ROLUL DE CONSILIER AL PROFESORULUI N

FAA ELEVILOR SUPRADOTAI

Copiii supradotati si talentati dau dovada de abilitati inalte si

performanta in anumite domenii academice specifice sau in arii de inalte
abilitati intelectuale, creative, artistice, sau de conducere, si au nevoie
de programe si servicii speciale care nu sunt, de regula, oferite de scoli
obisnuite, in lipsa acestora neputandu-se dezvolta complet, la adevarata
lor capacitate;
Acesti copii provin din toate mediile sociale si pot fi descoperiti in
orice tip de comunitate culturala fiind in general expusi riscului social si
respingerii grupului social;
Desi ei au un urias potential nu se pot dezvolta integral decit in
conditiile unui sistem educativ specializat, deoarece, fiind mult mai
avansati intelectual, pot invata foarte mult si repede, studiind problemele
in profunzimea si complexitatea lor, depasindu-si cu usurinta atat colegii
de aceasi varsta cat si programa scolara, care este oferita in general
pentru un nivel mediu in sistemul de invatamant obisnuit;.
Asincronia lor in dezvoltare ii face sensibili atat la problemele
globale sau locale pe care le resimt puternic din punct de vedere
emotional, cat si la rezolvarea acestor probleme.
Lucrul cu copii supradotati presupune un profil intelectual special
al pedagogului, un antrenament didactic specializat si de asemenea, o
consultanta psihologica specializata.
Odata cu intrarea in Uniunea Europeana, Romania va trebui sa se
ridice la nivelul standardelor internationale, pentru a putea fi cu succes
competitiva in contextul economiei globale. Este important astfel ca tot
mai multi tineri cu abilitati inalte sa se formeze si dezvolte pentru a-si
atinge potentialul maxim, iar acest lucru nu se poate realiza decat prin
oferirea unei educatii specifice, corespunzatoare nevoilor si cerintelor
acestora.
Daca initierea educatiei supradotatilor a fost facuta de provocarea
economica, dezvoltarea actuala se va realiza ca urmare a complexitatii
crizelor de sistem ce cer solutii inalt specializate.
Rapiditatea cu care ntelege si memoreaza un supradotat face ca
el sa se plictiseasca usor n clasa si aceasta chiar de la nceputul

scolarizarii, asa ca, cel putin pentru unii dintre ei, entuziasmul
debutului nvatarii devine repede un balast afectiv.
Diferitele modalitati de a raspunde nevoilor speciale n materie de
educatie a elevilor supradotati se refera la:
facilitarea trecerii acestora de la o clasa la alta, superioara ca
nivel, daca au ndeplinit cel putin bine cerintele nivelului anterior;
alcatuirea de programe diferentiate care sa permita avansul mai
rapid al unora n aceeasi unitate temporala;
organizarea de clase speciale alcatuite pe criteriile:
nivel al coeficientului intelectual;
focare de interes;
proiecte comune;
niveluri de aspiratie sau de reusita;
organizarea pe clase cu program total independent de cel scolar
general, n afara timpului scolar comun.
Pentru instruirea adecvata a elevilor supradotati vor trebui
diferentiate, modificate sau adaptate toate aspectele procesului educativ
general:
scopurile si obiectivele;
continutul curriculum-ului;
organizarea si gruparea elevilor;
resursele de personal;
procesele de evaluare;
legaturile cu institutiile educative extrascolare;
serviciile auxiliare scolii.
Formele de orientare a programelor de instruire principale pentru copiii
supradotati presupun urmatoarele:
Accelerarea studiilor - este tehnica preferata de specialisti, nsa
putin utilizata din cauza impactului negativ social si emotional a
parcurgerii rapide a etapelor traditionale ale scolii.
mbogatirea studiilor - oferirea de cunostinte si activitati speciale
n cadrul claselor obisnuite. Majoritatea profesorilor care lucreaza
cu copiii supradotati utilizeaza metoda mbogatirii cunostintelor
(peste 80%).
Gruparea pe niveluri de abilitati - elevilor supradotati care ramn
integrati n clasele obisnuite sau n afara lor, li se ofera programe
de instruire diferentiate n cadrul unei noi regrupari temporare.
K.K. Urban (1992) mentioneaza urmatoarele forme organizationale
de stimulare si instruire a supradotatilor, n functie de gradul segregarii/
integrarii lor sociale n grupul covrstnic de provenienta:

instruire individuala particulara;

scoli speciale rezidentiale;
scoli speciale numai pentru supradotati;
scoli speciale pentru supradotati, n cooperare cu scolile normale;
clase speciale cu un curriculum, resurse si metode speciale;
clase speciale cu un curriculum normal dar mbogatit;
clase speciale eterogene ca vrsta;
programe de ntregime individualizate;
studiu n clase obisnuite si cu predarea unor cursuri suplimentare,
pe grupe de lucru;
studiu n clase obisnuite si cu profesori specializati si /sau
programe speciale

Adaptarea curriculumului scolar

Obiectivele curriculum-ului diferentiat decurg, la fel ca si
obiectivele curriculum-ului obisnuit, din idealul educational si finalitatile
sistemului de nvatamnt.
Printre principiile de elaborare a curriculum-ului diferentiat pentru
elevii supradotati, putem aminti (A.H. Passow):
sa dezvolte potentialul intelectual si aptitudinile fiecaruia, n cel
mai nalt grad posibil, stimulndu-se interesul, spiritul de
exploatare, prin conceperea de programe menite sa maximalizeze
dezvoltarea potentialului lor superior;
sa le dezvolte o "constiinta sociala", simtul responsabilitatii, calitati
etice si morale;
sa-i nvete sa gndeasca independent;
sa le stimuleze creativitatea;
sa sensibilizeze lumea scolii si comunitatea pentru recunoasterea
si aprecierea valorilor culturale si performantelor intelectuale;
sa gaseasca noi continuturi si metode care sa poata fi aplicate si
n nvatamntul general.
Evaluarile curriculum-ului pentru elevii dotati ar trebui conduse n
concordanta cu principiile prioritare stabilite, cu accent pe abilitatile
supramedii de gndire, pe creativite si pe excelenta.

Rolul major al profesorului angajat ntr-un program de nvatamnt

pentru elevii cu aptitudini nalte este acela de a concepe si realiza trasee
curriculare optionale multiple si de a asigura o mare flexibilitate n
parcurgerea lor.
Ca modalitati alternative amintim:

continuturi adaptate caracteristicilor psihocomportamentale;

organizarea continuturilor n modalitate interdisciplinara si
crossdisciplinara, modularizata si compactizata;
modalitati diverse de finalizare a unui curs, din perspectiva
cursantului (produsele activitatii);
acelasi curs realizat cu mijloace didactice diferite;
termene flexibile (individualizate) pentru finalizarea sarcinilor
scolare;
activarea peponderenta a proceselor psihice de mare
complexitate;

Pregatirea personalului autorizat

Formarea initiala a cadrelor didactice din invatamantul primar,
gimnazial si liceal, cuprinde cursuri, seminarii, lucrari practice,
conferinte, publicatii de specialitate,educatie post-universitara (masterat,
doctorat), educatie la distanta, forumuri profesionale, etc. Aceasta
pregatire se va adresa atat profesorilor ce lucreaza in centre
specializate, in clase specializate, studentilor din anii finali sau
studentilor masterali sau doctorali ce intentioneaza sa lucreze in
programele de educare a copiilor supradotati si talentati, cat si altor
categorii ce doresc o instruire in acest domeniu. De asemenea
pregatirea este obligatorie pentru administratorii si directorii sau
consilierii ce au autoritate in deciziile legate de programele de educare a
copiilor supradotati si talentati, cat si pentru profesorii sau psihologii
scolari ce lucreaza in acest program.
Formarea continua certificata a cadrelor didactice din invatamantul
preuniversitar se realizeaza prin programe de perfectionare in domeniul
psihopedagogiei abilitatilor inalte, acreditate conform cadrelor normative
in vigoare si a metodologiilor validate pe plan international de catre
organizatiile de profil. Aceasta pregatire va fi de minim 30 de ore pe an
pentru profesorii ce lucreaza in centre specializate si de minimum 10 ore
pe an pentru profesorii ce lucreaza in scoli ce au aderat la programele
de pregatire in educarea copiilor supradotati si talentati, avand clase
specializate. Programele de pregative vor cuprinde natura si nevoile
copiilor supradotati si talentati, evaluarea nevoilor elevilor, si curriculum
si metodologii didactice optime pentru educarea si instruirea copiilor
supradotati si talentati.
Formarea continua certificata urmareste implicarea invatatorilor si
profesorilor in diferite activitati precum:
a) programe acreditate de perfectionare cu tematica specifica
b) ateliere de lucru;
c) stagii de documentare;

d) schimburi informationale intre specialisti din tara si strainatate;

e) studii postuniversitare;
f)masterate;
g) doctorate;
h) schimburi de profesori cu center internationale de formare in
gifted education;
i) studii post-universitare de profil in reteaua internationala de
universitati ce au programe specifice de gifted education.
Toate diplomele obtinute in aceasta retea internationala vor fi valide in
sistemul de educare a copiilor supradotati si talentati din Romania.
Formarea altor categorii de specialisti (psihologi, asistenti sociali,
pedagogi, psihopedagogi) se va realiza prin cursuri specializate in
domeniile identificarii, consilierii si psihoterapiei, managementului
personal si intitutional, al marketingului educational, etc.
colile sau clasele pentru elevii supradotai (specializate pe
anumite domenii sau de cultur general), concepute i organizate n
mod explicit pentru supradotai, sunt vzute ca un cadru de pregtire
omogen, stimulativ (dar segregativ), i care ar putea oferi cunotine
variate i profunde i o experien mai bogat prin tipul de solicitri i
schimburile pe care le fac acetia ntre ei sau cu profesorii, ct i prin
crearea unei atmosfere intelectuale intens stimulatoare i de mari
expectane.
n unele ri se conchide c "este oportun a se descuraja practica
de a crea coli i clase speciale pentru elevii supradotai", subliniindu
se, ns, c "trebuie susinut diferenierea intern prin sistemul
sarcinilor de lucru individualizate i printr-o organizare mai elastic a
slii de clas" (SPAN, 1991).
Oponenii gruprii elevilor n scopuri educative dup abiliti, susin
c ntr-o societate democratic aceasta este din punct de vedere etic
inacceptabil i renunarea la ea e o cerin moral imperativ pentru c
noi trebuie s acceptm c suntem asemntori mai mult dect diferii,
i n concluzie trebuind a fi stopat standardizarea ateptrilor bazate pe
nivelul inteligenei, identificat psihologic.
Specialitii sunt de acord c simpla grupare pe niveluri de potenial
intelectual, n clase sau coli speciale, rezolv nevoile educative ale
copiilor supradotai. Unul din cele mai comune rspunsuri ale colii la
diferenele interindividuale ale elevilor o reprezint gruparea n funcie
de abilitile lor.
Puine probleme ale educaiei sunt menionate a fi att de
controversate ca aceasta. n primul rnd, gruparea dup abiliti are
efecte diferite n circumstane diferite, dar observaia principal este
aceea c ar genera inechitate n faa educaiei. Gruparea sau nu a

elevilor pe abiliti produce cam acelai nivel al achiziiilor n timp; pe

perioade scurte, gruparea produce, ns, un salt evident, dar care tinde,
cu timpul, s se amortizeze, fcnd necesar o nou grupare pe abiliti
de un nivel mai ridicat (SLAVIN, 1990).
Obieciile cele mai serioase nu sunt mpotriva gruprii n sine a
celor supradotai n clase speciale sau a programele educaionale
mbogite i/sau accelerate oferite acestora, ci fa de includerea n
aceste clase i a copiilor provenii din categorii de populaie i familii
dezavantajate (economic, cultural), a celor pe care profesorii nu-i vd
sau recunosc prin nimic a fi cu poteniale deosebite, sau refuzului
cuprinderii n aceste grupri, cu toat presiunea unor prini, a copiilor
care nu ndeplinesc condiiile minime de acces.
n colile cu clase speciale pentru copiii supradotai, timpul colar
efectiv destinat disciplinelor colare, se reduce, de regul, la jumtate,
datorit vitezei mai mari a acestora de asimilare. Intervalul devenit liber
fiind utilizat pentru finalizarea unor teme individuale sau de grup,
documentrii n sectoarele de interes personal, instruirii n tehnicile de
munc individual etc.
Cei care pledeaz pentru forme de organizare a instruirii special
destinate copiilor supradotai, o fac referindu-se, n general, la nivelul
claselor primare, uneori i gimnaziu i mai rar pentru liceu i aproape
deloc pentru nvmntul superior, considerndu-se c cei cuprini la
acest ultim nivel, au achiziionat deja suficiente metode i tehnici de
munc intelectual independent i c interesele lor s-au cristalizat
ghidndu-le activitatea viitoare.
Copiii supradotai plasai n clase speciale, pentru c au prilejul de
a se confrunta cu alii cu o pregtire i resurse egale cu ale lor, se vor
autoevalua mai corect i nu vor ceda att de uor tentaiei de a se
supraestima, cum s-ar putea ntmpla n clasele obinuite, unde pot
obine rezultate mai bune dect colegii lor i fr un efort notabil.
Gruparea elevilor pe niveluri de performan este surprinztor de
mare n practica colar, n gimnaziu i mai ales n liceu, n funcie de
rezultatele din nvmntul primar (sau gimnazial) i aceasta pentru c
profesorilor le este foarte greu, dac nu chiar imposibil, s practice n
clas o pedagogie difereniat n condiiile unui numr foarte mare de
elevi n clas i cu niveluri ale potenialului intelectual foarte diferite.
Gruparea poate avea n vedere doar reducerea diversitii
caracteristicilor unui microgrup pentru "a permite experiene de nvare
mai intensive, mai extensive i mai accelerate", s ofere mai multe
situaii de stimulare i interaciune a diferitelor aptitudini, cunotine i
interese ale elevilor, s faciliteze un contact mai direct cu persoane
specializate n anumite domenii i/sau cu resursele/mijloacele educative.
n colile cu mai multe clase paralele, gruparea elevilor pe niveluri

(clase care grupeaz elevii cu rezultatele cele mai ridicate pn la clase

de elevi cu cele mai reduse performane i ritmul cel mai lent de lucru)
nu rezolv problema instruirii difereniate a celor supradotai, pentru c
este o mare diferen calitativ ntre elevul cu rezultate colare bune i
cu un coeficient de inteligen de 120 i cel supradotat (cu un coeficient
de inteligen de 130-140).
Pentru un elev supradotat aflat ntr-o clas special, principalele
avantaje educative constau n:
coninutul instruirii este mai adaptat intereselor i potenialului lui
intelectual nalt;
elevul se va compara cu ali supradotai i-i va contura mai exact
imaginea de sine;
elevul va face echip cu ali supradotai pentru a realiza lucruri pe care
nu le-ar fi putut face singur;
elevul va avea profesori special pregtii s le cunoasc cerinele lor
deosebite n materie de educaie i tratament psihologic.
CONCLUZII
Principalele demersuri organizatorice cu finaliti de instruire ne duc la
urmtoarele concluzii:
eficiena instruirii este mai ridicat, pentru elevii supradotai, atunci
cnd acetia sunt grupai n clase speciale;
accelerarea studiilor, pentru majoritatea elevilor supradotai, are mai
multe efecte pozitive dect dezavantaje;
nu este recomandat a se renuna la studierea unor "discipline de
cultur general", dar acestora li se poate dedica mai puin timp dat fiind
ritmul i capacitatea lor de asimilare, iar timpul devenit astfel disponibil,
se poate utiliza pentru mbogirea i aprofundarea studiilor n domenii
precise de interes deosebit;