Copik'lul7

89

Sursa acestorcredite nu o reprezinti disponibiliteule bdnesti ale altor agenti

economici, ci emisiunea de bani;
3. schimbul valutar - al monedelorstrdineconvertibilepe moneddlationald.
schimbefectuatin p ncipal de barnci.in ultimi instantd,ofertade moneddstraina
convertibilAesteachizitionatdde bancacentrali, ca.e cedeaztr
moned:inationaldla
un pref (curs)convenit.
. i'nprejurari
Cauzelecare lac necesardtestrangera masei monetare
carc delermini
suntin mod special:
restt angcfta
diminuareavoLumuluiraloric (produsulp x y) irl
^)
bunarilor rulrJarc din economie,indiferent ci provin din
actrvltatea proprie sau din import. Aceasta face ca o parte din masa monetari aflal4
in ciculatie s:i devinA in exces; pentnr a nu provoca inflatie sau alte ef.ectenesa
t vc. ea ueburerelra\dLhncirculrlie:
b) ex(:edentulbu?etdr. Daci dln diferite motive bugetul statului se incheie cLr
Yenituri care depi$esc cheltuielile, excedentul rimane neutilizat in contul trezoreriei
pand cand parlamentul stabilcste pfin lege destinafia sa. in acest interval. suma
reprezentandexcedcntuleste in afara circulafiei, ceea ce cchivaleazdcu diminuaren
masei monetare:
c) crcr^terearitezei de rotatie d baniloL fatl de care masa monetara necesara
pentru tranzaclionareaunui volun \,aloric dat de mfufuri este invers propo4ionalA;
d) conveftibilitatea monedei nali.t ale pe alte noaele, operaliune prin care banca
centrab si alte binci of-eramonede str:iine conveftibile Si solicitd in schimb monedb
nationali. Canfititile de monedd nationald concentratein ultimi instanti la bancil
centrali echivaleazAcu Iesffangereamasei nlonetirle aflate in circulatie.
Cauzele mai sus anintite sunt interdependentcsi se manifest:l concomitent crr
cele care pot detemina crestereamasei rDolrctare.
Restrangerca masei monetare se realizeazi prin diferite operatiuni specmce
de tehnici bancar:l-Dinhe acestea,cele mai respanditesi Lr;or de umtuit sunt:
l. Iimitarea (pla{onara) creditului fie sub forma unei
\ume mr\ime {ce nu trebuiedcpa.itir. fie prin .tabilrreaunui
Op(.r,'liuIi pritr
l.
cudnromfprocenl,Jrn di\ponrbilitalileb;nesti rle bancilor:
I car( .c redlrcr.
2. rambursarea creditelor primite anterior, in special de I masa monctAri
la banca centrali, de cdtre administraia centrald si celelalte
bAncl;
3. schimbul valutar al monedei nafiolale pe alte monealeconvertibile, operatiune
i'r care. in ulrima in\tanrr. hanca cenlralarinde monede\lraine conve;ibtle
)i
cumpdr:i monedi nalionali, pe care o ,,retmge,,din circulatie.
Cre$terea,rcspectiv diminuarea volumului masei monetare aflate in circulatie
repreantd o operatiune de mare responsabilitate din partea sistemului bancar. Resla.rea
md'ei mdnelarc\e lacc de calrc birnci in iun ie de \lafea econ,,miei.i rrebure,a
stimuleze afacerile, fdra a genem inflatie sau deflatie.

Piartqmo etard

9A

lIh-tGl-OS.\R

1,.-

economiarcalAprin intemediul monedei.

Rolul hofirator in reglarea masei
monetareil are banca centrali, prin
politica monetal:ape careo prcmoveazi.
. Schimb valutar - comerf cu
monede convertibile apartinend
(volumul masei monetare, rata
dileritelor fafi, efectuat1aun anumit
dobenzii, exigenfele impuse ln
pret (cun valutarsau curs de schimb),
jiormat din confruntareacererii cu ofefia
acordareacrediteloretc.).
. Rglaramasi monetare - modi-r de diferite monede.
. Deflatie - diminuareagenerali,
ficarea volumului masei monetarein
functriede nevoile,stareasi penpectivele relativ,durabilA si semnif;ative a
economiei cu scopul de a influenfa

E:111_

,7
()

ir-iXRItt.'\ttl PENTlttl
\.F]RIFlCARI-A
(]TJNOSTINTELOI{

. Exp,icafi cauzelecare favorizeazd

a. creste?
b. scade?
cre$tereamaseimonetare,
. Cum influente zt viteza de rotatie a
c. rdmaneneschimbati?
. Cum se asiguri resffangerea
banilor masamonetardnecesarddefirlltii
masei
monetare?
tmnzactiilor care implicA moneda?
. Comentafiafirmalia:,,Fiecarepopor
' Cand in intervalul to-tr banca
centrald$i celelaltebinci vand mai multd are monedape careo medtd,"
valuti convertibili decat cumparA,masa
bAneascd:

Froblemerezolvate
. in intervalulto-tr,volumul valoric
PY 186rniliarde^. ..
.,
al bunurilor marfare supusetranzacfiilor lvr =- - : =_ =J l m | c 'u 'm '
vo
sporestede la 120 de miliarde u.m. la
186 de miliarde u.m., iar viteza de rotafie
variafia p.ocentuald (A%Mr/Mo) =
a monedeispore$tede la 4 la 6 rotatii.
SAse detemine volumul maseimonelare : M,Mi]|10
loo
lo0=llou
in t0, respectiv tr fi varialia procentuald
\t;
lo
a acestera.
P' Y.
,"
" Y ,4

I2o mitiarde

-^ . .

Rezul6 cd masa monetaraa crescut

c\ 3,3Va.

1
I

CapitnlulT

. in decursde un an, nivelul general

al pre$rilor a crescufcu 87. (acoastaeste
in esenld rata inflatiei). Sd se
demonstrezecd valoarea (puterea de
cumpararea) unitili monetare:
a) crc$tecu... 70;
b) scadecu... 7a;
c) ramaneneschimbatA.
Rezolvare:
p^.=-L =I
= s.e26
'
te 108"6

1 = 0,074
variatiaP.b=0,926procentuald
Variatia
a P.b(47.):
= 1,.166
a"7"P^,
"" Ip

160=

= -L,166 -1ss = 7.4"7"

1.08
Respuns:b, scadec\ 7,1Ea.

PRORLENII.I
DE REZOI,VAl'

. Pe bazadatelor din problemade mai

. in intervalul t0-tr, prelurile au
sus
rezultacd in intervalulto-trvaloarea
crescutin medie cu 107d,cantitatea
farS:
bunurilormarfares-a dublat,iar viteza banilor din aceasttr
a)
cre$te
cu
...7.;
de rotatie a banilor a crescutcu 207r. Sd
b) scadecu ...7o;
se determine variatia procentuala
c) rAmdneneschimbatd.
necesarda masei monetarein inte alul
t o-t'-

Respuns:creqtecu 83,3%.

Respuns:b, scadecu 9,097r.

D. DotrAnda
Agenlii economici care iffegistreaza surplusuritemporarede
bani (de lichiditali), adica economisesc,sunt interesai sa le
. $ebii4ila
aansformeln depoziiebancarepenfu carebeneficiazide dobenzi,
irln:ri:.J :i!
pldtite de binci, numite dobenzi pasive. Cei carc inregistreazl
ddhanda
deficiletemporarede lichiditdli seinprumutd rnai alesla banci.Ei
sunt debitori (datomici)care pldtescdobanzi(penm dreptul de a
folosi lichiditati carenu le aparlin),incasatede creditori (cei car
acorddcredite), sub foma de dobenzi achve.
ln mecanismelepiefei monetarebdncile se afl6 in dubli ipostazd:pllitesc dobanzi
(pasive)pentru sumele atrase$i incaseazi dobenzi (active) de la debitori.
Dobdnda reprezintapretut creditului .i eslepririu:
a) ca madmerelativi! ca procentperceputla creditulde 100 de
unit4i monetarpe timp de un an; se numester?ta dobenzii (d');
tiol ir::i;
b) ca marime absoluti, ca sumatohld care se cuvine penftu
creditul de o anumitd mdrime, numita masa dobAnzii (D).

v2

Raiadobenzi
d
Uncostpenlru
debilor
Fig. 7.3- I ntc rFe Iatea dobah.i i

. Doblnda
simple si
d0l);inda
coDrPusi

In practica bancardse folosesc doua mecanismede

deteminarea dobanzii.Fiecarese aplici in conformitatecu
prevederile
contracrului
negocixr
Inrfepafli.
a) Dobanda simpli, careconstain aceeacd dobandaseachitA
lunar, semestrial,anual etc, ln acestcaz se aplicf, fomula:
D=S xd'xn,
in care:D = masadobanzii:

S = sumaimprumutatA(depusriin depozit):
d' = mfa dobanzii:n = timpul in ani.
De exemplu,o sumi de 3.000de lei, depusa(sauimp mutatA)cu 10% pe timp
de Saseluni, conducela o dobandi:
x Y2= r50lei.
D=3000x 10a/a
b.)Dobenda compusi bazatdpe capitalizareadobanzii.Aceastainseamndca
dobandaaferentiperioadeito tl se capitalizeaza
(se adaugi sumeiinitiale) astfel
ca aducela randu-idobendAin ilrte alul tr t, $.a.m.d.
in acestcaz:
D = S, So in carciSr- sumafinali (fructiiicatd)
So sumainiliala
=
(1
S, So + d')", in care:d' ratadobanzii
n - timpul in ani (saufractiuni de an)
in consecinld,dobandareprezintd:
D= So ( 1+d ') "-so=so t(l +d')'

1l

De exemplu:
Se acordi un credit de 5.000Iei pe doi ani, pe pdncipiDldobanziicompuse,cu
o rati a dobanziide 107..
D = 5000 (l + 0,1f - 1l = 5000 x 0,21 = 1050 lei care se plate$te(achiri)
inlegralla expifarea
rdoi ani/
contractului
in analizadobinzii, o importatti deosebitdprezintarata dobanzii.Ea estemai
iffai un pret: pretul plidt penhu a folosi 100 de unil4ti monetarepe timp de un an.

> CapitohtlT

93

iirelul ratei dobenziidcpindcde numeroase

imprejuriri: raportuldinfte cererea$i
plasamentului,
ratainflatiei$.a.
stareaconjuncturiieconomice,
aertade credit,riscnl
Relatiadintreratadobanziiti ratainflaliei inducein mod necesardistinctiadintre
hbanda nominali (d'n), cea careesteafi$atdla sediulqi pe site ul de intemetal
.jcirei banciSi dobendareali (d'r) careelimini influenfainflaliei,astfelcli intr-o
rimd aproximatie:
d'r = d'n

i',

I care:i' - rala inflatiei

De exemplu,daciipreluile crcscanualcu 67r, unei ratenominalea dobenziide
l.: ii corespunde
o mtd rcala a dobanziide 2.837..Aceastainseamndci daci se
brmeazdun depozitde 10.000lei cu o ratda dobanziide 97,, iar ratailflaliei este
;tt. dupdun an se oblineo sumede:
x d'x n) = 10.000+ (10.000:0,09x 1) = 10.900lei.
S0+(S0
Datoritdcretterij preturilor,sumanon nal6 de 10.900lei are o valoarerealAde
0.283,in sensulci echivaleaza
cu 10.283lei de la inccputulperioadei.adicdi
Valoareareala= 10.900: 1.06= 10.283lei
Nivelul ralei dobinzii influenteazicconomisirea
$i investifiile.Daci ratadobanzii
reste,sunt stimlrlateeconomisileaQiofefla de dedite; in schimb.cerereade creditese
educe,ceeace poatesi conducila o feducerein viitor a rateidobanzii.Deciziilesi
Etiunile agenliloreconomici,ca debitori $i creditori, se orienteazdin spcialin funclie
b dobanda reali, afacerilefiind cu atat mai prosperecu cat inflata estemai rcdusi.
inlr-o economie,nivelul rafei dobanziieste,de reguli, pozitiv, deoarecebanii
,rezenti(ca $i bunurileprezente)sunt mai valorosidecatbanii viilod.

\IINIGI-OSAII
. Dobanda - sumade bari plftita
de debitor creditorul i pentru
folosireacapitaluluisau.
. Rata dobenzii - sumaplitita
de debitor pcntru 100 de unitdtj
monetareluate cu imprumutpe timp
de un an.

. Dobenda pasivd - suma (sau

procentul)phtiti de bancadepunitorilo..
. Dobenda activi
suma (sau
procentul)incasati de bancade la
debitori.
. Rata reali a dobanzii - rata
noninala (afi$ata)a dobenziidjminuatd
ru rctx inflariei.

?
.)

I-lr,rl{uxiARi 1'!t\'! i{iI

ri it P j !.x{',t tiL r\
{'il}i{,;li i'INTET,oR

r Care sunt imprejurlrile care

favorizeaztraparifiadobanzii?
.: Ce semnificalie economidi are mta
dobanziiin economie?
.. In ce consti principiul dobanzii
compuse?
_ Ce raport existdintre rata reald qi
rata nominalda dobanzii?
venit qi
" Dobendaln dublaipostazS:
cost.
, Relalia dinhe cerereafi ofefia de
crediteln Romenia.
, Semnificafiacapitalizariidoberzii.
. Sumade 5.000lei depusAcu l07o
pe principiul dobenziicompusea adus

PI{{]Bl,t*{t,
Dll RFtz{)r,i'&[
o sumi finaldde 6.655lei. Rezultacd
termenulpentrucarc a fost depusda fost
de:
a) 2 anii
b) 3 ani;
c) 5 ani;
d) a, b, c false.
Rdspuns:b, 3 ani
. Pentruun credii conlractatpe fiei
luni cu ratadobanziide 16./0s a plilit o
dobend:ide 800 lei. Mirimea creditului
a fost de: a) 10.000lei; b) 15.000lei; c)
20.000lei; d) 18.000lei.
Rispuns: c, 20.000lei

TEXT TEMATIC
"Echilibrulmonetarare loc atunci cand cercreade bani egaleazAolefta de
bani. Rata dobenziiopereazdin aceea1i manied (ca orice altprcl), inlunc.tb
de cercrca 9i de oferla de bani... Echilibrulmonetararc loc atunci cend rata
dobenziieste stabiliE asffel incet cerereade bani egaleazeobrta..."
Rihad G. L;pser, K. Alec Chrystal,Economiapozitil'd

ATA
\PITALURILOR
legaturacu pialabunudlor.
fn strensa
Lcu pia{a monetara$i cu procesele
,stitionaledin economie,existl $i
:tioneazdpiala capitalurilor. Pe
6ti piata se efectueazd
tranzaciiicu
.i de valoare sau active financiare (in specialacliuni fi obligaliuni). Paflicipantii
emitenlii $i posesoriide titlud de valoarc,pe de o pafie, $i delindtorii de capital
rsc, pe de alti pa e. Primii sunt vanzdtori,iar ceilalli, agenli ai cererii. In
16ria,formarea$i dezvoltareapielei capitalurilorau rcprezentatcomponente
4iale ale procesului de a$ezarea sistemului economic pe principiile economiei
)iata.Cdutareaunor plasamentebune pentru resurselebdne$tiqi nevoiade a
!|a mobilizarearesulselorfinanciare penhu a flnanla diferite proiecte de afaceri
mpus constituirea $i funcfionareapielei capitalurilor in sistemul de piefe reale.

in vrma stutlieii acestui capitol wli

fr in ntuurd:

. sdJhcelidisnnqietute acli ni $i obligaliuni, precum qi importanla acestora;

' sd analizali rolul, mecanismelesi
modul de o funclio a ale celor dou'i
fotme ale pielei capitaLurilor(financiare):
piala primard ti piala securulard;
. sd inlelegeli rolul bursei tu valori;
' sd interprctali informatii economi.e
pentru a estima sensul de mi;care a
cursului titluilar de wloare, in funclie de
pincipalii factori care iI detetmind.

:J:,ftta capitaIuriloi

,4. Ce sunt aetiunilesi ohligatiunilei

In economiade piaF, principalelesocieti{icomerciale,
mai
ales cele de dimensiunimari, sunt organizateca societi{ pe
acliuni. Capitalul unor asemeneaftme se constituiepdn aportul
unor pe$oare fizice $i persoanejuridice (societdti,asociatii.
organizalii etc.) denumitegeneric actionari. Sub incidenta
concurenlei, a progresului tehnic $i a amplificArii rolului
cercetirii $tiinlilice sporcqtemfuimeacapitdului ninim necesar
pentru a fonda o societatecomerciali viabili. Cu greu un
poate
asemenea
capital
fi asiguratde o silguri persoandcare si fondezeo firmd
mare. in plus, probabil cd nici nu dore;te sd-$i asumesingurd riscul unei asemenea
alaceri, De aceeaaparenecesitatea,dar Si interesul atragerii mai multor investitori
la creareaintreprinderilor moderne.

. P ncipaletre
societtti
comerciale
sunt organrzate
ca societiti pe
acfirni.

. Actiunca.titkr
pafrimoni{l

Ca expresie a participdrii la capitalul social al frrmei

tol8tituite ca societatepe acliuni,frecareproprietar acliotar
pinzsk Lauunir de actiunipropo4jglll cu capitalulsubscris.

Actiunea este un titlu de valoare care atstd calitatea de proprietar a

detinitorului ei asupn unei fracliuni (pdr.ti)din capitalul social aI firmei, respectiv
din valoareafirmei.
Ca document,acfiuneaa apArutca un inscis care confineaanumitedate de
identificare:
numele firmei emitente:
data emiteriil
numdrul
de identificare aI titlului (asociatfiecdrei acfiuni);
- valoareanominald sumainscris:i pe tidu, reprezentando fractiune din capitalul
socialal fimei;
per<oanei
autorizate
din ptu1ea
firmeiemitenle:
- semnalura
- elementelede securitate,careau menircade a inpiedica falsificareadocumentului.
Unele acfiuni au insffis pe ele $i numeleposesorului.Ele se
numescacfiuni nominative. Daca acestadorestesd vandi
acfiunea, tranzacfia $i numele noului defindtor trebuie
. Actiuni
consemnateintr-un registru special al firmei. Majoritatea
nomiDative,
acfiunilor sunt,,la purtito ', adici nu au inscris pe ele numele
actiuni
posesomlui;drephrrilepe care le confed revh de{initorilor lor,
..h purfitor"
indiferent de identitateaacestora.
in prezent, majodtatea covar$itoare a actiunilor sunt
virtuale, iar evidenta $i mi$carealor ln ulma hanzactiilor se
realizeazdelectronic,prin firme, de reguld private, specializate
ln evidenlasi gestionarearegistruluiactionarilorde la
societltilepe actiuni.

i
)' -, .',it:r;,r"

t:

conferddetinitoruluidrpturi sociale!i drepturi patrimoniale,

-A.ctiunea
Drepturil socialesunt:
- dreptulde a fi infomat in legi$ra cu situatiaecononicofinanciafi a firmei;
generalda aclionarilorli la alegerea
consiliului
- dreptulde a pafticipala adunarea
c administralie;
firmei ti la contrllul gestiuniiacesteia.
- dreptulde a participala administrarea
patrimoniale
Drepturile
sunt:
dreptulde a $i insuqio partedin profitul socictdtiisub forma de dividcnd;
dreptulde a oblinc o parfc din capitalulfiImei, in cazulcandaceastaestelichidati;
pierderiloratuncicendintreprinderea
- in unelecazuri,suporti acoperirea
alizeaziio activitatenecorespunzitoare.
Exercitarea
drepturilorsocialede cAffeactionarse rcalizeazaprin paniciparcala
votului.numirul de voturi al fiecaruia
|areahotirafilor adoptateprin mecaDjsmul
ind propo4ionalcu numArulactiudlor pe carele define.Hotirarile aclionarilorse
krpli in adunarcagcncrali a aclonarilor (ordinail sauextraordinari),iar convocarca
e(e rcglementatide lege.
L , r , , -1 i i.r

itilil:i:i

Preiedinteleconsiliuluideadministralieal SC OLrcHM SA Remnicu.Vabea.cu sedirl ln

generahordinaraa actionadlorla dalade27
RannicuVabea,Str.Uzineinr. 1,convoacsadunarea
+ritie 2006,ora 11:00,la sediulsocietslii,penbutoli acdonariiinscrisiin Registrulactionsrilorla
Celsiiulzilei de 20 aprilie2006.
Ordineaalezi esteulmnioarca:
1.ADrobareasituatiilorfinanciarc?nroale
la 31.12.2005.
2. Aprobarearaportuluianual.lntocmitin confonnitalccu alt. 227,alin.4, din Legea2972004
Fnind piata de capital;
3. Apmbareadescarcariide gestiunea administratorilorpenhu activiiareadesfdturatain
xercrdul linanLiar200s.
4. Aprobareabugeluluide venituri ti cheltuieli.precum$ a pmgranului de investitii,pen[]l
mi 2006:
5. Aprobareacreiterii salariaLe
a dircctoruluigeneralal societdtii,incepandcu 01.02.2006:
6. Aprobareadatei de 17.05.2006ca datdde inregistrare.pentru identiflcareaactionarilor
$upracaroraser{sftenghottufile adunlrii generaleodina.re.
h cazulln carela datade 27.04.2006adunaEageneraldordinari ru lirdeplincitcconditiilede
indnire, sercprogr,rmeadla datade 28.0:1.2006.
ora 1l:00, in acela$loc cu aceaiiordinede zi.
AccesulactionarilorindreptAfti sd parlicipela adunareageneraldestepennisprin simpla
ficuie in cazulactionarnorpersoane
fizice, cu ac$l deidentitate,iar in
6obda identitlfii acestora,
juridice $i al actionarilorpersoanefizice rcprezentaie,cu imputernicireadau
;azul persoanelor
persoanei
generaldseva puteaface
fizicecarele rcprezinta.Reprezentarea
aclionarilorin adunarea
prin
penoane
pe
aLte
de.at
aclionarii.
cu
excepfia
adminisiraiorilof,
bazi
de plosuld speciah,
i
:onfo]man. 243,alin. 3. dh ll'sea ff.291D!X4.
Materialeleadusedezbateriiadunariigeneraleordinarca aclionarilorporfi consultatela sediul
ocietitii saupot fi descircatedepewebsite-ulsocieaii (www.oltchirn.ro- secliuneaActionariat
Aduniri generaleale acoonarilor),nrepend cu dalade 12 aprilie2006.
lnfolmalii suplimeniaresepot obtnr h sediulSC OLTCHIM SA RarnnicuValceasaula
Nmerelede telelbn0250101.200,
int. 3150,3005,0744.549.106,
lnhe orele8:00si 16:00.

98

. Dividcnd -

Piata capitaluihr
Pentru calitatea de proprietar asupra unei pirti din
capitalul sociebtii p actiuni, aclionarul obqne o parte din
profitul net al societitii pe acFuni numiti dividend. Mdrimea
dividenduluj este hottuAti de adunareageneralda acfionarilor
si depindede situalia economico-financiaria firmei $i de

sfategiaadoptatd
il ceeaceprivesteutilizareaprofitului.Mtuimeadividendelor
oblinute
de un acfionarestein funcfiede cotasade participarela capitalulsocialal fumei.
Deoareceprofiturile realizatede fimi diferAde Ia o perioada
la alta. marimeadividenduluiestesi ea variabili. Tocmai de
aceeaactiunile sunt titluri cu venit variabil, carein situalii
specialepoatefi ,sinlll.
publicdare nevoie
Existdsitua{iicando societatecomercialdsauo administralie
pentru o perioada
posjbilitllfile
sale
curente,
si
de mijloacebanesticaredepa$esc
relativ lungl urmdre$teobtinereaunei finanFri masiveln alte condifii decatcele
specificepietei monetare.In aceasti situatie,agentulsau institulia respectivdlanseaza
un imprumut pe piata capitalurilor prin emisiunea de obligatiuni.
. Actiunea- titlu
p.rt monial tu
vcnit vafiabil

. Obligatiuneatitlu de cftdit
purtritor d
dobandir(cupon)
Obligatiuneaesteun inscristip careconfine:
- numeleemitentului:
- cuponul sau rata cuponului (exprimatdca o cotA procentualAdin valoarea
nominalace urmeazAsd fie pldtitdla anumiteinlervaledelindtoruluiobligafiunii):
- scadenfa- momentul expifirii imprumutului $i al retragerii obligafiunii (data la
care ea va fi rdscumptuatdde er tent);
- valoareanominali - sumainscdsape dtlu, pe care delinatorulo acoldasub
formd de imprumut emitentului si pe care o va incasa la scadenld;
persoaneiautodzatede emitent;
- semnStura
impdmfi speciale,pentrua impiedicafalsificarea(elernente
de secudtate).
Obligaliuneapoatefi nominativd,daci esteinscris pe ea numeledefinAbruluisau,,1apurtdtor",dact nu arc inscds pe eanumeledelinitorului
. Obligatiuni
Definltorul unei obligaliuni estenumit obligatar. El are
calitateade creditor f4i de emitent si dreptul de a primi un
nominalivc,
venif numit dobandi, dar nu are drepturi qi responsabili$li
obligatiuni
privind activitateaemitentului(debilorului).
,.la purlator"
De aceea,obligatiunile sunt titluri de crcdif cu ynit cert si
de regulalix. Principaliiemitentide obligatiunisunt administralilepublicelocale
(administralia
centraldli celeJocale),iar scopulemitediestefie acoperirea
deficjtulul
pentru
comunitate.
bu8etar,fie finantarcaunor investilii importante

p ,:-;,u;rol";
a
Sintezi

ACTIUNEA
Conlinui

OBLIGATIUNEA

Titlu patrimonial

Titlu de credit

Calilatea$i rolul
Coproprietari drept de vot
detindtorului
in
in adunareagereralA
gestiunea
emitentului
titularultitlului

de definitorul
ritlului

Durata

Dividende- depind de
mirimea plofinllui firmei
qi de cola de participarea
actionarului la capitalul
social al firmei
- nu pdmestedividendein
cazul in care filma nu
realizeazaprofit
- pierded cand fiIma este
lichidati
Existd cat timp firma

Crediror.nu panicip, la gestiune

Dobenzi ferme. platite ln mod

obligatoriu de emitent sub forma

Plasamentcu dsc redussauzero:

- riscul de nera bursarenu existt in
cazul unei garantii de stat;
- in cazul lichidirii firmei, oeditorii
au pioritate in fala actionffilor.

Linitaia, panala scadenli

economico fir'anciare ale finnei $i a l

, Capital social - volumul total de

capitalde caredispuneo socielate.
Cuprinde:capitalulsubsc.isde aclio
n.ui sauasociatila inliintareasocietitii.
apo(urilc pc palcurs. titlurilc cmisc
pentru profiturile capitalizate iji
rczeffelcdctinutcdc socicfatc.
" Cupon - venit term la care are
dreptuldelinitorul unei obligaliuni
saual unui inscrisfinanciar:dobanda
fermaobinula de oblig?rtar.
' Dividend - profit (beneficiu)ret
ce revinepentruo actiuneenisarde o
societaie
anooimddc capitalui.Mari
lnea s.r diferi slrbstantialde lr o
pcrioadi la afta si este principalul
critefiu de npfecierea pcrtbrmintelor

opoduniritii investitieide capiral.

,, Active financiare - inscrisuri
emisein conditiilelegii $i care au
potentialade a aducevenit
capacitatea
pe iermen lung, Cele mai cunoscute
sunt:actiunile,obligatiunile,
titludlede
tcnIa,
. Socictateanonimi (pe acFuni) societatcal ctuei capital estedivizat in
acliuni (titlrL.ide proprietateliber
translerabile)$i in care asociatii
(actiorarii) sunt responsabilifatli de
angajamentele
societ?itiiin ljmita
aportuluilor la capital.Estc cea mai
cunoscutilbnna de societatein tfile
dczvoltatc.Ea presupuneun numar
minim de aclionadii un capirdlminim
stabilil prin lcgc sau statut.

I'iala capilal rilor

?
.J

iNlRnlr,\Rr PIN'r'Ru
VBRII.'ICARIJA
CUNOSTINTI]LOR

& il"-?lrll.,,

t-E

. Ce sunttitlu.ile de valoare?
. Suntefiposesorulunor economiipc
. AsemanfuiSi deosebiriintre acJiuni caredorit sa le plasatiin tiduri pe temen
lung. Preieratiplasamentulin acliuni sau
$i obligaliuni.
. Care sunt factorii de care depinde in obligaliuni?De ce!
mdrimeadividendului?

B. Formelepieteicapitalurilor
Piata capitalurilor estespaliul economictn careseintahesc
se
$i confrunti cererea;i oferta de active financiarc ai caror
purtitod sunt:
emitentii $i posesoriide titluri in calitate de vlnz?itori;
- delindtorii de economii in calitate de cumpdrdtod.
Pinta capitalurilorse constituiedeci din ansamblul
opralrror
active rmancnre
financiare pe rcrmen
termen m
mediu qi lung.
tiilor c[ acuve
prcvine
a
de
la
citeva
mari
categorii
de
agenfi
economici:
Ofe
- statul $i colectivititil locale - care au nevoie de finantiri pe termenmediu si
lung pentrususfinerea
cheltuielilorlor $i acoperireadeficituluibugetar;
- societeulecomercialeprivate;
- firmele de stat - care au ncvoie de finanlarea investifiilor in diferite sectoare
(energie,transpotui, servicii comunale,industie aerospafiabs.a.);
economice
- bincile {i societif financiare.
Cerereaprovinede la cei careeconomisesc:
agentiieconomicicaredispunde
juridice
persoane
economii
fizice sau
- $i dorescsd le fuuctificesub formi de
plasament(investitii)financiare,pdn achizitionarea
de titluri.
Pe piata capitalurilor,indlnirea definitorilor de titlud cu
delinitorii de capital binesc (economii)nu se realizeazdin
. Internlediarii
mod direct,ci prin intemediulbancilor,al agentilorde schimb
$i al nltor institutiilinanciare.
Deqi,la fel ca in cazul oridrci alte piele,pelurile sunt $i aici
. Formelepietei determhate,in uhimi instan6 de raportuldinlrc cereresi ofellaformarealor estesensibildiferitain cazultidurilor nou-emise.
capitrlurilor
respectival celor caie nu se mai afla la primul act de vanzare
cumpirare.
. Piata
capitalurilor
. Agentii
economici
purtitori ai
cererii si ofcrtci

Piata capitalurilor are doui forme:

- piala primard;
- piafa secundari.
Piala primari a capitaludlor este cea pe carc se vand !i
nou-emlse.

cumpirtrtitluri

pial,, purtdtorii ofertei sunt emitenfi dc tiduri - in

Pc aceasta
Elitate de vanzitori , iar purtAtorii cererii sunt possorii de
Nonomii - in calitatede cump:irafori-, care devin practic
investitori.Iltahirea lor $i derulareaoperalunilorspecificese
ralizedzdprin intermediulbrlncikr si a SVM (Societatede Valori

.l':irticipandi
. Cursul
(;llurilor (pre1ul.i

Mobilia.e).

Specificacesteipieteestefaptul cA pretul titlurilor - numit curs - esteegalcu

raloarealor nominaltr(sumainscdsApe dtlu) $i esteDn prel felm. Cu alte cuvinte,
el nu se negociazifi nu se modifici pe durataemisiunii.Schernatic.mecanismul
preteipfim.rrese prezinta
in frguLr8.1.
fransfenr dc rc$rsc btnclri t.

i;;l;;ii&iid;;

lDn sfe d d e iirl u

ci te

'--r,;+;ina.-";;n;ii---- Fi5.8.1. Piala pritndfi a rapitalurilor

Piala secundari a capitalurilor estecea pe care se vand $i se cumpAri dtluri

erue anterior.
purtitorii ofertei sunt detinitorii detiduri
Pepialasecundard.
(actiuni,
nobjliare
obligatiunii.a.).in ciilitatede vanzdtori,iar
. P:rrlicfuntii
bdnitorii de economii,cumpdritori. Operatiunilede vanzalc
umpArarcse efcctueaziprin agentii de schimb (numili si agcn.ti
le bursd).Acestiasuntprclesionisticareactionenzri
ca rcprezentanti
ai unorsocietali
inarciare(SVM) sauca independcnli$i executi ordineleclienilor br. respectand
reguli
i uzanteclare,f-efme.binecunoscute,
translerderesurse
bnnestr

f
lf

cq \l'"

Vr
i Ban,lpoie.oj,,
Emiienli !<Brni r viiii4ln
..i^-,,
I frimrrrL Transler econom'
Otbrta de
dc Lilluri ggL]
Of iii
.cilrtl
,r^,iJ.r,'idi
dclin tiiluri spre
--*",
.
dc rtluri
Lck e dr pos(sorI
TmDzaclii
<rilturi detirlui

I o.
pi.,t.

_.*:

\",;,.'o

.,r.
':xx|J
".-:h
ri;

It
I

l
Transterde resursebdne

Transtcrdc titlui
Flg. 8.2, Mecanitmul pietei cdpitaluribr

t0)

Piata capitalurilor

Principalainstihriiedin cadrulacesteipiele estebuasade valori. DatorilSimpofiantei

economiei,activitateaburseiestecontrolati
deosebitepe careo are pentrufuncfiona.rea
public si reglementatistdct prin prevederilegale,diferite insA de Ia tarAIa lari.
In general, acestereglementdrise ref-eri la:
- condifiile ce trebuie indeplinite pentru ca titludle unui emitent sd aibd accesla
bursa:
- regulile la care se $upunoperatorii;
- genudlede operafiuni$i mecanismulregularizariiacestora;
- organismelede conducerefi atributiilefiecdruja.
Problemafundamentalda tranzactiilorla bursaestefbrmarea
ti :en\ibrl
' c"'\"1 hnrsicrI pretului.curiului.aucotatieilillurilor.Ace\tapodre
- prellll llllurrlorl diferirde \aloarealof nominal.i.
fiind inlluenlalde numero.r
dc rallr'irc
I lactoricconomici)i eilraeconomici,
Dintre acestia.un rol semnificativ il au
a firmei emitente(relafiepozitivi);
- situatiaeconomico-financiarr
pozitiva);
de viitor (1la.tie
aduse
detidu $i perspectivele
venituriloranterioare
- mrtuirnea
- rata dobinzii pe piala monetarl(relafienegativi);
- rata inflaliei (relaliepozitivd);
(relaliepozitivd);
- conjuncturaintemi si internationald
(relatiepozitjva);
privind
emitente
previziunile
evolu{ia
firmei
aqteptfuile
in ceeace prive$teevolutiade ansamblua economiei.
Toli acestifactori determindstabilireain fiecaremomenta unui anumit Bport intre
cerragi oferta pentru un anumit titlu care,h randullui, ducela fonnareaunui anumit
curs (pret).
La bursi, tranzacliile se pot realiza prin doue genuri de opemtiuni:
- operatiuni la vedere;
operatiuni la termen.
Opratiunile la vedere sunt cele in care cedareatitludlor
. Operatiuni
de cltre venzitor $i plata sumei de c5ffe cumpdrdtor se
la ledcrc
rcal:zeaziin momentulincheieriitrarzacfiei(sauin cel mult
douazile lucrdtoare)$i la cursulexistent(afi$at).
. OperatiuDi
Opemtiunile In termensuntcelein care,la momentulincheierii
la tcrmen
ei nurlir de tiduri.
tranzactiei,se convinea,.jupracomponentelor
curs , dar executrea propriu-zisaa contracnrluiumeaza sa aibd
speculativ)
loc ultedor,la o datdconvenitride pdr.ti,numili zi de lichidaresau
scadenfd;de regula,temenul estede o lund (niciodau mai mare
de hi l ni).
Specific operaliunilor la temen estecaracterul lor speculativl
- vanzitorul (care de rcguli nu deline titlurile in momentulincheierii tranzacliei)
mrzeazdpe faptul cA pani la scadenla,cursul tiflurilor va scadea,urmandsd le
achizitionezede pe piatdla cursul existentsi sd le cedezecumpdritoruluila cel convenit
(maimare)iel esieun speculator,,iL
la BuNadin New YorD:
la baisse'(sau,,bear",
(care
in momentul incheierii
nu
dispune
de
lichidititi
de
reguld
- cumpirdtorul
cursultitlurilor va cre$te,dar tranzacfiei)mizeazdpe faptul cd, pani la scadenld,
intrucat le va pIimi de h vanzltor la cursul convenilin momentulincheierii tranzacfiei

Cnpitut"lt

ird mic) - urmeazasi rcalizezeuDc&tig din aceastadifercnta:el estespeculator,i la

rausse"(sau,,bu11",
la Bursadin New York).
Cel carc intuie*e evolutiareali a cursuluiva casdga,celilalt vn pierde.De aceea,se
loale afirma cd obiectul tranzactiilorin cazul ope.atiunilor la termenil constiluie nu
jllurilc propriu-,,r.e.
ci anticiparilepdvinde\oluriacursurilor.ln pr.cdc,.operariunrle
lpeculativeimbrac:i o mare varietatede fome si mecanismeconcrete,revenindu-leo
troDdereimDo(anti din totalul tranzacliilor bursicre.
in RomAriafunctioneazir5i sisbmi de tranzactionareRASDAQ, ca formd a pielei
recundare,exffabu!'sieae.
Este un sistemelecfonic de ffanzactionarea actiunilor. deat
:n 1996.emisede societitipe aclinicarenu suntadmisela Bu$a de ValoriBucurestiDocuinenf
nr - Icriuri la.irftrtivit
L\in&bund, tuWebsalattualat tenncndui,
esteco,i.s
krutdceawin$1tdhAnverc,
in 1531.
Rurcase
inpunecaoi ttituleconercisbqi
fnanciafi fi!fitunentald otiatdcu crearca
burcelo ebL dra(Roj\:ttExchanse\rn1551,
tid2l!1Ansk an,i 1608.
Pe kt 1860, ba che i ;i negustorii din
Bucwesnv lntbAau la Haaulcu Teipentuta
Ja.etunu.tii pe lalu uur inJomati venitzde
h Conttanti.topolti din narile pitale
itr vcolul XVI, propietani depibndntcare
obl tau renti i.norc. difl Japmia obivuittu

depo.iteze
nnfa tn nalik cenheconerciab ti
si o'randiipe bau wnt .loctMent.tde deryjt
nunite ,,fichete(te oftZ". Cei erc cunAdruu

a.este titl ri oblircalt dreptulsd priheasca o

a u ritd.cantikttedeorez,deo.nurnitd calitate,
la o .latdprcckafi tn contrcd. Crat deMtoni
c!.estorndwi le puteauutili.a periodXWnnu
oblircrcade nntd, tichztebd. orezau .lewnit
hAni.id2,alo@e,,acopee" in orex;elepaeau
nizpte in calitate de b.1nidz hAftie.

Ticheteleasigwauproptietailor .]epdnA$
nl wnit si?ur ei oblineaunchete-bmi-, iar
convrcianfilo. o ofeftdsieufide otez"pe lAngd
de a obtne prolt pk vanzarca)
tictutelor die te4i lt un pr4 hai i!.litat (dacd
nloarea oreoiui cresteapAnd k sL'alen d).
(Sufsa: Ioan Popa, ,,Bu."rd ", mleclia BuNa,

L____

Bucure$ti 1993)

NIINI(}I,O91.R
. Broker - agentde borsi care
lucleaza ca angajat al unei firme de
brokerajsauca irdependentti executi
ordinelein bursain contul clien(ilor
(denumireaenglezeasci,pandh 1989,
jobber).Pentrusetviciileefecnra@
prime$le

posesorla altul, dintr-un loc in altul, cu

mare rapiditatc, in cdufareaLulorplasamcniecet mai avantajoaie$i a minimizdrii
riscurilor,ilt specialin conditii de crizi.
. IndiceleDor Jones- indiceleBusei
din New York, calculatca mediea valodi
aciiunilor emisede 30 cele mai mari
. Cotare - admiterca,inscriercaunui
companii americaneffanzaclionatela
titlu la cotaburseipesupuneindeplinirea Bu$a de Valori din New Yo* si publicat
deciitrc firma emitenli a anumitorcondilii
delmna Dow Jones& Co.A fostconstitrit
de performanli economico-financiard. in anDl1884.
o Indicele Nikkei - indiceleBursei
Filarea cursurilorin cadrulunei sedhrea
buser.
din Tokio.
. ,,Hot money" - ,.capit uri fierbinti".
bnrscaSi
" Crah buNier ' pr.tbuSirea
cumulativi
a
titlurilor
cotate
Ia brmi.
j'pgr*i:3::t"r'I"

:1':_T.* I_Tl

I'iatu copitahr;fu1

i\TRBts,\Rrl,tt\'r'RU
)

VERIIIICAI{U-i\
CUNOSTINTALOR

. Prin ce se deosebesc
. Cum evolueazi cursul pe piata
cele douA
secundaradaci rata dobanziiscade?
lbnne ale pietei capitalurilor?
. Cum influenteazdconjunstura
. Comparafi piafa secundar:ia
si cl imatul social-politic
economici
capitalurilor cu cea monetari din
cursulri
evolufia
de pe piata secundara?
ulm:itoarcleperspective:
. Cand ca$tigi cumpirAtorul intr o
- obiectultranzacliilor;
tranzacliebursier:i,,latermen"?Dar
- agelllll;
vanzitorul?de unde provile ca$dgu1
- prclul.
cumpiritorului?

Probleme rezolvate
. DacArata dobanziicreqte,in mod dobanzii va genera cresterca
ofertei de
normal. cursul titlurilor de pe piata titluri sciderea
cererii de titluri, ceea
Si
financiari secundara:
ce se va rellectain sciderea cursurilor
a) cre$te;
(pretudlor)acestom.
b) scade;
c) nu este intluenlat de evolulia ratei
Rdspuns:b.
dobanzii.
. O obligatiuneaduceun venit anual
fix (V) de l,+0u.n1.
Argumentar:
Cirreestein mod nomal cursul ei (C)
Dacii celelalte colrditii riman
pe piala secundard,
in conditiilein care
neschimbate,
creqterea
ratei dobinzii va
(d')
esrede 10%?
genera reducereacererii de titluri, rata dobanzii
deoarecedepozitelebancaredevin rnai
Rezohare:
profitabileprin dobanzilepe care Ie
Teoretic,cursulunui titlu (C) estedat
aduc. Ca urmare,unii delinatori de de venitul pe care il aducesub formi de
economii vor prefqa sd le ftuctifice prin dividendsau cupon(V) capitalizatla
depozitebancarein locul plasamentului dobandazilei (d'):
in active financiare.Deci, potenfial,
cerereade titlu de valoareva scidea.
cursur
1c)= I!!1!$49149!i!11!,,1e6
procentul
dobanzii(d)
in acelasitimp, esfeposibil ca o parte
dintre definAtorii de titluri si preiere
Deci
transformarea
1orin lichiditali, pentrua
C = 140/ 0,10sau140x 100/ l0 =
le fructifica sub formi de depozite
L400 u.m.
bancare,Deci ofefia de titluri va creste.
Rd s p u n s : C= 1 . 4 0 0 u . m.
in concluzie, cresterea tatei

CapitolnlS

IU 5

PR0BLE}II
D[ RIZOLViTI

. O institufie bancarl de(ine400 de

obligaliunipublice,careaductrimestrialun
.upon de l0 Iei fiecare.Rata dobanzii
practicatape piatAestede 207.. Aceas6
bancAintenlioneazd
si negocieze
$i sd
randi obligatiunilepenffuci are nevoie
de lichidita!.
Careesteprelul minim unitar dc ofefid
la care bancalanseazi acestetitluri pe
piala secrndarzl?
. Cuponulunei obligatiuni(V) este
egalcu 50 lei, iar rataanualda dobanzii
id') estede l0'/,.
Determinati prclul (cursul) obliga'
iiunii (C).
Ce prel va aveaobligafiuneadacdrata
dobinzii cre$tela 207.?

. Detine[ suma de 10.000 lei

disponibila dmp de un an. Aveli
posibilitdlide plasament:
urmAtoarele
a) depozitbancar,d' = l07o;
b) achiziliaa zeceobligafiunide stat,
curs= 1.000lei; cuponsemestial45 leit
esteposibila creqtereacursului cu 67a
pesieun an;
c) achizilia a 100 de actiuni emisede
firma X; dividendprobabil(pe baza
anticipdrilorconsiliuluide administrafie
$i ale analigtilorfinanciari) 12 lei,/ac!iu]Ie.
Care este, dupd criteriile dumneavoasfidde valoare,solutia(soluiile) cea
mai bunSde plasament?Argumentafi.

C. Rolul burseide valori

Bursaesteo institufiespccificaeconomieide piati. S-a apreciatci bursaar fi
..sancturrul"capitalismului.
cu activefinanciarc
Ceeace ii estespecificestein primulrind iaptulcd franzactiile
se desfAsoara
iD mod organizat,in conditii de libera concurenld$i transparenF,
fiind supravegheate
de autoridtile publice. Toate pietelesunt supravegheate
de
autoritilipublicesubaspectulrespectarii
reglemcntdrilor
legale,dar burseii seacordd
o atenliespecialidatoritl fluiditifii operaiunilor$i a impactuluieconomico-social
pe carele arc.
Functionareabursir
inainte de sedinta bursierd
Se foflneaza ofefts
din ordinele date de
vinzitori de active financiare
adnise care au nevoie de
lichiditdti

Sefomeazi cererea
din odinele dntede
cunparatoride titluri
nobiliare detindtori
de iiciriditili

in timpul$edintti

Dupdrdi4n
. Publicareacursurilor
zilei
. Operarein registrul

cotarea titlurilof

. Achitareasumelorai
tansferultitlurilor

t06

tsiatacapitularilor

Bursa de valori joaci un rol importantdeoarececonstituieunul dinlre cir itele de

finantarea activitat or economice.ahturi de bancilecomercialesi de bugetulpublic. in
uldmi instanti, bursa esto modalitate de a atrage economiile, surplusulde
disponibilitdtibanesti si de a le orienta cdtre solicitantii de capitaluri pentm invsstitii.

. Rur:sacsae
piata rcali (nre
se ap*rpie de
mode!ulpictri
pcrl?rcte
. Trrnsforfiare|
rapidaa
clrpilrldu;
dintr-o formi
iir alta
. Trarrsfcrareir
crpitxlului

Priu modul de formarca cursuluisi de informarea celor

careeconomisesc
$i detin titlud, prin mecanismulincheierii
tranzacliilor,bursaestefoma de pialArcala care se apropie
cel mai mul1de modelulpietei cu concurenliperfectA.
Bursa de valori asigurd transformara operativA.
intr-un termen scurl, a capitalului binesc in capitalul ral (si
inve$), mobilizarea mpida a unor importante resursepentru
activitateade investitii.Din contri, operatiunjlespeculative
submineirzi investiliile reale; ele sustrageconomieireale
impoflantecapitaluribaneiti, care se constituiein .,banifierbintisau ,,capitalurispeculative".Prin impactul psihologicpe care il
creeazdasupraoperatiunilorla vedere,operaliunilespeculalive
pot influentaevolufiacursudlorsi alte efectenegativeasupmvietii

Bursa esteo piate indispensabili pentru transfrarea unor capitrluri individuale

de la o socitatepe actiuni la alta sau dintr-o tard in alta,
De pildd, dacd crgentalercnomicX detinesub.fomii de scliuni u capitat d.
100.000u.m. la rtma A si dore;te sii $i plase.e capitalul la lirma B, podte rcali.a
acestlucru prin intemediul bursei: ri de adiunile pe care le detine,iar cu c&pitdl l
bdnescobtinut cumpdrdactiuni ld frrma B, carc prcaintdpentru el interes spont.
Bursa favorizeazi procesul de concentrare a puterii
.l|arorizeirzi
economice,controlul asupra unor societiti pe actiuni
col-tt'{rlrxt{-r
asigurdndu-se
prin detinercapacheluluiacliunilorde conI
..
rxpro:l:l ptrrr"r
trot.
pacherul
Prin
de conrrolcsle desemnat
num,lrult\irL
I
ec''nomice
p.o".ntol)
minim de acliuni care ii asigurddetinatorului
J
posibilitatea
de a dispunede majoritatea
voturilorin adunarea
. Rarolnetau
genenli r acfionarilor,deci posibilitateapracticdde a desenma
'1''

con.rliLrl
de admini\n re. Acea\(ace reati/eal;iie prin achi,/iril

:'"""'l
i
dc
rlolutia.
I treptate,de catreun agenteconomic,aletitlurilor uneianumite
iioniuncturii
sunf ofe te sprevanzarede diferiti detindtori.fie
I fi.-",
"u..,,ofertdpublicdde cumpdrare',.
rapid, prin operatiunea
numita
Bursa este totodati un barometru xtrem de snsibil al stirii economiei.
volumul ffanzactiilorsi evolutiacursurilorreactionAnd
blusc.uneoricu anticioatie.
la modificarea
conjuncrurii
ecr,nomice.i
a alroftenomene
socirl-politice.
AJe;eori.
scaderea
brusci a cursurilorestesemnalulunei crize. dupi cum cresterealor este
anticipareaunui reviriment.

capitolul 8
N'ITNTGLOSAR
. Ofe i pubtca de cumpirare procedLrdprin careo societatepropune
in mod public aclioDarjloraftei societali
- pe careea doreqtesAo contrcleze
sa cumpereacliuni la un prc! slrperior
cusului la vedere,astfelincet sadevind
actionar majodtar.
. Randamentul unui titlu - crileriu
de aprecierea eficienteiunui plasamentin titlud.
. Randamentul unei actiuni se
calculeazadupl relafia:
Dividend x 100
'-

Cursul actiunii

. Titluri de stal - instrumentede

datorieemise$i garantatede stat.Pot fl:
- petermenscurf,subun an,numlte
bonud de tezaur;

$;
i/
o

- pe temen mediu,intle unu $i zece

ani;
- pe ternen lung, peste zece ani,
Randamentulunei obligafiuni (R)
R = !l!91x loo
Curs
.,,Joia neagral' - ziua de 24 octombrie 1929,cand cursllrile s-au pfibutit la Bursadin New York $i 13 milipe piafioanede [duri au fost ,,aruncate"
fost
marii
crize
Acestaa
,,semnalul"
din 19291933.
. ,,Lunea neagrit' - ziua de 19 octombde 1987,cendBursadin New
York a suferito pribusire asernintrtoare
celei din 1929(careinsa nu a mai fbst
urmatd de o crizA Ia fel de amplA),
antrenandsi celelaltebursedin lume,
cu excepliacelordin ExtremulOrient.
. NYSE - abrevierepentru New
York Stock Exchange,principala
bulsa din New York.

itrnnolnt elurnu
vERu'rcAREA
cUNO$TTNTELOR

. Explicati rolul burseiin concentarea

. in ce constdrolul bursei de valori? atributelordecizionaledin cadrul unei
. De ce capitaludlespeculative
submi- socieldfipe actiuni.
. Piala financiad, in specialbursa,
neazaprocesulinvestilional?
. Ce imprejurdripol generaun crah poateinfluenfa gradul de ocuparea fo4ei
de muncd?Argumentafi-vi:rdspunsul.
bursier?

Piofucapitalutilor

PIATA MUNCII
gcnerala
a
l\ funca esreo conJitie
lYlodciirei Jt:ti\imti. In economie.
pentrucea mat mare parte a acesror
activitiiti,facforulmunci se asiguri pnn
intemediLrlpietei. Munca forme^zi obiectul
cererii si ofertei numai atunci candestesalariati. Piala muncii relevd rehFile dintre
purtitorii cererii Fi olertei de munci realizate potrivit reglementdrilor existente'
prin care se stabilesc(negociazd)condiliile d angajare Si merimea sala ilor
care se cotsemnazAintl-un act olicial denumit generic contract de munci'
unui contracldc munc:iatestd.cel pulin la momentulrespcctiv,o aDumiti
incheierea
concordaltAde intcreseintre pu(Atodi cererii9i ai ofeftei de munci, exprimatein
mod liber de ei qj in iome specifice.
aspecte'de la
Pcntrupiatamuncii, modul de a funcfionadiferi. sub numeroase
lar6 la 1ar:i,in functie de reglcmentdrilenalionale sau zonalecare trebuie respectate,
de tradilii, de specificulactivilitlor realizatecu munca salariatdetc De aceea'
piata muncii nu trebuie considerati nici lnici si nici unitard' ci trebuieanalizatd
.r inrerprerara
in funrlrede loc.limp.acli\italeelc.
\i lrnlli'/rm:
pieleimunciipfe-uprrne
si funcli,'nani
earacteritticilor
lnleiegerer

A. CERERNA$I OFERTA
DE MUNCA
B. FENOMENENOI
PE PIATA MUNCII
C. SALARIUL
D, CONTRACTULDE MUNCA

Studiind aceLstd temd, veli a|'ea

posihilitatea sd:
. intelegeti modul in care eristd li
funttio eazaipidla muncii, pentru .l
putea dcliona in mocl co cret;
. ctuloasteti tendinlele sLhi bdrilor pe
piata mmcii de cere trebuie sd tineli sedml,
ce este salariul ti care este evolulia sa;
. canoatteli semfiificalia contrac'
tului de muncd $i a relaliiLor pe care
acesta le implicd pentru purfitorii
cercrii $i ai ofertei de nuncdin Romdnia.

A. Cerereasi oferta de rnunci

. Sc linde si se
cunpiri munca,
nu omul

Ceeace se cereqi se oferi pe piafamuncii sau,altfel spus.

obiectlrl acesteipieie il formeazamunca, fapt care implici in
mod direct omul. Desigur,omul estemai mult decato marfi.
Pe piaf6 nu omul este acelacare se cumpardgi se vinde, ci
. Ccrereaqi
muncaetectiva,
oferta de munci
PrecizhmcA cerereade munci estediferitd de nevoiade
dile.i de necemunci existenldin economiaunei (iri sau intr-o activitate
sarrrl de munci
anume,agacum ofefla de munci difer:i de muncape carc o
in societatsi de
poateprestapopulatiaunei lAri sauanumitesegmenieale sale.
munca pe ca|e
Muncile din activitAtilecasnice,celerealizatede studenli,militari
populatia unei
in termetrsi alti nesalariatilru fac obiectul cercrii qi ofel1ei.
poat
tiri o
oopuneca
De aici rezulti c:i ceeace se cere si se oferd pe aceasta
mlrime si
piali nu estemuncdin general,ci, de fiecaredatd,o munci
structura
anume(croitor,electrician,electronist,
chimistetc.).Si pentru
cd muncanu estetoatade acela$ifel, nu esteomogen6,vor
exista atateapieF cate felud de munci se realizeazi sub formA
. (lererea si
salariald.Evident,acestepiele pot evoluaintr o perioadddate
olrta de munrir
lbarte difedt una de alfa.
zeazi prin
Cererea qi oferta de muncd nu sunt determinate direct
diversifafc
de piata muncii. Cerereaderivadin nevoiade bunuricarese
pot obtinerecurgendla mullcAsalariati.Ofertade muncliare
. Cerereadc
la bazl procesedemografice.care condilioneazddinamica
munci are
populatiei;generatiilede tined nu se nascpentruci pirintii
caracter derivaf
lor ar aveain vederefaptul ci. pesteun numdr destL de mare
din ftrerea pentru de ani dupi na$tere,ei ar puteadevenisalariati.
alte bunuri, iar
Conditia esentialtrpentru funclionareanormald a pielei
olerta de nruncl
muncl
estetransparenla.
Desigur,in tam noastri s-aufacut
dcriri in rclc din
progrese
mari pentru a face cunoscutdnevoia (cererea)de
urmi dirr pr'ocese
(locurile de muncAdisponibile, modul de
munca
salariati
de natura
ocupare
a
acestora,
firmelela careacestea
existd,conditiilede
demograficd
muncdsi de salarizareetc,),precumSi oferta de munca
(identificarea celor in cdutareaunui loc de munci, aptitudinile, pregdtireasi
exigentelelor etc.). in acestsens,existi Agentia Nationaldpentru O;parea si
FormareaFortpi de Muncd ale c:irei filiale au inpAnzit tara, iar publicitateacle toate
felurile are un rol deosebitde important. Transparentaca preocuparer:imenefusd.
inhucAt se acorddlocuri de muncApe criterii carenu lin de piata muncii, sunt fucate
concursuripenEuocupareadiferitelof locud de munci. dilerite clauzeale contractului
de muncasunt confidenliale.
Multimeareglementdrilor
. Caraclcrul
legaleexistentepe piata muncii.
mai mult saumai pulin contradictorii,multimea condi{ionarilor
concurcntial i
pietei muncii arc
adoptateln diferite activitlli sau de fitme privind incadrarea
teBdinfasi se
in munce,scarade salarizare,desfacereaconfiacte]orde munci
etc- limiteazdsi altereazdconcurentadintre purtabdi cererii

Capitolal 9

funcfiondriiliberc
$i diminueazdspontmeitatca
si ai olerteide muncl1indepdfieaza
de obiinuinteleconcurenteipe alte piele.Impotriva
a pieteimuncii,o indeparleazd
acesteicaractedsticicare afecteaz:icerereasi oferta de munca s-a dezvoltat o amph
pentru a reveni 1a valenlele
mj$carede dereglementare,
pielei
muncii.
benefice
ale
concurenliale
pietei murcii dc
Piata muncii poate funcfiona normal daci urmitoarele
no.malitate
conditii, larg recunoscutcca viabile sunt rcspectatein lnod
implicA n
adecvat:
minimumde
- asigurarcanefugrdditaa dreptuluila munca;
muncii
fo4ate;
conditii
interzicerea
asigurareadisciplineiin nuncS;
proteclieiin munc6;
asigurarea
respectarea
dreptuluila odihnesi refacereacapacitdliide muncd;
perfeclionarea
pregiti i $i reconversiaprot-esionald:
libertdtiide asocierein sindicate,potrivit legii;
respectarea
respectarea
dreptuluila grevd.

O particularilateestesi faptul ci atal cererea, cet Si oferta

de munci nu au mobilitate pcrfecti. Se apreciazi ci
. Nlodul dr
mobilitateaoferteiesteevidentmai redusapenru cd oamenil
exprimarc si
nu-sischimbi cu usurinti munca,firma si localitateain care
mobililatcl!
chiar daci
lucreazS,se ataseazide mediul economico-social,
cererii si ofertei
uneorinu beneficiazide avantajeeconomice,nu dispunde o
blrnainformarcasupralocurilorde muncadisponibile,au lanse
minime de ocuparea postudtordisponibileetc. In general,persoa[elein vars6;i
femeile au o mobilitatemai redusdfald de ceilalfi purtitori ai ofertei de muncd.
Exista insa $i factori care diminueaz:lmobilitateacererii de muncd,penfu cd aceasta
presupune
delocalizarea
unitdliloreconomicesau a aclivitdlilorexistentesau
amplasarea
celor noi, ceeace inseamndinvestifii apreciabilecare trebuiecorelate
cu volumul pielei, apropjereade factorii de producfie,de piafa de desfacere,costurile
de transportetc,
Cerereasi oferla de munca mai au si alte caracferistici:
a) se formeazi in timp indelungat. Oferta de muncdpresupunetimp pentru
cre$tereasi pregatireanoilor generatiide oameni.Potrivit dreptului muncii din
Romania,argajareain munci estepermisi numaicelor in varsidde peste15 ani.
Cat pdve$tecerereade muncA,pentm ca estederivati din cerereade alte bunud,
implica extindereaunitifilor ecollo]niceexistente$i apari(iaaltora noi, ceeace
sercalizeaza
noi locuride muncd,iar acestea
genereazlinvestitiiprin caresecreeazd
presupun
timp;
capitalud
cu importante
Si

II:

b) au czrobiect munca, c s-a dovedit a fi singurul factor aleproductie variabil

pe termenscurt. Modali6tileprin care,la nivelulfimei, cerereati ofertade munca
se adapfeazipe termenscurt,in sensulcrc$teriisausciderii,sunt:orelesuDlimentare.
diminuareaprogramuluide muncd,muncatemponri, muncac[ orir redussi atiDic.
\ u mdju l eh n ic.dccrrcefeicontrxcrului
dc mu n c ae lc :
c) satisfacerealor este,in genral!o problema de urgentA.pentrua_sionora
obligatiilecontractate,
o firmi trebuiesd-siasigLrre
forla de munci necesaricat mai
repede.O pe.soan:lin situaliade salariattrebuie,h rendulsiu. sd se aneaiezecit
mai repedcpenrruc; nu aredin Le iri;
d) sunt prisabile,Muncaexisti numaiin mdsuruin careomul realizeazd
efectiv
o actrvrtateeconomici.DacAnu esteangajatsau este,dar in timpul programului
angajatul,din diferite motive,nu lucreazd.tnuncape carear fi put[t s o realizezc
esteo pierdere:atet cererea,cat ii ofertacorespunzdtoarc
muncii carenu au fost
depuse(realizate)r:imannesatisf;cutc.
Piala muncii, ca expresiea raporlurilordintre cerere$i ofet1A.se desfdsoarA
in
doui trpte sau faze. Prima se manifesti pe ansamblulunei economii sau pe
segmentemnri de cercre fj ofefii determinatede particularitilile tehnico economice
ale activili(ilor. In cadrul acesteilaze se fonneazarconditiile generalede angajarea
saiadatilor,
secontureazd
pdncipiilecareacioneazalastabilireasalariilorsi o anumiti
tendinfi de stabilirea salariilorla nivel inalt sau scAzutA doua faze reprezintio
conhnuarea celeidindi $i constdin intalnireacereriicu ofeflnde muncAin tenneni
reali, in funcriede conditiile concreteale finnei si ale salariatilorsdi. Ccrerease
dimensioneazi
precisca volum si struc$rape bazaconfactelor$i a altorangajamente
asumatede firmc, iar ofertase delimitcaz:i$i ea pomindde la programulde munci.
num:irulde ore suplimentarepe care acceptasa le realizezesau nu salariatiiin
func1iede nevoileqi aspiratiilelor, de situatiasocial:iti econonicdetc. la momentul
respectiv,Din confruntarea
cereriicu ofertade muncd.la acestnivel. se determini
ci Jinami..,re:rlealc .rlariuluihecuuia.
Inafimea
Caracteristicile
cererii $i ofertei de munceacloneazi concomitentin totalitatea
lor si au ca rezultato dinamicAspecifici pie{eimuncii,care se resimtein intreasa
dcz\ollare
c.onumico\oclrl; a unetttri atdtpe tennenscufl.catrt pe lermenIu;.

'{7

NIINICLOSAR

. Piata unici a muncii - piati a

muncii la nivel national si intemational,
considera6in totaljtatcla fel (omogeni)
in conlinDt ti funcdonanddupi aceleasi
regr i. in acela$ifel.
. Piati unitard a muncii - piali a
muncii nalionald si/sau intemationald
care are aceeasl structur:i si accleasi

c11onare,adoptate
mod deosebit de tdri, zone sau
segmcntec4re se difircntiaza intle e]el
nu prin reguli, ci prin limitcle admisive
si pelmisive ale acestom.
Pietelc cele mai unitarc sunt celc pe
mesenr, pe structuri ocupationale.

..r
> {.'ap/rllrr'
i
/
J

I i t.t.til- F,N r| 6.F! t i,:,.

1s'p 1 e ' 1',1
(''l \il:rrr I .rll'i'li-{!it

u Cum mofivatimobililateacererii$i
in ce senstrebuie interpretati
"
ofertei de munca?
fomarea cereii $i ofertej de muncd?
I Identificafi$i analizaticaracteis_
n Evaluati argumentattransparenla
pielei muncii.
de
ticile
si adaptabilitateacerelii $i ofertei
.
In ce consti calaclerulpedsabil21
munci lntr-un caz pe careil cunoa$teli
ofertei de munci?
sau de care ati auzit.
. De ce se impuneo reglementare
a
u Explicali cum funclioneMapiafa
funclionariipielei muncii?
piata muncii are
" Ce inseamndcd
caractereterogenl
'feyl:r: L:strr!1 11i13g9';q
. Cerereati ofefia de munciila momentulzilei
Se vb folosi un ziar de publicitate
. Se realizeazitemacu clevii claseircspective.
saumai mLrlte,se va calculanumdrulde cereri$i ofertepe domeniiti activititi, se
vor comenta(interpreta)semnificafiileacestoraqi se vor formula concluzii.
Modalitateade rcalizareconcrcti se stabile$lede profesor'

JB.,i t:nloaslernelxoi iiir fJl*-ta {lxLlllrilltt

Piaia muncii, pdn natura sa,reflecta schimbtuiledin mediul
eri -n{i:i".i'-:i 1,i
econonic si induce,1^ rendul siu, anumiteinfluenfeasupra
acestuia.in conditiilc actuale,cend relatiile dintre tiri se
dezvoltAtot mai mult, interacfiuniledintre economie$i piafa
{ al l t' rfe! ;!t!(l 1n muncii se intensificdsi se diversifica in mod evident. Sub
Iti rl i .i i l rri n.i i
influenta acestora,pe piata muncii se pot sesizaschimbdri
dintrecafemenliondrn:
deo\ebitde imponanle.
i ri l rr! i ;' i ;; i l t
. cererea de mulrcdr generatdmult2ivleme aproapein
economicaSi cerereade bunuri inexclusjvitatede cresterea
terne. dedvi de acum tot mai mult din cererea externd de bunuri ca urmare a
qi globalizdrijeconom;eiOferta
dezvolfdriischimburiloreconomiceinternationale
d munci ar $ ea aceea$itendintd, dar evolueazl mai lent in aceastddireclie;
. structum cererii de munci se deplaseazi rapid in favoarea crcsterii muncii
califfcate in mod deosebitin tdrile dezvoltate,dar nu numaj acolo. Odau cu aceasta
a crescut simtitor oferta de munci de acestgen datorittrdezvoltdrii inviEmanului
superiorin toate tirile. in activitateaeconomicd,muncabine pregititd (calificatd)
estemai greu $i mai pulin substituibilide catrecapital,pe cind muncanccaljficat?i
eslemult mai substituibiidatatde capital,cit si de ceacalificata;

Piala muntii
. schimbdrile calitative din structura pielei muncii au
.rhl:iti;le ditlri,
delerminal
apariliaunei nor clasi[icaria ace]reia
cu caracler
! ,. ,.Llat,:rli_ |
rdouasecloarel:
jobs
dual
good
{locuri
de
munci
buDersi
:.r...,
.r,,,,,)i.i,.i
-,.,;:,
' Ii bad jobs {locuri de muncd reler, Aceasta
clasificareesre
,,
- .
pnmul
aplrcrbila
ardrta ni\et generat.
cir \i in c.drul trrmetor.
]
-"::'::::"'"
"
prin insuficienra
oleneide munci,iar
.. . I rectorse cijracteri./eaza
{'irplir
-. ," {itlcrrr
rt
al
doilea.
prin
e\cedenr
de
ofena:
I
ioFr' !;c rn!rnca.l
. a cresculinstabililateaocuperiilocurilor de munca.
'r'.!l)r:'\lr'rclurii ln\labilitatea
desemnea26
faplul ca ocupareaunui loc de
ir{.rl.rl.
muncd
esle
limita|.4
in
timp.
Acer\rdnu JecurBe
neaparar
din
I
dorinraproprierarilor
de r-i fdccpe \alariatisa accepte
salaJiimai mici,cj st din
transformdriletehnice,tehnologice,organizationalesi economicecare au loc in
cadrulfirmelor.Instabilitatea
genereaziinsecudtatea
locului de munci numaialaci
persoanele
afectatenu g;sescalte locuri de munca,iar acestfapt survineadeseain
conditiile unui Somajridicat. Experienlamai arati cd ocupareamultor locuri ale
muncatemporareesteun semnalnegativpentru angajatori,
.inslabilifaf
Instabilitatea
afecteaziin mod deosebittinerii (oenela 26 de
ocupar:i, flexibianil. mai virsrnicii{pe\le50 de anir .i pe cei ;u e\pefienl,i
li{atea nruncii.
insuficien6 pentru ocupareaunor categorii de locui de munca;
. flexibilitatea muncii ca factor de prcduqie crste foarte
rcrncrtial:i
mult datoriti diversificirii orarelor de muncA.diminu:irii
stocurilor de produse tabdcate pentru a produce chiar la
{:irii indncti s;
mo|nentul cand aparecererea,adapttuii activitailor productive
pr(iltema
la cregterea,diversificareasi modificarearapidd a nevoilor, la
progresele
.riinlei\i tehniciietc.Fleribilitateamunciiprsupune
ee.: riral.ii
adaptarca
acesteiala schimbirile care dcurg din mediul coItaitursulul
nomic care se remodeleazi continuu. Fomele concreteale
prottsi(Dal sn l
flexibilitdtii
sunt: a) angajareacu coltracte pe timp deteminat
lefi0meDe propri
(angajaretemporari); b) angajareacu munca la
cat
mai
scurt
ilietei murcii in
domiciliul angajatoruluipentm anumite zile din sdptarnAndsi/
ullirneie decenii.
sau ore din difedte zile; c) angajarela hrme cu timp partial ii
orar modular sezoniersau s5ptamanal;d) angajareacu orar aleatoduanunlatde
angajatorcu 10-48 de ore inaintej e) individualizareamuncilor pe salariati in
functiede exitenrelepostului.precum.i de inlere<ul.i panicrparca
angajaLulur
etc,;
. constrangerea comerciald asupra volumului structurii si realizirii muncii
estei'n cre$tere r.identi. Producfiaestedin ce in ce mai direct pilotatd de client. iar
compeliria
dinrreproducarori
penru preludrea
cereni\i sarisf;cerea
clientjlorinduce stres,responsabilitali
sporite,extindereamanifestariicreativea salariatilorsi
toate acesteasunt lactori eseDlialide intensificare a muncii, Conftuntat cu cererile
clientelei,salariatulare mai puline posibilitdfi de a-$i negociaritmul de munc5,
orarul qi locul de muncd sau intreruperile in muncd. ConsEangereade naturi
comercialS
aretendintasd se extinddin toatesectoarele
ii la tot mai multefunctiuni.
Comunicafiilemodemeil pune din ce in ce mai des pe salarialvizavi de clientul

Capitolut9

iirmei sjllc sau de potentialulclicnt pentru a-i prelua comandasi a o realizain

ionditii cAt mai buDe;
. stabilitateaocupariilbrtei de munci, d$idoriti, a devenitpractic imposibih
in contextul actual. De aceease pune din ce in cc mai mul1problema secudzerii
parcursului profesional al salariatilor. Aceastanu inseamni sa se diminueze
ilexibilitatea,ci si se asigurcin decursulvielii active salarialeproteclianeccsard
contraefectelornegativcale tlexibilihtii.
se vor aprcpia
Piatamunciiestein prezentextremde dinamici;fomele remarcate
de maturitatealor, se vor nuanta,!j, aldturi de ele, vor ap:ireaaltelenoi carevor
crea,la rindul 1or.noi preocupiri.Pa$iifaculi pani acumin direcliaunei mai bllne
funcliondria pietei nuncii nu sunt.desigur,lipsili de imponanli, dar realitdlilene
ci in sfemacesteipieleintrd asiguareacondiliilor
obligarszilinem scamapermanent
a populatiilorlumii.
penftuo cxistenti norma]ala naioritafi co\'drsitoare
NIINIGI,()SAR
. Flexibilitatea pielei muncii capaciiateade a adaptarapid ti firii
costuriocupareaibtei de nluncdla
ncvoile economiei,tsiguland diminuarea;orrajului.
. Insecuritateape piala muncii de a asiguracelor at-ectafi
incapacitater
ide instabilitatcalte locufi de munci cel
pani la expirarcaprotecliei
Iterziu
iasiguratepdn aiutorulde sornaj.
. Ilexibilitatea (pe piata) muncii riuncii ca factorde produccapacitatea
de compc
de
a
se
adapta
exigentek)r
lie
firmelor
si
ale
angajatorilor.
dtivitateale
Modificareagraduluide flexibilitatea
muncii este rezLrltalulunui anumrt
consensiltre patfonat,sindicateli

politica guvernului. Orice schimbare

insd starne$tecontroverse.Adeptii
cd lavorizeazd
acesteimasudapreciazd
cre$tereaeconomicd$i estemenita sd
creezesau sa salvezede la desfiintfie
locLtri de munci. Adversarii sii
estimeazice, dimpoffivd,are menirea
de a supdmalocuri de muncd;i de
aceeahebuie realizati prir compromis.
. Ocuparea forlei de muncd asigurareaconcomitenti a exercitirii
unei activiteli rcmunerate$i a unui loc
de munc5.Modelul idealin trecut,,un
singur loc de muncd, fix, garantatsi
stabil" in rapofi cu realitdfile actualenu
mai poateti sllsfinutnici practic,nici
teoretic.

-a2
'l

iI\.TREBARI PENTRU
VERIFICAREA
CUNO$TINTEI,OR

. Care sunt cluzele care au deteminat

noi fenomene pe piata muncji in ultimele
decenii?
. Din punct de vedelc pcrsonaL,care
fbnomen actual de pe piat:l muncii il aprc
ciaii in mod deosebill Puteti explica de ce?

. Flexibilitateamuncii ca factor de
prcducfieesteun fenomenpozitiv, negativ
sauneumr?Argumentati.
. Exemplificafi cum aclioneazd
comercialdasupmfactorului
consftangerea
munci pe o situatie reali din mediul
dumneavoastri
social.

Piala muntii

PROBLEME
.. DE REFLECTIE
. Ce atitudinear trebuisaavemvizavi Iocudie de munci rele (.badjobs)'! Ce
de flexibilitateamuncii?
ex p lic a t ii p u t e m a d u c ein s p rijin u l
o Cum este bine sA caracterizim punctuluide vederepropriu?

C. Salariul
. Cc cste
salnriul?

Pentru confributia la realizarea muncii ca lactor de

produclieJposesorulsAu primeste o sumi de bani, o
remuneratie.denumiti salariu.

Privit din punctul de vcdcrc al desfasurariiactivititii

economice,adica al laptului caiactivit,tea cconomici Fesupune
. Salariul
conlbinarcafactorilor de productiedin cffc munca nu lipsefle.
salariul reprezinti un cost, o componentA a consumului tot l
de factori de productie pentru obtinerea unui aDumit bun eonomic. Daca se are
insd in vederefaptul cd orice activitatese finalizeazi in bunuri cconomice,care, pdn
Feturi pe piaii, se transfomi in bani, in venit, iar rcesta se imparle intre toti cci care
au contribujt la realizareasa, salariul reprezintA venitul clor care au contribuit,

prin munca depusi, la obtinercarczultatelorrespective,

Din aceasti situatie,in care salariul este,pe de o parte,
. $ B ! t ! 1i l
cost,iar pe de altd parte, venit, se desprindeconcluziaci el
dpindede munci, dar si de rezultateleobtinute,iar mirimea
sa concretdpenffufiecaresalariatse poatestabilinumaila nivelrl firmei, pentruca
numaiaici se poatecunoasteconcretcale estecontributia.aldturide ceilaltifaclori
de productie.la rezultate.la realizareavenitului.
Salariul este o mirime permanent supusi unor proccse contradictorii de
diferentiere si de apropiere-egalizarjde la o persoani la alta. Diferentierea arc la
bazamai intai calitilile, aptirudinilefoartedifedrc dc la individ la individ
salariatilor.
^le
la carese adaugiicaracterulmuncii - greasalLuiioard.de zi saude noaptc,
mediu
toxic sau nu rezultateleobfinute.cantitateade munc:i.rispunder.ea
etc..pmprii
fiecdruia.Diferenleledc salariufrndanrentatepe asemcncaaspectc,de reguli, nu
sunt contcstatenici de salariatisi nici de firmele la care acettia sunt angaiali.
. I retfiri
Apropierea- ,,egalizarea"salariilor poatcsufleni numai
dc riritfr0ntiere
in masurain care elementelede dilerentieredispar sau se
si ::tlrr)ili{ re
rcsftang.Astfel. prin ridicarcacalificirii sc pot diminua
a salaxiilor
anumitediferentecalitativedinh salariafi,prin promovarea
unor misuri complexese pot apropiasauchiar egalizaanumiteconditii de munca
pentrudiferitegrupuride salariati,dar d?tcise arein vedereansamblulelementelof
de diferenfiere,
nu se poateajungela o situatiecares:ijustificeegalizarea
salariilor.
Salariatiinu acceptdtofi inegalitateadintre salariiatuncicand.dupdopinia 1or.
au o contribulieegal:isau sensibilapropiati la efectuareamuncii. Or, aceastaar

*' i.;;r,'i;",rrr,'-'
principiiloreconomieide piata,nu s-arjustificain ftport cu
insemnaDerespectarea
rle $i ar ti de naturi antieconomicA.,
Treptat, s-a conturat concluziace atet mdrimea salariului, cet $i diferentele
dintre salarii trebuie astfel stabilite incet sa pdstreze permanent vii incitatia la
munca ti aspiratia la ridicarea pregitirii, ca determinante pentru obtinera unui
salariu mai mare, ca unnare a cresterii productivitatii muncii.
Saladulvariazdpe f:iri, domenii,fime $i persoane.Pe tefmcn lung, mirimea
.alanulurnomrn.l.fe Iendinra
generalii
Je crenere.in aceisli pfivinlaun rol im
portantrevinecre$teriicheltuielilorcu instruirea$i calificarea,tmnspomrl$i trana,
locuinla,odihnaetc. pe carele au salariatii.Un alt faclor careactioneazA
in aceeaSi
productivitdlii,a rczultafelo.obtinuteprin muncasahiatilor.
directieestecreqferea
Cu cat acesteasunt mai mari, cu atat posesodifactoruluide productiemunci se
consideramai indreptdliFsn pdmeasciun salariumai mare.
Din punctul de veder al salariatului, suma d bani pe care o primeste atunci
cend lucreazi constituiesalariul nominal.
Dupi retinereaimpozituld pe salariu ii a altor taxe legale,ceeace rimane
estesalariul nominal net. Aceastaestede fapt sumade bani pe careo primeste
efectivlucrAtorulsalariatpentrumuncaprestati,Salariulnominalesteo component?i
a ca$tiguldnoDinal aldturide alte elementecum sunt:venituriieoblinutepentru
timpul lucrat suplimentar, sporurile, premiile etc.
Cesdgulnominalestefbmat din veniturilebinesti totale
incasatede un saladatpcntru aportul siu la activitatca
.Iti ' r'
ai xri N rr
r:,r r'
tr: i i -r ,i i i ri rl r,,t. r
i ' r;r' cr:t( t1 i l . !'
r{rrrl l :. rLi .'i ,r! : '

De o importanti dosebiti in economieestesalariul

minim garantat tgal.Acestastesaladul fixat pe calelegald
pentru a garanta salariadlor din categoriile defavorizat
un venit nominal care sA corespundi minimului de
subzistenti. determinat concret-istoric.in cadrul unui mediu ..,,r:1!.rri rj tj .,.1.
economico-socialdat. Pe misuri ce societateaevolueazi.
minimul de subzistenfd
crefte.deci salariulminim garantat riir' ; r , ri r; : r' i,
legal,caretrebuiesAacopereacestminim. sporeste.
:.::r:l L-i :r:,,.
Veniturile salariale in Rominia in perioada 1990-2003

Su$at lnuatul Statis,/ra] RunduEt :0a.1

Piatqmuncii
Cantitatea d bunuri materiale Fi de servicii de consum personal carc poate fi
cumpirati, la un moment alat, cu salariul nominal nt rprezinte sahriul real.
Acestadifed $i el de la o perioaddla alta ti de la o piaiA h alta. Salariul real est
dterminat de m{rimea salariului nominal, cu care este dirct proportional, si
de nivelul preturilor bunurilor conomicede consum personal, cu care esteinvers
proportional.
in dinamici, salariul real esteilustrat de indicele salariului real. care se aletermina
astfel:
1"*= !\"166 = !t'166.
SRo
rPc
in care: SRr= salariul real in perioadacurentS;
SR,= salariul real in perioadaanterioari;
Ir, = indicele saladului nominal;
Irc = indicele prefului bunurilor de consum.
Itxemplu:
In luna septembrie2005,un angajatla firma X aveaun salariunominalnet de
noud milioane de lei. Prcsupunemc; o perechede pantofi costd4,5 milioane de lei.
In luna septembrie2006,acelaqisalariata obfinutun salariunominal net de 13,5
milioane de lei. in luna septembrie,o perechede pantofi cos6 6,75 milioane de lei.
Salariul ral in septembrie 2005:
9 milioane lei
= 2 perechide pantofi
4,5 milioanelei/l perechepantofi
Salariul real in septembrie 2006:
13,5milioanelei
= 2 perechide pantofi
6,75 milioane/l perechepantofi
In septembrie 2006 fatd de septembrie 2005, salariul real nu s-a modificat.
Calcululindiceluisalariuluircal se poaterealizaastfel:
13,5mil. tei

9 mil. Iei

6,75 mil. lei

4,5 mil. lei

ce inseamndcA salariul
100= 1007r,ceea
real nu s-a modificat.

. (lattig red

Revendicdrile
privind creqterea
salariuluiau ca punctde spdjin nu atatmArimea
si dinamicasalariuluinominal,cat pe cele ale salariuluireal, asupraciruia
actioneazasi factori carenu tin de fiecaresalanat.

> Capitolutg
Pcntrustimulareasahiatilor saupentn rcalizareade citre unii dintre ei a unui venit
miniDl.considcratrezonabil,pe laDgi salariulindividual,s-aumai constituitsalariul
colectivsi salariulsocial.Salariul colctivesleatribuitin sumeglobali tutu.or salariauor
unei firme ca participarela rezultatelesale (la beneficiu)sauprit diferite alte 1acilitdti.
Salariul socialesteo sumi pe caresocietatea,
in ansamblulsiu, o :rcordapenfu a spori
vedturile unor categoriide salariatisaunumaiale unor grupuridin cadrulacestoracare
se conliunti cu dificuftili mari, curn sunt accidentelede muncd, bolile profesionale,
somajuletc.,cirora nu le pot facc fati cei in cnuzi daci nu sunt ajutati.
Mtuimea !i dinamicasalarilrlui sunt influentatede numero$ialti lbctori, mai ales
cu caracterindircct, cum sunt: gradul de organizareln sindicate;i capacitatea
sindicatelor
de a oblinecastigde cauzapentrurevendicirilesalarialilor,capacitatea
salaridtilofde a se orSalizasi a dialogacu unitateaeconomicd,
patronale
organizafiile
sau(si) cu oryanelespecializateale statuluicu prilej l desfd$urfii acordurilorcolective,
migratiaintenalionelda lortei de munca.legislatiacu privirela mi$careagrevistdfi
revendicatividin llecaretari ctc,

x,llNt(;L0sAR
I

. Salariu- venirinsusitde salariai

penffu muncadepusa.
. Salariu nominal - sumade bani
plAtiti salaiatrlui pentru activitatea
depusd.DLrpacc se pllitescimpozitul
pe salariu si alle taxe. ceeace grmane
estesalariul nominal net.
" Salariu rcal - cantitateade
bunuri materialcsi de servicii de
consum personal care se poatc
cumpiracu saladulnominalnet, la
nivelul cristenl al preturilofbunurilor

f1-1
l.r/
o

iiu nuritHr lnrlrnr,

l Enll'lc.rat.r
[]{.rNosTI\'[EI_Oli

. Ce imporunF Brein economiesalariul

in calitatede venit ii in calitatede cost?
. Ce estesalariulnominal?
. Ce esteca$dgulsalarialnominal?
. Cum se explici cele doui tendinle
contradictoriidin evolutiasalariilor?
. Cum se explicaexistentasalariului
colectiv si a salariLrluisocial?
. Ce estesalariulreal?
. Care sunt situaliile Ieoreticein carc
poalesi creascdsalariulreal?
. Ca$tig nominal - venitu lc
. Ce esteca$1igul
real?
bine$ti totale incasaiede un salariat
. Ce facfod indirecti pot influenta
(salariul tarifar nominal, spoluri,
mdrinea
$i dinamica salariului nominal?
pfem[ etc.).
. Ce factori apreciatici au deteminat
. C66tig real - cantitateade bulud
sc:iderea
salariuluircal in lara noastrAin
materiale$i de servicii de cons(rn care
se poatccumpiracu cl$tigul nominal ultimii zeceani?
. Ce reprezintisalmiulminim inff-o
. Salariu minim - salariulnominal
societate$i pe blza saror elementepoate
fixat pe calc legal:ipentru a garanta fi stabilit?
salarialilordin categoriiledefavorizatc
. Ce raportesteintre salariulreal !i
un venit bdnesccorcspunzilornecesica$tigulreal?

Piala nu cii

. Rapo(ul dintre importantape careo

acordi lntreprinzitorul salariuluiin calitate
de costqi ceape careo acordiposesorul
fortei de muncli in calitatede venit.
. Dintre toale cazurile teoreticcde
sporirea salariuluireal, care crede! cA
estecea mai pofrivit5 cale pentruetapa
actualain fara noasftA?

Problcnri rezolyata
. Atunci cand prellrrilebunurilorde
consumscadc$ 20Ea,lat salariul real
scadecu 107., salariulnominal:
a) cre$tecu ,,,;
b) scadecu ...;
c) nu se modifici.
Rezolvare:
ysp :J!\,d cu nde
IP(]
ISN = ISR TIP C
ISN = 0,90 x0,80=0,72
ISN = 727o,ceeace inseamndci
salariulnomiml scadecu 28% (1007.
72'lo),adici revinela un indicc de 727..

. Nivclul si dinamicasaladuluinominal trcbuic corelate cu evolutia

produclivitartii
mafginalea muncii,da.
ri cu inflalia din cconornie.
. Evolutia difcrila a salariuluinominal
si a casdgurilortotale in baoi intr-o tari.
. Clnd salrriulnominll cre$temai
incet fatl de o perioadi anterioard,situatia
salariuluireal se poateimbundtiti?
PROI} I, F]i\IE
iDU RFIZOI-VAl'
. Cc se infenpld dacd intr-o tard
salariul nominal sporeqtecu 100%, iar
sala.iul real scadccu 507r?
. Analizali. pe bazadatelordin tabelul
feferitor la evolutia veniturilor salariale
din Romania in perioada 1990-2001.
care sunt cauzele care au determinat

D. Contractul de munci
. {lonlractul
dr rnun(i cslc
tbrnla.iuridiri
iundamelrldld
prcprie piefei
rrlurlriii

Penffuorices,rlariet.
ocuparea
Lrnuiloc de muncA,asdelincet
strbeneficieze
pe carele pot asigumexistentati
dc avantajele
funclionareapielei muncii.estedeterninati de semnarea
contractuluidc angajare.Orice xlt mod de a depuneo muncd
salariali este ilegal. atat pentru angajaLcat fi pentru filma caft
lace asemcncaangajiri. Odati ce admit o astfelde angajare.
sala.iall si firma respectivd
seanueneaziintr-o relalieinterisa
si pedepsitide lege, s^l^datulrarmane
la discrctiaconducerii
finnei, pierdeo multime de drcpturi cu pivire la asigurareade
qomaj,pmtecliamuncii, asigurarea
ingrijirii nredicale.Accst
gen de functionarca pictei nuncii estedenumit ,,munci la
neSru" sau ,.piat:'r
neagri a muncii", care oferd firmelor
posibilitateade a sc sustragede la plata obligatiilor pe care

Capitolul g

ie au cu privire la asigurareamedicala 9i sociah a salariatilor

. Anga.iarea
ior, de a fixa salariilecum credcd le estemai bine,de a interzice
$evele etc., iar salariailor le permite sa se sustragade Ia plata
thri contract dc
impozitelorpe venit, piezand insAtoatecelelalteavantajeproprii
muncAil
ingajariilegale,inclusivdrcptulla pensie,in arumiteconditii.
avanta.ieazipe
ang4iaformai
intalnireacererii si ofertei pe piala muncii $i tranzactiilecare
mult decetpe
au loc intre subiectii (purt:itorii) acestora.in cazul candreusesc,
ang4iat si ii
pdn
se finalizeazdsi se consfintesc
inchciereaunui contract de
plascazapc
angajate, denumrtin practicacufenti contract de munci,
:rmandoi
Acestareffectdacordulde voinfe exprimateliber (convenlia)
in sfera
(angajator)
(angajat)
paffon
convenit
cu
dintre
$i salariat
ti
comportaprilejul interviuluipentruocuparealocului de muncd.
mentului ilegal,
Pentrua fi valabil,contractulde muncatrebuiesii respecte
sanclionatprin
toateprevededlelegalein vigoare$i sdcuprindi,in plus,condifiile
lege"
precisprin normelejuridice
demuncdsi de angajarcncdcterminate
existente,prccuD $i alte drpturisi obligalii c.u11pdvescatetpe
. Contractul dc
pffron, cet si pe sala.riat.Astfel, pot fi prevlizute:
mu ci estoo
. orele\up\irnenlare
(e pol li elec\ur\e
de salarrat
sr modul
intelegcreliber!
in care vor fi remunelate;
intre partici. modulin careesteorganizata
Duncape schimburi acolo
pantii car au
undeestecazul;
pu{at un dialog,
. regulile executfii muncii pe timpul noptii sau in anunite
au negociat,
momenle-pecialeale perioaJei
de mInJJ:
. condiiile in carese execuh muncain zilcle de sdrbatori
. Contractul de
munci frcbuie
legale program,remunerareetc,;
. modol de salarizare nivelul salariuluiminim, salariul sd respectetonte
prevederile
lunar $i/sausdptamanal,
orar, sporuricare se acordd$i in ce
Icgalc$i si
situatii, sub ce tbrmi seplilegte, cuantumulsalariuluiin situalie
precizeze,
in
de qomajtehnicetc.;
plus,
drepturi
ii
. conditiile de promovarein munci, de reorientare
ohligatii
profesionala.
de pcrfecrionore
a calific:irii:
rredeterminate
. ce anumeconstituieconflictdernunci $i cum serezolvdacesta;
exact prrn
. cum se asiguraprotecliamuncii qi rdspunderileangajatului./
normelcjuridicc
angajatorului.
exlstcnte.
Drepturile$i rispunderilecaredecurgdin contractulde muncd
indeaproape
ii detemina pe senrnatariiacestuiasd supravegheze
. lnacrcselc
respectareasa. Aspiraliile patronului $i angajatului,atat la
semnatarilor
incheiereacontactului,cat qi pe parcursulrealzarii sale,sunt
conlr:rcl
lui dc
deopotrivi comune.pentru a se realiza munca in mod
munci
sunt
adit
corespunzator,
ca o condifie fird de caredciunul nu ii-rr plltea
comurc,
ril
si
(opuse).pentruc5,in mdsura
implini interesele,
si contradictorii
opuse"
in cale intereseleunuia dintre participantisunt mai bine
c{trrtr:xlicl(Jrii.
satisfdcute
fara o motivafieeconomicarelevantd,celilalt va fi
alectatnegativin mod nejustificat.

in conditiileactuales a schinbatprolundsi st.rtutuimuncii.Contractuicu dumti

nedeterminati,sitnbol al stabilitdfii locului de munci si al salari?rtului
cu statul
negociatcolectivfine de trecut.in ciutareaflexibilititii. .rngaiarodi(finnele,
administralileetc.)au dezvoltatsistcmuicontrrctelorpe timp dererminat,
angaiarea
pe timp pa4ialsi cu duratamunciiadaptatd
la nevoilclor. Dc asemenca.
au promo\Jat
autofolosieamuncii, adicamuncaindependenta
carc estein nare hasuri exprcsia
aparitieide noi firme, in mod deosebitindjviduale.cu predilccliein sfcraseNiciilor.

5/
't

| i. ,'NR nriJ.il':'l.lrllftt
.; tq:v t
'ttl.,
{-'{rl\l0Sl iNTI.LOP.

., De ce estenecesariincheierea
6 Corsidctali cr rclatia amgajatorangajat
unui
contractde munca?
esteo corDpctilielArgunlentatirespunsul.
,- Ca-resunt principalelecondilii pe
a Ce avartajc conferarsemnatarilorun
careun patronle impnneceluipe careil contract dc rlunclt perfect legal?
angaieazA'!
a Cine ti cun csie avantajatsau deza
r Ce isi dorcqtecu prioritateun salariat \anll|jat cu prilejul pfestarii de muncd in
dela patronulsiu atuncicdndse nngajeazd? rnod ilegal?

TEXT TEMATIC
,Piala munciia fost afectad de dezechilibreatat h nivelul rapoiului dintre
populatiaaclve sipopulaliainadiva, cetsiin rcta de ocupare(...). Deipersj)E
dezechilibreintrc ofertdsi cercrcpe anumitesegmentealepieteimunciLprecum
Fiun nivelince redusalspeciafizeii profesionate,capitalutumanare o capacitate ridicatdde adaptarela standardelepietei lortei de muncaeuropene..l
ljiJrsat StrdtegianaliotnlA & da.vahdreecononicdt! Romaniei
Pe baza acestui text a alizati:
- influentele pe care le poate awa dsupra pietei fi ncii Jiecdre contradiclie
- in ce credeli cA ar putea const.! .ttlaptarea fortei (le munc(i din Romdnia Ia
standardele europene (in general sau pe anumite segmente).

l!

CRESTERE
SI DEZVOLTARE
ECONOMICA.

FLUCTUATII
ECONOMICE*

p e n o men e le $ i proceselecare
I formeaTaeconomiaoricarei tari
au loc continuu,dar nu linear,ci cu
t'luctualii care pot fi intampldtoare,
chiar daci aceastanlr
sezoniere,
dar $i ciclice,repetabilecu o anumitaregularitate,
se poateincadrain termenerigurcasePentrua cunoa$tesi inlelcgecum evolueazdeconomiaunei teri in timp, sensul,
intensitateasi eficienfa transfbrmirilor care se produc in viala economicade
atlsamblu,ca si modulcum se manifestdevoluliaprincipalilorparametrieconomici.
estenecesarsd studiem:

Pe boza celor studiate, veli avea

posibilitatea sd:
. obseryali cum se pot rele,,a
reaultateleactiyitdlii Ia niyel macrceco. intelegeli cum se utilizeazd wnitul
national pentru cL)nsm;i inyesttii;
. interpretai semnifiLatiilecresterii $i
dezro ltdrii ecotromice;
. cunodtteli ce factori pot susline
cre$terea ti dea|oltarea economica a
. sesi?lti (:iclicitateain erolulia rielii

Indicatorii macroeconomlcl
Prin viinzarea bunuriior economice, participantii lll
producerealor obtin vcnirudle ce li se cuvin, coresprLnzitoarc
serviciilor aduse de fiecare, Formarea acestor vcnittri este
rezultatul unui proces care ircepe pe piata factorilor de
productie.se continuain producliapropfiLrzisi a bunufilor
economicc, apoi ir sfera ctistribrtici lor, si se finalizcaza prin
rchtiile ce se creeaziicu ocazia pl:ltii impozitelor si taxelor la
buget.
La nivelul economici nalionale- rezultatclc acestrLiproces
format din nenumarde activitati pot 1i determinatc numai in
expresie valodci sub foma de iDdicatoti cunoscuti sub
dcnunirea de agfegate economicc- Pentru ca1culu1acestora
se tine seamanumai de brnurile finale, .ldicd de bunurile
care sunt destinateproduclici Si/sauconsumului, crre nu mai
suportat.ansfbmiri prin prelucrare.ci inlri di.ect in procesul
realizarrii lor finaic spccific firmelor. mennjelor si
adminisIralii]or.
Pornind dc la laptul ci unitatile economice pot aciionil
(produce) atit in lara dc originc. cAI si in afte tiri, numai in
tara de origine sau numri intr-una sau mai multc alte tarri.
pcnrm fef-lectaascmcncasituatii. irl calculul rezultatelor
economicc ale unei larri distingem mai int?ir:

sl

a.in,ern,sereferah bununlefim e createdc agentiieconomicicarcisidesfisoard

aclivitateain interioml larii respective
(rezidentj).

care sunt creatcde agentiieconomici

nationali,indilerent daca isi desfiroara
activitareain propria Fra sauln alte tari.

a. brut, indicatorulincludeconlumul de
ca p it al f ix ( am o rti z a rc a ) i n c a l c u l u l
pro.hctiei flnale.

b. ne! indicatorulnu iDcludeconsumul

capitaluluifix (amortizarea)
ln calculul
productieiflnale.

Fit s . l0. l. 1, , 11. , . t ' ua, ar r ndt ' .

trt,rr

t ) t o . 1 , t 5\ J t t r 4 . . t

Capitolall0

i25

BLrnurileeconomicefinale care sunt inclusein calcululacestorindicatodpot fi

i\aluate in: r preturile pitei (preluricurcntcde pia!A);r preturile factorilor de
factoilor implicali in oblinerea1or).
froduclie (cheltuieliletacutecu remunerarea
Preturilepietei sunt mai mtui decal pre$dle factorilor. Ele includ atat impozitele
dirccte(cupdnsein preturilefactorjlorde prodrctie$i pldtitede prcducdlor),cat ti
hrpoziteleindirecte(TVA, accize,respecdvobligaliifiscale)phtite de cumparatod.

P""d"*l tnt*r t r,tlPIB) *z ,-nra

tira
".pi*ii"
'.llri"a
"
"rr""la
perioade,
in tleLursul unei
de reS ItL

productiei de bunuri economice finaLe treate

ut1 a , de ase trii ecoflomici care bi desfdpqrd !g!!tl!et:9!!.!.te!g!!L]!.liL

Bunurilecuprinsein acestindicatolsuntdestinatc:
consumuluiprivat (personal);
fbrmArii brut a capitalului tehnic (inlocuirii
mnsumuluipublic (guvernamental);
bunurilorde capitalix scoasedin funcliuncsi cresteriivolumuluiacesrorqprecum
.tadintre valoarea
ii spodrii stocudlorde capitalcirculaDt);exportului net (diferen
. Dupiraolnpo.xportului Si valoafea impoftului).
nenlelecare se
(PNB)
Produsul national brut
rtu -rPrerrrraloricd brutd,
;nclud
in calculul
curentd, .l? pidld, d butlurilor eco omice.finale protluse de
rezultalclor
agenlii econonici nalionali, de reguld, in de(ursul unui an.
(indiferc0t
dac,1
r
Se calculeaza: addugand la PIB productia finali brutii a
iutrt
itrtcfix*
sau
rgentilor nalionali ce isi desfisoara aclivitateain strainatateqi
nationrlel,
r scizand produclia finali brutd a agentilor striini ce i$i
distingenr:
desfdloardactivitateain interiorul lirii.
::) rcrultnle bnde
Produsul intern net (PIN) .rrre wloarea adiugatd netd in
oreturileJacb lor kand nu cupinde inpo.itele i directe nete)
,i in preturile pielei (.dnd .uprinde ;i im.po.itele indirccte
rteJ. Se calculeazaeliminand din PIB consumulde capital fix
(CCF):PN =PlB CCF.

care au -i illcirc

mai lnarc pcntru

ca includmai
mutu:tolnponentei
b) rczulfatenet
Produsul national net (PNN) sste raloarea addugatd netd
carc sunt nrai
rcalizatii intr o tarai, .u luarc.abr considerdrea soldulLtiL(!)
pentnrci au
miri
,efliturilot Jacturilor de foduclie nalionali iMasate din
o
ronrponentr
ttrdindtate Si al &lLr pldtite sttuiitdtallii. Se calculeazdeliminend
nui purill (dorit
din PNB consumulde capital fix (CCf)r PN'l.l = PNB CCF.
cclc brutu).
E\primdt in preturile fa(torilor, produsul national net se
. Rezultatelc
nai nume$teti venit national (PNNJ.
nctivititii
trrlDomiccsau
Utilizarea venitului pentru consum
economiidintr-o
fxri considerate
Rczultatcleactivitilii cconomicesunt,desigur,bunuri
(rfe.e tran.f,'rm,rn haniprin rrnz.,rc cumparare. cn vcnituri au iD
economice
celedir unni
iar pentru participanlii la productie.acesti bani reprezinti
doui dcsliratii:
venituri. Rezultatele activitdlii economice,productii, in
*) pcfilni
aceasti optici sunt deci vcnituril. in misun in careobtin
oisum s!
venituriqi in functiede mirimea acestora.agentiieconomici
hl Pcrltr-u
dintr-o1ar5,considerrtiin msamblul1or,le pot folosi pentnr
prorluctic.

126

(:re$tere ;i de?oltare economicd. Fluctualii econonice

a-$i asiguracele necesareexistentei.adic?ipentruconsum $i

. In t.:lpoft cu
pentrua produce,pentru dezvoltareaactivitdtii economic.
venitul,partea
Este de retinut cA aceastilmp5ftire a venitului cste posibili
destinati
doarIa nivelul unei tfi. La nivelul unui agenteconomic,luat
productiei
sepant,s-arputeaca venitulsiu sii acoperenumaiconsumul.
rtprezinti surna
iar uneorisd nu fie suficientnici pentruacesta.Evident,sunt
cconomisiti,iar
in final accalta s ;i agenlieconomicicu veniturimari ii fbafie mari pentrucare
transtbrmi fir
utilizarea unei pArfi din venit pen11uproductie nu este o
inYstitii.
problemd.
Parteadin venitul de care dispun agenlii economici pe carc ei o iolosesc pentru
satisfacerea
trebuinlelof
repre/inliConlumul.in cce.tren.. con\umulse ex'prinra
prin valoarea bunurilor $i serviciilor achizitionatede menaje si administratii
publice pentru satisfacereadirecti a neyoilor umane! atit individuale, cAt si
colective,
Partea din venitul de care dispun agenlii economicice depis$temirimea
consumului rprezinti economiile. Acesteasunt de fapt sumelecarc pot fi folosite
in scopul producliei si care existd intotdeaunala dvelul unei tfi intr-o rn:isurdmai
mare saumai micd, dar nu $i la nivelul fieci.ruiagenteconomic.
D eciV= C + S,
unde:
C = consumul;
S = economiile.
Raoortaldintre consumsi yenit estecu oscutsub denumireade ratl medie a
consumuluird! inclinatie medie spre consum ( J. Ea exprimdpartea din wnit
pentra co sum intr-ut1intendl fu timp ti intr-un anumitspali!
care se cheltuie$te

. Folosirca
venitului pcntru
ronsurnarc loc in
conditiile unor
corelxtii car se
modifici in tmp
ii difer! de la o
tari la alta,

Deci, -C

Acestparamctru(t) se poateexprimain procente(70cl.).

ca numir zecimal(0,7.)sausubfolmd de tiactie(7/10).El este
de reguli:io marime pozitivi, dar subunitari.
Tinand seamade faptul ca, pe misure ce venitul crestesau
scade,consumulseextindsausecontmcta,dar intr-o ptoportie
cste inllucntat de mai mici, atunci,in conditiile spodrii venitului, inclinaiia medic
nunreroase
cauze spreconsumare tendintede reducerc,iar ciind vcnitul scade.
(lactori) obiectivi inclinatiamedjesprecon,iumcrette(vezifigura I0.2).
si subiectivi.

Capitolul t0

Aia cum rezulttrdin figura 10.2,

.1datacu crestereaveniturilor asistdmla
:cdderearatei medii a consumului,
Din relalia inclinafiei medii spre
aonsumrezultdfunclia consumulur:

t2:,

:
(;)

C= c xV.
La un volum dat al venitului,cu cet
!
3ta mediea consumuluiestemai mare,
Ventul
dsponibl(V)
.u atat este mai mici parteadestinati
Fie.10.2.Inte lzpe dznladintrcerolutia
economiilor.
wnituluisi nta nedied consunului
Mirimea cheltuielilorpenhu consurn
depindede numeroti factori: mdrimea
salariilor; modificarearaportului dintre bunurile prezentesi bunurile viitoare
ideterminatAde schimbareaputerii de cumpararea banilor $i de existenlaunor
riscuri, ca de exempluriscul de a trii prea putin pentru a beneficiade bunurile
liitoare); modificdrile politicii fiscale,carepot resftangesaulargi cerereade consumt
modificareaaltepttuilorin ceeace prive$teraportuldintreveniful actualti nivelul
\ iitor al venitului; tendinlaoamenilorde a iolosi venitul, de regula,pentrumenfinerea
nivelului de ffai cu care s-au obisnui! inclilatia spre economisireadifercntei dinfte
renitul $i cheltuieliledeterminate
de nivelul de trai obignuil tendintade cre$terea
difercnleidintre venit 9i consum,pe mdsrri ce oameniircalizeazavenituri mai mari etc.
Econamistul englez J. M. KeJnes considerd cd eristd o lege
psiholagicd fundamentalii, potrivit cdreia, cAtld venitul se
nodificd, de regaln ji in medie, oanz ii tnclinii sa-si modtlice
. on,unul in acclati :en.'. dar , u nai rutiL
De exemplu,la o cre$terea venituhri,AV, are loc o cre$tere

. Cer rrrlli
irirpDrt:lntil
corclatie ca|.e sc
fbrne:rr,r in
procesuf utiliz,irii
cste
a consumului,AC, dar AV > AC, astfel incet rapoftul
rzultatuhri
ffi
pentnr
oDsullr
pozitiv, dar subunitar.
relevi ci. de
regul:i. ceird se
Raportul
. AV $este numit inclinatie marginali spr consum
rdrlce \,erril!!lse
m{iurr si
(c') sau rati marginald a consumului. El ne arata cu cat va
{ro$sunn![.
iira{tin
crcsteconsumulIa o cre$tere
cu o unitatea venituluidisponibil.
lrri lni{rii fliifirrr,
De asemenea,inclinatia marginali spre consum
;tr .:jind sf
evidentiazi cum va trebui impirtit sporul urmitor al
rnir4slc vc il.'.i!
venitului intre consum$i elonomii:
sc nrafcs!{:
si
cDfisumul.
A V =A C+A S ,
dar'
mai trr01.
unde:

AC = sporulconsumului;
AS = sporuleconomiilor.
Cend se reducevenitul, de regulase reduceqi consumul,
indivizilor 5i altor cauze,
dar datoritdcomportamentului

;l i l

{ -rp \trt.

r;l r:.t

i t' t ,,.

t,t' t,t:.. r,..^tuani IC nron:(t

consumulse reducein mai mictrmtrsuri. in aceaslar

situatie.scidereavenituluipe
pedoadA
poate
o
indelungati
aveaca rezultat o depasirea venitului de cdfte consum,
q 4lgllql..l1!!y9l de jndivid institutii, ci chiar $i la nivel cuf9q9q9r!4 !1 slt-ral
Astfel, can(l consumul este superior re itulai, apare fenomenul de
dezeconomhife,cu economiinegatiye.
PentfuJ conlracard
ace\tfenomen.
individul.i coleclivitatea
recurgla lolo\irea
economiilor(fondurilor)acumulateanteriorsau fnc datorii pentruconsum.

Utilizarea venitului pentru investitii

Venitul de care dispun agenfii economici dintr o Fra necheltuit penfu consum,
adicd economiile, se foloseqtein cele din ulma in productie (economie)sub forma
de investitii.
Economiile se transformatn invest'qii,contibuind la spoirea si modemizarea
capitaluluitehnic in funcliune.
A$adar,venitul se fransfomAin cheltuieli penftu consumsi cheltuieli pentru
echipamentde productie !i capital circulant pentru invesdtii - (vezi figura 10.3).
V =C+ I

PrnINVESTIIII
seinteleg
cheluellepeilrureaizarea,
achizilionarea,
modernizarea
bunurlof.
feiacereasidezvollareaacesloracarcaucarezultatrnarireacapilalulultehnici
Dacaaveminvedete
sLrladef lanLdre
a irvesl{iilor
deoseorn,

parta
a.INVESnTIA
NETA(ln)rcprezinia
din
b.INVESTITIA
DElNLoCulRE
este
pentr!formarea
venltcheltultli
tehnic, reprezentata
capitaluLli
decheltuiala
lacuhdlnamotizare
pentu
adice
cre$lerea
volumulul
lix$i
(CCF)
pentru
capitaL!lui
iniocuifea
bunurilor
decaptallix
creslerea
!g umu
!i sbcurilor
dcapital
circulanl. scoasedjn
lurcliuneca
umare
lor.
adepreciorii

qiainvestiliilor
S!rnainvestiliornete(dedezvoltare)
deii ocuire
lomeazaINVESTITIILE
BRUTE
(lb),cecontblielalomareabruha capilalului
tehnic.
lb=ln+CCF
Rie. r0.3. Surseledelinantare a inyestitiilor

La nivelul unei tfui carenu are relafii economicecu sffdinitatea,economiilesi

investifiilenete sunt considerate
in mod necesarmtrrimi egale,reprezentand
doar
proce<
lalerediferiteale dceluia>i
economic.

> ( apirchrt0

t29

In aceastdsituatie,economiile!i investiliile, la nivelul unei economii nalionale,

ru pot fi decategale,ele reprez,entand
un excedentde venit pestecheltuielilede
S =I
Penru a determinacat reprezintdparteaeconomiilorin totalul venitului, se
ialculeazi rata medi a economiilorsauinclinafia medie spre economii.

s
Acestpammetruse exprimdin procerte(30%) ori sub fonnd de fraclie (3/10),
Din relatiainclinatieimedii sprc
:lind de reguli o marimepozitivir,dar subunitard.
economiirczultdfunctiaeconomisirii:S = s' V.
Tinand seamade faptul ci economiileplus consumulformeiud venitul, sumadintre
iDclinaliamediespe economii$i inclinaliamediespreconsumesteegalacu I sau lm.

a+i-l(1 0 0 )

Din relalia funcliei de economisirerezultdcd economisjreaestecrescdtoare

in
rapo cu nivelul venitului.
Pentrua evidentiava.riafiaeconomiilorin funclie de variafiavenitului, se determind
rata marginali a economiilor sauinclinatia marginali spre conomii (s'.). Aceasta
expdmacu cit sporcsceconomiile(AS) la deqtercacu o ur tate a venitului(AV).
AS
AV
inclinaliamarginalispreeconomii,de reguli, esteo marimepozitivi Sisubunitad
(mai mici decatinclinatiamarginaldsprecollsum).
s'=l
c'; c'= l
s' saus'+c'=1, rezulH c i0 < s ' < l.
Corclalia care se fomeazi in procesulderuliirii activititilor economicedintr-o larli
intre venit, consum,investifii, produclie,venit, consumf.a.m.d.este reliefatdde
principiul multiplicatorului. Acesta exprim:i interacliuneacare se realizeazainfte
cre$tereavenitullLi $i crclterea invesliliilor, sub foma unui coeficient de amplificare
(k), care ne aratdcu cal sporegevenitul viitor la cre$tereacu o unitate a invest4iilor.
^,-

,-_A V
AI
Multiplicatorul investitiilor arata c6, atunci cand are loc o sporire a invesfiliilor
fald de situatiainifiali, venitul va crestecu o marime de k ori mai mare decat sporul
investitiilor.
Investitia esteprocesul economicfundamental care provoaci o cre$terea
venitului, de unde decurge o noui cre$terea consumului Fi a economiilor, un nou
imbold de a i4jecta in economienoi factori de productie.
Prin implicatiile 1or. investiliile au un puternic efect de antrenare in toatc
sectoareleeconomiei,asupratufuror agentiloreconomici,Crestereainvestitiilor.

Creltere $i deav)ltare econatlicd. h'l^clualii eco a '-ict

poate avea ca rezultat: creareade noi locuri
intr-o structuri corespunzdtoare,
de munca:lnlocDirea$i modernizareaechipamentuluitehnic de producfie;
promovareaunor tehnici Si tehologii modeme$i eficiente; sporireaolbftei de bunud
qi servicii,divercificarea
si imbundtitircacalitdlii;conditiimai bunede munce!i un
standardde viati superiorpentrucetifeni etc.
Desfd$urarea
concurenfeiin economiade piat; transfomd investitiile intr-un
factor hotirator de promovarca progresuluitehnic li, pe aceas6b^zi, de cre$lereti
dezvoltareeconomica,

..: .l-: -

NtL\-IcL.osAR

{ Produsul intern (brut sau net

expdmA valoareabruli sau neti
Foduc.tiei de bunuri economice
c.eatein infedorul unei fdri, in
unei perioade,de regul, un an, de
a8entii economici.
. Prcdusul nalional (brut sau
reprezintd valoareabruti sau neti
produclieide bunuri economicefinal
createde agenlii economici nafionali

IN I'RI'I]ARI

decursulunui an, in
in afaia ei.
. Consumul este relevat prin
cheltuielilecu achizilionarea
bunurilo.
si serviciilorde cAftemenajesi adminisfatii in vedereasatisfaceriidirecte a
nevoilor de viati, individuale si
colective.
. Investitia reprezintdcheltuielile
care se fac Pentru formarea !i
dezvoltarea bun

PENTRIJ

"'a,,,t?
YriRtftc,{Rlt]\
a)

CUNOSTIIiTTI-OR

. Luand drept criteriu de ierarhizare

nivelul eficien;ei activitAfii economice
intr-o perioaddalat5,care esteordinealn
carc a$ezaliindicatorii macroeconomici?
. Ce concluziisedesprinddin analiza
corelatiilor dintre venit, consum ii
economii?
. Explicali cum se modiiicS
cheltuielilepentruconsumsub influenta
factodlorobiectivi qi subiectivi.
! Cum explicali comportamentul
uman confom legii pshihologicefundamentaleformulatede J.M. Keynes?
' in taranoastrd,in perioadatranziliei,
apreciaEcA se manifestaun fenomende

economisiresau de dezeconomisire?
Argumentatirispunsul.
. Activitatea economicaa unor
intreprinzAtorisftiini carel$i organizeaza
produclialntr-o altd .tarddecet cea de
origine influenteaztrnivelul indicatorilor
macroeconomici
din fara respectival
Argumentatirdspunsui.
. Pe ce criterii $i indicatori se
fundamenteazideciziade a investi?
. Cum se explici procesul de
multiplicare a venitului sub influenta
modificdrii investitiilor?
. Analizali efectulde anfienareintelnir
in cazul activitAfiiinvestitionale.

,Lpitolul l0

Problemd rez*ivat:j
venitul nalional creat de agentii economiciai unei !fi-a fost in anul tr de 10.000
]ld. u.m. si rcprezintio cre$terede 257, fala de anult0.In anult0,rataeconomiilor
0,8.
spreconsuma reprezentat
r rbst de 157.,iar in t,, inclinatiamargrnaltr
Determinatidaci cifrele de mai sus confirma acfiunealegii psihologice
.ndamenlalea inclinaliei marginalespreeconomil.
Rez{}lvare:

.,
"

l0 0 x v
r25

100x10.000
mld.u.m.
= 8.000lnldu.m.
125

S0= 1x8.000=1.200mld.u.m.

nld u.m
co=vo so=6.800
AC =0,8 x 2.000nld. u.m.= 1.600nnd.u'ln
C, = Co+AC = 6.800+ L600=8.400

s, = v r- c , = 1 . 6 0 0
AS= 400
Dinamicaeconomiilor= 41r166 = -19Lr199= 33.3'7"
so
1.200
a inclnatiei marginalespreecoDomii,
Dateleconftrmalegeapsihologicdfundamentald
penku cd dinamicaeconomiilor (33,37.) estesuperioarddinamicii venitului (25'lo).

PI.IO B T,EI\{A
DE REZOI.VAT
. Pe baza datelor statisticeale lArii
noastreprezentatein tabelul alaturat,
determinaljfi analizafii
a) pondereaconsumuluifinal in PIB
si
b) pondereafomdrii brute de capital
fix ln PIB.

PIB
( m 'd . l o D

1995
2000
2004

(ml d.l ei )

72!355
586624
154249
803733.1 692532.9 151947.2
2 t879143 2 066381.0 526555.8

TEXT TEMATIC
,,Volumulinvestiliilorete influenlat de doua feluri de riscuri: "riscul
intreprinzebruluisau
al celuicarcia baniculmprumut:risculceluicede bani
cu imprumul..La aceslease poateadaugasi o a treiasursede iscuri, si
anumeoposibilemodificarcnelavorabiha valo i etalonuluimonetat."
J.M. Keynes

Cre;tete $idezvoltareecono licd. Flrtct atiieco otltite

t3:

B. Creqterepi dezvoltareeconomici*
Problemelecresterii qi dezvolUrii economicepreocupetot mai mult lumea
stiintificl, politicile statelornationale$i organismeleintemalionale.Astii, aceste
preocupdrisunt determinatede o seriede fenomeneqi proceseeconomice,social
umaneSi ecologicecare ingrijoreazi comLrnitatea
internalionald,cum sunt
subdezvoltarea.
sdraciasi poluarea.
Acesteproblemes-aupus inci din prima treime a secolului
al XX lea, dar conceptulde cre$tereeconomicda devenitun
instrument efectiv operativ in a doua treime a aceluia$isecol.
Crestereaeconomici desemneazedinamica ascendenti a
produsului
crcstereliri
intern brut real pe locuitor, considerati ca
precednta
rezultat al factorilor ce inlluenteazi mirimea sa, iDclusiv a
nevoilor.
mediului economico-social
in care are loc.
FenomeDulsc
In teorie ;i in practicd,pentru a releva crcstereaeconomica
datoreazt
se folosesc indicatod specifici: PIN pe locuitor, PNB pe
cresterri
locuitor, PNNpf (venitul nafional)pe locuitoi etc. Folosirea
populatiei,
generalizatd
a PIB se explicdprin laptul ci pentruodce Fra
{steptirilor
acestciade x lrai estedeterminantiactivitateaeconomici ce se realizeaziin
mai binc,
spaliul propriu, indiferent cui apartinepropdetateaasupra
cunoastcriisi
factorilorde producfie.La aceastase adaugicontribuia FMI
intelcgclii
modul de calculsi
ti a Bincii Mondiale,careau standardizat
stiintificc,
pentru
de
folosire
a
PIB
analize
comparafii
intemalionale.
ti
insuport:rbilititii
CreQterea
economicdreflecd starea$i dinamicaactivitdtii
lipsufilor si
privaliunilor
economice,iar factodi care actioneazdasupmacesteiasunt
pentru lb{de
de fapt si factod ai cresterii economice.
multi l)cuitori ai
PIB se exprimAin termeninominali $i reali. PIB in termeni
plan.tei.
nominalisau PIB nominal esteforma de exprimarevalodcd
in prefuri curente,practicatein perioadade calcul. PIB in termenireali sau PIB real
esteforma de exprimarevaloricAin prefuri constantesau comparabile,adici in
prelurile existenteintr-o perioadi anterioard,luatbin calcul ca bazdde referinfa.
PIB real alintr-o anumite perioadi (t,) se poate determina prin impirtirea pIB
nominal al perioadei respectivela iDdicelegneral al preturilor bunurilor ce
intri in calculul acestuia(IGP), Evidenl,PIB real elimind influengamodificdrii
preludlor (cre$teresau scddere)asupmvalorii PIB pentru perioadade calcul, culenti.
Desigur,crestereaeconomicl implicAproblemea c6ror rezolvareconstituieo
preocuparemajod a multor stiinte, $i de fapt in ultimi instanfd a tuturor stiintelor.
Experienlaacumulatdpandacumin domeniulcre$teriieconomiceatestdcd:
I relevanfa$tiintificda pleocupiirilorprivind cregterea
economicaestecea mai
ridicata si utilitatea lor opentiv-aplicativd estecea mai mare dacd se citcumscriu la
nivelul ecoromieinationale:
.In ltimele
decenii,toate
t?i!ile au

> l,.ipitoll 10
I se poatevorbi de cre$tereeconomicanumai dacdprcducliaexpdmati printr-unul
saumai multi indicatori senrnificativi cre;te mai repededecet populalia' astfel incat
productia medie real5 p locuitor (calculati prin eliminarea inlluentei modificirii
pretlrilor) se mire$te de la o perioadi la alta;
r fenomenulcrcsteriieconomiceestesemnificativsub aspecteconomjco-social
numaidaci esteinfiptuit in mod deosebit pe termn hmg;
r cle$tefeaeconomicaestcun fnomen foarte complex $i poateli realizatAnumai
prin politici adecvafeacestuiobiectjv.
se folosesc$i altecdterii
economic?i
in mod adecvatcre$terea
Pentrua camcteriza
cel mai desfolosilesuntl
de anatza.Dintrc acestea.
induce
efecteasupraintregii populatii'Astfel,sepotdistinge:
a. capacitateade a
r crestereeconomicipozitiYi, cendPIB real pe locuitorcrestc:
r evolutie cconomicdnegativi (descreslerceconomicd),calld PIB real pe locuitor
scade.Aceastasurville.de exemplu,cAndPIB real cre$te'dar mai incet decatF)pulala'
Ceamai gravd sihra6epentralo (ari existaatunci cAndPIB real scade,iar populata
crestei
b. natura contributiei tactorilor la oblinereaPIB real. ln acestsensexisti:
r crettere economici extensivd, cand cel mai mare apofi revinc sporirii cantit5fii
(volLrmului)
de faclori de produclieutilizati;
r crestereeconomic:iintensivi, candcel mai mare aport din sporuiPIB il arc
cfestereaelicienteifolosirii factorilorde produclie
Tablul10.1
perioada
1995'2004
EvolutiaDrodusuluiinrernbrut in Romaniain
l,lr.

1935
internbnrtimld.lei,prelufl
Produsul

2
3

20{0

2004

72.135,5

803J73.1

2.387.9143

T.1
3.180.4

2.1
35.8264

83
113.675,0

S$s r Rapaid Anlal 2041, BNR

Eriemilhr: in doui pcrioadet0 qi t, PIB nominal(in preturilecurenteale fiecarei

perioade)
a fost de 5.915mld um, respectiv18.595mld u-m' in tL fali de t0,
indicelegeneralmediu al prcturilor bunurilorqi serviciilorluatein calcululPIB a
fost de 3077..
r PIB real al perioadeit are valoarea:
.,-I
P IB T J
|

l8 .5 9 5 n l l d .L L m=.

3.07

I(iP

6.057rrld.u.m.

r in t1 fa1?ide t0. dinamica nominah a PIB a fost de:

l8.595mld
!.m. ..
5.9l5lnld-u.n-

-.,."

I
j

Crjtar( ina:inlture co anic(i.

Fluctuatil iai

influenF crcste i pretudlor a fost

de

reare
a fosrde1.t2v"(#"100).
. Solutiala
p""^-..-r
I
proce_\e-r-e.
econom
ice-din,r_olfi
,
I
",;i:i'.'ll"f "
"..H1:l;f,':^:,

modut

ir careevotueazi
srrorrmte
i
ai,""ii""ir.".i-""ri,i5T,:i:ffii
rrc
calrlatea
tr
rezultatelor
;;fi:::TJ:Ll,
dl
I
::l::::t"
* *"rt.* o,.,qrcre economrco_.ociale
.,rl
economico_sociate
cchitabita
:::il^fllT-

;;;il;;i;

iDjE
!i "tlctele
| :^111:1,
-^:;;;*:.-y,"
narurare
si economico_,";;;;;;";
*," I !^.111!i,l:
realilare
proprie.
j

i"r';.1 numar
::l'.1'111""
iniamplftor.
"r.riu"
.i", .t;"
i"ii.in*i.l

ce or pureafi inuilrur,

",ffi;iH,X
**,I'tr.iltrfli;
$3;;i':;;; i l_"i":tri"tlfff

*"ffi
m;::,t*rii!,1T":ffiT':.,ffi:xT1'"1":1ff
oil.a'm;i}
#J;f.,F.
"o"i"^"

m^aibune
deerisrenr.i
,i .a

dezr
\ u roareLint,
l_reatizar otrareaeconomicd.

l. ffi ,;:#:HJ#J
;T::T
i3;1ffffiH:t"'t"o-*"'i,""i
L,,"ii11,":"':"::I:

interdependenre,or
economicerealedinrrel,iri. dez\oll.ar-da
^". Ttoc"llr*
ar
intr-oanumilatara.e\le o dez\ollare
deschisa.afilra;
scrnmbcu cearealizati in alte LiIi.
";;;.J

economjcae\b. {iesigur rezultanra

tr,rn\fonnarijorreatizae-&
acestea
\unt pozrtivesau pozrrivein
- .Dezvoitarca
ncsg25;m2.u.5,

penrrua .ara.r"iiza
ai,.iol,ur"oeconomica
a !&
folosesc

indicarori
economici
care
;':#,'f iJJ"j"' I natronate
realepelocLrir"r.
"',p,;',
,"ain"rr;f.
i*"*j",*"i,j,ri-

.;6;iff"
.
fi:lli:
ff
ffi
l';i,ii.1;ll;.,J,il;
*1;fJt:#i Deaoharcaico,o_iii"
delenit si mai

.T'j".1:.T"
. (tnsanbtu
\pre
frn.ai_fmodol
".:". | ) dp
at schimbdfitorp
I
in
erononia
unci lt i intr.o p
::..::":i*"
I

l::l1.i;lJ:,,

r)n uai.aa,t
I l,"rocr",iz"aza
penoadet 4hterioare

permit:i o dc.,iot- l

:il;il:"".

;;",e

." d",,,"rarea
economica
surynnde

structuraleqi calitativecare inten

in i
cre$lereaeconomic?ieviden!iaza
dt1&.

Capitohtl t0

cantitative ale acesteia,exprimate prin PIB real pe locuitor. De aceea,dezvoltaiea

prcsupune
cre)lefeeconomica,
cconomica
in ultirnele decenii, oameni politici reali$ti $i oameni de $tiintd din foarte multe
l.ri au lansat imperativul hecerii omenidi la un nou trp de dezvoltare, pe care au
denumifo dezvoltare umani durabild. O asemeneaviziune are caracterglobal $i
se bazeazi pe necesitateareconcilierii dintre actuala dezvoltareeconomica,sdrdcia
mondiald$i mediu,astfelincet sd se realizezeprogresulumannu numaiin cateva
locuri $i pentru caliva ani, ci pe lntreaga planetd si pentru un viitor lndelungat. In
vedereaunui viitor comun mai bun, pentru toate generaliilecare coexistl $i se
succedla viatd, viziunea dzvoltirii umane durabile rdspunde necesititilor
prezentului, fdre a compromite posibilitdfile de satisfacere a trebuintelol
genratiilor viitoare. Apreciereaacesteidezvoltarise realizeazaprin indicatorul
dezvoltirii umane (IDU).
NTINICLOSAR
. Crsterea economici esteun
cept macfoeconomrcce caractenze

in expresie cantitativd dinami

ascendentia produsuluiintem brut
locuitor al unei lari intr-o anumi
perioaddde timp.
. Dezvoltarea economici este
fenomenmacroeconomic$i social
surprinde ansamblultransformdril
poziti ve cantitati\,e. structurale $

caljtative care se produc la nivelul

economii, inclusiv in condiliile de

?
aO

ale oamenilorsub influenla conjugata

a unui ansamblude factori interni $i
externi.
. Indicatorul dezvoltirii uman
(IDU)
un nou indicator statistic
compozit, folosit pentru a misura
progresuleconomico-social
zdtor dezvoltfii umanedurabile,c
se compunedin ftei indicatod par.tiali:
speranfamediede viatala na$iere,
de instruire a populaliei $i produs
intem brut pe locuitor.

iN IREBARI PENTRt.T
VIJRIFICAREA
CUNOSl'INTLLOR

Cum se explicd aparitia prcocuparilor

pentru studrulcregteriieconomice?
. Ce exp md cre$terea
economicA?
. Care esteindicatorulmacroeconomic cel mai potrivit pentrua mdsura
crestereaeconomicda unei ldri?
. De ce in mAsurareacre$tenl
economicetrebuie sd tinem seamade
evoluliapopulatieidin lara respectiva?
. in ce condilii apreciaticdsetealizeazd
o creqtereeconomicdsindtoasa?

. Ce deosebireeste inte cre$terea

economicd
economic!reali qi cre$terea
nominald?
. Ce avantajeconsideralica poate
aveacre$tereaeconomicaintensivS?
n Ce dezavantajeconsideralicA poate
aveacre$tereaeconomicdextelsivd?
. Cum explica! ca, in anul 2001, faf.i
de 1990, in Rom6nia, dinamicanomina15a PIB era mai mare decat dinamica
realda aceluia$iindicator?

('resteresi dezvoilsreec!,1ltfiriti. li ltu:tuatii t.cononitt

ri6

. Ce semnificaun PIB real al unei

perioademai mari decet PIB nominal al
aceleiasiperioade?
. Ce exprimi dezvoltareaeconomicd?
.In ce raport se afl:i dezvoltarea
economicAcLrcrestereaeconomicd?
. Ce indicatori putem fblosi pentu a
releva cantitativ, structuralsi calitativ

dezvoltareaeconomicda unei tfui?

n Ce relafie este intre dezvoltarea
economice$i progresuleconomic?
. Cum explicatipreocuparcamultor
oamenide Stiinfasi oamenipolitici pentru
problemeledezvoltSriiumanedurabile?
. Ce cuprindeindicatoruldezvoltirii
umane?

PROBLEME

t.rn norlrcl

. Raportuldintre stareaactuali a economieiromene$ti$i exigenleledezvoltarii

umanedurabile.
PROtsLI'1I F]
D|j X{l.iz{}t,yAT
. Elaborati,pe bazacuno$tintelor
pe
carele aveti, un setde ffiterii si indicatori
economici,social-umani$i ecoiogici care
apreciati ci trebuie folositi pentru
caracterizareaactivitalii fi vietii din
localitateain carestudiali.
. Nominalizafi problemelegrave care
aprecialica, in prezent,ne indepirleazd

de realizareaunei dezvoltdriumane
durabilein Romania.
o Pebazadatelorreferitoarela varialia
procenluali anual:i a PIB real al
Romeniei in perioada 1995-2004.
prezentatain tabelul de mai jos, analizali
si explicaticauzeleevoluliei favorabile
$i nefavorabile:

Consumul
final/PlB
45.3

Svsa: Anaarul Statieic aLRonri&i INS, 2005.

C. Blluctuatiile macroeconomice*
Ani iza de ansamblua activititii economice,incepandcu deosebiredin secolulal
XIX-lea, a demonstratcd aceastanu are o evolutie uniform:i. lineara. ci fluctuante.
ondulatorie,cd, pe langa fluctuatii sezoniere,futamphtoare,accidentale,cunoastesi
fluctuatii carese repetAcu o anumili regularitate,chiar daci aceastanu se poateincadn
rn rclmenenguroase,
Evolulia unor indicatorie,conomici,cum sunt volumul productiei, cifta de afaceri
rata profitului, produsul intern bru! rata inllatiei, rata somqiului,volumul invstitiilor

Capitotutl0

tJ'

etc.. relevdin mod evidentfaptul cd activitateaeconomicdIa nivel de firma, mmur4

economienationalSsau chiar economiemondialacunoa$tepenoadede expansiune$i
de contraclie care se succedcu o anumitdregularitate,denumitesliitlific flucfuatii
economiceciclice.
in economie,ciclicitateacaracterizeazaacea forme de
. Fierare ciclu
miQcarea activititii economicedintr-o tari in care se succed
eco0omicare
alternativ pedoadelede expansiunecu cele de contraclie
durata si
intr-unanumitintervalde timp. Aceastaestevizibild prh fluctuafii spccificifitile sale
ale activititii economicein ansamblulsiu, adicaprin sporirea cnrc-l drosebesc
{lc toatc relclalte
concomitentaa producliei, venitLrilor, ocuptuii fortei de munci
fatc au av t loc
acestora.
elc,, urmat5de stagnarcasau descre$terea
in lcccasi tari
imprejuririle care genereazdciclicitateaeconomicAsunt
s:ur
ir1?rltctiri.
numeroase
li, in timp, au fosf explicatein mod diferit, in funcfie
Ciclurile
Euntde
de curentelede gandirecare le-au abordat.Dincolo de toate
dur:lti scurti,
acestea,se poateapreciainsi dl, in ultimd instanld,ciclicitatea
lncdic si lungi.
estedeterminatade modul specific de evolufie a eficienlei
Delimitatea
(randamentului)utilizirii factorilor de producfie.Astfel, factorii drrrateirelevi un
de productiede o anumiti calitate$i structufi cunosc,intr o
grird mare de
combinaredatd, o perioadain care eficienla utilizdrii lor are o diterenfer cbiar
intr cicluilc
evolulie ascendenfa,asigufandexpansiune$i prosperitafe
economici.Umeazd un timp in care randamentulfnctorilor {r.rft {hc p.rrtdin
respectivi stagneazisau chiar scade,iar activitafeaeconomica a({ ealri categoric.
cunoa$teo anumitr contracfie.se confrunti cu dificultS!,
unor struchrri
inlocuireasauameliorarcacalitativd a factorilor,schimbarea
impunendu-se
(tehnice,
etc.)
care
devin
dep4ite.
organizatorice
tehnico-economice,
ale economiei
pregitcsc
prcmisele
in
lor,
rcciproc!i, unitatea
Fazelemi$cbiiiciclice secondilioneaza
qi
progrcs.
De aceea,
careasigur?iactivitili economicecontinuitate,schimbiri calilative
ciclicitatea reprzinti forma de evoluFe{ireasci, normal4 a activiti{i economice'
a dezvoltirii unei emnomii nationale sau chiar a economieimonalialein ansamblu'
r Care sunt fazele ciclului economic?
Ciclul economicreprezinti perioada de la inceputul unei contracdi a activit6tii
economicede ansamblupani h tuceputul celei urmatoare. Esteaformat
li" ni ffl::
diferite in literatwa de
specialitate$i in vorbirea culentd), fiecare
definind o anumitd
starea economiei,Un
ciclu economicideal
poatefi reprezentat
sub
forma graficd, in care
pe ordonatriesfesur
prins volumul sau
ritmul producliei (sub
forma unui indicator
t
A"p sintetic),iar pe abscisd,
timpul (figu.a 10.3).
g.
F

10.3- Ciclul econ,rnic

Crc;lete li tleZvoitareeconidicd. l: luctuatii econofiice

in cadrul miscdrii ciclice este evidend mai intai faza de
expansiune (inteflalul A-B, respectivC-D), in care, pe fondul
unui procesinvestifionalintens,crescproduclia,produsulintern brut, gradul de ocuparea fortei de munci, saladile,
profiturile
si vanzerileetc. Bste o perioad?ide alaceri prospere,
(1urata.
de
credit
ieftin.
de qestere a cursului titlurilor de valoare etc.
. In anumile
Expansiuneanu dureazala nesfar$it,pentructr in economie
imprciuraili,
se face simlitA actiuneaunor factori care incep s-o franeze
intr-un cich este
(incetinireacre$teriisau chiar scadereaproductivitltii.
pDsibilchi{r ca o
reducerearatei profitului, aparitiaunor dezechilibreetc.),ca
f:zir lin fie atet de
serlt inclt si se
expresiea epuizAriisau a limitdrii potentialului eficientei
consider0 ci
factorilor de produclie sau a modalitdtilor utilizate pentru
praclrc I|u 1r
combinareaacestoraetc, AceastdfazAse caractedzeazd
prin
xistaf.
cre$tereaincertitudinii plasamentelorin titluri de valoare.
. ||rzcla ciclu lor
fl uctualiile cursudlor acestora,scumpireasi resffangerea
eeon0mice^i'n
credirului)i a in\esdliilor.careaie\laepui/drea
unu' xnLrmil
fimcde de
potenlialde expansiunea dezvoltirii.
evolutia
Pe parculsulunui ciclu economicsunt sesizabilein mod
ctonorniei, sunl
clar
doui ipostaze,doua stdri distinctepe care le parcurge
asociate de
economia:
recesiunea(manifestdrilede crizd economic:isi
populatie cu
depresiunea),
cunoscutd;i sub denumireade contractie, si
anumite elccte
boomul (reluarcacresteriieconomice.indicatdde inflexiunile
A si C) si expansiuna.in perioadade boom, economiaare in
lavoIabile, mai
general o evolulie favorabild, fenomenelepozitive fiind
putin lalol"rbilc
preponderente;situalia esteopusdin conditiile recsiunii, cand
s>tl gcave.
aspectelenegativesi unele dezechilibresunt vizibile ,,cu ochiul
liber", ia-rinsatisfactiilesociale,nemullumirilesi gradul ridicat de incertitudine
afecteazi pe scardlargd agenlii economici,lumea aface lor, alezvoltareaeconomicd
ln general.
In realitate,evolutiile sunt mult mai nuanfatesi complexe,iar un model general.
unic, al ciclului economicnu existe; nu seintelnesc doui cicluri economiceidentice
prin durata sau conliguratia fazelor, nici in aceea$itard si nici in tiri diferite.
Dincolo de toate acesteaspecte,estede retinut faptul cd evolufia ciclicA reprezinti
o rea.Iitatea odcirei economii contemporane,iar fiecare faza a sa are un ro1 specific
mulf nai bine delimitat decatin trecut. Astfel, in faza de expansiule sunt satisfAcute
foaite repedeunele aspiratiide prcgreseconomic,iar recesiunea
restabili cu un
pre! mai mare sau mai mic, unele echilibre in economieasigurandrcstructumreasj
reinnoirea factorilor de produclie, ca premise ale dezvoltfuii ln perioadaulmitoare.
r Existi modalit"{ti de atenuare a socurilor ciclurilor economice?
De$i evoluliaciclcA are o determinare
obiectivi, agenliieconomici$i guvemele
intreprind mdsud pentru atenuareaundelorciclului economic- in specialale recesiunii Si ale efectelornegativepe care le genereaztr
aceasta.Asemeneam5suri se
fundamenteazi pe adevdruri formulate de qtiinta economicA,pe cunoaqterea
interdependenlelordin cadrul economiei $i pe o informarc promptd Si reala asupra
evolu[ioi activitrlii. Prima mme realizarein acestsensapa4ineeconomistuluienglez
J. M. Keynes fi dateazAdin deceniile patru-cinci ale secolului XX. Ulterior.
. $i fazelccirlurilor economice
dileri ilrtuie cie in

/
E
J.t

t:

t:apitolut t0

programelede misud anticicliceau devedt tot mai ample$i . Gulcrnle n-au

putuf rAmane
mai coerente,fiind cunoscuteca politici anticiclice alcAtuite
irrdiftnDte
tati
in principal din trci componente:politica monetari qi de
dc
ci(luril
credit, politica cheltrielilor publice $i politica fiscali.
econorniccsi in
Politica monetaadsi de credit arc c^ instrumenterata
spccial firfjl de
dobanzii, creditul qi masa monetari. Ele se aplica diferenliat. efcctcie negative
in funclie de fazele ciclului economic.Astfel, in boomul
indr$e de crize
prelungit se rccomandimajorarearatei dobanziiqi se impun
sau recesiurri.
restrictii suplimentarela acordareade credite,iar controlul
' S-au adoptat
mi$uri
de inlerasupramaseimonetaredevinemai riguros.Acestemisuri au
lcntie
a
statului
ca efect franareacererii de bunud de consumqi a investifiilor
prir
in
conomie
.i, pe aceasta
ba,/5.a oledeide hunurieconomice.
in fazade
care sir se evilc
recesiune se urmarescreducerearatei dobanzii, sporirea
sau st sc
volumuhi de credite si a masei monetare.stimulandastlel
dinfnutzc
cerereade bunuri $i investitiile, favorizandmajorarea efecteie ncgtrt:ve
ale cicluriloi !i
produc$ei$i a graduluide ocuparea forlei de muncd.
vulnerabililrtea
Politica chltuielilor publice se axeazApe admitereaunui
economici.
anumit dficit bugetar, bazat pe majorarea,in faza de
recesiune,a cheltuielilorefectuatede la bugetulde stat chiar printr-o emisiune
monetardsuplimentar:i- cn scopul de a se mdd cerereaglobald fi, prin aceasta,de
a se jmpulsionaproductia$i trecereala faza de expansiune.Cheltuilile publice
suplimentare sunt orientale in special spre achiziFi de stat, invstitii cu caracter
social-cultural $i investilii in intreprinderi public etc., astfel incet masamonetard
suplimentard
s:i aibi acopedrein bunud economicereale.
Politica liscali consti in a utiliza perghiafiscali in scopuri anticiclice. Astfel, in
faza de recesiun,se recomandireducerea liscalititii (gradul de impozitarea
veniturilor $i de ta\are a consumului.),ldsandmai multe venituri agenfi]oreconomici,
c e cace:r r e r n e nirea
sa incuraje/e
consum u1l i in \ e \ lilijle .in f a z a d e b o o m s e
procedeaz5de reguld la majorarea fiscalititii, pentru a fiana cerereade consum si
investitiilepdvate.In felul acestase asiguri,printrealtele,$i incasdrisuplimentarc
la buget, menite sd acoperedeficitele acumulatein faza de recesiune.Abordate in
legaturalor rcciprocd,politica cheltuielilor publice ii politica liscali formeazi
politica bugetari a statului. Pandla lnceputul anilor '70, politicile monerare$i de
crcdit, precumsi ceafiscala au fost promovateln mod corelat.cu scopulde a influen{a
cerereaagregat5,in lunctie de fazele ciclului fie in sensulcre$terii,pentru a
determinarelansareasau expansiunea,
fie in sensulstabilizdrii sau temporizdrii,
pentru a fiana expansiuneaeconomiei.Ele au fost denumitepolitici economice
conjuncturale,
bazatepe cerere, saupolitici de tipul ,,stopand go".
De la mijlocDlanilor'70 s-arecu$la progmmeanticiclicedenumite,,mixpolicy.r,
care se bazeazApe pmmov^readiferentiatdde mdsuri monetareSi bugetare.Primele
vizeazdmenfinereasub control a prelurilor. a inflatiei, iar celelalte,relansarea
activitdlii economicefi acoperireadeflcitului bugetar, prin mesuri care sA menlini
ilrflalia in cconomieintr-o fomi moderati,caresa poal:ifi stdpanita,conftolata.

3- .1
J

..

ir:

Ce este ciclicitrtea din economie?

Cc reprezintaciclul economicl
' Cum se erplica aparitiil ciclicitilii
in viala economici J
Ce faze arc un ciclu econornic?
Cu ce indicalori economici si sociali
pulem caracterizalazele unui ciclu eco
nomic?
Cum se poale producc depififea
cizei economiceJ

Cum se rccomand, a fi polilic.r

monetara$i de credit :in rapod cu fazele

cicluluieconomic?
. Cu m t re b u ie s i f ie politic a
cheltuielilorpublicein fazade
a ciclulLriccononric?
Cum se recomandi a fi politica
fiscald a unui stat in raport cu fazele
ciclului econonic?

Pe baza dateLordin tabelul de mai

jos, cu privire la Romlnia, rcprezentali
grafic evolutia indicatorilor euonomici si
1996

Prcdusu
nlembrulvarat

l9

Consum
linal tolal-varalii

7.4

Formarea
bru6decapilaflx .

5,7

66
388
Svsa: Rap., tul d thdl ul BNR, 2l)01.

1997

s o c ia li d io p e rio a d a I 9 9 6 2 0 0 , 1
intcryrelatimodulin careau evoluat,

1998

1999

48
43

11

2000

2001

2002

21

57

51

6,1

-25

5T
3.S

154.8

104
521

1l3

458

2003

6,9

10,1

82

91

345

8.4
225

153

10.5

2004

52.
10.3

11S

TEXT TEMATIC
Pebilzatextuluidemaijos.retinelielemcntele
deflnitoriipentruconcepti,r
lui Keynes
cu privircla ciclicitdtea
din cconomie.
,Pintro miscareciclce nu inte/egeminse numaica bndinlele ascendenlesi
descendente,
oda6 declanate,nu se manilesa la nesfesi in aceeasidircc e ci
suntBstumaten celedinuma. Avemtn vedereSilaptulcaer,istaun oradviztbijde
rcgulartatea succesiuniim timpsia dualei miscarilotascendenesi descendente.
Existathsa si o alta caacteristicaa ceea ce numin calu economic.pe cap
explicalianoastratrcbuie-o inglobezepentrua fi adecvaa,si anume.feiomenu/
crize faptulceinlocuireauneitendinleascendentede o lendinh descendenaare
locadesean modsubilsi viole . n timpce inlocuieauoeitendnledescendenle
de
o tendinteascendentdnu estemarcak de regulepintra astfetde cotilurdbrusce.
Orice fluctuatie a investitiilor care nu este compensaE de o modificare
corcspunzebarca inc/iinalEisprcconsumvaduce. rcte,la o uc Jaliea Oadulu;
de (Eupare.De aceea,ntrud;t asupa vo/umuluinvesfiliitorsc e^ercttainflueme
extremde complexe,este foate putin prcbabj/ca bab fluctuahile,fie ate insesi
investitiilor,
fiealeeltcienleimaryinalea capitalu/ui,votfi denatuh ciclicd."
J_M.Kernes

ECHILIBRU
SI DEZECHILIBRU

tx ncouonm*

E tolutia economiei unei tari 'iub

.ljactiunea coniugali a unui artqambl
de factori favorabili $i nefavorabili ce
inI'luen{eaza cererea $i ofena de pe diieritele

piele trece prin situalii de echiUbresau

dezechilibru,de tensiuninonnalesau nonnaleintre nevoi si resurse
Penfu a cunoasteacestestari relativecaresurvinin evolutiaunei economii$i'
guvemamental
in direcfia
Irlai ales,pentrua intelegesemnificaliamanagementului
ce
pentu
agenfii
economicj
dorit
si
de
normale
ale
sens,
provocAriitransformdrilor
\a
sludiem:
pe dlferilelepiele.e\le nece5ar
se concurea/a

A. ECHILIBRE
SI DEZECHILIBR.E
iN ECoN0MB
B. CEREREAAGREGATA
$I oFERTA AGREGATA
C, PRINCIPALELE
DEZECHILIBRE
MACROECONOMICE
INTERNE
Cl.INFLATIA
c,. SOMAJUL

Studiul acestorJbnome e macroeconomicesi socialerd va tialt la:

rdportalaidintre echilibra
" inplegerea
qi dezechilibrutn evolutia unei economii;
. cbnoattereasemafrcalieitreceii, pe
difenrcIepiele de la dezeLhilibrude neclorit
Id e.hilibru qi apoi I4 dezechilibrede doit;
locului ;i rolului difei
piete
i funclionarea unei econ
telor
'mii;
. .tilaptatua comportamentelorindiri'
daale pe difetitele piele in fanclie de
anticipdrilepe care le faceli itr r:alitatede
|iitori age li economi(i;
t analizapoliticilor macroec.'nomice
cLrre se promoreazd difi persPectiva
managenentulai dezechilibrelor,dimi'
nudii factoilor de isc najor pe difeitele
piete ;i asigarilrii premiselorpentru o
banil.funclioare a sistemuluieconc)mic
in ansamblulstlu.

Ech ilib r u si tlezechili hru ln econoni;

A. Echilibresi dezecldlihre
in economie*
In economiade piati tod agenfiieconomiciurmarescsAsi realizezeinteresele
cat mai bine: Foducdtorii sd-!i maximizezeprofitul, iar consumatoii sAsi satisfaca
trebuinfele.Echilibrul economic apareca o starepropde piefei care se creeazdprin
ac(iuneaagen{iloreconomicipotrivit intereselorlor de vanzAtorisau cump{rdtoi.
Acesta se catacterizeaziprintr-o tensiunenormalAintre cerereasi ofefta de bunuri.
bani, capitaluri Si muncd. Fiecare dintre acestepatru domenii constituie de fapt o
piatA si, ca urmare, tapofiul cerere-ofertdqi normalitatea tensiunii sale au in mod
inevitabil mumite caractedsticidistincte la o piatd fata de celelalte.Cu toate acesteaechilibml pe oricaredomeniuse formeazdin stransdlegAturdcu celelalte.Consi,
deratein unitateaqi interdependenlalor, la nivelul unei (Ari, activitatilor economice
$i pielelor specificeacestorale estepropriu echilibrul economicllational sauechilibru]
economic(general).

. ActiritAtile
economice
si
pietelcspccifice
lor', corsidcratela
nivelulunei Lri,
asig rd r.h;libnrl
ecoflotniei
i:utioualo),
iimctionind in
ronditiilecare lc
sunt nonnat
specifice.Astfel,
intresclcrgentil(}r economicisc
rcalizazanormal, ca umure a
nn raport
adcrvrt intr:a
ce!:ercasi oferta
agregrlc.

Intrucat deciziile agentiloreconomicisunt in functie de

evolufia rapo{tului cerere-ofefidde pe piefele pe care ei
acfioneazi, rezulti cd realizareaechilibrului economic se
bazeazdpe compatibilitatea
(concordanta)
deciziilorluate ale
diferili agenti economici $i pe necesitateapdstirii valabilitdtii
lor in timp, atata vreme cat nu intervin factori pefturbatori.
Dezechilibrelein economiesunt stdri de tensiuneintre
cererea$i oferta de pe difedtele piete,ca de exemplu:piata
bunurilor economice,piata monetard,piala muncii etc.
Agregate la nivelul unei economii, acestedezechilibre
partiale se retlectAin modul de funcfionarea lntregii vieri
economice$i sociale,reflectalprin caiva parametriesentiali
ai viabilititii sistemuluieconomic,cum sunt:iniliceleDreturilor
de consum(lP Cr. rar a in [ la t je j.ra la \ o ma ju lu i,in d ic e J e
veniturilor reale ale populatiei etc.
Atunci cend cerereade bunuri economiceeste mult mai
marc deatoferta,inseanmdc:l se intregisteaz:i un dezechilibru
anormal,nedorit de agentii economjci,cu consecintenegalive isupracrelreriipreturilor.
ca rendint:i
iireascja piereide a apropiasauechili;ra
cerereacu ofefla.
Cand ofertele pe piafa muncii sau pe pia(a monetari sunt mult md mari decat
cererea,in tetmeni specifici, se produc dezechilibre,,negative.,,anormale, de
nedorit de agenfii economici,prin consecintelepe care le genereazaasupracretterii
$omajului ti a inflatiei.

Capitt ul 11
Asemeneailezechilibre se mai pot intelni li intre veniturile

:i chelruielilebugetutuide qtal. Inlre inca'arilesi plalile din

t trxcedentul

I bugcl:rr (\le.un

d?ze'ltilibrn
alc uneilari oglindile I
inlcrnalionale
cJmerciale
zdrulrelaLiilor
)rin dezechilibrulbugetar[i dezechilibrulcomercial
.,'pozitir"'
l
Sunt qi situalii de iezechilibre care pot fi consi'leftte pozitive, in anumiteconditii'
de
,-,rra" ii a" A*it, * ae exemplLi,c6ndcerereade munci estenai maredecatoferta
mar
sunt
bugetare
incasirile
bani,
cercrcade bani eslenai maredecatofertade
01unca,
r*i d""a, .ht*i"lit" togetarc, venituriledin e{porturi suntmai mari decqr:h:ltYelile
,,negative"sau"pozitive"fe$uf ludecd:e
oentruirnporturierc.plecaredintredezecbilibrcle
se manifestd'in oport de obiectivele
piete'
unde
lin p.l.ri* n n"tionulititii diferitelor
$ madosocialepe carele promoveazdguvemele
Doliticilormacroeconomice
Dincolo de loare ace.r ea.dpreciereaunui dezechiIbru
c:l' in
treburecon'rderaliiinloldeaunala ni!el relali\ penlru
'
,-, ac:1i
----;
pentru
neead\
ceedcee\repercepur

economre.

r
|
I

ln1mili

|
inversPrin
estesaupolrell po/id\ penLrlrnllii.
e{onomicr
'i
p.l'* p:l-"ili i
po/iriva
launmomentdar
cee\re.dee\emplu.
|
mai m-dre I

. Chcltuiclilr
.':
;DugCtare
. Inal
.- ,
'

";;;;;nij;

",;;',;;';;

o iere,ede b.ni
.uu p"r'non"ni

',,."i'll"r',i
*i;i;,:;;t;
I *^-

la cei careau bani.Mulli soupurini.cali sunrcei cu bani \or

in special1" 1::"1-:t:::i;
pozitivesecontureazr
Consecinlele
".ftnT!l.d:1

|I

\or fi
incasadoban/i mai ma-ri lol ei vof putea lace in\estilii si
|
cu
aceste
produse
I
Bunufile
benefici.rrii venrturil,.)rcc \e oblin.

;i:il;

, ":J],1,:::
dczccnl
l l D ru
""::::l;;:'.:'

e<temai
invesliriivor fi mai \cumpeInsd.penru ix ..prerulbanitoi" adic' dobenda
cu
celor ban'\l
in bulunarele
\or lraflsiera
reqpe(ltve
bLmurilor
mare.Cump;reloni
nevoie
mai mulli bani, pentrudi altf-elnu pot aveaaccesla acelebumrd Cei care au
investitiile'
dimilua
isi
vor
de bani, la dobdnzimari, vot rata numeroaseopoltrnitdfi,
sau vor clea foafie putine locuri de munci, oferta de bunud va f1
nu uoa
"a"udin lipsa aleinvestitii Pe temen scult, mediu sau lung va avealoc o
negativ
afectati-uj
ce genercaza
redistribu; sensibilaa bogiliei in societatein favoareacelor cu bani' ceea
putea
fi
considerate
ai
phlile
tensiunisociale.incasiriie Ia bugetmai mari decat
unol
datoreazi
secumva pozitive pe termenscurf sau mediu pentru ci situalia
rezultatemai buni in economie,fala de cele estimatela moment|rlelabodrii bugetului'
pozitive in
Utilizat corespunzltor,suryIusulde incasari la buget induce efecte
diversitatea
prin
dirnensiunea'
economie.A$adar,se impune sa apreciemdezechilibrul
(pozitv/
sens.
de un anumit
$i sensulconsecinfelorsale,prin preponderenpefectelor
vedele
negativ), de duratalor, ile natura si iniensitateaacestora,avandpemanent in
negative'
eiecte
si
anumite
ca]chiar pozitiv fihd, un dezechilibruare
Dezecirilibreleeconomice,dincolo de anlmite dimensiuni
afecteazigrav toatecategoriilede
considerate
,,controlabile",
. Dczcchilibrcle
prete,precum.i economiain rnsambluele manife'rindu-ce
Degntirc sunt
.ub tormailflari i, ;orrwjuttri.i tnfi lutitii ' ondiiilor di vtatd
inflal.ia, $omajul
(vezi $i figura 11.1).
si iuiutdtirea
Condiliileechilibnrluieconomic'in geneml au caracterteoretic
conditiilor dc
din doui motivemajorela) egalitateacereriicu ofertaserealizeazi
riaia.
numai ,,in marc", ca tendinti. si nu in sensmatemntc' cum s-a
presupus,pentrua face inleleasdideea;b.)ir tEalitate'economia

of.tu!l0b.ti

> cnuti elohrli

Fig. ll-1- Echitibrut si de:echilibntt in e.rnonie

nu se aflA dciodata in stare de echilibru, decat ponte din intimplare. intotdeauna vor
exish surplusuri. de o parte sau de aka. in conditii nomalc de funclionarc, piata niciodata
nrrc:le ..pojru de b nrrrieconomjcc.
J:d cum Jr.rrchui.a \e inrimpleiind cerere.
esle egali cu ofefia ii toatc bunLrilc respctive s+ vli.tde.piaya care
functio eazd bine
este i'Xotdeaund plinA dc nd4 n! Din produse vor cxista intoideauna stocud. iar clir
resursevor exista rezerve,care raman in afara raportului ccrere oferta, dar ca niste
r,,nditrrdle rcali/;rii core\pun/ari,are
r.,ie\ruia.
Condifiilc echilibrului economic sc rcalizeazaca tendinti. ftccand prin situatii de
de/cchilibru.
d(lefminalede morlitlcarca
limilelorrc.uf.elor\r refulolo!.iilor.
resniJrirlor
bugetareale c,rn.umrrorilorde hUnurif, .ervicrj. cre\eli dt poliricriecin,,mica
Benerelpc termen lung sau rnediu, necunoasterea
sau neinlelcgereamecanismelorpie;i etc.
In conclu/;e.tendintaobieclila de realizarea conditiilordc echilibru trece.in
viala economica.prin stdri de de/Khilihru mai re\trdnse \au mai ample. a caftrr
depi$ire necesih, la nivelul agenglor economici si al economiei, strate;ii adecvate
d utilizare a mijloacelor \i de atingere a scopurilor! las6nd altf,rnariveleposibile
sa
\e concurem in conditii normale pe piata, Rolut puterii publice cstf,de a;irija
si de
a veghea la inviorarea activititii agentilor economici si la protejarea puierii de

cumpdrarea consunatorilor,dea permitecamaximizarea

proliturilor si serealizeze
in conditiileimbunitetirii catitdtii vietii consumatoritor.

:_'-;,.;i',r*
i:'..
_-

I , il;t;r;"";;"r;;;;l

--l
)

irelativa, dinamica spre carc tindcl

j0teractiuneadintre diferitelc pietei
ispecificc,din econorniaunei 1iri, prin]
ap.opicrea-egalizarea
cererii agregarel
i
cu olcrta agregati. ca elementece
I favorizcazidezoltareaSi imbuniratirca]
l9gldrtt1]9l_d9 I'3!11. ._..
]

[-,-, o-"^"r'l,r'.J";;;;;t"i- ;i;;;

fi de nedoritdel
ianormali,,.ncgativa"
econonnct.
care
se concrctizeazA
Jagenlr
cresterea
inflatiei
fi/sau a somajului.l
iin
in redlrcereaveniturilor rcale alel
cctitenilor,ln scdderea
compctitivititii
p.oduselorsi serviciilorpc piata sil
crettereadatorieiextemeetc.

Capin,tult t

I INTRtrBARIPElTRtr

f/
o

t unrnrtrnna

cuNosTrNlEl,oR

. ln ce condiiii un dezechilibru
. De ce echilibrul unei economii
,,negativ"poatesd constituieo premisA
trebuieinterpretatca tendinti?
pentru o functionalitate
. Ce echilibre macroeconomice favorabilA
normalSa economiei?
trebuie urmirite de managementul
. Aratali cAnd un dezechilibru
guvemamental?
poatesd reprezjnteo situatie
. De ce dezechilibrelein economie ,,pozitiv"
nefavorabilApentru economie?
ca ,,negative"sau
trebuieinterpretate
. Dati exemplede dezechilibre,,nega,,pozitive"?
tive" din economiaRoman;eidedupd1990.

B. Cererea agregata si oferta agregati'k

Acestedoudmtuimi se determindti se urmaresc,
de reguli, la nivelul economiei
unei liri sau al economieinalionale.Atat calculul, cet si supravegherea
evolutiei lor
sau eventualeleinte enfii cu camctcrcorectiv sunt acfiuni complexe;i trebuie
realizate cu acumteF pentrx a evita efectele nedodte,
inlelegerea problemelor echilibrului dintr-o economiepresupunestudierea
corelatieidintre productia internd reah si cheltuieliletotale previzute.
in cadrulunei economii,cheltuielitetotale,globalesaua8regate(Da) sunt formate din:
r cheltuieliestimatepenftuconsum(C):
titile pronrovir;i
r cheltuieliesrimatepenffuinvestilii (I);
un0r politici
r cheltuieliguvernamentale
estimate(G)l
econon!rce
r expoft(E).
adccvdte Iil
Sumaacestorcheltuielitotaleesteexpresiarealda cerrii
nirelul econrrnici
agregate (Da), global, din economie.Da = C + I + G + E
Oferta agregati (Ya) de bunud materiale$i servicii este
necesar calftrlul
formatd din productia internd phs importul (X).
cercdi si olertei
r Atunci cand oferta agregata esteegali, in linii generale,
agregalc elat
cu cererea agregata, economiaesteconsiderati in echilibru,
Rezulti unndtoarelecorela.tii:t AS,+ FBIff = Ib; PIB + X =
0)entr pcrio:lda
=C + I b + G +E:
viitoare), cii si
PIB = C + Ib + G + EN; EN = E - Xt EN = export net.
{pentru pelioadt

Fig. 17.2-Echilibtul gl1bal

Fehtiiltrtt si dc..cchil;bruin economie

'rolul

ddcrlni_
|

usicrrrarc,r

erlilibrului dintrel
cercn si oierti ]
agrcg:rtc. iil
|
!:ronoflie, revinc I
picl(i {s:rfi
|
piclelnr'.

^
' \1"1.],l]'a

. o."u oferta agrcgata este mai mici decet cererea

agregatA.ceea Lc core\pundeunei \lari de absorbtie. ro!i

purtAtorii cererii luali impreund (menajele.fimele, guvernul si

sffSinltatea)au venituri si pot cheltui pentru a-$i satisface
ftebuintele pe bunud materialesi se icii mai mult decat producein mod curent economia,Firmele ofertante,observandcA
vdndror ce producsauca tu-pureau \andacandtalimai rnari
decdr cele produ.e in mod curent. isi \or qpon produclia.

jiorre

conrribuind
asrfetIa reatrzdre,
echitibrutui
producria
mo(hll dc firnctio' I nadonah si cheltuielile totale.
nare a atCstora II
h^-: oferta agregatd este mai mare decat cererea
r- Daci

ceeace corespunde
j aeres^ata.
unei\raride presiune.
apar
llrili",* O"-u
tone,ineconomie
pol reslabili.ace.l.echilibru.
cnre
Astfel.
rc:llr7.
."il|/..lr*"
ir/scu
i| furnele.
^.
ob\ervandcd o paie din producrialor nu se ra vinde.

rntntinetchilihr.uti
ccr(re,grctata _l sporindule slorurile.nu vor acceptaca acea\ta\ilualie \:i
de bunufi
ofertir:rgregalir,I Per.ircpreamult Ele vor reducenirelulproductiei
\er\icii
pana
maleridle
sr
de
va
cdndaced\la egxlavolumul
c.,r nc(;sara
cererii.
in
acest
fel
se
va
restabili
echilibruldintre productia
intervenfiade
I
recl;rredin pafteal leald $i cererearespectivd.
Avdnd in vedereci bunudle economicese schimba,se
statului,care sc I
realizcari D.in I v6nd si se cumparape bani, ci volumul $i milcareabanilor
nrisurile promo- j sunt strins legatede cererea$i oferta de pe piafa bunudlor
vate dc quvem. I economice,se ajungela concluziac6 echilibrulde pe aceasd
piafA are o importantd deosebiti penfu realizareae.hilibrului de pe piafa monetari.
Echilibrul pietei monetareesteasiguratatunci cand cererea(Dm) si ofertade
bani (Ym) sunt egale si ambelelatud ale egalititii sunt in concordaltd cu cerereati
of-ertade bunuri economice:Ym = Dm.
DacAse iau in calcul cei mai importanti factori carc actioneazAasupratermenilor
egattAtii,masamonetard(M), vitezade circulatie(rotatie)a banilor (V), volumut
global al tranzactiilorde pe piata(Y) Sinivelul generalal prequrilor@), aceastdcondirie
de echilibrudevine:
lvIV = PY, unde:MV = ofertarcall de bani; PY = cererearealdde bani.
O conditiede echilibm similardexisri $i pe pidld munclj, subfoma egalitilii cererii
(DL) cu ofertade locuri de muncl (Yr): YL = DL.

.4.)

&IINI(;LOSAR

. Cererea agregatd (Da) - suma

cheltuielilortotalecare se estimeazda se
realizasub forma cheltuielilor pentru
a cheltuielilor pentru investitii,
a cheltuielilor guvelnamentdleli a

ut.

. Oferta agregatd (Ya) reprezintd

producfia interni reald de bunuri
matedale$i de servicii obfinute$i cu
ajutorul importului.

-:!i)italui1l

j- I irttlou.rnr Ptltltutl
r lutslc,tnnl
/
, t,nosrtl rRrnn
cheltuielile tolale

venirul
rin cc siruatii se Poateafla
estotale
Ce reprezintir
'
narionalrcal faa de cheltuielile
economle
intf-o
l ::irle, agregate)
tttltlur"
&;"[1t;'0."0"
conditia de echilibru pe
nalionald
p{oduclia
"u"

nt"t:

1
*--: rofertaglobaluagregala)

relativsau

iTt":Tilr, "*"cterul
stafea,oe
. PrLnce se caracferizeJz;
al echilibnrluieconor cl
absolut
i
nrtronar
venitului
ni\elul
Ia
'dbru

-t

PR.BLETI{
\r
DE Rb,z()LV

N&

ei;
b) oferta agregati $i evolulia
sa:^
c) e\Poful net !i evolu{ia
rrD
datorieiextemeln ^al) ponalerea

de mai
. Pe b^za datelor din tabelele
qi
L1 .ilculirri interPretdri:
e|
: cererer agregctt \i e\'olullil

UtilizaraPIB
------..\ltiriare
l!L
--.\
2000
--- -rola -

58.602,4
692.5i2,9
2 r3 70 1 37 _

mld.ler preturicutnrc
{mir.EUR)
y)L
11273

1].510,0
r 56.491,l

54e.991_!__

18.935

-..
s r - . . - - " ' A,' ^ i ' /,' " ' ' ' l R t' r' rr' ' rIN s 2 0 0 5

!-ormarea PIB
:-rndrcato,i
PI B

--

; 6, :

(nil. EUR)

(mil.EUR)

llotalnil EUR)

2.051

lrr5
?!!q

7 2 .1 t5 5

ffi

2004
d ' ri ' i 2 n 0 a B N r'
n4
'/

11.162,6

5.205

24254

C. PrinciPaleledezechilitrre
rnacroeconomiceinterne"
ded:'*tli:|u',1:::;;'J,il';Iilil:?;',''#""
rcnomencrc
:ff:lilll
Prinrrc

sr le
''
economr(c
ft,reer. rrebuie
l]i]'ll'"."fl1e de/volraflr
'"''t5:"t
b c trri 0 c D l rL (L
J ne
-. : ont r ac ar alc. s Pre
in acest sens, vom stuclli:l:

Echilibru si de:echilibru i e{:ononie

Cr. Inflatia
generalizal.l si
rridenla a
plcturilor

Inflatia este un dezechilibru de ansamblu al economiei,

care poale li sesizal prin douA lendinte majore. si anume:
cre$terea generali..atri, sensibild a pretarilor si scdderea puterii
.le cumpdrare a banilor.

Inllatia aparcand,indifercntdin c cauzi, in rapot cu lLnmomentsaucu o perioadd

din trecut,se formeazi o diferent; intre volDnul maseimotletarcsi cantitateade bunuri
supusevenzdrii,iar in cazulcd existi. ace?Nta
difere A creqtcastfelincat prcturilecresc
$i valoareabanilor scade. Electul poatefi rczultanrlunor irnprejurdrivariate:
. Inlprqiu' nri
gcncr!le de
ioflatic

r crestccantitateade bani, iar cca de bunuri este constantA;

r scadecantitateade bunuri, iar cea de bani este constanti;
r crcsccantitdlilecelor doi temeni, dar banii mai mult decat
mirfurile;
r crette cantitateade bani, scadecea a mirfurilor;
r scad caititartile celor doi temeni, dar banii rnai putin.

Dimensiuneainflatiei
.In.ricere
I
Ni\elrrlinflali(i il pu t e mre le r: rf e c u rg a nddire c tla c e le
p r e tu r ito".i r ar :,1
pe crre dce\lalc aie \du la clernenle
I dour (on\ecinlentcJore
inltatitr
colJterJle.
indirecle.
numri ldfl ;al senrifrcrtire.
Prima faletd a inJlatieiestecreQtereagencralizati, substantiald a prelurilor, care
mdsoari inflatia prin indicele generalmediu al pretudlor (din economie)- IGp.
Pentru un bun e&nomic, indicelepr.fului(Ip)secalculeazica un raport procenlual
ihtre prctui siu actual(pr) qi cel existentla un anmit momentdin trecut(po).
100.000
lei
. = P,
i
loo
loo l'25o0
rr
-rctnnn,.'
Despreprelul bunuluirespectivspuncmci a crescutcu 25ol.,a crescutla 125%
saua crescutde 1.25ori.
Pentrueconomiaunei1iri. aprccierea
inflafieisefacepe bazarateiinflaliei.Aceasta
rcprezintA,de fapt, indicele gcneralmediu al prefurilor, calculat ca rapofi intre
\ d l or fe irbu n u r iloriinrle i.lcluccIn P IB \du P \ B in f re lu rilea n u lu rc u re n l\ t , ) rl
\xloare.r
dcelora.ibunurila prelurilednuluiilnterinf\rJ minUsI, dac; se erpiima
jr numarinrreg\au /ccimal..JLnlinus100,;..1.r.a
.i erprjmr In procente.
In teorie$i practicd,pentru a exprima inflatia, se consideri ce mai relevant
ste indicele preturilor bunurilor de consum sau inalicl prturilor de consum.
Tabelul11.1
Indicl preturilor de consumin Rominia
1994
7. 071 9

' 1 9 90= 100

1995
1996
1997
1998
9.353.4 1 2 q 8 3 ,4 330/6.9 52624,2

1999
2000
76.7284 1 7671

'15s.1
236,7
1323
r38.8
254,8
1458
Sttrs t Ahmrul stathticdt Romaniei,200Iti 2005,Rapottanuat2OAq,BNR.

145.7

2404
2375045

r 11.9

Capitohtl t 1

Ratainflaliei estefoafie utiLi pentu comparatipe tiri, perioade

$i zone,penfiu slabilireaobiectivelorpoliticii monetarc.a mfimii
sa.lariilorii pensiilorsauindexarcaacestonetc.
Sciderea puterii de cumpdrare a banilor sau a unitalii
monetare,cealaititaleti a inflaliei,arcloc concomitentcu cre$terca
preturilor,const6,in esenld,in scedereacantitilii de bunuri care
pot fi cumparatecu o unitate montare9i seexprimi subforma
indiclui pulerii de ompnrare a bsnilor (IPCB).
lM,,
tPCBr, -

t.;

Iixcnrplu:

'0 .

cumptrare a
balrilor scade
atunci cind
inflatia creste

in care:M = Inacamonelar.l:
ICP = indicelegeneralmediu
al Prefunlor,

In anul 2000 (momentultr), masa monetarain circulafie era de 100.000de

miliarde de unitdli monetare,fiind superioardanutui precedentcu 20.000 de miliarde
u.m., iar indicele generalal prelurilor ela de 15570fatd de anul tn.
IPCB in tl

(100.000/80.000
nld.u.m.)x I 00 =

80.647r

L55/o

Aceastainseamndci putereade cumpirarc a unei unitali monetarein t, reprezhti

80,61Vodin cea existenti in t0 sau ci a scazutin tl fati de t0 cu 19.361o(l0oVo
-80.647o).
Cauzeleinflatiei
. lnfhtia am
Inflatia, ca orice fenomen complex, estegenemtdde cauze
cauze multiple
multiple, cum sunt crc$tereaexcesivi a creditului, acoperirea
costudlor,crc$tercasalariilor
deficitelorbugetaretj alebalanfelordephfi exteme,cre$terca
far,i acoperiein sporireaproductivitaFimuncii scidereaproducEeide bunud materiale
si servicii saudmanereailr urmd a acesteiafald de evolula maseimonetareetc.
Penfu inlelegereainflaliei, cea mai nare importan(do are cunoa$terearnodului
sdu de declansarcsi desfasurare,
in acestsens.punctul de pornire il reprezind dezechilibrul
. Spiraln
pe care il marcheazdinllatia intre masa monetari excedeni flatiorisli
tard ii volumul bunurilor $i serviciilor.

I
t

"_t"1"

_-_

"_i_;

Fig. 11.3. Spirala inflalie'sakrii

Excedentdc
Indiferent de
cauzelecarc genereazi acestdezechilibru.excedentulde
mase monetari de care dispun agentii
economici reprezintij de fap! o cerere
de bunuri si servicii nesatisfdcuti.
Activitilile economiceexistentepot avea
saunu capacitateade a spod volumul bunurilor si serviciilorla nivelul cererii

nesatisfdcute.
Cu cet reacliade adaptarea oterteila nivelul Si
structuracereriiestede mai scurtdduratd,cu atatse restabileste
mai repedeechilibrul- Dacii, din diferite rnotive insuficienta
factorilorde productie.imposibilitaiea
de a milri elicientalor.
progresultehnico-$tiintificlcnt etc. , volumul bunurilor $i
serviciilorfimene in urma maseimonetare.aceastisituatiedetennini o cresterce
prelurilor Si scAderca
proporlionalSn puterii de curnp?irare
a banilor,concredzald
astfelprezenlainflatiei. Elasticitateaofertei, crestereasau sciderea volumului
fizic al bunurilor economicein raport cu variatia veniturilor, deci cu
disponibilititile bineiti existentin conomie(in proprietatea agentilor
economici),estedecisivi pentru instalareastirii de inflatie.
ln zrfarAde mecanismuldescris.carc estepropriuinflatiei
I inteme,generafede procesecarea|I loc in economiaunei tiri.
.
existi si mecanisme
ale inllatiei importat'ece se interfereazil
cu celedintai,amplificand
fenonrenulinflationist.in acestsens.
nlenlioMm cd atet bunurileeconomiceimpoftate,cat qi Feturile
lor;ntri in calculul indicelui preturilor t?irii importatoarc.Dac:i pretul bunurilor
importateestemai mare decatill trecutsau decatin lara inpotatoare, consumul
acestorbunuriin economiaimportatoare
va ilveaca ufinarecresterea
costurilor,
Se consideri ci o economieestes:lndtoasisi cvolusazi in Darametdno nali
atuncicanddtnul de crQtere
in
ti structuraPIB si/sauPNB pe locuitorevolueazA
pas cu masamonefaridin economie(ajlaa:iin posesiaagenliloreconomici).
Politici si misuIi de protecfie sociali si antiinflationist
Inflalia are consecinteeconomicecare afecieazi direct sau indirect intreaga
societale,iar. cum s-a putut rcmarcamai inainte.$i relatiileeconomiceextemeale
unei tfi. Consecinlelesunt recepfionatein pdmul rend de agcnlii economiciaflali in
situaliade cumpdrdtori,pentnrdi ei trebuiesd faci fali crestedi
preturilordeterminate
de inflatie.Deti, in ansamblu,
reactialor
., , .
estenegadvA,mod l in care ,,primeste"fiecarevalul inflationist
estediferit, intrucit propagarea
crcstcriiprcludlor nu cste unifbrmdin timp $i pe
donenii, iar situatialor economidilt mornentulimpactuluiestesi ea diferjtA.Adesea
se aprciazhce cei mai loviti de efecteleinllatiei sunt agentii economici cu vnituri
mici si fixe, penfiu c:i acestianu pot compensape seamaalt'ora pierderile lor
provocate de crcsterea in timp a pret-urilor,
Sub incidenlairflaiei cad,in al doilea rend, economiileagentilor.pentruci
putereade cumpirarea banilorscadeSi,odat:iclr aceasla,
resursele
lor sediminueaza
in mod relativ.
Dar inflatia nu actioneazdnumai intr-un sens, cel al efectlor ngative.
Numerosi agenli economici,in conditii de inflatie, pot obtine avantaie
substantiale.In aceastasiruale se afli debitorii, care la conffacttreacreditelor
pimesc sume ce reprezinta.in funclie de pretudle existenteatunci, o anumita
puterede cumpArare.iar la restituire sumelerespectivereprczint5.in conditiile
pretudlormajomtede inUalie.o putercde cumptuaremai mici. Agenlii economici

Capitotut
It

care lsi conveftescdisponibilitatile biine$ti in monedelernai stabileale a.ltorlrri $i le

ffansformddupi un tirnp in moneddnationaliisunt $i ei avantajati,intrucatca$tiga
diferentadintre rata inJlaliei inteme (mai mar) $i cea a monedei$raine (mai micA).
Lista efectelorinflaliei estemuh mai lung6,iar pentru cA ele actoneazi in sensud
difedte,serfrfiang asupravieti economice
pdn cres.terea
instabiliatii $ prin cdutfuifebrile
ale agentiloreconomicide a diminuaefectelesalenegalivesaude
. nli!r!1rirrr
a se sustrage1or.
Din acesleciutari c.cu nc\curpolitici ti mdsuri economice lrrtertle t:lii dr
elrfielc irllrf:ei
de o marc cornplexitate,care se pot impd4i in douAmari grupe:
a) de apArare sau protecti a agentilor economici lmpoffiva cre$terii Feturilor $i
scaderiiputerii de cumpirare a banilor; b) de diminuare $i control al inflatii
(antiinflationiste).
Din prima grupi de misuri, cen mai importantAprin dimensiunilesale este,
fdr?iindoiali. indexarea.Areasta constituieo cre$tereprocentuali sau in sume
absolutea venitudlor agntilor economici,indosebia salariilor si pensiilor,
Iunar, trimestrial ssu semestrial, astfel incet si acoperpaltial sau total cre$terea
preturilor si sciderea putrii de cumpdrare a banilor, generate de inftatie. Din
aceasti gftliA mai fac pane si altc misu(i, cum sunt: cresterea dobanzilor phtite
pentru economiilepistrate la instituliile financiare,acordareade compensatii
de cdtre stat si intaeprinderi pentru salariati, pensionari $i alt categorii ale
populatiei, subventionareaprcttrilor unor produse pentru a le mentine constante
sau-pentru a cr$te mai lent etc,
In a doua grupi se cuprind misuri czre, pdn natura lor, contribuie la refacerea
echilibrului economic delerioratde inflafie, acfionand
. fiislr i
concomitentatat asupramasci monetare,cet !i asupra
volumuluibunurilor si sel.viciilor.
.ir .iirii rul!il
Asupra masimonetareseaction^zi pentn diminuarepdni
I creqterea
mtei dobanziicrediteloracordatede bdnci;
ai ixilauei
r mdsudcarc contribuiedirect la restrengerea
maseimonetme;
r ,jnghelarca"(menfineija la acelafi nivel) a salariilor $i Fetudlor;
: echilibrareabugelului de stat !i a balanlei de pldti exteme etc.
Dintre mdsuril care vizeazi sporirea bunurilor economice,cel mai frecvent
utilizatesunt:
r dezvoltareaactivilaliloI produclivecu scopul de a miri oferta de bunuri si
sel.vicii;
r Je/\ollare.,producrici
dc noi bunr|li,i .elrr.ii:
r schimbareasi ad^ptareastructurii activitdfilor economicein vedereaapropierii
of-eneide volumul si strucluracereriide bunuri economice.
Desigur-se mai pracdci si ahc masuri,dar dciuna nu are o
acliune..pu|d. adicdnu \c rcp(rrurea/inunrair.upraunuia
dintrecei doi termcniai dezechilibmluisi nici nu arenumaiefecte
de tln anumitgen (pozilivesaunegxtive).De aceea,impotriva
inflaFei se promoveMi intofdeauna,,pachetede misurl', care
trebuie astfelconcputeincat si scompletezcat mai bine, pe
rtlitii irlli::l:iiilislr
termen mediu si lune,

Cr. $omajul
Existdmai multe modalitatide a defini somajulfi, in iunctie de ele. mai multe
insi somajul ca o star
iome de conensunre.Toatcacestedcfinitii caracterizeaza
negativi a economieicare afecteazi o parte din populafia activd disponibile
prin neasigurarealocurilor de munci, Someri sunt toti cei apti de munci, dar
care nu gisesc de lucru. Ei rcprczintdun surplusde fb4:i de muncain nport cu
numarulcelor angajatiin condilii de rentabilitate
impusede economiade pia!..
Potrivit acesteidefinitii. sunt someri toti cei care au
inregistratecereri de angajaresau toti cei ale ciror cereri
' n-au fost satisficute pani h smrsitul fiecirei luni, indifernt
daci soliciti locuri de muncA permanente sau temporare! cu
: timp de muncl parti{l sau dplin si daci au loc de munci,
dar caotaallul mai adec\alaspiratiilorproprii.
Foartecunoscuuesteli definitiatonaiului datede Biroul Tntcmalional
al Muncii
(BIM) organizat;e
din sistenrulNatiunilorUnile careelaboreaza
statistici.
comparalii,srudii!i analizcdc plofi1pe bazainformaliilorfurnizatcde tirile membre.
avandca scopmai bunacunoaltefeatat a feDomenului,
cat;i a experienlei
in
combarerea
sa.Potrivitacestcidefinilii,este$o cr oricinearemai muh de l,[ ani ii
indeplinesteconcomitenturmatoarelecondilii: esteapt de munci: nu munccste;
estedisponibilpentruo inuDci s.rlariatisaunesalarirli;cautaun loc de muncA.
Aplicarcaaccstorcdtcrii aduccmultc clarificiri. dar nu inlitura total riscul de a
excludedin rindul $orneriloranunite persoanecaredc tapt n-iru undemunci.
Tinandseamadc limitclc unor ascmcnca
dcfinitii,devineclar faptulc:i misurarea
$omajulrinu estedecato pfoblenride estim.rrecet mai aprorpede realitate.
Potrivit acesteiinfrpretiri, sunt consideratisomeri: persoanele
concedirtesi
fifi alt loc de munci: persoinelein ciutareaprimului bc de munca(absolvenliai
invi!:imentului secundar.profesionirl. universitar):pcrsoancle(Lleregul:ifemei)
care,dupao intrerupercvolLnrtaria activjtadi.soliciti fel[areaaccstciaipersoanele
ocupatecu timp partjal.tempornfsru sezonier,aflatcin ciutareaunui loc de muncA
cu timp complet;persornelecarc !i au picrdLltori au renunlatla statutulanterior
(lucrdlorindependent.
palron.lucr:itorfrmilial nercmunerat)
si carta pentrupdma
data un loc de munci salariat.
Somajul se caracterizeitzipritr:
r nivelul la care a ajuns,ceeacc sc poateexprimaabsolut
.
'
ca numdr al somcrilor si relativ ca rata a $omajului
:|: r''NiE:"ir:jIII (Rs),
calcrlati uneori sub forma rapofiului procentual
(S) ii populatia ocupatd (PO), iar alteori ca raport
qomerilor
dinlre numdrul
intre numirul somerilor ti populatiaactivi sau dtsponibili (PA):

R.PO
s= ! x r o o :

n , = Lt 1116.

r intensifateacu care se manifestii,dacapresupune

pierderea
locului dc munci
ti incetareatotali a activilatii(Sonrajtotal) saunumaidiminuareadivititii depuse.

Capitotut t t

cu scdderea
durateiseptdmaniide lucru qi dininuareacorespunzatoare
a salariului
(somaj pa4ial)i
r duratd perioadade la momentul pierdedi locului de munci sau diminuarea
activititii depusepan6la reluareanolmali a muncii;
r sttucfura saucomponentape categoriide vArstd,nivel de calificare,sex,ras:l etc.
Sonajul se formeazdpe bazaa doui mari procse:a) pierderealocurilor de munci
de cdtreo pafie a popula(ieiocupate;b) crstereaofertei de munci prin realizarea,ile
citre noilegeneratii,a velsteilegalepentu a seputeaangajasi afirrnareanevoii de a luqa
a unor peftoaneaptede mlmca,dar inactivepenah momentulcanddecids5 se angajeze.
In cadrul primului proces, in funcFe de cauzele dircte care il determini, se
disting mai mL te forme saugenuri d Somaj,dintre carese menlioneaza:a) {omajul
ciclic sau coDjuncfural, cauzatde cdze si conjuncori defavorabile,trecdtoare.dar
care se repeti la inteflale de timp mai lungi sau maj scurte;b) somajul structural,
determinatde modificareastructuriieconomieipe activiDti, mmud si subramuri
sub incidentaevolulieinevoilor,crizei energeticesau a altor
factod; c) Somajultehnologic,fomat ca urmarea inlocuirii
generatoare de
vechilortehrici si tehnologiicu altelenoi si a rcstrangeriilocudlor
de muncdpdn mrganizarea unor activilai saufirme.
somaj
Cel de-al doilea procesgenereazd
$omajdin cauzastarii
. Ilorme dc
economiei,care,pdn nivelul dezvolttuii,dinamici,structud$i
alte caracteristici,nu poate asigua uearea de locuri de munca
somaj
in pas cu cre$tereaofertei de muncii.
$omqiul steconsiderat,in primd rend, o expresiea dezechilibrelorexistenft. in
prim-plan estesituatdzechilibrulde pe piata muncii; somajulseive e candpe aceasti
piafd of-ertaestesuperioaracercdi.ln condi$ de echilibru,p piala muncii orice individ
caredoreqtesd se angajezela nivelul salariilorpracticateatuncigise$teun I{)c de munca
$i nu va exista iomaj involuntar, aabci nu vor exista oameni care si nu se poati
incadra in munci dtrci urmiresc un astfeldeobiectiv.Poateexistainsdsomajvoluntar,
oameni caie nu sunt angajati pentru ci nivelul ridicat al salariilor, impus prin
negocieri colective, determini diminuara cererii de munci, pentru ci apreciazi
nivelul salariilor practicate ca fiind nercmunemtoriu sau pentru alte motive,
In al doilea rend esteamintit dezechilibrulpietei bmurilor $i selviciilor, lomajul
fiind asdel consideratconsecinlaunei produclii de bunuri economiceinferioarecererji.
Rafiuneamajori a acesteiinsuficienlea oferteitine de inexistentasauinsuficienta
capacitdtilorde produciie.in acest context,qomajuldecurgedin insuficienlaresurselor
destinatecapitalului ca factor de productie.in rapofi cu manade lucru disponibild.
Analiza$ornajufti,ca expresiea dezechilibrelot
economice,
conducela concluzia
cA dezvoltareaeconomico-social5echilibratAnu este insolitd neaptuatde lichidarea
$omajului, dar creeazi condi$i pentru a fi mentiltul sub control.
Rata somajului in Romania, in Frioada 1994-2004
1994 1995 1996 1997 1998 I999 2000 2001 2002 2003 2004
10. 9 9 5
6.6
8.9
1 0 3 1 1.8
Sisr. Antuarele
stunsicealeRatuaniei,1999,2U2,20a5.

6,2

T4

63

Diminuarea somaiului si a efectelorsale

gomajul punedoui rnari problcme.foarteacturleprin
dimensiunilesi implicatiilelor: po tcrmcr scurt, garantarea
, unui venitminim pentru $onreri,ia( pe termenmediusi lung,
asigurarealocurilor de rnunci pentru diminuarea acestui
fenomen.
Modalitatea camai utilizati de garantare a unui venit minim pentru someri cste
ajutorul sau indmnizaFade Somaj.Pondereaacesteiafit:i de saladlrsi penoadapentru
in perioadapentrucaft se
carese plale$tedifbrl pe ttui. Cine nu rcuseftesa sc angajcz-e
acordi indemnizatiade somajisi pierdedreptulde .r o incasa;acela$ilucru estevalabil
ii pentru cei care se angajeaziinaiite de expiftrea pcrioadeirespcctive.
Carantarea
unui astfel de venit constltuieo prcocuparepentrutoateguvemele,
organiza{iileprofesionale$i sindic.Je,pentruci rcalizareasa intampinamari dificult:iti,
pracdcirii unor
cum sunt:limita fondurilorcarepot fi utilizatcio acestscop.necesitatea
nemultumirile
celol
carc
contibuie
la fbrmara
sistemede acordare
cat mai echitabili,
fondurilorrespective$i trebuiesa dea su1nctot mai mari. necesitatca
stabiliriiunDi
suficientasa[ multumirein
asemenea
nivel pentnracestajulor,incat si nu genereze
randul $omeilor, ci s:i-i incite pennanentla incaclareain munca.
Acliunile care vizeazasolutionareaproblemelorsoirajului fornreaz:lobiectul
unor reglemenHricare,in ansamblullor, suntclrnoscutesub dcnunireade politici
sau mdsuri pentru diminuaraFomajului(vezi figufa I L,1).
Dintle acesfcasc rcmarcain mod deosebitcclc carctintcsc
somajul,pregitirea, calificrrea$i orientarcacelorcarecauti
un loc de munci, pcntru a puteaface fati noilor tchnici si
tehnologii;facilitdlile acorddlede stat pcntru creareade noi
intreprindri careoferarlocud dc munc6;dczvollarearctiviraLtilor
publice,cu toatccd in ecestdonleniuse puneconcomitcntsr
rationaliziriifortei de lnuncil.
Droblema
1.Feducerea
duElei(sapiamanab)
a mumii.
2. Fepalr
ea lmjgranlior.
3. Prcgiame
de muncal
culimpredus9i adpice.
4.Scidorea
vaGIoi
depensionarc.
M UN C II
ADAPTAREA
LA MEDIUL
ECONOI\,llC

penlrupioleclia
L ndemizali(aluloaie)

ndemni zai
2. Ori entara
or pei l r! nsert
POLITICA

A $OriaJULU|
$I DEUTILIZARE
A FOFTEI
DEIIUNCI

DEZVOLTABEA
ECONOM
COSOC]ALA

L P ro g re se
i n domenimanagemenl
u
u u
i Adaphreaprcgdrjrii(calilicddi)loi6idemunca
ameiorarea
fie efeaqnduudelehnclate
condiliior
deduice.
prcduciiMEli,
piloor
2 Cr$6rea
recucerrca
si crearea
demaimule locu denrunca
2,Dazvowoa
economie
preder
in admiislfaledezvolarea
crearea
delocud
demunca
or
deseniciicaresolcrlapulidcaplal 9 nuildfiruncd.
lehnice
3.Crcslerea
expodur
of s asislenlei
exlerne
Fig.1l.4. Polilicd tu.liminuarc a vntaiului li le utili.arc aforlei de nvlc.I

capitotul I l

O mareimpofianfi au dobanditin ultimii ani mdsudle pentru

.Invest;tii
trcerea la noi forme de angajare: pe timp pa4ial saucu orar
pcnlru trearci
atipic, provizorie, pe dufatd medie sau scurti ($i nu
{ic roi lcirii rlrl
nedeteminatd), stagii pentru operafii specifice de foatte scurt
timp etc. De rcgulA,asemeneamisuri au ca rezultat asigura&a
unor saladi mai mici, detennin5scedereacostului salarialal fiimelor $i de aceeasunt
acceptateSi practicatede acestea,
Diminuareasensibilaa $omajuluiramane,desigur,rezultatulrealizirii
investitiilor pentru crearea de noi locuri de munca.
Foarte importantesunt qi misurile de prevenire a gomajului carc vizeazd
populatia ocupate (efectiv activi), prin asigurareaprcgitirii qi calificdrii, Ia care se
mai adaugAreducereatimpului de muncdqi a duratei vielii active sauprin repatrierea
imigrantilorin t:Lile lor.
in acestcontextse inscriu,de asemenea,
proiectelede partajare,de lmpdrtirea
muncii,pentrucd, atuncicendcantitatea
de muncdnecesard
nu poatesAcreasci(Si,
cel pulin pe termenscurt, acestaesteadev?iJrl),singurul mod de a-i face pe toti sau
pe cAtmai mul$ sd munceasciesteca fiecaresa munceasclmai Dulin.
Pentru toate organizafiilesindicale,este deosebitde
. Pistrurcz
importantamentinerealocurilor de munca pentru cei care
locurilor
de
1ucreaz6,
iar aceastaconstituieadeseaobiectulunor negocieri
colectivefoate dificile cu patronatul.Statul intervinein aceastA
problemi indirect, prin mdsuri de reglementare(legi).
sclariilorsu t
Obiectivul pastrdriilocurilor de muncdfigueazi in revendicArile
ohiectireale
tuturor sindicatelor.
MAsuile pentrudiminuareafomajului si ameliorarea
sindii.atelor.
conditiilor
de viaF ale celor afectali de somaj, dar fi ale celor activi prin
deqiereaindemnizageisau ajutorului de lomaj, prelungircaperioadeipentru acordarca
acesteia$i asigurareaunor conditii mai bunede asisrentisanitara$i de odihni. cretterca
salariilor,inliturarea marilor discrcpantedintre salarizareaba.rbalilorI' cea a femeilor
etc. figlre^zi si ele printre revendictuilesindicalecare se bucuri de un sprijin foarte
lars.

I\IINICLOSAR
. Intlatia esteun dezechilibrude
ansamblu nl economiei. care s
lnanifestdprin creltereageneralizati,
continuda preturilor$i scidereaputerii
de cumpdrarea banilor Si a venitudlor
reale ale oamenilor,

ul este ull dezechi]ibru

macroeconomico social, caractedzat
prin existenfa unui excedent de ofertd

Echilih ru si dezechilibru it economie

t5t

?)
o

INTREB,\RI PENTRU
VERIFICAREA
Ct]NOSTINTELOR

. Cum se explidl aparilia inflaliei?

. Prin ce indicatod apreciemintensitateainflatiei?
. Ce senrnificatieare spimlainflaliei
salarii?
. Cumpoalefi ,rrut?lsubcontrolinflaia?
. Cumaprecia!politiciledin taranoastrd
de combaterca inflatiei?
. Cum vA mportati duinneavoastrdla
actualainflalie din lara noastra?
. Cum se explicdformarea$omajului?

. Care sunt formele $omajuluicontemporan?

. Ce dezechilibreeconomiceexprimi
$omajul?
. Care sunt principalelemdsuripentru
diminuarea$omajului?
. Cum se pot garantalocurile de
munca pentru cei aflali in activilate?
r in ce constasuperiodtatea
investipentru
fafd
de
alte
misuri
dimi1iilor
nuarealomajului?

. Somajul, ocuparea de inalta

. Inflatia, ca obiect al negocierilor
productivitate$i cu salarii adecvate
dintre sindicate, gnvem $i patronat.
. Consecinleleinflaliei pentru bogati pentruimplinireabunastliriiumane.
. Somajul $i perspctiveletinerilor in
$ saracl.
lirla noastrdin etapaactuali.

PROITLE]\{I]
DE RIIZOLVA?

. In legaturdcu economiaunei liri se

cunoscurmAtoarele
informa(iistatistice:
. PIB al anului tr, in preludle respec
tivului an,estede 100.00,0
de miliardeu.m.;
. IGP in ! fata de q estede 170"/.1
. IPC in tr fafd de to estede l90Ea;
. masamonetari folosil5 penta trarzaclionareabunurilor in tr este de
150.000de miliarde u.m.
Se cer:
a) rata iDflatiei calculatdcu IGP;
b) rata inflaliei calculati cu IPC;

c) putereade cumpdrarea banilor in

funclie de IGP;
d) PIB real.
. Monitorizati timp de o sdptdmand
unul dintre cotidienelelocale 9i notali
toate anunlurile de cereri $i oferte de
muncd. Grupafi cererile, respectiv
oferteledup?i:
domeniulde activitate;
dvelul de calihcare cerut/oferit.
Ce concluziise despdld din analiza
comparativda cererii $i ofertei de munci?

5TA'f,U[.,
iI{ F]CONOMIA

tr,!F]PIATA*
J n er on o m iiJede picta moderne.
Istatelc ioacaun Lolronsiderabil,ce
decurgedin insdsinatua 1or.Statul reprezintd administratiile
publice si este format din ansamblul institutiilor politice !i
de guvernar ale uni tiri, autorititile centrale 9i locale,
precum ii institutiile public create de acestea,pentru a da
crtrs doct nelor din care se inspiri si valorilor ce corespund
majoriteui lectoratului.
Amplitudineasi intensilatea
prezenteistatuluiin economie
au reflectat ln timp alternanfeledoctrinelorpreferate.
schimbarileregimurilor politice si ciclurile (periodicitatca)
alegedlorgenerale.Toate accstcane permit sa observim ca
prezenlastatului in economiat'iecareitdri arc canctedstici
specificecarein esentalor se asearnini adeseacu cele ale

.Ilormelr
si diflcnsiunil!
prezenfci
slaluluiin
ecoromie
influcntalc
de factoli
politici,
oconomici
$i soLi al i .

altol stale,

Pentnra cunoa$tesi inlelegein ce constaurolul Si semnificatiile prezenleistatului

in economiiletir'ilor in conditiileactuale,ln capitolulacestavor fi analizate:
A. IPOSTAZE ALE PREZENTEI
STATULUI iN ECONOMIE
B' STRATEGII, PoLITICI

Studiinil acest copitol, yeli putea sd:

1. cunoa$teliJbrmele prezenlei
stLttutuiin ec')nmie' caresuntscopurile

grTNsTRUMENTE *"i:';;;"';,;,T::: ii{iij'iX'i;"

ECONOMICE

C. BUGETUL DE STAT

;i ceea ce poate sa facd statul democrattu i e(onomiade Diatd:

3. analiati si eralaati strategiile,
politicile ,ti instrunentek folosite de stat
h1 domenil e(:onomieL

\ut'ul in cct'trotttit! ic lriahi

I5 t1

A. {X}+stazs
ale prezenteistatului in economie*
Modalitdtile saufomele prezenteistatului in economiesunt
de fapt actiunile pe care acesta)e rcalizeazi ca agenteconornic.aumai preci\c a u n g ru pma red e a g e n lie c o n o mic ,
irrtr.cDtri stxirlui
pe diferitedomeniide activitale.Asemenea
actiuni,
specializali
ia nilcl nracrodeqisunt extremde complexe,din punctde vedereecononic.
in\eamnaproductiesi ocuparede lhna dc munca.in accst
sens,statulesteproducdtor-angajator.
. La nivel macroeconomigrLatulrealizeaza
ccrviciia caror
necesitate
deiivd din ansambluleconomieiunei tari, pentrua
necesarsi bunaftrncionarca
slatului la nival
asiguracadruljuridico-legislativ
acestuia,ameliorareaunor dezechilibregenemle,dezvoltarea
economicd,inldturareaunor dificul*iti ce atecteazdsegmente
sle d(terminati
majodtaieale populalieietc. Pentrua crea cadruinormal al
de nevci colecactivitltii economice.statulisi asumi rolul de titular unic dc
tile rcgioBal si
emisiunede moneda,promoveazain mod democraticlegi si
locale, de
alte reglementdrice trebuiercspectatede ioli agentii economici
d total saupaltial infrastructura
ircr.{!ririi ecorlo" $i impune aplicarealor, realizeaz
($osele,c:ii ferate, retelede
necesarA
activitdlii
economice
!riikir locrrlein
protejeaza
proprietatea,
gamnteazA
comunicafiietc.),
asigura
Si
lrllgfenajul cclci
condifiile pentru exercitarealiberei initiatjve, redistribuie
\enirurilepercepindimpo,/ile\i la\e ,le la agcnliieconomici
cu venituri pesteun anumii nivel, acordandaiutoareqi subvenfii
. fl2uu e {are
pentrualtii indreptititi de situalialor, asigurdsecudtateagi
apdrareatdni etc.
pfczcDtiislafu!lui
. La nivel microeconomic,statulasigurdserviciinemafare
pe care Ie presteazApentru indivizi sau grupuri locale prin
intermediul administratiilor publice loc^le (primdrii, prefecturi
$i altele),funizeazdgratuitbunuri de folosintacoiectivi locali.
in aceastt ipostazd,nu se include condilia statului de proprietar (in totalitate) sau
coproprietaral unor firme-intrepinderi,banci. societiti de Isigurareefc.,intrucat
acesteasunt unititi economiceautonome,iar activitifile lor au calacteacomercial,
sfructuraleale statuluisuntrealizatechiar de ele si nu de comDonentele
in timp, prezenlastatuluiin ecolomieca producitorangajatora cunoscut
perioadede extindere$i de recul. In ultimele deceniiesteevidentatendinia
reshangeriiacesteia,
dar pe misuli ce economiase dezvolli si devinemai complexA,
iar autonomiaunititilor economicepe bazaproprietitii privatese consolideazd,
se
afirmaprczenlastatuluica regulator public in economi.Asa au apdrutautoritdli
de reglareindependente
tot mai numeroaseiConsiliul audiovizuallui, Consiliut
clectronicesi postelore1c.Aceste
concurentei,
Autoritateade reglarea cornunicatiilor
institulii administrativeirteNin in mod proflnd in lunclionareaactivilrililor de a
qi trebuie adeseasi confirme compatibilitatea
cdror reglare sunt rdspunzdtoare
comportamentuluidife ilor agentieconomicjcu normelereglarii activitafii din
nomelor respective.
domeniilelor sau s; impunasancliunipentrunerespectarea
.liirtrsit::ieri

>

{.itttiioluti).

!:i.:

Ipostazele prezentei statului in economiese bazazi pe realititile economice,

socialesi politice din fiecare tari. Astfel, prin moalalitateade a tunctiona $i limitele
1or,pieteleobligd statulsi intervinapentrua realizaalocarearesurselornemadale
pe care ele n-o pot face sau penffu a restabili concurentaalterataprin infractiuni pe
care ele nu Ie pot sancliona.Existentaunor nevoi colectiveobligi de asemenea
statul sA se implice in producereasau asigurareabunurilor corcspunzAtoareln plus,
odatdcu dezvoltalea,sporescnevoile de servicii rii bunuri nemarfare,in special
pentru educalie,iar cand acesteanu sunt rentabile pentru investitorii privati' trebuie
satisficutede stat. Urbanizareaatrage,la randul sAu,cre$tereainte enfiilot de
rcglementare
;i marestecosturileadministraliilorpublice.
intotdeauna$i
nu corespunde
statulLri
in economie,de$iestenecesard,
Prezenta
prost
probleme
mai
decatagenfii
adesea
anumite
obiectivelorurmdrite. Statul rezolva
impiedica
adaptareala
privafi, uneori genereazd
injustilii, etaleazdrigiditdli care
schimbarefi greuti[i carcjeneazdinitiativele crcatoarede bogate fi locuri de muncd
De aceea,au aparutreactii adve6ela prczentasa in economie$i' orictnd devine
pentruprivatizarcadiferitelor segmentesau activital realizatede
posibil, se acdoneazA
stat. Uneori. rcactiile adve$e au fost radicale.Astfel, pornind de la docffha potrivit
careiaeconomiade piaF esteincompatrbilicu prczentastatuluiin e.onomie's-a susfinut
excludereastatuluidin viala economica,provocanddificultdti evolufiei ulterioare Stahrl
feboie sd se implice in economieatat cet estenevoiein perioada$i in conditiile date
Limitele implicdrii statuluiin economiesunt inpuse de:
rrafodul dc inlere.edrnrecei pru .i conlraacesteia:
privati carepin naturasa ptesupunelibeftateade acfiune;
r proprietatea
r delimitareapecisd$i corectda sferei de acfiunepentru toateverigile organelor
.;inplirrrci
administratieipublicede stat.
Oricarear ii gradul de implicarea statuluiin economie,
!nii: i.'cte ixicot'ifiir
trebuie refinut cd la baza societdlii capitalistese afld
da ne*junsnit ri
fllnclionare
proprietateaprivati, capabild sd determine o
eficienta,coerenii a ansambluluieconomieinationale.
ti reo:i in ihrmrr
!':!dit,ilf.

r;st"i

- ,l-"^r-; ;;;;;;p*

i ansamblulinstituliilor politice $i
guvernaredintr o !ara, autoritate
centralali locala,precum$i instituJiil
publice createde acestea,pentru a
curs doctrinelordin care se inspirl
valorilor ce corespundmnjoritdlii
electorale.Dintre acesieafac part
intotdeaunapresedinliatdrii, parla
mentul, guvernul Si ministe.ele

St{rtttlin ?co omia depiatd

t6a
Se mai numescnevoi sociale,publice
sau (chiar) politice. Exemple: dirijarea
circulafieimijloacelorde transport,
iluminatulpublic, apAmreaetc.
. Doctrine ansamblulnfionamentelor considerate
pertinentepenhu a fi

aplicatein interpretareafaptelor si
pdncipiilor de acliune in economie.
Multi cercetatoriapreciazdcd, ffecand
de la stiintala doctrinaeconomica,se
abandoneaza
o parte din atitudinea
stiintifica.

PENTRTI
'62 iNTREBARI
VERII,'ICAREA

cuNo$TtNfELoR

. Consideratica implicareastatului in
economie constituie o necesitate
obiecdve?Justificali risplrnsulpe care
il dati.
. Care sunt modalitdtile implicdrii
slatului in economiepiin care se asigurl
funclionareamai buni a acesleiain
localitateain careaveli domiciliul?
. Cum poate statul resfiange(limita)
fenomenelenegative,aparutepe piafa,
care altereaziconcuenla?

. intr-o economie modernd,

considera! cli implicareastatului ln viafa
economici:
a) estenelimitat5,dar bine-venitd;
b) trebuiesa pemitd realizareanormalSa intereselor;
c) estelimitatA;
d) presupunercspectarca
unor reguli
de citre agentiieconomici;
e) trebuierealizati prin parghii economico-linanciare;
f) presupunerezolvarea unor probleme grave cu care se confruntd
economrarespectrva;
g) esteinadmisibili, daci presupune
interdiclii:
ti
h) esteposibild,dar nu estede dorit.

. Ce argumenteaveti pentm a susline

ca prezenlastatului in economienu este
intotdeaunao solulieideali? Exemplificafi.
. Caretrebuiesdfie atitudineastatului
fatd de agenfii economici cnre nu
respecgregulile comerciale?
. Enumerali cete trei abateri ale
unitSfilor economice de la regulile
concurenteiSi ale cumpdrdtodlorde la
pe cal ar febui sd-l aibA.
comportamennrl

. Necesitateaimplicfuii statuluiin
functionareaeconomieiare caracter:
a) predominantsubiectiv;
b) predominantobiectiv;
c) predominantaleatoriu.
. Limitareaimplicdrii statuluiin
economieestedeterminadde:
a) nivelul cererii;
b) nivelul otefiei;
c) existenla$i pondereapmprietritipivate;
d) autonomiaorganeloradministraliei de stat;
e) optiunile majorititii agenlilor economlcl;

f) existenlabugetuluide stat.

*rpitohtl 12

R. Strategii"politici sl instrumerrteer:ontlmice,',
PrezenFstatuluiin economieesteun fenomencomDlex.carc
. Preuentr
se deruleaza
in mod organizat,coerent,in cadrulunui sistem
statu[!i in
lormdrdrn srralegir.
poliricr.i inrnumenre
cconomice.
l r.cnonric
. Strategiile economice reprezinti obiectivele car
arigrrla:idrrr:cr.ea
urmeazi se fie indeplinite pe termen mediu si lung conside!i in(kltinirr N
rate dterminantepentr[ realizareaintereselorvitale ale
riflttrgi;lor si
fortelor politice si socialedintr-o tard, pentru programul lor
pritiiici!or prin
politic. De exemplu, strategianationaldde dezvoltare
lilk)sirclr
economicaa RomAnieipe temen mediu, sustinu$ de toate
i!rlriilrnr,:lclor
tbtele politicedin tari, are ca obiectivfundamental
,,crearea
rr.r:rror.'lirr.
unei economii d piate functionale, compatibile cu principiile,
A4C(rate,
normele, mecanismele,institutiile si politicile Uniunii
Eutopenet'.
. Sinrl.giile
Strategiile sunt necesarein viata economicdpentru ci
,,fixeazt' ceeace estedurabil si de inportant:i generald,iar,
olricrlivelc
pe o asemenea
bazi, agentiieconomici$i fbrtelepolitice iqi
.,rlur.rl-.ilr"'si
pot orienta $i concepemai bine acfiunile lor. Cn toate acestea,
(i,r 4rlpo!'taDi:i
din variate motive, nu toate 1drile dispun de strategii ,,in
gfnrrlilil dcosractiune" sau gata de a fi pusein practicd. Cele mai dezvoltate
liti pr loi'mcn
t:iri au $i cea mai bogatd experienti in elaborarea;i aplicarea
nirdi!xsi lung,
stmtegiiloreconomice,fapt confimat de rezultatelefoar.tebune
pe carele-au obtinut.
. in linrp"
DupAsferade cuprindere,strategiileecolomicepot fi:
sll-atgiilc
a) genemle sau nationale - reunescansarnblulobiectivelor
pentru economia unei ldri intr-o viziune unitarA. De
rd otate I
componenlele
avurein vedere;
sifulltiilc
b) pe domenii sau sectoriale- prevedobiectivelepenffu
4'iistel)k.
unulsaucatevadomeniisausectoare
aleeconomieiconsiderate
deosebitde importantepe temen lung.
Dat fiind orizontul de Iimp al st ategjilor economice,in decursulrealizdrii lor pot
surveniadaptAri,preciziri, modificdripotrivit situatiilornoi careapar,progresului
tehnicilor de previziune in economie$i in funclie de eficienta ins;um;ntelor
economicela care s-a recurs.Obiectiveleoperationalein ceeace au ele cel mai
profund rdman insd valabite ti por fi adusela indeplinire de fo4e politice diferire,
potrivit modului ior specificde a actiona.
Politicile ecolromiceexprimi in esenti tintle c trebuie
. i r:rl ,i i ri l f
atinse in economie,precum si mijloacele necesarerealizdrii
lor. SebazeazA
pe docr.inelefortelorpoliticecaredetinputerea,
adaptatela condiliile eristente. si pe intereselesi valorile
comuneelectoratului.care au sustinutfortele respectivesi
acceadi la putere. Formuleazaobiecfivele stratesiilor
economice
\i identi'ic;mrlloacel(oece,are
realiz.trilorl

i (,:

p(}lit;rilcr
iil1rx{le

!inlxl;rlr,: n
5t:i1 l:i! irI i'ii:tn

o! irnt t;1 !i
int{)r'mr1i!'',iirrr

,trii.rl{.r,'
i, : a,1r,,rr$ia!
ttxilii

Instrumentelesau mijloaceleeconomicesunt resursede

toate gnurile,procdeetehnice,modatta$ de a actionaIa
care s recurge pentru a aducela indeplinire tintele siabilit
direct de starea
prin politicile economice.Sunt dependente
economieiiii de potentialul tehnico stiinlific al celor ce le
evalueazdsi le folosesc.Buge$l de stat (format din bugetul
ceniral $i bugctelelocale),creditul. sistemulde impozite $i
taxe. restrictiile vamaletadfare si netarifare,programarea
economicietc,,prccumqi Iesurselede toategenuile caresunt
mobilizate s,i orientatecu ajutorul lor constituieasemenea
instrurnentcsau mljloace,
Preocupareastatului pentru elaborareali realizareade
programeeconomicepe ansambiuleconomieisaupe domenii
de
de mare inportanti a devenito realitatedeterminatA
inmultirea$i profunzimeadifjcultitilor din econolnie,in
dintre1:iri A apdrutdin
condiliilecre$teriiinterdependenlelor
nevoia acuti de a asiguracoercnla.compatibilitateaqi
in actiunileagenliloreconomicide toate
complementaritatea
genurile,relvand prezentastatului ca regulator public ln
mod cat se poatede evident. Prin elaborareaprogramelor,
acestora!
apoj prin
lrecesare
constituireasi alocalearesurseloa
urmirirea realizaril prevederjlorstabilite,statul dezvolti diferite
activitdtjcare solicjttrfofia de munci adecvatpregiliti,
dovedinduse a se implica si ca producltor_angaiator'
Programarea no implicA obligativitatea din pafiea
agentilor economicide a udna o anumitii cale sau de a fenunta
la libenatealor de actiunc.Are caracterorientativ-informativ
$i, de regult, incitativ, continerccomanddrisi mijloace
economicecarear fi bine si fie utilizateSi la carese recurge
pcntru a stimulainscriercaagentiloreconomiciin tendinlele
de evolutiea economieirelinuteprin programeca fiind cele
mai indicate.

I statal( specializatq tnwstite cu atribulii in a.:estsens.

in pre"ent.programareacconomici se practici in toafe tirile cu economiede
piaF, insi in nrodalitalidiferitesi cu rezullatedifeile
economicanu reprezintdo altemativdla mecanismulcconomieide
Programarea
oiattr.Ea se constituieintr-unelementcomplementaral pieti pc carese spdjinafi
pe careincearcdsd o apropiedc o ftnclionarenormala.mai ef-icienti

Capitolul t2

t63

MINIGLOSAR
. Orizont de timp - perioada,duala
de valabilitatea unei sffategii sau
politici economice,a unui plan sau a
unei programiri economice.
. Obiectiv operational scop ce
trebuie rcalizat in strategiileeconomice,
avAndo importantddeosebiti pentru
dezvoltareape termenmediu $i lung,
intrucat corespundeintereselorvitale ale
fo4elor politice $i sociale.

fl
Ql
I

. Tinte - obiectiv, scop prevAzutln

politica sau programareaeconomica,ce
t.ebuierealizat.
Programare economici - elabo,
rarea unor planuri sau programe de
dezvoltarenalionald, zonaltrsau locala,
pe anumite domenii sau sectoare,ln
vederearezolvarii unor probleme
social-economicefoarte importante, cu
implicafii ample.

iurntuanrnnnrnu
yenttrcA,xo;
CUNOSTINTULOR

. in ce consti utilitatea strategiilor

pentrueconomiaunei ldri?
'Pe ce baze se poate elaborao
politicd economicdviabil6?
' Identificali in economiaRomaniei
trei obiecrive posibile pentru elaboftea
unor strategiisectodale.
. Care considerali cd pot fi cele mai
mad neajunsuriale politicilor economice
aplicatein Romaniadupd 2000?
' Sub ce formd consideralici s-a implicat cel mai activ statul roman in
economiedupi 2004?Explicali de ce.

. Identificali, sub aspectulconfinutului, diferenteleexistenteintuecaracterul

orientativ,incitativ si informativ al
programirii.
. Ce avantaje ar putea ofed programarea economici pentru diferite
calegorii de agenli economici?

. Programarea
. Programareaeconomictrare:
economici nu urmdrc$te:
a) un caracter eminamenteobiectivl
a) ridicareacompetitiviggi;
b) un caractereminamentesubiectiv;
b) combaterea
infl atiei;
c) un caracteraleatoriu;
c) iesirea dilr crizA:
d) atat o determinareobiectiv{, cat $i
d) diminuarealiberei idtiative;
una subiectiva;
e) inldturareaefectelornegativeale
e) o tendintade diminume a inteflenpoluArii.
fiei statuluiin economie.
Alegeti fispunsulcorect.Argumenta!1.
Alege! rispunsulcorect.Argumentatl.

TEXT TEMATIC
,,Dinpunctulde vederealrefomei, rolulstatuluiestedublu.Administtaliade
stat constituieuna dintre componentelemajote ale problemei; tot ei insa ii
incumbaun rol central in remediere.Ea este o cauze a dezvolarii inegale,a
inegalitdtiiindistribuircavenitului,a repaftizdtiifinanciarea resurcelorpublice,
a degraderii mediului inconjuretot 9i a unor reglemente fictive ,au
incompetente.$itotui, administrc'liade stattrebuiesa fie pivotulremedierii..."
JohnKennethGalbraith.Stii,qaecononicd;i intercsul?ubli..
EdituraPoljticr,Bucurc$ti.1982.pp. 3l I 325

Pe ba& arcstai text, preciaati:

. ce semnilicalie i se conferd preze tei statului in ecorromie?
. cere sunt neajunsurilepreaenleistdtului fu economieLa care seJace rckrire l
. cum se pune in ,ttiinla economicdti in practicd probletna interventieistatului
ln economie?

in toateta le.
Esteprincipalulmijloc sauinsffumentuti[zat in po]iticacconomicar
caracter gneral.
Prin intennediulsiu, prezenlastatuluiin economiedobandeste
Bugetul de stat reprezinti un tablou, o balanti cu doui pirti - venituri si
cheltuieli -, fiecar dintre acestcaliind detaliatl pe capitole.
adicA pe surse de venituri si obiective de cheltuieli. Se
st^bilestede rsguld anticipat pe un an (cnre poate sir coincidi
sau nu cu cel calcndaristic). Venituile li cheltuielile sunr in
luncriede e\oluria care \e e.rirneir/!rr o \d J\ea ec^nomiJ
Potrivit metodologici oficiale de elaborare si urmdrire a
execufieibugetului de slat in Romania. veniturile acstuia sc
comprD din:
a) venitlrri tiscale:
- impozife dilecte pe profit, salarii.venitudale liber
profesioniftilor etc.;

- irnpozileindirecte taxape valoareaadiugatA(TVA).

accize,ta-\evamale,alte laxc;
b) venitufi nefiscale din profitul Bancii Nalionalea
Romaniei,al rcgiilor autonomeetc.;
c) venituri din capilal din \.alorjficarcaunor bunuri ale
statulull
d) incasAridin ra bu$arcaimpmmutuilor acordate.

Capitollrl 12

165

Cheltuielile bugetului de stat au urmatoarele destinatii:

a) serviciipublicegenerale;
b) ap:irare,ordine publicd si siguranfA;
c) acliuni social-culturale;
d) servicii de dezvoltarepublici, Iocuinfe
e) actiuni economice;
fJ alte acliuni;
g) imprumuturi acordatesi alte plati.
Atat in elabomrea,cat si in execuliabugetului,se um5reqte
. Bugcful$e
echilibrareacelordouiipard a venirurilorcu cheltuielile.in
poaaeprczenta
general,in teoria $i practicaecoDomicdse considerac:i un
in trci ipostaze:
bugel echilibrat e\ercitd un efect neufru a\upra efooomiei,
cchilibrat,
Daca insd totalul cheltuielilor depAresteveniturile, bugetul este
deficitar. Pentru a sustine totu$i cheltuielile fdrd acoperirein
.leftcitar.
venituri, statul recurgefie la imprumuturi (inteme $i exteme),
fie la emisiunede bani fard acopedrein bunuri $i seF,,icii(inflalie), fie la amandoua
solutiile. Imprumuturile ficute pentru acopedrea deficitului bugetar reprezinti
datoria publici.
Efectele deficitelor bugetar asupra economiei diferi in functie de mirimea
$i durata lor. C6nd deficitul se mardfesldpe temen scurt $i nu are dimensiuniprca
mari, poateaveaanumiteefectestimulative,dar dadi se perpetueazdtimp indelungat
sauddcaestemrre.areefeLlenegali\e\igure,
in cazulin carevenitudledepdqesc
cheltuielile,bugetulesteexcedentar,peste
un anumit nivel, consideratminim, excedentulbugetatare efectenegativeasupra
economiei,inffucat lasAnefolosilesau amandfolosireapentru mai terziu a unor
resune linanciare care ar putea contribui la sporireaproducfiei de bunuri $i servicii.
Cerin.teleeconomice$i socialetot Inai numeroasesi mai mzrdcarorastatul trebuie
sd le fac6 fatd au determhal o tendinfdde ueslere a resorselorfinanciaremobi]izatesi
folositeprin buget.Caleade asiguare a acestorrcsurseo constituiecrestereafiscalit4ii
(impozitelor).knpozitelemai mari diminueaz:iinse resutselepe careagenlii economici
le-ar folosi pentru consumulpersonal,pentru a-$i ldrgi invesridile $i a crea noi locuri
alemuncd.Invers, diminuareaimpozitelorar face imposibilarealizareaunor progmme
economice$i sociale guvernamentalesau locale, ceea ce ar atragenumeroase
nemultumid.
. C.rnditia
Incidentele impozitelor $i taxelor asupra economiei
firndamcntati
a
conducla concluziaci sistemullor trebuie astfel conceput
urtui
sistcm
de
incat si asigure un anumit echilibru intre veniturile care le
impozitesi taxe
rimAn agenfilor economici dupi impozitar $i cele preluate
'riahil
de stat, sd-i stimulezep cei care actioneazein economie
pentru a realiza vmituri tot mai mari si si aduci la bugetul de stat sumelede care
acestaar nevoie. In tara noasftd,in ultimii ani, bugehrla fost pemanent deficit.al,ca
urmarea mai multor cauze,dinfie carerctinem:evoluiia economieinalionalesub
nivelul estimArilorluatein calculul veniturilor bugetului,utilizarea!'enihrrilorbugetare
pentru realizareaunor obiectivecu eficienl:i scdzutd,cr$terea exacerbatia costudlor

,\!{rttil iit ::t\Nut!ftit ie pitq

socialeale reformeiinadecvatconceputesi aplicate,evaziuneafiscaldsi economia

subterani.Bugetul de stat esteaprobatanual de parlamentuilArii la propunerea
guvernuluisi devinelege,iar execuliasa esteobljgatorie.
Realizarea
unui bugetexcedent.lr
esteun fenomenpozitiv, determinatde faDtul
Laeconomia
larija evolualIn anulrecpefhv
rL relJlalemdibuneJecalsepreva-/;.e.

s NtGr,(}sAtl
. Venit fiscal- sunl-iin*Lsatih bugcflrl
stat sub fbrma de impozit sautdxa ce
aplicadirect asupravenitului agendlor
ici $i de inrpozitindiect ce seaplici
consumuluilor.
. Venit neffscal- sum:iincasatAla
ugetul de stat nu ca impozit, ci ca
bligatiestabilitape alre baze.

de la
" Evaziunefiscald - sustraeerca
impozitelorSi tanelorclitre stat.
e Economie subteranl - activitiitile
onomiceclandestine
si ilicite carese
de la plata impozitelor {ji cele ale

dimensiuni!i efectesuntgreude
ai .

' Datoria publce - ansamblulobligaiilor banestipe caresi le asumAstatul

and contracteazA
imprumuturileinteme

o Accize - t i plAtid de conssmak)ri,

indjrcctcescincludein pqurile unor

:rfifi; dupAven73reacirori este depusi
bugenrl $atului.

PROBLEME

DE REFLECTIE
! ExistA dou6 modele generalede
impozitare,unul progresiv(odatdcu
crestereavenilurilor contribuabililor
cre$te[i impozitul),iar altul cu impozit
utic (pentrutoti contribuabilii,indiferent
de venitul realizat).
- Careconsiderati
ci cstecel rnai bun
model?
- Carecrcdeli ca estemodelul cel mai
des fblosit in Eurcpa?
- Carecredelici ar fi modelulpolrivit
pentru Rominia?
- Ce estebine dacdse aplici primul
model?
- Ce ar puteafi r:iu daci se aplici al
doilea model?
1995 1996 1997 1998 1999
4. 1

3,9

4 ,1

q Cum pot influenlaimpoziteleeco

nomia nalionalli?
. Inlluenfacheltuielilorbugetuluide
stat asupr'aecononxcl.
. Multitudineaimpoziielorsi taxelor
practicatein Romania.
s Funcliiledatorieipublicein economla modcma.
. Cu ce rezullate.
cum at fi binesa se
incheieexeculiabugetuluide stat intr-o
Fril
o Semni6cafiaevolutieipondedi(%)
defcitului bugctuluigeneralin produsul
internbrrt al Romenieiin perioada1995
2004,carea evoluatasfel:
2000

2AA1

4,0

S ursa:r_d .r ta rdu p- An u. r r lc J dr . r \ c alRo. . llip. l. r u

2402
34

r,U

, n 0 <.

2003
1,5

2044
5,9

Capinht 12

. Scadereaimpozitelorperceputede la
agenlii economici determinA:
a) cre$tereasalariilor;
b) cre$te.eaposibilitaFlor de realizare
a unor programesocialeguvemamentale;
c) posibilitateacre$teriiinvestitiilor
facub de agentii economici;
d) reducereanumfuuluilocuilor de
muncd;
e) crcaraposibilitdlilor de realizarea
unui buget excedentat.
o in care dintre situaliile de mai jos

167

poatesI aparadafirria publicd?

a) cand veniturile sunt mai mad decat
cheltuielilebugetului de stat;
b) cand statul recurgela lmprumuhrd
pentm acoperheadeficitului bugetaq
c) c,endcheltuielilemai mari decatvenitudle sunlsusFnuteprin emisiunedebani
fdr,Aacopedrein bunuri economice;
d) cand nu se lncaseazdimpozitele de
la populaEe;
e) cand se fac investifi private ln a.lte
fAri.

PIATA

MONT}IAtr,A*

E conomiaesterezultatulaclivihtii
Lmilioanelor de oameni care
actioneazA:atat in cadruI nalional cat Si
cu exteriorul.Substanlaacestorrelafii o
formeazdin mod deosebitschimbul.
Schimburile de bunuri, servicii ;i capitaluri dintre agenlii economici din loate lilrile
formeazdpiata mondiale.
Pentru a infelege importanfa qi modul in care aceastafunclioneaz:,i,vom studia:

A. FORMELE PIETEI
MONDIALE
B. COMERTUL
INTERNATIONAL

Studiind acest capitol, wti putea:

. sd inlelegeti si sd folositi notianile
cu ure se opereaa.dpe piala mondiald
$i pe cotnponentetesak;
yd insusiti principalele criErii de
" sd
apreciere a elicientei comerlului extcior
;i a modL ui in care fu ctioneazi piala
relutarai in lara noastrd.

C. PIATA VALUTARA

@ cryitohl t-;

t(t)

A. Xl+r-m*li:;lirl:ei inc,lldiatrt'r'
Schimburi economiceintre persoanesau grupuri de persoanedin diferite tAri au
a\,'trtloc din cele mai vecbi timpud, dar se considerdcd piata mondialda irceput sAse
formezein secolulal XVIlea. De existentasa propdu-zisi se vorbestede-abiade la
sfar$itulsecohui al XIX-lea si hcepunrlsecoluluial )g lea, c.endschimbudleau cuprins
toatetirile g au atinsdimensiunile,rcgularitatea$i diversjtateacarele-auimpusca atare.
Existentapietei mondiale se datoreazdmai multor cauze,dintre care mentiondm:
a) diferntiereainzestririi naturale a tirilor cu factori de producfie. Aceasta
pemite Lirilor si lacd schimbatat cu factori de productie,cet si cu bunuri obtinutedin
tnnsformarea lot b) nici o tari nu poate sd-ti asigure toate gama bunurilor, in
permanenticre$tere,de care are nevoie,astfel incat, in acestscop,trebllie sa recurgA
la schimburicu alte ldri; c) divizilnea internationale a muncii - specializarea
diferitelor economiinationalein pnrduceraanumitor bunuri cu eficie ti ridicatd obligd ldrile si faci schimbpcnfru a-si satisfacemai bine trebuintele.
Existenta si dezvoltarearapidA a pietei mondiale decurg din avantajeleti
posibilititile pe care aceasta le oferd liecirei tiri participante.
Dcoelenecesard
paniciparea

Fiq.13.1. Necesitatea participdrii

la piata mondiald

Schimburilede pe piafa mondialase realizeaziin condtii de concurenti, pdn

confruntarea cererii cu oferta agenflor economici din tiri diferite. Acesteasunt
de asemeneaafectate de discrimindri $i restrictii pe care le pmctici anumili agenli
economiciintre ei sau le promoveazioficial llrile djn care ei provin, din motive
polilice, economice,militare, socialeetc.
PiaIJ
nu e.reun'l"rasi ni.i omogeni.in nrncLie
de caracreristiciJe
bunurilor
'nondiaia
carelbmeazA
obiecfulschimbului.distingemia) comer.hl futrnatio-nal schimburile
de bunrri Si se icii care au loc infre agentiieconomicidin toatetdrile; b) piata
internationali a capitalurilor ansamblulplasamentelor
de capitalrealizatede agenlii
economiciin alte lari decfuceaproprie, sub fbrma investililor directe,imprumuturilor
qi cumpardrilordc titluri de valoareetc.; c) piala mondiali a muncii - migratia
Inlem.rionuli.tcmpnr.d;.au dehrllr\a. i foneide munc:icu scopulde a .e argija co
salariati;d) piata internationald a schimburilor valutare - totalitatea schimburilor
de monedenafionalesau ale altor tari pe care le fac agentii economicidin toate
lftile intre ei; e) piala p.oduselor si tehnologiilor de varf schimbulde bunuri de
inaltd tehnicitatedintre agentii economicidin toate tirile; f) piata mondiale a
schimburilorclandestinesi ilicite {saupiala mondialdneagra),practicate
cu bunuri

interzisevanziirii-cumpdrfiilibere sau cu bunuri sustmseregimuluivamal,taxi,ii

$i impozitirii previzute de acesta.
Pentruagenfiieconomici,ca si pentruldrile din carc acestiaprovin, estefoarte
importanti cunoaltereafutuor fomelor pietei mondiale,dar mai ales a celo( in carc
s-au implicat direct. In acestsens,sunt foa(e semnificativc:capacitateade absorbtie
(cumparare)a pietei, evaluareainfluenlei dif-eritelorfenomeneeconomico-socialesi
politice,cunoasterea
concurentilor$i produselorbr etc.

't/
J

rirt.rtP;i:! trr Pl: it t.ill

'',f ll | ] I " . 1. 'ilr
j

1.

i'' l i i,il-r 1.1:'

r'iilr.ri)ril

', Care sunt cauzele care au

determinatconstituireapiefei mondialc?
. In ce constaumotivatiilc participfii
agentiloreconomicidin dilerite liri la
piafa mondiald?
, Care sunt fomele pielei mondiale?

. Care sunt caracteristicilecele mai

importanteale mediuluieconornicpe
careil reprezintipiala mondiale?
! Care sunt priodfalile clrnoa$tedi
pielei mondiale pentru cei care
acfioneaziin cadrul sdu?

rll, i .lcliile,rl'1l
ui iiitl.t*,r'llafilm ai'k
Schimbul sau comertul cu bunuri qi servicii dintre toate tarile formeaza
acestuiaesterelevati.de reguli, prin exporturile
comertul international.^MSrimea
(importudle) mondiale, In cadrul come4ului intemational.sumavalorici a bunudlor
si serviciilorexportatede toatetirile esteaceeasicu a imponurilorlor.
Exportul reprezintd vanzarea de bunuri ii seNicii produse intr-o tari citre
agenti economici din alte tiri. Importul este cumpararea d citre agenfii
economici dintr-o tari de bunuri $i servicii produse in alte tiri.
Exportul,ca $i importul,poatefi: r vizibil, ceeace inseamndcd obiectul
tranzacfiilor il fomeaza bunurile tangibil; r invizibil cand obiectul tranzacliilor il
forrneazdseNiciile.
in prezent,se extind mult mai repedeschimburilede servicii.brevetesi
licente, tudsmul, transpo ul si consignaiiaintemalionala,asistentaeconomicd
si tehnico-$tiintificd,adici schimbulde bunud invizibile.
Intercselelarilor $i ale agenliloreconomicinationalicare participala comerlul
unor reglementirinationale
intemationals-auconcretizatintotdeaunain adopfaaea
qi
specifice realizareaunor acorduri cu alte triri, al cdror confinut poate fi:
1, protecfionist, prin care piata inteme este apdratasau protejat?i de concltrenta
internatonaldfolosindu-se!a,\evamaleddicate,plafonareaimportudlor$i alte obstacole.
Tfiele sau tarifele vamale sunt sumeplStite de consumatoriinationali si incasatede
stat,calculateprocentualla valoareafiecarlribun importat$i addugatepfefului de
vanzareal acestuia,mdrindu-I. astfel incat franeazdimpofiudle. Plafonarei constriin
stabilireacandtatlorma.\imeadmisepentruimpom]l unor bunuri saucate8oriide bunuri.
Multe tfti mai recurgadeseala exigentede calitate, de protctie a mediul ambiant
sau de asigurarea sterii de senatab a consumatorilor,caresuntgre de indeplinitde
cdtre exportatorisi limiteazi, de fapt, impofiurilei

> CapitohtlI 3
2. stimulativ pentru erTorturi, umarindu-se majorarca$i dive6ifrcarea acestora
prin subventiidirecte si indirecte (pfime de expoft), scutid de impozite p veniturile
din expoft, credite de export cu facilitdli erc.;
3. liber-schimbist, prin care se are in vedere asigurarealiberei circulatii n
mArfurilor in comeltul intemalional, ceeace presupuneinliturarea taxelor existente
si a altor rcstrictii.
Evolulia come(ului internationalin ultimele decenii este marcatdde cateva
sa.racteristici:a) crestereasa mai rapidi decata productei ii produsului intern bmt;
b) concentrareasa in Frile dezvoltate,9i in specialin SUA, Germania,Japonia,
Franta !i Marea Britanie; c) inmultira reglemeDtirilor care obstruclioneazd
exporturile ii,/sau importuril, precum si a rcglementfuilorprivind stimularea
deschisAsau mascaEa exporturilor: d) accentuareaconcurenlei intre padcipanfi;
e) crestereafiri precednta numirului intahirilor si ngocierilorbilaterale,
zonal ti intrnalionale consacmteinlituririi barierelorcare afecteazdcome4ul
intemalional;D ierarhizarealirilor dupl performantleeconomice!i mAiestria
tehnologicdpe care le-au atins,
Toateacesteaexplici de ce. in ultimeledecenii,s-audepuseforturifoartemari
pentruconstituireaunor organismesi promovarea
unor mAsuricu vocademondial5
$i regionaldcare sd faciliteze come4ul internalional,In acest sensse remarca
constituircaOrganizatieiMondiale a Come4ului (OMC) la Marrakech(in Maroc) la
15 aprilie 1994,organizadecarc are ll7 !5ri membre$i oferd cadrlll permanent
pentru negociereadiferendelordintre ldri cu privire la libetatea conertului !i pentru
arbiffaj, prin constituireaunui orgnn de apel ale cirui recomandiri sunt irevocabile.
Participarea15.ri1or
la comertulinternationalserealizeiai prin expofuri $ importud.
Balanta comerciali este tabloul ce rede, p de o parte, exportul, iar de cealalti
parte, importul in valori totale ti pe grupe de mdrfuri, cu scopulde a cunoa$te
situatialarii in acestdomeniu.In imagineade ansamblua unei economii, impofturile
se integreazi in resurseal?ituride produsul intern brut, ia1 exporturile, in necesitdti,
ffebuinle sau desfimlii.
Balantacomercialiextem:ipoatefii r echilibrati - cind exportulesteegal cu
importul; r deficitari - cand exportul este mai mic decet importul, generanddatorii
exteme care se pot stinge prin diminuarearezervelor valutare sau confuactarea
unor
credite.Delicitul aparein specialdin cauzacompetitivitAfiiscdzutea produselor;
r excedentari cand exportuldepi$e$teimpofiul, ceeace inseamnacd Fra respectivd
a vandutmai mult decata cumparat$i a obtinotun surplusde venitin val a. ExcedentuI
estedeterminatin principal de nivelul inalt al productivititii, costurilemici !i calitatea
bunAa mtufurilor sau,mai succintspus,de competitivitatearidicati a produselor.
Balanlacomerciali extemi poateli echilibratd,excedentarisau deficitar5nu
numai pe ansamblu,ci ti pe tiri partenere.Este mtional ca aceastA
balanti sd fie
echilibratd,dacdnu in fiecarean, cel pufin pe o perioadade cafivaani.
Relafiileeconomicedintre agentiinationali$i cei din alte lari presupuntransfenri de
sumebAnesticarcsercflecti tn balantadepliti (ex@me)
$i suntstudiatecu ajutonilacestgia.
Balanla de pliE rprzintaenemblul sunelor (crsntelor)pe care le primite o fara
Sial plitlor saleftr relafile cu exteriorul,in cursul unui an, ca umare a opera$unilor
comerciale,fnanciare si monetaredint aientiirczidend $i Estul lumii.

BalanlacomercialA
estecearnai imponanticomponentd
a balanteide pldti,carc
mai cuprindeincasfi Si plili din transferuride capital"investitii s,ialte operatii.
Fiecarecomponenti(denumit?i
capitol.post saupozitie)a balanteide plili poatcfi:
: activ5,candincastuiledin exteriordepdlcscpldtilc;I pasivA,candincasdrilesunt
mai mici decalplitile; r echilibratd,candincastuilcsuntegalecu pldfilc.
Come4ul extedor estecvaluatin mod ralional pe bazaeficientei sale, raportuhi
^
dintre efecteleobtinute $i efbrlurile depuse.Efecteleimediateale comertului
extcdor
sunt veniturilerealizatedin export si bunurilesau serviciilcobtinutep.in import.
Eforturilesuntcheltuielilein moneddnalionalAfacutepenlrurcaliza.eaexporluluiti
ln valuti pentru realizareaimportului.
Pentrudeterminarea
eficienteicomertuluiexteriorse apeleazA
la un numir mare
de indicatod. Remarc:immai intai cursul de revenirela exDort(C ) si cursul dc
rcvenirela import (C.).
.

P +C .

in care: P, = pretul produsuluipe piaF inlemii (in lei);

C. = chcltuielilede circulatiepani la tiontierd(in lei);
P. = pretulin valuta,la fiontierd,al mdrfii vandutesauexpodate.
AcestindicatorexprimAin esenli cheltuialaintcmdcu carcse obtineo unilatevalukri.
Dadi Cr esteegal saumai mic dccelcusul de schimbal monedeinationale.operatiunea
esteeficientd.Esteunul dintrecriteriile de inlocuirea mirJurilor nerentabilela expot cu
altelerentabilesi de luarc a deciziilorprivind imbunititirca struc$rii come{ului exteriorUn alt indicatorestecursulde revenirela import (Cri).
P ' +T
--"P ,'
in carerP = pretulprodusnluipe pialainternn(in lei);
T, = ta,tclede import perceputepe marfarespecfivi(in lei);
Pi" = prefulde imporl,in valutd,al mdrfii rcspcctivcla fiontierd.
Cu cAt cursul de revenirela import realizat(incas:irilein lei din valorificarea
prodllsuluiimportatin economianationalace revir la o unitatevalutari) estemai
mare,cu atatestemai avantajos
impodul,CandC, estemai maresauegalcu cursul
monedeinationale,operafiuneaesteeficicnta.
Eficientacomertuluiexteriorare o arie mai largi dc cuprindere,intrucatsc exprim:lsi
prin efectul exportului $i importului (insumat) asupra crcsterii economice,pfin
contributiasa Ia dezvoltaleade ansanblua economieinalionale,Comenulexteriorarc un
aport major la modilicarea structurii matriale a produsului intem brut, pe care o
adapteazdtlebuinlelor expofand bunud produscpesteneccsitilile inteme si impo(and
altelepe carenu le producein canritdlilecerutesau deloc.Asadar,eficicnlacome{ului
exteriorfebuie abordatdatatpdr prismaefectelordirecte,cat si prin primracelorindirecte,
mediatesauagrcgate.Ca urmarea acestuifapt, se po?rte
consideraca un cdteriu tottlizator al eficienteicomer[r ui xterior aportul siu la clslereaprodusrdli national net.

Capitohtl 13

t-l

PROBLEME

. Avantaje $i dezavantajeale siste- deficitare asuprajndependenleiunei ecomelor protecfionist, stimulativ pentru nomij nafionale.
. Corelalia dintre eficieqa come4ului
exporturi$i liber-schimbist.
. Consecintelebalanqeicomerciale exteriorqi procesulde cle$tereeconomicd,
Elaborafiun eseu(l-2 pagini)pe tema.
,Efectul come4ului exterior asupradezvoltdrii economieiDafionale,o provocare
pentru Romania la momentul integrdrii in Uniunea Europeana."

I'ROI]I,EI\IA
Dt,t RItzoLv,{ t'
r Firma ,,Continenf"exportao marfi
pe carc a cump;rat-o cu 200 de milioane
de lei $i mai cheltuie$te pentru
transpoftulacesteiaincd 8 milioanede
lei. Din vanzareasa incaseazi5.000de
euro. Cu aceastdsumdimporti o marfd
pe careo vinde,la intern,cu 280 de
milioanede lei, din careseacoperitaxele

de import de 10 milioanede lei; cursul

de schimboficial al monedeinationale
estede 39.500de lei per euro. Se cer:
cursul de ievenire Ia export: cursul de
revenire la import; sA se apreciezedacd
sunt eficienteoperaliuneade export $i
operafiuneade impofi.

TEXT DE COMENTAT
munciialeente uneimefi decidedacaa@asb
"Numaioadul productivftalii
trebuiesahe produsein brd saudaca trebuiesa fie importata[...l Tendinta
concenteii asupraanumitotmeiuri de mareprcductivitatea munciiconduce
maidegnba cattesistemuluneiptoductiispecializate9i.ca atare,incomplete
in ruDoftcuansamblulnevoilotuneibi. Inacestmodsecrceaze9ise mentine
intre toatepopoareleo dependenldrcciprocd,ca urmarea reafirtii acestei
tendinle.Dace,pe de o pafte,liecarclad 4ungeseproducdpentrune@sitdfle
inEmeanumftemartui demarcprcductivitate
si devineDentruacesteafticole
independenfide stdinetae, ea fimAne totui,pe de aftdpade,dependena
de restultdilorpenhunale celelalteadboleatAtde vaiate,Iaa cerorptducere
rcnunlddin cauzaprca miciiproductivite!a muncil
reciprcce9i h o spiiinie a
Conceplianoastd conducela o dependenSd
popoarclot
[...]."
a
NoirccomandemprcEqia numaipentruarlicoleledemareproductivitate
prcductivitatea
mediea Fii)
muncii@cerctprodudivitateafercna depegegte
cu excludercade Ia Drotecliea Murct celorlalte."
Mihail Manoilscrl ,,Fo4elenaliawle prcduEnNe
ti cowrtuI exturiot.
Teonaproteclonhmului ;i a schilrbul i intena:lio@l"

Pir:h torrtiittla
l. Pe ce citeriu trebuie sd.se decidA dacd o marfai trebuie produsii in lari saa
impot"tatd.?
2. In ce activit'iti (productii) este bine sd.se specializezeo tard pentu a
particip.t cu bune rezultate la cc'mertul international?
3. Care actiritdli economice trcbuie ptutejate impotriya concurenlei externe

tl, Fiate va!utar.1'F

Relalii de toaGgenurilecareau loc intre agenfiieconomicidi]l tfui cu monedediferite
fac necesardconvertibilitateainfie acestemonede.Astfel, cererile si ofefiele pentru
fiecaremonedaconvertibili suntconsecinlanormah a schimburilorde bunuri si servicii.
a miscadi capitalurilor ln ciutare de plasaurenteprofifabile, a deplasfuiituristilor $i a
tfansferariiaverilor intre tiri etc. Cererile$i otertelede diferite monedese iffalnesc pe
piala valutard.
Piata schimburilor valutare consta in sen(i in vanzarea-cumpirarea banilor
care apartin diferitelor tiri.
Operatiunilede pe piala schimbudlorvalLrtarese fac aproapein exclusivitateprin
intermediul bincilor. Banii in numerardelin un rol nesentnificativpe aceasti piala.
Bancileopereazdpe aceastripiali fie pe cont propriu,fie in contul clienlilor. Cerereasi
ofertaisi au sursanu numaiin activitdtileb5ncilor ti ale clienfilor lor, ci si in intenriile
speculativesau de apirare ale agenlilor economiciimpotriva consecintelornegativepe
carele-ar puteaaveapentruei modificareacursurilotdifbritelormonede.lnstitutiile
financiarecarecumpArisi vandvaIUAobln plofit di]l diferenteleexistenteitlle cusurile
de schimbdepe dileritepiete(tArisaucentre)$i/saudin difere ele dintrerateledobanzilor
practicatepe pietelerespective.
Prin confiuntarcacererii cu ofbfta difeiteior monedese fonneazacursul valutar
sau rata de schimb valutar, care stepreful uni monedeexprimat in aka moneili.
Variabilitateacusului de schimbin functiede cerercsi ofeti chiar in decusul unei zilc
inducepentruagendieconomiciincertitudinea
cu privire la sumelepe carele au de
ircasatsi datoiile lor in monedestrdhe,mirind dscul schimburilor valutare, Oscilatiile
foarte mari ale cursurilor sunt perceputeca o franAin caleaschimbuilor valutare.pe
piala valuhrA se realizeazidoui mari genuri de operalii: Ia vederesi la temen.
Piata la vedere constAin venziri Si cumpir5ri ale diferitelor monedecare trebuie
livrate efectiv in cel mult doua zile lucrAtoarede la datarealizirii ffanzactieisau
contractului.
Piala la temen rcprezinti vanzArisi cumpardride diferite monedecare au loc la
cunul existenf in momentul contractdrii, dar care se finalizeazi prin liv.are si plati
efectivela o datAulterioara,flLlati atunci catd parteneriisi au asunat angajamenfele_
De exemplu,cazulunui importatorenglezcarecumpir; berede la Stuttgartsi trebuie
s-o phteascl peste90 de zile in euro.Pentrua plati in euro, importatorulengleztrcbuie
mai intai si cumpqe sunu corespunzatoare.
El ar puteaasEptapandcu doudzile inainte

tl'
de expirareacelor 90 de zile $i atunci,in a 88-a zi, sd cumperep piaia la vederesulla
intre timp insi cursulelr|o poatesdcreasci,s,iel va htbui si plSteasci
in euronecesard.
mai multi monedi nalionali pentrua inta in posesiaei. Imporlatorul,dorind sd cvite o
situatic,va cump:]raimediatpc piatala tennensumanecesariin euro,la
asemenea
cursul existentsi cu temrende prcdarcpeste90 de zilc, cendo va folosi direct pentru
platadatoriei.
in gcneral,crusulla temen estcmai ridicat decatcursul la vederc.Diferenlariscului
estemai mare pe piala la temren,
in Romenia, piata schimburilor valufare se prezinth in ipostazade piata [beri,
unde se efectueazAdirect operatiuni de vanzare-cumpArarede valute, la cursuli
liber negociatepe tot timpul zilei.
Prin intermediul pietei liberc actuale,monedanationaldse afl5 in regim de
convrtibilitate intemi, limitatd in principiu la operatiuni de cont curent.Limitarca
se rcferd si la caracterulinlcm al convetibilitillii, ceeace inseanini ca monedanalionala
se poateschimbanumaiin interiorul tatriipe valuta carea ajunsaici pe diferiE cii, iar
in principal pentru agenti
schimbulde moneddnaFonali pe alte valutc se efectueaza
pe$oane
pntru
fizice nu estepemis decat
nerezidenti
conomicirezidenti, in timp ce
in arumite conditii. Odati cu intlarca in UE ins:i, noneda noastri se va negociaqi pe
pieleledin alte tiri devcnindastfelpe deplin convefijbili ($i in afara!irii).
Piata valuara din lara noastri se compunedin: 1. piata valutare interbancari pe
care opereazi bdncile comercialepe cont propriu sau in nume propriu Siin conful
clientilor. lntrucet ctcnlii acestorbinci sunt firme de difcrite genud. se apreciazaca
piata inErbancari este rezervatd persoanelorjlridice. Bancile comercialeaclioneaza
primite de la clienfi dep:isesc
pc piala interbaociiricandordinclc de vaozare-cumpirare
sub aspectvaloic posibilithtite lor sau indidi curswi neconcordantecu ale lor, astfel
incat trebuiesi se adresezealtor bdnci pentrua lc rcaliza.Pe piafa valulari interbarcari
se pot face vanzdri!i cumpAr:rride v., uli la vcderc$i la temen. Brincileparticipanteiqi
anunli un curs propriula vinzarc $i la cumpdffe. Acestcrlls se fomeazd in funclie de
cercreasi ofcrta proprii liecalreib:inci, dar nu esterupf nici de cursul oficial si nici de
cursudlecelorlaltebinci care aclioneazdpe piata interbancari,intrucet cUentiii$i pot
alegeorice banci la care cu6ul le estecel mai convenabilsi, in plus, b:ncile vend $i
cumpArd
unelede la altclc.
in condiliileacesteipiele.agenliieconomicipot relineinfegralinsasirilein valuti
din operafiunide expon.vanzitorii $i cumpatdtoriide valutdpot depuneoricandin
decursulzilei de lucru ordine carelor fi executate,iar BancaNationaldare rclul de
i-rindtotodati obligati sa stabileasci $i si publice cursul
rcglementare!i sLrprareghere.
careau loc
calculatpe bazatranzactiik)r
oficial. Acestaesteun cursmediupoDderat,
zilnic pe piatainterbarcara.Cursul oficial nu esteobligatoriupenlu agendjeconomici,
ci orientativ;2. piata caselor de schimb valutar, rezervata vanzirii-cumparirii de
valutd pentru persoanefizice rezidentcsi nerezidente dacavand valutd caselorde
valutadc la caselede schimb.
schimb si numaifezidente dacdcumDara
ca un pas sprercalizarcaconvellibiliHfii
Piatavalutari actualar foit !_oncepute
monedeinntionalein conditrinrai bun:.

176

Piala nondiald
iNTREBARI PENTRU
VERIFICAREA
CUNOSTINTELOR

. Pe baza schemei care utmeazA,

identificati:
- pe ce cdi politica economicaa altor
firi poateinfluenta cursul monedei
nationale:

- cum influenleazd stabilitatea putedi

de cumpdrare a banilor cursul de
schimbal monedeinalionale;
- ce relalie exis6 infte cursul monedei
nationale Si inflatie.

Fig.13.2. DetermiMlea eiernd si inremd a cursului tralutar

INTEGRAREA

ECONOMICA
SI GLOBALIZAREA
EconoDiileltuilor sunt implicatedin
ce in ce mai mult intr-un procesde
intensit'icarea rela{iilor intemalionale
pentrua rdspundemai bine necesitililor
care au devenit mai nuneroase$i n1ai
mari. ln felul acesta,nenumiratele
activitali economice,producliaiji piala,
altidate locale sau zonal nalionale,
expresiaparticipfii
depdfesctot mai mult spafiilenalionale$i devin internationale.
unitiitiloreconomicedin tdri difedtc.
Aceasu tendintd,existentatotuti de multd vreme,esterelevah de faptul cd,
dupd 1950,come4ulintemationala c.escutde 2.5 mai rapid decatPNB al planetei,
iar in ultimii rreizecide ani, investitiilest.dinedirecte,crcditeleinternalionale$i
plasamentele
pe pielelefinanciarcextemeau crescutsi mai mult.
Pentruinielegereaacestuiproces,a formelor$i irnpoftanfeisale,vom studi:l:

INTEGRAREA
ECONOMICA
B.

UNIUNEAEUROPEANA
GLOBALIZARXA
ECONOMIEI

Parcurgand acest capitol, veli syea

posibilitutedsd:
" studialicontitlutalrelatiilor proprii
activitdtii economicetn stadiul integriirii
li in cadrulJonnelorprcprii acesteia;
. Ndiflsusitiprincipalek monenrcale
istofiei Jbrmdrii Uniunii Europene,ti sai
realizalisentrificaliaexistenleiacestei.l
pentru Romania;
. inlelegeti ti Jblositi tlotiunile
spe(ificeintegrdrii europene,t:it si ale
globaIi zdrii economiei.

l nr,irr-xr iri. ,.,r.r].

rix.. .:'j .{I rik i r:ll.r!. .
-

A, Intagrarea
.Economiilc
irnplicat in
procciiulinlernationaliziuii in
dou,l fornre
iundamentale:
Intcgrarca
cconomtca
si globrlizare?.

fciilr,if f'!fli::l

IesireaactivitAtiieconomicedincolo de cadrullocal de
$i
frontierele nationale a inceput p{in contacteledintre unititile
economice
apa(inanddiferitelortfi. Niveluldezvollirii,starea
ftanspo uilor $i comunicafiilorau ficut ca tenomenulacesta
sd se manifestemai intai intre liri vecine,din aceea$izona.
Ultedor, aceastas a extinspe o arie geograficidin ce in ce
marmare,astf-elincal in prezent,s-a globalizat.prccesulnu a
cuprinsinsa toateFrile gi zonelelumii in aceea$imtrsuri. Daca
avemin vedercmodul de madfestaresi intensitateaparticipirii.
acfiunilefirmelor, dar !i ale economiilorffuilor in procesul
internationalizirii, se pot structura pe doui tendinte
fundamentale:

a) de integrare economici - ansamblulptoceselorprin care doua sau mai

mulrc tAri realizeazA
un spatiueconomiccomunmai eficient sub anumiteaspecte
sauin ansamblulsdu:
b) de globalizara conomiei- procesulpdn careacleleeconomice.
econonia
devin expresiaparticipariila un sistemde relalii care au loc la scar:i
mondiale
(globald).
Acestetendintese desfdsoariconcomitent,mai mult sau
.tr,r un grad
mai putin neunifbm,si adesease suprapunasdelincdt aceeasi
li'Jirnt al
dcLiune
promo\aliiintf-u na n u mil. o n t e x t , e p re rin t a , . re g ra , . .
i,rfeitrafioualiiar in altul, globalizare.
tiiri; ccrltl(rVecinAtateastatelorfaciliteazAintegrareaecotornieil
nriilor, rpar
gramtcte comunesi apropiereareFczinta factori importanti in
acestsens.Dar, pelangi ace$tia,
Liiac si polilire
mai trebuiesdexiste$i interese
economice$i politicc comunesau convcrgenre
pentruca
tlliilc antft$:rte
intemationalizarea
si ajungi la parametriide aslizi.
Cand dezvoltarcaeconomiilorunor tiri din aceea$izoni
geograticd
Si a relaliilordintreele a atinsun nivel riclicatgi un
anumit grad de complexitate,au apirut ti inlereseeconomice poljtice comune
$i
sau
convergenle,legatede adancireacolaborariisi cooperirii dintre ele pe pliul economic,
social,cultural,politic. intr-un asemenea
contextisloric favorabil s_aucreatnumeroase
forme de integrare,djferentiate{lupdinlensitateape care o au. Astfel. intesrarea
poateimplica iolreagaeconomicrau numai anumilesegmente
ale acsteiasi doar
sub unele aspecte.in prirnul caz, se spune ci integrara est gobald, iar in
cel de
al doilea, cd estesectoriali sau pe anumite produs.Asemeneaexemplesunt
Udunea
Belgiano-Lu\emburghe/d.
A\ociir|idEuropeana
a LiberuluiSchimb.piarr Comun;
clevenitiastdziUniuneaE[ropeani, Nofth AmerjcanTradeAgreement,
Asociatia
Latino-Americanade Dezvoltare Si Integrareetc.

capitolulI4
--ffirer
$Eail-L".;tnfu"gh"zi

formatnin 1921intre Belgia$i

Luxemburg,a fost,ir realitate,o uniunevamaldcu monedacomuna(francul
tarif exte r comun $i politicA comercialt
belgian), ffui taxe varxrle in interior, cu -UEBI),

unitira. Dupd al Doilea Razboi Moodial, ca umare a unor idei cale dateazdincd
careaveaca
din 1932,s-a realizatUniuneaVamaldBelgia_Olanda-Luxemburg,
obiectivadancAeait1tegrdrii,asfel incet sa seconstituieo uniuneeconomica.Aceasta
a inffat in functiunela I ianuarie1948.asigurendlibeltateatotaltra come4uluiprin
inlre larilepaflicipanre
5i
suprimarea
raxelorvamaiesi d fe\lricliilorcantitalive
falade celelalleu-ri hocesulintegrarioni\l
unui!dd vamate\tem comLrn
instiruiree
3 iebruarie 1958,prin semnarea
noua
tleapta
la
atinge
o
al clor trei tiri
-tratatului
intat in vigoare ln 1960.In cadrul
Benelux,
de constituirea Uniunii Ecgnomice
acesteizone s-a avansatJoartemult ln cooldonaleapoliticilor economice,sociale
unei politici comunein mporurilecu tririletene.(pre a
\i llnancjare,promovarca
Dupaaderiuea
ti capilalului.
aqiauraliberacirculaliea marlurilor.per\oanelor
Beneluxa conlinual
UniuneaEconomicA
ace-.lorlari la PiataComunJ(europeanir.
atil limp cal a fo\t nece\ar:i
sa,unctroneze

Cu cit numirul statelorparticipantela integrarese ndrelte

ti cr.lcat intensitateaintegririi cre$te,cu atat se contureazA
mai mult ncesitateaunor structuri organizatorice si juridice
petmanente, inzeslralcde stalelcrespectivecu autofltatea
ducediIa indeplinie a colabordrii$i cooperani
corespunzdtoare
specificeprocesuluide integrare.Uneori,in formle foarte
avansateile integrare,structurilor de acestgen li se conferi
un caracter suplanalional; ca unnare,ele devin autonome
in rapofi cu stateieparticiplnlc. acesteadin urml renunland
ca
unor atribuJiice le reveneau
in mod delibemtla exercilarca
economlce
sfate indepcndente,spre a realizx perfbrmanfe
superioare
celor dc panl atunci.In acrstalbrmi integrarea
este interstatall.
;'ltefri.ii . n
lnfegrareas,i structufile salc s-au format intr-un context
generalcomplcx.insotit dc controverse$i disputepenfu c6:
lri'iDll;ir:rLl |ili,,i
- prin confinutul1or.afecteaziraportulde intereseexistent
ln momentulintegrariiinlre agentiieconomicirezidenti,
competitorii
lor in nroddiferit,plase^za
modifici perspectivele
rri ilirr" r".
din fiecare tari pc o nou,r grild de start fali de acesteperspecfarilor,
tive. aduccu ele Droblernarenuntariila anumifeatdbuteale i ndependentei
iar in cele din Llnni. aproapela loate;
- suntinsotitcde renunlari.costurisi avantajeagoapeimposibilde distribuitln
mod echilabilpentrulonlc lafile participnnteIa integrare;
de eficientain spafiulldrilor integrateau
- orientil-rile$i practicilegcneratoare
reflexediscrininatoriiin rclatiil. cu celelaltetid, genereaziavaltajeunilaterale
Integrarea,in general.si ce! inlerstatala,in special,au un efectmultiplicator
asupra eficienteiin spatiul tttr ilor membre $i asiguri btodati cele mai bune

:ri ..,." r' ; ., .rj ,r4.i irr.t r,i .1i ,ri r,,,,,.,

!:,lr ji;r,lji .lrrf.

: ii. ;" rri,,i

conditii pentru stabilitateaii integritatealor, ceeace f.acc

ca acesleasa prezinleinterespcntru tot mai multe t?iri.
Perfectionarcape parcurs,remediereaunor dificultiti.
conciliereaunor intercseii eforturi,in misura in careau loc.
pot spori atractivitateaintegririi ca nlod de realizarea
economlelcontempotane.

t
i
-.
: _ Asoc8tia Europeanda Liberului Schimb rALLSrJ fo.t crcal! prin a.ordul
i de la Stockholn la 19 noiembrie 1959,semnatapoi in capitalelelirilor pafticipante
- Marea Britanie, Norvegia, Suedi4 Elvelia, Danemarca.Austria s; portugaiia. e

intratin vigoarela 15 aprilie 1960.in mar.tie1961,la AELS se asociaziFinlanda.

caredevinemembradepliM in 1963,iar in 1969aderd$i Islanala.
DuDdinfarea
\4arir Britaniisi a Danemarcer.
in lq".r. in Cornunjtrtea
lconomi.r Luropeana
se diminueazA
numirul t:irilor membreale AELS: in l9g6 intr:i in CEE si
Pofiugalia.
iar in Ioq5nUmri inlr Au.lrii.F,nlanda
\i Suedia,
in AtLS raminend
qi mai putinimembri.intre timp insi, in 1990,a aderarLiechrcn"tein.
fste apreciaia
ca o zonade cone( liber, carenu a ajunsla stadiulde uniunevanrahp;ntru ci
n u a a d o p lallafilul erleriorcomUn,uniL,f a lj J c la f ilet c f le .L , t e c o ; \ lUs a
dc
Consiliulstatelormembre,carepoatelua deciziinumaicu unanimitatedc votud.
Printr-unacordincheiatde AELS cu Com[nitateaEconomicaEuropeanA
in
mai 1987secreeaz
a o zonade cornedliber rie dimensiunjmult mai mari,denumiti
Spatiul EconomicEuropean (SEE).Dupd ce in 1994s-a semnatia Maastricht
acordulde constituirea Uniunii Europene,SEEisi lirgestcobicctivelein directia
constituiriiunei piete comunein staresAasigulelibera circLrlatie
a marfurilor.a
fo4ei de muncasi a capitalului.
Integrareaecononicddintrc statcpoateltta diferjtetbrme.
Dupa gradulde inregrare.se disting:
a) zonelede comert liber, ln carc laxelevamale$i rcstricfiile
canitativein cadrulschimburilor
dint c lirile membreale zonei
sunt suprimate,dar politicile extemeale fiecirui stat fafd de
celelalteliri ramin liberc. Asocialia Eu.opeani a Liberului
Schinba losrmull dnrp,,rscmeneJ
/oni
b) uniunile vamal,caresuntzonede comerfliber ce $i_au
armonizatlegislatiilevaDalenafionalcfi .iu .doptat un tarif
vamal comunlati de td le terlc. Comunitatea
Economicd
EuropeanA
a fost o unilrnevamald;
c) pietelecomune,care sunt,de fapt, uduni vamalecare
asiguri in interior libera circulatiea mirfurilor, a fortei de
muncA$r a capitllurilor. ComunitateaEconomicaEuropean:i
nu a lost considclat:ia fi o piati comuni deplini pentruci nu
asigurain totalitate libertateade circulatic a capitalurilot.
acesteafiind supusecontroluluiautoritdiilornalionalc:

t
t1
> Capitotul

d) uniunile economice,care sunt piele comunece realizeazi in plus amonizarea

monetar,
cat si sectorial(energctic,
politiciloreconomice
nafionaleatetpe ansamblu,
agrar,industdal, social etc.). Politica Agicoli Comund(PAC) $i Noua Politici
exemplede polilici sectorialiamonizatA.Uniunea
AgricolSa UE suntconsiderate
politicilor
monetare$i utilizareaunei monedecomu e
adici amonjzarea
monetarA,
runicer.apareca o c,rndirie
a uneiuniunreconomice:
e) integrareaeconomici totald, careesteconsideratia aveacel mai inalt grad
caracterizalprin unificareapoliticilor economicede ansamblu,sectoriale$i structumle
unor autodtatisupranationale;
sub conducerea
integmreaeconomicltotald
f) integrarea politici si sociali, cale cornpleteazd
pdn creareade instituiii (shucturj)comune,care preiaudin competenlelestatelor
participnnte,
avandatribufiitot mai amplein domeniilesocialesi politice.
Efectul de$terii eficienfei economicein prccesul integrdrii este insotit $i de alte
fenomene.prcclrm:intensificaraconcurenteiin interiorul noilor piele miDte, cresterca
puterii de negocierea grupirilor integraioniste,ftansformirilestructuralepentrua
atenuadiferenleledintre zonelespafiului intcgfat, care devin acum mai vizibjle etc.

t4a a...l.fa,. 1a.i

fpoLiia.ir"""ono-i..
ramarendo problemda fiecturi stat.
. Internafonalizarea economiitransfomareaintr o misur:rtot mai mme
de acte
a economieidhtr un ansamblu
localesaunationaleln actecareexprimtr
paiticipareaunitdtilor economicedin
mai multe fa.ri.
. Globalizarea economiei- proces
de intensitate sporitl prin care
economiaca activitatedevine expresia
panicipdrii factorilor de producfieSi de
piatd la scarAmondiali.
. Integrar economiceglobah sau
totali - integrare care implicl
economiile larilor participante in
nmurile
ansamblul1or,cu sectoarele.
si subramurilepe carc le au.
. Integrare emnomicd sectorialdprocsde integr:rc in careesteantenat
numai unul sau cateva sectoareale
economiilor,im uneodnumaiactivitrilile
din care se obtin anumileproduse.
. Zond de comert liber sau de liber
schimb - formA de integrare
caracterizatiprin suprimareataxelor
vamaleqi a restrictiilorcantitativein
schimburiledintre lirile membrc.

. Uniune vamald - zoni de comefi

liber in care lirile membre $i-au
armonizatIegislatiile vamale nafionale
si JU rdoptat LLnturjf vllmal comun fcfa
de tdrile te(e.

. Piatd comuni - uniunevamald

care asigurdin interior libera circulatie
a bunurilor si serviciilor,a forlei de
muncd$i a capitaludlor.
. Uniune economici - piali comuni
ce realizeazdin plus armonizarea
politicilor economicenalionaleatat pe
ansambluleconomiei,cet !i sectorial,
avando moneddcomuni (unicd).
. Intgrare economici deplini integrarea de cel mai inalt grad,
prjn unificareapoliticilor
caracterizata
de
economice ansamblu,sectodalesi
structurale.sub conducereaunor autoritSfi suFanalionale.
. lntegrare politicl si sociald formi care completeazaintegrarea
economicadeplinri prin creareade
structud(institulii) cornune,carepreiau
din competentelestatelor participante,
avand atribulii tot mai ample in
domeniilesocialei politice.

l
I

I
l

integtart\t

i2

!tcitrit';-i

si gidiafiirj

fi

|NTRDnARTpENl nu
VERIFICA[TF]A
(J
Cl:,.r-0STINI-|JL0R
. Care suntcele mai relevanteteno
menepenffu intemationalizarea
econo
miei?
. Ce forme concreteate intemationalizareaeconomiei?
. Dupi ce criterii se pot disthge intre
ele formeleintegr:irii.economice?
. Ce proceseinsotescin mod inevitabil integrareaeconomicaa diferitelor
t:iri?
. Ce conlroversesi dispute au aparut
in decursul integrdrii ecolomiilor
diferitelor tari?
. Care sunt efectelepozitive cele mai
importantepentru ldrile partjcipantela

integraresi desprecare se spunecd suni

rezultatul acesteia?
. Peexemplulunei1tui,identificafiefecteleeconomice
pozitiveindusedehtegaret
sa.
. Ce tbrme imbracaintegmreaeconomicd?
. Ce efectc colateraletbarte importantedeterminaintegmreaeconomici?
. Ce senmificatieconsideratidi auefec
tele colateraleale integrariieconotniceh,
dicate ca rispuns la intrebareade mai
inainte?

B. UniuneaEuropeamii
. Uuiuner
iluropcadi
eslc iezulhtul
cvoluliei
dN lirii|
alc Tratatului
dc la l{om!.:
si alf {el$r' carc
nu i]der:it ulterior.
si linrtionfir(r
[iniunii
Ltrl-opeEe
nN tost
favorizxfe
de cxisteDta un{}r
tonditii proprii
tirilor mcmhre.

Estecea mai avansatiformd de integrare.i;i are originea

intr-o idee lansatddupa Primul RAzboi Mondial, in 1924.
potrivit cfueiao Europd divizatd genereazi conflicte, idee
cares-a revigomtdupi al DoileaRAzboiMondial si a capAtat
conturreal.
Constituiea sa a av[t loc prin Tntatul de la Roma, setnnat
la 25 martie1957$i inrrarin vigoarela 1 ianuarie1958.Sratele
sellrnatare
au fost: Belgia, Franta,Germania,Italia. Luxemburg, Olanda.Ulterior, au mai aderat:Marea Britanie.
Danemarca
si Irlanda(la I ianuarie1973),Grecia(la 1 ianuarie
1981),Spaniasi Portugalia(la I ianuarie1986),Ausrria,
Finlandasi Suedia(la I ianuarie1995).Ulrerior,au mai devenit
membreaie UE (2004) Ungaria,Polonia. RepublicaCeha,
Slovacia,Slovenia,Estonia,Lituania,Letonia,Cipru Si Malta.
iar Romania;i Bulgariaifi pregdtescprimireapentru 2007.
Are caracter inte$tatal. De asemenea,
are caracterdeschis;
unele !trri sunt in curs de aderare,altelesepregdtescpentru
incepereatratativelorin acestsens,in timp ce un alt grup de
liri au ca obiectiv asociereaqi/saDdepunereaopiiunii de
aderare.
FormareaUniunii Europenea fost favodzatade:
. existentarnui mod de viala relativ asemdnAbr,
avandla
bazaacela$itip de civilizaliein majoritateafdrilor euopene;

14
> Capitotut
. efectelepozitive lntrevdzutede iniliatori au ibst percepute
$i aprcciatebjne de majoritatcapopulatiei tlrilor interesatede
realizareaintegrarii, iar apoi confirmate in decursul
i!-rl"ope:i;ja csiii:
funcfiontuii;
. existenlaunei voinle politice foarte putemicededicate
in?llli l;r c[!r'ri ii
integrarii;
!.iu
irx Flrtirili
. expeienta si coofirmarea posibilitalii unei integrari
!ntogr-arnc,i .
avansateolerite de existenla,inci din 1951, a Comunitdfii
Carbunelui$i Otelului (CECO),ce unnirea creareaunei piele comunepentru cele
doui produse.
La constituirc,principalul obiectiv Fevizut in Tratatul de la Roma a fost crearea,
pandla sfar$itd anului 1992,a unei piet comunein cadrulcdreiasi se realizeze
libela circulatie a bonurilor $i serviciilor, capitalurilor !i persoanelor.Tratatul de la
Roma a fost actualizatin 1986printr-unacordcunoscutsub denumireade,,Actul
unic . ce.le.chidcanoi per.pecrirepenrruPialdComunacarese creasedeja.in acert
sens,obiectivuldeveneaUniunea Economicl $i Monetara. In 1992,Comunitatea
Economici Europeanidevirle Uniunea Europeand' prittr-un tratat care_linlocuie$te
pe ce1de la Roma,iar obiectivul eco[omic pdncipal devinecreareauniunii monetare,
prin adoptarea
unei monedeunice gi a unor cursurifjxe in interior.Ca umare, in
1998s-aunominalizatcele unsprezece
1tui careparticipl la uniuneaeconomicd$i
cu pdvire la deficitul bugetar,
monetard.ele indeplinindlrei critcrii lundamentale
datoriapublicd$i inflatie,caretrcbuiesd se siluezein anumitelimite, s-a adoptat
monedaunica denumitaeuro, carc a devenitefectivddin 2001,fi s-a creatBanca
deciziilor luate.
Europeani,menih sd rcalizezepolitica monetaracorespunz;toare
Tot in 2001, Consiliul Europeana decis pregdtireaunei noi etape a reformei
iDstifulonalea LIE, vizandintegrareapoliticd prin carse se depdleascifoma statuluieulopeand".
natiune!i sd se promovezeo ,,Constitutie

lr.dlol,i de

Polit{ilol
tl
pollUci

(n.fr,

N\\\
N\\'.N

////M/Z

m//////t

Timisoda,2004
Su$a: Adadde dupi Uni,r.d Ex,.r,.d,ri [dnura Orizonturiuniversitarc.

Fig. 1J.1.i:.r:.1. UE le h.earilie pandin prc.enl

I ]1tegt arc& ecatrnlBi( d si globaliaurca

Etapeleintegrdrii economicein Uniunea Europeani

UniuneaEuropeaniestein prezentin etapaintegri.ii politice,careasigur,iconstituirea
unei uniuni completesaudeplinepentrutirile menrbre.S-aufacut deia anumiti oasi in
directiaintegrarij\ocialest s-aueldbomrprcieclede unificrrea fi*.aliLarfi.
dar puncrele
de \ edereale Frilo^rpe ace\leprobl.pme
sunl toaneditedle.inD-uc6t
in.eli .irui6ite tor
suntfoartediferite.ln acestsens,armonizarea
pmctelor de ve{:lere
si obtinercaconsensului
r,imenpreocupariale sftucturjlor integntioniste proprii Uniunii Europeneactuale.
Pe parcurs.
snucurileorpenizarorire
si iuridjcexu evoludl\pre o rereainsrirutionala
adecvaliprocesuluiintegr,irii,UniuneaEuropeaniarestructuriorganizatorice,
economice
politice propdi, cu anumitecamcteristici supranaiionale.Institutiile ca.refbrmeaz:i
nucleul mcanismuluide fifictionare a Uniunii Europnesunti
. Consiliul European - cea mai inalti autoritate,in care tirile membte
sunt
reprczentate
la cel mai inalt nivel (sefi de stateti guveme).StabilesteobiectiveleDolitice
celemai impondnle:
. Consiliul European de Mini$tri - principalainstjtutiecu puterede decizie.Adopli
.
decizii cu unanimitatede votud sau,in functie de situatie.cu maioritatecalificari ;au
majoritatesimpla.Fiecarelardare un numdrae voturi DroDortional
cu potenFaluleconomicsi demografic.Reunesterninistdi tirilor
rlirncti,rrr;rlell

Ilniunii

Fiu"upenra.e ljr i

lr:rz:run
|
rnrc nism trjine I
pus la prlnct, .ii

structurir
i
ixstituliol)a!:-, (e I
ileuroli8
|
:rcririr:rtrtc
|

;;,,..:;.."",.

o irr t!,ecrr,irmur
.t, .'
!i.n,{i. ,..x. ,
'
f;.,
'l
. 1;:.
" , , " , :,
-.; " t
: :l_'""'
tio'rlu'ltslt

membrcpe domeniide lumnelenta.Alrfel.Con,iljul,,eronomje-

finanfe"reunestemini$trii pcntrll economie,Consiliulagricol

reune.lemni\lrii penmragnculturA
elc.:

. ComisiaEuropeanA
e.reinslitutiaexecutiva,(dre are
obliBatiade a reprezentaexclusiv intereselecomunitare. pune
in aplicare deciziile, controleazi rcspectarealegislatiei comunitare;

'Parlamentul Europmn estefonnatdin membriale$iprit

vot directdecetAteniistateiorUniunii.Arc competente
largi.prittre
care: aprobi acordurileinfemationaleale Uniunii Europene,
bugerulcomuniri,r.
urmare\re
aplrcarea
poliricilor
::11l.]:-,
comunlhle;

deconsiriur
Europem
\i
| contoleazd
!.1,"1
:.:1",1,T',1
^^-._:1i'.9:
finalizarea
contuilor
Uniunii:
. Curtea de Justiti, carevegheaz:ila respectarea
legislatiei
comunitare$i regleazi litigiile intre statelemembre,institutiile
comunitare,asocialiisi intreprinderi,persoaneparticulare$i
juisdictiile natiomlc.
UniuneaEuropean?i
esteo fonnula de integrateprofund
originali, oeo<colti]
urlgfr:ua.
deosebitrifala
laldoe
detoate
loalecelelalle
celelaltealllle
aflatein
n (Ill-\
cursde realizare.
rcalizxre,

I (
ulea de Jucrrtiede la Ltrxernhufgo apre.ralacr o..organizatie
|
interslatalA
autonoma".
ceeacc in\eflnudc; ordineajuridica
-----I|
comunir.ri.
adica
rn,amblLrl
cc reFulr\i cornponenre
carei \unl
;
proprii
juridica intemationalasi de cea
se
deosebe$te
de
ordinea
J

p r i n t.r r r asu p r .r nar]nnalo.

co esle o orJ in e iu rid ic . n o u r p e b a , / lrc a re ia
I
orcplu,Ur
| funcdonea,,;insllutl|lecomunirJre.
national al
I
Integrareaeuropeand
co.espunde
caracteristicilor
specifice
r.r|.il.,r rcnthr-.
dreptuluicomunitarcare primeaz:iasupradreptului national

capitolul 11

t85

al tirilor membre. Slatelecarefac pate din UniuneaEuropean-n

nu au putercaautonomdde decizieasupmunor domenii cealate,
' Prin
care formeazdobiectul suveranitafii comune $i substnnfa
succesele
aleceaa ffuilor membre.
identiti$i eumpene,carese deosebeqte
obtinute,
Drumul patcurs pena acum este marcat de numeloase
Uniunen
impliniri, care demonstreazicd modelul de integrareales este
Europeani s-a
celorcareI aupusin aplicare
viabil, iar consecventa
$i creativitatea
do!edi1 viabili.
sunt
superiodtateamodelului
succesul.
Revelatoare
i-au asigurat
comunitarfatd de modelul AI-S (ceeace l-a fdcut acceptatde
mai multe slate foste membre ale AELS), progreseleevidente
. Pntru toatc
realizatede economiiletirilor comunitare,conuetizafein diminuarcacosturilorsi crestereanivelului generalal eficienlei,
tirile care au
supleleamijloacelor folosiie pentru atingereaobiectivelordevenit membrc
in perspectiva,Uniunea Europeanavizeaztrnu numai
ale UE, efectul
realizareaobiectivelor deisein ultimii aDi, ci $i extindereasa
gencral
potrivil unei .lralegiiaddplatecondiliiloracnrale.in ace.Lcon- inregistrat a lbst
text seinscriesi acordulcu Romeni4inaat in vigoarela 1 ianuarie
cresterealbart
1995Qicareprevedeeliminare.lrestdcfiilorcantitativeqi tarifar
sustinuti a
la fluxurile de mirfuri dinhe tara noastri Si UniuneaEuropeand
schimburilor
(in ambelesensud)potrivit unui calendarconvenit,liberalizarea
cconomicecu
gnduald a circulatiei serviciilor, capitalului$i persoanelor,
celelaltetlri
ei rcmane$ticu ceacomunitardetc. La acesta
amronizarea
legislati,
membre ca
se adaugl acordul de incheierea negocierilorpe domenii
urmare a
(capitole) pentru inharea in Uniunea Eurcpeandpin care se
perioadei
avanta,ielor
de
Romaniei
specifice
stabilescobligafiile $i avantajele
putea
la
sd inceapa
car au
tranzitdrii care,potdvit prevederilor,ar
1 ianuarie2007.
bneliciat.
la aceastialatddevine
IntrareaRomenieiin UniuneaEuropeana
posibilaprin irdeplinirca principalelorconditii pievazue in acest
. Romania
sens:
a fbst asociati
. asigurareastabilitrtii instifufiilor cate garanteazd
buna
la Uniunea
supematieilegii, drepturilor
funclionara democraliei,asigurarea
Europeani
omului si respectuluifatd de minorita.ti;
;i a prgdlit
. incorporareain propria legislatie$i aplicareasistemuluide
aderarea sa
norme comunitare- decizii, directive$i regulamente adoptate
prin negocieril
pani in momentuladerarii;
incpute
. recunoaqterea
obiectivelorstabilitepentm realizareauniunii
in anul 2000.
economice$i monetare$i promovarcaactiunilornecesarein
. Intrarea
dicfia indeplinirii lor;
cfectivl in tJE
. existenla unei economii de piafa fllncfionale, capabile sa
poatc fi
din cadnrlpietei intemeunice,
facd fald presiunilorconcDrentiale
rumai
asigurrh
fapt ce implicd apropiercade nivelul dezvoltariitdrilor membre
prin indepliuiroa
ale UE.
unor conditii
Consensulde acfiunea foielor politice in direcfia atingerii
absol t
acestuiobiectivqi asumareade c5te populatiea aceleiasiopfiuni
ohligatorii.
au fost !i rdman,desigur,deteminante.

IntegrarLu d

nomiu, \i globalizared

.\,I8NIGtr,OS{R
6Organizatii economiceinterdifedte tari in vederearealizdriiunor
statale - structuri organizatoriceli
in{ereseeconomice$i politicecomune
juridice, institufii care se constituieprin
sauconvergenie.
acorduri intle doui sau nui multe state
.Interese economice si politice
cu interese economicesi politice
convergnte- tnleresecale conduc
comune sau convergente,in vedetea
cdtre aceeasifinalitate prin recugerea
protejarii$i realizdriiacestora.
I la cdi si mijloacc mai mult silu mai
.Armonizarea politicilor economiputin
puEn orrerlre
diferite de catre
citre cet
cei care
care au
ce - proces de apropiere $i apoi dei
ascmeneainterese.Sunt intere\eadesea
unifomizare a politicilor economicedin

L
f

["-*1']:: ,,"14.":IT.

y'

+nr lulrnu
1 i'r'l.csR
. r.r.lr,rr
rnl.r

i.i
cui.{a};] {\'fELOIi
o tn raport cu celelalteforme de
grupiri integrationiste,ce caracte.istici
consideraficd ii sunt proprii Uniunii
Europene?
o Cand $i in ce condifii putem considera cd s-a format grupareaintegrationisti, denumitd la propriu Uniunea
European6?
. Caresunt principalelecomponente
ale structudlororganizatodce
si juridicc

proprii mccanismuluide funclionarea

Uniunii Europene?
. Ce nrgu:nente
avelipentn a susline
viabilitater Uniunii Europeneca gnrpare
integiationista?
. Care sunt principaleleconditii ce
trebujesatisf:lcute
dc o lara pentru a fi
admisdin UniuneaEuropeand?
. In ce sitrrfie se afid in prezenl
Ronlaria fati de UniuneaEuropeand?

PR(!llI-Elitr
[]E ll]],Zt)LI.AT

u Folosind tabloul costurilor !i

avantajelorasociatemonedeiunice (euro),
alegelipe aceleape carele consideraticele
mar rmportante pentru Romenia li
argumentalide ce,
Costud asociatemonedeiunice:
. peniru contracarareatendinfelor
speculativecu monedanafionaldpani
la adoptareaeulo;
. penhu acoperireaefectelor devalorizArii sau supraapreciedimonedei

nalronale pentru competitivitatea

produselotinternepe piataeuropeani;
. pentru a anihila efectelenegative
gcncrate de picrderea autonomiei
politicii nlonetarenationale;
. pentrusLrslinefea
cheltuielilorde
inlocuirc a monedein?rtionale
cu euro;
. pentrua suplini veniturjlerealizate
din batereamonedeinationale;
. penffua susttnecheltuielileemisiunii
monedeieuro.

p. Capitolutll

t81

Avantaj asociatemonedeiunice:
. cauzatede disparitiaratei de schimb
a monedei nafionale prin adoptarea
monedeiunice;
. cauzatede apropierea- egalizarea
mtelor dobanziidin lirile membreale LIE:
. disparilia costurilor de tranzaclie
penlru operaliunide schimbvaluta{
. deterrninatede diminuareasegmenlirii piefeifiranciarefi liberatizarea
depiini
a mitcarii capitalurilor pe piata intraeuropeana;
. eliminara riscudlorca o larAsAadopte
o politicd monetaranecooperantdcu
parlenerii$i favonbili ei in mod exclusiv;
. redistribuiearolurilor intre monedele

convertibile$i ln speciallntre dolar, euo,

yen si lira sterlina.
. Alcltuifi un dosar ,,Monda unici
europeani" si rfineti informatii cLr
privire la:
. aparilia euro si adoptareaacestei
monedede noile tdri membreale UE;
. inqederea de cate se bucura aceastA
monedAqi de cet
. rolul acesteimonede pe piala
mondiald;
. ce avantajegeneralepoate aduce
euro pentru llrile membre ale uE:
. cum este vdzutaaceastdmonedi de
romani.

C. Globalizarea economiei*
Procesulprin carc economiaca activitatedevineexpresia
. Globalizarea
participdrii la un sistemde relafii intre unitalle economices-a
economiei
globalizat,cuprinzendin prezentfoateeconomiilenationale.
Acest proces, denumit globalizarea economiei, s-a accelerat
in ultimul
in mod deosebit dupA 1985, odatd cu prabugirea
deceniu,
comunismului, Si este adeseaperceput ca expresiea
modernizarii Si viitorului bazat pe tehnologii de varf,
dar a inceput
capitaluri si locuri de muncd bine calilicate. Multe guveme
sI fie
sunt acum prcocupatesi adoptestrategii prin care economiile
si putelnic
lor sA se inscrie in procesulmodemizarii prin intermediul
conteslatri.
globaliztuii. Aceastdperceperea|reuneori un caracterradical, dar'a inceput sd fie si
putemic contestatddin cauzadezavantajelorpe care le induce mai ales pentru ldrile
mai Dutindezvoltate.
Globalizarea,sau mondializareacun1i se nui spunein anumite tdri, estepentru
anumili analisti procesulprin care productia Fi schimbul se elibereazitde
consfangerile impuse de frontiere $i de distante,pietele se globalizeazd
(mondializeazi),iar reglarease realizeazaprin funcionarea pielelor $i de catre
instantemondiale.Globalizare^punecapatintemalionalizdrii,care esteun proces
similar sub aspecttehnico-economic,
dar care are loc in contextulrecunoasterii
pertinenfeifrontierelor nationale$i a controlullri asupracirculatiei marfudlor.
oamenilorqi capitalurilor.
Factoriicei mai importa i carcau aclionatin favoareaglobaliziriisunt:
- liberalizareacirculatiei bunurilor sj serviciilor intre fari;
diminuareaevidenti a costuluitransporturilor
qi telecomunicafiilor,
dezvoltarea
si modemizareaacestora:
- liberalizarea
mai anpla a pietelorde capitalnalionalesi intemalionale.

Ifitegrorea ecn tt icd ri Ehthali:nftu

. Faetorii
car au fnvorizat
gbbalizarea
nu contribuit
tolodati
la gneralizarea
conculentel.

Asemeneadeschideriau simplificatinvestitiilesocietatilor
comercialeacolo unde ele doreauqi giseau cele mai mici
costuri ii riscuri, dar ar contribuit ill mod esenfial $i la
generalizareasau globalizareaconcurentei,
Globalizarea economiist un termen care rlevi o
realitat comDlexd:
. intensifrcarea li diversilicarea schimburitor economicdintr tiri, grupuri
d tiri si unititi economicedin toate tirile lumii;
. dezvoltareafird precedenta investiliilor strdine directe;
. globalizara pietlor de bunuri
$i de factori de productie;
. aparitia $i inmultirea firmelor, indeosebiindustriale, care i$i desfesoard
activitateasimultan la scard mondiald,etaleazdstrategiiglobalealeproductiepe
bazadiviziunii internatio[alea muncii, comercializeazila standardesi cu mdrci
mondiale,isi lansedzaproduselesimultanpe mai multe pie1e,prin integrareaaportului
firmelor specializatein marketing, creatie, publicitate, expertize cofltabile $i
financia.re
etc.
Din puncf de vedereeconomic,scopul globalizirii il constitui profitul Si
mentinereain activitate a lirmelor, precum Si dezvoltarea lor, in condiliile in care
crcsc fbarte mulr cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea
durata de viaF a produselor
se diminueazA
simtitor,a devenitnecesard
o reFa densi de parteneri,exigentelede
calitate sunt foafte mari si viteza de reactiela semnalelepiefei se mdre$te.
Prin globalizar s capteazd numeroasele avantaje ce decurg din diferentele
care existi intre economiile tirilor lumii, acsleaconstiluind de fapt sursa
profituIilor.
in cautarea$i pasfareaacestoravaltaje s-a dezvolht mobilifatea geografici a
itrtreprinderilor - delocalizarea(mutarca)lor saua fiLialelorlor qi pregAtirea
posibilitdlii
de a fi prezentein odce punct geograficsau economical planeteiin functie de
avantajelecare apar (calificareasau lipsa de caiificare a fofi.ei de munci, distantasau
aFopierca,salariile scizute sau mai diferentiate,facililitile de comunicareetc.). Forta
de munca este$i ea asociatdintreprindedi nomade$i, ca urnare, isi pierde in mare
misurA shbilitatea domiciliului si apartenenlala un mediu so. Globalizarea
cial, la un universde rclatii delirnitatprh apropiereageograficA.
se r0rlizenzi
SeconsiderA
ci globaliza$a conomieiva fi formal incheiatn
atAt prit
internationa'
ahrnci cand bunurile si serviciile,capitalul si munca vor circula
lizar.{ pietelor
pe deplin liber, iar guvemele$i autoritifle tocaledin orice tard
dc hunuri,cit si
vor trata in mod egal toate firmele, feri deosebirede na6onaprin inmultirea
firnrclor crrc
litate sau origine, Cu alte cuviffe, globaliarca s va iicheia card
actionetzA
diferenleledintreeconomiileLarilorlumii vor ajungela o asemenea
de la irceput la
situaFeincatnu vor mai fi geoemtoare
de avantaiesuficientepenfr
s.rra nnnrdiall.

> Capitoh.l11
nationaE
regionab,
intemalionala

189

mononalionala

mondiah

semiinternationab internationaE
multiteriloriah

mullinalionald

transnaliona16

mondiaE

Fig.14,2. Cllsiliturca tntrcprindetilol d pd gradul tu norulializarc

d productiei i pi,t"i lor

a tntredneprocesulin ciutarcade profit pe meleagui striine. O

.Actiunile
asemenea
sihralieesteincd foarteindepdrtatd,iar gtlobalizarea
va
lirmelor multi
continua$i, probabil,se va intensifica.
sau
transnationale,
Un rol deosebitin procesul globalizdrii il au firmele
multinationale $i transnationale, al ciror capital i$i are precum gi efectele
glohalizariipot ti
odginea in mai multe liri ti care actioneaz.{concomitent in
contradictorii,
diferite tdri. Cea mai mare parte a acestorfirme provin din
lhpt care le-a
fdrile dezvoltate(SUA, UniuneaEuropeanasi Japonia).Ele
atras,
pot contdbui la dezvoltara conomiilor in care adioneszi,
concorniterrt,
aprecierea$i
in specialprin aportulde capital,cre$terea
producliei$i distdbuirea
confestatea.
unor venituri (saladi, impozite $i taxe). Existi insi gi aspecte
negative: investi.ile $i obiectul activitd(ii lor nu corespundneapfat nevoilor tirilor in
care aclioneazd,aportul in tehnologii avansateeste foarte limitat pentru cd cele rlai
complexe sunt rezeflate !filor de prcvenienfA,pot sd nu mdreascdproducfia, dar ii
inlocuiescpe producitorii locali, pot constitui obstacoleeconomice$i politice pentru
tarile in careactioneazd.
Asemeneaargumentepro $i conffa sunt retinute $i in sarcina globalizdrii
economiei,iar in ultimii ani se observl crestereaevidentaa opozitiei falA de acfiunile
promovatede Organizaiiapentru Cooperare$i DezvoltareEconomicd$i de
OrganizafiaMondialda Come4ului,careprin natua lor pot aveaefectenegative.

IIINICLOSAR
. Firme multinationale - intreprinderi mari carc aclioneazi cu filiale
sausucursaleimplantatein diferite tdfi.
Unii autoriaprcci^zi,in plus,cAoriginea
capitaluluilor estedin liri difedte.

. f.."""rtio"rt

-. cami.utiuAutl

I fenomenelorqi proceseloreconomicea
cAror existenld,,scapA"determinzrii
nationalesi careau adesea
efecFnegadve
asrpraunorFri $i pozitiveasupraahora

{na?t!rrt K etrn.t.tltd

!)i glohaliaatetl

. Carcsuntalgumentcle
pro 9i contra
acliunilor realizatedc firnele multinafionalesi transnationale?
|. li' r , ,i l l l i
i r..{ l l i i
. Analizaficei mai importantifactori
)
globalizalaeconomiei.
'' Cum este perceputaglobalizarea carefavorizeazd
.
Ce continut are fenomenulnomadis
economieiin diferite !fi $i de difedte
mului economicspecilicglobalizdrii?
grupurisau 1b4esociale?
5- t
/i

' ! j

t--

"ii -' :1iii:rlli ijl

irtir li..l",(ir.r,"11-!!i TEhll.l
,,:! i:.i_r'f,i r,.lill,l

pentru
'in anul 2000,Organizafia
Cooperaresi DezvoltareEconomicd,din
care fac parte ccle mai dezvoltate!fi, a
elaboratsi negociatproiectulpentru
,,Acordulmultilateralasuprainvestifiilor",
care a fost aplobat,dar nu se aplici inci.
Referitorla acesta,prezentdmun extras
din articolul profesoruluiJohn McMurtry
de la Univenitatea din Guelph, Ontado,
Canada:,,Coryomliile
transnationale
mo
bile sunt eliberate,prin prevederile
acordului,de orice obligalie de a se
aplecain fafa vreunui alt interes, organ
ism guvernamentalsalr cetafenesc,
Ele
obtin astiel accesnelimitat la loate
pielele, resursele,subventiile $i bunurile
celor 29 de ldri implicate.Ceeace face
acest accesnelngrddit Dnor corporatii
(fiIme, n.n.) axatepe profit esteexpresia
absolutizataa programuluide globali-

zare a pielei, Iarg acceptatca fiind

modelul ideal de existenli a futuror
societSlilorde azi."
(Swsa.Adev,itulecono,ric, . 27/ 1998)
a) identificatiformelede realizarea
globrlizirii economieila care se fac
referiri in citat;
b) tinand cont dc conlinutul capitolului, precizatice obstacolcar putea
apareain caleaglobalizeriil
globaliztuii
c) indicatice rol seatriblLie
economieiin societatea
viitoarc;
d) identificaliunitdlileeconomice
purtitoare ale globalizdriisi modulin eue
acesteaar puteaactiona,
' Urilizand informatii din presa
economicasi literatula de specialitate.
elaborati dosarul unei firme multinalionalecareaclioneazi$i in Romania.

TEXTTEMATIC
,,O intrepinderc poate pfaclica inlegrarea orizonhle, care ii petmib sa se
concenlfezepe un segmentprccis al procesului de produclie, sau integrarea
veiicalepin carc urmeetese-s.i asigurepaftictpateala integul lanl alprocesului
de orcductie.
IntegrareaonzontuEii permite lirmei sa prcia cea mai mare pafte posibitea
ptetel pentru unprodu, anume(precis)precumanvelopeauto,calculatoarcsau
hamburgeri,lntegrarea verticalesau organizareain filiera esb practicata de
companiiEpetroliereprecum Total/Fina-Elcare face exploaEi petroliere,face
forAi, extragetilei.efineazepelrolul vlndebenzinainpropia releadepompeetc.
SursatDictionnairedeL'Economie,Ed.Larcusse/HER
2000,p.338
l. ExemplirtcaJi
verticalii;
finne cu intzgrareorizo tall $Usc,u
2. Desctieli,ide tificali in ce constdmodalde integrarein fiecareexemplu
3. Ce avantaje credeti cd aduceJiecare dintre fotllgle de integrare h6te ca ercmplu?

Bibliografie
ASE, Cate&ade
Economiegi
Politici
Economice

Economie, edilia a taptea, Editura EconomicA,

Bucure$ti,2005

Beadshaw,I.

Economics. A Student's Guide, 2tu ediliort,

Pitman,1998

Begg,D.,
Fischer,S.,
Dombusch,R.

Iic., New Yo*, 2004

Ecokomics,Mccra\\-Hi11,

Hardwick,P. l.a.

An Introduction to Modetn Economics,5lhedition,

ELBS,2OOI

Hyman,D.

Ecokomics, h\iir, 2004

Lipsey,R. G.,
Crystal,K. A.

economiei,
Prificipiile
2002
Bucure$ti,

Editwa

Economici,