Inm Carte

CAPITOLUL I
1) Tematica
concursului de admitere la Institutul National al Magistraturii-2009
-tematica pentru proba eliminatorie tip grilaPlan de pregatire propus pentru concursul de admitere la
I.N.M. din august 2010.
CUPRINS
( paginile din cuprins sunt corespunzatoare cartii in integralitate)
Capitolul I
1) Tematica pentru concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii- pag..1
Capitolul II
1) Tema nr.1 civil: -test 1 pag..23
-test 2- pag....32
2) Tema nr.1 drept procesual civil: -test 1 pag....58
-test 2- pag..68
3) Tema nr.1 penal: -test 1 pag.....96
-test 2- pag.104
4) Tema nr.1 drept procesual penal: -test 1 pag...132
-test 2- pag.....142
Capitolul III
1) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2003- pag.171
3) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2005- pag.....189
5) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2007- pag. 207
6) Subiecte concurs de admitere in magistratura-2.11.2008....217
Capitolul IV: Subiecte concurs de promovarea in functii de executie a judecatorilor si
procurorilor din 4 februarie 2007- a) Drept civil- proba teoretica-Tribunal. pag....226
b) Drept civil-proba teoretica- Curtea de Apel.pag..243
c) Drept penal- proba teoretica- Curtea de Apel. Pag261
d) Drept penal-proba teoretica- Tribunal.pag.277
Capitolul V-Raspunsuri pag..293 pina la 307
1
DREPT CIVIL
TEMA NR. 1 02.03.2010-11.03.2010
1) Raportul juritic civil:
- notiuni generale privind partile raportului juridic civil;
- continutul raportului juridic civil;
- obiectul raportului juridic civil;
2) Actul juridic civil:
-conditiile de fond si de forma ale actului juridic;
-modalitatile actului juridic civil;
-efectele actului juridic civil;
-nulitatea actului juridic civil: clasificare, cauzele de nulitate, regim juridic, efecte.
3) Prescriptia extinctiva:
-domeniul prescriptiei extinctive;
-termenele de prescriptie extinctiva;
-inceputul prescriptiei;
-suspendarea si intreruperea prescriptiei;
-calculul prescriptiei, repunerea in termen.
TEMA NR. 2 12.03.2010-18.03.2010
4) Drepturile reale:
-dreptul de proprietate publica si privata: caracterizare, atribute, dreptul de proprietate comuna;
-actiunea in revendicare;
-circulatia juridica a terenurilor;
-dezmembramintele dreptului de proprietate: dreptul de uzufruct, dreptul de uz si dreptul de abitatie,
servitutile, dreptul de superficie;
-modul de dobindire a drepturilor reale: accesiunea, uzucapiunea;
-posesia: viciile posesiei, dobindirea fructelor, actiunile posesorii.
TEMA NR.3 19.03.2010-27.03.2010
5) Contractul ca izvor de obligatii:
-efectele contractelor: stipulatia pentru altul, simulatia;
-efectele specifice contractelor sinalagmatice.
6) Faptul juridic ca izvor de obligatii:
-gestiunea intereselor altei persoane;
-plata nedatorata;
-imbogatirea fara justa cauza.
7) Raspunderea civila delictuala
8) Transmisiunea, transformarea si stingerea obligatiilor:
-cesiunea de creanta;
-subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei;
-novatia;
-delegatia;
-compensatia, confuziunea, darea in plata, remiterea de datorie, imposibilitatea fortuita de executare.

9) Garantarea obligatiilor:
-fidejusiunea;
-ipoteca;
-dreptul de retentie.
TEMA NR.4 2.04.2010-10.04.2010
10) Contractele speciale:
-contractul de vinzare-cumparare;
-contractul de locatiune;
-contractul de antrepriza;
-contractul de donatie;
-contractul de mandat;
-contractul de imprumut;
-contractul de intretinere si renta viagera.
TEMA NR.5 11.04.2010-25.04.2010
11) Dreptul la mostenire:
-conditiile cerute pentru a mosteni;
-devolutiunea legala a mostenirii: principii generale, reprezentarea succesorala, clasele de mostenitori legali,
drepturile succesorale ale sotului supravietuitor;
-mostenire testamentara: testamentul ( notiune, conditii de validitate, feluri), legatele (notiune, revocare,
caducitate, nulitate);
-rezerva succesorala: notiune, caractere juridice, mostenitorii rezervatari, calculul rezervei succesorale si al
cotitatii disponibile;
-reductiunea liberalitatilor excesive;
-raportul donatiilor;
-raportul datoriilor;
-dovada calitatii de mostenitor;
-petitia de ereditate;
-indiviziunea si impartirea mostenirii: indiviziunea succesorala, imparteala si efectele impartelii, raportul
datoriilor, imparteala de ascedent;
-dreptul de optiune succesorala.
DREPT PROCESUAL CIVIL
TEMA NR.1 26.04.2010-05.05.2010
1) Competenta:
-competenta materiala a instantelor judecatoresti;
-competenta teritoriala;
-incidente referitoare la instanta sesizata ( intinderea competentei instantei sesizate, stamutarea, mijloacele
procedurale de invocare a necompetentei, conflictele de
competenta);
TEMA NR.2 06.05.2010-11.05.2010
2) Participantii la procesul civil:

-instanta de judecata (rolul activ al judecatorului, alcatuirea instantei, incidente procedurale referitoare la
compunerea si constituirea instantei);
-partile (conditiile pentru a fi parte in proces, coparticiparea procesuala, drepturile si indatoririle procesuale
ale partilor, abuzul de drept procedural, participarea tertilor la judecata, reprezentarea partilor in procesul
civil);
-formele participarii procurorului in procesul civil.
3) Dispozitii generale de procedura:
-actele de procedura (notiune si clasificare, conditii generale pentru indeplinirea actelor de procedura,
citarea si comunicarea actelor de procedura, nulitatea actelor de procedura);
-termenele procedurale (notiune si clasificare, durata, decaderea si repunerea in termen).
TEMA NR.3 12.05.2010-22.05.2010
4) Judecata in prima instanta:
-etapa scrisa (cerere de chemare in judecata, intimpinarea, cererea reconventionala);
-etapa dezbaterii (sedinta de judecata, exceptiile procesuale, probele, suspendarea judecatii, perimarea,
actele procesuale de dispozitie ale partilor);
-deliberarea si pronuntarea;
-hotarirea (clasificarea hotaririlor judecatoresti, continutul hotaririi, redactarea, semnarea si comunicarea
hotaririi, termenul de gratie, cheltuielile de judecata, efectele hotaririlor judecatoresti, investirea cu formula
executorie, executarea vremelnica, indreptarea, lamurirea si completarea hotaririlor).
TEMA NR.4 24.05.2010-29.05.2010
5) Caile extraordinare de atac:
-contestatia in anulare;
-revizuirea.
6) Procedurile speciale:
-procedura necontencioasa;
-ordonanta presedentiala;
-masurile asiguratorii;
-procedura divortului;
-partajul judiciar.
DREPT PENAL
I. PARTEA GENERALA
TEMA NR.1 30.05.2010-09.06.2010
1) Institutiile fundamentale ale dreptului penal
1.1. Infractiunea
1.1.1. Notiunea, trasaturile esentiale ale infractiunii;
1.1.2. Structura infractiunii, continutul constitutiv al infractiunii;
1.1.3. Formele infractiunii;
1.1.4. Unitatea infractiunii;
1.1.5. Pluralitatea de infractiuni;
1.1.6. Pluralitatea de infractori;
1.1.7. Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei;
TEMA NR.2 12.06.2010-21.06.2010

1.2. Raspunderea penala
1.2.1. Raspunderea penala ca institutie de drept;
1.2.2. Principiile raspunderii penale;
1.2.3. Cauzele care inlatura raspunderea penala;
1.3. Sanctiunile
1.3.1. Sanctiunile in dreptul penal;
1.3.2. Categoriile si limitele generale ale pedepselor;
1.3.3. Individualizarea pedepselor;
1.3.4. Circumstantele atenuante si agravante;
1.3.5. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei;
1.3.6. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere;
1.3.7. Mijloacele de individualizare judiciara a pedepsei;
1.3.8. Raspunderea penala a minorilor, regimul sanctionator;
1.3.9. Masurile de siguranta;
1.3.10. Cauzele care inlatura consecintele condamnarii. Procedura aplicarii gratierii;
1.3.11. Reabilitarea.
II.PARTEA SPECIALA
TEMA NR. 3 25.06.2010-05.07.2010
1) Infractiuni contra persoanei
1.1. Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si snttii;
1.2. Infractiuni contra libertatii persoanei;
1.3. Infractiuni privitoare la viata sexuala;
2) Infractiuni contra patrimoniului: art.208; art.209; art.210; art.211; art.213; art.214; art.215; art. 215 indice
1; art.220; art.221 din Codul penal.
TEMA NR.4 08.07.2010-21.07.2010
3) Infractiuni contra autoritatii: art.239; art.239 indice 1 din Codul penal.
4) Infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati
reglementate de lege
4.1. Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul: art. 246, 247, 248, 249, 250, 254,
255, 256, 257 din Codul penal;
4.2. Infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei: art.259, 260, 261, 262, 264, 266, 267,
268, 269, 270, 271, 272 in Codul penal;
5) Infractiuni de fals
5.1. Falsul in inscrisuri: art. 288, 289, 290, 291, 292, 293 din Codul penal.
6) Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convetuirea sociala
6.1. Infractiuni contra familiei: art.305, 306, 307 din Codul penal.
DREPT PROCESUAL PENAL
I.PARTEA GENERALA
TEMA NR. 1 22.07.2010-31.07.2010
1. Reguli de baza si actiunile in procesul penal
1.1 Scopul si regulile de baza ale procesului penal;
1.2 Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal.

2. Competenta
2.1. Felurile competentei;
2.2. Incompatibilitatea si stramutarea.
3. Probele si mijloacele de proba
3.1. Dispozitii generale;
3.2. Mijoacele de proba.
TEMA NR. 2 01.08.2010-10.08.2010
4. Masurile preventive si alte masuri procesuale
4.1. Masurile preventive;
4.2. Alte masuri procesuale.
5. Acte procesuale si procedurale comune
5.1. Asistenta juridica si reprezentarea;
5.2. Citarea. Comunicarea actelor procedurale. Mandatul de aducere;
5.3. Termenele;
5.4. Cheltuielile judiciare;
5.5. Nulitatile;
5.6. Amenda judiciara.
II.PARTEA SPECIALA
TEMA NR.3 11.08.2010-16.08.2010
1. Urmarirea penala
1.2. Competenta organelor de urmarire penala;
1.3. Supravegherea exercitata de procuror in activitatea de urmarire penala;
1.4. Efectuarea urmaririi penale;
1.5. Trimiterea in judecata;
1.6. Reluarea urmaririi penale;
1.7. Plingerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala;
1.8. Procedura plingerii prealabile.
2. Judecata
2.2. Judecata in prima instanta
2.3. Caile extraordinare de atac:
-revizuirea
-contestatia in anulare
TEMA NR. 4 17.08.2010-23.08.2010
3. Executarea hotaririlor penale
3.2. Punerea in executare a hotaririlor;
3.3. Aminarea si intreruperea executarii pedepsei;
3.4. Inlaturarea sau modificarea pedepsei
3.5. Contestatia la executare.
4. Proceduri speciale
4.1. Urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante;
4.2. Procedura in cauzele cu infractori minori;
4.3. Procedura reabilitarii judecatoresti;

4.4. Repararea pagubei in cazul condamnarii sau al luarii unei masuri preventive pe
nedrept.
RECAPITULARE SI NOUTATI LEGISLATIVE
11.Sunt cauze de nulitate absoluta:
a) acele situatii n care norma ncalcata ocroteste un interes general (obstesc), indiferent de
calificarea facuta de catre legiuitor; b) ncalcarea oricarei reguli privitoare la incapacitatile
speciale de folosinta; c) lipsa pretului la vnzarile de drepturi litigioase.
12) Se sanctioneaza cu nulitate relativa:
a) eroarea asupra motivului impulsiv si determinant al actului juridic civil; b) ncalcarea regulilor
privind capacitatea civila a persoanei fizice; c) ncalcarea dreptului de preemptiune nascut din lege.
13) Actul lovit de nulitate relativa:
a) nu poate fi executat; b) poate fi confirmat; c) poate fi executat.
14) Actul confirmativ este un act:
a) declarativ; b) abdicativ; c) recognitiv.
15) Conversiunea actului juridic civil nul:
a) este inadmisibila n cazul nulitatilor de ordine publica; b) nlatura aplicarea principiului quod
nullum est, nullum producit efectum; c) presupune refacerea actului juridic nul.
16) Se sanctioneaza cu nulitatea absoluta:
a) frauda la lege; b) smulgerea consimtamntului prin violenta fizica; c) cauza ilicita.
17) Spre deosebire de rezolutiune, nulitatea:
a) opereaza de drept (ipso ture); b) produce efecte retroactive; c) poate lovi efectele oricaror acte
juridice.
18) Nulitatea relativ a contractului de ipotec opereaz atunci cind:
a) ipoteca este consemnat intr-un inscris sub semntur privat;
b) consimtamintul debitorului ipotecar este viciat; c) nu se determina, prin act, suma pentru
care se constituie ipoteca.
19) Ratificarea actului juridic civil vizeaza:
a) nlaturarea unei cauze de inopozabilitate a actului juridic civil; b) renuntarea la dreptul de a
invoca nulitatea relativa; c) ncheierea unui act cu nerespectarea formei ad validitatem, prescrisa de
catre parti.
20) Spre deosebire de nulitate, caducitatea:

a) presupune un act valabil ncheiat; b) opereaza de drept (ipso iure); c) este o sanctiune care se
aplica numai n materia liberalitatilor.
21) Conversiunea actului juridic civil lovit de nulitatate
a) poate interveni indiferent de ntinderea nulitatii; b) presupune renuntarea partii interesate la
dreptul de a solicita anularea actului; c) nu opereaza n cazul n care actul nu este desfiintat.
22) Nerespectarea regulilor privitoare la capacitatea civila n momentul ncheierii actului juridic
civil atrage:
a) nulitatea relativa sau, dupa caz, inopozabilitatea; b) nulitatea absoluta; c) nulitatea absoluta sau
relativa, dupa caz.
23) Nulitatea pentru vicierea consimtamntului:
a) poate fi invocata de orice persoana interesata; b) poate fi opusa si de partea cocontractanta, daca
urmareste sa paralizeze executarea actului; c) poate fi acoperita prin confirmare sau prin prescriptia
dreptului Ia actiunea n anulabilitate.
24) Incapacitatea civila de exercitiu poate fi opusa:
a) de catre instanta tutelara oricnd; b) de catre capabil, daca minorul sau interzisul omite sa invoce
nulitatea actului; c) de catre incapabil, chiar daca a devenit major.
25) Cauza (scopul) actului juridic civil este un element:
a) abstract (obiectiv); b) concret (subiectiv); c) general.
26) Cauza ilicita:
a) atrage n mod necesar ilicitatea obiectului actului si, prin urmare, nulitatea absoluta a acestuia;
b) poate fi invocata numai de catre partea inocenta, caci nemo auditur propriam turpitudinem
allegans; c) desfiinteaza n ntregime actul de care depinde.
27) Cauza imorala:
a) poate fi invocata de oricare dintre partile contractante; b) nu poate fi invocata de catre cel care a
urmarit un scop ilicit sau imoral prin ncheierea actului; c) poate fi invocata numai de catre cel care
a fost de buna-credinta la data ncheierii actului.
28) Actele de dispozitie ncheiate singur de catre minorul fara capacitate de exercitiu deplina:
a) sunt anulabile, caz n care partile vor fi puse ntotdeauna n situatia anterioara prin restituirea
prestatiilor; b) sunt lovite de nulitate, instanta pronuntnd anularea chiar daca minorul a declarat la
ncheierea actului ca este major; c) pot fi anulate pentru leziune, n cazurile n care minorul a
suferit un prejudiciu important.
29) Donatia facuta fara respectarea formei autentice cerute de lege este:
a) lovita de nulitate absoluta; b) lipsita de orice efecte juridice; c) nula, nsa va putea produce, n
anumite cazuri, efecte juridice.
30) Este aplicabila sanctiunea nulitatii absolute:

a) n cazul absentei totale a consimtamntului; b) n cazul nerespectarii conditiilor de validitate a
cauzei; c) n cazul fraudei la lege.
31) In cazul nstrainarii lucrului altuia prin acte juridice cu titlu gratuit:
a) actul este ntotdeauna lovit de nulitate absoluta; b) actul ncheiat cu dobnditorul de bunacredinta
este socotit valabil, daca lucrul este mobil; c) dobnditorul devine proprietar sub conditie
suspensiva.
32) Intervine nulitatea absoluta n cazul:
a) nerespectarii formei cerute ad probationem; b) erorii asupra valorii actului juridic;
c) obiectului ilicit sau imoral.
33) Sunt principii ale efectelor nulitatii actului juridic civil:
a) principiul neretroactivitatii; b) principiul restabilirii situatiei anterioare; c) principiul mentinerii
actului subsecvent.
34) Conversiunea actului juridic nul:
a) nseamna nlocuirea vechii obligatii cu o noua obligatie; b) este posibila si n cazul nulitatii
absolute; c) nu este admisibila n cazul nulitatii relative.
35) Actul juridic prin care vnzatorul, devenit ulterior major, declara ca renunta la orie pretentii
derivate din faptul ca la data ncheierii contractului de vnzare a lipsit ncuviintarea instantei
tutelare necesara nstrainarii:
a) are caracter confirmativ (abdicativ de drepturi); b) poate fi opus tertilor care, ulterior vnzarii,
dar nainte de renuntare, au dobndit n mod valabil vreun drept real n legatura cu acelasi imobil;
c) nu poate fi opus tertilor care au dobndit ulterior vnzarii, dar nainte de renuntare, vreun drept
personal n legatura cu acelasi imobil.
36) Conditia potestativa este acea conditie care face s depind perfectarea conventiei de un
eveniment:
a) pe care orice parte poate s-l faca s se intimple sau s-l impiedice; b) care depinde de vointa
unei parti si a hazardului; c) care depinde de vointa unei parti si a altei persoane.
37) Nulitatea absoluta:
a) opereaza de drept (ipso iure), n principiu; b) este expres prevazuta de lege; c) este manifesta
(aparenta).
38) Intervine nulitatea relativa n cazul:
a) dolului principal; b) neexecutarii culpabile a obligatiei principale asumate prin contract; c)
nerespectarii formei cerute pentru opozabilitate fata de terti.
39) Nulitatea relativa:

a) poate fi invocata de oricine face dovada unui interes serios si legitim; b) produce efecte numai
intre parti; c) nu este aplicabila n toate cazurile de eroare la ncheierea actului juridic civil.
40) Falsa reprezentare a realitatii la ncheierea actului juridic atrage nulitatea relativa a acestuia n
cazul n care priveste:
a)interdictia de a dispune de obiectul actului juridic; b) natura sau felul actului juridic;
c) simpla identitate fizica a celeilalte parti.
41) Obiectul actului juridic civil:
a) consta n drepturile si obligatiile partilor; b) trebuie sa fie determinat; c) trebuie sa fie licit.
42) Cauza actului juridic civil este falsa:
a) daca exista eroare asupra motivului impulsiv si determinant (scopului mediat);
b) daca lipseste scopul imediat (scopul obligatiei) ntr-un act juridic nenumit; c) n cazul lipsei de
discernamnt.
43) Forma ceruta ad validitatem:
a) atrage uneori, n caz de nerespectare, nulitatea relativa a actului juridic; b) consta, n toate
cazurile, n ntocmirea unui nscris autentic; c) atrage desfiintarea n ntregime a actului juridic.
44) n cazul termenului suspensiv stipulat n favoarea debitorului:
a) starea de insolvabilitate a debitorului nu atrage decaderea din beneficiul termenului; b)
prescriptia ncepe sa curga la data mplinirii termenului; c) creditorul este ndreptatit sa primeasca
plata nainte de scadenta.
45. n cazul n care s-a realizat (ndeplinit) conditia rezolutorie:
a) actul juridic se consolideaza retroactiv, afara de cazul cnd partile au prevazut altfel; b) partile
trebuie sa-si restituie prestatiile efectuate; c) fructele care au fost culese de dobnditorul sub
conditie rezolutorie trebuie restituite.
46) n cazul contractului sinalagmatic translativ de proprietate afectat de o conditie suspensiva,
riscul pieirii lucrului pendente condicione se suporta de:
a) nstrainator, daca lucrul a pierit partial; b) dobndi tor, daca lucrul a pierit partial; c) partea din
culpa careia a pierit lucrul.
47) Forta majora constituie o cauza de:
a) repunere in termenul de prescriptie extinctiva; b) intrerupere a prescriptiei extinctive; c)
suspendare a prescriptiei extinctive.
48) Actiunea redhibitorie:
a) este actiunea in justitie prin care se invoca nulitatea relativa pentru leziune sau resciziune; b) are
caracter nepatrimonial; c) reprezinta un caz particular de actiune in rezolutiune.
49) Actul prin care reclamantul renunta la dreptul dedus judecatii n folosul prtului, este un act:
a) de tranzactie; b) abdicativ; c) bilateral.
50) ntr-un contract de donatie este ilicita:
a) intentia de gratifica a donatorului, daca acesta a urmarit sa mpiedice executarea silita a bunului
donat de catre creditorii sai; b) nedeclararea de catre donator a ipotecii care greva bunul donat; c)
intentia donatorului de a determina pe gratificat sa puna capat casniciei contractate cu alta
persoana.
51) Eroarea-viciu de consimtamnt poate purta asupra:
a) existentei sau continutului unei norme juridice imperative; b) oricarui element considerat de
catre parte (errans) ca esential la ncheierea actului; c) oricarui element considerat de catre ambele
parti ca determinant la ncheierea actului juridic.
52) Violenta nu este viciu de consimtamnt, daca:
a) amenintarea nu provine de la cealalta parte contractanta; b) amenintarea este serioasa si
legitima; c) amenintarea este pur imaginara.
53) Scopul imediat:
a) nu poate fi niciodata ilicit; b) nu poate fi probat dect cu nscrisuri, daca valoarea actului este
mai mare de 250 lei; c) trebuie sa fie real, chiar daca este simulat.
54) Actul juridic abstract:
a) nu este reglementat expres; b) nu are cauza juridica; c) nu poate fi desfiintat, pentru
nevalabilitatea cauzei sale juridice.
55) Cnd o parte a profitat de starea de nevoie a celeilalte parti, la momentul ncheierii actului
juridic civil, obtinnd o prestatie disproportionat de mare n raport cu propria prestatie:
a) se poare cere anularea actului pentru leziune; b) se poate cere anularea actului pentru cauza
imorala; c) actul ramne valabil, ntruct nu exista nici o violare a legii, iar pacta sunt servanda.
56) Sarcina, ca modalitate a actului juridic civil:
a) se aplica numai actelor cu titlu gratuit; b) atrage, n caz de neexecutare, inopozabilitatea actului
n care a fost stipulata; c) atrage, n caz de neexecutare, ineficacitatea actului n care a fost
stipulata.
57) Actele juridice civile aleatorii:
a) sunt orice acte cu titlu oneros sau gratuit care presupun sansa unui cstig si riscul unei pierderi
pentru ambele parti; b) sunt anulabile, n cazul n care una dintre parti s-a mbogatit excesiv n
dauna celeilalte; c) au caracter sinalagmatic, ntruct dau nastere la obligatii civile reciproce, ca
urmare a interventiei unui eveniment viitor si incert.
58) Actiunea n resciziune:

a) se va respinge, daca, la ncheierea actului juridic civil, minorul cu capacitate de exercitiu
restrnsa a indus n eroare cealalta parte afirmnd ca este major; b) este inadmisibila, daca la data
intentarii actiunii, reclamantul a devenit major; c) se va respinge, daca priveste anularea unui
contract de asigurare de bunuri.
59) Actele juridice:
a) sunt ntotdeauna opozabile creditorilor personali ai partilor contractante, n calitate de avnzicauza;
b) trebuie sa mbrace forma autentica notariala, daca legea prevede aceasta forma ad
solemnitatem; nusunt supuse publicitatii imobiliare, daca sunt declarative de drepturi.
60) Termenul de gratie:
a) este un termen suspensiv n favoarea creditorului; b) este un termen legal n favoarea
debitorului; c) nu poate mpiedica compensatia:
61) Pot fi anulate pentru leziune actele juridice civile care, printre altele, sunt:
a) acte de dispozitie; b) comutative; c) cu titlu gratuit.
62) Sunt acte juridice solemne: a) revocarea unui legat;
b) constituirea unei servitu.i; c) nstrainarea dreptului de superficie.
63) Sunt aplicatii ale formei ad probationem;
a) depozitul; b) tranzactia; c) constituirea unei garantii reale mobiliare.
64) Sunt considerate exceptii de la principiul relativitatii:
a) cesiunea legala a unui contract; b) promisiunea faptei altuia; c) cesiunea de creanta.
65) Conditia potestativa simpla depinde:
a) de vointa unei parti si de vointa unei alte persoane determinate; b) numai de vointa uneia dintre
parti; c) de vointa unei parti si de un alt fapt exterior.
66) Termenul incert:
a) consta ntr-un eveniment viitor si nesigur; b) depinde de vointa partilor; c) poate fi stipulat de
parti.
67 ) Riscul pieirii fortuite a lucrului, obiect al contractului, pendentelicione:
a) este suportat de proprietarul sub conditie rezolutorie; b) este suportat de proprietarul sub conditie
suspensiva; c) este suportat n mod egal de ambii proprietari.
68) Sunt cauze de nulitate absoluta:
a) lipsirea de libertate a cocontractantului; b) lipsa discernamntului la momentul ncheierii
contractului; c) interzicerea donatarului de a dispune de bun.
69) Sunt exceptii de la principiul pacta sunt servanda:

a) situatia n care s-a stipulat n contract revizuirea acestuia daca se vor schimba mprejurarile
avute de parti la ncheierea contractului; b) ncetarea mprumutului de folosinta din cauza mortii
comodatarului; c) stipularea unui pact comisoriu n caz de neexecutare a contractului de catre una
din parti.
70) Sunt exceptii de la irevocabilitatea actului juridic civil bilateral:
a) renuntarea la succesiune n favoarea unuia dintre comostenitori; b) denuntarea de chirias a
contractului de nchiriere cu destinatia de locuinta; c) rezilierea unilaterala a contractului de
locatiune.
71) Sunt acte juridice unilaterale:
a) retractarea renuntarii la mostenire; b) oferta de a contracta; c) darul manual.
72) Constituie o cerinta a valabilitatii consimtamintului:
a) sa provina de la o persoana cu capacitate de exercitiu; b) sa fie intodeauna exteriorizat in
forma scrisa; c) sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice.
73)Cel care printr-un act ncheiat n forma autentica se obliga sa asigure celeilalte parti o renta
lunara de 1000lei n scopul ca aceasta din urma sa accepte continuarea relatiilor extraconjugale:
a) nu are actiunea n declararea nulitatii absolute a contractului, deoarece nemo auditur propriam
turpitudinem allegans; b) poate fi executat silit, fara a se putea apara prin invocarea regulii nemo
auditur propriam turpitudinem allegans; c) poate refuza plata invocnd nulitatea absoluta a acestui
contract.
74) Minorul care a mplinit 16 ani:
a) nu poate face donatii; b) poate contracta, n conditiile legii, un credit ipotecar;
c) nu poate garanta obligatiile altuia, fara ncuviintarea instantei tutelare.
75) Donatia ntre soti este:
a) interzisa, sub sanctiunea nulitatii relative; b) inopozabila creditorilor personali; c) permisa, fara
nici o restrictie.
76) Pot fi anulate pentru leziune actele juridice care:
a) sunt acte de administrare, incheiate de minorii sub 14 ani, fara incuviintarea ocrotitorului legal
si sunt pagubitoare pentru minor;
b) sunt acte de administrare, incheiate de minorii intre 14 si 16
ani, fara incuviintarea ocrotitorului legal si sunt pagubitoare pentru minor;
c) sunt acte de
dispozitie, incheiate de minorii intre 14 si 16 ani, cu incuviintarea ocrotitorului legal, dar fara
autorizarea autoritatii tutelare si sunt pagubitoare pentru minor.
77) Constituie exceptii de la principiul pacta sunt servanda:
a) tacita relocatiune; b) denuntarea unilaterala a contractului de locatiune incheiat pe durata
nedeterminata; c) prorogarea legala a efectelor unor acte juridice.
78) Nerespectarea formei ad probationem:

a) atrage nulitatea relativa a actului juridic incheiat; b) nu afecteaza valabilitatea actului juridic
incheiat; c) atrage intodeauna imposibilitatea dovedirii actului juridic civil prin inscris sub
semnatura privata.
79)Falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic atrage nulitatea relativa a acestuia
atunci cind priveste:
a) natura juridica a actului incheiat; b) calitatile substantiale sau identitatea fizica a obiectului
actului juridic; c) Identitatea sau insusirile esentiale ale persoanei
co-contractante, in cazul actelor cu caracter intuitu personae.
80) Stipularea ntr-un contract de mprumut a unei dobnzi mai mari peste nivelul dobnzii admise
de lege:
a) este nula de drept pentru ceea ce depaseste maxima prevazuta de lege; b) este nula de drept,
creditorul neavnd dreptul nici la dobnda legala; c) este nula si atrage si nulitatea contractului
principal pentru cauza ilicita sau imorala.
81) Spre deosebire de nulitatea relativa, nulitatea absoluta:
a) intervine numai n cazurile expres prevazute de lege; b) este ntotdeauna imprescriptibila
extinctiv; c) poate fi invocata si de instanta din oficiu.
82) Nulitatea relativa, spre deosebire de nulitatea absoluta:
a) desfiinteaza n parte efectele actului juridic civil; b) este expresa (tacita sau textuala); c) este
prescriptibila pe cale de actiune.
83) Se poate invoca nulitatea relativa:
a) daca actul este ncheiat n frauda creditorilor; b) daca actul a fost facut de un alienat sau debil
mintal, chiar daca nu a fost pus sub interdictie judecatoreasca;
c) daca obiectul contractului nu exista la data ncheierii lui.
84) Sunt exceptii de la principiul resoluto iure dantis, resolvitur et ius accipients:
a) principiul conversiunii actului juridic civil; b) cazul actelor subsecvente cu executare succesiva;
c) cazul actelor de dispozitie cu titlu oneros asupra unui imobil nscris n cartea funciara.
85) Principiul resoluto iure dantis, resolvitur et ius accipientis:
a) este o regula de ordine publica; b) se aplica tuturor actelor de administrare si de dispozitie
ncheiate de un titular aparent sau fara nici un drept; c) opereaza de drept (ipso iure), nefiind nevoie
de interventia instantei.
86) Nulitatea relativa este cauza de ineficacitate a actelor juridice:
a) reale; b) relative; c) fundate pe o cauza falsa.
87. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa se deosebesc prin:

a) natura (caracterul) normelor juridice ncalcate; b) sfera persoanelor care le pot invoca; c)
termenele de prescriptie.
88. Nulitatea relativa:
a) presupune violarea unor norme dispozitive; b) este oricnd prescriptibila pe cale de actiune sau
exceptiune; c) poate opera si prin vointa partilor.
89. Spre deosebire de nulitatea relativa, nulitatea absoluta:
a) presupune violarea unor norme imperative; b) desfiinteaza n ntregime actul juridic; c) poate fi
invocata oricnd pe cale de actiune sau de exceptiune.
90. Nulitatea absoluta:
a) este, fara exceptie, imprescriptibila; b) nu poate opera prin vointa partilor;
c) poate fi invocata si de alte persoane dect partile contractante.
95) Violenta constituie viciu de consimtamint la incheierea unui act juridic, atunci cind: a) este
exercitata, spre deosebire de dol, numai de partea co-contractanta;
b) este exercitata numai asupra persoanei care incheie actul juridic; c) amenintarea este injusta.
96) Nulitatea relativa expresa:
a) poate fi invocata si de instanta din oficiu; b) poate atrage desfiintarea in parte a actului
juridic civil; c) poate fi confirmata doar in mod expres de catre partea interesata.
97) Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva:
a) poate fi dispusa daca depasirea termenului de prescriptie extinctiva se datoreaza unui caz de
forta majora; b) poate fi dispusa numai pentru cazurile expres si limitativ prevazute de lege; c) are
caracter judiciar.
98) Conditia de a nu face un lucru imposibil nu face ca obligatia contractata sa fie:
a) imperfecta; b) nula; c) anulabila.
99) In cazul implinirii termenului de prescriptie extinctiva:
a) Creditorul este in imposibilitate de a se mai adresa instantei de judecata pentru recunoasterea
dreptului sau; b) debitorul poate cere restituirea platii efectuate dupa implinirea termenului de
prescriptie pe motiv ca nu era datorata; c) plata efectuata dupa implinirea termenului de prescriptie
nu este valabila.
100) Cursul prescriptiei extinctive se intrerupe in cazul:
a) punerii in intirziere a debitorului; b) in care un minor este lipsit de ocrotirea parinteasca; c)
recunoasterii datoriei de catre debitor inainte de implinirea termenului de prescriptie extinctiva.
B) TEMA NR. 1 CIVIL- TEST 2
1. Dupa cum pot fi sau nu nlocuite n executarea unei obligatii civile, bunurile se clasifica n:
a) divizibile si indivizibile; b) fungibile si nefungibile; c) sesizabile si insesizabile.
2. n functie de natura lor si de calificarea data de lege, bunurile se mpart n:
a) bunuri care se afla n circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil; b) bunuri mobile si bunuri
imobile; c) bunuri principale si bunuri accesorii.
3. Potrivit Codului civil romn, bunurile pot fi imobile:

a) prin natura lor; b) prin determinarea legii; c) prin obiectul la care se aplica.
4. Potrivit Codului civil romn, bunurile pot fi mobile:
a) prin destinatie; b) prin natura lor; c) prin determinarea legii.
5. Fondurile de pamnt si cladirile sunt bunuri imobile:
a) prin obiectul la care se aplica; b) prin destinatia lor; c) prin natura lor.
6) n cazul n care s-a vndut un imobil, pentru care nu s-a stabilit un termen pentru plata pretului,
dreptul la actiune al vnzatorului pentru plata pretului ncepe sa curga:
a) de la data nasterii raportului juridic, adica de la data ncheierii contractului; b) de la data
intabularii dreptului de proprietate n cartea funciara pe numele cumparatorului; c) de Ia data
predarii imobilului sau, dupa caz, din ziua stabilita de parti pentru predarea lui.
7) Cererea prin care reclamantul solicita instantei sa constate ca a intervenit prescriptia dreptului
material la actiune:
a) este inadmisibila; b) este admisibila, chiar daca acesta a achitat o parte din debitul datorat; c)
este prescriptibila extinctiv.
8) Cel care a cumparat un imobil la licitatie publica de la un vnzator care era nscris, fara drept, n
cartea funciara de peste 5 ani va putea fi evins de adevaratul proprietar (primul vnzator al
imobilului si autor al debitorului urmarit), daca:
a) actiunea n anulare a titlului celui de al doilea vnzator (debitorul urmarit) este introdusa n
termen de 3 ani de la data nscrierii dreptului n cartea funciara de catre cel de al doilea vnzator
(debitorul urmarit), fara a fi nsa notata n prealabil n cartea funciara; b) actiunea n anulare a
titlului celui de al doilea vnzator (debitorul urmarit) a fost introdusa si notata n cartea funciara
nainte de nceperea urmaririi silite, dar dupa trecerea a trei ani de la nscrierea dreptului de catre
acesta din urma; c) actiunea n anulare a titlului celui de al doilea vnzator (debitorul urmarit) a
fost introdusa dupa trecerea a 3 ani de la data nscrierii dreptului n cartea funciara de catre tertul
adjudecatar.
9) Este imprescriptibila extinctiv actiunea:
a) prin care se solicita rectificarea unui act de stare civila; b) n resciziune (anulare);
c) estimatorie.
10) Prescriptia dreptului la actiune pentru revendicarea imobilului ce a format obiectul urmaririi
silite imobiliare ncepe sa curga de la data:
a) emiterii actului de adjudecare; b) nscrierii dreptului tertului adjudecatar n cartea funciara; c)
punerii n posesie a adjudecatarului.
11) Prescriptia nu curge (este suspendata):
a) ntre concubini; b) ntre fostii soti; c) pe timpul ct minorul este lipsit de ocrotirea parinteasca.
12) Forta majora:
a) opreste cursul prescriptiei dreptului material la actiune; b) nlatura prescriptia scursa anterior
survenirii acesteia; c) atrage ncetarea efectelor actului juridic.
13) ntreruperea cursului prescriptiei extinctive:

a) face sa nceapa o noua prescriptie; b) opreste cursul prescriptiei ncepute;
c) nu produce efecte fara hotarrea organului jurisdictional.
14) Prescriptia dreptului la actiune:
a) atrage si prescriptia apararii, pe cale de exceptie, a dreptului subiectiv ncalcat;
b) nu afecteaza apararea dreptului subiectiv pe cale de exceptie; c) atrage stingerea dreptului
subiectiv accesoriu.
15) Daca prescriptia este mplinita:
a) debitorul nu poate face o plata valabila; b) debitorul nu poate renunta la beneficiul prescriptiei,
deoarece aceasta este o institutie de ordine publica de la care partile nu pot deroga; c) creditorul
poate refuza restituirea platii facute din eroare de debitor.
16) Prescriptia mplinita:
a) poate fi invocata de instanta din oficiu; b) nu poate fi aplicata din oficiu de catre instanta; c) nu
poate face obiectul unei renuntari valabile din partea celui n favoarea caruia a operat.
17) Actiunea n revendicare imobiliara este:
a) prescriptibila extinctiv, data prin lege nu se dispune altfel; b) imprescriptibila, daca prin vointa
partilor nu s-a dispus altfel; c) imprescriptibila, daca prin lege nu se prevede altfel.
18) Constituie cauze temeinice pentru repunerea n termenul de prescriptie
extinctiva:
a) eroarea de drept; b) parasirea minorului de catre reprezentantul sau ocrotitorul legal; c)
spitalizarea creditorului.
19) Prescriptia dreptului la actiune ncepe sa curga de la data cnd cel pagubit a cunoscut sau
trebuia sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea si n cazul:
a) actiunii subrogatorii; b) actiunii n raspundere pentru viciile lucrului sau lucrarii; c) actiunii n
restituirea prestatiei facute n temeiul unui act anulat.
20) Prescriptia dreptului la actiune n anulare pentru vicierea consimtamntului prin leziune ncepe
sa curga:
a) de la data ncheierii actului; b) de la data producerii viciilor lucrului; c) de la mplinirea cel mai
trziu a 18 luni socotite de la data ncheierii actului juridic.
21) Prescriptia dreptului la actiune n anulare pentru incapacitatea minorului de a contracta
ncepe sa curga:
a) de la data ncheierii actului; b) de la data descoperirii de catre minor a cauzei de nulitate, dar nu
mai trziu de 18 luni de la data ncheierii actului; c) de la data descoperirii de catre reprezentantul
minorului a cauzei de nulitate, dar nu mai trziu de 18 luni de la data ncheierii actului.
2) Pentru care dintre urmatoarele ipoteze exista reguli speciale privind nceputul prescriptiei
dreptului la actiune:
a) actiunea n simulatie; b) actiunea posesorie; c) actiunea n justificare tabulara.
23) Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte:
a) prescriptia stinge dreptul subiectiv civil; b) repunerea n termenul de prescriptie extinctiva are,
n principiu, caracter judiciar; c) normele care reglementeaza prescriptia sunt, n principiu, de
ordine publica, astfel nct, organul de jurisdictie nu poate continua judecarea cauzei, daca constata
mplinirea ei.
24) Sunt imprescriptibile extinctiv:

a) actiunea n anularea pactului asupra unei succesiuni nedeschisa nca; b) actiunea prin care se
urmareste valorificarea unui drept de abitatie; c) actiunea n prestatie tabulara.
25) Introducerea cererii de chemare n judecata:
a) opreste de drept cursul prescriptiei extinctive; b) ntrerupe prescriptia dreptului la actiune, chiar
daca a fost introdusa la un organ fara activitate jurisdictionala; c) sterge provizoriu si conditionat
prescriptia scursa pna la data nregistrarii cererii introductive de instanta.
26) Concilierea obligatorie prevazuta de lege, pentru solutionarea litigiilor dintre comercianti:
a) suspenda cursul prescriptiei extinctive; b) este o procedura prealabila necesara pentru
admisibilitatea cererii de chemare n judecata; c) ntrerupe cursul prescriptiei extinctive.
27) Pentru care dintre ipotezele urmatoare exista reguli speciale privind nceputul prescriptiei
dreptului la actiune:
a) actiunea n constatare; b) actiunea de tagada paternitatii; c) actiunea de iesire din indiviziune.
28) Actiunea de tagada a paternitatii formulata de copil sau de mama acestuia este:
a) inadmisibila; b) prescriptibila; c) imprescriptibila.
29) Cursul prescriptiei extinctive se ntrerupe prin:
a) introducerea cererii de chemare n judecata; b) introducerea reclamatiei administrative; c)
introducerea plngerii administrative prealabile la organul competent.
30) Recunoasterea datoriei de catre debitor:
a) ntrerupe cursul prescriptiei indiferent de data efectuarii ei; b) trebuie acceptata de catre creditor;
c) este, n principiu, spontana.
31) Sunt, de asemenea, prescriptibile extinctiv:
a) actiunea n revendicare a bunurilor domeniale; b) actiunea ntemeiata pe gestiunea intereselor
altuia; c) actiunea n granituire.
32) Cererea de chemare n judecata pentru a avea efect ntreruptiv trebuie sa fie:
a) univoca; b) admisa; c) pura si simpla.
33) Actiunile reale:
a) sunt, n principiu, prescriptibile extinctiv; b) se prescriu, n principiu, n termenul general de 3
ani; c) sunt, n principiu, imprescriptibile.
34) Sunt prescriptibile extinctiv:
a) actiunea n rezolutiunea vnzarii unui imobil pentru neplata pretului; b) actiunea negatorie; c)
actiunea confesorie de servitute.
35) Clauza prin care se stabileste nceputul prescriptiei dreptului la actiune n garantie contra
viciilor lucrului:
a) produce efecte de drept (ipso iure); b) este lovita de nulitate; c) are caracter accesoriu.
36) Sunt imprescriptibile:

a) actiunea n nulitate; b) actiunea revocatorie; c) actiunea n contestarea filiatiei din casatorie.
37) Predarea bunului ce face obiectul antecontractului de vnzare-cumparare catre cel care
urmeaza ulterior sa-l cumpere:
a) ntrerupe prescriptia dreptului la actiunea n executarea antecontractului; b) transforma, prin
novatie, antecontractul n contract de vnzare-cumparare; c) suspenda prescriptia dreptului la
actiunea n executarea antecontractului.
38) Actiunea n declararea simulatiei:
a) este prescriptibila n termenul general de 3 ani; b) este imprescriptibila; c) este prescriptibila n
termenul general de 30 de ani, prevazut de Codul civil.
39) Prescriptia dreptului la actiune pentru viciile ascunse ale lucrului ncepe sa curga:
a) de la data ncheierii actului; b) de la data aparitiei viciilor; c) cel mai trziu de la data expirarii
termenului de garantie prevazut de lege sau convenit de parti.
40. Produce efecte numai pentru viitor:
a) nulitatea relativa; b) caducitatea si rezilierea; c) nulitatea absoluta.
41. Dupa modul de consacrare legislativa, nulitatea actului juridic civil se clasifica n:
a) nulitate absoluta si nulitate relativa; b) nulitate de fond si nulitate de forma; c) nulitate expresa si
nulitate virtuala.
42. Expresia legislativa: "act juridic civil nul de plin drept" presupune ca actul juridic respectiv este
lovit de:
a) nulitate relativa; b) nulitate totala; c) nulitate absoluta.
43. Este absoluta acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea, la ncheierea actului juridic civil:
a) a unei conditii de fond a actului juridic civil; b) a unei conditii de forma a actului juridic civil,
conditie ceruta ad validitatem; c) a unei norme care ocroteste un interes general sau personal.
44. Au valoare de adevar urmatoarele afirmatii:
a) nulitatea virtuala poate fi absoluta; b) nulitatea expresa este numai absoluta;
c) nulitatea totala poate fi relativa.
45. n interpretarea normelor juridice civile se aplica urmatoarele reguli:
a) daca legea prevede ca pentru nerespectarea unei norme juridice intervine sanctiunea nulitatii,
atunci aceasta nulitate este absoluta si poate fi de fond sau de forma; b) daca legea nu precizeaza
felul nulitatii care intervine n cazul nerespectarii unei dispozitii legale, atunci aceasta nulitate este
fie relativa, fie absoluta; c) daca legea nu precizeaza sanctiunea care intervine n cazul ncalcarii
unei dispozitii legale, atunci sanctiunea este nulitatea, care poate fi numai relativa, partiala sau
totala, dupa caz.
46. Lipsa cauzei datorata absentei intentiei de a gratifica ntr-o liberalitate:
a) poate fi invocata numai de persoana al carei interes a fost ncalcat la ncheierea actului; b) poate
fi invocata de instanta, din oficiu, sau de catre procuror; c) poate fi invocata de orice persoana.
47. Nulitatea absoluta a unui act juridic civil:
a) poate fi acoperita prin confirmare expresa; b) este imprescriptibila; c) poate fi invocata de
oricine are interes.
48) Conditia, ca modalitate a actului juridic civil, a carei realizare depinde de vointa unei parti si de
vointa unei persoane nedeterminate este:
a) mixta; b) pur potestativa; c) potestativa simpla.
49. Constituie exceptii de la principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic civil:
a) cazul neaplicarii principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans;
b) pastrarea fructelor culese anterior anularii actului de catre posesorul de bunacredinta; c) cazul
incapabilului care este tinut sa restituie prestatiile primite numai n masura mbogatirii sale.
50. Constituie principii ale efectelor nulitatii:
a) resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis; b) nemo auditur propriam turpitudinem; c)
restitutio in integrum.
51. Constituie exceptii de la principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis:
a) dobndirea cu titlu oneros a unui bun mobil de catre un tert de la o persoana pe care a crezut-o
proprietara; b) mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva; c) cazul
aplicarii principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans.
52. Constituie principii aie efectelor actului juridic civil:
a) pacta sunt servanda; b) actus interpretandus est potius ut valeat, quam ut pereat,
c) res inter alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest, d) rebus sic stantibus.
53. Constituie exceptii de la principiul irevocabilitatii actului juridic civil:
a) ncetarea contractului de locatiune prin pieirea totala a lucrului; b) ncetarea contractului de
mandat prin revocarea acestuia dispusa de catre mandant; c) revocarea ofertei, chiar ajunsa la
destinatar, daca acesta din urma consimte la revocare.
54. Sunt considerate acte de administrare:
a) acceptarea unei donatii afectata de o sarcina; b) introducerea unei actiuni posesorii; c) acceptarea
unui legat cu titlu particular, neafectat de vreo sarcina sau conditie.
55. Sunt considerate acte de dispozitie:
a) acceptarea unei succesiuni sub beneficiu de inventar; b) actiunea n evacuare;
c) acceptarea unei succesiuni, pur si simplu.
56. Au valoare de adevar afirmatiile:
a) orice act juridic solemn trebuie ncheiat n forma autentica; b) orice act juridic civil, n sensul de
negotium iure, ncheiat n fata notarului public, este un act juridic solemn; c) orice act notarial, n
sensul de instrumentum probationis, este un act juridic solemn.
57. Nerespectarea formei cerute ad probationem:
a) nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil astfel ncheiat; b) nu atrage nevalabilitatea actului
juridic civil astfel ncheiat, dar acesta nu mai poate fi dovedit cu nici un mijloc de proba; c) nu
atrage nevalabilitatea actului juridic civil astfel ncheiat, dar acesta poate fi dovedit numai prin
martori sau prezumtii si numai cnd exista un nceput de dovada scrisa.
58. Restituirea prestatiilor efectuate n baza unui contract nul se face n temeiul:
a) platii lucrului nedatorat; b) actiunii personale derivnd din contract; c) mbogatirii fara justa
cauza.
59. Actiunile personale nepatrimoniale:
a) sunt imprescriptibile, fara exceptii; b) nu sunt toate imprescriptibile; c) pot fi introduse numai de
catre titularii drepturilor.
60. Forma actului juridic civil este guvernata, de regula, de principiul:
a) fortei obligatorii; b) irevocabilitatii; c) consensualismului.
61. Norma juridica civila imperativa onerativa:
a) interzice subiectului de drept de a actiona ntr-un anumit mod, partile neputnd deroga de la
aceasta norma; b) impune o anumita conduita subiectului de drept, partile putnd deroga de la
aceasta prin stipulatie contrara; c) obliga subiectul de drept sa actioneze ntr-un anumit- mod,
partile neputnd deroga de la aceasta norma.
62. Constituie liberalitate:

a) actul juridic cu titlu gratuit la a carui ncheiere partile cunosc existenta si ntinderea obligatiilor
lor; b) actul juridic cu titlu oneros la a carui ncheiere partile nu cunosc ntinderea obligatiilor,
existnd sansa unui cstig si riscul unei pierderi; c) actul juridic cu titlu gratuit prin care
dispunatorul procura un avantaj patrimonial altei persoane fara a-si micsora patrimoniul.
63. Constituie act juridic comutativ:
a) actul juridic cu titlu oneros la a carui ncheiere partile cunosc existenta si ntinderea obligatiilor
lor; b) actul juridic cu titlu oneros la a carui ncheiere partile nu cunosc ntinderea obligatiilor,
existnd sansa unui cstig si riscul unei pierderi;
c) actul juridic cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un avantaj patrimonial altei persoane
fara a-si micsora patrimoniul.
64. Dolul, ca viciu de consimtamnt:
a) poate fi probat prin prezumtii simple; b) poate fi probat prin martori; c) daca este dovedit, atrage
sanctiunea nulitatii absolute a actului astfel ncheiat.
65. Violenta reprezinta viciu de consimtamnt la ncheierea unui act juridic civil, cnd este
exercitata:
a) numai de partea n favoarea careia s-a ncheiat actul juridic civil; b) asupra celui care s-a obligat;
c) asupra sotului celui care s-a obligat.
66. Violenta, ca viciu de consimtamnt, consta n amenintarea unei persoane cu un rau care i
produce o temere ce o determina sa ncheie un act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi ncheiat.
Raul cu care se ameninta poate privi:
a) numai persoana celui care s-a obligat si rudele de gradul I ale acestuia; b) numai persoane; c)
bunuri ale copiilor celui ce s-a obligat.
67. ntr-un contract:
a) daca nu este expresa cauza, se prezuma, iuris et de iure, ca aceasta exista; b) cauza expresa este
ntotdeauna valabila; c) daca nu este expresa cauza, se prezuma, iuris tantum, ca aceasta exista.
68. Actul juridic civil nu este valabil cnd nu s-a respectat forma ceruta:
a) ad validitatem; b) ad probationem; c) pentru opozabilitate fata de terti.
69. Conditia, ca modalitate a actului juridic civil:
a) afecteaza executarea actului juridic civil; b) afecteaza existenta actului juridic civil;
c) produce efecte, de regula, ex tunc.
70. n cazul n care conditia suspensiva prevazuta ntr-un act juridic civil s-a realizat, atunci:
a) prescriptia extinctiva curge de la momentul ncheierii contractului iar nu de la momentul
ndeplinirii conditiei; b) debitorul sub conditie rezolutorie este obligat sa restituie fructele culese
pna la momentul ndeplinirii conditiei; c) riscurile nu sunt n sarcina creditorului (dobnditorului),
pna la momentul ndeplinirii conditiei.
71. Cauza, conditie de fond a actului juridic civil, este ilicita, reprezentnd motiv de nulitate a
actului:
a) numai cnd este contrarie dispozitiilor exprese care intereseaza ordinea publica; b)cnd este
prohibita de legi; c) numai daca este expresa.
72. Nulitatea unui contract cu executare succesiva produce efecte, de regula, de la data:
a) introducerii actiunii n anulare; b) ncheierii contractului; c) pronuntarii hotarrii.
73. Capacitatea de a ncheia acte juridice civile:
a) este o parte a capacitatii civile a persoanei; b) include, n sfera sa, capacitatea generala de
folosinta a persoanei; c) include, n sfera sa, capacitatea de exercitiu a persoanei.
74. O persoana fizica sau juridica:
a) poate fi lipsita de capacitatea de folosinta; b) poate fi lipsita, dar numai n parte, de capacitatea
de exercitiu; c) poate fi ngradita n capacitatea de folosinta.
75. Capacitatea de a ncheia acte juridice civile:
a) este o stare de drept; b) este o stare de fapt; c) constituie o conditie necesara si suficienta pentru
existenta discernamntului.
76. Discernamntul:
a) constituie o stare de fapt; b) este de natura psihologica; c) constituie o conditie suficienta pentru
existenta capacitatii de a ncheia acte juridice civile.
77. Sunt sanctionate cu nulitatea relativa:
a) lipsa discernamntului la ncheierea unui act juridic civil; b) lipsa consimtamntului la
ncheierea unui act juridic civil; c) nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu a
persoanei juridice sau fizice.
78. Consimtamntul:
a) este o conditie de fond, de eficacitate a actului juridic civil; b) este o conditie esentiala, generala
a actului juridic civil; c) reuneste n structura sa doua elemente: vointa si scopul.
79. Sunt prezumate ca au discernamntul necesar pentru a ncheia acte juridice civile:
a) persoanele fizice cu capacitate deplina de exercitiu; b) persoanele fizice cu vrsta ntre 14 si 18
ani; c) persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu.
80. Falsa reprezentare a realitatii la ncheierea actului juridic civil atrage sanctiunea nulitatii
absolute, n cazul n care priveste:
a) natura actului juridic care se ncheie; b) calitatile substantiale ale obiectului actului juridic; c)
identitatea fizica a obiectului actului juridic sau identitatea persoanei cocontractante.
81. Efectele actului juridic civil sunt guvernate, de regula:
a) de principiul consensualismului; b) de principiul pacta sunt servanda; c) de principiul legalitatii.
82. Dolul incident:
a) nu constituie viciu de consimtamnt; b) poate proveni din partea unui tert; c) poate fi ntlnit att
n cazul actelor juridice bilaterale, ct si n cazul actelor juridice unilaterale.
83. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii decurge din:
a) principiul fortei obligatorii a contractului; b) principiul consensualismului; c) principiul
legalitatii.
84. Rebus sic stantibus nseamna:
a) principiul potrivit caruia transmitatorul nu poate ceda mai multe drepturi dect are;
b) teoria impreviziunii; c) principiul potrivit caruia drepturile subiective trebuie exercitate cu bunacredinta,
n limitele legii si ale moralei.
85. Lipsa cauzei, conditie de fond, esentiala si generala a actului juridfc civil:
a) este sanctionata, n toate cazurile, cu nulitatea absoluta a actului; b) este sanctionata, n toate
cazurile, cu nulitatea relativa a actului; c) se poate datora fie lipsei de discernamnt, fie lipsei
scopului imediat.
86. Cauza actului juridic civil este falsa:
a) cnd exista eroare asupra scopului imediat; b) cnd este ilicita; c) cnd lipseste discernamntul.
87. Atrage sanctiunea nulitatii relative:
a) lipsa cauzei datorata lipsei scopului imediat; b) falsitatea cauzei; c) cauza ilicita sau imorala.
88. Sarcina:
a) constituie o conditie de validitate a actelor juridice cu titlu gratuit; b) afecteaza eficacitatea
actului juridic; c) n favoarea dispunatorului este nula.
89. Fac parte din categoria exceptiilor de la principiul pacta sunt servanda:
a) ncetarea contractului de mandat din cauza insolvabilitatii sau falimentului mandantului ori
mandatarului; b) prelungirea efectelor actului juridic prin efectul legii;
c) nulitatea relativa a contractului.
90. Se includ n categoria exceptiilor de la principiul irevocabilitatii actelor juridice civile
bilaterale:
a) revocarea conventiei prin consimtamntul mutual al partilor; b) revocarea donatiei ntre soti; c)
revocarea legatului.
91. Calitatea de avnd-cauza a unui succesor cu titlu particular, se apreciaza n raport de:
a) actele juridice prin care a dobndit un anumit drept subiectiv; b) actele juridice ncheiate de
autorul sau si care nu au nici o legatura cu dreptul subiectiv pe care i l-a transmis acesta; c) actele
juridice anterioare ale autorului, referitoare la acelasi drept sau bun, ncheiate cu alte persoane.
92. n cazul conditiei suspensive, pendente conditione:
a) creditorul poate cere executarea obligatiei; b) prescriptia extinctiva nu ncepe sa curga; c)
creditorul poate sa faca acte de conservare a dreptului sau.
93. Eveniente conditione, daca conditia rezolutorie s-a ndeplinit:
a) partile trebuie sa si restituie prestatiile efectuate; b) riscurile preduse pendente conditione sunt
suportate de transmitatorul-proprietar sub conditie suspensiva;
c) fructele culese de dobnditorul sub conditie rezolutorie ramn n proprietatea sa.
94. nainte de mplinirea termenului suspensiv:
a) creditorul nu poate opune debitorului compensatia; b) daca debitorul executa obligatia sa, el face
o plata nedatorata, astfel ca este ndreptatit la restituirea ei;
c) n actele juridice translative de proprietate, riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat
este suportat de ctre dobnditor, cu exceptia situatiei cnd partile au prevazut ca transferul
dreptului de proprietate se va produce la mplinirea termenului.
95. Elementul obiectiv (material) face parte n mod obligatoriu din structura urmatoarelor vicii de
consimtamnt:
a) eroarea; b) dolul; violenta; c) leziunea.
a) consimtamntul reuneste n structura sa doua elemente obligatorii: discernamntul si cauza
(scopul); b) vointa juridica are un continut complex reunind n structura sa consimtamntul,
obiectul si cauza; c) ntre consimtamnt si vointa juridica exista o corelatie de tipul parte-ntreg.
97. Normele care reglementeaza prescriptia extinctiva:
a) au caracter imperativ; b) nu pot fi nlaturate prin dispozitii de vointa contrare ale partilor actului
juridic civil; c) pot fi invocate de partile interesate, dar nu pot fi aplicate din oficiu de catre
instanta.
98. Debitorul care a executat obligatia, dupa ce dreptul la actiune al creditorului s-a prescris:
a) are dreptul sa ceara napoierea prestatiei n temeiul platii nedatorate, daca nu a stiut ca dreptul
era prescris; b) are dreptul sa ceara napoierea prestatiei n temeiul mbogatirii fara just temei; c) nu
are dreptul sa ceara napoierea prestatiei.
99. Prescriptia dreptului la actiune:
a) stinge dreptul subiectiv; b) stinge obligatia corelativa dreptului subiectiv;
c) are ca efect nasterea n patrimoniul debitorului a unei obligatii facultative.
100. n cazul n care un debitor este obligat la prestatiuni succesive:
a) dreptul cu privire la fiecare din aceste prestatiuni se stinge la momentul n care se stinge dreptul
la actiune cu privire la ultima prestatie; b) stingerea dreptului la actiune cu privire la una din
prestatii are drept efect si stingerea drepturilor accesorii ce nsoteau exclusiv acea prestatie; c)
dreptul la actiune cu privire la fiecare dintre aceste prestatiuni se stinge printr-o prescriptie
deosebita.
2) TEMA NR. 1 DREPT PROCESUAL CIVIL
A)TEST 1
1. n materie necontencioasa:
a) cererea de nvestire a instantei trebuie sa cuprinda, n mod obligatoriu, numele si calitatea celui
care reprezinta partea n proces, valoarea obiectului cererii si a nscrisurilor pe care petentul si
ntemeiaza cererea; b) instanta va respinge cererea daca constata ca aceasta are caracter contencios;
c) recursul mpotriva ncheierii se judeca n sedinta publica, cu citarea partilor.
2. ncheierea prin care se ncuviinteaza cererea n materie necontencioasa:

a) este supusa numai recursului care se judeca n sedinta publica;
b) poate fi atacata cu recurs de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la solutionarea
cererii; c) este executorie si nu are putere de lucru judecat.
3. Recursul mpotriva ncheierii pronuntate n materie necontencioasa este de competenta:
a) instantei ierarhic superioare, n toate cazurile; b) tribunalului daca ncheierea a fost data de
presedintele judecatoriei; c) completului de la tribunal sau de la curtea de apel, daca a fost data de
presedintele acestor instante.
4. Recursul mpotriva ncheierii pronuntate n materie necontencioasa este de competenta:
a) instantei ierarhic superioare daca a fost pronuntata de presedintele ICCJ; b) tribunalului, daca a
fost data de presedintele judecatoriei; c) completului de la tribunal sau de la curtea de apel, daca a
fost data de presedintele acestor instante.
6. Formularea unei cereri de interventie principala direct n apel este:
a) un contract judiciar propriu-zis privind fondul litigiului; b) un contract judiciar propriu-zis
privind formele judecatii; c) un contract judiciar de executare.
7. n cazul procedurii necontencioase, instanta poate invoca din oficiu:
a) necompetenta generala; b) numai necompetenta materiala; c) necompetenta teritoriala exclusiva
si necompetenta teritoriala.
8. Tranzactia este:
a) un contract judiciar propriu-zis privind fondul litigiului; b) un contract judiciar de executare; c)
un contract judiciar propriu-zis privind formele judecatii.
9. Renuntarea la judecata dupa intrarea n dezbaterea fondului este calificata ca un:
a) contract judiciar legal; b) contract judiciar propriu-zis privind formele judecatii; c) contract
judiciar propriu-zis privind fondul litigiului.
10.Hotarirea de declinare a competentei:
a) investeste instanta in favoarea careia s-a declinat competenta incepind cu data raminerii ei
irevocabile; b) trebuie motivata in acelasi termen in care poate fi exercitat recursul impotriva ei; c)
are putere de lucru judecat si pentru instanta in favoarea careia s-a declinat competenta.
11. Conditiile ce trebuie ndeplinite de dreptul subiectiv civil afirmat sunt:
a) sa fie recunoscut si ocrotit de lege; b) sa fie exercitat n limitele sale externe si n limitele sale
interne ; c) sa fie exercitat cu buna-credinta si sa fie actual.
12. n cazul n care se constata ca reclamantul nu justifica un drept subiectiv, cererea acestuia va fi:
a) respinsa ca inadmisibila; b) anulata; c) respinsa ca nentemeiata sau respinsa ca prematur
introdusa daca se constata ca dreptul nu este actual.
13. Calitatea procesuala se justifica:
a) de catre reclamant n ceea ce priveste calitatea procesuala activa si de catre prt n ceea ce
priveste calitatea procesuala pasiva; b) numai de catre reclamant, att pentru calitatea procesuala
activa, ct si pentru cea pasiva; c) prin obiectul, motivarea n fapt si n drept a cererii de chemare n
judecata.
14. Cerintele interesului sunt:
a) sa fie patrimonial, nascut, direct si personal; b) sa fie moral, juridic, direct si personal;
c) sa fie legitim, personal, nascut si actual.
15. In cazul n care instanta constata ca actiunea este lipsita de interes:
a) va respinge cererea ca inadmisibila; b) va respinge cererea ca nefondata; c) va respinge cererea
ca lipsita de interes ca urmare a admiterii exceptiei lipsei de interes.
16. Exceptia lipsei capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale:
a) este o exceptie absoluta; b) poate fi invocata n orice stare a pricinii; c) va conduce la anularea
imediata si directa a cererii daca este gasita ntemeiata.
17. Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale este:
a) nulitatea relativa si partiala; b) dupa caz, nulitatea absoluta sau nulitatea relativa; c) nulitatea
absoluta si totala.
18. In cazul cererii prin care reclamantul pretinde suma de 90.000 lei, reprezentind contravaloarea
autoturismului distrus ca urmarea faptei piritului, precum si contravaloarea lipsei de folosinta a
bunului, evaluata la 15.000 lei:
a) competenta apartine intodeauna instantei de la domiciliul piritului; b) hotarirea data este supusa
apelului, in termen de 15 zile de la comunicare; c) judecarea sa poate fi suspendata daca se
dovedeste inceperea urmaririi penale pentru infractiunea de distrugere a autoturismului
reclamantului.
19. Asistarea este necesara:
a) n cazul persoanelor fara capacitate de exercitiu; b) n cazul persoanelor puse sub interdictie si a
debililor mintal; c) n cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restrnsa.
20. Reprezentarea legala intervine:
a) n cazul minorilor sub 14 ani si a alienatilor si debililor mintal; b) n cazul minorilor si celor
orfani; c) n cazul minorilor sub 14 ani si a persoanelor puse sub interdictie cit si n cazul
persoanelor fizice lipsite de capacitate procesuala de exercitiu.
21. Reprezentarea legala intervine:
a) n cazul minorilor sub 14 ani si a alienatilor si debililor mintali; b) n cazul minorilor si a celor
lipsiti temporar de discernamnt; c) n cazul minorilor sub 14 ani si a persoanelor puse sub
interdictie.
22. Coparticiparea procesuala:
a) este ntotdeauna facultativa; b) poate fi si obligatorie; c) este guvernata n toate cazurile de
principiul independentei procesuale.
23. Justificarea calitatii de reprezentant conventional, n fata instantelor judecatoresti, se face prin:
a) procura de reprezentare judiciara certificata de catre un avocat; b) procura de reprezentare
judiciara sub forma nscrisului sub semnatura privata; c) procura de reprezentare judiciara sub
semnatura legalizata.
24. Calitatea procesuala trebuie justificata:
a) de reclamant att pentru calitatea activa, ct si pentru calitatea pasiva; b) de reclamant numai
pentru calitatea activa; c) de prt pentru calitatea pasiva.
25. n cazul n care instanta constata lipsa calitatii procesuale pasive:
a) va respinge cererea ca inadmisibila; b) va suspenda judecarea cererii; c) va respinge cererea ca
introdusa mpotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
26. Reprezentarea legala a persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu se realizeaza prin:
a) parinti, tutore si avocat; b) avocat, tutore, curator provizoriu; c) parinti, tutore, curator.
27. Asistarea intervine:
a) n cazul minorilor ntre 14-18 ani; b) n cazul n care parintii minorului angajeaza pentru acesta
un avocat; c) n cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restrnsa.
28. Minorul ntre 14-18 ani va fi citat personal n proces:
a) numai daca la sesizarea instantei a mplinit 14 ani; b) indiferent de momentul la care a mplinit
14 ani; c) n litigiile care izvorasc din contractul de munca ori din raporturile de munca ntr-o
organizatie cooperatista.
29. Autorizarea este necesara:
a) cnd minorul ntre 14-16 ani doreste sa stinga procesul prin tranzactie; b) cnd alienatul sau
debilul mintal doreste sa renunte la judecata; c) cnd reprezentantul legal sau ocrotitorul legal care
asista minorul doresc sa faca acte de dispozitie.
30. Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale este:
a) nulitatea relativa si partiala; b) dupa caz, nulitatea absoluta sau nulitatea relativa;
c) nulitatea absoluta si totala.
31. Actiunea n anularea actului de vnzare-cumparare intervenit ntre vnzatorul neproprietar si

tertul cumparator:
a) poate fi introdusa de tertul cumparator; b) poate fi introdusa n toate cazurile si de adevaratul
proprietar; c) poate fi introdusa de adevaratul proprietar daca se invoca o cauza de nulitate
absoluta.
32. Actiunea n constatare:
a) are ca obiect constatarea existentei sau inexistentei unui drept; b) are caracter subsidiar;
c) se solutioneaza dupa regulile procedurii necontencioase.
33. Sunt admisibile urmatoarele actiuni n constatare:
a) unul dintre mostenitori solicita instantei sa constate calitatea lui de mostenitor si compunerea
masei succesorale, daca ntre mostenitori exista nentelegeri cu privire la aceste aspecte; b) unul
dintre soti solicita instantei sa constate ca un bun dobndit n timpul casatoriei este bun comun si
nu bun propriu al celuilalt sot; c) reclamantul solicita instantei sa constate ca nu are nici o datorie
fata de prti.
34. Actiunea cumparatorului pentru rezolutiunea vnzarii unui bun imobil este:
a) actiune reala; b) actiune personala; c) actiune mixta.
35. Actiunea proprietarului pentru evacuarea chiriasului dintr-un imobil este o actiune:
a) reala; b) mixta; c) personala.
36. Sunt considerate actiuni personale urmatoarele actiuni n justitie:
a) actiunea n revocarea unei donatii; b) actiunea n revendicare mobiliara; c) actiunea n
reductiunea liberalitatilor excesive si actiunea prin care se solicita plata chiriei unui imobil.
37. Urmatoarele actiuni pot fi formulate numai pe cale principala:
a) actiunea n tagaduirea paternitatii; b) actiunea prin care sotul solicita sa poarte acelasi nume si
dupa desfacerea casatoriei prin divort; c) actiunea n stabilirea filiatiei din afara casatoriei.
38. In caz de indiviziune sau proprietate pe cote-parti;
a) actiunea n revendicare poate fi introdusa, n unele conditii, si de unul dintre coproprietari;
b) actiunea n revendicare poate fi introdusa de unul dintre coproprietari, dar numai daca are ca
obiect un bun mobil; c) trebuie introdusa de toti coproprietarii sub sanctiunea respingerii ca lipsita
de interes.
39. Actiunea n constatare:
a) are caracter subsidiar; b) poate fi folosita pentru constatarea unei situatii de fapt; c) duce la
pronuntarea unei hotarri care constituie titlu executoriu n privinta solutiei date capatului principal
de cerere.
40. Actiunea prin care se cere contravaloarea unor investitii imobiliare este:
a) actiune reala imobiliara; b) actiune personala mobiliara; c) actiune mixta.
41. Actiunea n constatare este admisibila daca:
a) reclamantul nu are la ndemna o actiune n revendicare; b) reclamantul nu are la ndemna nici
un mijloc procesual de realizare a dreptului; c) reclamantul nu are la ndemna o actiune n
transformare sau daca reclamantul are la ndemna contestatia la executare.
42. Actiunea vnzatorului pentru rezolutiunea vnzarii este:
a) actiune n realizare; b) actiune mixta; c) actiune reala.
43. Actiunea prin care se apara un drept de abitatie este:
a) actiune confesorie; b) actiune reala mobiliara; c) actiune reala imobiliara.
44. Judecata cererii de abtinere sau recuzare se caracterizeaza prin faptul ca:
a) se citeaza numai judecatorul, nu si partile; b) nu este admisibila proba cu martori;
c) nu se face nici un act de procedura si nu este admisibil interogatoriul.
45. Judecatorul este incompatibil cnd:
a) este ruda sau afin cu una din parti; b) s-a casat cu trimitere spre rejudecare; c) si-a spus parerea
cu privire la pricina.
46. Judecata cererii de abtinere sau recuzare se caracterizeaza prin faptul ca:
a) se citeaza numai judecatorul, nu si partile; b) nu este admisibila proba cu martori; c) nu se face
nici un act de procedura.
47. ncheierea prin care s-a solutionat cererea de recuzare:
a) este susceptibila numai de recurs; b) nu este susceptibila de nici o cale de atac; c) este
susceptibila de atac numai n caz de respingere.
48. Exceptia de necompetenta absoluta a instantei de la ultimul domiciliu al defunctului trebuie
respinsa ca neintemeiata in cazul:
a) cererii prin care mostenitorul solicita obligarea piritului (care nu are calitatea de mostenitor) sa
ii restituie suma de bani pe care acesta o imprumutase de la de cuius; b) petitia de ereditate; c)
partajul succesoral, daca printre bunurile succesorale se afla un imobil situat in raza teritoriala a
altei instante.
49. ncheierea prin care s-a ncuviintat propunerea de recuzare:
a) poate fi atacata numai odata cu fondul; b) poate fi atacata separat, dar numai prin recurs;
c) nu este supusa niciunei cai de atac.
50. Cererea de abtinere:
a) se poate formula de judecator sau de partea interesata; b) se solutioneaza n camera de consiliu,
fara citarea partilor; c) este de competenta instantei ierarhic superioare instantei din care face parte
judecatorul care a naintat cererea de abtinere.
51. Cererea de recuzare:
a) se poate face numai n scris, pentru fiecare judecator n parte; b) trebuie formulata nainte de
nceperea oricarei dezbateri; c) de regula, este de competenta instantei din care face parte
judecatorul recuzat, din alcatuirea caruia nu poate face parte judecatorul recuzat.
a) a fost martor, expert sau arbitru n aceeasi pricina; b) este tutore sau curator al uneia dintre parti;
c) a fost sesizat cu o contestatie n anulare mpotriva hotarrii pe care a pronuntat-o.
a) este ruda cu una dintre parti; b) s-a casat cu trimitere spre rejudecare; c) si-a spus parerea cu
privire la pricina.
a) a pronuntat o hotarire in cauza; b) este tutore sau curator al uneia din parti; c) a fost sesizat cu o
contestatie n anulare mpotriva hotarrii pe care a pronuntat-o.
55. Mandatarul neavocat poate pune concluzii fara avocat:
a) cnd are o procura generala; b) cnd reprezinta interesele sotului sau ale unei rude pna la gradul
trei inclusiv; c) cnd este licentiat n drept si reprezinta la judecatorie interesele sotului.
56. Mandatul judiciar:
a) nu nceteaza prin moartea celui care 1-a dat; b) nceteaza daca cel care 1-a dat a devenit
incapabil; c) si nceteaza efectele de la data retragerii lui de catre mostenitori sau de catre
reprezentantul legal al incapabilului.
57. Mandatarul neavocat trebuie sa-si justifice calitatea pentru chemarea n judecata sau
reprezentare n justitie prin:
a) procura ad litem"; b) procura speciala; c) procura sub semnatura legalizata.
58. Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat:
a) poate face orice act pentru pastrarea drepturilor acelei parti; b) poate exercita orice cale de atac
mpotriva hotarrii date; c) poate, n caz de respingere a cererii, sa introduca o noua actiune daca
aceasta nu este prescriptibila.
59. n temeiul art. 129 C.proc.civ. judecatorul este dator:
a) sa dea tuturor partilor ndrumari cu privire la drepturile si obligatiile ce le revin n proces;
b) sa respecte el nsusi principiul contradictorialitatii; c) sa se pronunte asupra oricaror mprejurari
de fapt sau de drept, chiar daca nu sunt mentionate n cerere sau ntmpinare, n cazul n care
apreciaza ca este necesar pentru solutionarea legala si completa a cauzei.
60. n materia coparticiparii procesuale:
a) regula o constituie coparticiparea facultativa; b) se aplica, n toate cazurile, principiul

independentei procesuale; c) cheltuielile de judecata, n caz de pierdere a procesului, se suporta,
dupa caz, n mod egal, proportional sau solidar.
61. Aratarea titularului dreptului se poate face:
a) n toate actiunile; b) n actiunile personale, dar numai de catre prt; c) n actiunile reale.
62. Instanta va pronunta o ncheiere de admitere n principiu n cazul:
a) interventiei principale; b) interventiei accesorii; c) chemarii n garantie.
63. Cererea de interventie principala este:
a) admisibila n toate cazurile daca tertul justifica un interes; b) este inadmisibila n procesele de
divort, cu privire la capatul principal de cerere; c) este inadmisibila n procesele de tagaduire a
paternitatii.
64. In caz de conexare:
a) cauza se solutioneaza de instanta mai intii sesizata sau, dupa caz, de instanta mai mare in grad;
b) competenta materiala se va stabili prin adunarea valorii cererilor; c) nu se pot incalca normele de
competenta a caror nerespectare poate fi invocata oricind.
65. Cererea de interventie principala, n cazul rejudecarii fondului dupa casare:
a) este inadmisibila, daca s-a casat cu retinere; b) este admisibila daca s-a casat cu trimitere la
instanta de apel daca exista si acordul celorlalte parti, n acest sens; c) este inadmisibila, daca s-a
casat cu trimitere pentru necompetenta att a instantei de apel, ct si a primei instante.
66. ncheirea de admitere n principiu a interventiei principale:
a) poate fi atacata separat; b) are caracter interlocutoriu; c) are ca efect nvestirea instantei cu
judecarea pretentiei tertului intervenient.
67. Chemarea n judecata a altor persoane:
a) poate fi formulata numai de catre reclamant; b) persoana chemata n judecata trebuie sa pretinda
aceleasi drepturi ca si prtul; c) trebuie formulata de reclamant cel mai trziu pna la nchiderea
dezbaterilor naintea primei instante.
68. Chemarea n garantie:
a) poate fi dispusa si de instanta, din oficiu; b) poate fi formulata att de reclamant ct si de prt;
c) este admisibila si n cadrul unei cereri de ordonanta presedintiala.
69. Cererea de chemare n garantie poate fi formulata:
a) de reclamant pna la nceperea dezbaterilor; b) de ambele parti pna la nchiderea dezbaterilor n
fata primei instante; c) de prt pna la prima zi de nfatisare.
70. n cazul n care se dispune disjungerea:
a) cererea de chemare n garantie va fi solutionata de instanta competenta din punct de vedere
material si teritorial potrivit regulilor de drept comun; b) cererea de chemare n garantie va fi
judecata de instanta care judeca cererea principala, opernd o prorogare legala de competenta;
c) va fi solutionata de instanta competenta din punct de vedere material si teritorial potrivit
regulilor de drept comun, daca reclamantul renunta la judecarea cererii principale.
71. Cererea de aratare a titularului dreptului:
a) poate fi formulata att de catre reclamant, ct si de catre prt; b) poate fi formulata numai n
cazul cererilor prin care se urmareste valorificarea unui drept real; c) poate fi formulata pna la
nchiderea dezbaterilor n prima instanta.
72. n ipoteza n care cel aratat titular al dreptului real se nfatiseaza si recunoaste sustinerile
prtului, iar reclamantul nu este de acord cu nlocuirea prtului:
a) tertul aratat titular al dreptului va lua locul prtului, iar procesul va continua ntre reclamant si
cel aratat titular al dreptului; b) tertul dobndeste calitatea de intervenient n interes propriu, iar
hotarrea i va fi opozabila, procesul urmnd a se derula ntre reclamant si tert; c) procesul va
continua ntre reclamant, prt si cel aratat titular al dreptului.
73. Cererea de aratare a titularului dreptului se poate face:
a) numai n actiunile reale; b) n toate actiunile; c) n actiunile personale, dar numai de catre prt.
74. Cererea de interventie principala se face:
a) n forma ceruta pentru cererea de chemare n judecata; b) printr-o simpla petitie; c) n forma
ceruta pentru cererea reconventionala.
75. Cererea de chemare n judecata a altor persoane, daca nu a fost facuta n termenul prevazut de
lege:
a) se judeca separat; b) se judeca separat, dar numai daca partile sunt de acord; c) se judeca
mpreuna cu cererea principala, cnd amndoua partile consimt.
76. Procurorul poate exercita caile de atac:
a) mpotriva oricaror hotarri; b) numai daca hotarrea se refera la minori, persoane puse sub
interdictie sau disparuti; c) daca hotarrea nu s-a pronuntat ntr-o actiune strict personala.
77. Concluziile procurorului sunt, potrivit legii, obligatorii:
a) n procesele de stabilire a paternitatii copilului din afara casatoriei; b) n procesele privind
decaderea din drepturile parintesti; c) n cererile de nregistrare tardiva a nasterii.
78. Procurorul poate porni procesul civil:
a) n orice actiuni, cu exceptia celor strict personale; b) atunci cnd este necesar pentru apararea
intereselor legitime ale minorilor, ale disparutilor si ale persoanelor puse sub interdictie; c) numai
n actiunile personale.
79. Procurorul este obligat sa puna concluzii:
a) n procesele de divort, daca exista copii minori; b) n cererile de punere sub interdictie;
c) n cererile de ncuviintare a adoptiei.
80. Procurorul poate exercita caile de atac:
a) daca a participat la judecata; b) daca hotarrea nu s-a pronuntat ntr-o actiune strict personala; c)
mpotriva oricaror hotarri.
81. Procurorul poate sa ceara punerea n executare silita a hotarrilor:
a) care privesc minorii, persoanele puse sub interdictie si disparutii; b) care vizeaza interesele
statului; c) indiferent de materia n care au fost pronuntate.
82. Participarea procurorului este obligatorie:
a) n cererile de declarare a disparitiei sau a mortii; b) n cererile de declarare judecatoreasca a
abandonului de copii; c) in cererile de revendicare a unui imobil al statului.
83. Tribunalul judeca n prima instanta:
a) cererile privind nulitatea casatoriei; b) cererile de nscriere a asociatilor si fundatiilor;
c) cererile in materie de expropriere si proprietate intelectuala.
84. Potrivit art. 3 pct 4 C.proc.civ., curtile de apel mai judeca ntre altele si:
a) cererea de suspendare a grevei; b) contestatia mpotriva hotarrilor comisiei ce privesc
solutionarea ntmpinarilor referitoare la propunerile de expropriere; c) recursul mpotriva oricaror
acte emise de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
85. n cazul n care ulterior nvestirii instantei intervin modificari n ceea ce priveste cuantumul
valorii obiectului cererii:
a) instanta si declina ntotdeauna competenta; b) instanta si declina competenta numai daca
modificarea cuatumului nu este rezultatul unei executari partiale voluntare a prtului; c) ramne
competenta instanta nvestita.
86. n cazul conexitatii si atunci cnd mai multi reclamanti cheama n judecata acelasi prt, dar n
baza unor raporturi juridice distincte, competenta dupa valoare se stabileste:
a) prin cumularea tuturor pretentiilor; b) prin luarea n considerare a individualitatii fiecarei cereri;
c) prin cumularea pretentiilor, dar numai daca procesele se afla n aceeasi faza.
87. Stramutarea pricinii pentru motive de banuiala legitima:

a) este de competenta naltei Curti de Casatie si Justitie; b) poate fi introdusa numai de procurorul
de la Parchetul de pe lnga ICCJ;c) se judeca n camera de consiliu, cu citarea partilor.
88. Cererea debitorului de sistare a pensiei de ntretinere poate fi introdusa la:
a) instanta domiciliului prtului; b) instanta de divort; c) instanta domiciliului reclamantului.
89. Hotarrea de stramutare se caracterizeaza prin:
a) se da n camera de consiliu, fara citarea partilor; b) se da fara motivare si nu este supusa
niciunei cai de atac ; c) se poate ataca numai cu recurs.
90. Judecatoriile solutioneaza, n prima instanta, printre altele:
a) cererea prin care se solicita nregistrarea tardiva a nasterii; b) cererea pentru declararea
judecatoreasca a abandonului de copii; c) cererea privind anularea unui brevet de inventie.
91. Tribunalul solutioneaza n prima instanta, printre altele:
a) cererile care izvorasc dintr-un act sau fapt de concurenta neloiala; b) cererea de nscriere a unei
federatii; c) cererile de partaj care au o valoare mai mare de 500.000 lei.
92. Cu privire la criteriul valoric n stabilirea competentei materiale:
a) valoarea obiectului litigiului se stabileste de catre reclamant prin cererea de chemare n judecata
si de catre prt prin ntmpinare; b) momentul care intereseaza stabilirea valorii obiectului cererii
de chemare n judecata este cel al nchiderii dezbaterilor n prima instanta;
c) este reglementat de norme imperative.
93. Competenta este de ordine publica:
a) n cazul competentei generale; b) n cazul competentei materiale sau teritoriale exclusive;
c) n toate pricinile privitoare la bunuri.
94. Cererea de rezolutiune a unui antecontract de vnzare-cumparare avnd ca obiect un imobil
este de competenta:
a) instantei de la locul situarii bunului imobil; b) exclusiva a instantei de la domiciliul prtului; c)
exclusiva a instantei de la domiciliul reclamantului; d) si a instantei locului prevazut n
antecontract pentru executarea obligatiei.
95. Pentru cazurile n care legea stabileste o competenta teritoriala alternativa:
a) dreptul de a decide care din instantele competente sa fie sesizate apartine reclamantului;
b) instanta si poate declina competenta daca prtul solicita acest lucra pna la prima zi de
nfatisare; c) exceptia de necompetenta poate fi invocata si direct n caile de atac.
96. Sunt de competenta instantei de la locul situarii bunului imobil:
a) actiunea prin care se solicita ca prtul sa fie obligat sa faca reparatii necesare la un imobil;
b) actiunea n constatarea nulitatii unui contract de vnzare-cumparare avnd ca obiect un imobil;
c) actiunea n revendicare a unui imobil.
97. Cererea de mpartire a bunurilor comune este de competenta instantei de la:
a) ultimului domiciliu comun al sotilor, in unele situatii; b) domiciliul prtului, n toate cazurile;
c) n toate cazurile, de la locul situarii bunului imobil daca se afla printre bunurile ce urmeaza a fi a
partajate.
98. In cazul conflictului de competenta:
a) acesta va fi solutionat n camera de consiliu, cu citarea partilor; b) hotarrea data cu privire la
solutionarea conflictului nu este supusa niciunei cai de atac; c) sesizarea instantei competente sa
solutioneze conflictul nu poate fi facuta de partea interesata.
99. Daca pe parcursul judecatii valoarea obiectului cererii se modifica, iar potrivit dispozitiilor
legale referitoare la competenta dupa valoarea obiectului cererii, n raport cu valoarea astfel
modificata, competenta revine unei instante de alt grad dect cea nvestita:
a) se declina competenta n favoarea instantei care are competenta sa judece n raport cu valoarea
modificata a obiectului cererii;b) instanta nvestita ramne competenta sa judece, chiar ulterior
modificarii valorii obiectului cererii; c) reclamantul are alegerea ntre instanta initial nvestita si
cea devenita competenta ulterior modificarii cererii.
100. Curtile de apel judeca:
a) n prima instanta, procesele si cererile n materie comerciala al caror obiect are o valoare de
peste 1 000 000 RON; b) n prima instanta, procesele si cererile n materia contenciosului
administrativ cu privire la actele autoritatilor si institutiilor centrale; c) ca instante de recurs,
recursurile declarate mpotriva hotarrilor pronuntate de judecatorii care potrivit legii nu sunt
supuse apelului.
B) TEMA NR. 1 DREPT PROCESUAL CIVIL- TEST 2
1. Tribunalul:
a) solutioneaza caile extraordinare de atac de retractare ndreptate mpotriva hotarrilor judecatoriei
din raza sa teritoriala; b) solutioneaza cererile de stramutare de la o judecatorie la alta din raza sa
teritoriala, pe orice motiv; c) rezolva conflictul de competenta dintre o judecatorie din raza sa si un
organ de activitate jurisdictionala sau un tribunal arbitrai.
2. Tribunalul:
a) judeca apelurile declarate mpotriva hotarrilor (care au descisa calea de atac a apelului)
pronuntate de judecatorii n prima instanta; b) Bucuresti are competenta exclusiva de nregistrare a
partidelor politice; c) judeca cererea de recuzare formulata mpotriva unui complet de judecata de
la o judecatorie din raza sa.
3. Curtea de apel judeca n prima instanta procesele si cererile n materie de contencios
administrativ ce privesc:
a) acte emise de autoritatile administratiei publice locale si de prefecturi; b) acte emise de serviciile
publice descentralizate la nivel judetean; c) actele autoritatilor si institutiilor centrale.
4. Curtea de apel judeca:
a) ca instanta de apel, apelurile declarate, n conditiile legii, mpotriva hotarrilor pronuntate de
tribunale n prima instanta; b) ca instanta de recurs, recursurile declarate mpotriva hotarrilor
pronuntate de judecatorie n prima instanta; c) ca instanta de recurs, recursurile declarate mpotriva
hotarrilor, pronuntate de tribunale n apel.
5. nalta Curte de Casatie si Justitie judeca:
a) apelurile declarate mpotriva hotarrilor pronuntate de curtile de apel n prima instanta; b)
recursurile n anulare si recursurile n interesul legii; c) recursul declarat mpotriva hotarrii
pronuntata de tribunal n prima instanta, daca acea hotarre este susceptibila de atac cu apel.
6. Conflictul de competenta ntre Judecatoria Cluj si Judecatoria Timisoara se solutioneaza de:
a) Curtea de Apel Bucuresti; b) Curtea de Apel Cluj; c) nalta Curte de Casatie si Justitie.
7. nalta Curte de Casatie si Justitie judeca n sectii unite:
a) recursurile in interesul legii; b) recursurile n anulare n cauzele n care sectiile sale au pronuntat
sentinte ramase definitive prin nerecurare sau decizii n solutionarea recursurilor ordinare; c)
cererile de stramutare ntemeiate pe motiv de rudenie sau afinitate n cazul cauzelor aflate pe rolul
unei curti de apel.
8. Schimbarea ulterioara a domiciliului prtului:
a) determina modificarea competentei teritoriale a instantei sesizate, daca prtul a adus la
cunostinta instantei schimbarea; b) nu determina modificarea competentei teritoriale; c) nu
determina modificarea competentei teritoriale, numai daca prtul nu a adus la cunostinta instantei
modificarea domiciliului.
9. Cererea mpotriva unei persoane juridice de drept privat se introduce:
a) la instanta sediului ei principal; b) la instanta domiciliului persoanei careia i s-a ncredintat
administrarea; c) la instanta domiciliului reclamantului.
10. Cnd prtul, n afara de domiciliul sau, are n chip statornic o ndeletnicire profesionala ori
una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau industriale, cererea de chemare n judecata se
poate face:
a) la instanta domiciliului prtului; b) numai la instanta locului acelor asezari sau ndeletniciri,
pentru obligatii patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza a se executa n acel loc; c) la
instanta locului acelor asezari sau ndeletniciri, pentru obligatii patrimoniale sau nepatrimoniale
care sunt nascute sau care urmeaza a se executa n acel loc.
11. n materie de asigurare, alegerea competentei teritoriale prin conventie este nula:
a) daca a fost facuta nainte de nasterea dreptului la despagubire si nu priveste o asigurare maritima
sau fluviala; b) daca a fost facuta dupa producerea accidentului si nu priveste o asigurare maritima
sau fluviala; c) n orice cazuri.
12. Cnd mai multe judecatorii din circumscriptia Tribunalului Bucuresti s-au declarat deopotriva
competente:
a) conflictul pozitiv de competenta se solutioneaza de catre Tribunalul Bucuresti; b) cauza se
solutioneaza de Tribunalul Bucuresti; c) conflictul negativ de competenta se solutioneaza de catre
Tribunalul Bucuresti.
13. Competenta teritoriala este exclusiva (exceptionala):
a) n actiunile personale introduse pe cale principala referitoare la imobile; b) n pricini referitoare
la starea persoanelor; c) n pricini referitoare la capacitatea persoanelor.
14. n cazul unei actiuni reale imobiliare, atunci cnd imobilul se afla situat n circumscriptiile
tuturor celor sase judecatorii de sector din municipiul Bucuresti:
a) cererea se introduce la Judecatoria Sectorului 2, daca prtul are domiciliul n sectorul 2; b)
cererea se introduce la Judecatoria Sectorului 3, daca prtul nu are domiciliu, dar are resedinta n
acest sector; c) cererea se introduce la Judecatoria Sectorului 4, daca prtul nu are nici domiciliu,
nici resedinta n Bucuresti.
15. Sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului:
a) cererile pentru constatarea validitatii unui testament; b) cererea pentru raportul donatiilor
introdusa de mostenitori mpotriva unui tert; c) cererile introduse de mostenitori mpotriva
creditorilor defunctului pentru pretentii asupra succesiunii.
16. Instanta sesizata cu judecarea cererii principale:
a) poate judeca o chestiune prealabila invocata de prt pe calea exceptiei, chiar daca chestiunea
prealabila nu intra n competenta sa; b) poate judeca o chestiune prejudiciala, in toate cazurile; c)
nu poate judeca nici chestiuni prealabile ce nu intra n competenta sa, nici chestiuni prejudiciale.
17. Partile pot conveni:
a) numai prin nscris, ca pricinile referitoare la persoane sa fie judecate de alte instante dect acelea
care, potrivit legii, au competenta teritoriala; b) prin declaratie verbala data n fata instantei, ca
pricinile sa fie judecate de alte instante dect acelea care, potrivit legii, au competenta teritoriala,
afara de cazurile prevazute de lege ca fiind de competenta exlusiva a altei instante; c) prin nscris,
dar numai cu ncuviintarea instantei, ca pricinile privitoare ia bunuri sa fie judecate de alte instante
dect acelea care, potrivit legii, au competenta teritoriala, afara de cazurile prevazute de art. 13, 14,
15, 16 C. proc. civ.
18. Constituie cazuri de prorogare legala de competenta:
a) coparticiparea procesuala pasiva, cnd reclamantul a introdus cererea la instanta domiciliului
"oricaruia dintre prti; b) cererile incidentale sau accesorii;
c) conexitatea, dar numai daca dupa conexare nu s-a dispus disjungerea cu privire la vreuna dintre
pricinile conexate.
19. Conexarea unor cauze se poate dispune:
a) cnd mai multe pricini ce se afla naintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi
grad, sunt ntre aceleasi parti sau chiar mpreuna cu alte parti si au un obiect sau cauza ce sunt ntro
strnsa legatura; b) cnd doua pricini ntre aceleasi parti si avnd acelasi obiect si aceeasi cauza
se afla pe rolul a doua instante diferite; c) de instanta, numai daca partile au cerut-o sau sunt de
acord cu ea.
20. Prorogarea judecatoreasca de competenta opereaza:
a) n caz de delegare a instantei; b) n caz de recuzare a tuturor judecatorilor de la o instanta; c) n

caz de admitere a recursului si de casare cu trimitere.
21. Conflictul de competenta ntre o instanta judecatoreasca si un organ cu activitate jurisdictionala
se solutioneaza de:
a) acea instanta judecatoreasca; b) nalta Curte de Casatie si Justitie; c) instanta judecatoreasca
ierarhic superioara instantei n conflict.
22. Exista conflict pozitiv de competenta:
a) cnd doua sau mai multe instante judecatoresti se declara deopotriva competente sa judece
aceeasi pricina; b) cnd doua sau mai multe instante, prin hotarri revocabile s-au declarat
necompetente de a judeca aceeasi pricina; c) cnd doua pricini avnd aceleasi parti, obiect si cauza
se afla pe rolul a doua instante de acelasi grad, deopotriva de competente.
23. Cnd, din pricina unor mprejurari exceptionale, instanta competenta este mpiedicata un timp
mai ndelungat sa functioneze:
a) instanta ierarhic superioara, din oficiu, va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece
pricina; b) nalta Curte de Casatie si Justitie, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta
de acelasi grad care sa judece pricina; c) instanta care este mpiedicata sa functioneze va declina
pricina spre judecare instantei de acelasi grad cea mai apropiata teritorial.
24. Banuiala se socoteste legitima ori de cte ori se poate presupune ca nepartinirea judecatorilor ar
putea fi stirbita datorita:
a) mprejurarilor pricinii; b) calitatii partilor si vrajmasiilor locale; c) existentei unei cauze de
incompatibilitate.
25. Cererea de stramutare ntemeiata pe motive de banuiala legitima sau de siguranta publica se
depune la:
a) instanta pe rolul careia se afla pricina; b) nalta Curte de Casatie si Justitie; c) instanta ierarhic
superioara celei pe rolul careia se afla pricina.
26. n caz de admitere a cererii de stramutare pricina se trimite spre judecata:
a) instantei superioare celei de la care s-a stramutat; b) unei alte instante cu competenta materiala
diferita fata de instanta de la care s-a stramutat; c) unei alte instante de acelasi grad.
27. Hotarrea asupra stramutarii:
a) nu este supusa recursului; b) se poate ataca cu contestatie n anulare;
c) este supusa revizuirii n termen de 15 zile de la data comunicarii.
28. Exceptia de necompetenta relativa, n cazul ncalcarii competentei teritoriale neexclusive:
a) poate fi invocata numai de prt; b) poate fi invocata si de reclamant;
c) poate fi invocata pna la nceperea dezbaterilor pe fondul cauzei.
29. n cazul n care instanta constata ca cererea de chemare n judecata este de competenta unui
organ al statului fara activitate jurisdictionala:
a) instanta va declina competenta; b) instanta va respinge cererea ca inadmisibila;
c) instanta va respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor judecatoresti romne.
30. n cazul n care exceptia de necompetenta se respinge, instanta pronunta o ncheiere:
a) interlocutorie; b) premergatoare; c) ce poate fi atacata cu apel sau recurs numai o data cu fondul.
31. Controlul judecatoresc:
a) poate avea ca obiect hotarri judecatoresti sau acte ce emana de la organe ce nu fac parte din
sistemul judiciar, acte care au, nsa, caracter jurisdictional; b) se poate realiza de catre toate
instantele judecatoresti; c) se poate realiza numai de judecatorie, tribunal sau curte de apel.
32. Controlul judiciar:
a) are ca obiect numai hotarri judecatoresti; b) se realizeaza numai de curtile de apel si de nalta
Curte de Casatie si Justitie; c) se poate realiza de toate instantele judecatoresti, cu exceptia
judecatoriei.
33. Tribunalele judeca:
a) procesele si cererile n materie comerciala al caror obiect este neevaluabil n bani;
b) procesele si cererile n materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei; c)
procesele si cererile n materie comerciala al caror obiect are o valoare de pna la 10 miliarde lei,
inclusiv.
34. Judecatoriile judeca:
a) procesele si cererile n materie civila al caror obiect are o valoare de pna la 3 miliarde lei
inclusiv; b) conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege n competenta altor instante; c)
procesele si cererile n materie civila al caror obiect are o valoare de pna la 5 miliarde lei inclusiv.
35. Tribunalul are competenta materiala sa judece:
a) cererea n materie comerciala al carei obiect este evaluabil si are o valoare de 100.000.000 lei; b)
cererea n materie comerciala al carei obiect are o valoare de 1 miliard lei; c) conflictele de munca,
cu exceptia celor date prin lege n competenta altor instante.
36. Curtile de apel sunt competente material sa judece:
a) ca instante de recurs, recursurile declarate mpotriva hotarrilor pronuntate de judecatorii n
prima si ultima instanta; b) n prima instanta, procesele si cererile n materie de contencios
administrativ privind actele de competenta prefecturilor si ale serviciilor publice descentralizate la
nivel judetean; c) n prima instanta, procesele si cererile n materie de contencios administrativ
privind actele de competenta autoritatilor si institutiilor centrale.
37. Tribunalele sunt competente material sa judece:
a) cererile privind decaderea din drepturile parintesti; b) n prima instanta, procesele si cererile n
materie de contencios administrativ privind actele de competenta autoritatilor publice judetene si a
municipiului Bucuresti; c) ca instante de recurs, recursurile declarate mpotriva hotarrilor
pronuntate de judecatorii n ultima instanta.
38. Instanta respinge cererea ca inadmisibila:
a) cnd cererea este de competenta unei instante din alta tara; b) cnd cererea este de competenta
unui organ al statului cu activitate jurisdictionala, altul dect o instanta judecatoreasca; c) cnd
cererea este de competenta unui organ al statului fara activitate jurisdictionala.
39. Este de competenta instantei de la ultimul domiciliu comun al sotilor:
a) cererea de desfacere a casatoriei daca cel putin unul dintre soti mai locuieste n circumscriptia
acestei instante; b) cererea de desfiintare a casatoriei; c) cererea de partaj a bunurilor dobndite n
timpul casatoriei, formulata dupa ramnerea irevocabila a hotarrii de divort.
40. Hotarrea asupra stramutarii:
a) nu se poate ataca cu apel sau recurs; b) se poate ataca cu contestatie n anulare sau revizuire; c)
se motiveaza.
41. Constituie cazuri de prorogare legala de competenta:
a) litispendenta; b) conexitatea; c) judecarea de catre aceeasi instanta a cererii principale, data,
potrivit legii, n competenta sa, si a unei cereri incidentale, chiar daca solutionarea acesteia ar fi de
competenta unui organ fara activitate jurisdictionala.
42. Curtile de apel judeca:
a) ca instante de apel, apelurile declarate mpotriva tuturor hotarrilor pronuntate de tribunale n
prima instanta; b) ca instante de recurs, recursurile declarate mpotriva hotarrilor pronuntate de
tribunale n apel; c) ca instante de recurs, recursurile declarate mpotriva hotarrilor pronuntate n
prima instanta de tribunale n procesele si cererile n materie comerciala si n materie de contencios
administrativ.
43. Cererile n materia reorganizarii judiciare si a falimentului:
a) sunt de competenta curtii de apel n circumscriptia careia si are sediul principal debitorul; b)
sunt de competenta exclusiva a tribunalului n circumscriptia caruia si are sediul principal
debitorul; c) sunt de competenta tribunalului sau curtii de apel, dupa caz, n circumscriptia careia
si are sediul principal debitorul.
44. Instanta nvestita potrivit dispozitiilor referitoare la competenta dupa valoarea obiectului
cererii:
a) ramne competenta sa judece chiar daca, ulterior nvestirii, cuantumul valorii aceluiasi obiect se
diminueaza, atragnd competenta altei instante; b) declina competenta n cazul n care, ulterior
nvestirii, cuantumul valorii aceluiasi obiect se majoreaza, atragnd competenta unei instante
superioare n grad; c) ramne competenta sa judece chiar daca, ulterior nvestirii, cuantumul valorii
aceluiasi obiect se majoreaza, atragnd competenta unei instante superioare n grad.
45. Instanta judecatoreasca competenta sa judece conflictul de competenta:
a) va hotar asupra conflictului n camera de consiliu; b) va pronunta o hotarre care poate fi
atacata cu recurs n termen de 5 zile de la pronuntare; c) va pronunta o hotarre care poate fi
atacata cu recurs n termen de 5 zile de la comunicare, cu exceptia celei pronuntate de Inalta Curte
de Casatie si Justitie, care este irevocabila.
46. Apelul declarat, n conditiile legii, mpotriva unei hotarri pronuntate de judecatorie n prima
instanta, se judeca de catre:
a) tribunal; b) curtea de apel; c) curtea de apel, daca prin lege nu se prevede altfel.
47. Recursul declarat mpotriva unei hotarri pronuntata n prima instanta de judecatorie, daca
hotarrea respectiva este susceptibila numai de recurs, se judeca de catre:
a) tribunal; b) curtea de apel; c) nalta Curte de Casatie si Justitie, daca prin lege nu se prevede
altfel.
48. Tribunalul poate judeca:
a) n prima instanta; b) numai n apel; c) n recurs.
49. Curtea de apel:
a) poate judeca, n prima instanta, o cerere n materie comerciala; b) este singura instanta
competenta sa judece apelurile exercitate, fie mpotriva hotarrilor pronuntate de judecatorie, fie
mpotriva hotarrilor pronuntate de tribunal; c) judeca recursul exercitat mpotriva deciziilor
pronuntate de tribunale n apel.
50. Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savrsite n procesele penale,
sunt de competenta:
a) judecatoriei; b) tribunalului; c) Curtii Europene a Drepturilor Omului.
51. Solutionarea cererilor pentru suspendarea nceperii sau continuarii grevelor, este de
competenta:
a) curtii de apel n a carei circumscriptie si are sediul unitatea la care s-a declansat greva; b)
tribunalului n a carei raza teritoriala are loc greva; c) naltei Curti de Casatie si Justitie.
52. Cererea de chemare n judecata se poate introduce:

a) la instanta domiciliului prtului, daca acesta are domiciliul cunoscut; b) la instanta resedintei
din tara a prtului, daca prtul nu are domiciliul cunoscut; c) la instanta domiciliului sau
resedintei reclamantului, daca prtul are domiciliul n strainatate, chiar daca are resedinta n tara
cunoscuta.
53. Cererea ndreptata mpotriva unei asociatii sau societati fara personalitate juridica se introduce:
a) la instanta sediului ei principal; b) la instanta domiciliului persoanei careia, potrivit ntelegerii
dintre asociati, i s-a ncredintat presedintia sau directia asociatiei ori societatii; c) la instanta
domiciliului reclamantului, n lipsa existentei persoanei prevazuta la lit. b).
54. Cererile privitoare la nulitatea sau desfacerea adoptiei sunt de competenta:
a) judecatoriei; b) tribunalului; c) curtii de apel.
55. Cererile privitoare la decaderea din drepturile parintesti sunt de competenta:
a) judecatoriei; b) autoritatii tutelare; c) tribunalului.
56. Cererea ndreptata mpotriva mai multor prti n cazul n care printre acestia exista si obligati
accesorii, se poate introduce:
a) la instanta oricaruia dintre prti; b) numai la instanta competenta pentru oricare dintre debitorii
principali; c) numai la instanta debitorului care are cea mai mare datorie.
57. Cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract se pot
introduce:
a) la instanta de la domiciliul prtului; b) la instanta locului prevazut n contract pentru
executarea, fie chiar n parte, a obligatiei; c) la instanta locului unde s-a ncheiat contractul.
58. Cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil, actiunile n justificare sau
prestatiune tabulara se pot introduce la:
a) instanta domiciliului prtului; b) instanta locului unde se afla imobilul; c) instanta domiciliului
reclamantului.
59. Cererile privind punerea sub interdictie, declararea disparitiei si declararea mortii unei persoane
sunt de competenta:
a) judecatoriei; b) tribunalului; c) naltei Curti de Casatie si Justitie.
60. Cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin pot fi judecate:
a) la instanta domiciliului prtului; b) la instanta locului de plata; c) la instanta domiciliului
reclamantului.
61. Procesele si cererile n materie de expropriere sunt de competenta:
a) judecatoriei; b) tribunalului; c) naltei Curti de Casatie si Justitie.
62. Cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensie alimentara pot fi judecate la:
a) instanta domiciliului prtului; b) instanta locului unde urmeaza sa fie executata obligatia; c)
instanta domiciliului reclamantului.
63. Cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit pot fi judecate de:
a) instanta domiciliului reclamantului; b) instanta domiciliului prtului; c) instanta n
circumscriptia careia s-a savrsit fapta.
64. Cererile ce izvorasc dintr-un contract de transport pot fi judecate de:
a) instanta domiciliului prtului; b) instanta locului de plecare sau instanta locului de sosire; c) de
orice instanta.
65. Cererile privitoare la obligatiile comerciale pot fi judecate de:
a) instanta domiciliului prtului; b) instanta locului unde obligatia a luat nastere sau instanta
locului platii; c) de orice instanta.
66.n materie de asigurari, cu exceptia asigurarilor maritime si fluviale, cererea privitoare la
despagubiri se va putea face:
a) la instanta domiciliului reclamantul; b) la instanta domiciliului asiguratului; c) la instanta n
circumscriptia careia se afla bunurile asigurate.
67. Stramutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate se poate cere:
a) de partea care are o ruda sau afini de cel mult gradul al patrulea printre magistratii instantei; b)
de una dintre parti, daca cealalta parte are printre magistratii instantei o ruda sau afin pna la ce!
mult gradul al patrulea; c) de una dintre parti, daca cealalta parte are printre magistratii instantei
doua rude sau afini pna la cel mult gradul al patrulea.
68. Stramutarea pentru siguranta publica se poate cere:
a) numai de procurorul general al Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie; b)
numai de un procuror al Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie; c) de ministrul
justitiei.
69. Stramutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate ori pentru banuiala legitima:
a) trebuie ceruta mai nainte de nceperea oricarei dezbateri; b) se poate cere n orice stare a
pricinii; c) poate fi ceruta de orice parte interesata.
70. Cererea de stramutare pentru motive de rudenie sau afinitate se depune la:
a) instanta ierarhic superioara; b) nalta Curte de Casatie si Justitie; c) instanta pe rolul careia se
afla dosarul.
71. Cererea de stramutare se judeca:
a) n camera de consiliu; b) cu citarea partilor; c) numai dupa ce presedintele instantei a cerut
dosarul pricinii si a ordonat, fara citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii.

72. Hotarrea asupra cererii de stramutare:
a) se da numai motivat; b) nu este supusa nici unei cai de atac, ordinara sau extraordinara; c)
dispune obligatoriu ca toate actele efectuate nainte de admiterea cererii de stramutare sa fie
refacute.
73. n cazul n care cererea de stramutare se admite:
a) pricina se trimite spre judecare unei instante de grad superior; b) n hotarrea de stramutare se va
arata si n ce masura actele ndeplinite de instanta nainte de stramutare urmeaza a fi pastrate; c) n
lipsa mentiunii prevazute la lit. b) vor fi
refacute toate actele ndeplinite de instanta de la care pricina a fost stramutata.
74. Constituie incidente procedurale cu privire la instanta sesizata:
a) delegarea instantei, stramutarea; b) exceptia de necompetenta; c) conflictele de competenta si
exceptiile de fond.
75. Exceptia de necompetenta teritoriala neexclusiva:
a) poate fi invocata numai de prt; b) poate fi invocata numai pna la prima zi de nfatisare; c) nu
trebuie pusa n mod obligatoriu n discutia partilor.
76. Daca instanta se declara necompetenta:
a) mpotriva hotarrii se poate exercita recurs n termen de 10 zile de la pronuntare; b) mpotriva
hotarrii se poate exercita recurs n termen de 5 zile de la comunicare; c) dosarul va fi trimis
instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdic.ionala competent, de ndata ce
hotarrea de declinare a competentei a devenit irevocabila.
77. Conflictele de competenta pozitive sau negative dintre instantele judecatoresti se solutioneaza:
a) pe calea regulatorului de competenta; b) de catre instanta superioara comuna instantelor aflate n
conflict; c) de catre nalta Curte de Casatie si Justitie printr-o hotarre ce constituie regulator de
competenta si declinator de competenta.
78. Dreptul de a sesiza instanta care va solutiona conflictul de . competenta apartine:
a) oricareia dintre parti; b) instantei a carei solutie s-a definitivat ultima, n cazul conflictului
pozitiv de competenta; c) primei instante care s-a pronuntat asupra competentei, n cazul
conflictului negativ de competenta.
79. Conflictul de competenta se judeca:
a) n sedinta publica; b) n camera de consiliu; c) cu citarea partilor.
80. Hotarrea ce constituie regulator de competenta:
a) poate fi atacata numai o data cu fondul; b) nu poate fi atacata cu nici o cale de atac; c) poate fi
atacata cu recurs n 5 zile de la comunicare.
81. Conflictele de competenta dintre o instanta judecatoreasca si instantele Curtii de Conturi se
solutioneaza de:
a) instanta ierarhic superioara instantei judecatoresti; b) instanta judecatoreasca respectiva; c) nalta
Curte de Casatie si Justitie.
82. Instanta n fata careia s-a ivit conflictul de competenta:
a) va suspenda, dar numai la cererea partii interesate, orice alta procedura; b) va suspenda din
oficiu orice alta procedura; c) va nainta dosarul instantei competente sa hotarasca asupra
conflictului.
83. Conexarea cauzelor poate fi dispusa:
a) la cererea partilor; b) numai la cererea partilor; c) de instanta, din oficiu.
84. Constituie conditii ale litispendentei:
a) sa existe cel putin doua cereri de chemare n judecata care sa aiba aceleasi parti, acelasi obiect si
aceeasi cauza; b) cererile sa se afle pe rolul aceleiasi instante sau instante deosebite, dar deopotriva
de competente; c) pricinile sa se afle n fata instantelor de prima instanta.
85. n cazul invocarii exceptiei de litispendenta n recurs, dosarul se trimite:
a) instantei de apel; b) instantei mai nti nvestite; c) nu se trimite.
86. Exceptia de litispendenta poate fi ridicata:

a) numai de parti; b) si din oficiu; c) numai n fata instantelor de fond.
87. Cnd exceptia de litispendenta este admisa, dosarul se trimite:
a) instantei mai nti sesizate, n cazul cnd pricina se afla pe rolul unor instante de acelasi grad; b)
instantei mai mare n grad, cnd pricina se afla pe rolul unor instante de grad diferit; c) numai
instantei mai nti sesizate.
88. Instanta poate dispune din oficiu;
a) n cazul punerii sub interdictie; b) n cazul divortului, cu privire la ncredintarea copiilor minori
si la plata pensiei de ntretinere catre acestia; c) oricind considera necesar, in baza rolului activ.
89. Calea justitiei este obligatorie, desi nu exista conflict, n cazul:
a) procedurii necontencioase; b) mpartirii bunurilor comune n timpul casatoriei, la cererea unuia
dintre soti pentru motive temeinice; c) mpartirii bunurilor comune dupa divort.
90. n cursul judecarii cererii de stramutare:
a) nu se face nici un act de procedura; b) se pot face acte de procedura; c) se pot face numai acte de
procedura ce reclama urgenta.
91. Este absoluta ntotdeauna:
a) competenta generala; b) competenta materiala; c) competenta teritoriala.
92. n caz de admitere a exceptiei de necompetenta generala a instantelor, instanta:
a) se desesizeaza si trimite cauza organului competent; b) respinge cererea ca inadmisibila; c)
respinge cererea ca nentemeiata si declina cauza organului jurisdictional competent.
93. Judecatoriile judeca:
a) n prima instanta, toate procesele si cererile, n afara de cele date prin lege n competenta altor
instante judecatoresti; b) plngerile mpotriva hotarrilor autoritatilor administratiei publice cu
activitate jurisdic.ionala si ale altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevazute de lege; c)
n orice alte materii date prin lege n competenta lor.
94. Controlul judecatoresc se realizeaza:
a) pe calea unui recurs mpotriva unei hotarri judecatoresti; b) pe calea unui recurs n anulare
mpotriva unei hotarri judecatoresti; c) asupra hotarrilor emise de organe cu activitate
jurisdictionala din afara sistemului judecatoresc.
95. Tribunalul judeca:
a) n prima instanta, procesele si cererile nepatrimoniale n materie comerciala;
b) n ultima instanta, procesele si cererile privind drepturi si obligatii rezultnd din raporturi
juridice civile, al caror obiect are o valoare de peste 200.000 lei; c) n prima instanta, procesele si
cererile n materie de contencios administrativ, n afara de cele date n competenta judecatoriilor si
curtilor de apel.
a) procesele si cererile n materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala;
b) procesele si cererile n materie de expropriere; c) recursurile declarate mpotriva hotarrilor
pronuntate de judecatorii n ultima instanta.
97. Stabilirea valorii obiectului unui litigiu - criteriu de stabilire a competentei materiale - se face:
a) la momentul sesizarii instantei si numai cu privire la capatul principal de cerere, chiar daca s-ar
solicita si venituri sau dobnzi pe un interval premergator sesizarii instantei; b) la momentul n care
reclamantul si modifica cererea de chemare n judecata, n sensul ca si majoreaza sau si restrnge
pretentiile; c) de catre reclamant, piritul putind contesta evaluarea facuta de reclamant.
98. Cerea incidentala care, din punct de vedere al valorii obiectului, este de competenta altei
instante dect cea nvestita cu solutionarea cererii principale:
a) se judeca de instanta competenta dupa materie; b) se judeca de instanta sesizata cu cererea
principala; c) nu se judeca numai de instanta competenta dupa materie.
99. Daca mai multi reclamanti formuleaza o cerere unica prin care cheama n judecata acelasi
prt, dar n baza unor raporturi juridice distincte:
a) competenta materiala este data de valoarea totala a pretentiilor reclamantilor; b) competenta
materiala este data de valoarea pretentiilor fiecarui reclamant n parte.
100. n cazul unor cereri conexate la o judecatorie:

a) daca valoarea totala a obiectelor cererilor conexate depaseste 5miliard lei, cauza se declina
tribunalului; b) daca valoarea obiectului uneia dintre cereri este mai mare de 5 miliardelei, aceasta
nu poate fi conexata la judecatorie; c) daca valoarea totala a obiectelor cererilor conexate depaseste
5 miliard lei, se disjung o parte dintre ele astfel nct valoarea totala sa nu depaseasca 5 miliard lei.
3)Tema nr.1 drept penal
A) Test 1
1. Intentia directa ca forma a vinovatiei exista cnd infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce; b)
prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savrsirea acelei fapte; c) nu prevede
rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.
2. Intentia directa exista cnd infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta posibilitatea producerii lui; b)
prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca acesta nu se va produce; c)
prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savrsirea faptei.
3. Intentia indirecta exista cnd infractorul:
a) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada; b) prevede rezultatul faptei
sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce;
c) prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui.
4. Culpa ca forma a vinovatiei exista cnd infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta posibilitatea producerii lui; b)
prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savrsirea acelei fapte; c) prevede
rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce.
5. Culpa ca forma a vinovatiei exista cnd infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savrsirea acelei fapte;
b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada; c) prevede rezultatul faptei
sale si desi nu-l urmareste accepta posibilitatea producerii lui.
6. Culpa cu prevedere exista cnd infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui; b)
prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce; c)
prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savrsirea acelei fapte.
7. Culpa cu prevedere exista cnd infractorul:
b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada; c) prevede rezultatul faptei
sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce.
8. Culpa simpla exista cnd infractorul:
prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta posibilitatea producerii lui; c) nu
prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.
9. Culpa simpla exista cnd infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui; b) nu
prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada;
c) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce.
10. Intentia ca forma a vinovatiei exista cnd infractorul:
b) prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui; c) nu
prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.
11. Intentia directa exista cnd infractorul:
prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui; c) prevede
rezultatul .faptei sale, urmarind producerea lui prin savrsirea acelei fapte.
12. In cazul carei forme si modalitati a vinovatiei, infractorul prevede rezultatul faptei sale si
urmareste producerea lui prin savrsirea acelei fapte:
a) intentia indirecta; b) intentia directa; c) culpa cu prevedere.
13. In cazul carei forme si modalitati a vinovatiei, infractorul prevede rezultatul faptei sale si desi
nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui:
a) intentia directa; b) culpa cu prevedere; c) intentia indirecta.
14. In cazul carei forme si modalitati a vinovatiei, infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l
accepta socotind fara temei ca acesta nu se va produce:
a) intentia indirecta; b) intentia directa; c) culpa cu prevedere.
15. In cazul carei forme si modalitati a vinovatiei, infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi
trebuia si putea sa-l prevada:
a) culpa cu prevedere; b) culpa simpla; c) intentia indirecta.
16. Fapta constnd ntr-o actiune savrsita cu intentie constituie infractiune:
a) numai daca se prevede expres n lege; b) ntotdeauna; c) niciodata.
17. Infractiunile comisive ca infractiuni de actiune, se savrsesc:
a) ntotdeauna doar din culpa; b) intotdeauna doar cu intentie; c) cu intentie, iar din culpa cnd n
lege se prevede n mod expres aceasta.
18. Fapta constnd ntr-o inactiune constituie infractiune:
a) cnd este savrsita fara vinovatie; b) cnd este savrsita cu intentie; c) cnd este savrsita n caz
fortuit.
19. Fapta constnd ntr-o inactiune constituie infractiune cnd este savrsita:
a) cu intentie; b) numai din culpa simpla; c) numai din culpa cu prevedere.
20. Infractiunile omisive se savrsesc:
a) numai din culpa fara prevedere; b) numai din culpa cu prevedere; c) fie cu intentie fie din culpa.
21. n doctrina penala, ce modalitate a intentiei se mai numeste eventuala?
a) intentia depasita; b) intentia directa; c) intentia indirecta.
22. n doctrina penala culpa cu prevedere se mai numeste:
a) usurinta; b) neglijenta; c) culpa simpla.
23. In care din formele si modalitatile vinovatiei infractorul nu prevede rezultatul faptei sale:
a) intentia indirecta; b) culpa simpla; c) usurinta.
24. n codul penal actual subiectul activ al infractiunii poate fi:
a) orice persoana; b) orice persoana fizica sau juridica; c) persoana fizica ce a mplinit vrsta de 14
ani si unele persoane juridice.
25. Pentru a fi subiect activ al infractiunii persoana fizica trebuie sa ndeplineasca printre altele si
conditiile generale:
a) sa fie titulara a valorii sociale ocrotita de lege; b) sa fie responsabila; c) sa actioneze singura.
26. Pentru a fi subiect activ al infractiunii persoana fizica trebuie sa ndeplineasca printre altele
conditiile generale:
a) sa se bucure de reputatie nestirbita; b) sa aiba vrsta de 14 ani mpliniti;
c) sa nu profite de o situatie prilejuita de o calamitate.
27. Subiectul activ al infractiunii, n legislatia penala romna trebuie sa ndeplineasca printre altele
si conditiile generale:
a) sa aiba libertatea de vointa si de actiune; b) sa actioneze numai cu intentie;
c) sa coopereze cu alti participanti.
28. Subiectul activ calificat al infractiunii trebuie sa ndeplineasca printre altele si anumite conditii
ce privesc:
a) calitatea ceruta n norma incriminatoare; b) vointa de a savrsi o fapta calificata;
c) posibilitatea de a evita rezultatul.

29. Nu pot fi subiecti activi ai infractiunii:
a) persoanele care savrsesc faptele penale sub imperiul constrngerii ;
b) persoanele ncadrate n munca; c) unele persoane juridice .
a) femeile n vrsta de peste 55 de ani; b) barbatii n vrsta de peste 60 de ani;
c) minorii pina la 14 ani.
a) minorii care nu au mplinit vrsta de 14 ani; b) minorii care au dobndit capacitatea de exercitiu
prin casatorie; c) persoanele juridice de drept public.
32. Subiectul pasiv al infractiunii trebuie sa ndeplineasca printre altele si conditiile:
a) sa fie n apropierea subiectului activ; b) sa fie titular al valorii sociale ocrotite penal;
c) sa aiba vrsta de 14 ani mpliniti.
33. Pot fi subiecti pasivi ai infractiunii;
a) numai persoanele fizice; b) numai persoanele juridice; c) att persoanele fizice ct si juridice.
34. Subiectul pasiv calificat al infractiunii trebuie sa ndeplineasca printre altele conditiile:
a) sa aiba calitatea ceruta de norma incriminatoare; b) sa aiba o calificare profesionala;
c) sa savrseasca o infractiune calificata.
35. Obiectul juridic al infractiunii l constituie:
a) o valoare sociala ocrotita penal; b) o fapta materiala; c) un bun material.
36. Obiectul direct nemijlocit (material) al infractiunii reprezinta:
a) entitatea materiala n care este exprimata valoarea sociala; b) numai un bun material; c) norma
juridica ncalcata.
37. In latura obiectiva a infractiunii, doctrina penala examineaza:
a) obiectul infractiunii; b) elementul material; c) subiectul calificat.
38. Latura obiectiva a infractiunii cuprinde printre altele:
a) urmarea imediata; b) elementul material; c) obiectul infractiunii.
39. Elementul material al laturii obiective a infractiunii se realizeaza:
a) numai prin fapte; b) numai prin scris; c) att prin fapte ct si prin scris.
40. Elementul material al laturii obiective a infractiunii se poate realiza:
a) numai prin actiune; b) numai prin inactiune; c) att prin actiune ct si prin inactiune.
41. Inactiunea poate constitui element material al laturii obiective a infractiunii:
a) n toate cazurile; b) numai n cazul n care exista o obligatie legala de a actiona;
c) cnd apreciaza instanta de judecata.
42. Elementul material al laturii obiective n continutul infractiunii se poate prezenta:
a) numai ntr-o singura forma; b) numai n variante alternative; c) fie ntr-o singura forma, fie n
variante alternative.
43. Elementul material al laturii obiective n continutul infractiunii se poate prezenta n variante
alternative:
a) numai prin actiuni; b) numai prin inactiuni; c) prin actiuni si inactiuni.
44. Elementul material al laturii obiective n continutul infractiunii:
a) este expres desemnat; b) se deduce din mprejurarile aratate n norma; c) poate lipsi.
45. Cnd locul savrsirii faptei constituie o cerinta esentiala n continutul infractiunii, nerealizarea
acesteia:
a) face ca fapta sa nu mai fie infractiune; b) nu influenteaza existenta infractiunii;
c) face ca fapta sa realizeze conditiile unei tentative.
46. Daca locul de savrsire a faptei, n continutul infractiunii, constituie o conditie cu rol de
element circumstantial agravant, nerealizarea acesteia:
a) face ca fapta sa nu mai fie infractiune; b) nu influenteaza existenta infractiunii n varianta tip; c)
nu influenteaza existenta infractiunii n varianta calificata.
47. Cnd timpul n care se savrseste fapta, n continutul infractiunii, reprezinta o conditie
esentiala, nerealizarea acesteia:
a) face ca fapta sa nu se realizeze n varianta calificata; b) nu influenteaza existenta infractiunii; c)
face ca fapta sa nu fie infractiune.
48. Legatura de cauzalitate ntre actiune sau inactiune si urmarea imediata:
a) trebuie stabilita la orice infractiune; b) n cazul infractiunilor de pericol rezulta ex re"; c) nu
trebuie stabilita la infractiunile asa-zise materiale.
49. Urmarea imediata n cadrul laturii obiective reprezinta:
a) numai o vatamare materiala; b) doar o stare de pericol; c) fie o stare de pericol, fie o vatamare
materiala.
50. Forma de vinovatie ca element subiectiv n continutul infractiunii este prevazuta n norma de
incriminare:
a) ntotdeauna; b) doar n unele cazuri; c) numai n cazul culpei cu prevedere.
51. Forma vinovatiei ca element subiectiv n norma de incriminare, cnd nu este prevazuta se
deduce:
a) dupa locul de savrsire a faptei; b) prin raportare la elementul material al laturii obiective; c)
prin raportare la timpul de savrsire a faptei.
52. Actele preparatorii ca faza de desfasurare a activitatii infractionale n legislatia penala romna:
a) se pedepsesc; b) nu se pedepsesc; c) se pedepsesc doar cu amenda.
53. Actele preparatorii n legislatia penala romna, cnd sunt periculoase si au caracter univoc:
a) nu sunt incriminate; b) sunt asimilate tentativei si pedepsite ca atare; c) sunt socotite abateri.
54. Actele preparatorii n legislatia penala romna, cnd sunt periculoase si au caracter univoc:
a) sunt incriminate ca infractiuni autonome; b) sunt incriminate doar daca se savrsesc din culpa;
c) sunt considerate contraventii.
55. Actele de pregatire ca faza de desfasurare a activitatii infractionale, n legislatia penala romna:
a) sunt incriminate; b) nu sunt incriminate; c) sunt incriminate, ca abateri disciplinare.
56. n legislatia penala romna, actele de pregatire, ca faza de desfasurare a activitatii infractionale:
a) nu sunt incriminate; b) sunt incriminate doar la infractiunile savrsite cu intentie; c) sunt
incriminate indiferent de forma de vinovatie cu care se savrsesc infractiunile.
57. Cnd hotarrea de a savrsi o infractiune a fost pusa n executare, dar executarea a fost
ntrerupta, se realizeaza:
a) o tentativa relativ improprie; b) o tentativa imperfecta; c) o tentativa perfecta.
58. In cazul n care consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau
defectuozitatii mijloacelor folosite, se realizeaza:
a) o tentativa imperfecta; b) o tentativa relativ improprie; c) o tentativa proprie.
59. in cazul n care consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita mprejurarii ca n timpul
cnd s-au savrsit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla,
se realizeaza:
a) o tentativa imperfecta; b) o tentativa proprie; c) o tentativa relativ improprie.
60. Cnd imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorita modului cum a fost conceputa
executarea, se realizeaza:
a) o tentativa relativ improprie; b) o tentativa absolut improprie; c) o tentativa imperfecta.
61. Tentativa la o infractiune pedepsita cu nchisoarea se sanctioneaza cu:
a) pedeapsa nchisorii prevazuta de lege pentru infractiunea consumata; b) o pedeapsa cuprinsa
ntre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazuta de lege pentru infractiune consumata;
c) pedeapsa amenzii.
62. Cnd hotarrea de a savrsi o infractiune a fost pusa n executare, executare care nu a fost
ntrerupta, dar nu s-a produs efectul, se realizeaza:
a) o infractiune consumata; b) o tentativa perfecta; c) o tentativa ntrerupta.
63. Actele de pregatire la savrsirea unei infractiuni n legislatia penala romna, sunt incriminate:
a) ca faza de desfasurare a activitatii infractionale; b) ca infractiuni autonome, cnd sunt

periculoase si au caracter univoc; c) sunt incriminate doar la infractiunile comise din culpa.
64. Cnd hotarrea de a savrsi o infractiune a fost pusa n executare, executare care a fost dusa
pna la capat, dar nu s-a produs rezultatul, se realizeaza:
a) o tentativa ntrerupta; b) o tentativa perfecta; c) o tentativa absurda.
65. Tentativa imperfecta se caracterizeaza printre altele:
a) ntreruperea activitatii infractionale; b) defectuozitatea mijloacelor folosite; c) insuficienta
mijloacelor folosite.
66. n cazul tentativei relativ improprii, neproducerea rezultatului se datoreaza:
a) lipsei obiectului de la locul unde credea infractorul ca se afla; b) ntreruperii activitatii
infractionale; c) modului gresit cum a fost conceputa executarea.
67. Tentativa nu este posibila:
a) la infractiunile savrsite cu intentie; b) la infractiunile savrsite cu praeterintentie;
c) la infractiunile savirsite din culpa.
68. Pot avea tentativa infractiunile:
a) comisive; b) omisive; c) din culpa.
69. Nu pot avea tentativa infractiunile:
a) savrsite cu intentie; b) la care elementul material se realizeaza prin vorbe;
c) infractiunile omisive.
70. Pentru pedepsirea tentativei, n codul penal romn s-a adoptat solutia:
a) diversificarii pedepsei in raport cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea consumata; b)
parificarii pedepsei n raport cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea consumata; c) nepedepsirii
acesteia.
71. Incriminarea tentativei la savrsirea unei infractiuni, n codul penal actual, se realizeaza printro
dispozitie:
a) generala, prevazuta n partea generala a codului penal; b) speciala, prevazuta n unele
incriminari din partea speciala; c) ce permite instantelor de judecata sa aprecieze.
72. Aplicarea pedepsei pentru tentativa la savrsirea unei infractiuni este conditionata de
dispozitiile legii care prevede ca:
a) tentativa se pedepseste; b) tentativa se pedepseste numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru
infractiunea consumata este mai mare de 2 ani; c) pedepsirea tentativei este lasata la aprecierea
instantei de judecata.
73. Actele preparatorii n legislatia penala romna:
a) se pedepsesc la toate infractiunile; b) se pedepsesc prin asimilare cu tentativa la anumite
infractiuni; c) se pedepsesc cu sanctiuni administrative.
74. Tentativa la o infractiune pedepsita cu detentiunea pe viata se sanctioneaza cu pedeapsa
nchisorii:
a) de ia 10 la 20 de ani; b) de la 10 la 25 de ani; c) de la 15 la 25 de ani.
75. Tentativa la savrsirea unei infractiuni se sanctioneaza:
a) cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea consumata; b) cu pedeapsa cuprinsa ntre
minimul special prevazut pentru acea infractiune si minimul general;
c) cu o pedeapsa cuprinsa ntre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege
pentru infractiunea consumata.
76. Cnd n lege pentru infractiunea savrsita sunt prevazute pedepse alternative, tentativa la o
astfel de infractiune se sanctioneaza cu pedeapsa:
a) mai usoara, cuprinsa ntre limitele ei speciale; b) mai grava ale carei limite se reduc la jumatate;
c) aleasa dintre cele alternative ale carei limite se reduc la jumatate.
77. Tentativa nu este posibila:
a) la infractiunile comisive; b) la infractiunile omisive; c) la infractiunile de rezultat.
78. Desistarea faptuitorului constituie:
a) o cauza de nepedepsire; b) o cauza care nlatura caracterul penal al faptei;
c) o cauza care nlatura raspunderea penala.

79. Faptuitorul care a mpiedicat mai nainte de descoperirea faptei, producerea rezultatului
realizeaza conditiile unei:
a) cauze care nlatura raspunderea penala; b) cauze de impunitate; c) cauze care nlatura caracterul
penal al faptei.
80. Daca actele ndeplinite pna n momentul desistarii sau mpiedicarii producerii rezultatului
constituie o alta infractiune:
a) nu se pedepsesc; b) se pedepsesc ca tentativa la infractiunea de la care s-a desistat; c) se aplica
pedeapsa pentru acea infractiune.
81. Desistarea ori mpiedicarea producerii rezultatului constituie cauze de nepedepsire daca
faptuitorul:
a) a actionat din culpa; b) a actionat mai nainte de descoperirea faptei; c) a actionat sub imperiul
unei constrngeri.
82. Autorul unei fapte prevazute de legea penala comite fapta n autorat cnd:
a) savrseste fapta singur fara contributia altei persoane; b) savrseste fapta singur direct si
nemijlocit si cu contributiile altei persoane ca instigator sau complice;
c) savrseste fapta doar mpreuna cu un minor.
83. Autorul savrseste fapta prevazuta de legea penala:
a) prin determinarea altei persoane; b) direct si nemijlocit; c) prin acordarea de sprijin moral altei
persoane.
84. Autoratul ca forma a participatiei penale presupune savrsirea unei fapte prevazute de legea
penala:
a) de un autor ajutat de un complice; b) de doi instigatori; c) de doi complici.
85. Coautoratul ca forma a participatiei penale presupune:
a) cooperarea a cel putin doua persoane la savrsirea direct si nemijlocit a faptei;
b) savrsirea faptei de catre autor cu sprijinul unui complice; c) savrsirea faptei de catre autor
mpreuna cu un instigator.
86. Complice este persoana ce savrseste fapta prevazuta de legea penala cu vinovatie sub forma:
a) culpei; b) intentiei; c) doar a intentiei depasite.
87. Contributia unui complice la savrsirea unei fapte prevazute de legea penala se realizeaza:
a) prin promisiuni de tainuire a bunurilor provenite din savrsirea faptei prevazute de legea penala;
b) prin determinarea autorului sa comita o fapta; c) prin acte de executare directe si nemijlocite.
88. Instigator la savrsirea unei fapte prevazute de legea penala este persoana care:
a) cu intentie nlesneste, ajuta n orice mod pe autor sa comita o fapta prevazuta de legea penala; b)
cu intentie promite sa favorizeze pe autorul faptei; c) cu intentie determina o alta persoana sa
savrseasca o lapia prevazuta de legea penala.
89. n toate formele de participatie penala:
a) complicele actioneaza cu intentie; b) instigatorul actioneaza cu intentie; c) autorul actioneaza
doar din culpa.
90. Participatia penala este proprie cnd:
a) autorul si instigatorul actioneaza din culpa;
b) toti participantii actioneaza cu intentie; c) autorul actioneaza cu intentie si complicele din culpa.
91. Participatia penala este improprie cnd:
a) toti participantii contribuie din culpa la savrsirea faptei prevazuta de legea penala;
b) autorul actioneaza cu intentie si complicele fara vinovatie; c) complicele actioneaza cu intentie,
iar autorul fara vinovatie.
92. Participatia penala este improprie cnd:
a) instigatorul actioneaza din culpa si autorul fara vinovatie; b) instigatorul actioneaza cu intentie,
iar autorul din culpa; c) complicele actioneaza fara vinovatie, iar autorul savrseste fapta cu
intentie depasita.
93. Pluralitatea naturala de infractori exista n cazul:
a) infractiunilor de obicei; b) infractiunilor care prin natura lor presupun contributia a cel putin
doua persoane; c) infractiunilor deviate.
94. Nu pot fi savrsite n coautorat:
a) infractiunile omisive; b) infractiunile comisive; c) infractiunile care presupun un subiect
calificat.
95. Coautoratul ca forma a participatiei penale nu se poate realiza n cazul infractiunilor:
a) intentionate; b) omisive; c) savrsite de minori.
96. Instigatorul la o fapta prevazuta de legea penala savrsita cu intentie se sanctioneaza:
a) ntotdeauna cu o pedeapsa mai grea dect cea aplicata autorului; b) cu pedeapsa prevazuta de
lege pentru autor; c) cu aceeasi pedeapsa care a fost aplicata autorului.
97. Complicele la o fapta prevazuta de legea penala savrsita cu intentie se sanctioneaza:
a) cu aceeasi pedeapsa care a fost aplicata autorului; b) cu aceeasi pedeapsa care a fost aplicata
instigatorului; c) cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor.
98. Promisiunea de tainuire a lucrurilor provenite din savrsirea faptei prevazute de legea penala
pentru a fi calificata complicitate trebuie sa fie facuta:
a) dupa savrsirea faptei de catre autor; b) anterior savrsirii faptei de catre autor;
c) dupa savrsirea faptei de catre autor, dar sa fie intentionata.
99. Promisiunea de a-l favoriza pe infractor facuta anterior comiterii faptei prevazuta de legea
penala, dar care nu este ndeplinita:
a) reprezinta o contributie de complice; b) constituie infractiunea de favorizare a infractorului; c)
nu reprezinta o contributie la savrsirea faptei.
100. Promisiunea facuta n timpul savrsirii faptei ca va tainui lucrurile provenite din aceasta, dar
care nu este ndeplinita:
a) nu reprezinta o contributie la savrsirea faptei; b) este o contributie de instigator;
c) este o contributie de complice.
B) Tema nr.1 drept penal- Test 2
1. Atacul n cazul legitimei aparari poate consta din:
a) o inactiune; b) o denuntare calomnioasa; c) un santaj.
2. Exista stare de legitima aparare daca atacul:
a) este dezlantuit de un iresponsabil si cel care riposteaza cunoaste acest lucru;
b) pune n orice fel de pericol persoana celui atacat sau interesul obstesc; c) este direct, material,
imediat si injust, ndreptat mpotriva altei persoane dect cea care riposteaza.
3. Exista legitima aparare daca:
a) atacul este ndreptat mpotriva unui bun al celui care riposteaza; b) atacul este verbal; c) atacul
este legitim.
4. Fapta savrsita n legitima aparare:
a) atrage uneori raspunderea civila n cazul excesului justificat; b) nu atrage niciodata raspunderea
civila; c) nu atrage raspunderea civila n cazul excesului scuzabil.
5. Se poate afla n legitima aparare acela care savrseste o fapta prevazuta de legea penala:
a) pentru a salva de la un eventual pericol iminent si care nu putea fi nlaturat altfel viata sau
integritatea corporala a unei persoane; b) pentru a nlatura un atac ce pune n pericol grav persoana
celui atacat; c) pentru a nlatura un atac ce poate pune in pericol bunurile celui atacat sau un interes
obstesc.
6. Minorul raspunde penal fara a mai fi obligatorie, pentru organele judiciare, dovada cu privire la
discernamnt:
a) cu ncepere de la vrsta de 14 ani; b) cu ncepere de la vrsta de 16 ani; c) cu ncepere de la
vrsta de 18 ani.
7. Calitatea de "subiect pasiv secundar al infractiunii" o poate avea:

a) o persoana fizica; b) o persoana fara discernamnt; c) o persoana juridica dizolvata.
8. n dreptul penal romn, "actele preparatorii":
a) nu sunt incriminate, indiferent de infractiune; b) sunt incriminate n cazul tuturor infractiunilor;
c) sunt incriminate n mod exceptional, prin asimilare cu tentativa si
sanctionate ca atare.
9. n dreptul penal romn, "tentativa" :
a) se pedepseste n cazul tuturor infractiunilor; b) nu se pedepseste pentru nici o infractiune;
c) se pedepseste numai cnd legea prevede expres aceasta.
10. "Infractiunea continua" se caracterizeaza prin:
a) prelungirea n timp a nsasi, actiunii sau inactiunii ce constituie elementul material al
infractiunii; b) repetarea, la diferite intervale de timp, a actiunii sau inactiunii ce constituie
elementul material al infractiunii; c) repetarea, n realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, a
actiunii sau inactiunii ce constituie elementul material al infractiunii.
11. Este "instigator" persoana care:
a) cu intentie, ajuta o alta persoana sa savrseasca o fapta prevazuta de legea penala; b) cu intentie,
determina pe o alta persoana sa savrseasca o fapta prevazuta de legea penala; c) cu intentie,
nlesneste savrsirea unei fapte prevazuta de legea penala de catre o alta persoana.
12. De "lege lata", calitatea de "subiect activ al infractiunii" o poate avea:
a) numai o persoana fizica; b) o persoana fizica sau o persoana juridica; c) numai o persoana
juridica.
13. Poate constitui "obiectul infractiunii":
a) numai obiectul juridic al infractiunii; b) numai obiectul material al infractiunii; c) att obiectul
juridic al infractiunii, ct si obiectul material al infractiunii.
14. n "latura obiectiva a continutului constitutiv al infractiunii" intra:
a) elementul material, legatura de cauzalitate si urmarea imediata; b) elementul subiectiv, mobilul
si scopul; c) criteriile generale de individualizare ale pedepsei.
15. "Tentativa" nu este posibila n cazul:
a) infractiunilor omisive; b) infractiunilor din culpa; c) infractiunilor intentionate.
16. Constituie "cauze generale de nepedepsire":
a) desistarea si mpiedicarea producerii rezultatului; b) amnistia; c) gratierea.
17. Se afla n "legitima aparare" acela care savrseste fapta penala:
a) pentru a salva de la un pericol iminent si care nu poate fi nlaturat, altfel, viata, integritatea
corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes obstesc;
b) pentru a nlatura un atac material, direct, imediat si injust ndreptat mpotriva sa, a altuia sau
mpotriva unui interes obstesc, si care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori
interesul obstesc; c) depasind limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu
mprejurarile n care s-a produs atacul din cauza tulburarii, sau temerii.
18. Exista "stare de necesitate" -cauza care nlatura caracterul penal al faptei -atunci cnd
pericolul ndeplineste conditiile:
a) nu este iminent dar este previzibil n viitor; b) este iminent si nu putea fi nlaturat altfel; c) desi
este iminent poate fi evitat.
19. "Legitima aparare" propriu-zisa sau perfecta:
a) nlatura caracterul penal al faptei; b) nu nlatura raspunderea civila; c) nlatura raspunderea
civila.
20."Starea de necesitate":
a) nlatura caracterul penal al faptei; b) nlatura raspunderea civila n toate cazurile, iara alte
conditii; c) nlatura raspunderea civila n toate cazurile cnd a existat contributia
persoanei prejudiciata la producerea pericolului.
21. Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savrsita din cauza
constrngerii fizice" careia:
a) faptuitorul i-a putut rezista; b) faptuitorul ar fi putut sa-i reziste dar nu a avut curaj; c) faptuitorul
nu i-a putut rezista.
22. Constituie conditii ale "constrngerii morale" -cauza care nlatura caracterul penal al
faptei:
a) cnd exista o actiune de constrngere exercitata prin amenintare cu un pericol grav; b) cnd
pericolul grav cu care se ameninta nu poate fi nlaturat altfel dect prin savrsirea faptei
prevazuta de legea penala; c) daca pericolul grav vizeaza bunuri fara valoare economica.
23. Constituie conditii pentru "cazul fortuit" - cauza care nlatura caracterul penal al faptei:
a) cnd rezultatul socialmente periculos al faptei este consecinta interventiei unei
mprejurari straine de vointa si constiinta faptuitorului; b) daca faptuitorul a fost n imposibilitate de a
prevedea interventia mprejurarii care a determinat producerea rezultatului; c) daca fapta
savrsita nu este prevazuta de legea penala.
24. "Betia" constituie o cauza care nlatura caracterul penal al faptei numai daca:
a) este involuntara si completa; b) este voluntara si completa; c) este involuntara si incompleta.
25. Limitele minime si maxime ale pedepsei nchisorii sunt cuprinse ntre:
a) l luna -25 ani; b) 15 zile - 25 ani; c) 15 zile - 30 ani.
26. "Iresponsabilitatea" -cauza care nlatura caracterul penal al faptei presupune ndeplinirea
conditiilor:
a) faptuitorul sa aiba incapacitatea psihica, intelectuala si volitiva, cu privire la actiunile sau
inactiunile lui, b) starea de incapacitate psihica sa existe nainte de momentul savrsirii faptei; c)
incapacitatea psiho-fizica a faptuitorului sa se datoreze alienatiei mintale ori altor cauze.
27. Constituie "cauza care nlatura caracterul penal al faptei":
a) eroarea de fapt; b) eroarea de drept cu privire la o norma de drept penal; c) eroarea de drept cu
privire la o norma extrapenala.
28.Sunt "sanctiuni de drept penal":
a) pedepsele; b) masurile educative; c) obligarea de a nu parasi localitatea.
29. Interzicerea unor drepturi - ca "pedeapsa complimentara" se poate aplica pe o durata cuprinsa
ntre:
a) 1-5 ani; b) 2-7 ani; c) 1-10 ani.
30. Pedeapsa cu "detentiunea pe viata" nu se aplica:
a) infractorului minor; b) daca infractorul, la data pronuntarii hotarrii de condamnare, a mplinit
60 de ani; c) daca infractorul, la data ramnerii definitive a hotarrii de condamnare,
a mplinit 60 de ani.
31. Pentru condamnatul care a mplinit vrsta de 60 de ani la data pronuntarii hotarrii de
condamnare, n locul pedepsei detentiunii pe viata se aplica:
a) pedeapsa nchisorii pe o durata de la 15 la 30 de ani; b) pedeapsa nchisorii pe timp de 25 de ani
si pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata ei maxima; c) pedeapsa nchisorii pe o durata de la
15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi pe o durata de 10 ani.
32. n cazul n care cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata a mplinit vrsta de 60 de ani n
timpul executarii pedepsei, detentiunea pe viata se nlocuieste cu nchisoarea pe timp de:
a) 20 de ani; b) 25 de ani; c) 30 de ani.
33. Barbatii condamnati Ia pedeapsa detentiunii pe viata pot fi liberati conditionat dupa executarea
efectiva a:
a) 15 am; b) 20 de ani; c) 25 de ani.
34. Dupa acordarea liberarii conditionate unui condamnat la detentiunea pe viata, pedeapsa se
considera executata daca cel liberat nu a savrsit din nou o infractiune n termen de:
a) 10 ani; b) 15 am; c) tot restul vietii.
35. n cazul infractorului minor, cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita pedeapsa
detentiunii pe viata, se aplica acestuia pedeapsa nchisorii:
a) de 15 ani; b) de Ia 5 la 20 de ani; c) de la 10 la 25 de ani.
36. Aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii unor drepturi este obligatorie:
a) cnd legea prevede aceasta pedeapsa, indiferent de limita de pedeapsa principala aplicata de
instanta; b) cnd legea prevede aceasta pedeapsa, cu conditia ca pedeapsa principala aplicata sa
fie nchisoarea de cel putin 2 ani; c) numai n cazul infractiunilor pentru care legea prevede o
pedeapsa de cel putin 2 ani nchisoare.
37. Aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii unor drepturi este facultati va:
a) n cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa minima de 2 ani nchisoare;
b) cnd, desi nu este prevazuta de lege, instanta constata ca fata de natura si gravitatea infractiunii,
mprejurarile cauzei si persoana infractorului este necesara aplicarea acesteia, iar pedeapsa
principala stabilita este de cel putin 2 ani; c) n toate carurile n care se aplica infractorului o
pedeapsa de cel putin 2 ani nchisoare.
38. Pedeapsa accesorie a interzicerii tuturor drepturilor prevazute de art. 64 c. pen. se executa cu
ncepere din momentul:
a) ramnerii definitive a hotarrii de condamnare la pedeapsa nchisorii; b) pronuntarii hotarrii de
condamnare la pedeapsa nchisorii; c) arestarii preventive.
39. Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi se executa:
a) numai dupa executarea pedepsei nchisorii; b) dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa; c)
dupa prescriptia executarii pedepsei.
40. Pedeapsa complimentara a degradarii militare consta n:
a) pierderea doar a gradului militar; b) pierderea doar a dreptului de a purta uniforma; c) pierderea
gradului si a dreptului de a purta uniforma.
41. Pedeapsa accesorie a interzicerii tuturor drepturilor prevazute de art. 64 c. pen. se aplica de
drept:
a) cnd instanta a pronuntat pedeapsa nchisorii cu suspendarea conditionata a executarii;
b) cnd instanta a pronuntat pedeapsa nchisorii cu executare n penitenciar; c) cnd instanta a
pronuntat pedeapsa amenzii.
42. Constituie masura educativa care se poate lua fata de infractorii minori:
a) avertismentul; b) libertatea supravegheata; c) suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere;
43. Masura "libertatea supravegheata" se ia fata de infractorul minor pe o durata de:
a) 6 luni; b) 1 an; c) 2 ani.
44. Masura educativa "internarea ntr-un centru de reeducare", care se poate dispune fata de.
infractorul minor:
a) se ia pe timp nedeterminat; b) se ia pe timp nedeterminat, dar numai pna la mplinirea vrstei
de 18 ani, dupa care exista posibilitatea prelungirii pe o durata de cel mult 2 ani; c) dureaza pna la
mplinirea vrstei de 25 de ani.
45. Limitele pedepselor cu nchisoare sau amenda ce se pot aplica minorului sunt cele prevazute de
lege pentru infractiunea savrsita care se reduc:
a) la o treime, fara ca minimul pedepsei sa depaseasca 5 ani; b) la jumatate, fara ca minimul
pedepsei sa depaseasca 5 ani; c) la un sfert, fara ca minimul pedepsei sa depaseasca 5 ani.
46. n cazul condamnarii infractorilor minori, pedepsele complimentare:
a) se aplica cnd legea prevede aceasta; b) se pot aplica chiar daca legea nu prevede; c) nu se pot
aplica n nici o situatie.
47. Condamnarile pronuntate pentru fapte savrsite n timpul minoritatii:
a) nu atrag incapacitati; b) nu atrag decaderi; c) atrage starea de recidiva.
48. n cazul n care se aplica minorului suspendarea conditionata a executarii pedepsei amenzii,
termenul de ncercare este:
a) de 1 an; b) de 6 luni; c) de la 6 luni la 2 ani.
49. n caz de suspendare conditionata a executarii pedepsei nchisorii aplicata minorului, termenul
de ncercare este compus din:
a) durata pedepsei aplicate la care se adauga 2 ani; b) durata pedepsei aplicate la care se adauga 1
an; c) durata pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de la 6 luni Ia 2 ani, fixat de
instanta.
50. Exista "tentativa relativ improprie":
a) cnd producerea rezultatului nu a fost posibila datorita insuficientei mijloacelor folosite;
b) numai cnd producerea rezultatului nu a fost posibila datorita defectuozitatii mijloacelor
folosite;
c) cnd producerea rezultatului nu a fost posibila datorita mprejurarii ca n timpul cnd s-au
savrsit actele de executare obiectul lipsea de Ia locul unde faptuitorul credea ca se afla.
51. Constituie "unitate legala de infractiune":
a) infractiunea de obicei; b) infractiunea continua; c) infractiunea continuata.
52. Constituie "unitate naturala de infractiune":
a) infractiunea continua; b) infractiunea complexa; c) infractiunea continuata.
53. Exista "pluralitate de infractiuni" m cazul:
a) concursului de infractiuni; b) recidivei; c) infractiunii complexe.
54. Formele "concursului de infractiuni" sunt:
a) concursul real; b) concursul ideal; c) recidiva.
55. "Tentativa" nu este posibila:
a) la infractiunile savrsite din culpa; b) la infractiunile comisive; c) la infractiunile cu executare
prompta;
56. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii este o hotarre definitiva de
condamnare la o pedeapsa:
a) mai mica de 6 luni nchisoare; b) de 6 luni nchisoare; c) mai mare de 6 luni nchisoare.
57. Al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii este o infractiune cu intentie pentru care
legea prevede pedeapsa nchisorii:
a) mai mica de 1 an; b) de 1 an; c) mai mare de 1 an.
58. La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de condamnarile:
a) pentru care a intervenit reabilitarea de drept, b) cu privire la infractiunile savrsite cu intentie; c)
cu privire la infractiunile savrsite n timpul minoritatii.
59. La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de condamnarile:
a) cu privire la care a intervenit amnistia; b) cu privire la faptele care sunt prevazute ca infractiuni
n legile speciale; c) cu privire la infractiunile savrsite cu intentie depasita. .
60. Reprezinta conditii ale complicitatii:
a) complicele sa actioneze cu aceeasi forma de vinovatie ca si autorul; b) sa existe o activitate de
nlesnire sau ajutor, n orice mod, la savrsirea unei fapte prevazuta de legea penala; c) sa existe o
promisiune, nainte sau n timpul savrsirii faptei, de tainuire a bunului provenit din fapta penala
sau de favorizare a infractorului.
61. Pedeapsa aplicata complicelui de catre instanta de judecata:
a) nu poate fi mai mare dect cea aplicata autorului infractiunii; b) nu poate fi mai mare dect
pedeapsa prevazuta de lege pentru autorul infractiunii; c) nu poate fi mai mare, n nici un caz, de 7
ani.
62. "Amnistia" nlatura:
a) executarea pedepsei daca intervine dupa condamnare; b) masurile de siguranta; c) masurile
educative.
63. Amenda ncasata anterior intervenirii amnistiei:
a) se restituie obligatoriu, chiar daca nu cere condamnatul; b) nu se restituie; c) se restituie numai
la cererea condamnatului.
64. Prescriptia nu nlatura raspunderea penala n cazul:
a) infractiunilor contra sigurantei statului; b) infractiunilor contra pacii si omenirii; c) infractiunilor
de omor.
65. Amnistia nu are efecte:
a) asupra drepturilor civile ale persoanei vatamate, b) asupra masurilor de siguranta; c) asupra
pedepsei principale.
66. Termenul de prescriptie a raspunderii penale cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita
detentiunea pe viata este de:
a) 30 ani; b) 25 ani; c) 15 ani.
67. "Amnistia" este un act de clementa emis de:
a) Guvern; b) Parlament; c) Presedintele Romniei.
68. "Gratierea" nu produce efecte:
a) asupra termenului de ncercare n cazul n care s-a acordat suspendarea conditionata a executarii
pedepsei; b) asupra masurilor de siguranta; c) asupra masurilor educative.
69. nlatura raspunderea penala:
a) lipsa plngerii prealabile; b) legitima aparare; c) mpacarea partilor, n cazurile prevazute de
lege.
70. Cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita pedeapsa nchisorii care nu depaseste 1 an sau
amenda, termenul de prescriptie a raspunderii penale este de:
a) 1 an; b) 3 ani; c) 2 ani.
71. n cazul mai multor ntreruperi a termenului de prescriptie, prescriptia raspunderii penale va
interveni totusi daca se depaseste termenul prevazut de art. 122 C. pen. cu nca:
a) un sfert;b) o treime; c) jumatate.
72. Termenele de prescriptie a raspunderii penale ncep sa curga de la data:
a) sesizarii sau autosesizarii organelor judiciare; b) savrsirii infractiunii; c) nceperii
actiunii/inactiunii, n cazul infractiunii continue;
73. "Gratierea" are ca efect:
a) nlaturarea, n tot sau n parte, a executarii pedepsei; b) comutarea pedepsei ntr-una mai grea;
c) nlaturarea masurilor de siguranta.
74. Printre conditiile mpacarii partilor - cauza care nlatura raspunderea penala sunt:
a) sa intervina n cazurile prevazute de lege; b) sa fie personala; c) sa intervina numai pna la
pronuntarea sentintei n prima instanta;
75. Constituie circumstante atenuante legale:
a) depasirea limitelor legitimei aparari; b) conduita buna a infractorului nainte de savrsirea
infractiunii; c) depasirea limitelor starii de necesitate.
76. Constituie circumstante atenuante judiciare:
a) staruinta depusa de infractor pentru nlaturarea rezultatul infractiunii sau a repara paguba
pricinuita; b) savrsirea infractiunii sub stapnirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata
de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a
demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava; c) conduita buna a infractorului nainte de
savrsirea infractiunii.
77. Pot fi considerate circumstante atenuante judiciare:
a) comportarea sincera a infractorului n cursul procesului, b) prezentarea infractorului n fata
autoritatii; c) numai nlesnirea descoperirii ori arestarii participantilor;
78. Cnd exista circumstante atenuante, pedeapsa complimentara
privativa de drepturi prevazuta de lege pentru infractiunea savrsita:
a) nu poate fi nlaturata; b) poate fi nlaturata; c) este obligatoriu nlaturata.
79. Cnd exista circumstante atenuante, pedeapsa principala:
a) se reduce sau se schimba n mod facultativ; b) se reduce sau se schimba n mod obligatoriu; c)
nu este influentata.
80. Constituie circumstante agravante legale:
a) savrsirea faptei de 2 sau mai multe persoane mpreuna;
b) savrsirea infractiunii de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa mpreuna cu un
minor; c) savrsirea infractiunii din motive josnice.
81. Constituie circumstante agravante legale: a) savrsirea infractiunii prin metode sau mijloace care
prezinta pericol public; b) savrsirea
infractiunii din motive josnice; c) savrsirea infractiunii n stare de betie involuntara;
82. In cazul n care exista circumstante agravante:
a) pedeapsa se majoreaza n mod obligatoriu de catre instanta, indiferent daca sunt legale sau
judiciare; b) pedeapsa se majoreaza n mod facultativ de catre instanta, indiferent daca sunt legale
sau judiciare; c) pedeapsa se majoreaza n mod obligatoriu de calic instanta numai in
cazul circumstantelor agravante legale.
83. Pentru a se dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei este obligatoriu, printre alte
conditii, ca pedeapsa aplicata infractorului sa fie, dupa caz:
a) de cel mult 3 ani nchisoare, n cazul unei singure infractiuni; b) amenda; c) de cel mult 2 ani
nchisoare, n cazul unui concurs de infractiuni.
84. Aplicarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei depinde, printre alte conditii, de lipsa
unei condamnari anterioare:
a) la pedeapsa amenzii; b) la pedeapsa nchisorii de 6 luni; c) la pedeapsa nchisorii mai mare de 6
luni, afara de cazul cnd condamnarea intra n vreunul din cazurile prevazute de ari. 38 C. pen.
85. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa n cazul:
a)infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 15 ani;
b)infractiunilor din culpa pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 15 ani,
c)infractiunilor praeterintentionate, indiferent de pedeapsa prevazuta de lege.
86. Termenul de ncercare, n cazul acordarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei
nchisorii, este de:
a)2 ani; b)durata pedepsei aplicate plus 2 ani; c)maximul pedepsei prevazut de lege pentru
infractiune plus 2 ani.
87. "Suspendarea conditionata a executarii pedepsei":
a.) nu are efect asupra masurilor de siguranta; b) are efect suspensiv cu privire la obligatiile civile
prevazute n hotarrea de condamnare; c) nu are efect cu privire la cazierul persoanei condamnate.
88. n cazul cnd pedeapsa a carei executare a fost suspendata conditionat este amenda, termenul
de ncercare este de:
a) 2 ani; b)1 an; c) 6 luni.
89. Termenul de ncercare, n cazul acordarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei, se
socoteste de la:
a) data pronuntarii hotarrii cu suspendarea conditionata; b) data cnd hotarrea a ramas
definitiva; c) data savrsirii infractiunii.
90. Revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei nu are loc:
a) daca infractiunea savrsita n termenul de ncercare a fost descoperita dupa expirarea termenului
de ncercare; b) cnd cel condamnat dovedeste ca nu a avut putinta de a ndeplini
obligatiile civile din hotarre; c) daca condamnarea pentru o infractiune savrsita si descoperita n
termenul de ncercare a intervenit dupa epuizarea termenului de ncercare.
91. Daca cel condamnat cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere nu ndeplineste
masurile de supraveghere prevazute de lege ori obligatiile stabilite de instanta, aceasta poate
prelungi termenul de ncercare:
a) cu cel mult 2 am; b) cu cel putin 3 ani; c) cu cel mult 3 ani.
92. Instanta nu poate dispune revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei:
a) cnd n termenul de ncercare condamnatul nu a ndeplinit obligatiile civile stabilite prin
hotarre judecatoreasca dar a dovedit ca nu a avut putinta de a ndeplini acele obligatii; b) cnd
infractiunea ulterioara este savrsita din culpa; c) cnd infractiunea ulterioara a fost savrsita n
termenul de ncercare dar este descoperita dupa expirarea acestuia.
93. Acordarea executarii pedepsei la locul de munca este conditionata, printre alte cerinte, de
inexistenta unei condamnari anterioare la pedeapsa nchisorii:
a) mai mare de 2 ani, afara de cazul cnd condamnarea intra n vreunul din cazurile prevazute de
ari. 38 c. pen.; b) mai mare de 6 luni, afara de cazul cnd condamnarea intra n vreunul din cazurile
prevazute de art. 38 c. pen.; c) mai mare de 1 an, afara de cazul cnd condamnarea intra n vreunul
din cazurile prevazute de art. 38 c. pen. .
94. Executarea pedepsei la locul de munca poate fi dispusa si n caz de concurs de infractiuni, daca
pedeapsa aplicata pentru concurs este de:
a) cel mult 5 ani nchisoare; b) cel mult 4 am nchisoare; c) cel mult 3 ani nchisoare.
95. n cazul executarii pedepsei la locul de munca, ntr-o alta unitate
dect cea n care lucra condamnatul:
a) contractul de munca nceteaza; b) contractul de munca se suspenda; c) se ncheie un nou
contract de munca.
96. Gratierea individuala poate fi acordata de:
a) Parlamentul Romniei; b) Guvernul Romniei; c) Presedintele Romniei.
97. Prescriptia nu nlatura executarea pedepsei aplicate n cazul infractiunilor:
a) contra sigurantei statului; b) contra capacitatii de aparare a Romniei; c) contra pacii si omenirii.
98. ''Prescriptia executarii pedepsei" nlatura:
a) executarea pedepsei principale, cu exceptia pedepselor aplicate pentru infractiuni contra pacii si
omenirii; b) executarea pedepselor complimentare; c) executarea masurilor de siguranta.
99. "Reabilitarea" nu are efect:
a) asupra masurilor de siguranta, cu exceptia celei prevazute de art. 112 lit. d din c. pen;
b) pentru viitor; c) n ce priveste reintegrarea n functia din care condamnatul a fost scos
n urma condamnarii.
100. Intervine "reabilitarea de drept":
a) dupa executarea pedepsei amenzii; b) dupa trecerea unui termen de 3 ani de la executarea
pedepsei nchisorii ce nu depaseste 2 ani, sub conditia sa nu fi savrsit nici o alta infractiune; c)
dupa executarea pedepsei ntr-o nchisoare militara.
4) Tema nr. 1 drept procesual penal
A) Test 1
1. Procesul penal are ca scop imediat:
a) apararea Romniei, a drepturilor si libertatilor persoanelor mpotriva infractiunilor; b) prevenirea
savrsirii de noi infractiuni; c) constatarea la timp si n mod complet a faptelor care constituie
infractiuni astfel ca orice persoana care a savrsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei
sale.
2. Scopul mediat (general) al procesului penal consta n:
a) apararea ordinii de drept, apararea bunurilor cu prioritate; b) apararea drepturilor si libertatilor
persoanei; c) prevenirea infractiunilor precum si educarea cetatenilor n spiritul respectarii legilor.
3. Nulla poena sine lege semnifica:
a) legalitatea incriminarii; b) legalitatea pedepsei; c) nu exista justitie n afara legii.
4. Principiul legalitatii procesului penal:
a) este consacrat expres de Codul de procedura penala; b) nu este consacrat expres de Codul de
procedura penala; c) impune ca procesul penal sa se desfasoare conform Codului de procedura
penala si a tuturor legilor extrapenale.
5. Constituie garantii ale respectarii principiului legalitatii procesului penal:
a) prevederea n legea procesual penala a sanctiunilor procedurale penale aplicabile actelor
procesuale si procedurale care au fost ntocmite cu ncalcarea legii; b) prezumtia de nevinovatie; c)
posibilitatea instantei de judecata de a verifica legalitatea activitatii de urmarire penala.
6. Prezumtia de nevinovatie:
a) este consacrata expres n Codul de procedura penala; b) nu este consacrata expres de Constitutia
Romniei; c) este o prezumtie relativa.
7. Prezumtia de nevinovatie nu este rasturnata:

a) cnd exista probe certe de vinovatie; b) cnd, desi s-au administrat toate probele, exista ndoiala
asupra vinovatiei inculpatului; c) daca nvinuitul sau inculpatul nu si-a dovedit nevinovatia, dar
nici organele judiciare nu au administrat probe din care sa rezulte cu certitudine vinovatia.
8. Constituie garantii ale respectarii principiului aflarii adevarului:
a) dreptul la aparare; b) posibilitatea instantei de a extinde actiunea penala sau procesul penal; c)
existenta instantei de control judiciar, care poate controla hotarrea instantei ierarhic inferioare.
9. Oficialitatea procesului penal priveste:
a) faza urmaririi penale; b) numai faza urmaririi penale si a judecatii; c) faza de punere n executare
a hotarrilor judecatoresti penale.
10. Principiul oficialitatii procesului penal:
a) are caracter absolut; b) are caracter relativ; c) este consacrat expres de Codul de procedura
penala.
11. Organele de urmarire penala si instantele de judecata:
a) nu sunt obligate sa aiba rol activ n desfasurarea procesului penal; b) trebuie sa asigure aflarea
adevarului cu privire la faptele si mprejurarile cauzei; c) trebuie sa trateze persoana care se afla n
curs de urmarire penala sau de judecata, cu respectarea demnitatii umane.
12. Actele necesare desfasurarii procesului penal se ndeplinesc:
a) numai din oficiu; b) din oficiu; c) din oficiu, afara de cazul cnd prin lege se dispune altfel.
13. Constituie reguli de baza ale procesului penal, consacrate expres de Codul de procedura penala:
a) garantarea libertatii persoanei; b) garantarea dreptului de aparare; c) dreptul la un proces
echitabil.
14. In cursul procesului penal:
a) persoanele care nu nteleg sau nu vorbesc limba romna au dreptul de a lua cunostinta de toate
actele si lucrarile dosarului, de a vorbi n instanta si de a pune concluzii, prin interpret; b) n fata
organelor judiciare din unitatile administrativ-teritoriale locuite si de populatie de alta nationalitate
dect cea romna, se asigura folosirea limbii materne a acelei populatii; c) dreptul de a folosi
interpret, n cazurile prevazute de lege, este asigurat n mod gratuit.
15. Ca o consecinta a garantarii dreptului la aparare, n procesul penal:
a) organele judiciare au obligatia sa ncunostiinteze pe nvinuit sau pe inculpat despre fapta pentru
care este cercetat si despre ncadrarea juridica a acesteia; b) organele judiciare au obligatia sa
asigure nvinuitului sau inculpatului posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii; c) organele
judiciare sunt obligate, n toate procesele penale, sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a
nvinuitului sau inculpatului, daca acesta nu are aparator ales.
16. In tot cursul procesului penal:
a) orice parte trebuie sa fie asistata de aparator; b) orice parte are dreptul sa fie asistata de aparator;
c) organele judiciare sunt obligate sa administreze partilor probele necesare n aparare.
17. Inainte de a i se lua prima declaratie nvinuitului sau inculpatului:
a) organele judiciare au obligatia sa-i asigure apararea de catre un avocat, daca nu are aparator ales;
b) organele judiciare au obligatia sa-l ncunostiinteze despre dreptul de a fi asistat de un aparator,
consemnndu-se aceasta n procesul-verbal de ascultare; c) organele judiciare au obligatia sa-i
asigure apararea de catre un avocat, daca nu are aparator ales si daca asistarea de catre aparator este
obligatorie, potrivit legii.
18. In tot cursul procesului penal:
a) nvinuitul sau inculpatul arestat preventiv nu poate cere punerea n libertate provizorie, sub
control judiciar sau pe cautiune; b) este garantata libertatea persoanei; c) persoana mpotriva careia
s-a luat o masura de restrngere a libertatii are dreptul sa se adreseze Instantei competente, daca
considera ca masura este ilegala.
19. Structura tipica a procesului penal cuprinde:
a) trei faze, respectiv: cercetarea penala, urmarirea penala si judecata; b) doua faze, respectiv:
urmarirea penala si judecata; c) trei faze, respectiv: urmarirea penala, judecata si punerea n
executare a hotarrilor penale.

20. Prezumtia de nevinovatie, regula de baza expresa n procesul penal, presupune:
a) ca orice persoana este considerata nevinovata atunci cnd a fost constrnsa sa savrseasca o
infractiune; b) nimeni nu trebuie sa-si probeze nevinovatia; c) ca orice persoana este considerata
nevinovata pna la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarre penala, chiar nedefinitiva;
21.n tot cursul procesului penal are dreptul sa se adreseze instantei competente:
a) numai persoana mpotriva careia s-a dispus internarea medicala, daca considera ilegala aceasta
masura; b) persoana mpotriva careia s-a luat masura arestarii preventive, daca considera ilegala
aceasta masura; c) persoana mpotriva careia s-a luat o masura de restrngere a libertatii, alta dect
cele expuse la punctele a) si b), daca considera ilegala aceasta masura.
22. n cursul procesului penal, dreptul de aparare:
a) este garantat numai inculpatului; b) este garantat inculpatului si asigurat, n mod gratuit, printrun
avocat din oficiu, n cazul n care acesta nu are aparator ales; c) este garantat tuturor partilor si
pe ntreaga desfasurare a procesului penal.
23. n procesul penal, n fata organelor judiciare:
a) procedura judiciara se desfasoara n limba romna, cu exceptia cazurilor anume prevazute de
lege; b) se asigura partilor sau altor persoane chemate n proces folosirea limbii materne, dar numai
n acele unitati administrativ-teritoriale locuite si de populatie de alta nationalitate dect cea
romna; c) se asigura partilor sau altor persoane chemate n proces folosirea limbii materne, actele
procedurale ntocmindu-se nsa, ntotdeauna, n limba romna.
24. n cursul procesului penal:
a) partilor care nu se pot exprima li se asigura, n mod gratuit, posibilitatea de a lua cunostinta de
piesele dosarului, prin interpret; b) partilor care nu nteleg limba romna si se asigura dreptul de a
lua cunostinta de piesele dosarului, printr-un interpret ales sau numit, contra cost, de catre instanta;
c) partilor care nu vorbesc limba romna li se asigura, n mod gratuit, dreptul de a vorbi si de a
pune concluzii n instanta, prin interpret.
25. n faza de judecata actiunea penala se poate exercita:
a) de procuror; b) de instanta; c) si de persoana vatamata.
26. Solutiile ce pot fi date pentru stingerea actiunii penale n urma judecarii unei cauze sunt:
a) condamnarea; b) achitarea; c) ncetarea urmaririi penale.
27. Actiunea penala nu poate fi pusa n miscare daca:
a) fapta exista; b) fapta are natura civila sau contraventionala; c) fapta nu prezinta gradul de
pericol social al unei infractiuni.
28. n cazul cnd fapta nu exista sau nu este prevazuta de legea penala, solutiile ce pot fi date sunt:
a) scoaterea de sub urmarire penala, pronuntata de procuror; b) achitarea, pronuntata de instanta;
c) clasarea cauzei penale, cnd exista nvinuit sau inculpat n cauza.
29. Cnd fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni solutiile ce pot fi date sunt:
a) scoaterea de sub urmarire penala; b) achitarea; c) clasarea.
a) fapta nu a fost savrsita de nvinuit; b) faptei i lipseste unul din elementele constitutive ale unei
infractiuni; c) fapta a fost savrsita n stare de betie accidentala partiala.
31. Solutiile ce le poate pronunta instanta cnd constata existenta vreunuia dintre cazurile
prevazute la art. 10 C. proc. pen. sunt:
a) achitarea, n cazurile prevazute n art. 10 lit. a) - e); b) ncetarea procesului penal n cazurile
prevazute n art. 10 lit.f)-j); c) clasarea cnd nu exista nvinuit n cauza.
a) plngerea-penala prealabila a fost introdusa de mama minorei de 17 ani; b) numai cind lipseste
autorizarea sau sesizarea organului competent, cnd acestea sunt obligatorii; c) intervine anularea
casatoriei sotului vinovat de savrsirea infractiunii de adulter.
33. Actiunea penala nu poate fi pusa n miscare daca: .
a) a intervenit amnistia; b) a intervenit gratierea; c) a intervenit decesul faptuitorului.
34. Actiunea penala se stinge daca:
a) a intervenit retragerea plngerii prealabile fata de toti participanti;
b) a fost retrasa plngerea prealabila cu privire doar la latura penala a cauzei;
c) partea vatamata lipseste nejustificat la doua termene consecutive n fata primei instante, n cazul
savrsirii infractiunii prevazuta de art. 180 C.pen., cnd actiunea penala a fost pusa n miscare din
oficiu.
35. Actiunea penala se stinge:
a) daca a intervenit mpacarea partilor la primarie; b) daca a intervenit mpacarea partilor n cazul
infractiunii de seductie; c) daca a intervenit mpacarea partilor, totala, neconditionata si definitiva
n recurs.
36. mpacarea partilor nu este prevazuta ca modalitate de stingere a actiunii penale alternativ cu
retragerea plngerii prealabile, n cazul infractiunilor de:
a) viol; b) seductie; c) adulter.
37. Pentru existenta autoritatii de lucru judecat n penal, se cere identitate de:
a) cauza si obiect; b) obiect si persoana; c) cauza, obiect si persoana.
38. Actiunea penala nu poate fi pusa n miscare cnd:
a) procurorul a dispus nlocuirea raspunderii penale; b) instanta a dispus nlocuirea raspunderii
penale; c) exista autoritate de lucru judecat.
39. n cazul n care faptei i lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii:
a) procurorul poate dispune clasarea sau ncetarea urmaririi penale; b) instanta pronunta achitarea
si, daca apreciaza ca fapta ar atrage masuri ori sanctiuni, altele dect cele prevazute de legea
penala, sesizeaza organul competent; c) instanta dispune ncetarea procesului penal.
40. nvinuitul poate cere continuarea procesului penal, n cazul:
a) retragerii plngerii prealabile; b) mpacarii; c) intervenirii prescriptiei raspunderii penale.
41. Atunci cnd, n cursul procesului penal, este incidenta o cauza de nepedepsire prevazute de
lege:
a) procurorul dispune ncetarea urmaririi penale; b) instanta dispune ncetarea procesului penal; c)
instanta dispune achitarea.
42. Daca, dupa intervenirea prescriptiei raspunderii penale, nvinuitul sau inculpatul solicita
continuarea procesului penal si se constata existenta unei cauze de nepedepsire prevazute de lege:
a) procurorul dispune ncetarea urmaririi penale; b) procurorul dispune scoaterea de sub urmarire
penala sau clasarea, dupa caz; c) procurorul sesizeaza instanta iar aceasta dispune ncetarea
procesului penal.
43. Cnd inculpatul a cerut continuarea procesului penal dupa ce a intervenit o cauza de ncetare a
acestuia:
a) instanta l condamna pe inculpat, n cazul n care l gaseste vinovat; b) instanta pronunta
achitarea cnd constata vreunul dintre cazurile prevazute la art. 10 lit. a) - e) C. proc. pen.; c)
instanta pronunta ncetarea procesului penal cnd nu se constata vreunul dintre cazurile prevazute
la art. 10 lit. a) - e) C. proc. pen..
44. Repararea pagubei n cazul actiunii civile din cadrul procesului penal se face:
a) numai n natura; b) prin plata unei despagubiri banesti; c) n natura sau prin plata unei
despagubiri banesti, n masura n care repararea n natura nu este cu putinta.
45. Repararea pagubei n natura se poate face prin:
a) restituirea lucrului; b) restabilirea situatiei anterioare; c) plata unei sume de bani reprezentind
contravaloarea prejudiciului.
46. n cazul repararii n natura a pagubei cauzata prin infractiune, restituirea lucrurilor poate fi
dispusa:
a) numai de instanta; b) de instanta; c) de procuror.
47. Actiunea civila exercitata n cadrul procesului penal:
a) poate avea ca obiect si tragerea la raspundere civila pentru repararea daunelor morale; b) poate
avea ca obiect obtinerea de despagubiri banesti pentru folosul de care a fost lipsita parte civila; c)
nu poate avea ca obiect tragerea la raspundere civila a partii responsabile civilmente.
48. Mostenitorii unei persoane nvinuite de savrsirea unei infractiuni pot primi calitatea de
subiecti pasivi ai actiunii civile exercitata n fata instantei penale:
a) numai n cazul n care decesul a intervenit dupa sesizarea instantei cu judecarea actiunii penale;
b) n timpul urmaririi penale cu actiunea pusa n miscare;
c) oricnd daca faptuitorul a decedat.
49. Partea civila poate parasi procesul penal si poate exercita actiunea civila la instanta civila n
cazurile:
a) cnd urmarirea penala sau judecata a fost suspendata; b) cnd s-a dispus scoaterea de sub
urmarirea penala sau ncetarea urmaririi penale; c) cnd instanta a lasat nesolutionata actiunea
civila.
50. Partea vatamata, constituita parte civila n procesul penal, poate cere valorificarea pretentiilor
civile numai n fata instantei civile:
a) cnd instanta pronunta achitarea n temeiul art 10 lit. b) C. proc. pen.; b) cnd instanta pronunta
ncetarea procesului penal n temeiul art. 10 lit. f) si lit. j); c) cnd instanta nu a solutionat actiunea
civila deoarece ar fi dus la amnarea solutionarii cauzei penale.
51. Instanta rezolva din oficiu actiunea civila cnd aceasta are ca obiect:
a)numai restituirea lucrurilor; b) restabilirea situatiei anterioare; c) desfiintarea totala/partiala a
unui nscris.
52. Actiunea civila se exercita numai n fata instantei civile:
a) n cazul repararii pagubelor ce s-au nascut sau descoperit dupa pronuntarea hotarrii penale de
prima instanta; b) cnd instanta penala, prin hotarre definitiva a lasat nesolutionata actiunea civila;
c) n cazul n care se constata din probe noi, ca paguba nu a fost integral acoperita si se cere
diferenta.
53. Amnistia nlatura:
a) executarea pedepsei, cnd intervine dupa pronuntarea unei hotarri de condamnare; b)
raspunderea penala; c) raspunderea civila.
54. Constituirea ca parte civila n procesul penal se poate face:
a) n timpul urmaririi penale; b) pna la terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta,
neconditionat de vointa inculpatului; c) n fata instantei de judecata pna la citirea actului de
sesizare.
55. Actiunea civila n cadrul procesului penal:
a) este scutita de taxa de timbru; b) nu este scutita de taxa de timbru; c) este scutita de taxa de
timbru numai daca nu s-a dispus disjungerea.
56. Persoana vatamata care a pornit actiunea civila n fata instantei civile:
a) poate sa paraseasca aceasta instanta si sa se adreseze organelor de urmarire penala, daca punerea
n miscare a actiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat dupa suspendare; b)
poate parasi instanta civila chiar daca aceasta a pronuntat o hotarre, chiar nedefinitiva; c) nu poate
parasi instanta civila daca aceasta a pronuntat o hotarre, chiar nedefinitiva.
57. Obiectul actiunii penale l constituie:
a) ntocmirea actului de inculpare; b) tragerea la raspunderea penala a persoanelor care au savrsit
infractiuni; c) aplicarea unor sanctiuni penale.
58. Actiunea penala:

a) este indisponibila; b) este divizibila; c) este individuala.
59. Actiunea penala se pune n miscare cnd:
a) organele competente au date n legatura cu savrsirea unei fapte penale; b) n toate cazurile
legale, numai daca persoana faptuitorului este cunoscuta; c) exista probe suficiente de vinovatie cu
privire la o persoana.
60. Actiunea penala se pune n miscare de instanta prin ncheiere:
a) nu n cazul savrsirii infractiunilor prevazute de art. 210, art. 213 si art 220 C.pen.;
b) n toate cazurile de extindere a procesului penal cu privire la fapte noi; c) n cazurile extinderii
procesului penal cu privire la persoane noi, chiar daca procurorul nu participa la sedinta de
judecata.
61. n caz de deces al partii civile:
a) actiunea civila ramne n competenta instantei penale numai cu acordul celeilalte parti; b)
actiunea civila ramne n competenta instantei penale introducndu-se n cauza mostenitorii; c)
actiunea civila trebuie introdusa obligatoriu la instanta civila.
63. Un deputat poate fi trimis n judecata cu ncuviintarea:
a) Ministerului Justitiei; b) Camerei Deputatilor; c) Parlamentului, n plenul sau.
64. Punerea n miscare a actiunii penale se face:
a) in rem; b) in personam; c) in rem sau in personam.
65. Atunci cnd, pentru existenta unei infractiuni, legea prevede savrsirea acesteia numai cu
intentie, daca faptuitorul a actionat din culpa, instanta pronunta:
a) achitarea, n temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C.proc.pen.;
b) ncetarea procesului penal; c) achitarea, n temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d)
C.proc.pen.
66. Persoana vatamata se poate adresa cu actiune la instanta civila:
a)numai pentru repararea daunelor morale care s-au nascut dupa pronuntarea hotarrii penale de
prima instanta; b) pentru repararea daunelor morale care s-au descoperit dupa pronuntarea hotarrii
penale de prima instanta; c) atunci cnd procesul pena! n cadrul caruia actiunea civila a fost
exercitata din oficiu, a fost suspendat.
67. Hotarrea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat n fata instantei civile care
judeca actiunea civila:
a) exclusiv cu privire la existenta faptei si a persoanei care a savrsit-o; b) numai cu privire la
existenta faptei; c) numai cu privire la existenta faptei penale, a persoanei care a savrsit-o si a
vinovatiei acesteia.
68. Hotarrea irevocabila a instantei civile prin care a fost solutionata actiunea civila:
a)nu are autoritate de lucru judecat n fata organului de urmarire penala cu privire la existenta
faptei penale, a persoanei care a savrsit-o si a vinovatiei acesteia; b) are autoritate de lucru judecat
n fata instantei penale cu privire !a existenta faptei penale, a persoanei care a savrsit-o si a
vinovatiei acesteia; c) are autoritate de lucru judecat n fata organului de urmarire penala si a
instantei penale, numai cu privire la existenta faptei penale si a persoanei care a savrsit-o.
69. Persoana vatamata care nu s-a constituit parte civila n procesul penal:
a) poate introduce la instanta civila actiune pentru repararea pagubei materiale, judecata n fata
instantei civile suspendndu-se pna la rezolvarea definitiva a cauzei penale; b) nu mai are
posibilitatea sa-si acopere prejudiciul suferit prin infractiune;
c) poate introduce la instanta civila actiune pentru repararea daunelor morale pricinuite prin
infractiune, dar numai dupa ramnerea definitiva a hotarrii penale.
70. Urmarirea penala a unui senator:
a) nu poate avea loc pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau opiniile politice exprimate n
exercitarea mandatului; b) se poate face numai de catre Procurorul General al Parchetului de pe
lnga nalta Curte de Casatie si Justitie; c) nu este conditionata de avizul favorabil al Senatului.
71. Introducerea n procesul penal a partii responsabile civilmente:
a) se face numai la cererea partii vatamate; b) se poate face din oficiu; c) nu se poate face n cursul
urmaririi penale.
72. Partea responsabila civilmente poate interveni n procesul penal:
a) numai pna la citirea actului de sesizare;
b) pna la terminarea cercetarilor judecatoresti n prima instanta, dar numai daca celelalte parti nu
se opun; c) pna la terminarea cercetarii judecatoresti n prima instanta, neconditionat.
73. Declaratia de participare n proces, ca parte vatamata sau de constituire ca parte civila, se poate
face:
a) n tot cursul urmaririi penale; b) n fata primei instante, pna la citirea actului de sesizare; c) n
fata primei instante, pna la terminarea cercetarii judecatoresti.
74. Este parte n faza de judecata a procesului penal:
a) nvinuitul; b) inculpatul; c) procurorul.
75. Interventia accesorie a partii responsabile civilmente n procesul penal se poate face n prima
instanta:
a) pna la citirea actului de sesizare; b) pna la terminarea cercetarii judecatoresti;
c) dupa citirea actului de sesizare, nsa numai cu acordul partilor.
76. Introducerea n procesul penal a persoanei responsabile civilmente:
a) poate avea loc la cerere sau din oficiu; b) poate avea loc numai n timpul urmaririi penale; c)
poate avea loc n fata instantei, pna Ia citirea actului de sesizare.
77. Partea vatamata se poate constitui parte civila n contra:
a) nvinuitului; b) numai a inculpatului; c) partii responsabile civilmente.
78. Calitatea de parte civila a persoanei care a suferit o vatamare prin infractiune:
a) nlatura dreptul acestei persoane de a participa n calitate de parte vatamata n aceeasi cauza; b)
nu nlatura dreptul acestei persoane de a participa n calitate de parte vatamata n aceeasi cauza; c)
nlatura posibilitatea ca n aceeasi cauza partea civila sa fie chemata ca martor.
79. Persoana responsabila civilmente poate interveni n procesul penal:
a) pna la citirea actului de sesizare; b) pna la nchiderea dezbaterilor n prima instanta; c) pna la
terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta.
80. Atunci cnd inculpatul a sustras dintr-un magazin sau de la o taraba anumite lucruri aflate n
patrimoniul unei societati comerciale si a fost surprins de vnzator si retinut:
a) vnzatorul este chemat n proces n calitate de parte civila, daca nu s-a recuperat prejudiciul; b)
vnzatorul este chemat n proces n calitate de martor; c) societatea, n al carei patrimoniu se afla
lucrurile sustrase, are calitatea de parte vatamata, respectiv, parte civila.
81. Are calitatea de inculpat persoana:
a) mpotriva careia s-a nceput urmarirea penala; b) n privinta careia s-a ntocmit un rechizitoriu
cu solutia .de trimitere n judecata; c) mpotriva careia s-a pus n miscare actiunea penala.
82. Actele procesuale prin care faptuitorul poate dobndi calitatea de nvinuit sunt:
a) rezolutia; b) procesul-verbal;c) plngerea formulata de persoana vatamata.
83. Urmarirea penala ncepe prin proces-verbal atunci cnd:
a) organele de urmarire penala sunt sesizate printr-o plngere cu privire la savrsirea vreunei
infractiuni; b) organele de urmarire penala se sesizeaza din oficiu cu privire la savrsirea unei
infractiuni; c) se savrseste o infractiune de audienta.
84. Parte vatamata n procesul penal poate fi:
a) numai victima infractiunii; b) o persoana fizica; c) o persoana juridica.
85. Preferinta legala instituita de art. 30 alin. (1) C. proc. pen. se aplica n cazurile: a) au fost facute doua
sesizari la intervale scurte de timp cu privire la savrsirea aceleiasi
infractiuni; b) au fost facute doua-sesizari simultan cu privire la savrsirea aceleiasi infractiuni; c)
n care s-a savrsit orice infractiune, indiferent de sesizare.
86. Preferinta legala din art. 30 alin. (1) C. proc. pen. este prevazuta n urmatoarea ordine:
a) locul savrsirii faptei, locui unde a fost prins faptuitorul, locul unde locuieste persoana vatamata,
locul unde locuieste faptuitorul; b) locul unde a fost prins faptuitorul, locul unde s-a savrsit fapta,
locul unde locuieste faptuitorul, locul unde locuieste persoana vatamata; c) locul unde s-a savrsit
fapta, locul unde a fost prins faptuitorul, locul unde locuieste faptuitorul, locul unde locuieste
persoana vatamata.
87. Infractiunea savrsita de un notar public se judeca de:
a) tribunal; b) Curtea de Apel; c) nalta Curte de Casatie si Justitie.
88. Prin locul savrsirii infractiunii se ntelege:
a) locul unde a fost prins faptuitorul; b) locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, n total
sau n parte; c) locul unde s-a produs rezultatul infractiunii.
89. Infractiunile savrsite n afara teritoriului tarii, cu exceptia celor comise pe nave sau aeronave,
de catre o persoana cu domiciliul n Cluj, dar care locuieste n Bucuresti, sector 3, avnd viza de
flotant, infractiuni ce sunt de competenta judecatoriei, se pot judeca de catre:
a) Judecatoria Cluj; b) Judecatoria Sectorului 3; c) Judecatoria Sectorului. 2.
90. Omorul savrsit n strainatate de o persoana care nu are domiciliul si nici nu locuieste n
Romnia:
a) se poate judeca n Romnia de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti; b) nu se poate judeca n
Romnia; c) se poate judeca n Romnia de Tribunalul Bucuresti.
91. Ridicarea exceptiei de necompetenta teritoriala se poate face:
a) numai pna Ia citirea actului de sesizare; b) oricnd, n fata instantelor de fond si de control
judiciar; c) oricnd n fata instantelor de fond.
92. Tribunalul militar judeca infractiunile savrsite de militari pna la gradul de:
a) locotenent, inclusiv; b) capitan, exclusiv; c) colonel, inclusiv.
a) infractiunea de nselaciune, prevazuta de art. 215 C. pen.; b) infractiunea prevazuta de art. 197
alin. (2) C. pen.; c) infractiunile savrsite cu intentie, daca au avut ca urmare moartea persoanei.
94. Tribunalul militar teritorial nu judeca n apel:
a) hotarrile pronuntate n prima instanta de tribunalul militar cu privire la infractiunile prevazute
de art. 279 alin. (2) lit. a) C. proc. pen.; b) hotarrile pronuntate n prima instanta de tribunalul
militar cu privire la infractiunile contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu
pedeapsa nchisorii de cel mult 3 ani; c) hotarrile pronuntate n prima instanta de tribunalul militar
cu privire la infractiunile contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa
nchisorii de cel mult 2 ani.
95. Curtea de apel judeca n prima instanta:
a) infractiunile contra sigurantei statului si infractiunile contra pacii si omenirii;
b) infractiunile savrsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale, procurorii de la parchetele de
pe lnga acestea si notarii publici; c) infractiunile de omor deosebit de grav.
96. nalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca:
a) n prima instanta; b) n apel; c) n recurs.
97. n cazul n care cursul justitiei este ntrerupt, partea interesata poate face cerere la:
a) curtea de apel; a) instanta superioara n grad celei la care s-a ntrerupt; c) nalta Curte de Casatie
si Justitie.
98. Cererile de stramutare se solutioneaza:
a) de nalta Curte de Casatie si Justitie; b) de instanta superioara; c) de curtea de apel sau nalta
99. nalta Curte de Casatie si Justitie are competenta exclusiva de a judeca:
a) recursul n anulare; b) orice cerere de revizuire; c) recursul n interesul legii.
100. Exista indivizibilitate:
a) cnd la savrsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane; b) cnd doua sau mai multe
infractiuni au fost savrsite prin acelasi act; c) cnd doua sau mai multe infractiuni sunt savrsite n
timp ori loc diferit, dupa o prealabila ntelegere ntre infractori.
B) Tema nr. 1 drept procesual penal-Test 2
1. Exista conexitate:
a) n cazul infractiunii continuate sau n orice alte cazuri cnd doua sau mai multe acte materiale
alcatuiesc o singura infractiune; b) cnd doua sau mai multe infractiuni sunt savrsite prin acte
diferite, de una sau mai multe persoane, n acelasi timp si loc; c) cnd o infractiune este savrsita
pentru a pregati, nlesni, ascunde comiterea unei alte infractiuni, ori este savrsita pentru a nlesni
sau asigura sustragerea de la raspunderea penala a faptuitorului altei infractiuni.
2. Tainuirea, favorizarea infractorului si nedenuntarea unei infractiuni sunt de competenta:
a) judecatoriei; b) tribunalului; c) instantei care judeca infractiunile la care acestea se refera.
3. Cauzele penale trebuie reunite ntotdeauna:
a) n toate cazurile de conexitate si atunci cnd la savrsirea unei infractiuni au participat mai multe
persoane; b) n toate cazurile de conexitate si atunci cnd doua sau mai multe infractiuni au fost
savrsite prin acelasi act; c) n cazul infractiunii continuate sau n orice alte cazuri cnd doua sau
mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune.
4. Exceptia de necompetenta teritoriala poate fi ridicata:
a) pna la citirea actului de sesizare n fata primei instante; b) pna la pronuntarea hotarrii; c)
numai n prima instanta si n apel, pentru prima data.
5. Actele ndeplinite ori masurile dispuse de instanta se mentin n toate cazurile de declinare a
competentei pentru:
a) necompetenta materiala; b) necompetenta personala; c) necompetenta teritoriala.
6. Conflictul de competenta ntre o instanta civila si una militara este de competenta:
a) instantei superioare n grad instantei militare; b) instantei superioare n grad instantei civile; c)
nalta Curte de Casatie si Justitie
7. Hotarrea de declinare a competentei:
a) nu este supusa apelului; b) nu este supusa recursului; c) este supusa numai recursului.
8. Constituie motiv de recuzare:
a) faptul ca judecatorii aceluiasi complet sunt soti sau rude apropiate; b) participarea ca expert sau
ca interpret de mai multe ori n aceeasi cauza; c) faptul ca judecatorul a fost expert sau martor n
cauza respectiva.
a) a rezolvat o chestiune preliminara; b) a pus n miscare actiunea penala, a emis mandat de
arestare, a dispus trimiterea n judecata sau a pus concluzii n fond n calitate de procuror la
instanta de judecata; c) a fost reprezentant sau aparator al uneia din parti.
10. Exista incompatibilitate:
a) cnd ntre procuror sau grefierul de sedinta sau ntre vreunul dintre ei si unul din membrii
completului exista rudenie apropiata sau casatorie; b) numai cnd procurorul care a participat ca
judecator la solutionarea cauzei n prima instanta pune concluzii la judecarea ei n apel sau n
recurs; c) cnd persoana care a facut urmarirea penala procedeaza la completarea sau refacerea
acesteia, cnd completarea sau refacerea este dispusa de instanta.
11. Declaratia de abtinere se poate face:
a) presedintelui instantei, cnd se face de catre un judecator; b) de ndata ce persoana obligata la
aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate; c) numai n scris.
12. Cererea de recuzare se poate face:
a) numai n cursul judecatii; b) de ndata ce partea a aflat de existenta cazului de incompatibilitate;
c) att n timpul urmaririi penale, ct si n timpul judecatii.
13. Nu sunt supuse nici unei cai de atac:
a) ncheierea prin care s-a admis abtinerea; b) ncheierea prin care s-a admis recuzarea; c)
ncheierea prin care s-a respins recuzarea.
14. Cererea de recuzare privitoare la persoana care efectueaza cercetarea penala se poate adresa:
a) acestei persoane; b) procurorului; c) numai instantei de judecata.
15. Procurorul este obligat sa solutioneze cererea de recuzare:
a) n cel mult 24 de ore; b) n cel mult 3 zile; c) imediat si de urgenta.
16. Cererea de recuzare poate fi facuta de:

a) partile n cauza, exclusiv; b) procuror; c) orice persoana interesata, chiar daca nu este parte, si
procuror.
17. Exista incompatibilitate:
a) n cazul n care acelasi judecator solutioneaza o noua cerere de liberare conditionata, dupa ce
anterior o respinsese; b) cnd acelasi judecator judeca o cerere de revizuire pentru motivul
examinarii unor mprejurari noi, dupa ce examinase cauza n fond; c) cnd expertul sau interpretul
este reprezentant sau aparator al vreuneia dintre parti.
18. n cazul n care partea afla despre cazul de incompatibilitate dupa pronuntarea hotarrii:
a) poate face cererea de recuzare n apel; b) nu mai poate face cerere de recuzare;
c) poate face cererea de recuzare chiar n recurs.
19. Examinarea cererii de abtinere sau recuzare se face:
a) ntotdeauna fara participarea celui care se abtine sau este recuzat; b) cu participarea acestuia,
atunci cnd instanta gaseste ca este necesar; c) de un alt complet din care nu pot face parte
judecatori din vechiul complet, chiar daca cu privire la ei nu exista cerere de abtinere sau recuzare.
20. Nerespectarea dispozitiilor legale privind incompatibilitatea:
a) se sanctioneaza cu nulitatea absoluta; b) nu se ncadreaza n sfera notiunii de nelegala
compunere a instantei; c) se sanctioneaza cu nulitatea relativa.
21. Exceptiile de necompetenta pot fi ridicate:
a) numai de parti si procuror; b) de parti, de procuror sau de instanta, din oficiu;
c) numai de parti.
22. Pot fi ridicate, n tot cursul procesului penal, exceptiile de
necompetenta:
a) materiala; b) teritoriala; c) dupa calitatea persoanei.
23. Cererea de stramutare se solutioneaza de:
a) nalta Curte de Casatie si Justitie; b) instanta ierarhic superioara; c) alt complet de judecata.
24. Stramutarea poate fi ceruta de:
a) procuror; b) partea interesata; c) numai de procurorul general al Parchetului de pe lnga nalta
Curte de Casatie si Justitie
25. n caz de admitere a cererii de stramutare, stramutarea se face:
a) la instanta superioara; b) la nalta Curte de Casatie si Justitie; c) la o instanta egala n grad.
26. Cererea de stramutare:
a) trebuie motivata; b) atrage suspendarea de drept a cauzei n toate cazurile;
c) trebuie sa contina mentiunea daca n cauza exista arestati.
27. Cererea de stramutare atrage suspendarea de drept a cauzei cnd este introdusa de:
a) procuror; b) procurorul general al Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie; c)
ministrul justitiei.
28. Cererea de informatii n cazul solutionarii stramutarii:
a) este obligatorie n toate cazurile; b) este facultativa n toate cazurile; c) este facultativa n cazul
introducerii unei noi cereri de stramutare.
29. Pentru solutionarea cererii de stramutare, presedintele naltei Curti de Casatie si Justitie cere,
pentru lamurirea instantei, informatii de la:
a) instanta la care se afla cauza a carei stramutare se cere; b) instanta superioara instantei la care se
afla cauza, cu exceptia cazului cnd se cere stramutarea de la o curte de apel; c) Ministerul Justitiei,
cnd stramutarea se cere cu privire la o cauza existenta pe rolul tribunalului sau curtii de apel.
30. Stramutarea unei cauze se poate cere cnd aceasta se afla pe rolul:
a) unei judecatorii; b) unui tribunal; c) naltei Curti de Casatie si Justitie.
31. nstiintarea partilor despre introducerea cererii de stramutare si termenul fixat pentru
solutionarea acesteia, se face de:
a) presedintele naltei Curti de Casatie si Justitie; b) presedintele instantei la care se afla cauza; c)
presedintele instantei superioare celei la care se afla cauza.
32. Examinarea cererii de stramutare se face:

a) n toate cazurile, n sedinta secreta; b) n toate cazurile, n sedinta publica;
b) n sedinta publica sau secreta, dupa caz.
33. nalta Curte de Casatie si Justitie dispune admiterea cererii de stramutare:
a) numai motivat; b) fara aratarea motivelor; c) si hotaraste, totodata, stramutarea pricinii, aratnd
n ce masura actele ndeplinite n fata instantei se mentin.
34. Stramutarea cauzei poate fi ceruta din nou:
a) dupa trecerea a 6 luni de la respingerea cererii anterioare; b) daca noua cerere se ntemeiaza pe
mprejurari necunoscute naltei Curti de Casatie si Justitie la data solutionarii cererii anterioare; c)
daca noua cerere se ntemeiaza pe mprejurari ivite dupa solutionarea cererii anterioare.
35. Reprezinta cazuri speciale de stramutare:
a) cazul admiterii cererii de recuzare ce priveste ntreaga instanta; b) cazul casarii n recurs de
nalta Curte de Casatie si Justitie si trimiterea cauzei spre judecare altei instante egale n grad, cnd
interesele justitiei o cer; c) mprejurarea ca una dintre parti este ruda cu un procuror de la instanta.
a) infractiunile contra statului; b) infractiunile contra pacii si omenirii; c) infractiunile contra
siguranta cailor ferate.
a) infractiunile contra sigurantei statului si cele contra pacii si omenirii; b) infractiunile savrsite de
judecatorii de la judecatorii si tribunale si procurorii de la parchetul de pe lnga aceste instante,
precum si de notarii publici; c) intodeauna in complet de doi judecatori .
38. nalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza:
a) cererile de stramutare; b) orice cerere de recuzare; c) conflictele de competenta, cnd nalta
Curte de Casatie si Justitie este instanta superioara comuna.
39. nalta Curte de Casatie si Justitie judeca n prima instanta infractiunile savrsite de:
a) senatori, deputati; b) membrii guvernului; c) judecatorii Curtii Constitutionale, membrii,
judecatorii, procurorii si controlorii financiari ai Curtii de Conturi si de catre presedintele
Consiliului Legislativ.
40. Infractiunea savrsita de Avocatul Poporului se judeca. de catre:
a) nalta Curte de Casatie si Justitie; b) Curtea de Apel; c) Tribunal.
41. Infractiunea savrsita de un chestor se judeca de catre:
42. Infractiunea savrsita de un procuror din cadrul Parchetului National Anticoruptie se judeca de:
43. Exceptiile de necompetenta materiala si dupa calitatea persoanei pot fi ridicate n cursul
procesului penal:
a) pna la citirea actului de sesizare; b) pna la pronuntarea hotarrii definitive;
c) pna la terminarea cercetarii judecatoresti n. prima instanta.
44. nalta Curte de Casatie si Justitie judeca n prima instanta infractiunile savrsite de:
a) maresali, amirali, generali; b) magistratii si magistratii asistenti de la nalta Curte de Casatie si
Justitie, Curtea de apel si Curtea Militara de apel; c) sefii cultelor religioase si ceilalti membri
avnd cel putin grad de episcop.
45. Schimbarea calificarii faptei printr-o lege noua, intervenita n cursul judecarii cauzei:
a) nu atrage necompetenta instantei de judecata; b) atrage necompetenta instantei de judecata; c)
atrage necompetenta instantei de judecata, daca s-a dispus astfel prin acea lege.
46. Cnd instanta, sesizata cu judecarea unei infractiuni, constata dupa efectuarea cercetarii
judecatoresti ca infractiunea este de competenta unei alte instante:
a) declina obligatoriu competenta, daca instanta competenta este superioara n grad;
b) ramne competenta a judeca respectiva infractiune, daca instanta competenta este inferioara n
grad; c) poate declina competenta, daca, din punct de vedere teritorial, instanta competenta este o
alta instanta egala n grad.
47. Sesizarea instantei ierarhic superioare comune n cazul unui conflict de competenta se poate
face de:
a) parti; b) procuror; c) instanta care s-a declarat cea din urma competenta, n cazul unui conflict
negativ.
48. n cazul unui conflict de competenta, instanta care si-a declinat competenta ori s-a declarat
competenta cea din urma, dupa caz:
a) nu mai poate lua nici o masura dupa sesizarea instantei superioare comune; b) nu mai poate
efectua nici un act; c) poate lua masuri si efectua acte ce reclama urgenta.
49. Cnd instanta sesizata cu solutionarea conflictului de competenta constata ca acea cauza este de
competenta altei instante dect cele ntre care a intervenit conflictul si fata de care nu este instanta
superioara comuna:
a) trimite dosarul acestei din urma instante competente; b) trimite dosarul instantei care a sesizat-o;
c) trimite dosarul instantei superioare comune.
50. Judecatoria este competenta material sa judece n prima instanta:
a) infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale; b) infractiunea de tlharie n forma agravata,
infractiunea de furt calificat; c) infractiunea de viol, n varianta agravata.
51. Omorul savrsit asupra unui senator este de competenta:
a) instantei competenta material si teritorial, potrivit dispozitiilor de drept comun prevazute de
Codul de procedura penala; b) naltei Curti de Casatie si Justitie; c) tribunalului din circumscriptia
caruia fusese ales senator acea persoana.
52. Infractiunile savrsite n afara teritoriului tarii, n alt loc dect pe o nava sau pe o aeronava, se
judeca:
a) de instantele militare competente material n a caror raza teritoriala si are domiciliul sau
locuieste faptuitorul; b) de Judecatoria sectorului 2 Bucuresti; c) de instanta romana competenta.
53. Cererea de recuzare poate fi facuta:
a) numai de catre parti; b) de procuror; c) de orice persoana interesata.
54. n procesul penal instanta poate invoca din oficiu exceptia de necompetenta:
a) teritoriala relativa; b) materiala; c) personala.
55. Infractiunea savrsita de presedintele unui tribunal, se judeca de catre:
a) Curtea de apel ierarhic superioara; b) nalta Curte de Casatie si Justitie; c) Curtea Militara de
Apel.
56. Tribunalul militar judeca infractiuni savrsite:
a) de persoane ce au calitatea de militar, n gradul prevazut de lege; b) de salariati civili ai
Ministerului Justitiei, care pot face parte din orice directie a acestui minister, daca infractiunile
savrsite sunt n legatura cu serviciul; c) de civili, n cazul n care infractiunile sunt ndreptate
mpotriva oricarui bun aflat n proprietatea Ministerului de Interne.
57. In aeronava ce se deplaseaza pe ruta CHISINAU-MADRID, fara oprire, un cetatean romn
savrseste infractiunea de omor asupra unui demnitar romn. Este competenta material si teritorial
sa judece aceasta infractiune:
a) tribunalul n a carui raza teritoriala are domiciliul faptuitorul, daca acesta are domiciliul n
Romnia; b) Tribunalul Bucuresti; c) nalta Curte de Casatie si Justitie.
58. Daca un deputat a savrsit infractiunea de calomnie, plngerea prealabila se adreseaza:
a) Curtii de Apel Bucuresti; b) Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie; c) nalta
59. n caz de conexitate:
a) cauzele se pot reuni daca ele se afla n fata primei instante de judecata, chiar dupa desfiintarea
hotarrii cu trimitere de catre instanta de apel sau dupa casarea cu trimitere de catre instanta de
recurs si chiar daca instantele n fata carora se desfasoara judecata n prima instanta ar fi de grad
diferit; b) se pot reuni cauze care se afla n fata instantelor de apel, chiar daca acestea nu ar fi de
acelasi grad; c) se pot reuni cauze care se afla n fata instantelor de recurs, daca acestea sunt de
acelasi grad.
60. Cnd doua sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune, iar judecata pentru o
parte dintre aceste acte se realizeaza de catre o alta instanta:
a) este obligatorie reunirea cauzelor, indiferent de stadiul de judecata n care se afla si indiferent de
gradul instantei; b) este obligatorie reunirea cauzelor, chiar daca ntr-una dintre cauze s-a pronuntat
o hotarre definitiva, n acest caz aceasta hotarre fiind desfiintata, chiar daca a fost pronuntata de
o instanta superioara n grad; c) cauzele se reunesc ntotdeauna cu exceptia cazului cnd ntr-una
din cauze s-a pronuntat o hotarre definitiva.
61. Dobndirea unei anume calitati de catre inculpat, dupa savrsirea infractiunii:
a) nu poate atrage n nici un caz schimbarea competentei; b) atrage, de drept, schimbarea
competentei, de la data dobndirii calitatii; c) nu atrage, de regula, schimbarea competentei.
62. Dupa savrsirea unei infractiuni de nselaciune, moment n care faptuitorul nu avea nici o
calitate speciala, acesta devine deputat. Au valoare de adevar urmatoarele afirmatii:
a) daca la momentul dobndirii calitatii de deputat, inculpatul era deja trimis n judecata, instanta
sesizata ramne competenta sa judece; b) la momentul dobndirii calitatii de deputat organele
judiciare n fata carora se afla dosarul trebuie sa-si decline competenta organelor judiciare
competente n raport de calitatea pe care a dobndit-o faptuitorul;
c) organele judiciare n fata carora se afla dosarul, indiferent de faza procesuala n care se afla
acesta, ramn n continuare competente sa solutioneze cauza.
a) judecatorul care a emis mandat de arestare este incompatibil sa solutioneze propunerea de
prelungire a arestarii sau de mentinere a arestarii preventive, conform art. 301 C. proc. pen. b)
judecatorul care a emis mandat de arestare este incompatibil sa judece n fond cauza; c) judecatorul
care a prelungit arestarea preventiva sau a dispus mentinerea arestarii preventive, conform art. 301
C. proc. pen., este incompatibil sa judece n fond cauza.
64. n cauzele n care sunt inculpati arestati preventiv, cnd se recuza ntreaga instanta:
a) completul de judecata n fata caruia s-a formulat cererea de recuzare, dispune asupra starii de
arest preventiv, n conditiile legii iar ulterior trimite cererea de recuzare instantei competente; b)
instanta ierarhic superioara competenta sa solutioneze cererea de recuzare, nainte de a se pronunta
asupra recuzarii, dispune cu privire la arestare preventiva, n conditiile prevazute de lege; c) nu se
poate dispune nici o masura cu privire la starea de arest preventiv, anterior solutionarii cererii de
recuzare.
65. Se ncadreaza n conceptul de participanti n procesul penal, n sens restrns:
a) organele judiciare, aparatorul si partile; b) organele judiciare si partile; c) inculpatul, partea
vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente.
66. Inculpatul poate fi reprezentat la judecarea cauzei n prima instanta ori la rejudecarea ei dupa
desfiintarea hotarrii n apel sau dupa casare de catre instanta de recurs?
a) doar cu conditia ca inculpatul sa fie minor; b) doar daca inculpatul se afla ntr-una dintre
situatiile prevazute de art. 171 C.pr.pen., de asistenta juridica obligatorie; c) inculpatul poate fi
reprezentat oricnd, cu exceptia cazurilor n care prezenta acestuia este obligatorie.
67. Completul de judecata se poate schimba pe parcursul solutionarii unei cauze?
a) nu, avnd n vedere ca la deliberare pot participa numai judecatorii care au fost prezenti n mod
nemijlocit la desfasurarea procesului; b) da, pe tot parcursul procesului penal, numai n urma unei
cereri de recuzare formulate de parti; c) completul se poate schimba pna la nceperea dezbaterilor;
dupa nceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenita n compunerea completului atrage reluarea
de la nceput a dezbaterilor.
68. Ministerul Public si desfasoara activitatea, sub autoritatea ministrului justitiei, potrivit
urmatoarelor principii:
a) principiul impartialitatii; b) principiul controlului ierarhic; c) principiul independentei
procurorilor.
69. Fac parte din categoria organelor de cercetare penala speciale: a) ofiterii si subofiterii din cadrul
Jandarmeriei Romne; b) subofiterii Politiei de Frontiera anume
desemnati; c) ofiterii anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte si
similare, pentru militarii in subordine.
70. Dobndirea calitatii de nvinuit este determinata de:
a) punerea n miscare a actiunii penale; b) nceperea urmaririi penale; c) sesizarea organelor
judiciare despre savrsirea unei infractiuni.
71. Dobndirea calitatii de inculpat este determinata de:
a) dispozitia de arestare preventiva; b) nceperea urmaririi penale; c) punerea n miscare a actiunii
penale.
72. Declaratia de participare n procesul penal n calitate de parte vatamata se poate face:
a) pna la momentul redactarii rechizitorului de catre procuror; b) numai o data cu redactarea
plngerii penale, la momentul savrsirii infractiunii; c) n fata primei instante, pna la citirea
actului de sesizare.
73. Partea vatamata:
a) poate fi reprezentata n procesul penal numai n situatia n care este lipsita de capacitate sau cu
capacitate de exercitiu restrnsa; b) este persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica,
materiala sau morala, daca participa n procesul penal; c) beneficiaza de asistenta juridica
obligatorie n ipoteza n care este militar n termen ori militar cu termen redus.
74. Actiunea civila se exercita din oficiu:
a) cnd persoana vatamata este o persoana dintre cele la care se refera art. 145 C.pen. si n cazul n
care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restrnsa; b)
cnd inculpatul este o persoana lipsita de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restrnsa; c) cnd
se dispune restituirea lucrului, desfiintarea totala ori partiala a unui nscris si restabilirea situatiei
anterioare savrsirii infractiunii.
75. Introducerea partii responsabile civilmente n procesul penal poate avea loc:
a) n tot cursul urmaririi penale; b) pna la terminarea cercetarii judecatoresti, lund procedura din
stadiul n care se afla la momentul interventiei; c) n fata instantei de judecata, pna la pronuntarea
hotarrii.
76. Sunt considerati subiecti oficiali ai procesului penal:
a) partile; b) martorii; c) organele de urmarire penala.
77. Conditiile n care partea responsabila civilmente poate fi reprezentata la judecarea cauzei n
caile de atac:
a) pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta supusa judecatii este nchisoarea de cel putin un an; b)
partea responsabila civilmente poate fi reprezentata oricnd, fara ndeplinirea unor anumite
conditii; c) pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta supusa judecatii este nchisoarea de cel mult un
an.
78. Pot fi substituiti procesuali:
a) parintele care formuleaza plngere pentru copilul major; b) sotul persoanei vatamate care solicita
procurorului punerea n miscare a actiunii penale mpotriva inculpatului;
c) sotul care declara apel pentru celalalt sot inculpat.
79. Ministerul Public exercita, prin procurori, urmatoarele atributii:
a) asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre instantele de judecata; b) conduce si
controleaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare; c) sesizeaza instantele judecatoresti
pentru judecarea cauzelor penale caracterizate prin punerea n miscare a actiunii penale la
plngerea prealabila adresata instantei de judecata.
80. Sectii maritime si fluviale functioneaza pe lnga instantele din:
a) Braila; b) Galati; c) Tulcea.
81. Localitatile care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor se stabilesc:

a) prin hotarre a ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii; b) prin
hotarre a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii; c) prin decret prezidential, cu avizul ministrului justitiei, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii.
82. Presedintele naltei Curti de Casatie si Justitie este numit pe o perioada de:
a) 6 ani; b) 4 ani; c) 3 ani.
83. Cauzele penale se judeca n prima instanta, la nivelul judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de
apel:
a) ntotdeauna, n complet format din 2 judecatori; b) n complet format dintr-un singur judecator;
c) n complet format dintr-un singur judecator, doar pentru ipoteza n care obiectul judecatii consta
n autorizarea efectuarii unei perchezitii domiciliare.
84. Constituirea completului de judecata are n vedere
a) judecatorii, procurorul si grefierul; b) judecatorii desemnati de presedintele instantei pentru a
intra n complet; c) judecatorii, procurorul, grefierul si aparatorul.
85. Controlului ierarhic, principiu ce sta Ia baza activitatii Ministerului Public, poate fi exercitat n
urmatoarea modalitate:
a) ministrul justitiei are dreptul sa dea dispozitii scrise, n mod direct sau prin procurorul general al
Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie, procurorului competent sa nceapa, n
conditiile legii, procedura de urmarire penala pentru infractiuni despre "care axe cunostinta; b)
ministrul justitiei are dreptul sa exercite control asupra procurorilor prin procurori anume
desemnati; c) ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului National
Anticoruptie informari asupra activitatii parchetului.
86. Persoana vatamata prin infractiune, constituita parte vatamata, poate participa n aceeasi cauza
n calitate de parte civila?
a) nu, deoarece calitatea de parte vatamata nlatura dreptul persoanei respective de a participa n
aceeasi cauza si n calitate de parte civila, prejudiciul urmnd a fi recuperat pe cale unei actiuni
introduse la instanta civila; b) da, cu exceptia cazului n care persoana vatamata este lipsita de
capacitate de exercitiu, cnd unul dintre parinti se constituie parte civila; c) da.
87. Persoana vatamata:
a) se poate constitui parte civila, doar daca prejudiciul cauzat este deosebit de grav; b) beneficiaza
de asistenta juridica obligatorie daca participa n proces n calitate de parte vatamata; c) poate
solicita sa participe n procesul penal att n calitate de parte vatamata ct si n calitate de parte
civila.
88. Judecata n apel se realizeaza de catre un complet:
a) format dintr-un numar de judecatori desemnat de presedintele instantei, n functie de
complexitatea dosarului; b) format din 3 judecatori; c) format din 2 judecatori.
89. Partea responsabila civilmente poate interveni n procesul penal:
a) pna la momentul redactarii rechizitoriului de catre procuror; b) pna la terminarea cercetarii
judecatoresti la prima instanta; c) pna la citirea actului de sesizare al primei instante.
90. Cazuri de asistenta juridica obligatorie:
a) inculpatul este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restrnsa: b) partea vatamata are calitatea de militar; c) inculpatul este minor.
91. Se poate interzice luarea de contact a inculpatului arestat cu aparatorul?
a) da; de catre procuror, din oficiu sau la propunerea organelor de cercetare ale politiei judiciare, o
singura data. pe o durata de cel mult 5 zile; b) nu; inculpatul arestat are dreptul sa ia contact cu
aparatorul, asigurndu-i-se confidentialitatea convorbirilor; c) nu; inculpatul arestat are dreptul sa
ia contact cu aparatorul. n prezenta organelor de urmarire penala, pentru a se preveni posibilitatea
schimbarii declaratiilor date pna la acel moment.
92. Justitia se realizeaza prin:
a) nalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti stabilite de lege; b) organele
de cercetare ale Politiei Judiciare; c) Ministerul Public.
93. Declaratia de constituire ca parte civila n procesul penal se poate face: a) numai n cursul
urmaririi penale; b) n fata primei instante, pna la citirea actului de sesizare; c) pna la momentul
redactarii rechizitorului de catre procuror.
94. Procurorul general al Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie:
a) este numit de presedintele Romniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii; b) este
numit pentru o perioada de 5 ani; c) este numit de presedintele Romniei, la propunerea ministrului
justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioada de 3 ani.
95. Aparatorul nvinuitului sau al inculpatului:
a) trebuie sa aiba vechime n avocatura de cel putin 3 ani; b) participa n mod obligatoriu la toate
activitatile de urmarire penala, daca asistenta juridica este obligatorie; c) are dreptul de a asista la
efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau prezenta nvinuitului sau
inculpatului caruia i asigura apararea.
96. Aparatorul partii responsabile civilmente:
a) are dreptul de a asista la ascultarea celorlalte parti n procesul penal; b) poate participa doar la
efectuarea acelor acte de urmarire penala care vizeaza situatia partii responsabile civilmente si a
inculpatului; c) are dreptul de a formula cereri si de a depune memorii.
97. Organele de cercetare ale politiei judiciare apreciaza ca inculpatul nu si poate face singur
apararea.
a) n aceste conditii, asistenta juridica este obligatorie; b) asistenta juridica este obligatorie doar
daca pedeapsa prevazuta e lege este detentiunea pe viata sau nchisoarea mai mare de 5 ani; c) n
aceste conditii, urmarirea penala se suspenda pna la momentul la care inculpatul va putea sa si
organizeze apararea.
98. Succesorii n procesul penal:
a) pot interveni numai n latura penala a cauzei; b) pot interveni att n latura penala, ct si n latura
civila a cauzei; c) pot interveni numai n latura civila a cauzei, ei devenind parti n procesul penal.
99. Pot participa n procesul penal n calitate de parte responsabila civilmente:
a) persoanele care au suferit prin savrsirea infractiunii o vatamare fizica, materiala ori morala; b)
parintii persoanei vatamate daca aceasta este lipsita de capacitate de exercitiu ori are capacitatea de
exercitiu restrnsa; c) parintii pentru faptele ilicite savrsite de copii lor minori.
100. Urmarirea penala :
a) se efectueaza de procurori si de catre organele de cercetare penala; b) numai de procuror; c) se
efectueaza de procurori sau de catre organele de cercetare penala.
CAPITOLUL III
1)Subiecte Concurs de admitere
la Institutul National al Magistraturii-2003
1. Cursul prescriptiei extintive se intrerupe daca: a) debitorul solicita creditorului un termen pentru
plata datoriei; b) cererea referitoare la executarea obligatiei se introduce la un organ fara activitate
jurisdictionala ; c)cererea referitoare la executarea obligatiei se introduce la o instanta
necompetenta.
2. In cazul partajului succesoral, referitor la obligatia de garantie intre copartasi: a) actiunea in
garantie este prescriptibila extinctiv; b) este necesar ca tulburarea sau evictiunea sa aiba cauza
anterioara partajului; c)garantia provine din succesiune, iar nu din actul de imparteala.
3. In materia contractului de antrepriza: a) riscul pieirii fortuite a materialelor se suporta, in toate
cazurile, de antreprenor; b) atunci cand lucrarea executata piere fortuit dupa ce clientul a fost pus in
intarziere in privinta obligatiei de a receptiona si de a lua in primire lucrarea, clientul este obligat
sa plateasca pretul; c) clientul are o actiune contractuala directa impotriva subantreprenorului.
4. In cazul contractului de intretinere: a) actiunea in rezolutiune poate fi exercitata si de

mostenitorii creditorului intretinerii; b) intervine caducitatea atunci cand, la incheierea contractului
creditorul intretinerii sufera de o boala de care moare in interval de 20 de zile de la data
contractului; c) daca s-a cerut rezolutiunea pentru neexecutarea culpabila a obligatiei de intretinere,
instanta nu poate acorda un terman de garantie.
5. Actiunea redhibitorie: a) poate fi exercitata atat de cumparator, cat si de subdobanditor; b) este
imprescriptibila extinctiv; c) implica obligarea vanzatorului si la plata de daune-interese indiferent
daca a fost de buna-credinta sau de rea-credinta.
6. Remiterea de datorie: a) facuta unuia dintre fidejusori libereaza si pe ceilalti fidejusori; b) facuta
fidejusorului nu libereaza pe debitorul principal; c) consta in renuntarea unilaterala a creditorului la
dreptul sau de creanta, fara a fi necesar consimtamantul debitorului.
7. Donatia este lovita de nulitate daca: a) se stipuleaza ca, in caz de predeces al donatorului, lucrul
donat se reintoarce la donator; b)donatarul se obliga sa plateasca datoriile viitoare ale donatorului
fara a se preciza in contractul de donatie valoarea acestora; c) este afectata de o conditie care
depinde exclusiv de vointa donatorului.
8. In cazul admiterii actiunii in revendicare: a) cheltuielile utile se restituie numai in limita
sporului de valoare ; b) cheltuielile necesare se restituie in totalitate; c) cheltuielile voluptorii se
restituie numai daca posesorul a fost de buna-credinta.
9. Dreptul de administrare derivat din dreptul de proprietate publica confera titularului: a) posesia;
b) dreptul de a introduce actiunea in revendicarea bunului proprietate publica; c)dreptul de a
constitui un drept de superficie.
10. Actiunea prin care se solicita raportul donatiilor: a) profita, in caz de admitere, numai celui care
a intentat-o; b)este o actiune in realizare, indiferent de modul de efectuare a raportului; c) nu poate
fi paralizata de mostenitorul obligat la raport prin invocarea uzucapiunii.
11. Exceptia de neexecutare a contractului poate fi invocata numai daca: a) obligatiile reciproce ale
partilor izvorasc din acelasi contract ; b) cocontractantul a fost pus in intarziere; c) a fost sesizata
instanta.
12.In cazul jonctiunii posesiilor: a) detentia precara poate fi unita cu o posesie; b) cel care invoca
jonctiunea trebuie sa fie un succesor in drepturi al autorului; c)cel care a obtinut posesia printr-a
actiune in revendicare poate sa se foloseasca de timpul cat posesia a fost execitata de cel de la care
a revendicat lucrul.
13. In privinta obligatiei de restituire a bunului care face obiectul contractului de comodat:
a)comodatarul nu poate retine bunul in compensatie invocand creanta ce o are importiva
comodantului; b)comodatarul nu are drept de retentie asupra bunului, decat daca s-a prevazut in
mod expres in contract; c)comodantul poate sa intenteze numai o actiune personala.
14. Actul juridic de confirmare: a) presupune refacerea actului juridic anulabil; b)este o conventie
prin care se ratifica un act juridic anulabil; c)valideaza retroactiv actul juridic anulabil.
15. In materia vanzarii terenurilor agricole situate in extravilan: a) statul si unitatile administrativteritoriale
au un drept propriu de preemtiune; b)dreptul de preemtiune este opozabil numai
proprietarului; c)trebuie respectata forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
16. Nedemnitatea succesorala: a)opereaza de drept, instanta doar constatand nedemnitatea ; b)poate
fi invocata numai de comostenitorii chemati la mostenire, impreuna cu nedemnul sau, dupa caz, de
mostenitorii subsecventi; c)este o sanctiune civila.
17. Este prescriptibila extintiv actiunea: a)in resciziune; b)in constatarea cotelor succesorale; c)in
reductiunea liberalitatiilor excesive.
18. In cazul contractului de tranzactie: a) care produce efecte pur declarative, partea nu este
succesorul in drepturi al celeilate parti ; b)este permis ca, in schimbul renuntarilor facute de o
parte, cealalta parte sa se oblige la efectuarea unor prestatii noi; c)exista intre parti, in toate
cazurile, obligatia de garantie.
19.Spre deosebire de actiunea revocatorie, in cazul actiunii in simulatie exercitate de creditorul
uneia din partile simulatiei: a)insolvabilitatea debitorului nu constituie o conditie pentru admiterea
actiunii; b)se urmareste desfiintarea unui act juridic ce corespunde vointei reale a partilor;
c)creditorul nu trebuie sa probeze existenta complicitatii la frauda a celui cu care debitorul sau a
contractat.
20.In materia raspunderii pentru ruina edificiului: a) raspunderea revine, in toate cazurile,
persoanei care detine paza juridica a edificiului; b) raspunderea revine propreitarului daca
daramarea edificiului este urmarea lipsei de intretinere; c)cazul fortuit exonereaza de raspundere.
21.Gestiunea intereselor altuia: a)este un act juridic licit si voluntar al gerantului; b)inceteaza daca
geratul decedeaza; c)implica, in cazul in care interventia gerantului a fost necesara, raspunderea
geratului fata de gerat numai in cazul dolului.
22.Revocarea tacita prin instrainarea obiectului legatului: a) poate interveni numai in cazul
legatelor cu titlul particulat; b)intervine in cazul legatelor universale ori cu titlu universal;
c) afecteaza vocatia universala sau cu titlul universal a legatarului.
23.In sistemul Decretului nr.167/1958, repunerea in termenul de prescriptie extictiva: a)se dispune
numai pentru cauzele enumerate limitativ de lege; b)nu poate fi dispusa dace exista culpa
titularului dreptului in depasirea termenului de prescriptie extintiva; c) opereaza de drept.
24.Uzufructarul: a) beneficiaza de garantia pentru evictiune in toate cazurile in care uzufructul s-a
constituit prin conventie; b)dobandeste fructele civile proportional cu durata dreptului de uzufruct;
c)nu este obligat sa aduca o cautiune daca dreptul de uzufruct s-a constituit prin instrainarea nudei
proprietati si retinerea sa de catre fostul proprietar.
25.In cazul conditiei suspensive, pendente conditiune: a)creditorul nu este indreptatit sa solicite
executarea obilgatiei; b)obligatia se poate stinge prin conpensatie; c)dobanditorul dreptului real
imobiliar este indreptatit sa il inscrie provizoriu in cartea funciara.
26.Instanta trebuie sa suspende judecata daca: a)dezlegarea pricinii atarna ,in totul sau in parte ,de
existenta sau inexistenta unui drept ce formeaza obiectul altei judecati; b)se iveste un conflict de
competenta; c)reclamantul nu si-a indeplinit oblicatiile stabilite la primirea cererii de chemare in
judecata.
27. Termenul de gratie: a) nu poate fi acordat daca debitorul este in stare de insolvabilitate
indeobste cunosctuta; b) nu poate fi acordat pe cale contestatiei la executare; c) poate fi acordat,
dupa pronuntarea fondului, pe calea ordonantei presendintiale numai daca exeista urgente.
28. Necompetenta teritoriala este de ordine publlica in cazul: a) petitiei de ereditare; b) cererii prin
care locatarul solocita obligarea locatarului sa ii predea imobilul ce formea obiectul locatiunii;
c) actiunii in tagaduirea paternitatii.
29. Inscrisurile noi pot fi folosite in recurs:a) numai de recurent; b) numai daca existau la data
pronuntarii hotararii recurente; c) indiferent daca exista sau nu culpa partii in nefolosirea lor la
instantele de fond.
30. Spre deosebire de cererea de interventie voluntara principala , cererea de chemare in garantie:
a) nu pot fi disjunsa de cererea de chemare in judecata; b) nu trebuie incuviintata in principiu; c)
trebuie facuta in condiitiile de forma prevazuta de lege pentru cererea de chemare in judecata.
31. Pentru procuror termenul de apel curge: a) de la pronuntare daca a fost prezent la judecata in
prima instanta si de la comunicare daca nu a fost prezent; b) de la comunicarea daca a fost prezent
la judecata in prima instanta si de la pronuntare daca nu a fost prezent; c) intotdeauna de la
comunicare.
32. Potrivit legii, partiparea procurorului la judecata , prin punerea de concluzii, este obligatorie in
cazul solutionarii cererilor:a) de expropriere; b) de contestare a recunoasterii de paternitate; c) prin
care se solicita declararea judecatoreasca a mortii.
33. Intervine decaderea in cazul in care, dupa prima zi de infatisare: a) se formuleaza o cerere de
interventie voluntara accesorie; b) paratul invoca exceptia de necompetenta relativa a instantei; c)
paratul depune cererea reconventionala.
34. In caz de conexare: a) trebuie sa exista o stransa legatura intre obiectul si cauza cererilor;
b) princina se solutioneaza de instanta mai intai sesizata sau,dupa caz, de instanta mai mare in
grad; c) competenta materiala nu se stabileste prin adunarea valorii tuturor cererilor.
35. Este admisibila cererea de ordonata presedintiala prin care se solicita: a) inlaturarea piedicilor
ce s-ar ivi cu prilejul unei executari silite; b) desfiintarea unei constructii; c) suspendarea
provizorie a executarii silite a hotaririi atacate cu recurs.
36. Categoria exceptiilor ce tind spre un efect peremptoriu , dar care pot incepe prin a avea un efect
dilatoriu, include ,printre altele: a) exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant; b) exceptia de
nesemnare a cererii de chemare in garatie invocata la un termen la care doar garantul nu este
prezent; c) exceptia lipsei capacitatii procesuale de exercitiu.
37.In cazul tranzactiei judiciare:a) partile trebuie sa aiba capacitatea de a dispune de drepturile lor;
b) partile nu au deschisa calea unei actiuni (cereri) in anulare; c) invoiala partilor va alcatui
dispozitivului hotararii.
38. In cadrul procedurii necontencioase: a) instanta este obligata sa isi verifice din oficiu
competenta; b) incheierea de respingere a cererii nu este supusa apelului, afara de situatiile cand
legea prevede in mod expres contrariul; c) incheierea de admitere a cererii este executorie.
39. Spre deosebire de sechestrul juridiciar, sechestrul asigurator se infiinteaza: a) prin incheiere;
b) fara citarea partilor; c) in toate cazurile, numai daca se depune o cautiune.
40. Potrivit legii (art.129 alin.1 C.proc. civ.), partile sunt obligate: a) sa se prezinte personal la
toate termele de judecata; b) sa isi exercite drepturile procedurare cu buna -credinta; c) sa urmarea
desfasurarea si finalizarea procesului.
41. In cazul in care, la judecata in prima instanta, reclamantul renunta la dreptul subiectiv pretins:
a) hotararea nu este supusa apelului; b) este necesar consimtamantul paratului numai daca s-a intrat
in dezbaterea fondului; c) instanta va dispune respingerea cererii de chemare in judecata ca
nefondata.
42. Poate fi admisa revizuirea daca nu a fost aparata deloc sau a fost aparata cu viclenie persoana:
a) fizica cu discernamant atenuant; b) fizica pusa sub interdictie judecatoreasca; c) juridica de
dprep privat.
43. In cazul partajului judicir,poate fi atacata separat cu apel incheierea: a) prin care s-a dispus
vazarea, de catre executor judecatoresc, a bunului ce formeaza obiectul partajului;
b) deincuviintare in principiu al cererii de interventie voluntara principala; c) deincuviintare in
principiu a cererii de partaj.
44. Intervine nulitatea daca: a) minuta nu este semnata de procuror, desi a fost pronuntata intr-o
materie in care participarea procurorului la judecata este obligatorie; b) cererea de apel s-a depus
direct la instanta de apel; c) instanta a respins apelul desi intimatul nu era legal citat.
45. Intampinarea: a) trebuie dispusa personal de parat, in principiu, cel mai tarziu la prima zi
deinfatisare; b) nu este obligatorie in cazul asigurarii dovezilor; c) este obligatorie numai in
materiile expres prevazute de lege.
46. Potrivit legii, partile nu trebuie citate la rezolvarea cererii: a) prin care debitorul a solicitat
ridicarea sechestrului asigurator, ca urmare a alunarii cererii de chemare in judecata prin hotarare
irevocabila; b) de stramutare; c) prin care debitorului solicita ridicarea popririi asiguratorii, intrucat
da garantii indestulatoare.
47. Instanta de apel este indreptatita sa: a) anuleze apelul ca nemotivat; b) admita apelul si sa
schimbe, in tot sau in parte, hotararea atacata; c) respingerea apelul ca nedovedit.

48.Pentru a se lua interogatoriu unei persoane juridice: a) reprezentantul legal al persoanei juridice
tebuie citat cu mentiunea,,personal la interogatoru"; b) instanta si partea adversa trebuie sa se
deplaseze la sediul persoanei juridice, pentru a adresa intrebarile direct reprezenntantului legal al
persoanei juridice ,care va raspunde imediat; c) se comunica persoanei juridice intrebarile ,iar
raspunsurile vor fi datein scris.
49.Coparticiparea procesuala: a) poate fi obligatorie; b) este guvernata de principiul independentei
coparcipantilor; c) poate avea loc numai daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie
comuna.
50.Tribunalele judeca in prima instanta: a)cererile referitoare la incuviintarea, nulitatea sau
desfacerea adoptiilor; b)toate cererile si procesele in materie comerciala; c) cererea de inregistrare
a unei fundatii in Registrul asociatiilor si fundatiilor.
51.Fapta, pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei
plangeri prealabile de catre persoana vatamata, savarsita de mai multe persoane: a)atrage
raspunderea penala a tuturor participantilor la savarsirea ei, chiar daca plangerea s-a facut sau se
mentine cu privire numai la unul din participanti; b) atrage raspunderea doa a participantului fata
de care parte vatamata nu si-a retras plangerea; c) pentru a atrage raspunderea penala, plangerea
prealabila a parii vatamate trebuie facuta fata de toti participantii.
52.Talharia este o infractie: a)simpla; b) complexa; c) de obicei.
53.Fapta inculpata care, auzind din curtea sa amenintarile victimei , vecinul sau si vazand-o pe
aceasta ca se inarmeaza cu un cutit, a luat un topor si, sarind cardul , a intrat in curtea victimei pe
care a lovit-o, producandu-i moartea: a) nu este infractiune, fiind savarsita in stare de egitima
aparare; b)nu este intractiune fiind savarsita starii de necesitate; c)este infractiune.
54.Interzicerea de a se afla in anumite locccalitati este:a)o pedeapsa accesorie; b)o masura de
siguranta; c)o pedeapsa complementara.
55.La infractiunea de viol (art.197 Cod penal):a)subiectul activ poate fi doar o persoana de sex
feminin; b)subiectul activ poate fi doar o persoana de sex masculin ; c)subiectul activ poate fi orice
persoana indiferent de sex.
56.Infractiunea de abandon de familie (art.305 Cod penal)poate consta in savarsirea, de catre
persoana care are obligatia legala de intretinere ,fata de cel indraptatit de intretinere, a uneia dintre
urmatoarele fapte:a)parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunandu-l la suferinte fizice sau
morale; b)neplata de rea-credinta ,timp de doua luni , a pensiei de intretinere stabilita pe cale
judecatoreasca; c) punerea in rimejdie grava, prin masuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltarii
fizice ,intelectuale sau morale a minorului.
57.Infractiunii de furt, savarsita de un cetatean roman, la bordul unei nave comerciale romanesti
aflae in Mediterana,impotriva unui cetatean grec: a) nu i se aplica legea penala romana; b)i se
aplica legea penala romana, conform principiului teritorialitatii; c)i se aplica legea penala romana
conform principiului personalitatii.
58.Fapta administratorului asociatiei de proprietari de insusire, folosire sau traficare in interesul
sau, sau pentru altul de bani,valori sau alte bunuri care le administreaza constituie infractiunea de:
a)furt; b)abuz de incredere; c)delapidare.
59.Constituirea unui grup infractional organizat consta in constituirea unui grup structurat,format
din trei sau mai multe persoane care exista pentru o perioada si actioneaza coordonat in scopul
comiterii: a)oricarei infractiuni; b)unei infractiuni grave; c)mai multor infractiuni grave.
60.Fapta celor trei inculpati care, pentru a patrunde in casa victimei au sarit gardul in curtea
acestiua, fiind surprinsi de politie in momentul in care se pregatateau sa intre in casa este:
a)tentativa la infractiunea de violare de domiciliu; b)infractiunea de violare de domiciliu in forma
consumata,varianta tip; c) infractiunea de violare de domiciliu in forma consumata,varianta
agravata.
61.Data savarsirii infractiunii continuate o reprezinta: a)data comiterii oricareia dintre actiunile sau
inactiunile ce intra in continutul infractiunii continuate; b)data comiteri primei actiuni sau inactiuni
ce intra in continutul infractiuni continuate; c)momentul epuizarii, si anume data savarsirii ultimei
actiuni sau inactiuni ce intra in continutul infractiunii continuate.
62.Fapta celui care, prin amenintare cu un cutit ,ii cere victimei o suma de bani pe care acestuia i-o
da de indata este infractiunea de: a) amenintare; b) santaj; c) talharie.
63.Sunt masuri educative: a)liberatea supravegheata ; b)internarea intr-un centru de reeducare ;
c)internarea medical.
64.In caz de concurs intre circumstantele agravante si atenuante: a) coborarea pedepsei sub
minimul special nu este obligatoriu; b)coborarea pedepsei sub minimul special este obligatorie ;
c)coborarea pedepsei sub minimil special este obligatorie doar in cazul pedeosei amenzii.
65.Infractiunea de evadare ,varianta agravata (art.269 alin.2 Cod. penal ) se retine daca: a)fapta este
savarsita prin folosirea de violente; b)fapta este savarsita in timpul noptii; c)fapta este savarsita de
doua sau mai mute persoane impreuna.
66.Fapta aceluia care sustrage din apertamentul victimei cu aceeiasi ocazie ,mai multe bunuri
pentru transportul carora face mai multe drumurii intre apartamentul victimei si autoturismului sau,
reprezinta: a)o infractiune de furt in forma continuata ; c)o infractiune de furt in forma continua.
67.Fapta celui condamnat definitiv la pedeapsa inchisorii de 6 luni pentru o infractiune
intentionata ,care a savarsit, inainte de inceperea executarii acestei pedepse, o noua infractiune
intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an ,este comisa in
conditiile: a)recidivei postcondamnatorii; b)pluralitatii intermediere; c)concursului de infractiuni.
68.Elementele material al infractiunii de luare de mita poate consta in: a)darea de bani sau alte
foloase; b)primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin; c)acceptarea promisiuni de bani sau
alte foloase care nu i se cuvin.
69.Subiect pasiv al infractiunii de amor savarsit asupra sotului sau unei rude apropiate (art.175 lit.c
Cod penal ) poate fi: a)fica faptuitorului; b)sotul fiicei surorii mamei faptuitorului; c)sotia
faptuitorului,de care acesta era despartit in fapt, victima locuind intr-o alta localitate.
70.Infractiunea de abuz de incredere exista in cazul in care faptuitorul isi insuseste: a)un bun mobil
incredintat, de victima, pentru transport; b)o suma de bani inmanata in vederea depunerii la banca
pe numele victimei; c)o suma de bani care ii fusese data, de victima, cu titlu de imprumut.
71.Cel condamnat este reabilitat de drept: a)executarea pedepsei intr-o inchisoare militara; b)la
data executarii pedepsei cu amenda; c)la implinirea termenului de incercare,in cazul suspendarii
conditionate ,daca nu a savarsit din nou o infactiune inauntrul acestui termen si nici nu s-a
pronuntat revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

72.Actele de instigare urmate de desistarea autorului se sanctioneaza cu o pedeapsa: a)intre
minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat si minimul general; b)intre
jumatatea minimului si jumatatea maximului pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat; c)inte
2 si 10 ani in cazul in care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat este
detentiunea pe viata.
73.Tentativa relativ improprie exista in cazul in care: a)consumarea infractiunii nu a fost posibila
datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite; b)consumarea infractiunii nu a fost
posibila datorita imprejurarii ca in timpul cand s-au savarsit actele de executare ,obiectul lipsea
de la locul unde fattuitorul credea ca se afla; c)imposibilitatea de a cosumare a inftactiunii este
datorita modului cum a fost conceputa executarea.
74.Fapte este savarsita cu intentie atunci cand infractorul: a)prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l
accepta socotind fara temei ca el nu se va produce; b)prevede rezultatul faptei sale si, desi nu il
urmareste, accepta posibilitatea producerii lui; c)prevede rezultatul faptei sale urmarind producerea
lui prin savarsirea acelei fapte.
75.Pedeapsa accesorie se aplica: a)daca pedeapsa principala este inchisoarea; b) doar daca
pedeapsa principala este inchisoarea de cel putin 2 ani ; c)doar daca pedeapsa principala este
inchisoarea mai mare de 2 ani.
76.Procurorul dispune incetarea urmaririi penale atunci cand: a)fapta nu exista; b)a intervenit
amnistia; c)faptuitorul care a furat de la bunicul sau un televizor s-a impacat cu acesta.
77.Curtea de Apel judeca: a)in prima instanta; b)ca instanta de recurs; c) recursurile in anulare.
78.Lipsa nejustificata a partii vatamate la doua termene consecutive,in fata primei instante de
judecata, in cazul infractiunilor prevazute in articolul 279 alin.2 lit.a) din Codul Penal,este
considerata: a)retragere a plangerii prealabile; b)impacarea partilor; c)nesemnificativa din punct de
vedere procedural.
79.Hotararea se pronunta: a)de catre presedintele completului de judecata, in sedinta publica,cu
exceptia situatiei in care sedinta de judecata nu a fost publica ; b)de catre presedintele completului
de judecata ,in sedintta publica, numai in prezenta procurorului; c)in sedinta publica, de catre
presedintele completului de judecata asistat de grefier.
80.Sunt masuri preventive procesual penale: a)obligarea de a nu parasi localitatea; b)interzicerea de
a se afla in anumite ocalitati; c)retinerea.
81.Extinderea procesului penal cu privire la alte persoane se dispune daca in cursul judecatii se
descopera : a)date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea faptei prevazute de
legea penala pusa in sarcina inculpatului; b)date cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de
legea penala de catre o alta persoana,dar in legatura cu fapta inculpatului; c)date cu privire la
savarsirea de catre un martor a unei fapte prevazute de legea penala fara legatura cu fapta
inculpatului.
82.Este caz de conexitate: a)cand la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane;
b)cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite in timp ori in loc diferit,dupa o prealabila
intelegere intre infractori; c)cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite prin acte diferite,de
una sau mai multe persoane impreuna, in acelasi timp si in acelasi loc.
83.Sunt parti in procesul penal: a)inculpatul ,parte vatamata, partea civila, partea responsabila
civilmente; b)invinuitul,inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilemente;
c)faptuitorul, invinuitul, inculpatul, procurorul, martorul.
84.Rechizitoriul este: a)actul de prezentare a materialului de urmarire penala; b)actul de sesizare a
restantei; c)actul de trimitere in judecata.
85.Sunt cazuri de revizuire: a)descoperirea unor fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de
instanta la solutionarea cauzei; b) condamnarea inculpatului pantru o fapta care nu este prevazuta
de legea penala ; c)gratierea faptei pentru care a fost condamnat.
86.Sedinta in care are loc judecarea infractorului minor: a)nu este publica; b)este publica; c)se
desfasoara separat de celeilalte sedinte.
87.In cursul urmaririi penale, asistenta juridica este obligatorie: a)cand invinuitul sau inculpatul
este arestat chiar in alta cauza; b)in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita
pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani; c)cand invinuitul sau inculpatul este rezervist concentrat.
88. Arestarea preventiva a minorului intre 14 si 16 ani: a)nu poate fi dispusa; b)poate fi dispusa
daca pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta de care este invinuit este detentiunea pe viata sau
inchisoarea de 10 ani sau mai mare si o alta masura prevenita nu este suficienta; c)poate fi dispusa
numai in cursul judecatii.
89.Invinuit este: a)persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in
miscare actiunea penala impotriva sa; b)persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea
penala; c)persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala.
90.Actiunea penala nu poate fi pusa in miscare cand: a)faptuitorul, in momentul savarsirii faptei,se
gasea in stare de betie voluntara completa produsa de alcool; b)faptuitorul a savarsit o fapta
putativa; c)faptuitorul, din culpa, a lipsit o persoana de libertate, in mod ilegal.
91.Este sanctionata cu nulitate absoluta incalcarea dispozitiilor privind: a)publicitatea sedintei de
judecata; b)competenta teritoriala; c)prezenta la judecata a inculpatului arestat.
92.Momentul inceperii cercetarii judecatoresti il constituie: a)strigarea cauzei si apelul celor citati;
b)citirea actului de sesizare a instantei de catre grefier; c)verificari privitoare la inculpate.
93.Pot efectua acte premergatoare: a)organele de urmarire penala; b)lucratorii operativi din
organele de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale,anume desemnati in acest scop, pentru
fapte care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale; c)organele de control
ale administratiei publice.
94.Persoanele care nu sunt obligate, potrivit legii, sa depuna ca martor in procesul penal sunt:
a)sotul invinuitului sau inculpatului; b)rudele apropiate ale partii vatamate; c)persoanele obligate
sa pastreze secretul profesional.
95.Durata arestarii preventive provizorii este de: a)cel mult 5 zile ; b) cel mult 3 zile; c)cel mult 30
zile.
96.Instanta de apel ,in apelul declarat de procuror in favoarea inculpatului: a)poate agrava situatia
inculpatului ; b)nu poate agreva situatia inculpatului; c)poate agreva situatia inculpatului numai
daca partea vatamata,chiar daca nu a declarat apel ,solicita acest lucru.

97.Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine: a)invinuitului si inculpatului; b)partii
vatamate si partii civile; c)organelor de urmarire penala si instantei de judecata.
98.Constituie proba: a)orice element de fapt care sevaste la indentificarea persoanei ce a savarsit o
infractiune; b)declaratiile martorului caruia i s-a atribuit o alta indentitate; c)inregistrarile audio.
99.Este considerat act procesual : a)punerea in miscare a actiunii penale; b)executarea mandatului
de arestare preventiva; c)trimiterea in judecata.
100.Exista cazuri de amanare a executarii pedepsei: a)cand se iveste vreo nelamurire cu privire la
hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare ; b)cand se constata , pe baza unei
expertize medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitatea de a
executa pedeapsa; c)cand o condamnata are un copil mai mic de un an.
2) Subiecte Concurs de admitere
la Institutul National al Magistraturii-2004
1.In cazul delegatiei perfecte,obligatia delegatului fara de delegatar subzista daca: a)delegatul este
insolvabil in momentul delegatiei; b)delegatarul si-a rezervat expres dreptul de a uramari pe
delegant in cazul de insolvabilitate a delegatului; c)creditorul nu mai bebeficiaza de garantiile
vechii creante.
2.Ca regula, sanctiunea in cazul simulatieie este: a) nulitatea relativa a actului secret; b)
inopozabilitatea actului juridic secret fata de tertii de buna credinta; c) inopozabilitatea actului
juridic secret de terti, indiferent daca sunt de buna sau rea credinta.
3. In cazul stipulatiei pentru altul: a) parti contractante sunt numai promitantul si stipulantul; b)
daca tertul beneficiar decedeaza de a accepta dreptul, acesta din urma nu se va transmite catre
mostenitorii sai; c) tertul beneficiar este indreptatit sa il actioneze in justitie pe promitent pentru ca
acesta sa executate prestatia in conditiile stabilite in contractul incheiat cu stipulantul.
4.Neexecutarea sarcinii:a) efecteaza valabilitatea actului juridic; b)afecteaza numai eficacitatea
actului juridic; c)da dreptul dispunatorul de a opta intre a cere rezolutiunea actului juridic sau a
pretinde obligarea la executarea in natura sarcinii.
5.Garantia vanzatorului impotriva evictiunii: a)priveste tulburarile de dreot sau de fapt;
b)intervine cand evictiunea are o cauza anterioara vanzarii; c)persupune necunoasterea, de catre
cumparator, a cauzei evictiunii la incheierea contractului.
6.Sunt prescritibile ebtinctiv actiunile: a)prin care se valorifica drepturi reale accesorii; b)de partaj;
c)intemeuate pe plata nedatorata.
7.Reprezentarea succesoriala: a)se aplica si atunci cand reprezentantul nu are vocatie succesoriala
generala propie la mostenirea lasata de defunct; b)opereaza numai din grad in grad vacant; c)este
admisa numai in cazul descendentilor copiilor defunctului.
8.In cazul termenului suspensiv stipulat in favoarea debitorului: a)executarea obligatiei de catre
debitor inainte de scadenta este o plata nedatorata; b)pana la implinirea termenului creditor nu este
indreptatit sa ceara plata de la debitor; c)inainte de implinirea termenului creditorul este
indreptatit sa ia masuri conservatorii asupra patrimoniului debitorului.
9.In materie testamentara: a) testamentul conjuctiv este valabil numai daca se incheie in forma
autentica; b)capacitatea de a dispune testament se apreciaza in raport de momentul intocmirii
testamentului; c)testamentul autentic prin mandatar este valabil numai daca mandatarul are procura
speciala si autentica.
10.Instrainarea terenurilor se poate face: a)cu respectarea dreptului de preemtiune, in toate
cazurile;b)prin act autentic in cazul vanzarii terenurilor cu destinatie agricola sau forestiera;
c) prin mostenire legala.
11.Uzufructuarul: a)este indreptatit sa exercite actiunea confesorie si impotriva nudului proprietar;
b)dobandeste fructele, indiferent de felul acestora, proproportinal cu durata drpeptului de
uzufruct; c)este indreptatit sa cedeze emolumentul dreptului sau.
12.Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor ,in
cadrul reglementarii actuale, prin: a)mostenire legala; b) vanzare- cumparare; c)donatie.
13.Acceptarea voluntara tacita a mostenirii poate fi: a)sub beneficiu de inventar; b) afectata de
modalitati; c)pura si simpla.
14.Actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine: a) are caracter strict personal; b)poate fi
exercitata si de creditorii donatarului, pe calea actiunii oblice; c) poate fi exercitata de
mostenitorului daca acesta a decedat inainte de expirarea termenului in care actiunea poate fi
intentata.
15.Donatia cu sarcina in favoarea celui gratificat este: a)lovita de nulitate, intruncat contravine
principiului irevocabilitatii donatiilor; b)un contract sinalagmatic, in limita sarcinii; c)un act juridic
afectat de o conditie rezolutorie pur potestativa.
16.Exceptia de neexecutare a contractului este admisibila: a)numai daca debitorul a fost pus in
intarziere; b)daca exista o neexecutare, chiar partiala, a oblibgatiilor din partea cocontractantului;
c)chiar daca partile au convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce.
17.Novatia: a)conduce la nasterea unei noi obligatii,care este de natura contractuala numai daca si
vechea obligatie era de natura contractuala; b)prin schimbare de debitor poate avea loc fara
consimtamantul debitorului din vechea obligatie; c)prin schimbare de creditor se confunda cu
cesiunea de creanta.
18.Dreptul de retentie: a)constituie, in toate cazurile, o aplicatie particulara a exceptiei de
neexecutare a contracutului; b)presupune,printre altele, existenta unei conexiuni intre lucrul ce ii
formeaza obictul si datoria creditorului obligatiei de predare a acestui lucru fata de detinatorul
lucrului respectiv ; c)nu confera prerogativa urmaririi bunului in mainele altei persoane.
19.Posesia: a)viciata este lovita de nulitate relativa; b)creaza o prezumtie de proprietate; c)este
discontinua atunci cand a intervenit o cauza de intrerupere a uzucapiunii.
20.In cazul dreptului de abitie al sotului supravetuitor: a)creditorii sotului supravietuitor pot urmari
bunul ce face obiectul acestui drept; b)sotul supravietuitor nu poate inchiria partea din casa pe care
nu o locuieste; c)comostenitorii nu pot cere restrangerea dreptului de abitatie al sotului

supravetuitor.
21.Sublocatiunea: a)este permisa numai daca exista clauza expresa in contractul de locatiune;
b)reprezinta un alt contract de locatiune; c)trebuie sa nu contravine clauzelor contractului principal
si sa fie inchiriata in forma autentica.
22.Interivine nulitatea relativa in cazul: a)lipsei discernamantului in momentul incheierii actului
juridic; b)nerespectarii formei ad probationem; c)neexecutarii culpabile o obligatiei asumate prin
contract.
23.Servitutea: a)nu poate fi dobandita prin uzucapiunea prescurtata; b)nu se stinge prin neuz;
c) rurala este acea servitute care greveaza un imobil situat in mediul rural.
24.Spre deosebire de rezolutiune, nulitatea: a)produce efecte retroactive; b)se aplica oricarui act
juridic; c)opereaza de drept.
25.Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si prepetua inceteaza prin: a)exproprierea imobilului
obiect al coproprietatii; b) partaj, la cerea oricarui coproprietar; c) disparitia imobilului.
26.Judecatorul este indreptatit:a )sa ordone probe din oficiu, chiar daca partile se impotrivesc; b)sa
dea indrumari partii care nu este asistata sau reprezentata de avocat cu privire la drpeturile si
obligatiile ce ii revin in proces; c)sa modifice cauza sau obiectul cererii de chemare in judecta.
27.Este necesara formularea unei cereri reconventionale in cazul in care paratul: a)doreste sa
invoce compensatia legala; b)are pretentii proprii in legatura cu cererea reclamantului ; c)doreste sa
obtina desfacerea casatoriei din vina exculsiva a reclamantului.
28.Cererea de stramutare: a)se rezolva printr-o hotarare care trebuie motivata ; b)trebuie formulata
mai inainte de inceperea oricarei dezbateri indiferent de motivul invocat ; c)se solutioneaza in
camera de consiliu, cu citarea partilor.
29.Cererea de revizuire poate fi admisa daca : a)instanta a dat mai putin decat s-a cerut ; b) s-a
admis cererea prin care s-a solicitat predarea unui lucru, insa acesta a perit dupa pronuntarea
hotatarii; c)hotararea pronuntata la rejudecarea fondului dupa casare este potrivnica deciziei de
casare.
30.Incheierea prin care s-a admis cererea de recuzare: a)se citeste in sedinta publica; b)nu este
supusa nici unei cai de atac; c) poate fi atacata numai o data cu hotararea de fond.
31.Aderarea la apel, facuta dupa implinirea termenului de apel fara efecte daca apelul principal
este: a)admis in parte; b)respins ca nefondat; c)anulat ca netimbrat.
32.Incheierea pronuntata asupra cererii de asigurare a dovezilor pe cale principala: a)este
executorie; b)este supusa recursului in termen de 5 zile de la comunicare daca s-a dat fara citarea
partilor ; c)este supusa apelului in termen de 5 zile de la pronuntare daca s-a dat cu citarea partilor.
33.Cursul permiterii este suspendat cat timp dureaza suspendarea judecatii dispusa: a)datorita
inceperii urmaririi penale pentru o infractiune care ar avea o inraurire judecatoare asupra hotararii
civile ce urmeaza a se pronunta; b)pentru neindeplinirea,din vina reclamantului, a obligatiilor

stabilete de instanta de judecata; c)la cererea ambelor parti.
34.Cererea de anulare a casatoriei se solutioneaza in prima instanta de: a)judecatoria de la
domiciliul paratului; b)tribunalul de la domiciliul paratului; c)tribunalul in raza caruia se afla
ultimul domiciliu comun al sotilor.
35.Procurorul poate sa exercite caile de atac : a)numai in materiile expres prevazute de lege;
b)indiferent daca a participat sau nu la judecata finalizata cu hotararea care se ataca ; c)numai daca
aceasta este in interesul minorilor si al persoanelor puse sub interdictie , precum si in cazurile
expres prevazute de lege.
36.Sentinta de declinare a competentei: a)nu este supusa nici unei cai de atac ; b)este supusa
recursului in termen de 5 zile de la pronuntare; c)nu se motiveaza.
37.Daca tertul aratat ca titular al dreptului se infatiseaza si: a)tagaduieste sustinerile paratului , va
dobandi calitatea de intervenient principal; b)recunoaste sustinerile paratului, va lua locul acestuia
numai daca reclamantul consimte la inlocuire; c)recunoaste sustinerile paratului, dar reclamantul
nu consimte la inlocuire,atunci tertul va dobandi pozitia de intervenient accesoriu in favoarea
paratului.
38.Instanta trebuie sa admita cererea prin care una dintre parti solicita obligarea partii adverse sa
infatiseze inscrisul ce il detine : a)daca partea potrivnica s-a referit deja la acel inscris; b)daca
inscrisul este comun partilor; c)chiar daca infatisarea inscrisului ar expune o alta persoana
dispretului public.
39.Asociatiile sau societatile fara personalitate juridica: a)pot sta in judecata ca parate daca au
organe proprii de conducere; b)pot sta in judecata ca reclamante numai daca au organe proprii de
conducere; c)nu pot sta in judecata ca reclamante sau parate.
40.Rasunderea in tremenul de exercitare a apelului : a)poate fi acordata de instanta de apel din
oficiu; b)se solutioneaza de instanta la care trebuie dispusa cererea de apel; c)se dispune numai la
cererea partii interesate.
41.Poate fi admisa contestatia in anulare daca: a)solutia data la rejudecarea fondului dupa casarea
cu retinere este rezultatul unei greseli materiale; b)recursul a fost respins desi recurentul nu era
legal citat la termenul cand a avut loc judecata recursului; c)la pronuntarea deciziei instanei de
recurs a participat un judecator care participase si la pronuntarea hotararii recurate.
42.Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta va pronunta: a)o hotarare
de expedient; b)o hotarare partiala, insa numai la cererea reclamantului; c)o hotarare provizorie.
43.In materia propririi asiguratorii,cautiunea este obligatorie in cazul in care creditorul: a)are act
scris care consta o obligatie civila exigibila; b)care are o creanta neexigibila invedereaza ca
debitorul nu a dat garantiile promise; c)are o creanta exigibila care nu este constatata prin act scris.
44.Necompetenta teritoriala nu este de ordine publica in cazul: a)cererii in stabilirea paternitatii;
b)partajului succesoral; c)cererii prin care se solicita despagubiri pentru acoperirea prejudiciului
cauzat printr-o fapta ilicita.
45.Spre deosebire de interventia voluntara accesorie,interventia voluntara principala: a)nu poate fi
formulata direct in recurs; b)trebuie incuviintata in principiu ; c)se va solutiona pe fond chiar daca
reclamantul renunta la cererea de chemare in judecata.
46.In cazul mandatului dat sub forma unei procuri generale, se prezuma ca mandatarul a primit
dreptul de a reprezenta pe mandant in justitie daca: a)mandatul este dat unei rude pana la gradul
patru; b)mandatul este dat unui prepus; c)mandatul nu are domiciliul si nici resedinta in tara.
47.Cererea de ordonanta presedintiala: a)se poate judeca si fara citarea partilor; b)poate fi admisa
numai dac nu exista judecata asupra fondului ; c)se solutioneaza,in toate cazurile, de urgenta si cu
precadere.
48.Comunicarea citatiei unei persoane juridice se poate realiza prin afisare daca: a) se refuza
primirea citatiei; b) se costata, in termen, lipsa oricarei persoane la sediul acesteia; c) agentul
procedural nu gaseste la sediul persoanei juridice pe conducatorul acesteia.
49.Hotararile primei instante sunt executorii de drept daca: a) instanta considera ca masura este
necesara fata cu temeinicia vadita adeptului si cu starea de insolvabilitate a debitorului; b) au ca
obiect litigii privitoare la posesiune,numai in aceea in ce priveste posesiunea; c) reclamantul
depune o actiune in cuantumul fixat de instanta.
50.In materia coparticiparii procesuale: a)daca intre coparticipanti exista raporturi de solidaritate ,
iar actele de procedura ale unora sunt potrivnice actelor efectuate de ceilalti, se va tine cont de
actele mai favorabile; b)toate actele de procedura efectuata de unul dintre coparticipanti produc
efecte si fata de ceilalti coparticipanti; c) coparticipantii care au pierdut procesul vor suporta
cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau ,dupa caz, solidar.
51.Fapta este savarsita din culpa cand infractorul: a)prevede rezultatul faptei sale si ,desi nu-l
urmareste,accepta posibilitatea producerii lui; b)prevede rezultatul faptei sale ,dar nu il accepta,
socotind fara temei ca el nu se va produce; c)nu prevede rezultatul faptei sale,desi trebuia si putea
sa il prevada.
52.Fapta inculpatului de a indemna doi faptuitori minori sa deposedeze partea vatamata de o suma
de bani,inducandu-le locul in care se aflau banii (buzunarul partii vatamate) si dandu-le un spray
lacrimogen pentru anihilarea unei posibile rezistente a partii vatamate ,indemn ce a fost urmat de
savarsirea faptei de catre minori, constituie: a) coautorat la talharie; b)instigare la talharie;
c)complicitate la talharie.
53.Instigator este persoane care : a)cu intentie, determina pe o alta persoana sa savarseasca o fapta
prevazuta de legea penala ; b)promite, in timpul savarsirii faptei, ca va favoriza pe faptuitor, chiar
daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita; c)cu intentei, ajuta in orice mod la
savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
54.Savarsirea unei noi infractiuni la 28 iulie 2004, de catre cel liberat conditionat la 28 agust
2002, dintr-o pedeapsa de 7 ani a carei executare a incaput la 3 mai 1997: a)atrage revocarea
obligatorie a liberarii conditionate; b)atrage revocarea facultativa a liberarii conditionate; c)nu
atrage revocarea liberarii conditionate.
55.Latura obiectiva a infractiunii de concurenta neloiala poate consta in: a)aplicarea pe produsele
puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventie in scopul de a induce in eroare pe
beneficiari; b)folosirea fara drept a unor nume comerciale in scopul de a induce in eroare pe
beneficiari; c)inselarea prin folosirea unor instrument de masurat inexact.
56.Masura de singurata a interdictiei de a reveni in locuinta familiei poate fi luata de instanta

impotriva persoanei condamnate; b)pe o durata de pana la 2 ani; c) pe o durata de pana la 5 ani.
57.Fapta aceluia care a sesizat directorul unei societati comerciale, la care lucra partea
vatamata,in legatura cu unele sustrageri de materiale de constructii,pe care aceasta le-ar fi comis in
cursul lunii anterioare la locul de munca: a)este infractiune de insulta daca cele sesizate erau
neadevarate; b)este infractiune de calomnie daca in momentul la care inculpatul a sesizat fapta erau
de fata si alte persoane ,iar ulterior s-a dovedit ca nu partea vatamata a savarsit sustragerile; c)nu
constituie infractiune, chiar daca inculpatul cunostea ca cele afirmate nu corespund adevarului.
58.Fapta aceluia care stabilindu-i-se prin hotarare judecatoreasca o obligatie alternativa de predare
in materialitatea lor a bunurilor apartinand sotiei sau de plata a contravalorii acesora a refuzat
predarea bunurilor dar a platit contravaloarea lor: a)constituie infractiunea de abuz de incredere;
b) constituie infractiunea de furt; c)nu constituie infractiune.
59.Tentativa nu este posibila: a)la infractiunea de omor; b)la infractiunea de ucidere din culpa; c)la
infractiunea de insulta.
60.Constituie grup infractional organizat: a)un grup format ocazional in scopul comiterii imediate a
uneia sau mai multor infractiuni; b)un grup structurat format din 3 sau mai multe persoane,care
exista pentru o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor
infractiuni grave pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar; c)un grup care comite
infractiuni, dar care nu are o structura determinata ori roluri prestabilite pentru membrii sai in
cadrul grupului.
61.Latura obiectiva a infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor personale consta in:
a) incalcarea, din culpa, de catre un functionar public, a unei indatoriri de serviciu prin care se
cauzeaza o vatamare importanta intereselor unei persoane; b)indeplinirea, cu stiinta, in mod
defectuos de catre un functionar public ,in exercitiul atributiilor sale de serviciu, a unui act prin
care se cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane; c) neindeplinirea, cu stiinta, de
catre un functionar public , in exercitiul atributiilor sale de serviciu, a unui act prin care se
cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane.
62.Gretierea: a)are ca efect inlaturarea in tot sau in parte a executarii pedepsei ori comunicarrea
acesteia in alta mai usoara; b)nu are efecte asupra pedepselor a caror executare este suspendata
conditional ; c)nu are efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul cand se dispune
altfel prin actul de gratiere.
63.Sunt infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene in sensul Legii
nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie: a)luarea de mita
comisa de un finctionar al Comunitatilor Europene; b) darea de mita catre un functionar al
Comunitatilor Europene ; c)schimbarea fara respectarea prevederilor legale a destinatiei fondurilor
obtiunute din bugetul general al Comunitatilor Europene.
64.Termenul de incercare in cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei: a)se compune
din cuantumul pedepsei inchisorii aplicate la care se adauga un interval de timp de 2 ani; b)se
compune din cuantumul pedepsei inchisorii apicate la care se adauga un interval de timp , stabilit
de instanta ,intre 2 si 5 ani; c)este de 1 an, in cazul in care pedeapsa a carei executare a fost
suspendta este amenda.
65.Constituie circumstanta agravanta legala: a)savarsirea infractiunii de doua a persoane
impreuna; b) savarsirea infractiunii prin acte de cruzime aupra membrilor familiei; c)savarsirea
infractiunii intr-un loc public.
66.Fapta inculpatului de a se intelege cu autorul unui furt, dupa savarsirea de catre aceasta a
infractiunii, de a-l ajuta sa vanda bunurile sustrase si de a imparti pretul obtinut constituie:
a)complicitatea la infractiunea de furt; b)infractiunea de tainuire; c)infractiunea de favorizzare a
infractorului.
67.Pedepsele principale sunt: a)detentiunea pe viata; b)interzicerea unor drepturi anume prevazute
de lege; c)inchisoarea de la 15 zile la 30 de ani.
68.Fapta inculpatului care, dupa ce a escaladat gardul patrunzand fara drept in curtea unuei
intreprinderi, a intrat in garajul acesteia de unde a luat doua roti de rezerva pe care le-a dus langa
gardul intreprinderii si, in timp ce incerca sa le scoata din unitate,a fost surprins din un muncitor
constituie: a)infractiunea consumata de furt calificat; b) tentativa la infractiune de furt calificat;
c)tentativa la infractiunea de furt calificat in concurs cu infractiunea de violare de domiciliu.
69.Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala: a)daca faptuitorul, in momentul
savarsirii faptei,din cauza alienatiei mintale,nu putea sa isi dea seama de actiunile sale; b)daca
faptuitorul, in momentul savarsirii faptei,nu cunoastea existenta unei stari, situatii ,imprejurarii de
care depinde caracterul penal al faptei; c)daca faptuitorul,in momentul savarsirii faptei, se gasea
intr-o stare de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante.
70.Fapta aceluia care a aplicat victimei o lovitura puternica cu o sabie, in zona capului,
provocandu-i leziune grava in urma careia victima a decedat intruneste elementele constitutive ale:
a)infractiunii de omor; b)infractiunii de ucidere din culpa; c)infractiunii de lovire sau vatamari
cauzatoare de moarte.
71.Martorul care ,in fata instantei , face cu intentie afirmatii mincinoase privitor la imprejurari
esentiale aupra carora a fost intrebat nu se pedepseste pentru savarsirea infractiunii de marturie
mincinoasa daca isi retrage marturia: a)intr-o cauza penala ,mai inainte de a se produce arestarea
inculpatului; b)intr-o cauza penala ,chiar si dupa arestarea inculpatului dar inainte de pronuntarea
unei hotarari definitive; c)in cauzele civile,mai inainte de a se fi pronuntat o hotarare.
72.Excesul justificat este: a)cauza care inlatura caracterul penal al faptei; b)cauza care inlatura
executarea pedepsei; c)circumstanta atenuanta legala.
73.Recidiva exista atunci cand: a)la sase luni de la executarea unei pedepse de 8 luni inchisoarea
aplicata pentru savarsirea la 17 ani a unei infractiuni de talharie, cel condamnat savarseste o noua
infractiune de talharie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an; b) la sase
luni de la expirarea termenului de incercare de 3 ani, al suspendarii conditionate dispusa pentru o
pedeapsa de 1 an inchisoare aplicata pentru sacarsirea unei infractiuni de furt, cel condamnat
savarseste o noua infractiune de furt, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1
an; c)la cinci ani de la executarea unei pedepse de 10 ani inchisoarea pentru savarsirea unei
infractiuni de omor, cel condamant savarseste o noua infractiune de furt, pentru care legea prevede
pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an.
74.Infractiunea de proxenetism consta in: a)inlesnirea practicarii prostitutiei din culpa; b) indemnul
la practicarea prostitutiei; c) tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o
persoana.
75.Sunt forme ale unitatii legale de infractiune: a)infractiunea completa si infractiunea continuata;
b)infractiunea progresiva si infractiunea de obicei; c)infractiunea deviata si infractiunea continua.

76.Arestarea preventiva a minorului intre 14 si 16 ani, in cursul urmaririi penale, nu poate sa
depaseasca, in total: a)60 de zile; b)180 de zile daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe
viata sau inchisoarea de 20 de ani sau mai mare; c)30 de zile.
77.Autorizatia pentru interceptarile si inregistrarile unor convorbiri sau comunicarii se da de:
a) procuror in cursul urmaririi penale si de instanta de judecata in cursul judecatii; b)un complet de
judecata din cadrul instantei careia ii revine competenta sa judece cauza, in sedinta publica; c)de
presedintele instantei careia ii revine competenta sa judece cauza in prima instanta, in camera de
consiliu.
78.Hotararile primei instante raman definitive: a) la data pronuntarii, cand hotararea nu este supusa
apelului si nici recursului; b)la data retragerii apelului, daca aceasta s-a produs inaintea expirarii
termenului de apel; c)la data expirarii termanului de apel, cand nu s-a declarat apel in termen.
79.Instanta poate obliga la repararea pagubei materiale si a daunelor morale, potrivi legii civile,
cand achitarea s-a pronuntat: a)pentru cazul prevazut in articolul 10 alin.1 lit. b (fapta nu prezinta
pericolul social al unei infrcatiuni); b)pentru cazul prevazut in articolul 10 alin. d (lipseste vreunul
din elementele constitutive ale infractiunii); c)pentru cazul prevazut in articolul 10 alin. 1 lit. b
(fapta nu este prevazuta de legea penala).
80.Minorul pana la varsta de 14 ani: a)poate fi ascultat ca martor in toate cazurile; b)poate fi
ascultat ca martor cu conditia ca ascultarea lui sa se faca in prezenta unuia din partile, a tutorului
sau a persoanei careia ii este incredintat; c)nu poate fi niciodata ascultat ca martor.
81.Are dreptul la repararea pagubei potrivit articolului 504 din Codul de procedura penala:
a)persoana care a fost condamanata definitiv daca, in urma rejudecarii cauzei, s-a pronuntat o
hotarare definitiva de achitare; b)persoana care a fost condamnata definitiv numai daca, in urma
rejudecarii cauzei, s-a stabilit prin hotarare definitiva ca a savarsit fapta ori ca acea fapta nu exista ;
c)persoana care a fost privata de liberatate, dupa ce a intervenit prescrriptia, amnistia sau
dezincriminarea faptei .
82.Inceperea urmaririi penale se dispune prin: a) rezolutie; b)proces-verbal; c)ordonanta.
83.Extinderea,in cursul judecatii,a procesului penal cu privire la alte persoane se poate: a)cere de
catre procuror; b)cere de inculpat si partea vatamata; c)dispune de instanta din oficiu.
84.Inscrisurile pot servi ca mijloc de proba: a)daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari
de natura sa contribuie la aflarea adevarului; b)doar daca sunt procese verbale incheiate in
conditiile legii; c)doar daca provin de la inculpat.
85.Plangerea prealabila in cazul infractiunii de amenintare savarsita de un judecator de la
judecatorie se adreseaza: a)tribunalului; b)procurorului de pe langa curtea de apel; c)organului de
cercetare penala.
86.Infractiunea de luare de mita savarsita de primar ,daca obiectul infractiunii este suma de 1000
de Euro,se urmareste de: a) organele de politie judiciara; b)procurorii de la parchetele de pe langa
tribunale; c) procurorii de la Parchetul National Anticoruptie.
87.Pot face recurs : a)inculpatul in ceea ce priveste latura penala si latura civila; b)partea civila si
partea responsabila civilmente in ceea ce priveste latura civila si latura penala; c)procurorul doar in
ceea ce priveste latura penala.

88.Durata totala a arestarii preventive, in cursul urmaririi penale, nu poate depasi : a)60 de zile;
b)90 de zile; c)180 de zile.
89.Competenta sa se pronunte asupra realiatii judecatoresti este :a)instanta care a judecat in prima
instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitatea; b)instanta
imediat superioara instantei care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat
condamanrea pentru care se cere reabilitarea; c)instanta in a carei circumscriptie domiciliaza
condamnatul corespunzatoare instantei care a judecat in prima instanta cauza .
90.Introducerea in procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, la cerere sau
din oficiu: a)nuami pana la terminarea urmaririi penale; b)in cursul urmaririi penale, precum si in
fata instantei de judecatat pana la citirea actului de sesizare; c)pana la pronuntarea unei hotarari
judecatoresti difinitive.
91.Este caz de indivizibilitate cand: a)doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin acelasi
act; b)la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane; c)doua sau mai multe
infractiuni sunt savarsite prin acte diferite ,de una sau mai multe persoane impreuna, in acelasi
timp si in acelasi loc.
92.Exceptia de necompetenta materiala poate fi ridicata: a)in cursul procesului penal, pana la
citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata ; b)in tot cursul procesului penal pana
la pronuntarea hotararii definitive; c)pana la terminarea cercetarii judecatoresti.
93.Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca: a)recursurile impotriva hotararilor penale
pronuntate,in prima instanta, de sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie; b)recursurile
impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de sectia militara a Inaltei Curti de
Casatie si Justitie; c)recursurile in anulare in materie penala.
94.Actiunea civila in procesul penal se porneste: a)de persoana vatamata constituita parte civila ;
b)din oficiu, cand cel vatamat este o unitate dintre cele la care se refera articolul 145 din Codul
Penal; c)de catre mostenitori, in caz de deces al uneia din parti.
95.organele judiciare au obligatia sa-l incunostinteze pe infaptuit sau incuplat despre fapta pentru
care sete cercetat , incadrarea juridica acestuia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii
apararii: a)de indata si mai inainte de a-l audia; b)imediat dupa audiere; c)prezentarea materialului
de urmarire penala.
96.Suspendarea judecatii se dispune: a)cand se constata pe baza unei expertize medico-legale ca
inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata; b)cand a fost ridicata
o exceptir de neconstitutionaliate; c)cand se consta pe baza unui certificat medical, ca partea
vatamata sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la judecata.
97.Inculpatul poate cere continuarea procesului penal: a)in oricare din cazurile cand punerea in
miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata potrivit legii; b)in caz de amnistie,
prescriptie, retragerea plangerii prealabile si in cazul existentei unei cauze de nepedepsire; c)in caz
de inlocuire a raspunderii penale.
98.Sunt organe de cercetare penala speciala: a)ofiterii politiei de frontiera, anume desemnati,
pentru infractiunile de frontiera; b)ofiterii anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare
corp aparte si similare,pentru militarii in subordine; c)organele de control si cele de conducere ale
administratiei publice, ale altor unitati la care se refera art.145 din Codul penal, pentru infractiunile
savarsite in legatura cu serviciul de cei aflati in subordine sau sub controlul lor.
99.Sunt cazuri de contestatie in anulare: a)cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat
cauza de catre instanta de recurs a fost imposibilitateta de a prezenta si de a incunostinta instanta
despre aceasta impiedicare; b) cand doua sau mai multe hotarari definitive nu se pot cincilia;
c)cand procedura de citare a partii pentru care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost
indeplinita conform legii.
100.Impotriva rezolutiei sau, dupa caz, a ordonantei procurorului de incetare a urmaririi penale se
poate face: a)plangerea la prim- procurorul parchetului, sau, dupa caz la procurorul general al
parchetului de pe langa curte de apel ori la procurorul sef de sectie al parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie sau la procurorul ierarhic superior; b) plangere la instanta careia i-ar
reveni,potrivit legii,competenta sa judece cauza in prima instanta ,dupa respingere plangerii
adresata procurorului; c)recurs la instanta superioara celui pe langa care functioneaza parchetul den
care face procurorul care a dat ordonanta atacata.
3) Subiecte Concurs de admitere
Institutul National al Magistraturii-2005
1.In cazul in care succesibilul ascunde bunurile ale mostenirii: a)este decazut din dreptul de a veni
la msotenire; b)este indreptatit sa solicite instantei pastrarea bunurilor ascunse numai daca actiunea
este exercitata in termen de 6 luni de la data ascunderii; c)datoriile sau createle sale fata de defunct
se sting prin confuziune.
2.Testamentul: a)este revocabil numai in mod exceptional; b)este revocabil prin esentasa; c)nu
poate fi incheiat prin reprezentare.
3.Clauza penala: a)este o conventie accesorie ce se incheie dupa producerea prejudiciului si prin
care partile stabilesc cuantumul despagubirilor ce urmeaza a fi platite de catre debitor; b)nu confera
debitorul dreptului de a se libera valabil de obligatia asumata prin executarea altei prestatii; c)nu
este datorata daca nu sunt intrunite conditiile necesare acordarii de despagubiri.
4.Dreptul de uz: a)nu poate fi instrainat; b)nu poate fi inchiriat; c)are ca obiect o locuinta.
5.Cauza falsa: a)reprezinta o eroare asupra scopului mediat; b)atrage nulitatea absoluta actului
juridic, care poate fi invocat de orice persoana interesata sau de instanta din oficiu; c)consituie
moriv de nulitate relative, care poate fi invocata numai de vanzatorul de buna-credinta.
6.Forta majora constituie o cauza de: a)suspendarea cuursului prescriptiei extinctive in cazul
actiunii in granituire; b)suspendarea cursului prescriptiei extinctive in cazul actiunii confesorii
intemeiate pe dreptul de servitute; c)implinirea a prescriptiei extinctive.
7.Nulitatea absoluta: a)nu poate fi invocata de partea careia ii este imputabil motivul de nulitate;
b)opereaza de drepturi in cazul imprumutului fara dobanda si al contarctului de intretinere daca
este invocata de creditorul pbligatiei de intretinere; c)intervine , intre altele ,in cazul nerespectarii
principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice.
8.Este imprescriptibila extinctiv actiunea: a)in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin
uzucapiunea de 10 pana la 20 ani exercita impotriva adevarului proprietar care a inlocuit in raza
teritoriala a instantei unde se afla situatimobilul; b) redhibitorie; c) de iesire din
indiviziuneasuccesorala.
9.In privinta dobandirii fructelor de catre posesorul de buna-credinta: a)este ca buna credinta sa
existe la data dobandirii lucrului;b)titlul posesorului trebuie sa aiba o existenta reala, nefiind
suficient un titlu putativ; c) toate fructele sunt dobandite numai daca au fost percepute.
9.In privinta dobandirii fructelor de catre posesor de buna-credinta: a)este suficient ca bunacredinta
sa existe la data dobandirii lucrului; b)titlu posesorului trebuie sa aiba o existenta reala,
nefiind suficient un titlu putativ; c)toate fructele sunt dobandite numai daca au fost percepute.
10.Conversiunea actului juridic :a)este un caz particular de novatie ; b) este posibila si in cazul
nulitatii absolute; c)este o conditie necesara exercitarii actiunii in simulatie prin deghizare totala.
11.Daca fapta ilicita si prejudiciabila a fost savarsita de prepusii unor cominti diferiti: a)solidarea
prepusilor atrage solidaritatea comitentilor; b)actiunea in regres a prepusilui platitor se va diviza
corespunzator vinovatiei celorlaltiprepusi; c)victima este indreptatita de la fiecare comitent numai
partea de despagubirea ferenta vinovatiei produsului prepus.
12.In materia simulatiei: a)daca exista un conflict intre terti, vor avea castig de cauza acei terti care
invoca actul secret; b)terti de buna-credinta sunt indreptatit sa invoce, in beneficiul lor si inpotriva
partilor, efectele actului defect; c)admiterea actiunii in simulatie nu valideaza contractul secret
daca, la incheierea acestuia, nu au fost respectate conditiile de valididate.
13. Sotul supravietuitor: a)nu este costenitor zezinar; b)poate veni la mostenire prin reprezentare
daca a divortat anterior deschilerii succesiunii; c)are un drept de abitatie recunoscut numai in
concurs cu clasele lll -lV de mostenitori legali.
14.Partea contractanta victima unui dol este indreptatita sa solicite: a)constantearea nulitati
absolute a contractului respectiv; b)declararea nulitati a contractului respectiv; c)executarea
obligatiei asumate de cealalta parte.
15.Sumele de bani cuvenite mandatului si intrebuintate de mandadar in propriu folos: a) produc
dobanzi de la data cand mandantul a cerut acele sume; b) produc dobanzi de la data intrebuintarii
acelor sume de catre mandadar; c)pot fi solicitate oricand de catre mandatul sau succesorii acestuia.
16.In lipsa de stipulatie contrara, cheltuielie vanzarii sunt suportate de: a)cumparator ; b)vanzator;
c)ambele parti in mod egal.
17.Descedentii fratilor si surorile defunctului: a)impart in toate cazurile, mostenirea sau partea din
mostenire ce li se cuvine in mod egal; b)au vocatie succesorala generala indeferent de gradul
derudenie cu defunctul; c)nu sunt mostenitori rezervatari.
18.Partajul seccesoral: a) poate avea ca obiect fructele naturale produse de bunurile succesorale
dupa deschiderea succesiunii; b)nu est eposibil daca unul dintre mostenitori nu are ca capacitatea
de plina de exercitiu; c)are efect constituit de drepturi reale.
19.Drepturi reale in cazul proprietatii comune pe cote-parti: a) posesia exercitata de unul dintre
coproprietari este , in principiu, echiivoca; b)actele suridice de conservare pot fi efectuate numai cu
consimtamantul expres al tuturor coproprietarilor ; c)fructele civile se cuvin o proprietarul care le-a
perceput.
20.Remiterea de datorie: a) facuta fideisorului nu libereaza pe debitorul principal; b)trebuie sa
imbrace forma solemna a inscrisului autentic; c)este un act juridic unilateral deoarece nu presupune
consimtamantul debitorului.
21.In cazul imprumutului de consumatie: a)cheltuielile de conservare sunt in sarcina

imprumutatorului, ca efect al suportari riscului contractual ; b)imprumatorul raspunde pe temei
contarctual de daunele cauzate prin viciile ascunse ale lucrului chiar daca nu le-a cunoscut la data
incheierii contractului; c)imprumutatul are obligatia de a restitui la scandenta lucruri de acelasi
gen, acceasi cantitate si de acceasi calitate, chiar daca obligatia nu a fost prevazuta in contract .
22.Actiunea obliga: a)nu confera creditorului care a exercitat-o vreau drept de preferinta fata de
ceilalti creditrori ai debitorului; b) poate fi admisa atunci cand creditorul solicita obligarea
debitorului sa-si inchirieze locuinta proprietatea sa exclusiva pe care nu o foloseste; c) prin care se
solicita revocarea donatiei pentru ingratitudine se va admite daca a fost exercitata in cel mult 20 de
zile de la data interveniri cauzei de ingratitudine.
23.In materia uzucapiunii: a)nu poate fi invocata pe cale de exceptie, ci doar pe cale de actiune;
b)posesorul este considerat proprietar de la data implinirii termenului uzucapiunii; c)justul titlu, in
cazul uzucapiunii prescurtate, trebuie dovedit separat de buna-credinta.
24.In materia contracutului de locatiune: a)tacita relocatiune nu poate fi exclusa printr-o clauza
contrctuala expresa; b)expirarea termenului prevazut in contract atrage incetarea de drept a
locatiunii; c)pieirea bunului atrage incetarea contractului numai daca a intervenit anterior incheierii
contarctului si este totala.
25.Imobilul ipotecat: a)este afectat in intregime de garantie pana la executarea in totalitate a
obligatiilor garantate; b)poate fi instrainat fara acordul creditorului ipotecar, afara de cazurile in
care legea prevede in mod expres contrariul; c)poate fi expropriat numai daca se plateste datoria
garantata.
26.In cazul in care cererea reconventionala nu este formulata in termenul prevazut de lege,
instanta: a)o respinge ca tardiv formultata; b)o incuviinteaza in principiu numai daca partile
consimt; c)dispune judecarea separata a cererii reconventionale, de cererea principala, daca partile
nu convin judecarea impreuna.
27.Cererea de chemare in garantie trebuie: a)depusa de reclamant pana la inceperea dezbaterilor
asupra fondului; b)solutionata in functie de solutia data cererii principale; c)incuviintata in
principiu de instanta.
28.Schimarea domiciliului paratului in cursul judecatii: a)trebuie adusa la cunostinta instantei si a
partii potrivnice,sub pedeapsa neluarii ei in seama; b) are ce efect, in cazul actiuniilor personale,
declinarea competentei in favoarea instantei de la noul domiciliu al paratului; c)nu trebuie adusa si
la conostinta reclamantului,daca intervine dupa prima zi de infatisare.
29.Repunerea in termenul in care partea trebuia sa efectueze actul de procedura: a)poate fi dispusa
daca nu s-a respectat un termen prohibitiv; b)produce aceleasi efecte ca si decaderea; c)nu poate fi
dispusa din oficiu.
30.Cererea de indreptarea unei erori materiale: a)se judeca in camera de consiliu,spre deosebire de
cererea de completare a hotararii; b)se solutioneaza, in toate cazurile, prin incheiere irevocabila;
c)nu poate fi formulata de catre parat.
31.In cazul inscrierii in fals: a)este obligatorie suspendarea judecarii cauzei si trimiterea dosarului
procurorului,daca partea indica pe autorul falsului; b)incheierea de trimiterea de trimiterea
dosarului catre procuror trebuie semnata de parti; c)dupa depunerea inscrisului pentru
verificare,partile pot fi reprezentate si prin mandatari cu procura speciala,daca dovedesc
impiedicare bine intemeiata.

32.Nu constituie o forma de participare procurorului la procesul civil: a)semnarea minutei;
b)exercitarea cailor de atac; c)semnarea hotararii redactate ulterior.
33.Interogatoriul: a)administrat oricarei persoane juridice impica citarea reprezentantului legel,cu
mentiunea prezentarii personale pentru a rasunde ; b)trebie incuviintat de presedintele
instantei,daca s-a solicitat prin cerere; c)incuviintat de instanta poate fi administrat chiar daca
partea care va fi audiata nu stie sa scrie.
34.Unirea exceptiei procesuale cu fondul este: a)obligatorie daca exceptia se refera la puterea de
lucru judecat; b)posibila daca pentru pentru rezolvarea exceptiei este necesara administrarea unor
dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a princinii; c)obligatorie daca nici una dintre parti nu se
opune la adiministrarea dovezilor necesare dezvoltarii exceptiei.
35.Ccererea de interventie voluntara principala: a)se incuviinteaza in principiu printr-o incheiere
preparatorie; b)trebuie formulata cel mai tarziu la prima zi de infasisare; c)se va solutiona chiar
daca cererea de chemare in judecata se respinge ca prematur introdusa.
36.Contestatia in anulare : a)se introduce ,in toate cazurile,la instanta la care hotararea atacata a
ramas irevocabila; b)este inadimisibila daca se exercita importiva unei hotarari de divort ; c)poate
fi admisa daca partea nu a fost legal citatala instanta de curs.
37.In cazul transmisiunii calitatii procesuale active,dobanditorul: a)preia procesul in starea in care
se gaseste in momentul in care a avut loc transmisiunea; b)esteindreptatit sa solicite reflectarea
doar a actelor de procedura defavorabile implinite anterior de autorul sau; c)este indreptatit sa
invoce exceptiile relative neinvocate in termen de autorul sau.
38. Litispendenta se poate invoca: a)numai daca ambele procese se afla in prima instanta; b)daca
ambele procese se afla in fara instantelor de fond; c)dupa prima zi de infatisare doar de parat.
39.Conexarea: a)poate fi dispusa chiar daca una din parti se opune; b)poate avea loc si atunci cand
o pricina se afla la judecata in prima instanta ,iar cealalta in apel; c)este obligatorie in cazul
existentei identitatii de parti,obiect si cauza.
40.Instanta poate incuviinta masura sechestrului judiciar: a)prin sentinta,in cazul bunurilor care
formeaza obiectul procesului; b)prin incheierea,numai in cazul in care nu exista proces; c)cu
citarea partilor.
41.In cazul in care ,la primire ,cererea de chemare in judecata trebuie completata sau modificata,iar
acest lucru nu se poate face pe loc: a)se inregistreaza si se suspenda judecata; b)se restituie
reclamantului; c)se inregistreaza si acorda un termen scurt.
42.Mandatul neavocat poate pune concluzii fara a fi nevoie sa fie asistat de catre avocat daca:
a)are o procura generala; b)este reprezentantul unei rude pana la gradul trei si procesul se judeca
de catre curtea de apel; c)este doctor in drept si il reprezinta pe copilul fratelui sau in fata Inaltei
Curti de Casatie si Justitie.
43.Daca nulitatea este expres prevazuta de lege,atunci: a)poate fi invocata de instanta din oficiu ,in
toate cazurile; b)este vorba de o nulitate care opereaza de drept; c)vatamarea se presupune.
44.In materiea ordonantei presedintiale : a)conform mentiunii din lege,intampinarea nu este
obligatorie; b)hotararea nu este supusa apelului; c)in caz de admitere,executarea hotararii se face
fara somatie,in toate cazurile si indiferent de consintamantul paratului.

45.Renuntarea la dreptul pretins: a)nu poate fi partiala; b)implica pronuntarea unei hotarari
executorii de drept; c)nu necesita consentamantul celeilate parti.
46.Este incompatibil judecatorul care : a)este sesizat cu o revizuire indreptata impotriva hotararii
pe care a pronuntat-o; b)este sotul avocatului uneia dintre parti; c)a fost martor in aceeasi paricina.
47.Comunicarea citatiei unei persoane huridice se poate realiza prin fisare: a)numai in cazul
paratului; b)numai la judecata in fata primei instante; c)daca se refuza primirea citatiei.
48.Hotararea de declinare a competentei este corecta daca :a)paratul a invocat exceptia e
necompetenta teritoriala dupa prima zi de infazisare ,daca pana la inchiderea dezbaterilor , in cazul
unei actiuni in revendicare imobiliara ,instanta nezizata fiind cea de la locul situarii imobilului ;
b)instanta sezizeaza cu o cerere de de incredintare a minorului este cea de la domiciliul
reclamantului ; c)actiunea mostenitorului vanzatorului prin care se soliita rezolutiunea unui
contract de vanzare-cumparare unui imobil pentru neplata pretului introdusala instanta locului
situarii imobilului.
49.Prorogarea legala a competentei:a)constitue un caz de litisdenta ; b)opereaza si in cazul in care
cererea reconventionala este disjunsa cererea principala , iar aceasta din urma a fost respinsa
nefondata; c)nu isi va mai produce efectele in caz de disiungere.
50.Cerera de chemare in judecata :a)care nu cuprinde semnatura se respinge ca nesemnata daca
reclamnaul nu a complinit aceasta lipsa in termenul acord; b)se depune in doua exemplare daca
sunt chemati in judecata doi parati ,iar unul dintrea acestia il reprezinta pe celalalt; c)se socoteste
de lege ca modificata daca reclamantul solicita valoarea obiectului pierdut.
51.Infractiunea continuata este o forma a : a)unitatii naturale de infractiune; b)pluralitatii de
infractiuni; c)unitatii legale de infractiune.
52.Recidiva exista atunci cand: a)la un an de la executarea unei pedepse de doi ani inchisoare
pentru savarsirea unei infractiuni de ucidere din culpa,cel condamnat savarseste din nou o
infractiune de vatamare corporala grava,pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la doi la
sapte ani; b)a doua zi de la respingerea recursului declarat impotriva hotararii judecatoresti de
condamnarea la pedeapsa inchisorii de un an pentru savarsirea unei infractiuni dde talharie ,cel
condamnat savarseste din nou o infractiune de vatamare corporala grava ,pentru care legea prevede
pedeapsa inchisorii de doi ani ; c)in timpul intreruperi executari pedepse de cinci ani inchisoare,
aplica pentru o infractiune de vatamare corpoarala grava, cel condamnat savarseste din nou o
infractiune de vatamare corporala grava ,pentru care legea prevede pedeasa inchisorii de la doi la
sapte ani.
53.Este cauza care inlatura raspunderea penala: a)gratierea; b)lipsa plangerii prealabile in cazul
infractiunii de abuz de incredere; c)amnistia.
54.Sunt pedepse: a)detentuiunea pe viata si inchisoarea ;b)amenda si degradarea militara;
c)confiscarea speciala si interzicerea de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata.
55.Infractiunea de lipsire de libertate: a)nu poate avea obiect material; b)se poate realiza printr-o
inactiune; c)poate fi absorbita de infractiunea de viol.
56.Infractiunea de trafic de influenta: a)are un subiect activ necircumstantial; b)se poate comite si
printr-o inactiune, respectiv prin respingerea unei promisiuni; c)are ca urmare imediata o stare da
pericol pentru normala evolutie a relatiilor de serviviu.
57.Infractiune de inselaciune : a)poate avea un obiect material si un bun imobil; b)are ca urmare
imediata crearea unei pagube; c)se retine in varianta agavata daca se comite prin prezentarea ca
adevarata a unei fapte mincinoase.
58.Exista infractiunea de talharie in cazul in care: a)furtul este urmat de intrebuintarea de
amenintari pentru bunului furat; b)furtul este savarsit prin intrebuintarea unor mijloace
frauduloase; c)furtul este savarsit asupra unei persoane care se afla in stare inconstienta.
59.Tentativa nu este posibila la infractiunea de: a) omor; b)vatamare corporala din culpa;
c)ucidere din culpa.
60.Infractiunea de incest: a)are ca element material actul sexual de orice natura; b)se poate realiza
intre frati si surori; c)poate fi comisa de tata asupra fiului avand in vedere ca acestia sunt rude in
linie directa.
61.Sunt aplicabile dispozitiile art.210 C.P.(pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila) in cazul
in care subiectul activ este: a)militarul in termen care sustrage bunuri din dormitorul comun;
b) gazduitorul care savarseste furtul in paguba celui care il gazduieste; c)gazduitul care sustrage
bunuri de la persoana care il gazduieste.
62.Se poate retine infractiunea de omor calificat,in varianta omorului savarsit din interes material
atunci cand faptuitorul urmareste: a)dobandirea unei succesiuni in raport cu victima ; b)stingerea
unei datorii fata de victima; c)sustragerea unei sume de bani din posesia victimei.
63.La infractiunea de marturie mincinoasa subiectul activ poate fi: a)orice persoana care face
afirmatii mincinoase in public; b)martorul ascultat intr-o cauza penala; c)expertul chemat sa
realizeze o expertiza intr-o cauza civila.
64.Daca la comiterea furtului autorul a fost ajutat nemijlocit de alte persoane,care insa nu au stiut
ca se comite o infractiune,incadrarea juridica va fi: a)furt "simplu"; b)furt calificat (savarsit de
doua sau mai mult persoane impreuna); c)furt calificat si instigare la furt (in forma participatiei
improprii ).
65.Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penela savarsita: a)pentru a inlatura un atac
material, direct, imediat si injust indreptat impotriva unui interes obstesc si care pune in pericol
grav interesul obstesc ; b)pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta
intr-o locuinta; c)de acela care in momentul cand a savarsit fapta si-a dat seama ca princinuieste
urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat.
66.Constituie circumstanta agravanta: a)savarsirea faptei de doua persoane impreuna ; b)savarsirea
infractiunii din motive josnice; c)savarsirea infractiunii prin acte de cruzime.
67.Fapta celui care falsifica un inscris sub semnatura privata, inscris pe care ulterior il foloseste in
vederea producerii unor consecinte juridice reprezinta: a)doar infractiunea de fals in inscrisuri sub
semnatura privata; b)infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata in concurs cu
infractiunea de uz de fals; c)doar infractiunea de uz de fals.
68.Minorul care la 15 ani savarseste o infractiune de furt: a)nu raspunde penal; b)raspunde penal
daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant; c)raspunde penal fiind prezumat a avea
discernamant.
69.Reabilitarea de drept are loc, daca in decurs de trei ani condamnatul nu a savarsit nici o alta
infractiune, in cazul condamnari la: a)pedeapsa amenzii; b)pedeapsa inchisorii de doi ani;
c)pedeapsa inchisori de cinci ani.
70.Infractiunea de pruncucidere: a)reprezinta uciderea noului nascut de catre oricare dintre
parinti,daca aceasta se afla intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere; b)are ca subiect pasiv
copilul nou nascut cu conditia ca aceasta sa fie viabil; c)poate avea ca subiect activ doar mama
copilului nou nascut, aflata intr-o stare de tulburare princinuita de nastere.
71.Fapta inculpatului care primeste de la partea vatamata un obiect spre pastrare si la implinirea
termenului convenit refuza restituirea bunului afirmand in mod mincinos ca nu l-a primit
reprezinta: a)infractiunea de inselaciune; b)infractiunea de furt; c)infractiunea de abuz de
incredere.
72.Aruncarea cu putere, de la mica distanta, a unei pietre de pavaj stradal spre capul unei persoane
si ranire acesteia, la cap, cu urmarea unor leziuni ce necesita 25 de zile de ingrijire medicale
reprezinta: a) tentativa la infractiunea de omor; b)vatamare corporala; c)vatamare corporala grava.
73.Daca functionarul corupt, in scopul de a satisface solicitarea mituitorului nu indeplineste un act
privitor la indatoririle lui de serviciu,iar aceasta neindeplinire constituie prin ea insasi o
infractiune: a)luarea da mita va intra in concurs cu respectiva infractiune; b)luarea de mita
absoarbe respectiva infractiune; c)luarea de mita se retine in varianta agravata.
74.Fapta de a produce probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri nedrepte reprezinta:
a)infractiunea de denuntare calomnioasa ; b)infractiunea de marturie mincinoasa; c)infractiunea de
represiune nedreapta.
75.Sunt masuri de siguranta: a)obligarea la tratament medical; b) internarea medicala; c)libertatea
supravegheata.
76.Fapta inculpatului ,care au ucis din culpa o persoana ,va fi judecata in prima instanta de:
a)judecatorie; b)tribunal; c)curtea de apel.
77.Presedintele completului de judecata inainte de a incheia dezbaterile da ultimul cuvant :
a)inculpatului personal; b)procurorului; c)partii civile.
78.Amanrea executarii pedepsei, atunci cand din cauza unor imprejurari speciale executarea
imediata a acesteia ar avea consecinte grava pentru condamnat ,se dispune : a)pe o durata
nedeterminata ; b)pe o durata cel mult un an ; c)pe o durata de cel mult trei luni si numai o singura
data.
79.In cursul judecatii asistenta juridica este obligatorie ,daca legea prevede pentru infractiunea
savarsita: a)pedeapsa detentiunii pe viata; b)pedeapsa inchisorii e de cinci ani sau mai mare :
c)pedeapsa inchisorii de cel mult un an.
80.Este caz de conexitate atunci cand: a)s-au savarsit in acelasi timp si in acelasi loc ,prin acte
diferite ,cu intentie,o infractiune de omor si o infractiune de viol, de catre aceeasi persoana; b)s-a
savarsit, de catre mai mult persoane, o infractiune de omor, prin lovituri cu cutitul apilcate in zone
vitale,aceleiasi victime, dupa o prealabila intelegere intre infractorii; c)o infractiune de omor este
savarsita pentru a ascunde comiterea unei infractiuni de delapidare.
81.Este flagranta infractiunea: a)descoperita in momentul savarsirii; b)a carei pedeapsa prevazuta
de lege este mai mare de 15 ani; c)al carei faptuitor este surprins aproape de locul comiterii
infractiunii cu obiecte de natura a-l presupune participant la acea ainfractiune.
82.In caz de incetare a procesului penal in fata instantei de judecata, prin retregerea plangerii
prealabile de catre partea vatamata, cheltuielile de judecata sunt suportate de: a)partea vatamata ;
b)inculpat; c)inculpat si partea vatamata.
83.In cazul savarsirii unei infractiuni de santaj, penru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la
6 luni la cinci ani ,masura arestarii preventive a inculpatului inceteaza de drept in cursul judecatii
atunci cand, inainte de pronuntarea unei hotarari de condamnare in prima instanta, durata arestarii
a atins: a)sase luni ; b)doi ani si sase luni; c)cinci ani.
84.Revizuirea poate fi ceruta cand: a)s-au descoperit fapte si imprejurari ce nu au fost cunoscute de
instanta la solutionarea cauzei; b)procedura de citare a partii la termenul la care s-a judecat cauza
de catre instanta de recurs nu au fost indeplinita conform legii; c)impotriva aceleiasi persoane s-au
pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeiasi fapta.
85.In caz de retragere a plangerii prealabile in cursul urmaririi penale, de catre persoana vatamata,
fata de inculpatul care a solicitat continuarea procesului penal, procurorul va dispune:
a)suspendarea urmaririi penale; b)scoaterea de sub urmarire penala ,daca faptei ii lipseste unul
dintre elementele constitutive; c)clasarea cauzei.
86.Persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste ,cat timp nu a fost pusa in
miscare actiunea penala importiva sa: a)faptuitor; b)invinuit; c)inculpat.
87.In cursul urmaririi penale, arestarea inculpatului minor in varsta de 15 ani nu poate depasi:
a) un termen rezonabil si nu mai mult de 180 de zile, pentru savarsirea unei infractiuni de omor
deosebit de grav, pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata alternativ cu pedeapsa
inchisorii de la 15 la 25 de ani, fiecare prelungire neputand depasii 15 zile; b)un termen rezonabil
si nu mai mult de 60 de zile ,pentru savarsirea unei infractiuni de talharie ,pentru care legea
prevede pedeapsa inchisorii intre 3 si 18 ani, fiecare prelungire neputand depasi 15 zile;
c)maximul pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita.
88.Hotararea judecatoriei de condamnare a inculpatului pentru savarsirea unei infractiuni de
tainuire devine executorie: a)la data pronuntarii; b)la data expirarii termenului de apel, cand apelul
declarat a fost retras inauntrul termenului; c)la data pronuntarii hotararii prin care s-a desprins
recursul declarat impotriva deciziei din apel.
89.Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine: a)avocatului inculpatului;
b)procurorului; c)instanei de judecata.
90.Efectuarea unei expertize psihiatrice a inculpatului este obligatorie in cazul unei infractiuni de:
a)omor deosebit de grav; b)lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte, daca instanta are indoieli
asupra starii psihice a inculpatului; c)ucidere din culpa.
91.Impotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luare masurii obligarii de a nu parasi
localitatea, inculpatul poate face plangere: a)la prim procurorul parchetului, in termen de trei zile
de la luare masurii; b)la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, in
termen de trei zile de la luarea masurii.
92.Plangerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului in cazul
infractiunilor de: a) amenintare; b) vatamare corporala; c)abandon de familie.
93. Procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor: a) in cauzele in
care instanta a fost sesizata prin plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar pedeapsa prevazuta
de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de la 15zile la un an; b) in cauzele in care
instanta a fost sesizata prin rechizitoriu; c) in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare de
detinere.
94.Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit :
a) infractiunea ; b) fapte prevazute de legea penala ; c) contraventii.
95. Interceptarile si inregistrarile pe banda magnetica ale unor convorbiri se efectueaza cu
autorizarea motivata a instantei ,la cererea procurorului, in cazurile si in conditiile prevazute de
lege, daca inregistrarea se impune pentru aflarea adevarului si sunt date privind savarsirea unei
infractiuni de: a)talharie; b)abuz de incredere; c)inselaciune.
96.Ascultarea inculpatului: a)poate incepe cu citirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in
cauza; b)poate incepe cu reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza; c)nu
poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza.
97.Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate in baza
dispozitiilor date de acesta se rezolva de: a)procurorul care a luat masuuuura; b)prim procurorul
parchetului; c)procurorul ierarhic superior, daca masurile si actele sunt ale prim procurorului sau
au fost efectuate in baza dispozitiilor date de acesta.
98.Plangerea este incunostiintarea facuta de: a)o persoana fizica, referitoare la o vatamare ce i s-a
cauzat prin savarsirea infractiunii; b)o persoana despre savarsirea unei infractiuni; c)o persoana
juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin savarsirea infractiunii.
99.Instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului: a)cand se constata, inainte de terminarea
cercetarii judecatoresti, ca in cauza supusa judecatii s-a efectuat cercetare penala de un alt organ
decat cel competent; b)cand se constata, dupa inceperea dezbaterilor, ca in cauza supusa judecatii
s-a efectuat cercetarea penala de la un alt organ decat cel competent; c) cand in urma cercetarii
judecatoresti, schimba incadrarea juridica a faptei intr-o alta infractiune pentru care cercetarea
penala ar fi revenit altui organ de cercetare.
100.Persoana vatamata, avand capacitate de exercitiu deplina, se poate constitui parte civila contra
inculpatului care nu este de acord cu acoperirea prejudiciului: a)in cursul urmarii penale; b)in fata
instanei de judecata,pana la citirea actului de sesizare; c)in fata instantei de judecata, pana la
pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive.
4) Subiecte Admitere
Institutul National al Magistraturii- 2006
1.Capacitatea de incheia actul juridic civil este: a)o stare de fapt, spre dosebire de discernamant,
care este o stare de drept; b)o parte a capacitatii civile de folosinta; c)o cerinta a valabilitatii
consimtamantului.
2.Spre deosebire de nulitatea relativa, nulitatea absoluta a actului juridic civil: a)produce efecte
retroactive; b)desfiinteaza toate efectele actului juridic; c)ca regula, nu poate fi acoperita prin
confirmare.
3.Sunt prescriptibile, extinctiv actiunile: a)prin care se invoca nulitatea actului juridic pentru lipsa
scopului imediat; b)estimatorii; c)prin care se invoca nulitatea actului juridic pentru dol.
4.Temenul suspectiv: a)este un eveniment viitor si nesigur ca realizare,care amana inceputul
exercitiului dreptului subiectiv si al executarii obligatiei corelative; b)nu afecteaza existenta
drepturilor si obligatiilor, ci doar executarea actului juridic; c)amana, pana la implinirea lui,
stingerea exercitiului dreptului subiectiv si a executarii obligatiei corelative.
5.Leziunea: a)nu poate fi incidenta in cazul actelor juridice aleatorii; b)viteza, ca regula, numai
actele juridice incheiate de cei lipsiti de capacitate civila de exercitiu; c) presupune o vadita
disproportie de valoare intre contraprestatii.
6.In materia simulatiei: a)numai tertii de buna credinta pot exercita actiunea in simulatie; b)partile
simullatiei nu sunt indreptatite sa opuna tertilor de buna- credinta contractul secret; c)se poate
solicita si constatarea ca un contract de donatie cu sarcina este fictiv.
7. Dreptul de superficie: a) poate fi aparat prin prin actiunea confesorie; b)este imprescriptibil
extinctiv; c)nu poate fi constituit prin legat.
8. In cazul stipulatiei pentru altul: a)tertul beneficiar nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea
contractului in caz de neexecutare cuplabila din partea promitentului; b)stipulantul nu este
indreptatit sa il actioneze in justitie pe promitent pentru obligarea acestuia la executarea prestatiei
ce o datoreaza tertului bebeficiar; c)tertul beneficiar nu va intra in concurs cu creditorii
stipulantului.
9. Ca urmare a admiterii actiunii in revendicare, posesorul pirit este obligat sa restituie bunul catre
adevaratul proprietar: a)doar in masura in care bunul exista in materialitatea sa; b)in natura sau prin
contravaloarea sa, la alegerea paratului; c)in toate cazurile.
10. Dreptul de proprietate privata: a)este inalienabil,imprescriptibil si insesizabil, daca are ca titular
o persoana juridica de drept public; b)nu se stinge prin instrainarea lucrului ; c)nu poate avea ca
titular statul, daca asupra bunului s-a constituit un drept de uzufruct in favoarea unei persoane
fizice.
11. Stingerea ipotecii se poate realiza: a)prin anularea obligatiei principale; b)daca imobilul este
dobandit de un tert prin uzucapiune, cu conditie ca prescriptia sa fie invocata in termen de 3 ani
de la data dobandirii bunului; c) prin renuntarea la ipoteca, de catre creditor, efectuata in forma
autentica.
12. In materiea raspunderii civile contractuale (in cazul evaluarii legale a despagubirilor ),
dobanda legala: a)este datorata ,in principiu,din ziua chemarii in judecata; b)este datorata, ca
108
regula, din ziua scadentei; c)nu va fi acordata atunci cand creditorul nu va face dovada existentei
unui prejudiciu.
13.Rezolutiunea vanzarii imobiliare pentru neplata pretului: a) produce,de regula, efecte si fata de
terti; b)nu poate fi dispusa daca este ceruta de cumparator; c)are caracter exclusiv juridiciar.
14.In cazul in care bunul achizitionat printr-un contract de vanzare-cumparare este afectat de un
viciu ascuns, grav si existent anterior incheierii actului,cumparatorul poate solicita: a)rezolutiunea
contractului de vanzare cumparare; b)anularea contractului pentru eroare asupra substantei
obiectului, pe calea actiunii redhibitorii ; c)obligarea zanzatorului de a-i preda un lucru de aceeasi
calitate si valoare.
15.In cazul prejudiciului cauzat de un animal: a)paznicul juridic este exonerat de raspundere in caz
de forta majora sau caz fortuit; b) victima prejudiciului poate uramari direct pe cel care are paza
materiala in temeiul raspunderii pentru fapta proprie a acestuia; c)daca victima prejudiciului este
paznicul material, cel care are paza juridica nu poate fi tras la raspundere in temeiul art.1001C.civ.
16. In materia contractului de antepriza: a)riscul pieirii fortuite a materialelor este suportat de
client, indiferent cine a procurat materialele; b)de regula, forma scrisa a contractului nu este ceruta
pentru validitatea actului; c)indiferent de obiectul lucrarii, antrepenorul nu poate obtine pretul
acesteia, daca lucrul a pierit din cauza viciilor materialelor procurate de client.
17.In cazul rezervei succesorale: a)sotul supravetuitor nu poate cumula calitatea de rezeravatar cu
cea de donator; b)succesibilul trebuie sa accepte mostenirea sub beneficiul de inventar; c) aceasta
se atribuie mostenitorului rezervatar impotriva vointei defunctului.
18.Renta viagera: a)poate fi constituita si cu titlu gratiut; b)nu poate fi cedata, cu exceptia
existentei unei clauze contractuale contrare; c)se poate constiiti in favoare mai multor personae.
19. Locatarul: a)datoreaza garantie numai pentru viciile ascunse ale lucrului existente in momentul
incheierii contractului; b)trebuie sa predea lucrul ,ca regula intr-o stare corespunzatoare destinatiei
in vederea careia a fost inchiriat; c)raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului numai daca, in
momentul incheierii contractului,cunostea existenta lor.
20.Nedemnitatea succesorala: a)produce anumite efecte si fata de descendentii nedemnului; b)
influenteaza si eficacitatea liberalitatilor facute in favoarea nedemnului de catre cel care lasa
mostenirea, fata de exceptiile expres prevazute de lege; c)poate fi invocata numai de comostenitorii
chemati de la mostenire impreuna cu nedemnul sau, dupa caz, de mostenitorii subsecventi.
21. Raportul datoriilor: a)presupune acceptarea mostenirii in termenul de exercitare a dreptului de
optiune succesorala, de catre succesibilul debitor; b)nu opereaza in privinta datoriei pe care
defunctul o avea fata de unul dintre mostenitori; c)constituie o plata efectuata de mostenitor.
22.Daca la o mostenire legala sunt chemati mama defunctului ,un frate uterin al defunctului si doi
frati buni ai defunctului: a) fiecare mostenitor legal va lua 1/4 din mostenire; b) fiecare frate bun va
lua 3/16 din mostenire; c) fiecare frate bun va lua 5/16 din mostenire.
23. Daca X achizitioneaza un teren in anul 1995, prin inscris sub semnatura privata, de la Y,
exercitand asupar bunului o posesie util pana in prezent: a) X este proprietar in temeiul conventiei
incheiate cu Y; b) X este proprietar prin uzucapiunea de scurta durata, daca a fost de buna credinta
109
si Y a avut domiciliul in aceeasi localitate in care este situat imobilul, pe toata perioada exercitarii
posesiei ; c) in present, X nu poate fi considerat proprietarul imobilului.
24.Inserarea unei clauze intr-un contract de vanzare-cumparare ,in sensul ca neplata pretului in
termen de 30 zile de la scadenta atrage rezolutiunea contractului: a)nu reprezinta un pact comisoriu
expres care sa excluda interventia instantei; b)reprezinta o clauza penala ; c)reprezinta un pact
comisoriu care atrage desfiintarea neconditionata a contractului, la cererea vanzatorului.
25.In cazul petitiei de reditate: a)recamantul poate fi si legatarul cu titlul particular; b)reclamantul
nu poate obtine de la mostenitorul aparent de buna credinta fructele bunurilor succesoriale
dobandite pana la momentul introducerii actiunii; c)reclamantul nu poate solicita obligarea unei
persoane care nu se pretinde mostenitor ,la plata datoriei fata de succesiune.
26.Cheltuielile de judecata : a)pot fi acordate si din oficiu, daca instanta a acordat un termen de
gratie; b)asupra carora instanta a omis sa se pronunte, pot fi obtinute si pe calea cerereii de
indreptare a erorilor materiale din hotarare; c)pot fi acordate paratului, la cerere, daca reclamantul a
renuntat la judecata dupa comunicarea actiunii,cu conditia dovedirii efectuarii lor.
27.In materia recuzarii: a)nu se pot recuza toti judecatorii unei instante; b)judecatorul recuzat poate
fi ascultat doar cu consimtamantul acestuia; c)cererea de recuzare nu se poate face decat in forma
scrisa.
28.Procurorul poate participa la judecata intr-un proces civil: a)numai daca a fost chemat in
judecata, ca parte, de catre reclamant; b)ori de cate ori considera ca este necesar pentru apararea
ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor; c) numai in litigiile in care sunt parti
minori ,persoane puse sub interdictei sau disparuti.
29.Cererea de interventie voluntara: a)se discuta in principiu, numai daca a fost admisa ; b)trebuie
formulata numai in forma scrisa; c)se comunica celorlante partii dupa ce a fost admisa in principiu.
30.In cazul ordonantei presedintiale: a)trebuie sa existe un proces asupra fondului dreptului;
b)hotararea este executorie; c)nu se poate obtine desfasurarea unei constructii.
31.Decaderea intervine: a)numai daca legea o prevede expres; b)in cazul nerespectarii termenelor
legale, imperative si absolute ; c)in cazul nerespectarii oricaror termene proceduale.
32.Perimarea cererii de chemare in judecata suspendate pentru neindicarea mostenitorilor partii
decendate: a)are caracter facultativ; b)se constata daca in terman de 1 an de la suspendare, cauza
civila a ramas in nelucrare din vina partii in viata; c)se constata doar daca partea decedata avea
calitatea de reclamant.
33.In cazul renuntarii la dreptul pretins: a)hotararea nu are putere de lucru judecat; b)hotararea
este definita; c)partea care renunta la drept trebuie sa justifice, in prealabil, calitatea proceduala
activa.
34.Termenul de gratie poate fi acordat: a)doar in cazul hotararilor susceptibile de executare; b)in
toate cazurile in care s-a admis actiunea reclamantului; c)in favoarea mai multor parati, cu
conditia ca ei sa fie obligati solidar prin hoarare.
35.Intampinarea: a)nedepusa in termenul legal nu atrage nicio sanctiune; b)nedepusa in termenul

legal atrage decaderea din dreptul de a o mai depune; c)poate fi depusa oricand de catre paratul
neasistat de avocat.
36.Incheierea prin care ,intr-un proces de partaj, s-a atribuit in mod provizoriu un bun in favoarea
unui coproprietar: a)este o incheiere premergatoare; b)se atca in toate cazurile odata cu fondul
cererii de partaj; c)se ataca separat de fondul cererii de partaj.
37.Prima zi de infatisare: a)reprezinta primul termen de judecata acordat in cauza; b)poate
reprezenta termanul la care toate partile propun probe; c)reprezinta termenul la care partile legal
citate pot pune concluzii pe fond.
38.Incheierea de suspendare a judecatii pentru lipsa partilor legal citate: a)este supusa apelului,daca
litigiul il constituie o cerere de partaj; b)are caracter interlocutoriu; c)se poate pronunta de mai
multe ori in acelasi dosar, daca motivul de suspendare se repeta.
39.In cazul revizuirii pentru hotarari definitive potrivnice: a)se va anula hotararea nelegala;
b)cererea de revizuire poate fi admisa si daca prin hotarari nu s-a rezolvat fondul pricinii; c)cererea
de revizuire poate fi admisa daca, in procesul in care s-a pronuntat a doua hotarare, s-a invocat
puterea de lucru judecat a primei hotarari si instanta a omis sa solutioneze aceasta exceptie.
40.Hotararea partiala: a)poate fi pronuntata, in conditiile legii, numai la cererea reclamantului;
b)nu poate fi pronuntata daca recunosaterea se face prin raspunsurile paratului la interogatoriu;
c)este executorie de drept.
41.Alegerea de domiciliu, in vederea comunicarii actelor de procedura: a)trebuie adusa la
cunostinta paratului prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, sub pedeapsa neluarii ei
in seama; b)poate fi facuta doar de reclamant; c)poate fi realizata si in caile de atac retractare.
42.In cazul interventiei accesorii: a)intervenientul nu poate invoca exceptiile procesuale relative
care nu au fost invocate in terman de partea in favoarea careia a intervenit; b)intervenientul trebuie
sa aiba pretentii proprii, dar in concurenta cu pretentiile partii pentru care a intervenit; c)cererea nu
se incuviinteaza in principiu.
43.Comunicarea cererii de chemare in judecata: a)poate fi realizata si de reclamant,numai daca este
efectuata prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire; b)poate fi facuta doar unuia dintre
parati, daca acestia locuiesc la acelasi domiciliu; c) se efectueaza la domiciliul reprezentantului
comun al mai multor parati.
44.Puterea de lucru judeca: a)nu poate fi invocata, in niciun caz, daca procesul a fost solutionat pe
cale de exceptie; b) poate fi invocata si de procuror; c)nu exista in cazul hotararii pronuntate
intr-un proces de divort in care partile s-au impacat.
45.In materia probei testimoniale : a)judecatorul nu poate hotari asupra cauzei martorul nu a fost
legal citat,chier daca partea in favoarea careia s-a incuviintat proba renunta la administrarea
acesteia; b)martorul poate fi audiat la locuinta sa,cu conditia existentei consintamantului tuturor
partilor; c)instanta poate dispune audierea unui martor la care partea a renuntat , chiar daca toate
partile se impotrivesc.
46.Reclamantul: a)nu poate chema in judeacta o alta persoana in calitate de reclamant; b)poate
formula o cerere impotriva unei persoane care pretinde aceleasi drepturi ca si el; c)nu poate
complini lipsa semnaturii de pe cererea de chemare in judecata fara consimtamantul paratului, daca
lipsa semnaturii a fost invocata de acesta din urma.
47.X il cheama in judecata pe Y, intr-un proces de partaj succesoral. Y intentioneaza sa obtina de
la X restituirea imprumutului pe care i l-a acordat in vederea efectuarii unei excursii in strainatate,
astfel incat, Y trebuie sa formuleze o cerere reconventionala pana la prima zi de infatisare; b)Y
trebuie sa formuleze o cerere reconventionala o data cu intampinarea; c)Y poate sa introduca
cererea de restituire a sumei imprumutate, pe cale separata, la instanta de la domiciliul lui X.
48.In materia incompatibilitatii: a)grefierul care a facut parte din constituirea instantei ce a
pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs; b)exceptia
incompatibilitatii nu trebuie unita cu fondul; c)exceptia incompatibilitatii poate fi invocata si de
mandatarul partii.
49.In cazul invocarii exceptiilor de litispendenta si de nerecompetenta, se rezolva prioritar:
a)exceptia de necompetenta, doar daca are caracter absolut; b)exceptia de necompetenta;
c)exceptia de litispendenta.
50.X introduce impotriva lui Y o cerere de partaj succesoral la Judecatoria Oltenita, in masa
succesorala fiind inclus si un imobil situat in raza teritoriala a acestei instante.Judecatoria Oltenita
isi declina competenta in favoarea Judecatoriei Brasov, ca instanta de la ultimul domiciliu al
defunctului.Precizati daca solutia instantei este corecta: a)da, numai daca exceptia de necompetenta
a fost invocata de parat prin intampinare depusa in termen legal; b)nu, intruncat instanta de la
locul situarii imobilului este competenta absolut; c)da, deoarece competenta apartine instantei de
la ultimul domiciliu al defunctului.
51.Fapta constand in distrugerea unor procese-verbale de constatare a unui accident rutier si a
probelor biologice recoltate pentru analiza, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de:
a)favorizarea a infractorului; b)tainuire; c)retinere sau distrugerea de inscrisuri.
52.Suspendarea executarii pedepsei sub supravechere poate fi dispusa: a )in cazul concursului de
infractiuni,daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mai mult 4 ani; b)daca pedeapsa aplicata
este inchisoarea de cel mult 4 ani; c)daca infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa
inchisorii mai mare de doi ani, afara de situatiile cand condamnarea intra in vreunul dintre cazurile
prevazute in art.28 Cod penal.
53.Conducerea unui autovehicul, succesiv, de catre un inculpat major si de unul minor, ambii fara
a avea permis de conducere, corespunzator categoriei din care face parte vechicolul condus,
reprezinta: a) coautorat la infractiunea prevazuta in legea speciala,constand in conducerea unui
autovehicul fara permis de conducere; b) o singura infractiune prevazuta in legea speciala,
infractiune savarsita in conditiile prevederiilor art.75 alin.1 c Cod penal, constand in savarsirea
infractiunii de catre un infractor major impreuna cu un minor; c)cate o infractiune individuala,
savarsita de fiecare inculpat.
54.Ca element al laturii obiective, umarea socialmente periculoasa: a) presupune o modificare
perceptibila fizic a realitatii inconjuratoare; b)implica o atingere a valorii sociale ocrotite prin
norma penala ; c)exista doar in cazul infractiunilor de rezultat .
55.Fapta administrarului unei societati comerciale de a falsifica mai multe borderouri de achizitie
si facturi fiscale, documente care ulterior au fost folosite de catre acelasi faptuitor, intruneste
112
elementele: a) infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata; b)infractiunii de fals material
in inscrisuri oficiale; c)infractiuniilor de fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals.
56.Fapta constand intr-o infractiune constituie infractiune: a)in toate situatiile cand este savarsita
cu intentie; b)in toate situatiile cand este savarsita din culpa; c)cand este savarsita din culpa, numai
daca legea prevede expres aceasta cerinta.
57.In situatia in care infractiunea a fost savarsita in participatie, iar plangerea prealabila a fost
introdusa doar cu privire la unul dintre infractiuni: a)se va antrena raspunderea penala a tuturor
participantilor, ca urmare a introducerii plangerii; b)ceilalti inculpati nu vor putea fi trasi la
raspundere penala,lipsind plangerea prealabila ; c)de obicei,se va antrena raspunderea penala a
tuturor participantilor, cu exceptia cazului in care titularul plangerii precizeaza in mod expres
faptul ca nu doreste sa raspunda penal si ceilalti inculpati.
58.In legislatia noastra penala, actele preparatorii: a)nu au relevanta juridica penala; b)pot fi
asimilate tentativei si sanctionate in mod corespunzator; c)pot fi incriminate ca infractiuni
autonome.
59.Coinstigarea poate fi realizata: a)concomitent sau succesiv; b)numai concomitent; c)numai
succesiv.
60.Infractiunea de santaj: a)este absorbita in lipsirea de libertate in mod ilegal, atunci cand in
schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj patrimonial; b)poate fi retinuta
numai atunci cand victima accepta solicitarea faptuitorului; c)absoarbe loviturile sau alte violente.
61.Reabilitatea de drept are loc: a)in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii care nu depaseste un
an, daca in decurs de trei ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune; b)in cazul condamnarii la
pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an, daca in decurs de trei ani condamnatul nu a savarsit o
alta infractiune intentionata; c)daca cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune inlauntrul
termenului de incercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii pedepsei sub supravechere.
62.Actului de executare din structura infractiunii de obicei: a)dobandesc caracter infractional dupa
un numar de repetari explicit in norma de incriminare; b)produc o agravare facultativa a pedepsei
aplicate; c)nu au caracter infractional, daca sunt analizate fiecare izolat.
63.In situatia cazului fortuit, imposibilitatea de prevedere a fortei straine este: a)general si
obiectiva; b)subiectiva si concomitenta actiunii faptuitorului; c)subiectiva si anterioara actiunii
faptuitorului.
64.Constituie criteriu de delimitare intre infractiunea complexa si concursul de infractiuni:
a) unitatea subiectului activ specifica infractiunii complexe; b)caracterul nedeterminat al faptei
absorbite de catre infractiunea complexa; c)caracterul necesar al absorbtiei unei alte fapte in cazul
infractiunii complexe.
65.Interdictia de a reveni in locuinta familiei poate fi dispusa: a)cand faptuitorul este condamnat
la pedeapsa inchisorii de cel putin un an pentru una dintre infractiunile contra familiei; b)cand
faptuitorul este condamnat la pedeapsa inchisorii de cel putin doi ani pentru loviri sau acte de
violenta cauzatoare de suferinta fizice si psihice; c)poate fi luata pe o durata de pana la doi ani.
66.Atunci cand faptuitorul patrunde in domiciliul unei persoane, fara drept si fara consimtamantul
acestuia, dupa care refuza sa-l paraseasca la cererea celui in drept, se va retine: a)un concurs
real,format din doua infractiuni de violare de domiciliu, infractiuni savarsite prin fapte diferite si la
momente diferite; b)un concurs ideal de infractiune de violare de domiciliu.
67.Santajul savarsit prin constrangerea victimei ,pentru a o determina sa dea un bun cu valoare
patrimonila, se deosebeste de talharie prin: a)lipsa obiectului material,in situatia in care victima nu
satisface pretentiile faptuitorului; b)existenta unui interval de timp intre momentul realizarii
constrangerii si momentul in care bunul urmeaza a fi remis; c)faptul ca la santaj bunul urmeaza a fi
remis faptuitorului de catre victima infractiunii,in timp ce la talharie, de regula, faptuitorul
deposedeaza victima de respectivul bun.
68.Lipsirea de libertate in mod ilegal se deosebeste de arestarea nelegala, prin: a)locul savarsirii
faptei; b) calitatea subiectului activ; c)motivatia savarsirii faptei.
69.Intruneste elementele constructive ale infractiunii de abuz de incredere: a)refuzul de a restitui
o suma de bani imprumutata faptuitorului; b)refuzul de a restitui banii prin vanzarea bunului, bun
incredintat faptuitorului pentru a fi vandut; c)fapta muncitorului zilier care, pe fondul unor
neintelegeri privind salarizarea, a vandut o betoniera a firmei la care lucra.
70.Infractiunea de loviri sau alte violente este mai grava atunci cand fapta incriminata se
sevarseste asupra: a) celuilalt sot ori a unei rude apropiate; b)sotului ori unei rude apropiate, daca
aceasta din urma locuieste sau gospodareste impreuna cu faptuitorul; c)sotului sau unei rude
apropiate, daca aceasta din urma locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul.
71.In cazul inselaciunii prin cercuri, prev. de art.215 alin.4 Cod penal: a)nu are relevanta
imprejurarea ca persoana vatamata cunoaste sau nu lipsa de disponibil in cont; b) este necesar ca
persoana vatamata sa nu cunoasca lipsa de disponibil; c)este necesar ca vatamata sa cunoasca lipsa
disponibilului in cont.
72.Primirea de foloase necuvenite se deosebeste de luarea de mita, in situatia in care banii, bunurile
ori alte foloase se primesc dupa indeplinirea actului, prin: a)lipsa unei intelegeri prealabile, in acest
sens; b)faptul ca actul indeplinit are intodeauna caracter legal; c)la primirea de foloase necuvenite
banii, bunurile se primesc imediat dupa indeplinirea actului, in timp ce la luarea de mita, chiar si
dupa trecerea unui interval de timp.
73.Cu ocazia punerii in executare a unei hotarari judecatoresti, executorul a solicitat sprijinul
organelor de politie. In timpul executarii, inculpatul a savarsit acte de violenta impotriva
politistului. Fapta inculpatului intruneste elemente: a)unei infractiuni de nerespectare a hotararilor
judecatoresti,deoarece politistul reprezinta autoritatea de stat si se afla in exercitiul atributiunilor de
serviciu; b)unui concurs de infractiuni, format din nerespectare a hotararilor judecatoresti si
ultrajul; c)unei infractiuni de ultraj, in forma agravanta.
74.Atunci cand functionarul public pretinde si primeste un folos necuvenit,dupa indeplinirea in
parte a unei indatoriri de serviciu, dar inainte de finalizarea acestuia,fapta constituie: a)infractiunea
de primire de foloase necuvenite,deoarece activitatea infractionala se desfasoara fara o intelegere
prealabila; b)infractiunea de luare de mita; c)un abuz in serviciu contra intereselor personale.
75.Favorizarea infractorului se deosebeste de tainuire prin: a)momentul savarsirii faptei ; b)scopul
urmarit de catre faptuitor; c)modalitatile elementului material.
76.Solutionand cauzele penale procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala, daca: a)exista
invinuit sau inculpat in cauza si fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni;
b)exista invinuit sau inculpat in cauza si faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale
infractiunii; c)exista invinuit sau inculpat in cauza si exista autoritate de lucru judecat.
77.Hotararile de declinare de competenta dispuse de instantele penale: a)sunt supuse recursului;
b)sunt supuse apelului si recursului; c)nu sunt supuse apelului si nici recursului.
78.Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului in
cursul judecatii: a) este suspectiv de executare; b)nu este suspensiv de executare; c)este suspensiv
de executare, afara de cazul cand legea dispune astfel.
79.Potrivit regurlilor de competenta, curtea de apel judeca: a)numai in prima instanta si ca instanta
de recurs; b)numai ca instanta de apel si ca instanta de recurs; c)in prima instanta, ca instanta de
apel si ca instanta de recurs.
80.Persoana vatamata ca urmare a savarsirii unei infractiuni, poate fi acultata ca martor in acea
cauza, daca: a)instanta considera necesara ascultarea sa ca martor; b) nu este constituita parte civila
sau nu participa in proces ca parte vatamata; c)indiferent de situatie nu poate fi audiata ca martor,
datorita interesului ei in solutionarea cauzei.
81.Se sanctioneaza cu nulitate absoluta,incalcarea dispozitiilor legale privind: a)sesizarea
instantei; b)citarea partilor; c)compunerea instantei.
82.Masurile asiguratorii in procesul penal se dispun in vederea: a)repararii pagubei produse prin
savarsirea infractiunii; b)garantarii executarii pedepsei amenzii ori a pedepsei confiscarii averii;
c) achitarii cheltuielilor judiciare avansate de atat.
83.Plangerea impotriva ordonantei organului de cercetare penala prin care s-a luat masura
preventiva a retinerii, se solutioneaza de catre: a) instanta careia iar revine competenta sa
solutioneze cauza in prima instanta; b)procurorul care supravecheaza cererea penala in cauza
respectiva; c)prim procurorul parchetului.
84.Procurorul poate pune in miscare actiunea penala prin: a) ordonanta, rechizitoriu; b)rezolutie,
ordonanta ; c) rechizitoriu, declaratie orala, in cazurile prevazute de lege.
85.Organele de urmarire penala pot efectua acte premergatoare, in vederea: a)punerii in miscare a
actiunii penale; b)inceperii urmaririi penale; c)dispunerii masurilor procesuale.
86.In cazul infractiunii de vatamare corporala ,prevazuta de art.181 alin.Cod penal, pentru care
legea prevede ca este necesara plangerea prealabila, aceasta trebuie sa fie introdusa in termen de:
a)2 luni din ziua comiterii infractiiunii; b)2 luni din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este
faptuitorul; c)2 luni de la data descoperirii comiterii infractiunii.
87.In faza de urmarire penala procurorul dispune incetarea urmaririi penale prin: a)ordonanta, in
cazul in care in cauza a fost pusa in miscare actiunea penala; b)rezolutie, in cazul in care in cauza
nu a fost pusa in miscare actiunea penala; c)prin ordonanta in toate cazurile.
88.La judecata in prima instanta ,inainte de incheierea dezbaterilor,presedintiale completului da
ultimul cuvant: a)procurorului; b)inculpatului; c)partii vatamate.
89.Potrivit legii procesual penal,la deliberare in vederea luarii hotararii judecatoresti,participa:

a)membrii comitetului in fata caruia au avut loc dezbaterile,procurorul; b)membrii comitetului in
fata caruia au avut loc dezbaterile, procurorul, grefierul; c)numai membrii completului in fata
caruia au avut loc dezbaterile.
90.Hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, este: a)sentinta; b)decizie; c)incheiere.
91.Inculpatul A.B.dupa terminarea efectuarii actelor de cercetare penala a fost chemata de organul
de urmarire penala pentru a i se prezenta materialul de urmarire penala. Dapa prezentare,pana la
sesizarea instantei de judecata inculpatul a solicitat prezentarea din nou a materialului de urmarire
de urmarire penala,cererea fiind indreptatita, numai daca: a)organul de urmarire penala dupa
prezentare a efectuat noi acte de cercetare penala; b)inculpatul a incheiat un angajament cu un alt
avocat; c)organul de cercetare penala constata ca trebuie sa fie schimata incadrarea juridica a
faptelor.
92.Cererea de reviziuire in cauzele penale, se adreseaza: a)procurorului de la parchetul de pe langa
instanta care a judecat cauza in prima instanta; b)procurorului de la parchetul de pe langa instanta
le care hotararea judecatoreasca a ramas definitiva; c)instantei la care hotararea a ramas definitiva.
93.In cazul infractiunilor flagrante, la judecarea acestora poate acorda termene pentru
administrarea probelor, care in total nu trebuie sa depaseasca: a)10 zile; b)20zile; c)30 zile.
94.Hotararile pronuntate in cauzrile penale ,ramase definitive la instanta de recurs ,se pun in
executare de catre: a) prima instanta de judecata; b)instanta de apel ; c)instanta de recurs, unde a
ramas definitiva hotararea.
95.Contestatia la executare poate fi introdusa: a)cand se iveste vreo nelamurirea cu privire la
hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare; b)cand doua sau mai multe hotarari
judecatoresti nu se pot concilia; c)cand s-a pus in executare o hotarare care nu era definitiva.
96.Liberarea provizorie sub contro judiciar se dispune de catre: a)instanta de judecata; b)procuror;
c)procuror in faza de urmarire penela si instanta de judecata in recursul judecatii.
97.In cazurile penale exceptiile de necompetenta pot fi ridicate: a)numai de catre procuror sau
oricare dintre parti; b)numai de catre parti; c)procuror, oricare dintre parti sau puse in discutia
partilor din oficiu.
98.Caliatea de parte civila a persoanei care a suferit o vatamare prin infractiune: a)inlatura dreptul
acestei persoane de a participa in caliate de parte vatamata in aceeasi cauza; b)nu inlatura dreptul
acestei persoane de a participa in calitate de parte vatamata in aceeasi cauza; c)se poate dobandi
numai cu consimtamantul sau incuviintarea inculpatului.
99.Inculpatul judecat in stare de libertate critica hotararea prin care a fost condamnat pe motiv ca
desi a fost prezent la primele termene de judecata, ulterior, lipsind din motive personale, nu a fost
prezent la ultimele termene deoarece nu a fost citat din nou. Cu privire la obligatia citarii
inculpatului instanta trebuie sa tina cont de faptul ca: a)fiind prezent la un termen de judecata nu
mai trebuie citat pentru termenele ulterioare chiar daca a lipsit la vreunul din ele; b)citarea trebuia
sa se faca la fiecare termen de judecata, chiar daca a fost prezent la vreunul din ele; c)citarea se
face numai la solicitarea partilor.
100.Cererea de reabilitare judecatoreasca se poate introduce: a)numai de condamanat; b) de

condamanat, iar dupa moarte acestuia de sot sau rudele apropiate; c)numai de condamnat, iar sotul
sau rudele apropiate acestuia au doar posibilitatea sa continue procedura de reabilitare pornita
anterior decesului.
5) Subiecte Adimtere INM
-30 august 2007
1.Clauza penala: A.poate fi invocata inclusiv de partea in beneficiul careia contractul, alaturi de
clauza penala, stipuleaza un pact comisoriu de ultim grad; B. nu confera debitorul un drept de
optiune intre executarea acesteia si executarea in natura a obligatiei principale; C.il scuteste pe
debitor de dovada culpei debitorului.
2.Categoria bunurilor incorporale include: A.dreptul de proprietate asupra unui bun mobil prin
natura lui; B.titlurile de valoare; C.toate drepturile subiective.
3.Reductiunea donatiei excesive: A.lipseste donatia de efecte inca de la data incheierii sale;
B.poate fi ceruta si de succesorii mostenitorul rezervatar, chiar daca donatia s-a facut cu scutire de
raport; C.poate fi ceruta si de persoana care nu a acceptat in termen mostenirea daca este sot
supravietuitor al defunctului.
4.Pentru ca o persoana sa vina la mostenire prin reprezentare, nu este necesar ca: A.persoana
respectiva sa fie ruda cu defunctul; B.cel reprezentat sa aiba capacitate de exercitiu; C.succesiunea
celui reprezentat sa se fi deschis inainte de succesiunea in discutie.
5.Nu pot fi dobandite prin uzucapiune: A. servitutile continue si neaparente; B.servitutile
necontinue si neaparente; C.servitutile contiinue si aparente.
6.Este imprescriptibila extinctiv: A.actiunea in repararea daunelor morale, dar numai in cazul in
care prejudiciul consta in atingerea adusa unui drept personal nepatrimonial; B.actiunea in
revendicarea unui bun proprietate publica; C.actiunea confesorie intemeiata pe dreptul de uzufruct
privind un imobil.
7.In cazul vanzarii imobilului ipotecat: A.tertul dobanditor al imobilului ipotecat nu poate invoca
beneficiul de discutiune intrucat nu este fideiusor; B.prerogativele dreptului de ipoteca, in lipsa
indeplinirii formalitatilor de publicitate, vor fi exercitate numai fata de debitorul constituitor al
ipotecii; C.plata obligatiei garantate si a tuturor accesoriilor acesteia opreste urmarirea silita
impotriva tertului dobanditor, chiar daca nu acesta este autorul platii.
8.Posesorul va obtine respingerea actiunii in revendicarea bunului furat de la proprietar ori de cate
ori: A. a fost de buna-credinta la momentul intrarii in posesie, daca a cumparat bunul intr-un targ;
B.au trecut mai mult de 3 ani de la data furtului; C.s-a increzut, la data intrarii in posesie, in
aparenta de proprietar a celui care i-a vandut si predat bunul cu mai mult de 3 ani inainte de
introducerea actiunii.
9.Testamentul olograf: A.este intodeauna un act solemn; B.devine nul in cazul distrugerii voluntare
a bunului testat; C.poate fi atacat pe motiv de captatie si de catre mostenitorii legali nerezervatari.
10.Cauza actului juridic civil este falsa daca: A.lipseste discernamantul; B.lipseste scopul imediat
intr-un act juridic nenumit; C.exista eroare asupra motivului determinat.
11.Prescriptia actiunii redhibitorii: A.nu se poate implini, in niciun caz, mai tarziu de 4 ani de la
data incheierii contractului; B. este de 3 ani intrucat actiunea este personala, iar nu reala; C.se
intrerupe pe data oferei de reparare a lucrului pe cheltuiala proprie, oferta comunicata
cumpatatorului de catre vanzator.
12.Acceptarea mostenirii: A.nu poate fi tacita in cazul minorului; B.nu poate fi retractata decat in
interiorul termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala; C.este expresa ori de cate
ori certificatul de mostenitor se elibereaza acceptantului in cel mult 6 luni de la data deschideri
succesiunii.
13.In cazul contractului de mandat : A.mandatul are dreptul la remuneratie doar daca exista
stipulatie in acest sens; B.mandatul nu are dreptul la remuneratie daca este in interes comun
deoarece, in acest caz, el intruneste si calitatea de mandat; C.atunci cand mai multe persoane au
numai un mandatar pentru o afacere comuna, ele raspund solidar pentru toate efectele mandatului.
14.Nulitatea partiala: A.nu exclude incidenta nulitatii absolute; B.este prescriptibila extinctiv in
toate cazurile; C.nu poate fi invocata de instanta din oficiu in cazul simulatiei prin contract public
fictiv.
15.In cazul in care s-a realizat conditia rezolutorie: A.prestatiile efectuate, ca regula, nu sunt
supuse restituirii; B. fructele care au fost culese de dobanditor nu trebuie restituite; C. actul juridic
se consolideaza retroactiv, afara de cazul cand partile au prevazut astfel.
16. Cesiunea de creanta: A. poate fi atacata de creditorii chirografari ai cedentului, cu exceptia
cazului in care a devenit opozabila prin notificare; B. confera cesionarului dreptul de a pretinde
debitorului cedat valoarea nominala a creantei, chiar atunci cand cesionarul a platit cedentului o
suma mai mare decat valoarea; C. este lovita de nulitatea absoluta ori de cate ori creanta a fost
cesionata anterior unei alte persoane.
17. Eroarea asupra substantei obiectului actului juridic civil: A. se sanctioneaza cu nulitatea
relativa, cu exceptia cazului in care victima erorii a executat, dupa incheierea actului, prestatia
promisa; B. nu poate exista in cazul partii lipsite de discernamant la incheierea actului; C. nu poate
fi invocat in cazul actelor cu titlu oneros decat daca se dovedeste ca cealalta parte cunoastea, la
data incheierii actului, existenta erorii.
18. In cazul in care prepusul ocazional este minor: A.nu poate fi obligat la repararea prejudiciului
decat atunci cand nu este prezumat a fi lipsit de discernamand; B. comitentul care a platit
despagubirea nu se poate regresa impotriva prepusului inainte ca acesta din urma sa implineasca
varsta de 18 ani; C. comitentul care a platit despagubirea nu se poate regresa impotriva parintilor.
19. Sublocatiunea: A. nu poate fi convenita pentru o durata mai mare decat durata prevazuta in
contractul de locatiune, decat cu acordul locatorului principal; B. nu confera sublocatarului o
actiune directa contra locatorului principal decat daca aceasta din urma a fost de acord cu
sublocatiunea; C. spre deosebire de cesiunea contractului de locatiune, atrage trasmiterea nu doar a
drepturilor, ci si a obligatiilor locatarului principal catre sublocatar.
20.Exceptia de neexecutare: A. nu poate fi invocata de partea care si-a executat propria obligatie;
B. nu poate fi invocata in contractele bilaterale cu executare succesiva; C. nu atrage punerea in
intarzierea a niciuneia dintre partile contractante.
21. In cazul imprumutului banesc cu dobanda: A. daunele-interese moratorii se acorda de la data
punerii in intarzarie a debitorului prin notificarea sau prin introducerea cererii de chemare in
judecata; B. neplata la scandenta, din cauze neimputabile debitorului, a sumei imprumutate nu
atrage obligarea acestuia la daune-interese moratorii; C. daunele-interese moratorii nu pot fi cerute
pentru partea din datorie achitata pana la introducerea cererii de chemare in judecata.
22. Retractul litigios: A. are caracter aleatoriu; B. nu se poate exercita cand cesiunea dreptului
litigios s-a facut cu titlu de dare in plata; C. desfiinteaza, cu efect retroactiv, cesiunea dreptului
litigios.
23. Poate pretinde dreptul asupra fructelor, printre altii: A. posesorul, cu exceptia cazului in care a
fost de rea-credinta la momentul intrarii in posesia bunului frugifer; B. titularul dreptului de uz;
C. uzufructuarul, ori de cate ori fructele au fost produse in perioada in care a fost in vigoare dreptul
de uzufruct, cu exceptia fructelor civile.
24. Donatorul: A. este obligat la garantie pentru evictiune in cazul donatiei cu sarcini; B. nu poate
ataca donatia pentru dol; C. poate introduce, in termenul de prescriptie prevazuta de lege, actiune
in revocarea donatiei pentru survenienta de copil.
25. In cazul deposedarii prin violenta: A. actiunea posesorie trebuie introdusa, sub sanctiunea
nulitatii, in termen de un an de la data deposedarii; B. posesia celui care a savarsit actul de
deposedare nu poate conduce in niciun caz la dobandirea proprietatii prin uzucapiunea de scurta
durata; C. actiunea posesorie introdusa de detentorul precar nu poate fi respinsa pentru motivul ca
paratul este adevaratul proprietar.
26. Dispozitivul hotararii: A. se semneaza doar de presedintele completului in cazul proceselor
solutionate in prima instanta; B. se redacteaza in cel mult 7 zile de la pronuntare; C. nu se
semneaza de catre grefierul care a participat la ultimul termen de judecata.
27. Procurorul: A. trebuie sa participe la judecata daca toate partile din proces solicita aceasta;
B. poate sa exercite caile de atac indiferent daca a participat sau nu la judecata finalizata cu
hotararea care se ataca; C. poate sa solitice punerea in executare a hotararilor pronuntate in
favoarea minorilor, persoanelor puse sub interdictie sau disparutilor.
28. Partile sunt obligate: A. sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului; B. sa il recuze pe
judecatorul aflat intr-un din cazurile prevazute de lege; C. sa isi exercite drepturile procedurale
potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege.
29. Intampinarea: A. nu este obligatorie in cazul cererii de revizuire; B. daca nu este depusa in
termenul legal, il decade pe paratul, asistat de avocat pe tot parcursul procesului, din dreptul de a
invoca exceptii, in afara celor de ordine publica; C. este obligatorie in cazul cererii de ordonanta
presedintiala.
30. Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale
sunt de competenta in prima instanta a: A. judecatoriei sau tribunalului, in functie de valoarea
pretentiei; B. tribunalului; C. curtii de apel.
31. Asupra probelor: A. instanta nu se mai pronunta daca au fost solicitate dupa prima zi de
infatisare; B. instanta nu se pronunta daca, la termenul de discutare, partea care le-a solicitat in
scris nu se prezinta pentru a le sustine; C. solicitate de reclamant sau de parat, pune concluzii si
procurorul care participa la judecata cauzei chiar daca nu vizeaza interesul minorilor.
32. Decaderea nu intervine: A. in toate cazurile in care partile se inteleg sa nu opereze aceasta
sanctiune; B. daca instanta apreciaza ca nu s-a produs nicio vatamare; C. daca nu mai pot fi
exercitate caile procesuale prin care se putea invoca.
33. Hotararea judecatoreasca: A. are ca efect dezinvestirea instantei de solutionarea cauzei doar in
cazul declinarii competentei in favoarea unei alte instante sau organ cu activitate jurisdictionala;
B. face dovada, pana la inscrierea in fals, in ceea ce priveste constatarile personale ale
judecatorului, chiar daca nu solutioneaza fondul cauzei; C. nu poate fi pusa in niciun caz in
executare inainte de a ramane definitiva.
34. Renuntarea la judecata cererii: A. in cazul actiunilor prescriptibile extinctiv, poate avea loc
doar daca actiunea este formulata in termenul de prescriptie; B. se discuta cu prioritate, in cazul
actiunii in reziliere, fata de exceptia de necompetenta teritoriala; C. poate fi facuta si dupa
comunicarea cererii de chemare in judecata.
35. Contestatia in anularea: A. nu poate fi introdusa impotriva unei hotarari prin care s-a solutionat
o alta constestatie in anulare; B. poate fi formulata in termen de 15 zile de la data la care
contestatorul a luat cunostinta de hotararea nesusceptibila de executare silita, dar nu mai tarziu de 1
an de la data la care hotararea a ramas irevocabila; C. pentru nelegala citare a paratului, poate fi
exercitata de catre oricare dintre partile care a pierdut procesul .
36. Cererea revonventionala: A. trebuie formulata impotriva tuturor reclamantilor din proces; B. nu
poate determina introducerea in proces a unui nou reclamant; C. nu poate fi formulata in cadrul
unei ordonante presedintiale.
37. Conflictul de competenta dintre o judecatorie si un alt organ cu activitate jurisdictionala
dintr-un alt judet se rezolva de catre: A. tribunalul in raza caruia se afla judecatoria; B. instanta
care este competenta sa solutioneze plangerile impotriva actelor emise de organul respectiv ;
C. Inalta Curtea de Casatie si Justitie sau, in cazul in care judetele se afla in raza aceleiasi curti de
apel, aceasta din urma.
38. Cererea de aratare a titularului dreptului: A. trebuie formulata de parat cel mai tarziu pana la
prima zi de infatisare, sub sanctiunea decaderii; B. nu poate fi formulata intr-un proces in care
reclamantul urmareste numai valorificarea unui drept de creanta; C. poate fi formulata de
reclamant pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante.
39. Este vorba de o prorogare legala a competentei in cazul: A. conexitatii; B. in care partile
convin, prin inscris autentic, ca o princina sa se judece de o alta instanta decat aceea care ar fi fost
competenta teritorial potrivit legii; C. cererii incidentale care, daca ar fi formulata pe cale
principala, ar atrage competenta unei instante de acelasi grad.
40. Incheierea pronuntata in materie necontencioasa, potrivit dreptului comun: A. nu are putere de
lucru judecat; B. nu este supusa niciunei cai de atac; C. este executorie.
41. Omisiunea pronuntarii in dispozitiv asupra unei exceptii invocate prin intampinare, dar care a
fost analizata in considerentele hotararii: A. poate fi indreptata in urma formularii unei cereri de
indreptare a erorilor materiale, daca hotararea este favorabila paratului; B. deschide calea unei
cereri de revizuire pentru paratul care a pierdut procesul, pentru motivul referitor la neconcordanta
dintre considerente si dispozitiv; C. nu poate fi invocata de reclamant prin cererea de revizuire.
42. Nu poate fi considerat prima zi de infatisare: A. primul termen, la care partile legal citate au
lipsit, iar instanta a incuviintat cererea paratului de amanare pentru lipsa de aparare temeinic
motivata; B. primul termen, pentru care paratul nu a fost citat cu cel putin 15 zile inainte, iar
acesta, prezent in sedinta, nu solicita amanarea cauzei pentru pregatirea apararii, ambele parti
cerand acordarea cuvantului pe probe; C. termenul la care paratul solicita si obtine amanarea cauzei
pentru angajarea unui avocat, dupa administrarea probelor incuviintate ambelor parti.
43. Incheierea prin care instanta stabileste masa partajabila, calitatea de coproprietar si cota-parte
ce revine fiecaruia, dispunand efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor: A. presupune
intocmirea unei minute; B. nu permite scoaterea unui bun din masa partajabila decat in urma
admiterii caii de atac; C. poate fi atacata odata cu fondul.
44. In virtutea rolului activ, judecatorul este indreptatit: A. sa invoce din oficiu orice exceptie
procesuala; B. sa introduca din oficiu o terta persoan, dac aceasta justific o legitimare
procesuala; C. sa straruie, intr-o cerere de revizuire, pentru solutionarea amiabila a cauzei.
45. Cererea de chemare in judecata a altei persoane care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si
reclamantul: A. nu trebuie incuviintata in principiu; B. are ca efect, printre altele, introducerea in
proces a unui nou parat; C. se respinge ca tardiva daca a fost depusa de reclamant dupa prima zi de
infatisare.
46. In cazul in care paratul a decedat anterior introducerii cererii de chemare in judecata: A. se
anuleaza cererea pentru lipsa calitatii procesuale pasive; B. instanta va dispune suspendarea
procesului pana la eliberarea certificatului de mostenitor, daca reclamantul nu cere termen pentru
indicarea mostenitorilor; C. se acorda un termen pentru citarea mostenitorilor daca, la primul
termen de judecata, reclamantul ii indica si solicita introducerea lor in proces.
47.Partile trebuie citate la rezolvarea: A. cererii prin care debitorul a solicitat ridicarea sechestrului
asigurator, ca urmare a anularii cererii de chemare in judecata prin hotarare irevocabila; B. cererii
de ridicare a popririi asiguratorii, formulata de debitorul care da garantie indestulatoare; C. cererii
de sechestru judiciar.
48. In materia nulitatii actelor de procedura, vatamarea se prezuma daca: A. in citatie nu este
indicat numarul dosarului; B. in citatie nu sunt mentionate instanta si sediul acesteia; C. procesulverbal
incheiat de cel insarcinat cu inmanarea actului de procedura nu cuprinde numele celui care
l-a incheiat.
49. Daca se invoca in mod concomitent exceptiile autoritatii de lucru judecat, litispendentei si
lipsei dovezii calitatii de reprezentant, ordinea de solutionare este: A. exceptia autoritatii de lucru
judecat, exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant, exceptia litispendentei; B. exceptia lipsei
dovezii calitatii de reprezentant, exceptia litispendentei, exceptia autoritatii de lucru judecat;
C. exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant , exceptia autoritatii de lucru judecat si exceptia
litispendentei.
50. In procesul de divort, cheltuielile de judecata: A. se acorda partii care a castigat litigiu, numai
daca sunt solicitate pana la prima zi de infatisare; B. se pot acorda paratului si in cazul in care
actiunea a fost respinsa ca nesustinut; C. nu se acorda reclamantului care a obtinut divortul din
culpa exclusiva a paratului daca, la prima zi de infatisare, paratul a declarat ca este de acord cu
divortul.
51. O infractiune praeterintentionata: A. nu poate fi comisa de un minor responsabil penal; B. se
sanctioneaza intotdeauna la fel ca infractiunea continuata; C. poate fi comisa de un minor
responsabil penal.
52. Urmatoarele imprejurari constituie circumstante agravante legale generale: A. savarsirea
infractiunii prin violente asupra membrilor familiei; B. depasirea limitelor legitimei aparari;
C. savarsirea infractiunii din motive josnice.
53. Sunt stari de atenuare a pedepsei : A.minoritatea; B. recidiva postexecutorie; C. tentativa.
54. Sunt pedepse ce pot fi aplicate minorului care raspunde panal: A. detentiunea pe viata;
B. pedepsele complementare; C. amenda.
55. Infractiunea de hartuire sexuala: A. nu are nicio forma agravata; B. are o forma agravata; C. are
doua forme agravate.
56. Urmatoarele imprejurari sunt atat forme calificate de furt, cat si forme agravate de talharie:
A. comiterea faptei intr-un loc public; B. comiterea faptei de o persoana mascata, deghizata sau
travestita; C. comiterea faptei prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei
adevarate ori a unei chei mincinoase.
57. In cazul in care s-a dispus revocarea liberarii conditionate, pedeapsa stabilita pentru
infractiunea savarsita ulterior si restul de pedeapsa ce a mai ramas de executat din pedespsa
anterioara: A. se contopesc, putandu-se aplica un spor de pana la 5 ani; B. se contopesc, putandu-se
aplica un spor de pana la 7 ani; C. se cumuleaza, fara a se putea aplica vreun spor.
58. Sunt supuse confiscarii speciale: A. bunurile a caror detinere este interzisa de lege; B. bunurile
produse prin savarsirea faptei prevazute de legea penala; C. toate bunurile infractorului.
59. Constituie infractiunea de omor deosebit de grav omorul savarsit in urmatoarele imprejurari:
A. cu premeditare; B. asupra sotului sau unei rude apropiate; C. asupra unei femei gravide.
60. Amnistia: A. nu are efect asupra drepturilor persoanei vatamate; B. are ca efect restituirea
amenzii incasate anterior actului de amnistie; C. inlatura numai executarea pedepsei principale.
61. Sunt pedepse complementare aplicabile persoanei juridice: A. amenda; B. inchiderea unor
puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani; C. dizolvarea persoanei
juridice.
62. Eroarea de drept: A. produce aceelasi efect ca si eroarea de fapt atunci cand priveste o norma
extrapenala; B. produce efecte doar in cazul faptelor savarsite din culpa; C. inlaturata intotdeauna
caracterul penal al faptei.
63. Actele de instigare neurmate de executarea faptei: A. se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa
intre minimul general si minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat,
indiferent de felul si limitele pedepsei prevazute de lege pentru aceasta din urma; B. se sanctioneaza cu
pedeapsa inchisorii de la 2 la 10 ani, in cazul in care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care
s-a instigat este detentiunea pe viata; C. se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si
jumatatea maximului pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea la care s-a instigat.
64. Tentativa: A. nu este posibila la infractiunile omisive; B. este sanctionata la toate infractiunile
la care este si posibila; C. comisa de un minor responsabil penal se sanctioneaza obligatoriu cu o
masura educativa.
65. Cel care rastoarna scaunul pe care se urcase sinucigasul, dupa ce in prealabil il ajutase sa-si
aseze franghia in jurul gatului, raspunzand prin aceste actiuni cererii sinucigasului: A. va raspunde
pentru infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii; B. va raspunde pentru infractiunea de
omor; C. nu comite nicio fapta prevazuta de legea penala.
66. X este complice atunci cand: A. fara o intelegere prealabila ori concomitenta comiterii unui furt
de catre Y, il ajuta pe acesta din urma, ulterior savarsirii faptei, sa valorifice bunul mobil sustras;
B. loveste victima pentru a inlesni sustragerea concomitenta de catre Y a unui bun mobil aflat in
posesia acesteia, respectand astfel intelegerea anterioara cu Y; C. ii promite lui Y, inainte de
savarsirea faptei, ca va tainui bunul mobil ce va fi sustras de catre Y, iar dupa savarsirea faptei de
catre acesta din urma, X nu isi mai respecta promisiunea.
67. Savarsirea faptei de o persoana inarmata: A. este o circumstanta agravanta legala generala;
B. este o forma agravata a infractiunii de santaj; C. este o forma agravata a infractiunii de violare
de domiciliu.
68. Primarul care, in timpul serviciului, intocmeste in fals un inscris sub semnatura privata si il
foloseste in cadrul unui proces civil pentru a dovedi stingerea unei datorii personale: A. va
raspunde pentru infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata; B. va raspunde pentru
infractiunile de fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals, aflate in concurs; C. va
raspunde pentru infractiunea de fals intelectual.
69. Infractiunea de vatamare corporala ( art. 181 C pen ): A. se sanctioneaza numai daca este
comisa cu praeterintentie; B. este o infractiune pentru care actiunea penala se poate pune in
miscare si din oficiu; C. este o infractiune la care impacarea partilor inlatura raspunderea penala,
indiferent de modalitatea prin care s-a pus in miscare actiunea penala.
70. Omorul calificat, din interes material, se retine: A. atunci cand autorul ucide victima in scopul
insusirii unui bun care se afla asupra acesteia in momentul uciderii; B. atunci cand uciderea
victimei are ca mobil incetarea obligatiei autorului de a plati victimei renta viagera datorata;
C. atunci cand uciderea victimei are ca mobil mostenirea ei, chiar daca, potrivit legii civile, autorul
devine nedemn pentru aceasta.
71. Presciptia speciala: A. inlatura executarea pedepsei oricate intreruperi ar interveni, daca
termenul de prescriptie prevazuta de lege este depasita cu inca jumatate; B. inlatura raspunderea
penala si in cazul in care legea prevede pentru infractiunea savarsita doar pedeapsa amenzii;
C. inlatura raspunderea penala in cazul tuturor infractiunilor.
72. Infractiunea de incest: A. incrimineaza actul sexual de orice natura comis intre rude in linie
directa sau intre fratii si surori; B. exclude orice forma de participatie ; C. nu se absoarbe in
infractiunea de viol in forma agravata, constand in comiterea faptei asupra unui membru al
familiei.
73. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei: A. exclude posibilitatea unei gratieri
individuale ulterioare a pedepsei suspendate conditionat; B. se revoca daca, pana la expirarea
termenului de incercare, condamnatul nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotararea de
condamnare, afara de cazul cand cel condamnat dovedeste ca nu a avut putinta de a indeplini acele
obligatii; C. atrage si suspendarea obligatiilor civile prevazute in hotararea de condamnare.
74. Pluralitatea intermediara exista atunci cand: A. cel codmnat pentru o infractiune din culpa
comite o infractiune de talharie in perioada liberarii conditionate din executarea pedepsei aplicate
pentru fapta din culpa; B. dupa executarea unei pedepse de 7 luni inchisoare pentru o infractiune
intentionata, condamnatul savarseste o infractiune de omor deosebit de grav; C. dupa ramanerea
definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa inchisorii de 6 luni pentru o infractiune de
talharie, condamnatul savarseste, in timpul executarii pedepsei pentru aceasta fapta, o noua
infractiune de furt.
75. Inselaciunea comisa prin folosirea de mijloace frauduloase: A. reprezinta forma de baza a
infractiunii de inselaciune; B. presupune comiterea faptei de inselaciune prin mijloace care prezinta
o mare aparent de veridicitate; C. se pedepseste intotdeauna ca o singura infractiune, indiferent de
natura mijloacelor frauduloase folosite.
76.Este parte in procesul penal: A.judecatorul; B.partea responsabila civilmente; C.persoana
vatamata.
77.Liberarea provizorie sub control judiciar poate fi cerut: A.numai in cursul urmririi penale;
B. numai in cursul judecatii in prima instant; C. in tot cursul procesului penal.
78.Masura preventiva a retinerii poate fi luat de ctre: A.organul de cercetare penala; B.procuror;
C.judector.
79.Cererea de revizuire a unei hotarari judecatoresti definitive pronuntate de o instanta nationala se
adreseaza: A. Ministerului Justitiei; B.procurorului; C.Consiliului Superior al Mgistraturii.
80.Asistenta juridica este obligatorie atunci cand: A. invinuitul sau inculpatul este minor;
B. invinuitul sau inculpatul este elev al unei institutii militare de invatamant; C. invinuitul sau
inculpatul este retinut sau arestat, chiar in alta cauza.
81.Judecata in fata instantei de executare se desfasoara: A.cu citarea prtilor; B.cu participarea
obligatorie a procurorului; C. intotdeauna in sedinta neplublic.
82.Exceptia de necompetent teritoriala poate fi ridicata: A. numai pan la citirea actului de
sesizare in fata primei instante de judecata; B.pan la pronuntarea hotararii de ctre prima instant;
C.in tot cursul procesului penal, pana la pronuntarea hotararii definitive.
83.In cazul admiterii cererii de stramutare, Inalta Curte de Casatie si Justitie stramuta judecarea
cauzei: A.la instanta superioar celei de la care s-a stramutat cauza; B.la aceeasi instant de la care
s-a solicitat strmutarea, dar la un alt complet de judecata; C.la o alt instant egal in grad cu cea
de la care s-a stramutat cauza.
84.Declaratia inculpatului de recunostere a comiterii faptei imputate: A.are valoare neconditionat,
fiind suficient pentru a se dispune condamnarea; B.nu poate servi niciodat la aflarea adevarului;
C. poate servi la aflarea adevarului numai in masura in care se coroboreaza cu fapte sau imprejurari
ce rezult din ansamblul probelor existente in cauz.
85.In cazul in care se constata, in cursul urmaririi penale, c faptei invinuitului sau inculpatului il
lipseste unul dintre ementele constitutive ale infractiunii, procurorul dispune: A.incetarea urmarii
penale; B. scoaterea de sub urmarire penala; C. incetarea procesului penal.
86.Cererea de amanare a executrii pedepsei detentiunii pe viat sau a inchisorii: A.poate fi retras;
B.nu poate fi retras; C.poate fi facut de ctre procuror.
87.In caz de indivibilitate sau conexitate, dac competenta dupa natura fatelor sau dup calitatea
persoanelor apartine unor instante civile de grad diferit, competenta de a judeca toate cauzele
reunite revine: A.instantei mai intai sesizate, indiferent de gradul acesteia; B.instantei inferioare in
grad; C.instantei superioare in grad.
88.Sunt organe de cercetare penala: A.oranele de cercetare ale politiei juridiciare; B.procurorul,
indiferent daca supravecheaza ori efectueaza personal urmarirea penala; C.procurorul, numai in
cazurile in care urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre aceasta.
89.Termenul de introducere a plangerii prealabile este: A.de 60 zile; B.supus regulilor de calcul
specifice termenelor procedurale; C. de 2 luni.
90.Rezolutia de incepere a urmaririi penale, emisa de organul de cercetare penala: A.trebuie supusa
confirmarii procurorului care exercita supravegherea activitatii de cercetare penal in termen de 10
zile de la data inceperii urmaririi penale; B.trebuie supusa confirmarii procurorului care ecercita
supravecherea activitatii de cercetare penal in termen de 48 de ore de la data inceperii urmaririi
penale; C.nu trebuie supusa confirmarii procurorului.
91.Sunt cazuri de reluare a urmaririi penale: A.restituirea cauzei la procuror, de catre instanta de
judecata, in vederea completarii urmarii penale; B.restituirea cauzei la procuror, de catre instanta
de judecata, in vedere refecerii urmaririi penale; C. incetarea cauzei de suspendare a urmaririi
penale.
92.Daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte
materiale care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, instanta:
A.Restituie cauza la procuror pentru completarea urmaririi penale; B.sesizeaza organul de urmarire
penala competent pentru efectuarea de cercetare cu privire la noile acte materiale; C.dispune
extinderea actiunii penala cu privire si la aceste acte si procedeaza la judecarea infractiunii in
intregul ei.
93.In caz de incalcare cu rea-credinta a masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara: A. aceasta
masura poate fi inlocuita cu masura obligatorii de a nu parasi localitatea; B.aceasta masura poate fi
inlocuita cu masura arestarii preventive; C.aceasta masura va fi inlocuita cu masura arestarii
preventive.
94.Perchezitia domiciliara poate fi dispusa: A.de catre judecator, atat in cursul urmaririi penale la
cererea procurorului, cat si in cursul judecatii; B.de catre judecator, numai in cursul urmaririi
penale, la cererea procurorului; C.numai de catre procuror, la cererea organului de cercetare penal.
95.Constituie motiv de recuzare a judectorului: A.faptul ca fratele judecator a pus in miscare
actiunea penala in aceeasi cauza, in caliatate de procuror; B.faptul ca judecatorul a primit o donatie
de la una dintre partile din cauza; C.faptul ca avocatul care il reprezinta pe inculpat i-a fost
profesor judecatorului in timpul studiilor universitare.
96.Judecata pe fondul cauzei a unui inclupat care a savarsit infractiune la varsta de 17 ani si a
devenit major dup trimiterea sa in judecata, se face: A.potrivit dispozitiilor procedurale de drept
comun privitoare la majori; B.potrivit dipozitiilor procedurale speciale privitoare la minori; C. in
sedinta separata de celelalte sedinte.
97.Poate forma obiect al comisiei rogatorii: A.ascultarea unui martor; B.punerea in miscare a
actiunii penale; C.luarea masurii obligatorii de a nu parasi tara.
98.La judecata unei plangeri formulate in fata judecatorului impotriva unei ordonante a
procurorului de netrimitere in judecata (in cadrul procedurii reglementate de art. 278 indice 1 Cod
procedura penala): A.se poate administra orice fel de probe; B.este obligatorie prezenta
procurorului; C.nu este obligatorie citarea persoanei care a facut plangerea.
99.Invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal: A.in cazul existentei unei
cauze de nepedepsire; B.in caz de prescriptie a executarii pedepsei; C.in caz de impacare.
100.Dupa solutionarea definitiva a procesului penal, daca nu s-a facut plangerea impotriva aducerii
la indeplinire a unei masuri asiguratorii: A.se poate face contestatie potrivit legii civile; B.nu se
poate face contestatie potrivit legii civile, intrucat hotararea penala definita are autoriateta de lucru
judecat in fata instantei civile; C.nu este necesara contestarea aducerii la indeplinirii a masurii
deoarece efectele acesteia au incetat de drept la momentul ramanerii definite a hotararii penale.
6) Subiecte admitere in magistratura-02 noiembrie 2008.
1. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil presupune:
A: regula, efecte numai ntre parti, el neputnd sa profite sau sa dauneze unor terte
persoane; B. partile trebuie sa se supuna efectelor actului juridic; C. una dintre parti nu poate sa
puna capat efectelor actului juridic prin vointa sa exclusiva.
2 Termenul, ca modalitate a actului juridic:
A. afecteaza executarea actului; B. afecteaza existenta actului; C. afecteaza eficacitatea actului.
3 Justul titlu, conditie speciala a uzucapiunii prescurtate:
A. poate consta, n unele cazuri, ntr-o hotarre judecatoreasca; B. nu poate fi invocat daca este
afectat de o cauza de nulitate absoluta; C. poate fi putativ.
4 Exceptia de neexecutare a contractului:
A. este un mijloc de aparare la dispozitia uneia dintre partile contractului sinalagmatic; B. permite
partii care o invoca sa obtina o suspendare a executarii propriilor obligatii; C. nu depinde, din
punctul de vedere al efectului suspensiv, de ndeplinirea obligatiilor celeilalte parti.
5 Pentru a putea opera, compensatia legala presupune:
A. existenta reciprocitatii obligatiilor; B. creantele sa aiba ca obiect bunuri nefungibile; C.
creantele sa fie determinabile si nu neaparat lichide.
6 Contractul de fidejusiune:
A. este cu titlu oneros; B. are caracter accesoriu fata de obligatia principala, a debitorului fata de
creditor; C. este unilateral, dnd nastere unei singure obligatii, n sarcina fidejusorului.
7 Revocarea de drept a contractului de donatie intervine:
A. n cazul survenientei de copil; B. n caz de atentat ia viata donatorului; C. n situatia
neexecutarii sarcinii de catre donatar.
8 Locatorul:
A. trebuie sa predea locatarului lucrul ntr-o stare corespunzatoare destinatiei n vederea careia a
fost nchiriat, afara de cazul n care partile au prevazut altfel; B. raspunde pentru viciile ascunse
ale lucrului numai daca acestea provin din cauze anterioare ncheierii contractului de locatiune; C.
nu raspunde de tulburarea cauzata prin faptul unui tert care nu invoca vreun drept propriu asupra
lucrului ce formeaza obiectul contractului de locatiune.
9 In cazul contractului de tranzactie:
A. daca exista greseli aritmetice n cuprinsul contractului, se poate cere fie ndreptarea acestora,
fie anularea contractului; B. partile nu sunt obligate sa si garanteze reciproc drepturile pe care si le
recunosc, cu exceptia situatiei n care
tranzactia produce numai efecte declarative; C. este permis ca n schimbul renuntarilor facute de o
parte, cealalta parte sa se oblige la efectuarea unor prestatii noi.
10 Reprezentarea succesorala:
A. profita reprezentantului, chiar daca este nedemn fata de reprezentat; B. nu este admisa n cazul
descendentilor colateralilor privilegiati; C. opereaza de drept si imperativ, deci reprezentantul este
obligat sa accepte mostenirea.
11 Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta n tara:
A. dreptul de chemare n judecata este presupus a fi dat; B. dreptul de reprezentare n judecata este
presupus a fi dat; C. procura trebuie data n forma autentica.
12 Cererea de partaj:
A. se judeca n prima instanta de judecatorie, indiferent de valoarea bunurilor; B. se judeca de
instanta competenta dupa valoare, n functie de valoarea bunurilor indicate n actiune, indiferent de
valoarea bunurilor indicate prin cereri ulterioare; C. se judeca de tribunal. n cazul n care valoarea
bunurilor depaseste 500.000 lei.
13 Nu pot fi audiati ca martori:
A. minorul care nu a mplinit 14 ani; B. persoanele puse sub interdictie pe cale judecatoreasca,
chiar daca exista acordul partilor n acest sens; C. cei condamnati pentru marturie mincinoasa.
14 n cazul n care judecarea cauzei n prima instanta este suspendata pentru lipsa partilor:
A. cursul perimarii este suspendat timp de 6 luni daca prtul decedeaza cu 3 luni nainte de data
mplinirii termenului de perimare; B. oricare dintre parti poate ataca ncheierea de suspendare; C.
oricare dintre parti poate solicita repunerea cauzei pe rol, daca nu s-a mplinit termenul de
perimare.
15 Exceptia de litispendenta:
A. poate fi invocata numai de reclamant; B. n caz de admitere, determina respingerea celei de-a
doua actiuni; C. se solutioneaza ulterior exceptiei de incompatibilitate.
16 Exceptia puterii de lucru judecat:
A. nu poate fi admisa de o instanta necompetenta absolut, chiar daca este ndeplinita cerinta triplei
identitati de parti, obiect si cauza; B. poate fi invocata ca motiv de contestatie n anulare; C. se
solutioneaza prioritar fata de exceptia de conexitate.
17 Cererea de chemare n judecata a altor persoane:
A. se comunica partilor, doar ulterior ncuviintarii n principiu; B. nu poate fi respinsa ca tardiva;
C. nu poate fi formulata atunci cnd se urmareste introducerea n proces a unui nou prt.
18 Procurorul:
A. poate fi recuzat, n principiu, pentru aceleasi motive ca si judecatorul; B. nu este incompatibil;
C. nu poate declara o cale de atac n cazul n care participa n proces pentru apararea intereselor
intervenientului accesoriu minor, dect daca minorul a atacat hotarrea pronuntata n cauza.
19 Completarea hotarrii:
A. poate fi ceruta atunci cnd sunt necesare lamuriri cu privire la ntinderea sau aplicarea
dispozitivului hotarrii; B. se dispune ntotdeauna cu citarea partilor; C. se judeca, dupa caz, n
camera de consiliu sau n sedinta publica.
20 Contestatia la titlu mpotriva unei hotarri judecatoresti:
A. se solutioneaza n toate cazurile de instanta de executare; B. se poate face n cel mult 15 zile de
la data primirii somatiei de catre debitor; C. nu se poate face mpotriva unei hotarri prin care s-a
respins actiunea si nici nu s-au acordat cheltuieli de judecata.
21 Dezincriminarea faptei care a atras aplicarea masurii de siguranta a interzicerii unei functii sau
profesii:
A. atrage ncetarea executarii masurii de siguranta; B. nu produce efecte asupra executarii masurii
de siguranta, deoarece aceasta a fost dispusa n considerarea
nepregatitii sau inaptitudinii faptuitorului; C. nu atrage ncetarea executarii masurii de siguranta,
dar aceasta nu va mai putea fi prelungita la mplinirea duratei pentru care a fost dispusa initial.
22 Actioneaza n conditiile starii de necesitate:
A. persoana care este aruncata din sa de catre un cal si cade peste un copil provocndu-i vatamari
corporale; B. conducatorul auto caruia i sare pe neasteptate un cal n fata masinii si, neputndu-l
evita altfel, decide sa iasa cu masina n afara partii carosabile lovind mortal o oaie care pastea pe
marginea drumului; C. persoana care mpusca un cal ce nu putuse fi oprit altfel si se ndrepta n
viteza catre un loc de joaca unde se aflau mai multi copii.
23 n cazul n care inculpatul a savrsit o infractiune continua, care s-a consumat cnd el avea 17
ani, dar s-a epuizat dupa ce mplinise vrsta de 18 ani:
A. nu se poate aplica masura educativa a internarii ntr-un centru de reeducare; B. instanta poate
aplica suspendarea conditionata a executarii pedepsei nsotita de obligarea la prestarea unei
activitati neremunerate ntr-o institutie de interes public;
C. condamnarea pentru aceasta infractiune nu poate fi niciodata prim termen al unei recidive.
24 Dintre condamnarile care, potrivit art.38 C.pen., nu atrag starea de recidiva, pot determina
existenta pluralitatii intermediare n cazul comiterii ulterioare a unei noi infractiuni:
A. condamnarile pentru infractiuni comise din culpa; B. condamnarile privitoare la infractiuni ce
au fost amnistiate anterior comiterii celei de-a doua infractiuni; C. condamnarile n privinta carora
se mplinise termenul de reabilitare anterior comiterii celei de-a doua infractiuni.
25 Prescriptia speciala:
A. nlatura executarea pedepsei, daca termenul de prescriptie a executarii pedepsei a fost depasit cu
nca jumatate, indiferent de numarul ntreruperilor; B. nu produce efecte n cazul infractiunilor
contra pacii si omenirii; C. nu se poate aplica n cazul minorilor.
26 Reabilitarea judecatoreasca acordata persoanei fizice:
A. nlatura executarea masurii de siguranta a interzicerii de a se afla n anumite localitati; B.
nlatura executarea masurii de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii; C. nlatura pedeapsa
complementara a degradarii militare, condamnatul redobndind gradul militar detinut la data
condamnarii.
27 Comiterea faptei de catre o persoana care se afla n stare de ebrietate este o forma agravata
expres prevazuta de lege:
A. n cazul infractiunii de ucidere din culpa; B. n cazul infractiunii de vatamare corporala din
culpa; C. n cazul infractiunii de vatamare corporala grava.
28 Furtul comis ntre soti:
A. nu se sanctioneaza niciodata; B. se sanctioneaza cu o pedeapsa mai mica dect furtul simplu sau
cel calificat, dupa caz; C. se sanctioneaza doar la plngerea prealabila, chiar daca se comite n
conditiile unui furt calificat.
29 Fapta savrsita de inculpat se ncadreaza n forma agravata a infractiunii de violare de
domiciliu atunci cnd a fost comisa:
A. asupra unui membru de familie; B. prin simularea de calitati oficiale; C. prin violenta sau
amenintare.
30 n continutul concret al infractiunii de uz de fals poate intra:

A. folosirea unui certificat de mostenitor contrafacut; B. simpla prezentare verbala sub o alta
identitate n fata autoritatilor romne; C. punerea n circulatie a unor valori cu putere circulatorie
anterior falsificate.
31 Instanta poate dispune, n interesul bunel judecati, disjungerea cauzei:
A. n cazul concursului real de infractiuni; B. n cazul concursului ideal de infractiuni;
C. n cazul infractiunii continuate.
32 n cazul chestiunilor prealabile:
A. judecarea chestiunii prealabile de catre instanta penala se face potrivit regulilor si mijloacelor de
proba prevazute n materie penala; B. judecarea chestiunii prealabile de catre instanta penala se
face potrivit regulilor si mijloacelor de proba prevazute de legea aplicabila n materia careia i
apartine chestiunea respectiva; C. hotarrea definitiva a instantei civile cu privire la chestiunea
prealabila se impune cu autoritate de lucru judecat n fata instantei penale.
33 Partea responsabila civilmente poate interveni n procesul penal:
A. doar pna la terminarea dezbaterilor n prima instanta; B. doar pna la nceperea cercetarii
judecatoresti; C. doar pna n momentul terminarii cercetarii judecatoresti n prima instanta.
34 Perchezitia corporala poate fi dispusa:
A. numai de organele de urmarire penala; B. de organele de cercetare penala; C. de agentii politiei
de frontiera, pentru infractiunile de frontiera, doar cu avizul organelor de urmarire penala.
35 Pe calea comisiei rogatorii se poate efectua:
A. ridicarea unor obiecte sau nscrisuri; B. luarea unor masuri asiguratorii; C. prezentarea
materialului de urmarire penala.
36 n cazul n care judecatorul admite plngerea formulata n temeiul art. 278`1 C.proc.pen.
mpotriva rezolutiei de nencepere a urmaririi penale, dispune: A. nceperea urmaririi penale; B.
trimiterea cauzei la procuror n vederea nceperii urmaririi penale, procurorul fiind obligat sa
nceapa urmarirea penala; C. trimiterea cauzei la procuror n vederea nceperii urmaririi penale,
procurorul fiind nsa obligat sa nceapa urmarirea penala numai daca nu a descoperit ntre timp
fapte sau mprejurari noi, care sustin temeinicia solutiei initiale de neurmarire.
37 Termenul pentru introducerea plngerii prealabile este:
A. 2 luni si curge din ziua n care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul;
B. 60 de zile si curge de la data comiterii faptei; C. 2 luni si curge de la data cnd persoana
ndreptatita a reclama a stiut cine este faptuitorul, cnd persoana vatamata este un minor sau
incapabil.
38 Procesul verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare nceperii urmaririi
penale:
A. constituie ntotdeauna mijloc de proba; B. poate sa constituie mijloc de proba;
C. nu poate avea valoare probatorie.
39 Judecatorul care s-a pronuntat, prin ncheiere, nainte de solutionarea cauzei n fond, cu privire
la cererea inculpatului de schimbare a ncadrarii juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare
a instantei:
A. devine incompatibil sa judece cauza n fond n toate situatiile; B. nu devine incompatibil sa
judece cauza n fond; C. devine incompatibil sa judece cauza n fond doar n cazul n care a admis
cererea de schimbare a ncadrarii juridice.
40 Durata totala a interceptarilor si nregistrarilor convorbirilor telefonice autorizate de judecator

cu privire la aceeasi persoana si ia aceeasi fapta nu poate depasi:
A. 120 de zile; B. 180 de zile; C. 90 de zile.
41 Judecatorii si procurorii participa la programe de formare profesionala continua:
A. cel putin odata la 2 ani; B. cel putin odata la 3 am; C. cel putin odata la 4 ani.
42 Actiunea disciplinara mpotriva unui procuror se exercita de catre:
A. Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; B. Comisia de disciplina pentru
procurori; C. Procurorul General al Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casatie si Justitie.
43 Judecatorilor si procurorilor te este interzis:
A. sa participe la elaborarea unei lucrari literare; B. sa desfasoare activitati de arbitraj n litigii
comerciale; C. sa dea consultatii verbale n probleme litigioase, unor rude de gradul IV, cu exceptia
cazului n care procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete dect acelea n cadrul
carora si exercita functia.
44 Completele specializate pentru minori si familie din cadrul judecatoriilor:
A. judeca numai infractiuni savrsite de minori; B. judeca infractiuni savrsite asupra minorilor; C.
se nfiinteaza de catre presedintele judecatoriei.
45 Eliberarea din functie a judecatorilor si a procurorilor se dispune n urmatoarele cazuri:
A. transfer ntr-o alta functie, n conditiile legii; B. cnd a fost pusa n miscare actiunea penala
mpotriva sa, prin ordonanta sau rechizitoriu; C. ca sanctiune disciplinara.
46 Conform jurisprudentei CEDO, inclusiv n cauzele mpotriva Romniei, o diferenta de
tratament nu are natura discriminatorie daca:
A. se bazeaza pe o justificare obiectiva si rezonabila; B. nu este de natura sa creeze un prejudiciu;
C. se aplica aleatoriu.
47 Conform jurisprudentei Curtii, inciusiv n cauzele mpotriva Romniei, divergentele de
jurisprudenta:
A. constituie consecinta inerenta a oricarui sistem judiciar ce se sprijina pe un ansamblu de
instante de fond cu autoritate asupra circumscriptiei lor teritoriale;
B. nu influenteaza echitatea procesului; C. trebuie reglate de instanta suprema.
48 Conform jurisprudentei Curtii, inclusiv n cauzele mpotriva Romniei, cauzarea de suferinte
fizice intense unei persoane private de libertate, care nu are un comportament agresiv:
A. nu atrage aplicabilitatea articolului 3, atunci cnd acestea sunt determinate de particulari; B.
angajeaza, n toate cazurile, raspunderea statului pe tarmul articolului 3; C. constituie o ncalcare a
articolului 3, atunci cnd sunt produse de gardieni.
49 Conform jurisprudentei Curtii, inclusiv n cauzele mpotriva Romniei, daca o parte invoca n
fata instantei neconformitatea unui text de lege interna cu Conventia europeana a drepturilor
omului:
A. instanta suspenda judecata, n toate cazurile, si nainteaza dosarul Curtii Constitutionale; B.
instanta poate nlatura prevederile dreptului intern pe care le considera incompatibile cu Conventia;
C. instanta respinge cererea ca inadmisibila.
50 Conform jurisprudentei Curtii, inclusiv n cauzele mpotriva Romniei, exercitarea unei
profesii liberale:
A. atrage aplicabilitatea articolului 1 din Protocolul nr. 1; B. reprezinta "bun" n sensul Conventiei,
ntruct, n multe privinte, are natura unui drept privat; C. nu este protejata n nici un fel de
Conventie, care nu garanteaza dreptul la munca.

51 n cazul n care la mostenirea defunctului sunt chemati mama acestuia si doi frati ai defunctului,
dintre care unul bun si unul consangvin:
A. fiecare va culege cte 1/3 din mostenire; B. mama va culege 1/4 din mostenire;
C. fratele consangvin va culege 3/8 din mostenire.
52 A doneaza iui B un imobil, partile stipulnd, ntre altele, obligatia lui B de a plati n favoarea lui
C, fiul lui A, o suma de 3000 lei anual pna la terminarea studiilor universitare. Dupa terminarea
studiilor, C cheama n judecata pe B, solicitnd revocarea donatiei, invocnd neexecutarea
obligatiei asumate de B n favoarea sa, fapt dovedit prin probele administrate. Instanta:
A. respinge cererea si va acorda un termen de gratie, n masura n care B solicita aceasta; B.
admite cererea, constatnd neexecutarea obligatiei de catre B; C. respinge cererea, ntruct C nu
poate solicita revocarea donatiei.
53 Prin cererea formulata, reclamantul B.D. a chemat n judecata pe prtul F.E, solicitnd
obligarea acestuia la a-i permite trecerea pe terenul sau pentru a ajunge la drumul public. n
motivarea cererii s-a aratat ca, desi n titlul de proprietate al reclamantului se mentioneaza ca
terenul acestuia se nvecineaza la sud cu drumul comunal, accesul la calea publica este dificil, se
realizeaza n conditii mpovaratoare, fiindu-i mult mai usor sa acceada ia calea publica traversnd
terenul nvecinat, ceea ce-i justifica interesul n promovarea actiunii. Prtul s-a opus admiterii
cererii, aratnd ca nu este de acord cu instituirea unei servituti care sa-i greveze fondul, nici chiar
n conditiile platii unei despagubiri, asa cum a propus reclamantul. Sustinerile de fapt ale partilor
au fost demonstrate n proces. Ce a hotart instanta?
A. a admis actiunea, ntruct titularul unui fond are dreptul sa ceara si sa obtina un acces facil la
calea publica, pe drumul cel mai scurt, mai ales n conditiile n care se ofera sa plateasca
despagubiri proprietarului fondului vecin pentru pagubele pe care le-ar putea cauza; B. a respins
actiunea pentru lipsa calitatii procesuale pasive, avnd n vedere ca reclamantul avea acces ia calea
publica si deci, nu trebuia sa-si ndrepte pretentiile mpotriva prtului; C. a respins actiunea ca
nentemeiata, ntruct poate fi instituita servitute de trecere numai n favoarea proprietarului al
carui loc este nfundat si nu are nicio iesire la calea publica.
54 Prin cererea formulata la 3 august 2003, reclamantul A.C. a chemat n judecata pe prtii B.D.
si D.E., solicitnd repunerea n termen pentru exercitarea dreptului ia orice actiune mpotriva
prtilor deoarece din cauze temeinic justificate nu a putut fi respectat termenul de prescriptie
extinctiva de 3 ani. n motivarea cererii, s-a aratat ca n anul 1989 partile au ncheiat un contract de
vnzare - cumparare, nstrainandu-se catre reclamant dreptul de proprietate asupra unei constructii,
iar terenul aferent trecnd n proprietatea statului, cu pastrarea dreptului de folosinta de catre
cumparator. S-a mai sustinut ca, potrivit art. 19 din Decretul nr. 167/1958, instanta poate, chiar si
din oficiu, atunci cnd constata ca sunt motive temeinice de depasire a termenului de prescriptie
extinctiva, sa dispuna judecarea actiunii. Toate sustinerile de fapt invocate au fost demonstrate n
cadrul procesului.
Ce a hotart instanta?
A. a admis actiunea, ntruct de la data ncheierii contractului de vnzare-cumparare au trecut mai
mult de 3 ani si n speta, s-a facut dovada cauzelor temeinic justificate de repunere n termenul de
prescriptie; B. a respins actiunea, ntruct repunerea n termenul de prescriptie extinctiva presupune
existenta unui anume drept la actiune avnd un obiect patrimonial, care se stinge prin efectul
prescriptiei, iar n speta, reclamantul nu a indicat n concret, care este dreptul la actiune
prescriptibil;
C. a respins actiunea, ntruct instanta nu poate dispune dect repunerea n termenul de prescriptie
a executarii silite.
55 Prin contestatia nregistrata pe rolul tribunalului la 7 august 2006, reclamantul G.E. a solicitat
anularea dispozitiei nr. 357/15 07.2006, prin care Primarul municipiului C. i-a respins notificarea
formulata n conditiile Legii nr. 10/2001, si restituirea n natura a imobilului ce a facut obiectul
acesteia. n motivarea cererii, s-a aratat ca imobilul a apartinut autorilor reclamantului si ca a intrat
n patrimoniul statului ca urmare a contractului de donatie autentificat sub nr. 1153/20.03.1987. S-a
sustinut ca solutia data notificarii este eronata, avnd n vedere ca preluarea a fost abuziva, n
conditiile n care asupra autorilor sai au fost exercitate violente morale ca sa doneze bunul, fiind
astfel incidente dispozitiile Legii nr. 10/2001. Prtul s-a aparat aratnd ca statul are titlu valabil,
ntruct contractul de donatie nu a fost desfiintat printr-o hotarre irevocabila. Sustinerile de fapt
ale partilor au fost dovedite n cadrul procesului. Ce a hotart instanta?
A. a admis cererea, a anulat dispozitia si a dispus restituirea bunului, ntruct preluarea acestuia pe
baza contractului de donatie este una abuziva, n conditiile n care consimtamntul donatorilor a
fost viciat; B. a respins cererea, deoarece contractul de donatie reprezentnd titlul statului trebuia
desfiintat n prealabil, pentru a se putea obtine restituirea bunului; C. a respins actiunea pentru lipsa
calitatii procesuale active, reclamantul nefiind parte n contractul de donatie.
56 A cheama n judecata pe 6, solicitnd obligarea acestuia sa-i lase n deplina proprietate si
posesie un imobil. Pentru solutionarea cererii este necesara efectuarea unei expertize tehnice de
identificare a bunului.
Instanta a pus n discutia partilor necesitatea efectuarii unei expertize, cu care partile nu au fost de
acord
deoarece aceasta proba nu a fost solicitata prin actiune si nici prin ntmpinare.
Instanta:
A. va ordona efectuarea expertizei, chiar daca partile se mpotrivesc; B. va respinge actiunea,
deoarece imobilul nu poate fi identificat n absenta acordului de vointa al partilor pentru efectuarea
expertizei; C. va renunta la efectuarea expertizei, deoarece proba nu a fost solicitata prin actiune
sau prin ntmpinare.
57 Prtul B are domiciliul ales la un tert C si ca mandatar pe D. B va fi citat:
A. la domiciliul mandatarului D; B. la domiciliul lui C, daca C a fost indicat ca persoana
nsarcinata cu primirea actelor de procedura; C. att la domiciliul prtului B, ct si la domiciliul
lui C, n cazul n care ambele domicilii sunt indicate prin ntmpinare.
58 A revendica un imobil de la B. Prin ntmpinare, B arata ca, anterior introducerii cererii de
chemare n judecata, a vndut acel imobil lui C, avnd loc si predarea. Dupa administrarea
probelor, A depune o cerere prin care solicita nlocuirea iui B cu C, cerere cu care B a fost de
acord.
Instanta:
A. va dispune citarea lui C, continund judecata doar n contradictoriu cu acesta; B. va respinge
actiunea n contradictoriu cu B, pentru lipsa calitatii procesuale pasive;
C. va continua judecata cu C, numai daca acesta, n urma citarii, nu se opune participarii sale n
proces.
59 A cheama n judecata pe B, solicitnd anularea contractului ncheiat ntre ei, pentru doi.
Cererea de chemare n judecata nu a fost semnata de A, care decedeaza pna la primul termen de
judecata. La termen, se prezinta mostenitorii lui A si, depunnd certificatul de mostenitor, arata ca
nteleg sa-si nsuseasca actiunea formulata de A, solicitnd instantei sa le permita sa semneze
cererea de chemare n judecata.
Instanta:
A. ncuviinteaza semnarea cererii de chemare n judecata doar daca exista acordul prtului; B.
anuleaza cererea pentru lipsa semnaturii, ntruct cererea nu a fost semnata de reclamant; C.
ncuviinteaza semnarea cererii chiar si n absenta prtului.

60 n cazul n care A cheama n judecata pe B, solicitnd instantei declararea desfacerii casatoriei
ncheiate ntre acestia:
A. niciuna dintre parti nu poate solicita judecarea cauzei si n lipsa sa; B. ntmpinarea nu este
obligatorie; C. hotarrea prin care s-a respins cererea de divort nu este supusa niciunei cai de atac
de retractare.
61 Inculpatul a fost condamnat definitiv la o amenda de 5.000 RON, pentru comiterea unei
infractiuni sanctionata de lege cu pedeapsa amenzii de la 3.000 la 10.000 RON. Daca nainte de
plata amenzii intervine o lege noua, care prevede pentru aceeasi fapta amenda de la 1.000 la 7.000
RON:
A. se va putea reduce amenda aplicata condamnatului, proportional cu reducerea maximului
special prevazut pentru infractiunea savrsita; B. este obligatoriu ca pedeapsa aplicata sa fie
redusa; C. pedeapsa aplicata nu poate fi redusa n baza legii noi.
62 Pentru o infractiune ce constituie al doilea termen al unei recidive mari postcondamnatorii
instanta a stabilit n concret o pedeapsa cu amenda. n acest caz pedeapsa rezultanta aplicabila
persoanei fizice se va calcula astfel:
A. se aplica restul ramas neexecutat din pedeapsa ce formeaza primul termen, la care se poate
adauga un spor de pna la 7 ani; B. se aplica restul ramas neexecutat din pedeapsa ce formeaza
primul termen, la care se poate adauga amenda n tot sau n parte; C. potrivit regulilor prevazute de
lege pentru pluralitatea intermediara, dat fiind ca nu poate exista recidiva atunci cnd instanta
stabileste n concret pedeapsa amenzii pentru infractiunea de la al doilea termen.
63 X si loveste vecina imediat dupa comiterea unui viol asupra acesteia, pentru a nu fi denuntat
Ca urmare a loviturii aplicate, victima a avut nevoie de 22 de zile de ngrijiri medicale pentru
vindecare. n acest caz:
A. X va raspunde doar pentru infractiunea de viol, care absoarbe si violentele ulterioare actului
sexual; B. X va raspunde pentru infractiunea de viol n concurs cu infractiunea de loviri sau alte
violente; C. X va raspunde penal si pentru lovitura aplicata dupa consumarea violului doar daca
victima depune plngere prealabila pentru faptul ca a fost lovita.
64 S-a retinut ca X, n timp ce conducea autoturismul personal pe un drum public, a pierdut
controlul masinii din cauza unei altercatii fizice n care si-a lovit sotia, Y, aflata pe locul din
dreapta. Astfel, la un moment dat, X s-a ntins pentru a ajunge la victima si din aceasta cauza a
virat dreapta pierznd controlul asupra masinii. Autoturismul s-a izbit de un copac de pe marginea
drumului si a ricosat pe trotuar, acrosnd-o si pe Z care se deplasa regulamentar pe trotuar. X a
scapat nevatamat, iar Y si Z au decedat. Loviturile aplicate asupra sotiei nu ar fi necesitat ngrijiri
medicale pentru vindecare n cazul n care nu s-ar fi produs decesul n urma accidentului. n acest
caz:
A. X va raspunde pentru loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, n concurs cu o ucidere din
culpa forma agravata, deoarece fapta a fost comisa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau
a masurilor de prevedere pentru exercitarea unei activitati; B. X va raspunde pentru infractiunea de
loviri sau alte violente n forma agravata, n concurs cu uciderea din culpa savrsita asupra a doua
sau mai multe persoane; C. X va raspunde pentru 2 infractiuni de ucidere din culpa n forma
agravata, faptele fiind comise ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de
prevedere pentru exercitarea unei activitati.
65 X a depus o plngere penala pentru furt, deoarece n urma cu 2 zile, n timp ce era la serviciu,
vecinul sau Y i-a spart usa de la apartament si i-a sustras din casa mai multe bunuri. Dupa
depunerea plngerii, X l-a vazut pe Y, care pleca de acasa cu televizorul sustras. Cnd X I-a
ntrebat de unde are televizorul,Y I-a lovit si a ncercat sa fuga cu bunul. X I-a urmarit, I-a prins si
I-a lovit pe Y, recuperandu-si televizorul. n urma loviturilor primite Y a suferit leziuni ce au
necesitat 10 zile de ngrijiri medicale pentru vindecare. n acest caz:

A. X va raspunde pentru infractiunea de tlharie; B. Y va raspunde pentru infractiunea de tlharie;
C. X va raspunde pentru infractiunea de loviri sau alte violente.
66 Inculpatul X este trimis in judecata sub acuzatia de a fi savrsit n calitate de autor o infractiune
de vatamare corporala grava. Dupa terminarea cercetarii judecatoresti si nainte de pronuntarea
hotarrii n prima instanta. X decedeaza, fapt adus la cunostinta instantei. n situatia n care instanta de
judecata constata, din probele administrate n cauza, ca nu sunt ntrunite elementele constitutive
ale infractiunii, dar si ca exista o cauza care nlatura caracterul pena! ai faptei, dispune:
A. ncetarea procesului penal; B. achitarea, n baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d)
C.proc.pen; C. achitarea n baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) si e) C.proc.pen.
67 Inculpatul X a fost arestat preventiv la data de 01.04.2008, masura fiind prelungita succesiv n
cursul urmaririi penale. La data de 01.06.2008 procurorul a dispus trimiterea sa n judecata,
instanta mentinnd masura arestarii preventive, n temeiul art. 300 1 C.proc.pen. La data de 01.07.
2008, instanta de judecata a hotart restituirea cauzei la parchet n vederea refacerii urmaririi
penale, potrivit art. 332 C.proc.pen. n ceea ce priveste masura arestarii preventive instanta poate
dispune:
A. mentinerea starii de arest, pe o durata de maxim 60 de zile de la data ramnerii definitive a
hotarrii de restituire; B. mentinerea starii de arest, pe o durata de maxim 30 de zile de la data
pronuntarii hotarrii de restituire; C. prelungirea masurii arestarii preventive, pe o durata de maxim
30 de zile de la data pronuntarii hotarrii de restituire.
68 Inculpatul, executor judecatoresc, a fost trimis n judecata la data de 01.08.2008 pentru
comiterea infractiunii de abuz n serviciu, prevazuta de art. 246 C.pen., constnd n aceea ca, la
data de 15.01.2008, a pus n executare o hotarre judecatoreasca cu privire la care cunostea ca nu
poate fi pusa n executare silita. Prin rechizitoriu a fost sesizata curtea de apei. n cursul judecatii n
prima instanta inculpatul a pierdut calitatea de executor judecatoresc, prin pensionare. Prin
sentinta, curtea de apel a dispus declinarea competentei n favoarea judecatoriei.
Solutia instantei este:
A. corecta, deoarece declinarea a intervenit nainte de pronuntarea unei hotarri n prima instanta;
B. gresita, deoarece declinarea competentei se dispune prin ncheiere; C. gresita, deoarece instanta
sesizata ramne competenta sa judece cauza atunci cnd fapta are legatura cu atributiile de serviciu
ale faptuitorului.
69 n cursul urmaririi penale s-a dispus arestarea preventiva pe o durata de 20 de zile a minorului
X, n vrsta de 15 ani, pentru comiterea infractiunii de furt calificat, pentru care legea prevede
pedeapsa cu nchisoarea de la 3 la 15 ani. Solutia este:
A. legala; B. nelegala sub aspectul duratei masurii arestarii preventive; C. nelegala, deoarece n
speta pedeapsa aplicabila n concret minorului nu putea depasi 7 ani si 6 luni nchisoare.
70 Condamnatul X a formulat o cerere de ntrerupere a executarii pedepsei nchisorii, aratnd ca
sufera de o boala grava, care face imposibila executarea pedepsei. n cursul judecatii, dupa
ncuviintarea probei constnd n efectuarea unei expertize medico-legale, dar nainte de efectuarea
acesteia, condamnatul a declarat ca renunta ia cererea formulata.
n aceasta situatie instanta:
A. va continua judecarea cauzei, pronuntnd o solutie, n functie de concluziile expertizei; B. va
lua act de renuntarea la cerere; C. va reveni asupra probei ncuviintate si va respinge cererea ca
nentemeiata.
CAPITOLUL IV
Concurs pentru promovare n functii de executie a judecatorilor

- 4 februarie 2007
a)
Drept civil-Tribunal
Prob teoretic
1 Eroarea viciu de consimtamnt:
A. poate sa cada att asupra naturii actului, ct si asupra calitatilor substantiale ale obiectului
actului
B. nu afecteaza valabilitatea contractului de vnzare-cumparare daca este invocata de
cumparatorul de buna-credinta aflat n eroare asupra identitatii obiectului cumparat
C. afecteaza valabilitatea actelor bilaterale numai daca toate partile contractante se afla n eroare
D. niciuna din variantele de mai sus
2 Lipsa cauzei:
A. n actele reale, se sanctioneaza cu nulitatea absoluta atunci cnd se datoreaza lipsei predarii
bunurilor
B. consta n eroarea asupra scopului imediat
C. nu poate fi invocata n cazul contractelor aleatorii
3 Nerespectarea formei solemne:
A. este sanctionata cu nulitatea absoluta n cazul tranzactiei
B. poate fi invocata prin intermediul actiunii n declararea simulatiei, daca se refera la actul secret
C. poate fi invocata oricnd, n cursul termenului de prescriptie
4 Lipsa de discernamnt:
A. a donatorului atrage revocarea, n cazul contractului de donatie cu sarcina
B. reprezinta o exceptie de la principiul fortei obligatorii a actului juridic civil
C. nu poate fi invocata n cazul actelor juridice unilaterale
5 Conversiunea actului juridic civil:
A. reprezinta o exceptie de la principiul fortei obligatorii a efectelor actului juridic civil
B. presupune ca unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total
C. constituie o exceptie de la principiul irevocabilitatii actelor juridice civile
6 Reprezinta exceptii de la retroactivitatea nulitatii:
A. pastrarea, de catre posesorul de buna-credinta, a fructelor culese ulterior anularii actului
B. ndeplinirea conditiei rezolutorii
C. cazul n care nu se restituie cheltuielile voluptoarii de catre beneficiarul imobilului care a
format obiectul contractului desfiintat
7 Nulitatea absoluta:
A. spre deosebire de nulitatea relativa, poate fi invocata si de reprezentantul legal al celui lipsit de
capacitate de exercitiu
B. nu produce efecte fata de partea lipsita de discernamnt

C. produce efecte pentru trecut
8 Actiunea n restituirea prestatiilor executate n baza unui act juridic anulat:
A. este imprescriptibila extinctiv n toate cazurile
B. este imprescriptibila extinctiv daca actul juridic a fost desfiintat pentru un motiv de nulitate
absoluta
C. urmeaza, n materia prescriptiei, regimul juridic aplicabil actiunii n nulitate daca este
introdusa concomitent cu aceasta
9 Prescriptia extinctiva ncepe sa curga:
A. n cazul actului juridic afectat de o conditie rezolutorie, de la data nasterii raportului juridic
B. n cazul actiunii pentru constatarea dobndirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30
de ani, de la data mplinirii acestui termen
C. n cazul partajului succesoral, de la data decesului celui care lasa mostenirea
10 Repunerea n termenul de prescriptie extinctiva:
A. nu poate fi solicitata dect de cel n favoarea caruia curge termenul de prescriptie
B. poate fi solicitata ulterior mplinirii termenului de prescriptie
C. nu poate fi solicitata pentru cazul fortuit
11 Prin contractul de vnzare-cumparare se poate transmite n schimbul unui pret:
A. un drept de superficie
B. un drept de uz
C. un drept de ntretinere
12 n contractul de vnzare-cumparare riscul pierii fortuite a bunului se transmite n momentul:
A. executarii contractului
B. realizarii conditiei suspensive, indiferent de data pieirii bunului
C. realizarii acordului de vointe cu privire la teren si pret
13 Beneficiarul pactului de preferinta, n cazul n care proprietarul vinde bunul catre o terta
persoana cu ncalcarea pactului de preferinta, poate:
A. sa exercite actiunea n constatarea dobndirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10
pna la 20 ani
B. sa exercite actiunea n revocarea vnzarii facute cu nesocotirea pactului de preferinta,
independent de vreo frauda din partea tertului achizitor
C. sa exercite o actiune n daune-interese mpotriva proprietarului cu conditia dovedirii
coniventei frauduloase a partilor vnzarii
14 Daca nu exista certitudinea ca partile au ncheiat un contract de donatie, interpretarea pentru
calificarea juridica a contractului urmeaza sa se faca n sensul:
A. aplicarii regulilor care guverneaza actele cu titlu oneros
B. aplicarii regulilor prevazute pentru liberalitati
C. aplicarii regulilor care guverneaza actele juridice nenumite

15 n cazul contractului de mandat, procura trebuie sa ndeplineasca formalitatea multiplului
A. n cazul mandatului cu titlu oneros
B. n cazul mandatului aparent
C. n cazul mandatului cu titlu gratuit
16 Obligatia de garantie a vnzatorului pentru evictiune exista:
A. numai fata de cumparator
B. att fata de cumparator, ct si fata de subdobnditori, cu conditia ca acestia sa fi dobndit cu
titlu oneros
C. att fata de cumparator, ct si fata de subdobnditorii cu titlu gratuit, dar numai atunci cnd
cumparatorul initial raspunde pentru evictiune fata de subdobnditori
17 Spre deosebire de contractul de renta viagera, contractul de ntretinere:
A. cuprinde o obligatie de a da
B. are ca obiect o creanta cesibila
C. nu are o reglementare proprie
18 Tranzactia poate fi anulata:
A. pentru eroare asupra cuantumului prejudiciilor suferite
B. pentru eroare asupra naturii pagubei suferite
C. cnd a fost ncheiata pentru executarea unui titlu nul, chiar daca partile au tratat n cunostinta
de cauza
19 Proprietarul poate sa refuze rennoirea contractului de nchiriere, n conditiile Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr.40/1999, atunci cnd:
A. locuinta este necesara pentru a satisface nevoile locative ale copiilor acestuia, care domiciliaza
n strainatate, dar vor sa se stabileasca definitiv n Romnia
B. chiriasul, cu rea-credinta, nu a achitat chiria datorata
C. chiriasul a subnchiriat locuinta fara consimtamntul proprietarului
20
Pentru a beneficia de rennoirea contractului de nchiriere n temeiul Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr.40/1999, chiriasul:
A. trebuie sa-i notifice proprietarului intentia sa n timp util
B. trebuie sa-i notifice proprietarului intentia sa cu cel putin 6 luni nainte de ncetarea
contractului
C. nu trebuie sa ndeplineasca nici o formalitate
21 Contractul public, n cazul simulatiei:
A. poate fi invocat de catre tertii care au contractat cu una dintre partile simulatiei nainte de
ncheierea contractului public
B. nu produce efecte n raporturile dintre parti, chiar si atunci cnd contractul secret este lovit de
nulitate absoluta
C. se ncheie, ntotdeauna, anterior contractului secret
22 Exceptia de neexecutare:
A. nu poate fi invocata dect de partea care si-a executat propria obligatie
B. nu poate fi invocata nainte de a se mplini termenul de prescriptie al actiunii n anulare
deoarece exceptia de neexecutare nu priveste dect contractele valabil ncheiate

C. nu se aplica dect contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o data
23 Partea care a executat obligatia nascuta din contractul sinalagmatic:
A. are alegerea ntre a cere executarea silita si rezolutiunea contractului cu executare dintr-o data
B. este obligata, pentru a obtine rezolutiunea, sa procedeze la punerea n ntrziere a debitorului
obligatiei neexecutate, cu exceptia cazului n care n contract a fost inserat un pact comisoriu
C. nu poate sa ceara daune-interese daca s-a pronuntat rezolutiunea
24 Rezilierea se deosebeste de rezolutiune, printre altele, prin aceea ca:
A. se poate aplica unor contracte afectate de termen extinctiv
B. nu se poate constata n temeiul unui pact comisoriu de ultim grad
C. nu permite repunerea partilor n situatia anterioara ncheierii contractului
25 Gerantul raspunde pentru prejudiciul cauzat geratului n urma interventiei sale:
A. numai daca vinovatia sa mbraca forma dolului
B. cnd nu sunt ndeplinite conditiile gestiunii de afaceri
C. pe temeiul mbogatirii fara justa cauza
26 Cel care a primit o plata nedatorata:
A. este obligat, n toate cazurile, la restituire
B. retine fructele numai n cazurile n care are dreptul sa retina obiectul platii
C. nu poate sa invoce, drept motiv suficient pentru a refuza restituirea, faptul ca plata nu a fost
facuta din eroare
27 Daca partile nu au prevazut altfel, plata trebuie sa se faca:
A. la domiciliul creditorului obligatiei de predare a imobilului
B. la mplinirea termenului suspensiv
C. n cazul obligatiilor nascute in considerarea calitatilor esentiale ale debitorului, de catre
debitor sau de orice alta persoana interesata
28 Invocarea clauzei penale:
A. nu poate fi facuta de cel care beneficiaza de un pact comisoriu de ultim grad
B. poate fi facuta n cazul executarii cu ntrziere numai daca termenul era esential
C. scuteste pe creditor de sarcina de a dovedi conditiile raspunderii contractuale
29 Desfiintarea unei vnzari pe calea actiunii pauliene:
A. nu poate fi ceruta atunci cnd imobilul a fost vndut n interiorul perioadei de inalienabilitate
legala
B. se poate obtine ori de cte ori tertul dobnditor stia sau trebuia sa stie situatia juridica reala a
imobilului vndut
C.profita tuturor creditorilor chirografari ale caror creante au o scadenta anterioara creantei
creditorului reclamant
30 Cesiunea de creanta:
A. nu poate fi atacata de creditorii chirografari ai cedentului daca a devenit opozabila ca urmare a

acceptarii prin nscris autentic
B. confera cesionarului dreptul de a pretinde debitorului cedat valoarea nominala a creantei
C. l exonereaza pe cedent de raspunderea pentru orice evictiune, daca nu se prevede altfel
31 Proprietarul terenului care si nsuseste constructia edificata pe teren, fara acordul sau, de o
alta persoana:
A. este obligat, la cererea constructorului, sa i plateasca despagubiri indiferent de buna sau
reaua-credinta a acestuia din urma
B. are la dispozitie o actiune n raspundere civila delictuala mpotriva constructorului n vederea
obligarii la plata despagubirilor pentru lipsa de folosinta a terenului
C. nu poate fi obligat la despagubiri catre constructor, daca dovedeste reaua-credinta a acestuia la
momentul edificarii constructiei
32 Posesia de buna-credinta asupra unui bun mobil nu valoreaza titlu de proprietate daca:
A. bunul constituie titlu la purtator
B. bunul este imobil prin destinatie
C. daca, ulterior intrarii sale n posesie, tertul a aflat ca nu a dobndit bunul de la adevaratul
proprietar
33 n cazul uzucapiunii de 10 pna la 20 de ani, buna-credinta a posesorului:
A. trebuie sa existe la momentul dobndirii imobilului
B. trebuie sa existe pe toata perioada posesiei
C. trebuie sa fie dovedita de catre cel care o invoca
34 Jonctiunea posesiilor:
A. poate fi invocata, indiferent de felul uzucapiunii, numai daca posesiile sunt de aceeasi natura
B. poate fi invocata n cazul n care posesorul adauga la posesia sa pe aceea exercitata de
adevaratul proprietar
C. poate fi invocata n cazul n care posesiei actuale i se adauga detentia precara
35 Testamentul olograf:
A. spre deosebire de testamentul autentic, nu este un act solemn
B. este lovit de nulitate absoluta daca nu este scris n ntregime de testator
C. nu poate fi revocat dect cu respectarea conditiilor n care a fost redactat
36 Caducitatea legatului intervine:
A. n cazul legatului sub conditie suspensiva, n ipoteza n care legatarul decedeaza dupa moartea
testatorului, dar anterior realizarii conditiei
B. n ipoteza n care legatarul renunta la legat anterior decesului testatorului, cu conditia sa i
comunice acestuia renuntarea
C. n cazul distrugerii voluntare a bunului sau a testamentului de catre testator
37 Rezerva succesorala:
A. se atribuie doar mostenitorilor rezervatari care au acceptat succesiunea sub beneficiu de
inventar
B. se atribuie mostenitorilor testamentari, indiferent de forma testamentului

C. nlatura obligatia succesorilor rezervatari de a plati datoriile mostenirii
38 Reductiunea liberalitatilor excesive:
A. nu atrage nulitatea acestora
B. este un drept exclusiv personal al mostenitorului rezervatar, neputnd fi exercitat de succesorii
acestuia
C. poate fi ceruta si de catre cumparatorul unui bun din masa succesorala, care l-a dobndit de la
rezervatar, cu conditia ca achizitorul sa nu fi stiut, la data cumpararii, despre existenta liberalitatii
39 Pentru ca o persoana sa vina la mostenire prin reprezentare, este necesar:
A. sa fie copil al defunctului, din casatorie sau din afara casatoriei
B. cel reprezentat sa fi fost n viata la data deschiderii mostenirii
C. locul celui care vine la mostenire sa fie un loc util
40 Colateralii ordinari:
A. pot veni la mostenire numai n nume propriu
B. sunt mostenitori rezervatari
C. sunt obligati la raportul donatiilor
41 Sotul supravietuitor poate veni n concurs cu doua clase de mostenitori legali:
A. n caz de exheredare a unor mostenitori legali nerezervatari
B. n caz de exheredare a unor mostenitori legali rezervatari
C. n caz de bigamie
42 Proprietatea pe cote-parti se aseamana cu proprietatea comuna n devalmasie prin aceea ca:
A. fiecare proprietar poate sa decida asupra partii ce i se cuvine
B. pentru actele ce pot fi ncheiate cu privire la bunurile comune se aplica principiul unanimitatii
C. ambele sunt modalitati ale actului juridic
43 Pot fi dobndite prin uzucapiune:
A. servitutile continue si neaparente
B. servitutile necontinue si aparente
C. servitutile necontinue si neaparente
44 Dreptul de superficie:
A. se stinge prin neuz
B. este imprescriptibil extinctiv
C. presupune ca superficiarul are un drept de folosinta asupra constructiilor, plantatiilor si un
drept de proprietate asupra terenului
45 Fructele civile produse de imobil nu se cuvin proprietarului:
A. daca imobilul face obiectul dreptului de uzufruct
B. deoarece acest drept nu se ntemeiaza pe un drept de accesiune
C. daca imobilul a fost uzucapat
46 Dreptul de administrare:
A. este dreptul de folosinta pe care statul l poate constitui cu privire la bunurile din domeniul
public
B. nceteaza prin reziliere daca titularul dreptului de administrare nu si executa obligatiile
C. se refera la bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public
47 Actul de optiune succesorala:
A. este unilateral, chiar daca succesiunea are la baza un testament conjunctiv
B. este voluntar deoarece permite mostenitorului succesibilului decedat nainte de stingerea prin
prescriptie a dreptului de optiune sa exercite acest drept n numele si pe seama autorului
C. este esentialmente irevocabil
48 Acceptarea pura si simpla a mostenirii:
A. produce efecte de la data introducerii actiunii de iesire din indiviziune
B. poate fi dedusa din efectuarea unor lucrari prin care succesibilul sporeste confortul unor
bunuri din masa succesorala
C. poate fi facuta de orice succesibil, cu exceptia minorilor si a statului, care nu pot accepta
mostenirea dect sub beneficiu de inventar
49 Bunurile care fac obiectul dreptului de proprietate publica a statului:
A. fac parte din domeniul public, cu exceptia acelora care, fiind preluate fara titlu valabil, apartin
domeniului privat
B. nu pot fi posedate de tertii achizitori
C. au, sub aspectul imprescriptibilitatii, acelasi regim juridic ca bunurile proprietate privata a
statului
50 Renuntarea la mostenire:
A. poate fi si tacita, cu conditia de a fi inechivoca
B. devine irevocabila dupa mplinirea termenului de prescriptie a dreptului de optiune
succesorala
C. nu poate fi retractata daca mostenirea a fost acceptata, ulterior retractarii, de un alt succesibil
51 n cazul coproprietarului care solicita evacuarea din imobil a celorlalti coproprietari pe motivde
imposibila convietuire imputabila acestora, nalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca:
A. actiunea n evacuare este un act de dispozitie si, pentru acest motiv, nu poate fi exercitata de
un coproprietar mpotriva celorlalti coproprietari
B. instanta are posibilitatea sa ia orice masura pentru stabilirea folosintei normale a locuintei,
inclusiv evacuarea celorlalti coproprietari, n cazul n care, prin comportamentul lor, fac imposibila
convietuirea
C. coproprietarul are la dispozitie doar actiunea de iesire din indiviziune
52 n cazul n care promitentul-cumparator solicita, n temeiul art.1073-1077 C.civ., pronuntarea
unei hotarri care sa tina loc de contract de vnzare-cumparare avnd ca obiect un imobil, iar
conventia prin care partile s-au angajat sa perfecteze vnzarea a fost ncheiata cu mai mult de 3 ani
nainte de data introducerii actiunii, interval n care promitentul-cumparator a stapnit imobilul cuacordul
promitentului-vnzator, nalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca:
A. termenul de prescriptie de 3 ani ncepe sa curga de la data ncheierii conventiei
B. promitentul-cumparator nu are la dispozitie dect o actiune n raspundere civila delictuala
privind obligarea promitentului-vnzator la executarea obligatiei de a face
C. termenul de prescriptie nu ncepe sa curga la data ncheierii conventiei deoarece preluarea
imobilului de catre promitentul-cumparator si stapnirea lui cu acordul promitentului-vnzator
echivaleaza cu o recunoastere a dreptului, ceea ce reprezinta o cauza de ntrerupere a prescriptiei
53 n cazul actiunii prin care un coproprietar solicita constatarea nulitatii absolute a unui contract
de vnzare-cumparare ncheiat ntre ceilalti coproprietari si tertul cumparator, actiune ntemeiata pelipsa
consimtamntului sau la vnzarea constructiei aflate n coproprietate, nalta Curte de Casatie
si Justitie a stabilit ca:
A. contractul nu este lovit de nulitate absoluta ntruct este aplicabil regimul juridic specific starii
de coproprietate temporara si obisnuita. Oricare dintre coproprietari poate cere partajul, iar soarta
actului de vnzare-cumparare va depinde de rezultatul partajului, solutia care exclude incidenta
nulitatii
B. motivul invocat atrage nulitatea relativa a actului, care nu poate fi ceruta de coproprietar
deoarece este tert fatade contract
C. lipsa consimtamntului coproprietarului care nu a participat la ncheierea contractului de
vnzare-cumparare atrage nulitatea absoluta
54
n cazul vnzatorului care solicita constatarea nulitatii absolute a contractului de vnzarecumparare
autentificat, sustinnd ca lipsa discernamntului echivaleaza cu lipsaconsimtamntului, nalta Curte de
Casatie si Justitie a stabilit ca:
A. lipsa discernamntului echivaleaza cu lipsa consimtamntului si atrage nulitatea absoluta a
actului juridic
B. lipsa de discernamnt nu poate fi invocata ntruct actul s-a ncheiat n forma autentica, iar
notarul public a verificat consimtamntul partilor cu ocazia semnarii actului
C. lipsa de discernamnt reprezinta un viciu de consimtamnt, care atrage nulitatea relativa a
actului juridic
55
n cazul n care creditorul chirografar formuleaza, n limitele creantei sale, o actiune pauliana
pentru revocarea declaratiei autentice prin care debitorul a renuntat la succesiune, solicitnd,
totodata, acceptarea, n numele debitorului, a aceleiasi succesiuni, nalta Curte de Casatie si
Justitie a stabilit ca:
A. renuntarea debitorului la succesiune poate fi atacata prin actiune pauliana cu conditia ca actul
sa-l fi prejudiciat pe creditorul chirografar si sa fie fraudulos
B. actiunea pauliana nu poate avea ca obiect dect desfiintarea unor acte juridice bilaterale care
sa fie ncheiate n frauda creditorului chirografar
C. renuntarea la succesiune, fiind un act exclusiv personal al succesibilului, nu poate fi atacata de
o terta persoana
D.niciuna din variantele de mai sus
56 S-a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.33 din Legea nr.1/2000, n
temeiul caruia persoanele fizice si persoane juridice, care nu au depus n termenul prevazut de
Legea nr.169/1997, cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, pot formula astfel de cereri
n termen de 60 de zile de la data intrarii n vigoare a Legii nr.1/2000. Exceptia a fost invocata n
raport cu dispozitiile art.44 alin.(2) teza nti din Constitutie care dispun: Proprietatea privata estegarantata
si ocrotita n mod egal de lege, indiferent de titular. n motivarea exceptiei, se sustine
ca textul de lege criticat contravine principiului constitutional al garantarii si ocrotirii proprietatii
private. Curtea Constitutionala a stabilit ca:
A. textul de lege nu ncalca dispozitiile constitutionale enuntate, care se aplica numai dupadobndirea
dreptului de proprietate. n cauza, persoanele ndreptatite la reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere nu au calitatea de proprietar
B. textul de lege nu ncalca dispozitiile constitutionale enuntate ntruct, indiferent de momentul
depunerii cererii, proprietatea este garantata si ocrotita perpetuu
C. textul de lege ncalca dispozitiile constitutionale ntruct termenul este prea scurt fata de
natura dreptului care face obiectul cererii de reconstituire
57 S-a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.46 alin.(5) din Legea
nr.10/2001 (n prezent art.45 alin.5 din lege) n temeiul carora prin derogare de la dreptul comun,
indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie n termen de 1 an de la data intrarii n
vigoare a prezentei legi. Exceptia a fost invocata n raport cu dispozitiile art.44 alin.2 teza nti
din Constitutie care dispun: Proprietatea privata este garantata si ocrotita n mod egal de lege,
indiferent de titular. Curtea Constitutionala a stabilit ca:
A. textul de lege atacat ncalca principiul garantarii si ocrotirii proprietatii private ntruct
instituie un termen de decadere care aduce atingere dreptului de proprietate privata care este un
drept perpetuu
B. textul de lege mentionat nu contravine dispozitiilor art.44 din Constitutie ntruct sanctioneaza
persoana nediligenta, care nu a nteles sa si exercite dreptul sau n termenul prevazut de lege,
legiuitorul fiind competent sa stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de
proprietate astfel nct sa nu vina n coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare
legitime ale altor subiecte de drept. Se instituie, astfel, limitari rezonabile n valorificarea dreptului
de proprietate ca drept subiectiv garantat
C. textul de lege criticat nu ncalca dispozitia constitutionala mentionata ntruct si dreptul
comun prevede exceptii de la imprescriptibilitatea actiunii n constatarea nulitatii absolute
nr.10/2001 (n prezent, art.45 alin.(2) din lege), potrivit carora Actele juridice de nstrainare,
inclusiv cele facute n cadrul procesului de privatizare, avnd ca obiect imobile preluate fara titlu
valabil, sunt lovite denulitate absoluta, n afara de cazul n care actul a fost ncheiat cu bunacredinta.
Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata n raport cu dispozitiile art.44 alin.(2)
teza nti din Constitutia Romniei care dispun: Proprietatea privata este garantata si ocrotita nmod egal de
lege, indiferent de titular. n motivarea exceptiei, se sustine ca, att timp ct Legea
nr.10/2001 recunoaste, n art. 2 alin. (2) din lege, ca dreptul de proprietate asupra unui imobil
preluat fara titlu valabil nu s-a pierdut niciodata, dreptul de proprietate al autorilor exceptiei este
ncalcat de art. 46 alin. (2), care valideaza altei persoane un drept de proprietate asupra aceluiasi
imobil. Curtea Constitutionala a stabilit ca:
A. dispozitia legala atacata ncalca dispozitia constitutionala mentionata ntruct, conferind
valoare de titlu de proprietate posesiei de buna-credinta, aduce atingere caracterului absolut,
exclusiv si perpetuu al dreptului de proprietate privata
B. dispozitia legala ncalca dispozitia constitutionala mentionata ntruct se confera valoare de
titlu de proprietate unor acte pe care adevaratul proprietar nu le poate ataca dect nauntrul
termenului de prescriptie, ceea ce este incompatibil cu caracterul perpetuu al dreptului de
proprietate
C. dispozitia legala atacata, recunoscnd validitatea titlului de proprietate al dobnditorului de
buna-credinta, nu ncalca principiul constitutional al garantarii si ocrotirii dreptului de proprietate
privata. Edictnd aceasta dispozitie, legiuitorul nu a nteles sa consacre si prevalenta titlului de
proprietate al dobnditorului de buna-credinta fata de titlul proprietarului initial, care, potrivit

aceleiasi legi, nu a ncetat nici un moment sa existe. Art. 46 alin. (2) teza a doua din Legea nr.
10/2001 nu face dect sa confere dobnditorului de buna-credinta, n considerarea pozitiei sale
subiective oneste, o sansa suplimentara n litigiul cu proprietarul initial
59 S-a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.14 alin.(3) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr.40/1999, potrivit carora proprietarul este obligat sa notifice chiriasului
refuzul de a rennoi contractul de nchiriere cu cel putin 1 an nainte de expirarea acestuia, pentrusituatiile
prevazute la alin.2) lit.a) si b). n cazurile prevazute la alin.2) lit.d), notificarea se face cu
cel putin 60 de zile nainte de expirarea contractului. Exceptia de neconstitutionalitate a fost
invocata n raport cu art.44 alin.(1) teza nti din Constitutia Romniei, care dispune: Dreptul de
proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestordrepturi sunt
stabilite de lege. n motivarea exceptiei s-a aratat ca instituirea obligatiei
proprietarului de a notifica chiriasului refuzul de rennoire a contractului de nchiriere n termenele
prevazute de ordonanta aduce n mod vadit atingere atributului de folosinta al proprietarului, n
situatia n care locuinta este necesara pentru nevoile sale de locuit. Curtea Constitutionala a stabilit
ca:
A. textul de lege mentionat nu ncalca dispozitia constitutionala mentionata deoarece nu se
ngradeste n nici un fel libertatea proprietarului de a dispune de bunul nchiriat. Respectnd cerinta
privitoare la notificarea prealabila a chiriasului, proprietarul va putea, la expirarea contractului de
nchiriere, sa se bucure deplin de toate atributele conferite de dreptul sau. Legiuitorul a intentionat
sa mentina un just echilibru ntre interesele proprietarului si cele ale chiriasului, care sa dea
ambelor parti posibilitatea exercitarii concomitente att a atributelor derivate din dreptul de
proprietate, ct si a celor rezultate din drepturile locative
B. textul de lege ncalca dispozitia constitutionala ntruct lipseste de continut dreptul de
proprietate, prin nlaturarea posibilitatii de a folosi imobilul pe perioada de la notificare pna la
expirarea termenului contractului de nchiriere
C. textul de lege nu ncalca dispozitia constitutionala ntruct este aplicabil numai n situatia n
care proprietarul care a redobndit bunul preluat abuziv de catre stat si exprima acordul la
nchiriere. Prin aceasta manifestare de vointa, proprietarul consimte la folosirea imobilului nchiriat
pe durata contractului si si asuma obligatia ndeplinirii tuturor acelor formalitati prin care sa aduca
la cunostinta chiriasului ncetarea contractului. Si n dreptul comun contractul de locatiune nu
nceteaza de drept la expirarea termenului contractual, ci numai cu ndeplinirea anumitor
formalitati
60 S-a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.728 alin.(1) din Codul civil,
potrivit carora "Nimeni nu poate fi obligat sa ramna n indiviziune. Un coerede poate oricnd cere
mparteala succesiunii, chiar cnd ar exista conventii sau prohibitii contrarii. Exceptia a fost
invocata n raport cu dispozitiile art.44 alin.(2) teza nti din Constitutia Romniei, care dispun:
Proprietatea privata este garantata si ocrotita n mod egal de lege, indiferent de titular. n
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, s-a aratat ca, atunci cnd instanta de judecata
pronunta o hotarre de partaj succesoral, ar trebui sa tina seama de starea materiala a
coproprietarilor si sa prevada aceasta situatie. Curtea Constitutionala a stabilit ca:
A. textul de lege ncalca dispozitia constitutionala mentionata deoarece, reglementnd caracterul
imprescriptibil extinctiv al actiunii de iesire din indiviziune, aduce atingere principiului securitatii
si stabilitatii raporturilor juridice civile, atingere cu att mai grava cu ct n joc este dreptul de
proprietate ca drept fundamental
B.textul de lege nu ncalca dispozitia constitutionala mentionata deoarece, pentru asigurarea unei
bune circulatii a bunurilor si n interesul tuturor coproprietarilor, legea prevede ca indiviziunea sa
poata lua sfrsit oricnd si n mod liber. Asadar, textul art. 728 din Codul civil contine suficiente
mijloace de asigurare a respectarii normelor constitutionale privind garantarea si ocrotirea

proprietatii private
C. textul de lege nu ncalca dispozitia constitutionala mentionata pentru ca si actiunea n
revendicare este imprescriptibila extinctiv, iar partajul pune n discutie dreptul de proprietate
asupra bunurilor din masa partajabila
61 Este nula citatia din care lipsesc urmatoarele mentiuni:
A. semnatura grefierului
B. numele partii potrivnice
C. numarul dosarului
62 Daca prin ntmpinare prtul invoca exceptia de prescriptie extinctiva, exceptia puterii de
lucru judecat si exceptia de necompetenta materiala, exeptiile vor fi solutionate n urmatoarea
ordine:
A. exceptia de prescriptie extinctiva, exceptia puterii de lucru judecat, exceptia de necompetenta
materiala
B. exceptia puterii de lucru judecat, exceptia de necompetenta materiala, exceptia de prescriptie
extinctiva
C. exceptia de necompetenta materiala, exceptia puterii de lucru judecat, exceptia de prescriptie
extinctiva
63
Reclamantul care nvesteste o instanta necompetenta teritorial:
A. nu poate invoca exceptia de necompetenta teritoriala absoluta
B. poate ridica exceptia de necompetenta teritoriala numai pna la prima zi de nfatisare
C. poate achiesa la exceptia de necompetenta teritoriala ridicata de catre prt
64
Instanta admite exceptia de conexitate, daca:
A. ambele parti o cer
B. desi pricinile sunt la instante diferite, de acelasi grad, exista strnsa legatura ntre ele
C. numarul mare de cauze ntre aceleasi parti, la complete diferite, creeaza premisele pronuntarii
unor solutii diferite
65
Tinde spre un efect peremptoriu, dar poate ncepe prin a avea un efect dilatoriu:
A. exceptia de nesemnare a cererii de chemare n garantie invocata la un termen la care doar
chematul n garantie este prezent
B. exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta
C. exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant
66
Instanta poate uni exceptia procesuala cu fondul:
A. daca este o exceptie de fond
B. daca este o exceptie peremptorie
C. ori de cte ori rezolvarea exceptiei presupune administrarea unor probe

67
Instanta respinge cererea de acordare a unui termen pentru lipsa de aparare, temeinic motivata,
daca:
A. partea mai beneficiase anterior de un astfel de termen
B. partile cerusera anterior amnarea judecatii n temeiul nvoielii lor
C. este formulata dupa punerea n discutie din oficiu a exceptiei de perimare
68 Termenul de o luna care ncepe sa curga la 30 ianuarie se sfrseste:
A. la 1 sau 2 martie, dupa caz
B. la 2 sau 3 martie, dupa caz
C. la 28 sau 29 februarie, dupa caz
69 n cazul renuntarii la dreptul subiectiv supus judecatii, instanta:
A. pronunta o ncheiere care nu este supusa apelului
B. nchide dosarul
C. respinge cererea de chemare n judecata ca nefondata
70 n materia sechestrului judiciar, administratorul sechestru poate:
A. ndeplini acte de dispozitie
B. ndeplini acte de conservare si administrare
C. plati datorii care nu sunt constatate prin titlu executoriu
71 Cererea de sechestru asigurator se judeca n:
A. camera de consiliu, cu citarea partilor
B. camera de consiliu, fara citarea partilor
C. sedinta publica, fara citarea partilor
72 Este necesar consimtamntul prtului daca, n fata instantei de apel, reclamantul:
A. renunta la dreptul subiectiv pretins, afara de exceptiile expres prevazute de lege
B. si retrage apelul
C. renunta la judecata, afara de exceptiile expres prevazute de lege
73 Nemotivarea apelului atrage:
A. anularea apelului ca nemotivat
B. decaderea apelantului din dreptul de a invoca noi motive sau mijloace de aparare
C. respingerea apelului ca nemotivat
74 Nu poate fi invocata pentru prima oara n apel:
A. exceptia de litispendenta
B. exceptia de necompetenta teritoriala exclusiva a primei instante
C. perimarea cererii de chemare n judecata
75 Poate fi formulata direct n apel cererea prin care:

A. intimatul (reclamant la prima instanta) solicita ncuviintarea executarii vremelnice a sentintei
apelate de adversar
B. apelantul (prt la prima instanta) invoca nulitatea contractului pe care reclamantul si-a
ntemeiat pretentiile
C. apelantul (reclamant la prima instanta) invoca un alt motiv de nulitate a contractului dect cel
invocat n cererea de chemare n judecata
76 Apelul incidental (aderarea la apel):
A. se exercita de catre un intimat mpotriva altui intimat
B. se poate face si dupa prima zi de nfatisare, nsa numai cu acordul apelantului din apelul
principal
C. mentine cadrul procesual, sub aspectul partilor, astfel cum a fost fixat prin cererea de apel
principal
77 Aderarea la apel, facuta dupa mplinirea termenului de apel, ramne fara efecte daca apelul
principal este:
A. respins ca nefondat
B. respins ca tardiv formulat
C. admis n parte
78 Instanta de apel va desfiinta hotarrea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei
instante:
A. daca prin sentinta apelata s-a acordat mai mult dect s-a cerut
B. ori de cte ori, la prima instanta, partea nu a fost legal citata la administrarea probelor
C. daca prima instanta nu s-a pronuntat asupra tuturor exceptiilor invocate n fata ei
79
Repunerea n termenul de exercitare a recursului:
A. poate fi dispusa din oficiu
B. se solutioneaza de instanta la care trebuie depusa cererea de recurs
C. opereaza numai n cazul prevazut de art. 303 alin.. 5 C.proc.civ.
80
Este supusa recursului n termen de 15 zile de la comunicare:
A. sentinta prin care prima instanta ia act de nvoiala partilor
B. ncheiarea de suspendare a judecatii apelului
C. ncheierea prin care se constata desfiintarea de drept a sechestrului asigurator pentru
nedepunerea cautiunii
81
n cazul recursului exercitat mpotriva unei hotarri pronuntate n prima instanta data, potrivit
legii, fara drept de apel:
A. instanta de recurs poate administra orice mijloc de proba
B. executarea silita este suspendata de drept
C. recurentul este ndreptatit sa invoce orice motiv de nelegalitate sau netemeinicie a hotarrii
atacate
82
nscrisurile noi pot fi folosite n recurs:
A. numai de catre recurent
B. numai daca nu existau la data pronuntarii hotarrii recurate
C. numai daca nu exista culpa partii n nefolosirea lor la instanta de fond
83 n materia recursului, tribunalul caseaza cu timitere:
A. daca, n mod gresit, prima instanta a admis exceptia puterii de lucru judecat
B. daca motivarea primei instante este contradictorie
C. daca la rejudecarea fondului dupa casare, ar urma sa se administreze proba cu nscrisuri
84 Poate fi admisa contestatia n anulare daca:
A. solutia data recursului este rezultatul unei greseli de judecata evidente
B. recursul a fost respins desi intimatul nu era legal citat la termenul cnd a avut loc judecata
recursului
C. la pronuntarea deciziei instantei de recurs a participat un judecator care participase si la
pronuntarea hotarrii recurate
85 Este admisibila revizuirea pe baza nscrisului nou, daca nscrisul:
A. exista la data cnd a fost pronuntata hotarrea, dar partea interesata nu l-a depus, socotind ca
este irelevant
B. nu a fost folosit n procesul n care s-a pronuntat hotarrea atacata ntruct nu exista
C. a fost folosit n procesul n care s-a pronuntat hotarrea atacata, dar instanta nu l-a interpretat
n ntelesul lamurit si vadit nendoielnic al acestuia
86 Revizuirea pentru contrarietate de hotarri se poate cere daca:
A. hotarrile au fost pronuntate n acelasi dosar
B. hotarrile au fost pronuntate n acelasi litigiu si dosare diferite
C. n al doilea proces s-a invocat puterea de lucru judecat si exceptia a fost respinsa ca nefondata
87 Constituie o greseala materiala care face admisibila contestatia n anulare:
A. respingerea recursului ca tardiv, desi la dosar exista plicul din care rezulta ca acesta a fost
depus n termen la oficiul postal
B. mprejurarea ca nu a fost pusa n discutia partilor exceptia de nulitate a recursului
C. contradictia dintre considerente si dispozitivul hotarrii
88 Judecarea n prima instanta a oricarei cereri de mparteala privind bunuri asupra carora partile
au un drept de proprietate comuna:
A. impune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor
B. se face n doua etape, prima finalizndu-se cu ncheierea de admitere n principiu a cererii de
partaj
C. este de competenta judecatoriei

89 n materia ordonantei presedintiale:
A. hotarrea este supusa numai recursului, n 5 zile de la pronuntare
B. recursul se judeca si fara citarea partilor
C. hotarrea pronuntata este vremelnica si executorie
90 Ordonanta presedintiala:
A. dispune o masura vremelnica ce poate fi schimbata pe calea unei ordonante presedintiale
subsecvente, daca mprejurarile avute n vedere cu ocazia primei judecati s-au schimbat
B. poate dispune o masura ce priveste o obligatie de a face, indiferent daca obligatia consta sau
nu n ncetarea unor acte abuzive
C. mpiedica o judecata asupra fondului avnd ca obiect aceeasi masura
91 Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, principiul securitatii
raporturilor juridice:
A. permite, n orice circumstanta, redeschiderea unei proceduri civile ncheiate printr-o hotarre
judecatoreasca definitiva si irevocabila prin introducerea unei cai extraordinare de atac de catre
Ministerul Public
B.este ncalcat n cazul o hotarre judecatoreasca civila definitiva si irevocabila este anulata, n
urma redeschiderii procedurii, prin introducerea unei revizuiri tardive de Ministerul Public
C. nu este garantat de Conventie deoarece nu este prevazut n textul articolului 6
92 Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, neexecutarea imputabila
statului a unei hotarri prin care s-a acordat unui parinte dreptul de a avea legaturi personale cu
copilul sau:
A. constituie o ingerinta n exercitiul dreptului la respectarea vietii de familie, garantat de
articolul 8 al Conventiei, care este justificata daca este prevazuta de lege si urmareste un scop
legitim
B. este compatibila, n general, cu exercitiul dreptului la respectarea vietii de familie, cu conditia
ca ea sa fie ncuviintata de un tribunal independent si impartial
C. va fi analizata exclusiv pe terenul articolului 6 din Conventie care garanteaza dreptul la
punerea n executare a hotarrilor
93 Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, excluderea din sfera de
competenta a instantelor a posibilitatii de a verifica legalitatea deciziilor unei comisii
administrative cu atributii jurisdictionale, care nu privesc aplicarea unei sanctiuni disciplinare:
A. nu intra n sfera de aplicare a articolului 6 din Conventie, daca nu se refera la drepturi cu
caracter civil, n sensul autonom dezvoltat de Curtea Europeana
B. este compatibila cu dreptul de acces la un tribunal, daca, pe parcursul procesului, intervin
modificari legislative privind competenta instantelor
C. este compatibila cu dreptul de acces la un tribunal pentru ca si aceasta comisie reprezinta o
instanta, n sensul articolului 6 al Conventiei
94 Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, n situatia n care o persoana a

obtinut o hotarre judecatoreasca definitiva si irevocabila prin care o institutie de stat este
obligata sa-i plateasca o suma de bani:
A. este obligata sa porneasca procedura de executare silita mpotriva respectivei institutii,
altfel neputndu-se plnge de neexecutarea hotarrii
B. nu este oportun sa i se ceara creditorului sa recurga la procedura de executare silita pentru a obtine
executarea creantei
C. nu se poate plnge de ncalcarea articolului 6 al Conventiei deoarece acesta nu acopera faza de
executare a unei hotarri judecatoresti
95 Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, vnzarea bunului fostului
proprietar, caruia i s-a recunoscut cu efect retroactiv un drept de proprietate asupra unui
imobil, de catre stat unui tert:
A. nu reprezinta o ingerinta n dreptul la respectarea bunurilor
B. intra n continutul notiunii de reglementare a folosintei bunurilor
C. poate fi analizata din perspectiva primei fraze a primului alineat al art. 1 din Primul Protocol
aditional la Conventie
96 n hotarrea CJCE din cauza Costa c. ENEL:
A. a fost pusa n discutie raspunderea materiala a statului membru vizat
B. a fost explicata regula solutionarii conflictului dintre dreptul comunitar si cel national
C. a fost stabilita regula libertatii de circulatie a marfurilor pentru produsul electricitate
97
Raspunderea materiala a statului pentru ncalcarea obligatiilor comunitare intervine, potrivit
jurisprudentei CJCE:
A. n cazul oricarei ncalcari a dreptului comunitar
B. diferit, n functie de natura ncalcarii
C. doar atunci cnd exista o hotarre pronuntata de CJCE, care a constatat ncalcarea
98
n lumina jurisprudentei CJCE, persoanele fizice sau juridice pot invoca n fata instantelor
A. numai o prevedere stabilita printr - un regulament
B. prevederile stabilite printr-o recomandare a Consiliului Uniunii Europene
C. o prevedere dintr-o directiva ce impune statelor membre obligatia de a urma o anumita
conduita
99 n lumina jurisprudentei CJCE reprezinta masura echivalenta barierelor netarifare n cale
liberei circulatii a marfurilor:
A. interzicerea vnzarilor n pierdere
B. stabilirea programului zilnic de lucru al magazinelor de desfacere a marfurilor
C. impunerea unei anumite greutati minime a marfii ce se comercializeaza cu bucata
100 Dispozitiile cu efect direct din dreptul comunitar prevaleaza:
A. tuturor normelor de drept intern
B. normelor de drept intern, cu exceptia legii constitutionale
C. numai tratatelor ncheiate de statele membre cu state terte

Concurs pentru promovare n functii de executie a judecatorilor- 4 februarie 2007
b) Drept Civil - PROBA TEORETICA
CURTE DE APEL
1 Eroarea viciu de consimtamnt:
A. poate sa cada att asupra naturii actului, ct si asupra calitatilor substantiale ale obiectului
actului
B. nu afecteaza valabilitatea contractului de vnzare-cumparare daca este invocata de
cumparatorul de buna-credinta aflat n eroare asupra identitatii obiectului cumparat
C. afecteaza valabilitatea actelor bilaterale numai daca toate partile contractante se afla n eroare
2 n cazul unui contract de vnzare-cumparare afectat de o conditie suspensiva:
A. cumparatorul nu poate solicita restituirea pretului platit, n caz de nendeplinire a conditiei
B. vnzatorul poate solicita plata pretului anterior ndeplinirii conditiei daca a transmis posesia
bunului catre cumparator
C. actul juridic trebuie ncheiat n forma autentica daca se refera la un teren
3 Violenta:
A. poate fi invocata de minorii ntre 14 si 18 ani pe calea actiunii n resciziune
B. spre deosebire de dol, trebuie sa fie determinanta la ncheierea contractului
C. poate afecta valabilitatea contractului si atunci cnd provine de la un tert
4 Nulitatea relativa:
A. poate fi confirmata doar n mod expres
B. asemenea nulitatii absolute, produce efecte pentru viitor
C. n cazul contractului de vnzare-cumparare, cnd exista disproportie vadita ntre bun si pret,
poate fi invocata pe calea actiunii redhibitorii
5 Conversiunea actului juridic civil:
A. reprezinta o exceptie de la principiul fortei obligatorii a efectelor actului juridic civil
B. presupune ca unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total
C. constituie o exceptie de la principiul irevocabilitatii actelor juridice civile
6 Reprezinta exceptii de la retroactivitatea nulitatii:
A. pastrarea, de catre posesorul de buna-credinta, a fructelor culese ulterior anularii actului
B. ndeplinirea conditiei rezolutorii
C. cazul n care nu se restituie cheltuielile voluptoarii de catre beneficiarul imobilului care a
format obiectul contractului desfiintat
7 Actiunea n restituirea prestatiilor executate n baza unui act juridic anulat:

A. este imprescriptibila extinctiv n toate cazurile
B. este imprescriptibila extinctiv daca actul juridic a fost desfiintat pentru un motiv de nulitate
absoluta
C. urmeaza, n materia prescriptiei, regimul juridic aplicabil actiunii n nulitate daca este
introdusa concomitent cu aceasta
8 Actiunea n constatare:
A. este imprescriptibila extinctiv
B. este prescriptibila extinctiv daca vizeaza un bun mobil
C. este prescriptibila extinctiv daca si actiunea n realizare este prescriptibila extinctiv
9 Repunerea n termenul de prescriptie extinctiva:
A. nu poate fi solicitata dect de cel n favoarea caruia curge termenul de prescriptie
B. poate fi solicitata ulterior mplinirii termenului de prescriptie
C. nu poate fi solicitata pentru cazul fortuit
10 Cererea de chemare n judecata ntrerupe prescriptia:
A. de la data solutionarii definitive si irevocabile a cererii, cu conditia sa fie admisa
B. de la data sesizarii instantei competente, n cazul n care a fost introdusa la o instanta
necompetenta
C. chiar daca este anulata, n cazul n care o cerere introdusa ulterior de reclamant este admisa
11 n contractul de vnzare-cumparare riscul pierii fortuite a bunului se transmite n momentul:
A. executarii contractului
B. realizarii conditiei suspensive, indiferent de data pieirii bunului
C. realizarii acordului de vointe cu privire la teren si pret
12 Retractul litigios:
A. poate fi exercitat numai cu privire la drepturile reale
B. nu poate fi exercitat cnd cesiunea dreptului litigios a fost facuta catre un coproprietar al
dreptului cedat
C. poate fi exercitat si n cazul n care cesiunea dreptului litigios s-a facut catre un creditor al
cedentului, cu titlu de dare n plata
13 Beneficiarul pactului de preferinta, n cazul n care proprietarul vinde bunul catre o terta
persoana cu ncalcarea pactului de preferinta, poate:
A. sa exercite actiunea n constatarea dobndirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10
pna la 20 ani
B. sa exercite actiunea n revocarea vnzarii facute cu nesocotirea pactului de preferinta,
independent de vreo frauda din partea tertului achizitor
C. sa exercite o actiune n daune-interese mpotriva proprietarului cu conditia dovedirii
154
coniventei frauduloase a partilor vnzarii

14
n caz de cesiune a contractului de locatiune de catre locatar, cedentul garanteaza:
A. executarea obligatiilor de catre locator
B. existenta dreptului de folosinta n conditiile din momentul ncheierii contractului de locatiune
C. opozabilitatea contractului fata de terti, fara ndeplinirea vreunei formalitati
15
Obligatia de garantie a vnzatorului pentru evictiune exista:
A. numai fata de cumparator
B. att fata de cumparator, ct si fata de subdobnditori, cu conditia ca acestia sa fi dobndit cu
titlu oneros
C. att fata de cumparator, ct si fata de subdobnditorii cu titlu gratuit, dar numai atunci cnd
cumparatorul initial raspunde pentru evictiune fata de subdobnditori
16
Daca mprumutatul se obliga sa restituie bunurile mprumutate cnd va voi, contractul de
mprumut este:
A. valabil, obligatia de restituire fiind afectata de un termen suspensiv incert
B. nul, obligatia de restituire fiind afectata de o conditie pur potestativa suspensiva din partea
debitorului
C. valabil, obligatia de restituire fiind afectata de o conditie pur potestativa rezolutorie din partea
debitorului
17
Tranzactia poate fi anulata:
A. pentru eroare asupra cuantumului prejudiciilor suferite
B. pentru eroare asupra naturii pagubei suferite
C. cnd a fost ncheiata pentru executarea unui titlu nul, chiar daca partile au tratat n cunostinta
de cauza
18
Proprietarul poate sa refuze rennoirea contractului de nchiriere, n conditiile Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr.40/1999, atunci cnd:
A. locuinta este necesara pentru a satisface nevoile locative ale copiilor acestuia, care domiciliaza
n strainatate, dar vor sa se stabileasca definitiv n Romnia
B. chiriasul, cu rea-credinta, nu a achitat chiria datorata
C. chiriasul a subnchiriat locuinta fara consimtamntul proprietarului
19
Statul estimativ este necesar:
A. pentru opozabilitatea donatiei avnd ca obiect bunuri mobile
B. pentru valabilitatea donatiei avnd ca obiect bunuri imobile
C. pentru dovedirea donatiei, indiferent ca are ca obiect bunuri mobile sau imobile
20 Mandatul n interes comun este totuna cu:
A. actul cu sine nsusi
B. dubla reprezentare
C. mandatul remunerat
21 n cazul stipulatiei pentru altul:
A. stipulantul are dreptul la actiune n daune-interese mpotriva tertului beneficiar daca stipulatia
a fost ncheiata cu intentia de a achita o datorie catre acesta din urma
B. tertul beneficiar poate invoca fata de promitent efectele specifice contractelor sinalagmatice pe
care le-ar putea invoca stipulantul nsusi
C. tertul beneficiar nu poate cere rezolutiunea contractului ncheiat ntre stipulant si promitent
dect n cazul n care nu primeste prestatia datorata de promitent
22 Contractul public, n cazul simulatiei:
A. poate fi invocat de catre tertii care au contractat cu una dintre partile simulatiei nainte de
ncheierea contractului public
B. nu produce efecte n raporturile dintre parti nici atunci cnd contractul secret este lovit de
nulitate absoluta
C. se ncheie, ntotdeauna, anterior contractului secret
23 Partea care a executat obligatia nascuta din contractul sinalagmatic:
A. are alegerea ntre a cere executarea silita si rezolutiunea contractului cu executare dintr-o data
B. este obligata, pentru a obtine rezolutiunea, sa procedeze la punerea n ntrziere a debitorului
obligatiei neexecutate, cu exceptia cazului n care n contract a fost inserat un pact comisoriu
C. nu poate sa ceara daune-interese daca s-a pronuntat rezolutiunea
24 Riscul contractului:
A. l suporta, n toate cazurile, cel care suporta riscul pieirii fortuite a bunului
B. determina persoana mpotriva careia se angajeaza raspunderea contractuala
C. este suportat de ambele parti contractante atunci cnd contractul se ntemeiaza pe o cauza
imorala
25 n situatia n care bunul vndut nu a fost predat, cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul:
A. cu exceptia cazului n care bunul piere fortuit nainte ca obligatia de predare sa devina
scadenta
B. n cazul n care bunul piere fortuit nainte de ndeplinirea conditiei rezolutorii
C. cu exceptia cazului n care bunul piere fortuit nainte de punerea n ntrziere a vnzatorului
26 Cel care s-a mbogatit fara justa cauza trebuie sa restituie:
A. att ct a pierdut cel al carui patrimoniu s-a diminuat
B. numai daca mbogatirea lui a fost cauza diminuarii unui patrimoniu
C. cu exceptia cazului n care este lipsit de capacitate de exercitiu
27 Invocarea clauzei penale:

A. nu poate fi facuta de cel care beneficiaza de un pact comisoriu de ultim grad
B. poate fi facuta n cazul executarii cu ntrziere numai daca termenul era esential
C. scuteste pe creditor de sarcina de a dovedi conditiile raspunderii contractuale
28 Desfiintarea unei vnzari pe calea actiunii pauliene:
A. nu poate fi ceruta atunci cnd imobilul a fost vndut n interiorul perioadei de inalienabilitate
legala
B. se poate obtine ori de cte ori tertul dobnditor stia sau trebuia sa stie situatia juridica reala a
imobilului vndut
C.profita tuturor creditorilor chirografari ale caror creante au o scadenta anterioara creantei
creditorului reclamant
29 Cesiunea de creanta:
A. nu poate fi atacata de creditorii chirografari ai cedentului daca a devenit opozabila ca urmare a
acceptarii prin nscris autentic
B. confera cesionarului dreptul de a pretinde debitorului cedat valoarea nominala a creantei
C. l exonereaza pe cedent de raspunderea pentru orice evictiune, daca nu se prevede altfel
30 Subrogatia legala:
A. produce efecte de la data hotarrii judecatoresti
B. stinge obligatia initiala si o nlocuieste cu aceea a debitorului fata de tertul platitor
C. opereaza n favoarea fidejusorului care executa obligatia principala
31 Creditorul are dreptul sa primeasca alt lucru dect acela care i se datoreaza:
A. n cazul n care opereaza compensatia legala
B. numai daca nu s-a mplinit termenul de prescriptie n privinta propriei creante, deoarece, n
acest din urma caz, obligatia s-ar stinge nu prin plata, ci printr-o liberatiune facuta de catre debitor
C. si n ipoteza n care prestatia initial datorata avea ca obiect bunuri de gen
32 Proprietarul terenului care si nsuseste constructia edificata pe teren, fara acordul sau, de o
alta persoana:
A. este obligat, la cererea constructorului, sa i plateasca despagubiri indiferent de buna sau
reaua-credinta a acestuia din urma
B. are la dispozitie o actiune n raspundere civila delictuala mpotriva constructorului n vederea
obligarii la plata despagubirilor pentru lipsa de folosinta a terenului
C. nu poate fi obligat la despagubiri catre constructor, daca dovedeste reaua-credinta a acestuia la
momentul edificarii constructiei
33 Actiunea n revendicare imobiliara:
A. nu poate fi formulata de catre coproprietar mpotriva celorlati coproprietari, dect daca
dovedeste ca a nteles sa posede bunul numai pentru sine
B. va fi admisa daca reclamantul are titlu de proprietate, cu conditia ca titlul sa emane de la un
tert si data titlului sa fie ulterioara posesiei prtului
C. nu poate fi formulata mpotriva uzufructuarului
34 n cazul uzucapiunii de 10 pna la 20 de ani, buna-credinta a posesorului:

A. trebuie sa existe la momentul dobndirii imobilului
B. trebuie sa existe pe toata perioada posesiei
C. trebuie sa fie dovedita de catre cel care o invoca
35 Raportul donatiilor:
A. nu poate fi cerut de legatarul cu titlu particular
B. poate fi cerut si de catre creditorii succesiunii care au un drept de creanta nascut anterior
donatiei, cu exceptia cazului n care succesiunea a fost acceptata sub beneficiu de inventar
C. poate fi cerut si pentru fructele culese de catre donatar pna n ziua deschiderii mostenirii
36 Caducitatea legatului intervine:
A. n cazul legatului sub conditie suspensiva, n ipoteza n care legatarul decedeaza dupa moartea
testatorului, dar anterior realizarii conditiei
B. n ipoteza n care legatarul renunta la legat anterior decesului testatorului, cu conditia sa i
comunice acestuia renuntarea
C. n cazul distrugerii voluntare a bunului sau a testamentului de catre testator
37 Reductiunea liberalitatilor excesive:
A. nu atrage nulitatea acestora
B. este un drept exclusiv personal al mostenitorului rezervatar, neputnd fi exercitat de succesorii
acestuia
C. poate fi ceruta si de catre cumparatorul unui bun din masa succesorala, care l-a dobndit de la
rezervatar, cu conditia ca achizitorul sa nu fi stiut, la data cumpararii, despre existenta liberalitatii
38 n cazul n care este admisa reprezentarea, mpartirea se face:
A. pe capete
B. pe tulpini
C. conform principiului proximitatii gradului de rudenie
39 Ascendentii privilegiati:
A. pot veni la mostenire prin reprezentare
B. sunt obligati la raportul donatiilor
C. nu sunt mostenitori sezinari
40 Colateralii ordinari:
A. pot veni la mostenire numai n nume propriu
B. sunt mostenitori rezervatari
C. sunt obligati la raportul donatiilor
41 Uzufructuarul are dreptul:
A. sa gaseasca o cautiune
B. sa cedeze emolumentul dreptului de uzufruct
C. sa inventarieze mobilele si sa constate starea imobilelor
42 Pot fi dobndite prin uzucapiune:
A. servitutile continue si neaparente

B. servitutile necontinue si aparente
C. servitutile necontinue si neaparente
43 Dreptul de uz:
A. poate fi nstrainat
B. nu poate fi nchiriat
C. are ca obiect o locuinta
44 Dreptul de superficie:
A. se stinge prin neuz
B. este imprescriptibil extinctiv
C. presupune ca superficiarul are un drept de folosinta asupra constructiilor, plantatiilor si un
drept de proprietate asupra terenului
45 Poate fi ncheiat, prin nscris sub semnatura privata:
A. contractul de donatie avnd ca obiect o constructie
B. contractul de vnzare-cumparare a dreptului de uzufruct asupra unei constructii
C. contractul de vnzare-cumparare a terenului aflat sub constructie
46 Dreptul de optiune succesorala:
A. nu poate fi exercitat de legatarul cu titlu particular deoarece acesta dobndeste un bun
individual determinat
B. nu poate fi exercitat de creditorii chirografari ai succesibilului dect pe cale de actiune oblica
C. se exercita de catre succesibilii legali dintr-o clasa inferioara indiferent daca succesibilii din
clasa superioara si-au exercitat sau nu dreptul de optiune
47 Actul de optiune succesorala:
A. este unilateral, chiar daca succesiunea are la baza un testament conjunctiv
B. este voluntar deoarece permite mostenitorului succesibilului decedat nainte de stingerea prin
prescriptie a dreptului de optiune sa exercite acest drept n numele si pe seama autorului
C. este esentialmente irevocabil
48 Bunurile care fac obiectul dreptului de proprietate publica a statului:
A. fac parte din domeniul public, cu exceptia acelora care, fiind preluate fara titlu valabil, apartin
domeniului privat
B. nu pot fi posedate de tertii achizitori
C. au, sub aspectul imprescriptibilitatii, acelasi regim juridic ca bunurile proprietate privata a
statului
49 Renuntarea la mostenire:
A. poate fi si tacita, cu conditia de a fi inechivoca
B. devine irevocabila dupa mplinirea termenului de prescriptie a dreptului de optiune
succesorala
C. nu poate fi retractata daca mostenirea a fost acceptata, ulterior retractarii, de un alt succesibil

50 n cazul acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar:
A. actul juridic de acceptare este solemn
B. mostenitorul nu este obligat sa plateasca datoriile succesiunii
C. efectele acceptarii se produc de la data ntocmirii inventarului
51 n cazul succesibilului care nu a acceptat n termen succesiunea de pe urma fostului proprietar
si a solicitat masuri reparatorii n termenul prevazut de Legea nr.10/2001, nalta Curte de Casatie si
Justitie a stabilit ca:
A. succesibilul nu este persoana ndreptatita la masuri reparatorii n temeiul Legii nr.10/2001
ntruct nu a acceptat succesiunea n termenul legal
B. succesibilul este persoana ndreptatita ntruct dreptul de proprietate este perpetuu
C. succesibilul este persoana ndreptatita ntruct legea speciala l-a repus de drept n termenul de
acceptare a succesiunii, iar cererea de acordare a masurilor reparatorii valoreaza acceptare
52 n cazul n care cumparatorul unui imobil preluat de stat, fara titlu valabil, n perioada 6 martie
1945-22 decembrie 1989, solicita, ulterior desfiintarii contractului de vnzare-cumparare, obligarea
proprietarului care a redobndit imobilul prin hotarre judecatoreasca, la plata de despagubiripentru
mbunatatirile aduse imobilului, nalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca:
A. obligatia de plata a despagubirilor revine proprietarului actual pentru ca mbunatatirile i
profita
B. obligatia de plata a despagubirilor revine proprietarului actual n temeiul mbogatirii fara justa
cauza
C. nu exista temei pentru obligarea proprietarului la contravaloarea mbunatatirilor ntruct
imobilul a fost preluat de stat fara titlu valabil, n acest caz obligatia de despagubire revenind
statului sau unitatii detinatoare
53 n cazul actiunii prin care un coproprietar solicita constatarea nulitatii absolute a unui contract
de vnzare-cumparare ncheiat ntre ceilalti coproprietari si tertul cumparator, actiune ntemeiata pe
lipsa consimtamntului sau la vnzarea constructiei aflate n coproprietate, nalta Curte de Casatie
si Justitie a stabilit ca:
A. contractul nu este lovit de nulitate absoluta ntruct este aplicabil regimul juridic specific starii
de coproprietate temporara si obisnuita. Oricare dintre coproprietari poate cere partajul, iar soarta
actului de vnzare-cumparare va depinde de rezultatul partajului, solutia care exclude incidenta
nulitatii
B. motivul invocat atrage nulitatea relativa a actului, care nu poate fi ceruta de coproprietar
deoarece este tert fata de contract
C. lipsa consimtamntului coproprietarului care nu a participat la ncheierea contractului de
vnzare-cumparare atrage nulitatea absoluta
54 n cazul vnzatorului care solicita constatarea nulitatii absolute a contractului de vnzarecumparare
autentificat, sustinnd ca lipsa discernamntului echivaleaza cu lipsa consimtamntului,
nalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca:
A. lipsa discernamntului echivaleaza cu lipsa consimtamntului si atrage nulitatea absoluta a
actului juridic
B. lipsa de discernamnt nu poate fi invocata ntruct actul s-a ncheiat n forma autentica, iar
notarul public a verificat consimtamntul partilor cu ocazia semnarii actului
C. lipsa de discernamnt reprezinta un viciu de consimtamnt, care atrage nulitatea relativa a

actului juridic
55 n cazul formularii de catre creditor, pe cale de actiune oblica, a unei cereri privind anularea
unei vnzari ncheiate ntre debitor si un tert, cu motivarea ca, anterior ncheierii contractului
atacat, nstrainase imobilul catre vnzatorul-debitor, n scopul prestarii ntretinerii de catre acesta,
obligatie nestipulata nsa n contract, nalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca:
A. creditorul chirografar nu poate solicita desfiintarea unui contract ncheiat ntre debitor si tert
dect pe cale de actiune pauliana
B. persoana care a nstrainat bunul printr-un contract de vnzare-cumparare si nu printr-unul de
ntretinere, nu are o creanta certa, lichida si exigibila si, din acest motiv, nu poate introduce
actiunea oblica pentru desfiintarea actului juridic ncheiat ntre debitor si tert
C. creditorul chirografar nu poate ataca, pe cale de actiune oblica, actele juridice cu titlu oneros
dect daca invoca o coniventa frauduloasa a partilor contractante
nr.10/2001 (n prezent art.45 alin.5 din lege) n temeiul carora prin derogare de la dreptul comun,
indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie n termen de 1 an de la data intrarii n
vigoare a prezentei legi. Exceptia a fost invocata n raport cu dispozitiile art.44 alin.2 teza nti
din Constitutie care dispun: Proprietatea privata este garantata si ocrotita n mod egal de lege,
indiferent de titular. Curtea Constitutionala a stabilit ca:
A. textul de lege atacat ncalca principiul garantarii si ocrotirii proprietatii private ntruct
instituie un termen de decadere care aduce atingere dreptului de proprietate privata care este un
drept perpetuu
B. textul de lege mentionat nu contravine dispozitiilor art.44 din Constitutie ntruct sanctioneaza
persoana nediligenta, care nu a nteles sa si exercite dreptul sau n termenul prevazut de lege,
legiuitorul fiind competent sa stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de
proprietate astfel nct sa nu vina n coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare
legitime ale altor subiecte de drept. Se instituie, astfel, limitari rezonabile n valorificarea dreptului
de proprietate ca drept subiectiv garantat
C. textul de lege criticat nu ncalca dispozitia constitutionala mentionata ntruct si dreptul
comun prevede exceptii de la imprescriptibilitatea actiunii n constatarea nulitatii absolute
nr.10/2001 (n prezent, art.45 alin.(2) din lege), potrivit carora Actele juridice de nstrainare,
inclusiv cele facute n cadrul procesului de privatizare, avnd ca obiect imobile preluate fara titlu
valabil, sunt lovite de nulitate absoluta, n afara de cazul n care actul a fost ncheiat cu bunacredinta.
Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata n raport cu dispozitiile art.44 alin.(2)
teza nti din Constitutia Romniei care dispun: Proprietatea privata este garantata si ocrotita nmod egal de
lege, indiferent de titular. n motivarea exceptiei, se sustine ca, att timp ct Legea
nr.10/2001 recunoaste, n art. 2 alin. (2) din lege, ca dreptul de proprietate asupra unui imobil
preluat fara titlu valabil nu s-a pierdut niciodata, dreptul de proprietate al autorilor exceptiei este
ncalcat de art. 46 alin. (2), care valideaza altei persoane un drept de proprietate asupra aceluiasi
imobil. Curtea Constitutionala a stabilit ca:
A. dispozitia legala atacata ncalca dispozitia constitutionala mentionata ntruct, conferind
valoare de titlu de proprietate posesiei de buna-credinta, aduce atingere caracterului absolut,
exclusiv si perpetuu al dreptului de proprietate privata
B. dispozitia legala ncalca dispozitia constitutionala mentionata ntruct se confera valoare de
titlu de proprietate unor acte pe care adevaratul proprietar nu le poate ataca dect nauntrul
termenului de prescriptie, ceea ce este incompatibil cu caracterul perpetuu al dreptului de

proprietate
C. dispozitia legala atacata, recunoscnd validitatea titlului de proprietate al dobnditorului de
buna-credinta, nu ncalca principiul constitutional al garantarii si ocrotirii dreptului de proprietate
privata. Edictnd aceasta dispozitie, legiuitorul nu a nteles sa consacre si prevalenta titlului de
proprietate al dobnditorului de buna-credinta fata de titlul proprietarului initial, care, potrivit
aceleiasi legi, nu a ncetat nici un moment sa existe. Art. 46 alin. (2) teza a doua din Legea nr.
10/2001 nu face dect sa confere dobnditorului de buna-credinta, n considerarea pozitiei sale
subiective oneste, o sansa suplimentara n litigiul cu proprietarul initial
58 S-a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.517 din Codul civil, potrivit
carora "uzufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia,
ntocmai ca nsusi proprietarul lor, nsa cu ndatorirea de a le conserva substanta." Exceptia a fost
invocata n raport cu dispozitiile art.44 alin.(2) teza nti din Constitutie, care dispun: Proprietateaprivata
este garantata si ocrotita n mod egal de lege, indiferent de titular. n motivarea exceptiei
s-a aratat ca prin art.517 C.civ. se reglementeaza posibilitatea uzufructuarilor de a solicita
evacuarea proprietarilor, fara ca acestia sa fie de acord. Curtea Constitutionala a stabilit ca:
A. textul de lege atacat nu ncalca dispozitia constitutionala mentionata ntruct proprietarul nu
va pierde niciodata dreptul de proprietate asupra bunului care i va reveni n deplinatatea atributelor
sale cel mai trziu la moartea uzufructuarului. Ca atare, textele de lege criticate nu numai ca nu
contravin dispozitiilor din Constitutie privind garantarea si ocrotirea proprietatii private, ci
reprezinta tocmai o aplicare a acestor dispozitii constitutionale
B. textul de lege nu ncalca dispozitia constitutionala ntruct, ntr-o situatie similara, instanta de
contencios constitutional a constatat ca dispozitiile Codului civil n materie de servitute sunt
constitutionale. Or, uzufructul, aidoma servitutilor, reprezinta un dezmembramnt al dreptului de
proprietate si, ca urmare, se bucura de aceeasi protectie ca si dreptul de proprietate
C. textul de lege nu este contrar dispozitiilor constitutionale mentionate ntruct legea civila nu
permite constituirea uzufructului dect n baza unui act ncheiat cu proprietarul, ceea ce nu
ngaduie acestuia din urma sa se plnga de grevarea bunului
59 S-a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.494 alin.(3) teza finala din
Codul civil, potrivit carora "cu toate acestea, daca plantatiile, cladirile si operele au fost facute de
catre o a treia persoana de buna-credinta, proprietarul pamntului nu va putea cere ridicarea susziselor
plantatii, cladiri si lucrari, dar va avea dreptul sau de a napoia valoarea materialelor si
pretul muncii, sau de a plati o suma de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului." Exceptia a
fost invocata n raport cu dispozitiile art.41 alin.(3) din Constitutia Romniei (n prezent, art.44
alin.3), care dispun urmatoarele: Nimeni nu poate fi expropriat dect pentru o cauza de utilitatepublica,
stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire. n motivarea exceptiei s-a
aratat ca prin mentinerea plantatiilor, cladirilor sau lucrarilor facute de catre o persoana de bunacredinta
se aduce atingere prerogativelor esentiale ale dreptului de proprietate asupra fondului, ceea
ce ar echivala cu o expropriere pentru cauza de utilitate privata. Curtea Constitutionala a stabilit ca:
A. textul de lege criticat este contrar dispozitiei constitutionale mentionate deoarece aduce o
restrngere nejustificata si arbitrara exercitiului dreptului de proprietate, care este un drept
fundamental al omului
B. textul de lege criticat nu este contrar dispozitiei constitutionale mentionate deoarece,
exonerndu-l pe constructor de obligatia de a desfiinta constructia edificata pe terenul altuia, legea
civila apara proprietatea aparenta ntemeiata pe posesia de buna-credinta
C. textul de lege atacat nu este contrar dispozitiei constitutionale mentionate fiind n concordanta
cu definitia data proprietatii de art.480 din Codul civil, care prevede ca "proprietatea este dreptul ce
are cineva de a se bucura si dispune de un lucru n mod exclusiv si absolut, nsa n limitele
determinate de lege", si ofera o solutie rezonabila conflictului de interese legitime dintre

proprietarul fondului si constructorul de buna-credinta pe terenul acestuia. Este adevarat ca, avnd
a alege ntre cele doua posibilitati de despagubire, fara a putea pretinde constructorului de bunacredinta
ridicarea lucrarii, proprietarul terenului sufera o restrngere a prerogativei de dispozitie
asupra bunului sau, nsa aceasta restrngere opereaza n conditiile legii, n considerarea pozitiei
subiective a constructorului - buna-credinta -, cu respectarea prevederilor constitutionale
60 S-a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.1718 din Codul civil, potrivit
carora oricine este obligat personal este tinut de a ndeplini ndatoririle sale cu toate bunurile sale,
mobile si imobile, prezente si viitoare." Exceptia a fost invocata n raport cu dispozitiile art.44 alin.
(2) teza nti din Constitutia Romniei din 1991, care dispun: Proprietatea privata este garantata siocrotita
n mod egal de lege, indiferent de titular. n motivarea exceptiei de neconstitutionalitate sa aratat ca textul legal criticat reglementeaza posibilitati de trecere a
bunurilor imobile din patrimoniul unei persoane fizice n acela al altei persoane, iar prin aceasta "se
anuleaza pur si simplu dreptul de proprietate privata, ocrotit de Constitutie". Curtea Constitutionala
stabileste ca:
A. textul de lege nu ncalca dispozitia constitutionala mentionata ntruct ocroteste proprietatea n
cadrul circuitul civil normal, iar nu n cadrul executarii silite unde nu se mai pune problema
protectiei dreptului de proprietate privata
B. textul de lege nu este contrar dispozitiei constitutionale mentionate deoarece participarea la
circuitul civil, cu corolarul sau - dobndirea de drepturi si asumarea de obligatii -, constituie nsasi
ratiunea de a fi a oricarui subiect de drept. Din acest circuit nu poate fi exclus dreptul de
proprietate, n maniera preconizata de autorul exceptiei. A accepta un atare punct de vedere ar
nsemna sa se instituie o clauza de neraspundere pentru titularul obligatiei asumate, pus astfel la
adapost mpotriva valorificarii silite a creantei de catre creditorul sau. Pe de alta parte, finalitatea
dispozitiei constitutionale consta n asigurarea realizarii dreptului de proprietate, ca drept subiectiv
fundamental, ntr-o dimensiune rezonabila, de natura sa asigure respectarea drepturilor si
intereselor legitime ale altor subiecte de drept carora statul este tinut, n egala masura, sa le acorde
ocrotire
C. textul de lege ncalca dispozitia constitutionala mentionata ntruct nfrnge protectia
constitutionala a proprietatii private pentru a da satisfactie creditorului chirografar, creditor care nu
a avut diligenta de a-si nsoti creanta de o garantie reala
61 Reclamantul care nvesteste o instanta necompetenta teritorial:
A. nu poate invoca exceptia de necompetenta teritoriala absoluta
B. poate ridica exceptia de necompetenta teritoriala numai pna la prima zi de nfatisare
C. poate achiesa la exceptia de necompetenta teritoriala ridicata de catre prt
62
Instanta admite exceptia de conexitate, daca:
A. ambele parti o cer
B. desi pricinile sunt la instante diferite, de acelasi grad, exista strnsa legatura ntre ele
C. numarul mare de cauze ntre aceleasi parti, la complete diferite, creeaza premisele pronuntarii
unor solutii diferite
63
Instanta poate uni exceptia procesuala cu fondul:
A. daca este o exceptie dilatorie
B. daca rezolvarea exceptiei impune administrarea unor probe
C. numai daca pentru solutionarea exceptiei este necesara administrarea unor dovezi n legatura
cu dezlegarea n fond a pricinii
64
Ordinea de solutionare a exceptiilor de lipsa calitate procesuala activa, de necompetenta
materiala si de perimare este urmatoarea:
A. exceptia de necompetenta materiala, exceptia lipsei calitatii procesuale active, exceptia de
perimare
B. exceptia lipsei calitatii procesuale active, exceptia de perimare, exceptia de necompetenta
materiala
C. exceptia de necompetenta materiala, exceptia de perimare, exceptia lipsei calitatii procesuale
active
65
Instanta respinge cererea de acordare a unui termen pentru lipsa de aparare, temeinic motivata,
daca:
A. partea mai beneficiase anterior de un astfel de termen
B. partile cerusera anterior amnarea judecatii n temeiul nvoielii lor
C. este formulata dupa punerea n discutie din oficiu a exceptiei de perimare
66 Termenul de o luna care ncepe sa curga la 30 ianuarie se sfrseste:
A. la 28 sau 29 februarie, dupa caz
B. la 2 sau 3 martie, dupa caz
C. la 1 sau 2 martie, dupa caz
67 Nulitatea absoluta virtuala a actului de procedura:
A. poate fi declarata numai daca este prevazuta expres de lege
B. poate fi retinuta doar conditionat de dovedirea unei vatamari procesuale
C. poate fi invocata doar de catre cel vatamat n drepturile sale procesuale
68 Constituie achiesare a prtului la pretentiile reclamantului:
A. lipsa nejustificata a prtului la termenul pentru care a fost legal citat la interogatoriu
B. recunoasterea pretentiilor prin ntmpinare
C. recunoasterea pretentiilor, dar invocnd alt izvor al acestora
69 Instanta poate reveni motivat asupra probei ncuviintate atunci cnd:
A. partea care a propus-o lipseste la termenul stabilit pentru administrarea ei
B. partea care a propus-o renunta la proba respectiva
C. proba a devenit inutila
70 Este prezumata ca are termen n cunostinta:
A. partea care a primit citatia, semnnd personal de primire
B. partea care se prezinta la o nfatisare dupa repunerea cauzei pe rol
C. partea prezenta prin mandatar, la termenul la care se dispune chemarea sa la interogatoriu
pentru termenul urmator

71 Cererea de interventie fortata prevazuta de art.57 Cod procedura civila:
A. poate fi folosita de catre intervenientul accesoriu pentru a introduce n cauza o alta persoana
care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si intervenientul
B. poate fi folosita de catre reclamant pentru a introduce n cauza alti prti
C. poate fi folosita de catre prt pentru a introduce n cauza un codebitor
72 n cazul renuntarii la dreptul subiectiv pretins:
A. reclamantul trebuie sa se prezinte personal n fata instantei
B. este necesar consimtamntul prtului numai daca s-a intrat n dezbaterea fondului
C. reclamantul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune
73 Apelul nemotivat:
A. se judeca si pe baza probelor administrate n completare n apel
B. se judeca exclusiv pe baza probelor administrate n prima instanta
C. este constat nul
74 Partea decazuta din dreptul de a administra o proba n prima instanta:
A. nu mai are dreptul de a solicita administrarea probei n apel, fiind n culpa procesuala
B. are dreptul de a solicita administrarea probei n apel, conditionat de criticarea prin motivele de
apel a dispozitiei de aplicare a sanctiunii decaderii
C. are dreptul de a solicita administrarea probei n apel, neconditionat de criticarea prin motivele
de apel a dispozitiei de aplicare a sanctiunii decaderii
75 Reclamantul, intimat n apelul declarat de catre prt, poate formula mpotriva chematului n
garantie:
A. apel ntemeiat pe prevederile art.293 Cod procedura civila, cnd cererea de chemare n
garantie formulata de catre reclamant a fost respinsa, ntruct a fost admisa cererea principala
B. apel ntemeiat pe prevederile art.293 indice 1 Cod procedura civila, cnd cererea de chemare
n garantie formulata de catre reclamant a fost respinsa, ntruct a fost admisa cererea principala
C. apel ntemeiat pe prevederile art.293 indice 1 Cod procedura civila, indiferent de solutia
pronuntata asupra cererii de chemare n garantie formulata de catre reclamant
76 Atunci cnd partea si-a indicat adresa unde locuieste alaturi de alegerea expresa a domiciliului
procesual, cu respectarea prevederilor art.93 Cod procedura civila, comunicarea hotarrii este
valabila:
A. doar daca a fost facuta att la adresa unde locuieste, ct si la domiciliul procesual ales
B. daca a fost facuta doar la domiciliul procesual ales
C. doar daca a fost facuta la adresa unde acesta locuieste
77 Nu poate fi invocata pentru prima oara n apel:
A. exceptia de litispendenta
B. exceptia de necompetenta teritoriala exclusiva a primei instante
C. perimarea cererii de chemare n judecata
78 Poate fi formulata direct n apel cererea prin care:

A. intimatul (reclamant la prima instanta) solicita ncuviintarea executarii vremelnice a sentintei
apelate de adversar
B. apelantul (prt la prima instanta) invoca nulitatea contractului pe care reclamantul si-a
ntemeiat pretentiile
C. apelantul (reclamant la prima instanta) invoca un alt motiv de nulitate a contractului dect cel
invocat n cererea de chemare n judecata
79 Apelul incidental (aderarea la apel):
A. se exercita de catre un intimat mpotriva altui intimat
B. se poate face si dupa prima zi de nfatisare, nsa numai cu acordul apelantului din apelul
principal
C. mentine cadrul procesual, sub aspectul partilor, astfel cum a fost fixat prin cererea de apel
principal
80 Aderarea la apel, facuta dupa mplinirea termenului de apel, ramne fara efecte daca apelul
principal este:
A. respins ca nefondat
B. respins ca tardiv formulat
C. admis n parte
81 Repunerea n termenul de exercitare a recursului:
A. poate fi dispusa din oficiu
B. se solutioneaza de instanta la care trebuie depusa cererea de recurs
C. opereaza numai n cazul prevazut de art. 303 alin. 5 C.proc.civ.
82 Este supusa recursului n termen de 15 zile de la comunicare:
A. sentinta prin care prima instanta ia act de nvoiala partilor
B. ncheierea de suspendare a judecatii apelului
C. ncheierea prin care se constata desfiintarea de drept a sechestrului asigurator pentru
nedepunerea cautiunii
83 n cazul recursului exercitat mpotriva unei hotarri pronuntate n prima instanta data, potrivit
legii, fara drept de apel:
A. instanta de recurs poate administra orice mijloc de proba
B. executarea silita este suspendata de drept
C. recurentul este ndreptatit sa invoce orice motiv de nelegalitate sau netemeinicie a hotarrii
atacate
84 nscrisurile noi pot fi folosite n recurs:
A. numai de catre recurent
B. numai daca nu existau la data pronuntarii hotarrii recurate
C. numai daca nu exista culpa partii n nefolosirea lor la instanta de fond
85 n materia recursului, curtea de apel caseaza cu timitere:
A. daca, n mod gresit, instanta de apel a admis exceptia puterii de lucru judecat
B. ori de cte ori, la instanta de fond, partea nu a fost regulat citata la administrarea probelor
C. daca instanta de apel nu s-a pronuntat asupra tuturor exceptiilor invocate n fata ei
86 Pronuntarea unei hotarri judecatoresti cu nerespectarea principiului contradictorialitatii
constituie motiv de recurs prevazut de:
A. art.304 pct.9 Cod procedura civila
B. art.304 pct.4 Cod procedura civila
C. art.304 pct.5 Cod procedura civila
87 Recursul nemotivat, formulat direct mpotriva sentintei nesusceptibile de apel,
A. va fi constatat nul, n temeiul art.306 alin.1 Cod procedura civila, daca nu pot fi retinute
motive de recurs de ordine publica
B. nu va fi constatat nul, fata de prevederile art.316 raportat la art.292 alin.2 Cod procedura civila
C. va fi constatat nul, numai daca nu se motiveaza pna la prima zi de nfatisare
88 Contestatia n anulare speciala, ntemeiata pe motivul omisiunii cercetarii unui motiv de
recurs:
A. poate privi necercetarea de catre instanta de recurs a unui motiv de ordine publica pe care ar fi
putut sa l invoce din oficiu, potrivit art.306 alin.2
B. poate fi formulata numai de catre recurentul al carui recurs a fost respins total sau partial prin
decizia contestata
C. poate fi formulata si de catre intimat, daca solutia de respingere a recursului este considerata
de catre acesta ca fiind temeinica, dar fara a fi analizate toate motivele de recurs invocate de catre
recurent
89 Poate fi admisa contestatia n anulare daca:
A. solutia data recursului este rezultatul unei greseli de judecata evidente
B. recursul a fost respins desi intimatul nu era legal citat la termenul cnd a avut loc judecata
recursului
C. la pronuntarea deciziei instantei de recurs a participat un judecator care participase si la
pronuntarea hotarrii recurate
90 Revizuirea pe baza de nscrisuri noi este admisibila daca nscrisul:
A. exista la data cnd a fost pronuntata hotarrea
B. a fost folosit n procesul n care s-a pronuntat hotarrea atacata, dar a fost interpretat mpotriva
ntelesului lamurit si nendoielnic al acestuia
C. a fost ntocmit ulterior pronuntarii hotarrii si deci nu a fost folosit n proces
D.
niciuna din variantele de mai sus
91 Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, Conventia de la Haga privind
aspectele civile ale rapirii internationale de copii:
A. nu are legatura cu articolul 8 si, n consecinta, nu poate fi interpretata de Curte
B. nefiind un act de drept intern al unui stat membru al Conventiei, o interpretare sau aplicare a
sa, care ar intra n conflict cu dreptul garantat de articolul 8 al Conventiei, nu poate fi imputata
unui stat membru
C. este inclusa n garantiile cuprinse de articolul 8 al Conventiei, astfel ca interpretarea si
aplicarea eronata a Conventiei de la Haga poate conduce la ncalcarea articolului 8 al Conventiei
92 Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, nemotivarea unei hotarri de

catre o instanta de recurs:
A. este justificata daca se ia n considerare ansamblul procedurii, inclusiv cea desfasurata n fata
instantei de fond
B. nu presupune existenta unui raspuns detaliat la fiecare argument, daca s-au examinat n mod
real problemele esentiale care i-au fost supuse
C. este justificata daca recurentul obtine cstig de cauza
93 Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, vnzarea unui bun imobil de
catre stat unui tert, n ipoteza n care s-a recunoscut, cu efect retroactiv, nevalabilitatea titlului
statului de preluare a acestui bun si s-a dispus restituirea acestuia fostului proprietar:
A. reprezinta o ingerinta n dreptul la bun al reclamantului daca conduce la imposibilitatea
redobndirii bunului
B. nu reprezinta o ingerinta ntruct reclamantul nu are un bun, n sensul autonom al
jurisprudentei dezvoltate de Curte n analiza articolului 1 din Primul Protocol aditional la
Conventie
C. intra n marja de apreciere a statului, care si poate adopta, n mod liber, politica economica si
sociala si este justificata n orice circumstante
94 Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, anularea unei hotarri definitive
si irevocabile, care se bucura de o prezumtie de validitate, pe calea recursului n anulare, exercitat
de catre Ministerul Public:
A. poate fi considerata ntotdeauna o limitare justificata a dreptului de acces la un tribunal
B. intra n marja de apreciere a statului, daca este respectat principiul proportionalitatii
C. nu poate fi analizata din perspectiva aplicabilitatii articolului 6 din Conventie, acesta nefiind
aplicabil procedurilor extraordinare de atac
95 Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, adunarea sistematica si
introducerea n fisiere, de catre o institutie publica abilitata n acest sens, a unor date despre
activitatea profesionala din trecutul ndepartat al unei persoane care vrea sa acceada la o functie
A. nu intra niciodata n cmpul de aplicare al articolului 8 din Conventie care se refera, n mod
exclusiv, la viata privata a indivizilor
B. reprezinta o ingerinta justificata de interesul public si apararea institutiilor democratice
C. poate fi justificata de o jurisprudenta constanta si previzibila a instantelor interne care permite
aceste masuri
96 n hotarrea pronuntata n cauza Faccini Dori c. Recreb, CJCE a hotart ca:
A. un consumator poate obtine despagubiri de la statul care nu a transpus n legislatia nationala o
directiva
B. directivele edictate de catre Comunitate impun, cu efect imediat, obligatii n sarcina
particularilor
C. instantele nationale trebuie sa interpreteze legislatia nationala n lumina literei si spiritului
directivei, pentru a obtine rezultatul vizat de aceasta
97 n hotarrea pronuntata n cauza Parti Ecologiste Les Verts c. Parlamentul European, CJCE:
A. a stabilit calitatea de persoana juridica a Uniunii Europene
B. a calificat Comunitatea Europeana ca organizatie interstatala de cooperare economica
C. a calificat ordinea juridica comunitara drept ordine constitutionala

98 Hotarrea pronuntata de CJCE, n baza unei trimiteri preliminare, n care s-a pus n discutie
validitatea unui act comunitar de drept derivat:
A. produce efect retroactiv de la data adoptarii actului a carui lipsa de validitate s-a constatat
B. produce efecte la nivelul tuturor statelor membre numai pentru viitor
C. produce efecte numai pentru viitor si numai pentru instanta initiatoare
99 CJCE a stabilit ca marfurile legal produse si comercializate n unul dintre statele membre pot
fi liber comercializate n orice alt stat membru, n:
A. hotarrea Dassonville
B. hotarrea Rewe c. Bundesmonopolverwaltung fur Branntwein
C. hotarrea Foto-Frost c. Hauptzollamt Lubeck-Ost
100 Procedura codeciziei n adoptarea regulamentelor comunitare presupune:
A. atragerea n procesul decizional a Consiliului Uniunii, a Parlamentului European si a Comisiei
Europene
B. posibilitatea exercitarii dreptului de veto al Parlamentului European
C. posibilitatea exercitarii dreptului de veto al oricarui stat membru
c)Drept penal- Curtea de Apel
Prob teoretic
1 n cazul infractiunilor continue permanente, ntreruperea activitatii infractionale:
A. are valoarea unei epuizari a infractiunii;
B. nu afecteaza unitatea infractiunii continue;
C. nu are nici o relevanta juridica;
2 Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie:
A. cnd legea prevede aceasta, indiferent de natura sau durata pedepsei principale stabilite;
B. cnd pedeapsa principala stabilita este nchisoarea mai mare de 2 ani;
C. cnd legea prevede aceasta, iar pedeapsa stabilita este nchisoarea mai mare de 2 ani;
3 Termenul de reabilitare n cazul unei condamnari la o pedeapsa egala cu durata retinerii si
arestarii preventive se calculeaza:
A. de la data cnd a luat sfrsit detentia preventiva;
B. de la data pronuntarii n prima instanta a hotarrii de aplicare a pedepsei;
C. de la data ramnerii definitive a hotarrii de condamnare;
4 O noua cerere de revocare a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei pentru
nerespectarea masurilor de supraveghere:
A. trebuie respinsa, existnd autoritatea de lucru judecat a hotarrii judecatoresti de respingere a
celei dinti cereri;
B.poate fi admisa, n conditiile n care nerespectarea masurilor de supraveghere continua si dupa
respingerea celei dinti cereri;
C. trebuie respinsa ca inadmisibila;
5 Participatia penala este proprie atunci cnd:

A. att autorul, ct si complicele actioneaza cu intentie; B. att autorul, ct si instigatorul actioneaza din
culpa;
C. instigatorul actioneaza cu intentie, iar autorul din culpa;
6 n cazul tentativei relativ improprii, neproducerea rezultatului se datoreaza:
A. ntreruperii activitatii infractionale;
B. modului gresit de concepere a activitatii infractionale;
C. insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite;
7 n raport de elementul subiectiv, tentativa nu este posibila:
A. la infractiunile savrsite cu intentie indirecta;
B. la infractiunile comise din culpa;
C. la infractiunile comise cu intentie directa;
8 Pentru existenta primului termen al recidivei mici, infractorul trebuie sa fi fost condamnat:
A. la cel putin trei pedepse definitive cu nchisoarea de cel mult 6 luni, pentru infractiuni
concurente;
B. la cel putin trei pedepse definitive cu nchisoarea de cel mult 6 luni, succesive si susceptibile
de a fi executate separat;
C. la cel putin doua pedepse cu nchisoarea de cel mult 6 luni si o pedeapsa cu amenda, pentru
infractiuni intentionate;
9 n raport de specificul elementului material, tentativa nu este posibila la urmatoarele categorii
de infractiuni:
A. infractiunile de obicei;
B. infractiunile complexe;
C. infractiunile continuate;
10 n cazul concursului de infractiuni cu conexitate consecventionala este necesar ca:
A. ambele infractiuni sa fie savrsite din culpa;
B. prima infractiune sa fie savrsita cu intentie, iar cea de-a doua din culpa;
C. prima infractiune sa fie savrsita cu intentie sau din culpa, iar cea de-a doua cu intentie;
11 La cazul fortuit, imposibilitatea de prevedere a fortei straine:
A. depinde ntotdeauna de sanatatea si conditia faptuitorului;
B. are caracter obiectiv si general;
C. are caracter subiectiv si personal;
12 Caracteristic pentru concursul ideal de infractiuni este:
A. identitatea obiectului juridic al infractiunilor concurente;
B. unitatea de infractiune;
C. pluralitatea de rezultate;
13 n cazul infractiunilor continuate, participatia la unitatea infractionala presupune:
A. participatia numai la unul dintre actele materiale;
B. participatia la toate actele materiale;
C. participatia la unele dintre actele materiale;
14 n cazul infractiunilor praeterintentionate participatia este posibila:
A. cnd pozitia subiectiva a instigatorului sau complicelui fata de rezultatul mai grav consta fie n
culpa, fie n intentie;
B. cnd pozitia subiectiva a instigatorului sau complicelui fata de rezultatul mai grav consta
numai n culpa;
C. cnd pozitia subiectiva a instigatorului sau complicelui fata de rezultatul mai grav consta
numai n intentie;
15 Suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa:
A. n cazul concursului de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este nchisoarea de cel mult 2 ani;
B. n cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 15 ani;
C. n cazul n care infractorul a fost condamnat anterior la pedeapsa nchisorii mai mare de 1 an,
iar aceasta condamnare nu face parte din cazurile prevazute de art. 38 Cod penal;
16 Din punct de vedere subiectiv, participatia este conditionata de:
A. o identitate de mobil sau de scop;
B. o ntelegere expresa ntre participanti;
C. savrsirea faptei cu intentie de catre cel putin unul dintre participanti;
17 Concursul de instigari poate fi realizat:
A. numai succesiv;
B. concomitent sau succesiv;
C. numai concomitent;
18 Reprezinta acte de participatie:
A. actele de instigare urmate de savrsirea de catre autor a unei tentative nepedepsibile;
B. actele de instigare neurmate de executare;
C. actele de instigare urmate de desistarea autorului ori de mpiedicarea de catre acesta a
producerii rezultatului;
19
Pentru complicele care a acordat ajutor la comiterea unui singur act material al unei infractiuni
continuate, termenul de prescriptie a raspunderii penale curge:
A. de la momentul savrsirii actiunii la care a cooperat;
B. de la data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni de catre autor;
C. de la data consumarii infractiunii savrsite de catre autor;
20
n cadrul participatiei penale, premeditarea este:
A. exclusiv o circumstanta personala care nu se rasfrnge asupra participantilor;
B. exclusiv o circumstanta reala care se rasfrnge asupra participantilor n masura n care acestia
au cunoscut-o sau au prevazut-o;
C. o circumstanta personala care se poate converti ntr-o circumstanta reala;
21
ntreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale este:
A. facultativa si depinde de recunoasterea ei de catre organul judiciar;
B. legala, obligatorie si absoluta;
C. relativa si poate sa nu produca efecte asupra tuturor infractiunilor pentru care raspunderea
penala poate fi prescrisa;
22
Luarea masurii educative a libertatii supravegheate presupune:

A. ca infractorul sa fie minor la data luarii masurii;
B. ca infractorul sa fie minor la data savrsirii faptei;
C. ca infractorul sa fie minor att la data luarii masurii, ct si la data cnd ia sfrsit executarea
acesteia;
23
n caz de recalculare a pedepsei pentru infractiunea continuata sau complexa, hotarrea de
condamnare pentru parte din actele materiale care intra n compunerea infractiunii continuate
sau complexe:
A. are autoritate de lucru judecat privind ncadrarea juridica retinuta;
B. are autoritate absoluta de lucru judecat privind pedeapsa;
C. are autoritate relativa de lucru judecat privind pedeapsa;
24
n cazul infractiunii continuate, sporul de pedeapsa se aplica:
A. obligatoriu, la maximul special prevazut de lege pentru infractiunea savrsita;
B. facultativ, la pedeapsa stabilita de catre instanta de judecata pentru infractiunea savrsita;
C. facultativ, la maximul special prevazut de lege pentru infractiunea savrsita;
25
Condamnarea la o pedeapsa cu executare la locul de munca produce una din urmatoarele
consecinte privind interzicerea unor drepturi ca pedeapsa accesorie:
A. atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a-c Cod penal;
B. condamnatului i se interzice doar dreptul electoral de a fi ales;
C. instanta de judecata stabileste n mod suveran daca interzice si care sunt drepturile al caror
exercitiu l interzice
26 n cazul infractiunii de tulburare de posesie, subiect activ poate fi:
A. orice persoana, iar n anumite conditii, chiar si proprietarul imobilului;
B. orice persoana, nsa, n toate cazurile, cu exceptia proprietarului imobilului;
C. orice persoana, fizica sau juridica;
27 Pentru existenta infractiunii de ultraj este necesar ca:
A. functionarul public sa-si fi ndeplinit atributiunile de serviciu n limitele competentelor legale;
B. fapta sa fie savrsita n timpul orelor de program;
C. fapta sa fie savrsita n unitatea la care functionarul si exercita atributiunile de serviciu;
28 n cazul infractiunii de furt calificat, n forma continuata, caracterul de consecinte deosebit
de grave se determina:
A. prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate
actiunile sau inactiunile prin care se realizeaza elementul material al laturii obiective a infractiunii;
B. prin stabilirea cuantumului pagubei n raport cu fiecare persoana fizica sau juridica;
C. prin stabilirea cuantumului pagubei n raport cu fiecare fapta savrsita, n mod separat;
29 Infractiunea de viol:
A. intra n concurs real cu lipsirea de libertate n mod ilegal, pe toata durata consumarii actului
sexual;
B. intra n concurs ideal cu lipsirea de libertate n mod ilegal, pe toata durata consumarii actului
sexual;
C. absoarbe lipsirea de libertate n mod ilegal, pe toata durata consumarii actului sexual;
30 n conditiile prevederilor art. 179 C.pen., nlesnirea sinuciderii presupune:
A. acordarea prealabila a unui ajutor de natura exclusiv materiala;
B. acordarea prealabila a unui ajutor de natura exclusiv morala;
C. indiferent de natura ajutorului acordat, cu conditia ca faptuitorul sa nu realizeze acte de
cooperare directa la actiunea sinucigasului;
31 Infractiunea constnd n lovirea sau alte violente, n forma agravata din art. 180 alin. 2 C.pen.,
poate fi savrsita:
A. numai printr-o actiune;
B. n toate cazurile, fie printr-o actiune, fie printr-o inactiune;
C. de regula, printr-o actiune, iar printr-o inactiune numai n situatia n care faptuitorul avea
obligatia de a interveni pentru a proteja integritatea victimei;
32 Sub aspectul elementului material al laturii obiective, lipsirea de libertate n mod ilegal, art.
189 alin. 1 C.pen., poate fi savrsita:
A. n toate cazurile, numai printr-o actiune;
B. fie printr-o actiune, fie printr-o inactiune;
C. trebuie sa fie totala si sa dureze un anumit interval de timp;
33 Sub aspectul laturii subiective, n modalitatea omisiva, violarea de domiciliu poate fi savrsita:
A. numai cu intentie, care rezulta din denumirea marginala a infractiunii;
B. numai cu intentie, care rezulta din cererea expresa de parasire a domiciliului;
C. fie cu intentie, fie din culpa, n acord cu prevederile art. 19 C.pen.;
34 n cazul infractiunii de amenintare, aptitudinea faptei de a alarma, se apreciaza:
A. n functie de persoana celui ce ameninta;
B. n functie de persoana celui amenintat;
C. n functie de momentul savrsirii faptei;
35 Fapta inculpatului care, prin constrngere, a ntretinut un raport sexual cu victima infractiunii,
ruda n linie directa, constituie:
A. infractiunea de viol;
B. infractiunea de viol, n forma agravata prevazuta de art. 197 alin. 1) si alin. 2 lit.b indice 1)
C.pen., n situatia n care victima locuieste si gospodareste mpreuna cu faptuitorul;
C. att infractiunea de viol ct si aceea de incest, n concurs ideal;
36 Tentativa la infractiunea de tlharie:
A. este posibila n toate cazurile;
B. nu este posibila atunci cnd actele de violenta sunt ntrebuintate pentru pastrarea bunului furat;
C. presupune, n toate cazurile, o concomitenta a celor doua actiuni, principala si secundara;
37 n cazul infractiunii de gestiune frauduloasa, <reaua-credinta> semnifica:
A. posibilitatea faptuitorului de a evita pricinuirea pagubei;
B. periculozitatea sporita a faptuitorului;
C. diferenta esentiala n raport cu delapidarea;
38 n cazul infractiunii de abandon de familie, prevazuta de art. 305 lit. c) C.pen., constnd n
neplata, cu rea-credinta, timp de doua luni, a pensiei de ntretinere stabilite prin hotarre
judecatoreasca, expresia <cu rea-credinta> semnifica :
A. savrsirea faptei cu intentie, chiar daca elementul material este omisiv;
B. periculozitatea sporita pe care acesta o prezinta;
C. faptul ca a participat la desfasurarea procesului prin care a fost obligat la plata pensiei de
ntretinere;
39 Fapta constnd n falsificarea unor acte contabile ale unei societati comerciale private, prin
stersaturi si adaugiri urmata de folosirea acestora n ntocmirea evidentelor contabile,
constituie :
A. un concurs, format din infractiunile de fals intelectual si uz de fals;
B. infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale;
C. infractiunea de fals n nscrisuri sub semnatura privata;
40 Fapta administratorului unei societati comerciale de a da dispozitii unei subalterne sa nscrie
n chitanta fiscala, fara ca aceasta sa cunoasca realitatea, o cantitate mai mica dect marfa vnduta,
precum si o valoare inferioara celei reale, constituie:
A. autorat la infractiunea de fals intelectual;
B. infractiunea de fals intelectual, savrsita n conditiile participatiei improprii;
C. o instigare la infractiunea de fals intelectual;
41
Abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor, are caracter subsidiar n raport cu alte
infractiuni, n sensul ca:
A. fapta nu are o incriminare distincta n Codul penal sau ntr-o lege speciala;
B. fapta poate fi savrsita nu numai de catre un functionar public, ci si de catre un functionar ;
C. urmarea imediata se regaseste si n continutul altor infractiuni;
42 Fapta celui care, n schimbul unei sume de bani, promite ca va interveni pe lnga un
functionar public, n vederea ndeplinirii unui act legat de atributiile sale de serviciu, desi cunostea
mprejurarea ca respectivul functionar nu avea competenta ndeplinirii actului, constituie:
A. un abuz de ncredere;
B. o infractiune de trafic de influenta;
C. o infractiune de nselaciune;
43 Autorul infractiunii de favorizare a infractorului:

A. poate fi condamnat numai daca este condamnat si infractorul favorizat; B. poate fi condamnat chiar daca
cel caruia i-a acordat ajutor nu a fost trimis n judecata; C. n concret, prin aplicarea criteriilor de
individualizare, nu poate fi condamnat la o pedeapsa
mai mare dect cel favorizat;
44 n cazul infractiunii de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor, expresia <cu stiinta>
semnifica:
A. savrsirea faptei cu intentie, chiar si n modalitatea omisiva a elementului material;
B. faptul ca functionarul, stie, are pregatirea necesara ndeplinirii respectivelor atributiuni;
C. faptul ca functionarul are posibilitatea sa prevada urmarea socialmente periculoasa ;
45 Tainuirea se deosebeste de favorizarea infractorului, n principal, prin:
A. lipsa unei ntelegeri prealabile;
B. lipsa obiectului material;
C. scopul urmarit de catre faptuitor;
46 n cazul savrsirii infractiunii de denuntare calomnioasa, nvinuirea mincinoasa se poate
referi: A. la orice infractiune, indiferent de natura si gravitatea acesteia;
B. la orice infractiune, n acceptiunea prevederilor art. 144 C.pen.;
C. la orice infractiune, cu exceptia celor pentru care actiunea penala se pune n miscare la
plngerea prealabila a persoanei vatamate, cnd aceasta se realizeaza de o alta persoana dect cea
pretins lezata;
47 Fapta functionarului public, aflat n afara exercitarii atributiunilor de serviciu, de a ntocmi un
act prin care se atesta o situatie neconforma cu realitatea, constituie:
A. un fals material n nscrisuri oficiale;
B. un fals intelectual, deoarece pentru existenta infractiunii, mprejurarea comiterii acesteia nu
are relevanta juridica;
C. un fals n nscrisuri sub semnatura privata;
48 Fapta functionarul public, aflat n exercitiul atributiunilor de serviciu, de a falsifica un nscris
oficial,constituie:
A. o singura infractiune de fals intelectual;
B. un concurs ideal de infractiuni, format din falsul intelectual si abuzul n serviciu contra
intereselor publice;
C. un concurs real de infractiuni, format din falsul intelectual si abuzul n serviciu contra
intereselor publice;
49 Fapta persoanei care, are calitatea de custode al unui bun legal sechestrat, neavnd si
proprietatea acestuia, procedeaza la sustragerea bunului, va constitui:
A. att infractiunea de sustragere de sub sechestru ct si aceea de furt;
B. numai infractiunea de sustragere de sub sechestru, n forma agravata;
C. att infractiunea de sustragere de sub sechestru ct si infractiunea de abuz de ncredere;
50 Infractiunea de divulgare a secretului profesional, presupune, sub aspectul urmarii imediate:
A. aptitudinea faptei de a aduce prejudicii persoanei la care se refera datele divulgate;
B. aptitudinea faptei de a aduce prejudicii, unei persoane, n general;
C. aptitudinea faptei de a aduce prejudicii, oricarei persoane, si nu neaparat pentru persoana la
care se refera datele divulgate;

51 Instanta suprema a decis ca n cazul primirii unor foloase, dar nu pentru a determina un
functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra n atributiile sale de serviciu, ci ntr-un scop
licit
A. achitarea n temeiul art.10 alin.1 lit. d din C.pr.pen.;
B. achitarea n temeiul art.10 alin.1 lit. a din C.pr.pen.;
C. achitarea n temeiul art.10 alin.1 lit. b din C.pr.pen.;
52 S-a statuat n jurisprudenta naltei Curti de Casatie si Justitie ca n situatia n care instanta de
apel apreciaza ca va extinde efectele apelului inculpatului si cu privire la ceilalti inculpati care nu
au declarat apel:
A. va amna cauza si va dispune citarea celorlalti inculpati;
B. nu va amna cauza, ci va adopta solutia n lipsa lor, ceilalti inculpati nefiind citati;
C. va amna cauza si va dispune citarea celorlalti inculpati, prezenta acestora fiind obligatorie;
53 nalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca instanta penala investita cu judecarea actiunii
penale a infractiunilor de ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa savrsite de un
conducator auto este investita sa judece actiunea civila, alaturata celei penale prin constituirea
persoanei vatamate ca parte civila:
A. numai cu privire la pretentiile formulate n legatura cu decesul victimei sau cu vatamarile
corporale suferite;
B. att cu privire la pretentiile formulate n legatura cu decesul victimei sau cu vatamarile
corporale suferite, ct si cu privire la pretentiile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca
urmare a aceleiasi fapte;
C. nu are competenta de a solutiona actiunea civila alaturata actiunii penale, urmnd ca
pretentiile civile sa fie rezolvate pe calea unei actiuni civile separate;
54 Potrivit jurisprudentei naltei Curti de Casatie si Justitie, n situatia n care, n fata instantei,
revizuientul invoca pentru prima data si un alt caz de revizuire, n afara de cel initial mentionat
n cererea sa:
A. instanta este obligata sa examineze cererea de revizuire numai n limita cazului de revizuire
aratat n cerere si care a facut obiectul cercetarilor procurorului;
B. instanta va restitui cauza la procuror, dispunnd efectuarea unor cercetari suplimentare si cu
privire la noul caz de revizuire;
C. instanta este obligata sa examineze cererea de revizuire cu privire la ambele cazuri de
revizuire, fara a mai fi nevoie de efectuarea unor cercetari suplimentare de catre procuror;
55 nalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca n cazul cererii de revizuire ntemeiata pe art.394
lit. b din C.pr.pen., daca condamnatul depune la dosar rezolutia procurorului prin care s-a
confirmat propunerea de nencepere a urmaririi penale fata de cei doi martori, pentru infractiunea
de marturie mincinoasa, ntruct a intervenit prescriptia raspunderii penale:
A. cererea de revizuire se respinge ca inadmisibila;
B. cererea de revizuire se respinge ca nefondata;
C. cererea de revizuire se admite n principiu, urmnd ca existenta cazului de revizuire sa se
constate n procedura de revizuire, de catre instanta investita cu solutionarea cererii de revizuire;
56 Forma agravata a infractiunii de nselaciune, art. 215 alin. 2 C.pen., savrsita prin folosire de
nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase:

A. este constitutionala daca se raporteaza numai la prevederile alin. 1;
B. nu poate fi retinuta atunci cnd mijlocul fraudulos ntruneste elementele unei infractiuni
distincte;
C. poate fi retinuta n toate cazurile, chiar si atunci cnd mijlocul fraudulos constituie prin el
nsusi o infractiune;
57 Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate l constituie prevederile art. 248 si 248 indice 1 Cod
penal, referitoare la abuzul n serviciu contra intereselor publice, n forma calificata. Autorul
exceptiei considera ca dispozitiile art. 248 si 248 indice 1 Cod penal sunt neconstitutionale, in
raport cu prevederile art. 44 alin. (2) din Constitutie, referitoare la garantarea si ocrotirea in mod
egal a proprietatii private, indiferent de titular, si cu prevederile art. 136, tot din legea
fundamentala, potrivit carora proprietatea este publica sau privata. Fata de criticile formulate,
exceptia este nemtemeiata deoarece:
A. modul de sanctionare a abuzului in serviciu reprezinta optiunea de politica legislativa, de
competenta exclusiva a Parlamentului, optiune care nu poate fi cenzurata de Curtea
Constitutionala;
B. abuzul n serviciu contra intereselor publice are urmari alternative, ndreptate fie mpotriva
bunului mers al activitatii unitatii, fie mpotriva patrimoniului, realizndu-se si protectia acestei din
urma valori;
C. exista proportionalitatea necesara ntre periculozitatea faptei si cuantumul pedepsei prevazute
de legea penala;
58 n speta autorul exceptiei de neconstitutionalitate a fost trimis n judecata, n baza art. 215 alin.
3 si 5 din Codul penal, pentru savrsirea infractiunii de nselaciune n conventii, cu consecinte
deosebit de grave. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate l constituie prevederile art. 146 din
Codul penal, care definesc ntelesul expresiei "consecinte deosebit de grave" ale unei infractiuni.
Autorul exceptiei sustine ca n raport cu prevederile art. 1 alin. (3) din legea fundamentala,
dispozitiile criticate sunt neconstitutionale, deoarece, n procesul devalorizarii monedei nationale,
plafonul valoric prevazut poate fi depasit, determinnd astfel aplicarea unei pedepse
disproportionat de mari si excluderea de la aplicarea unor masuri, precum suspendarea conditionata
a executarii pedepsei, suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau executarea pedepsei la
locul de munca. Fata de criticile formulate, exceptia este nentemeiata, deoarece:
A. exista o justa proportionalitate ntre cuantumul pagubei si pedeapsa revazuta de legea penala;
B. nu sunt elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei instantei de control
constitutional;
C. critica formulata are semnificatia unui demers pentru modificarea textului legal, ceea ce
excede competenta controlului de constitutionalitate;
59 Obiectul cauzei l constituie exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 147, 246 si
289 din Codul penal, urmarindu-se constatarea faptului ca notarilor publici nu le sunt aplicabile
prevederile art.147 Cod penal. Autorul, ridica exceptia de neconstitutionalitate direct n fata Curtii,
aratnd ca, ntruct procesul penal cuprinde si faza de urmarire penala, n aceasta faza norma legala
criticata nu este operanta, deoarece prevede ca sesizarea Curtii Constitutionale se face de instantele
judecatoresti. Controlul de constitutionalitate "nu poate lasa n afara sa o parte a unui proces", cu
att mai mult faza de urmarire penala n care "se angajeaza forma maxima a raspunderii juridice,
cea penala". Fata de criticile formulate, precum si de procedura folosita, exceptia de
neconstitutionalitate este: A. nentemeiata;
B. inadmisibila, deoarece legea nu prevede posibilitatea ridicarii unei exceptii de

neconstitutionalitate direct n fata Curtii Constitutionale;
C. excede competenta Curtii, tinznd spre interpretarea si aplicarea corecta a normei de
incriminare;
60 Prin actiunea pe care a formulat-o, autorul acesteia a solicitat instantei de judecata sa constate
neconstitutionalitatea dispozitiilor de incriminare referitoare la infractiunea de loviri sau alte
violente, n forma agravata prevazuta de art. 180 alin. 2 Cod penal. Autorul exceptiei sustine ca
prin modul de redactare, este ncalcat att dreptul la aparare ct si dreptul la un proces echitabil,
deoarece n textul de incriminare nu se face referire la numarul de zile de ngrijiri medicale,
necesare pentru o vindecare completa, fapt ce conduce si la o practica neunitara n materie. Fata
de cele rezumate, exceptia apare ca fiind:
A. nentemeiata;
B. inadmisibila, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natura sa justifice schimbarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale;
C. inadmisibila, deoarece instantele nu pot fi sesizate cu actiuni avnd ca obiect exceptii de
neconstitutionalitate;
61
Daca prin aceeasi rezolutie procurorul dispune att nenceperea urmaririi penale fata de o
persoana, ct si disjungerea cauzei cu privire la alta:
A. numai solutia de nencepere a urmaririi penale poate fi atacata cu plngere n temeiul art.278/1
C.pr.pen.
B. oricare dintre cele doua solutii poate fi atacata cu plngere n temeiul art.278/1 C.pr.pen.
C. nici-una dintre solutii nu poate fi atacata cu plngere n temeiul art.278/1 C.pr.pen., ntruct
rezolutia are caracter unitar
D.
62 Recursul inculpatului declarat mpotriva dispozitiei de mentinere a starii de arest din decizia
prin care instanta de apel a dispus rejudecarea cauzei si mentinerea starii de arest:
A. este inadmisibil
B. este admisibil, urmnd a fi examinat pe fond
C. este admisibil sau inadmisibil n raport de titularul care a exercitat apelul
63
Contestatia n anulare, ntemeiata pe art.386 lit. c din C.pr.pen., mpotriva deciziei instantei de
recurs prin care s-a respins recursul inculpatului contra ncheierii instantei de apel prin care s-a
mentinut starea de arest:
A. este, n principiu, admisibila, urmnd sa fie examinata pe fond
B. este inadmisibila
C. este, dupa caz, admisibila sau inadmisibila n raport de cauza concreta la care face referire
contestatorul, dintre cele prevazute n art.10 alin.1 C.pr.pen.
64
Prezumtia de nevinovatie are caracter:
A. relativ
180
B. absolut
C. dupa caz, fie relativ, fie absolut
65 n cazul plngerii n fata instantei mpotriva dispozitiei de netrimitere n judecata a unor
persoane, cuprinsa n rechizitoriul prin care alti inculpati sunt trimisi n judecata, competenta
solutionarii acesteia apartine:
A. instantei investite prin rechizitoriu cu judecarea inculpatilor trimisi n judecata
B. instantei competente n raport cu infractiunea si calitatea persoanei fata de care s-a dispus
netrimiterea n judecata
C. oricareia dintre aceste doua instante, competenta fiind alternativa
66 n situatia n care instanta a judecat n sedinta publica o cauza avnd ca obiect infractiunea de
trafic de minori si pornografie infantila pentru care, potrivit legii speciale, sedintele de judecata nu
sunt publice, aceasta ncalcare a legii cu privire la nepublicitatea sedintei de judecata atrage:
A. nulitatea absoluta, care poate fi invocata si de catre inculpatul major
B. nulitatea relativa care poate fi invocata si de catre inculpatul major
C. nulitatea relativa care nu poate fi invocata de catre inculpatul major
67
Hotarrea instantei de apel care, solutionnd apelul inculpatului, a redus pedeapsa rezultanta
aplicata acestuia pentru savrsirea a doua infractiuni concurente, retinnd nsa savrsirea uneia
dintre infractiunile concurente n forma continuata:
A. este legala deoarece pedeapsa aplicata nu a fost majorata ci, dimpotriva, a fost redusa
B. este nelegala
C. este legala deoarece nu s-a schimbat ncadrarea juridica
68 Cererea petentului, formulata la termenul solutionarii plngerii ntemeiata pe art.278/1
C.pr.pen., prin care solicita ncuviintarea si administrarea probei testimoniale (audierea n calitate
de martor a 2 persoane):
A. este admisibila, n masura n care proba este utila, pertinenta si concludenta
B. nu este admisibila
C. este admisibila n masura n care administrarea probei nu ntrzie solutionarea plngerii n
termenul prevazut de lege si ndeplineste conditiile generale de admisibilitate a probelor
69
n cazul n care mituitorul a denuntat fapta mai nainte ca organul de urmarire penala sa fi fost
sesizat pentru acea infractiune, instanta dispune:
A. achitarea
B. condamnarea prin retinerea circumstantei atenuante prevazuta de art.74 alin.1 lit. c din C.pen.
C. ncetarea procesului penal
70
Exceptia de necompetenta teritoriala poate fi ridicata:
A. numai pna la citirea actului de sesizare al instantei
B. chiar si dupa citirea actului de sesizare al instantei daca partile adverse nu se opun
C. oricnd n cursul procesului penal, daca partile nu se opun

71
Punerea n discutie, din oficiu, de catre judecator a schimbarii ncadrarii juridice:
A. atrage incompatibilitatea acestuia
B. nu atrage incompatibilitatea acestuia
C. atrage incompatibilitatea acestuia numai n cazul n care noua ncadrare juridica este ntr-o
infractiune mai grava
72
n cazul n care instanta a admis, la cererea partii vatamate, efectuarea unei expertize-medico
legale, apreciata ca utila pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei, inclusiv pentru
corecta ncadrare juridica a faptei, aceasta neefectundu-se ulterior datorita lipsei mijloacelor
financiare ale acesteia:
A. instanta poate reveni asupra administrarii probei, constatnd imposibilitatea efectuarii ei
B. instanta poate obliga inculpatul sa achite suma reprezentnd plata expertizei
C. instanta dispune ca plata expertizei sa se faca din fondul Ministerului Justitiei
73
Apelul declarat de inculpat, dupa ramnerea cauzei n pronuntare si amnarea pronuntarii, dar
nainte de pronuntarea sentintei, va fi respins:
A. ca prematur declarat
B. ca inadmisibil
C. ca nefondat, daca sentinta este legala si temeinica
74 n lipsa datei certe de declarare a recursului de catre inculpatul arestat:
A. recursul se va respinge ca tardiv daca data nregistrarii la instanta a declaratiei trimisa de
administratia locului de detinere este peste termenul legal de recurs
B. recursul nu se va respinge ca tardiv, data nregistrarii la instanta a declaratiei trimisa de
administratia locului de detinere fiind irelevanta
C. inculpatul este decazut din exercitiul dreptului de a declara recurs n conditiile art.185 alin.1
C.pr.pen.
75
n procesul penal, succesorii sunt:
A. substituiti procesuali
B. reprezentanti
C. parti
76
Sunt considerate forme fundamentale ale competentei:
A. competenta personala, competenta materiala, competenta teritoriala
B. competenta teritoriala, competenta materiala, competenta functionala
C. competenta functionala, competenta personala, competenta teritoriala
77
Inculpatul condamnat pentru savrsirea infractiunii de ucidere din culpa datoreaza o prestatie
baneasca lunara copiilor minori ai victimei de la data:
182
A. ramnerii definitive a hotarrii

B. pronuntarii hotarrii de condamnare
C. decesului victimei
78 n cazul n care inculpatul a declarat n fata instantei ca este de acord cu plata integrala a
despagubirilor civile catre victima, iar dupa administrarea probelor si n cursul deliberarii instanta
retine culpa comuna a inculpatului si victimei:
A. reduce obligatoriu despagubirile acordate victimei, proportional cu gradul culpei acesteia
B. poate reduce despagubirile acordate victimei, proportional cu gradul culpei acesteia
C. nu poate reduce despagubirile acordate victimei, proportional cu gradul culpei acesteia
79 Scutirea de amenda sau reducerea amenzii judiciare aplicata de instanta de fond poate fi
dispusa
A. de instanta n fata careia se afla cauza, indiferent daca este instanta de fond, de apel sau de
recurs
B. numai de instanta care a aplicat amenda judiciara
C. de oricare dintre instantele pe rolul carora s-a aflat cauza, alegerea apartinnd persoanei
amendate
80
Pentru inculpatul liber, prezent la dezbateri, termenul de apel curge de la:
A. pronuntare, dar numai daca instanta nu a amnat pronuntarea sentintei
B. comunicare, daca instanta a amnat, de mai multe ori, pronuntarea sentintei
C. pronuntare, n toate cazurile
81
Cererea de apel mpotriva sentintei pronuntata de tribunal, depusa n termen la judecatorie si
trimisa de aceasta tribunalului dupa mplinirea termenului de apel:
A. este inadmisibila
B. este tardiva
C. nu este tardiva
82 n cazul n care inculpatul a fost achitat de judecatorie, solutie mentinuta de tribunal, iar curtea
de apel, casnd hotarrile, a condamnat pe inculpat, judecarea cererii de revizuire este de
A. curtii de apel
B. judecatoriei
C. curtii de apel sau judecatoriei, la alegerea condamnatului
83 Competenta solutionarii cererii de liberare conditionata revine instantei n a carei
circumscriptie se afla locul de detinere unde se afla condamnatul la data:
A. nregistrarii cererii pe rolul instantei
B. solutionarii cererii de catre instanta
C. formularii cererii, chiar daca ulterior este transferat ntr-un alt loc de detinere
183
84
Daca inculpatul minor a fost judecat n sedinta publica:
A. sanctiunea este nulitatea absoluta
B. sanctiunea este nulitatea relativa
C. nu exista nici-o sanctiune
85
Competenta materiala de solutionare a plngerii mpotriva rezolutiei de nencepere a urmaririi
penale, necesara stabilirii instantei competente, se determina:
A. n raport de ncadrarea juridica a faptelor data de catre petent prin actul de sesizare al
organelor de urmarire penala
B. n raport de ncadrarea juridica data de catre procuror faptelor pentru care s-a dispus
nenceperea urmaririi penale
C. n raport de ncadrarea juridica data de judecator faptelor pentru care s-a dispus nenceperea
urmaririi penale
86
Decizia pronuntata n apel, ramasa definitiva prin nerecurare:
A. poate fi atacata cu contestatie n anulare pe motiv ca pentru termenul la care s-a judecat cauza
procedura de citare a partii nu a fost ndeplinita conform legii
B. nu poate fi atacata cu contestatie n anulare pe motiv ca pentru termenul la care s-a judecat
cauza procedura de citare a partii nu a fost ndeplinita conform legii
C. poate fi atacata cu contestatie n anulare pe motiv ca pentru termenul la care s-a judecat cauza
procedura de citare a partii nu a fost ndeplinita conform legii, chiar daca partea a fost prezenta n
instanta
87
Judecarea n lipsa a inculpatului minor este:
A. legala, daca a fost citat si a semnat personal dovada de citare
B. legala, daca a avut termen n cunostinta
C. nelegala, chiar daca a semnat personal dovada de citare dar nu s-a dovedit ca se sustrage de la
judecata
88 n cursul judecatii, masura obligarii de a nu parasi localitatea se ia:
A. pe o durata initiala de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii
B. pe o durata initiala de 60 de zile, cu obligatia verificarii periodice la intervale care sa nu
depaseasca 60 de zile
C. pe o durata nelimitata n timp
89
Daca pna la solutionarea cererii de amnare a executarii pedepsei nchisorii se produce
arestarea condamnatului, cererea acestuia:
A. se respinge ca ramasa fara obiect
B. se respinge ca inadmisibila
C. se solutioneaza ca o cerere de ntrerupere a executarii pedespei nchisorii
90
Ultimul cuvnt al inculpatului:
184
A. poate fi exercitat, daca inculpatul doreste, si prin aparatorul ales sau desemnat din oficiu
B. este exercitat numai personal de catre inculpat
C. poate fi exercitat si prin reprezentant conventional
91 Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (n continuare Curtea) n
cauzele mpotriva Romniei, n situatia n care o persoana este privata de libertate sau, n general,
intra n contact cu agentii fortelor de ordine, utilizarea fortei fizice asupra sa:
A. poate aduce atingere demnitatii umane si poate constitui, n principiu, o ncalcare a dreptului
garantat de articolul 3 al Conventiei
B. nu pune niciodata o problema n legatura cu articolul 3 al Conventiei
C. constituie ntotdeauna o ncalcare a articolului 3 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului
(n continuare - Conventia) atunci cnd utilizarea fortei este determinata de comportamentul
persoanei respective
D.
92 Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, n situatia n care o persoana
afirma ca este ranita, n timpul retinerii:
A. reclamantului i revine sarcina sa dovedeasca att existenta vatamarilor ct si faptul ca a fost
ranit n urma actiunii reprezentantilor statului sau cu stiinta si acordul acestora
B. fara a prezenta nici un indiciu n acest sens, revine Guvernului sarcina de a dovedi ca
reclamantul nu a fost vatamat n nici un fel
C. orice vatamare a reclamantului da nastere la puternice prezumtii de fapt, astfel ca revine
Guvernului sarcina sa ofere o explicatie plauzibila n ce priveste cauzele vatamarilor si sa produca
probe
93
Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, termenul rezonabil prevazut de
articolul 6 alineatul 1 al Conventiei ncepe ntotdeauna sa curga, n materie penala:
A. din momentul nceperii urmaririi penale
B. din momentul comunicarii oficiale, din partea autoritatii competente, a nvinuirii de a fi
savrsit o infractiune
C. din momentul trimiterii n judecata a inculpatului
94
Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, dreptul la respectarea
corespondentei, asa cum este acesta garantat de articolul 8 din Conventie, impune statului:
A. ca ingerinta n corespondenta persoanelor private de libertate sa ndeplineasca numai conditia
de a fi prevazuta de lege
B. sa se abtina de la orice ingerinta n corespondenta persoanelor private de libertate
C. ca orice ingerinta sa fie prevazuta de lege, sa urmareasca n scop legitim, sa fie necesara ntr-o
societate democratica si sa respecte principiul proportionalitatii
95 Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, n situatia arestarii unei
persoane banuite ca a savrsit o infractiune:
A. magistratul care dispune masura este obligat sa examineze cu promptitudine aparenta de
legalitate a detentiei
185
B. aceasta trebuie prezentata cu promptitudine unui functionar public care este obligat sa
examineze circumstantele ce militeaza pentru sau contra arestarii si de a se pronunta conform unor
criterii juridice asupra existentei motivelor care o justifica si, n absenta acestora, sa ordone
eliberarea
C. persoana arestata trebuie prezentata unui magistrat independent de executiv pentru ca acesta sa
o informeze de ndata cu privire la drepturile si obligatiile sale
96 Regulamentul, ca act de drept comunitar derivat, este obligatoriu:
A. numai pentru instantele civile si administrative dintr-un stat membru
B. numai pentru instantele civile si penale, ale caror hotarri nu mai pot fi atacate
C. pentru toate instantele dintr-un stat membru, cu exceptia Curtii Constitutionale
97
Principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptului national s-a ridicat n:
A. hotarrea Francovich si Bonifaci c. Italia
B. hotarrea Van Duyn c. Home Office
C. hotarrea Amministrazione delle Finanze dello Stato c. Simmenthal
98
Masurile cu efect echivalent restrictiilor cantitative cu caracter discriminator la importul
marfurilor ntre tarile membre ale Comunitatii Europene sunt definite de CJCE n:
A. hotarrea Dassonville
B. hotarrea Costa c. ENEL
C. hotarrea van Gend en Loos c. Administratie der Belastingen
99 Conditionarea, n Romnia, a accesului unui cetatean francez la profesia de avocat de
prezentarea-de catre acesta- a unei diplome de licenta n drept recunoscuta de statul francez:
A. reprezinta o piedica n calea liberei prestari a serviciilor
B. este o masura permisa de dreptul comunitar n materie
C. reprezinta o bariera n calea liberei circulatii a persoanelor
100 Pot adresa CJCE o chestiune preliminara:
A. partile litigante ntr-o cauza din fata unei instante nationale
B. autoritatile nationale ale administratiei publice centrale
C. instantele judecatoresti
a) Drept Penal Tribunal
Prob teoretic
1
n cazul infractiunii continue, legea penala aplicabila este:
A. legea penala mai favorabila, n vigoare la momentul nceperii executarii;
B. legea penala mai nefavorabila, n vigoare la momentul epuizarii;
186
C. legea penala n vigoare la momentul consumarii;

2
Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi nu este obligatorie:
A. cnd legea prevede aceasta pedeapsa, iar pedeapsa principala stabilita este nchisoarea de cel
putin 2 ani, suspendata conditionat;
B. cnd legea nu prevede aceasta pedeapsa;
C. cnd legea prevede aceasta pedeapsa, iar pedeapsa principala stabilita este nchisoarea de cel
putin 2 ani, cu executare la locul de munca;
3
Reprezinta cauza reala de agravare facultativa a pedepsei una dintre urmatoarele forme ale
unitatii legale de infractiune:
A. infractiunea complexa;
B. infractiunea progresiva;
C. infractiunea continuata;
4
n cazul condamnarilor succesive, termenul de reabilitare se calculeaza:
A. de la data ramnerii definitive a ultimei hotarri de condamnare;
B. de la data cnd a luat sfrsit executarea celei dinti pedepse aplicate, indiferent de durata
acesteia;
C. de la data cnd a luat sfrsit executarea ultimei pedepse, n raport de pedeapsa cea mai grea;
5
n raport de elementul subiectiv, tentativa nu este posibila:
A. la infractiunile savrsite cu intentie indirecta;
B. la infractiunile praeterintentionate;
C. la infractiunile savrsite cu intentie directa;
6
O noua cerere de revocare a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei pentru
nerespectarea masurilor de supraveghere:
A. trebuie respinsa, existnd autoritatea de lucru judecat a hotarrii judecatoresti de respingere a
celei dinti cereri;
B. poate fi admisa, n conditiile n care nerespectarea masurilor de supraveghere continua si dupa
respingerea celei dinti cereri;
C. trebuie respinsa ca inadmisibila;
7 Participatia penala este proprie atunci cnd:
A. att autorul, ct si complicele actioneaza cu intentie;
B. att autorul, ct si instigatorul actioneaza din culpa;
C. instigatorul actioneaza cu intentie, iar autorul din culpa;
8
Pentru existenta primului termen al recidivei mici, infractorul trebuie sa fi fost condamnat:
A. la cel putin trei pedepse definitive cu nchisoarea de cel mult 6 luni, pentru infractiuni
187
intentionate concurente;
B. la cel putin trei pedepse definitive cu nchisoarea de cel mult 6 luni, succesive si
susceptibile de a fi executate separat, pentru infractiuni intentionate;
C. la cel putin doua pedepse cu nchisoarea de cel mult 6 luni si o pedeapsa cu amenda, pentru
infractiuni intentionate;
9 n raport de specificul elementului material, tentativa nu este posibila la urmatoarele categorii
de infractiuni:
A. infractiunile omisive;
C. infractiunile continuate;
10 La cazul fortuit, imposibilitatea de prevedere a fortei straine:
A. depinde ntotdeauna de sanatatea si conditia faptuitorului;
B. are caracter obiectiv si general;
C. are caracter subiectiv si personal;
11 n cazul concursului de infractiuni cu conexitate etiologica este necesar ca:
A. prima infractiune sa fie savrsita cu intentie, iar cea de-a doua din culpa;
B. ambele infractiuni sa fie savrsite din culpa;
C. ambele infractiuni sa fie savrsite cu intentie;
12 Participatia presupune:
A. unicitatea infractiunii si pluralitatea de infractori;
B. unicitatea faptei si pluralitatea de faptuitori;
C. pluralitatea de fapte si pluralitatea de faptuitori;
13 n cazul infractiunilor praeterintentionate participatia este posibila:
A. cnd pozitia subiectiva a instigatorului sau complicelui fata de rezultatul mai grav consta fie n
culpa, fie n intentie;
B. cnd pozitia subiectiva a instigatorului sau complicelui fata de rezultatul mai grav consta
numai n culpa;
C. cnd pozitia subiectiva a instigatorului sau complicelui fata de rezultatul mai grav consta
numai n intentie;
14 Pentru a exista participatie la infractiunile de obicei se impune ca:
A. actele de contributie sa vizeze un singur act material;
B. actele de contributie sa vizeze n mod necesar ntreaga activitate infractionala;
C. actele de contributie sa vizeze un numar de acte materiale suficient de mare pentru a se trage
concluzia obiceiului;
188
15
n cazul suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate minorului, termenul de
ncercare se calculeaza:
A. potrivit dispozitiilor art. 86 indice 2 Cod penal;
B. potrivit dispozitiilor art. 110 Cod penal;
C. potrivit dispozitiilor art. 86 indice 2 raportat la art. 82 Cod penal;
16
Din punct de vedere subiectiv, participatia este conditionata de:
A. o identitate de mobil sau de scop;
B. o ntelegere expresa ntre participanti;
C. savrsirea faptei cu intentie de catre cel putin unul dintre participanti;
17
Activitatea coinstigatorilor se poate realiza:
A. concomitent sau succesiv;
B. numai concomitent;
C. numai succesiv;
18
Pentru complicele care a acordat ajutor la comiterea unui singur act material al unei infractiuni
continuate, termenul de prescriptie a raspunderii penale curge:
A. de la momentul savrsirii actiunii la care a cooperat;
B. de la data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni de catre autor;
C. de la data consumarii infractiunii savrsite de catre autor;
19
Instigarea neurmata de executare presupune ca:
A. instigatul a luat hotarrea de a savrsi fapta, a pus-o n executare si a savrsit o tentativa
pedepsibila;
B. instigatorul nu a reusit sa l determine pe instigat sa accepte propunerea de a savrsi fapta;
C. instigatul a luat hotarrea de a savrsi fapta, a pus-o n executare si a savrsit o tentativa
nepedepsibila;
20
Minorilor care savrsesc infractiuni li se pot aplica:
A. numai masuri educative si pedepse;
B. masuri educative si masuri de siguranta;
C. toate sanctiunile de drept penal;
21
Coautoratul nu este posibil n cazul urmatoarelor infractiuni:
A. infractiunile praeterintentionate;
C. infractiunile cu autor unic;

22 n cazul savrsirii unei infractiuni n conditiile participatiei penale, introducerea plngerii
prealabile de catre persoana vatamata doar cu privire la unul dintre participanti:
189
A. determina tragerea la raspundere penala doar a participantului mpotriva caruia s-a formulat
plngerea;
B. determina tragerea la raspundere penala a tuturor participantilor, ca efect al plngerii
prealabile;
C. reprezinta un privilegiu pentru persoana vatamata si depinde exclusiv de vointa acesteia;
23
Instigatorul sau complicele cu contributie anterioara vor beneficia de amnistie:
A. indiferent daca fapta la care au instigat sau ajutat este ulterioara actului de clementa;
B. n raport cu momentul cnd si-au adus contributia la savrsirea infractiunii;
C. n raport cu data consumarii infractiunii;
24
Termenele de prescriptie a raspunderii penale pentru minori:
A. se raporteaza la pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savrsita, cu limitele reduse la
jumatate n conformitate cu prevederile art. 109 Cod penal;
B. se raporteaza la pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savrsita, cu limitele reduse la
jumatate n conformitate cu prevederile art. 109 Cod penal, dupa care aceste limite se reduc la
jumatate potrivit art. 129 Cod penal;
C. daca minorul a devenit major ntre timp, nu se mai aplica prevederile art. 129 Cod penal;
25
n caz de recalculare a pedepsei pentru infractiunea continuata sau complexa, hotarrea de
condamnare pentru parte din actele materiale care intra n compunerea infractiunii continuate
sau complexe:
A. are autoritate de lucru judecat privind ncadrarea juridica retinuta;
B. are autoritate absoluta de lucru judecat privind pedeapsa;
C. are autoritate relativa de lucru judecat privind pedeapsa;
26
n cazul infractiunii de tulburare de posesie, subiect activ poate fi:
A. orice persoana, iar n anumite conditii, chiar si proprietarul imobilului;
B. orice persoana, nsa, n toate cazurile, cu exceptia proprietarului imobilului;
C. orice persoana, fizica sau juridica;
27
Pentru existenta infractiunii de ultraj este necesar ca:
A. functionarul public sa-si fi ndeplinit atributiunile de serviciu n limitele competentelor legale;
B. fapta sa fie savrsita n timpul orelor de program;
C. fapta sa fie savrsita n unitatea la care functionarul si exercita atributiunile de serviciu;
28 n cazul infractiunii de furt calificat, n forma continuata, caracterul de <consecinte deosebit
de grave> se determina:
A. prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate
actiunile sau inactiunile, prin care se realizeaza elementul material al laturii obiective a infractiunii;
B. prin stabilirea cuantumului pagubei n raport cu fiecare persoana fizica sau juridica n parte;
C. prin stabilirea cuantumului pagubei n raport cu fiecare fapta savrsita, n mod separat;
190

29 Infractiunea de viol:
A. intra n concurs real cu lipsirea de libertate n mod ilegal, pe toata durata consumarii actului
sexual;
B. intra n concurs ideal cu lipsirea de libertate n mod ilegal, pe toata durata consumarii actului
sexual;
C. absoarbe lipsirea de libertate n mod ilegal, pe toata durata consumarii actului sexual;
30 n conditiile prevederilor art. 179 C.pen., nlesnirea sinuciderii presupune:
A. acordarea prealabila a unui ajutor de natura exclusiv materiala;
B. acordarea prealabila a unui ajutor de natura exclusiv morala;
C. indiferent de natura ajutorului acordat, cu conditia ca faptuitorul sa nu realizeze acte de
cooperare directa la actiunea sinucigasului;
31 Infractiunea constnd n lovirea sau alte violente, n forma agravata din art. 180 alin. 2 C.pen.,
poate fi savrsita:
A. numai printr-o actiune;
B. n toate cazurile, fie printr-o actiune, fie printr-o inactiune;
C. de regula, printr-o actiune, iar printr-o inactiune numai n situatia n care faptuitorul avea
obligatia de a interveni pentru a proteja integritatea victimei;
32 Sub aspectul elementului material al laturii obiective, lipsirea de libertate n mod ilegal, art.
189 alin. 1 C.pen., poate fi savrsita:
A. n toate cazurile, numai printr-o actiune;
B. fie printr-o actiune, fie printr-o inactiune;
C. trebuie sa fie totala si sa dureze un anumit interval de timp;
33 Sub aspectul laturii subiective, n modalitatea omisiva, violarea de domiciliu poate fi savrsita:
A. numai cu intentie, care rezulta din denumirea marginala a infractiunii;
B. numai cu intentie, care rezulta din cererea expresa de parasire a domiciliului;
C. fie cu intentie, fie din culpa, n acord cu prevederile art. 19 C.pen.;
34 n cazul infractiunii de amenintare, aptitudinea faptei de a alarma, se apreciaza:
A. n functie de persoana celui ce ameninta;
B. n functie de persoana celui amenintat;
C. n functie de momentul savrsirii faptei;
35 Fapta inculpatului care, prin constrngere, a ntretinut un raport sexual cu victima infractiunii,
ruda n linie directa, constituie:
A. infractiunea de viol;
B. infractiunea de viol, n forma agravata prevazuta de art. 197 alin. 1) si alin. 2 lit. b indice 1)
C.pen., n situatia n care victima locuieste si gospodareste mpreuna cu faptuitorul;
191
C. att infractiunea de viol ct si aceea de incest, n concurs ideal;

36 Infractiunea de santaj, n situatia n care constrngerea este ntrebuintata pentru a determina
victima sa dea un bun cu valoare patrimoniala, se deosebeste de tlharie, prin:
A. calitatea subiectului activ;
B. mijloacele de savrsire;
C. existenta unui interval de timp ntre momentul realizarii constrngerii si cel al predarii
bunului;
37 Sub aspectul laturii subiective, infractiunea de furt, poate fi savrsita:
A. numai cu intentie directa;
B. n toate cazurile, fie cu intentie directa, fie cu intentie indirecta;
C. de regula cu intentie directa, dar si cu intentie indirecta, atunci cnd bunul furat contine n el
un alt bun, a carui prezenta a fost prevazuta de catre faptuitor;
38 Infractiunea de abuz de ncredere exista atunci cnd faptuitorul:
A. refuza sa restituie o suma de bani mprumutata;
B. refuza restituirea bunului pentru a determina persoana vatamata sa-si ndeplineasca o anumita
obligatie;
C. refuza restituirea bunului, ntelegnd astfel sa compenseze o obligatie a persoanei vatamate;
39 n cazul n care faptuitorul loveste persoana vatamata, ca urmare a unor nentelegeri
anterioare, dupa care si nsuseste un obiect al acesteia cazut pe jos n timpul agresiunii, se va
retine:
A. un concurs real, format din infractiunile de loviri sau alte violente si furt;
B. o infractiune complexa de tlharie;
C. un concurs ideal format din infractiunile de loviri sau alte violente si furt;
40 n cazul infractiunii de nsusire a bunului gasit, obiectul material este nsusit n conditiile n
care:
A. n eroare se afla att cel care preda bunul ct si cel care l primeste;
B. eroarea n care se afla cel ce primeste bunul este provocata de catre cel ce l preda;
C. eroarea n care cel ce preda bunul este provocata de catre cel ce l primeste;
41 Fapta constnd n exercitarea unor acte de violenta mpotriva unui politist, aflat n misiunea de
a sprijini activitatea executorului judecatoresc, de punere n executare a unei hotarri judecatoresti,
constituie:
A. infractiunea de nerespectare a hotarrilor judecatoresti;
B. infractiunea de ultraj;
C. un concurs ideal ntre nerespectarea hotarrilor judecatoresti si ultraj;
42 Infractiunea de marturie mincinoasa poate fi retinuta:
192
A. numai daca marturia mincinoasa a influentat modul de solutionare a cauzei;

B. indiferent daca declaratia mincinoasa a influentat sau nu solutionarea cauzei;
C. numai daca declaratia mincinoasa a fost data n favoarea unei persoane;
43 Fapta de a falsifica un ordin de plata, ntruneste elementele constitutive ale infractiunii de:
A. nselaciune prin cecuri;
B. falsificare de monede sau de alte valori;
C. fals n nscrisuri sub semnatura privata;
44 Fapta constnd n antedatarea conventiei de vnzare cumparare a unei suprafete de teren,
conventie pe care faptuitorul o ncredinteaza cumparatorului, constituie:
A. infractiunea de fals n nscrisuri sub semnatura privata;
B. infractiunea de fals n nscrisuri sub semnatura privata, n concurs cu uzul de fals;
C. infractiunea de nselaciune n conventii;
45 n cazul infractiunii de abandon de familie, prevazuta de art. 305 lit. c) C.pen., constnd n
neplata, cu rea-credinta, timp de doua luni, a pensiei de ntretinere stabilite prin hotarre
judecatoreasca, expresia <cu rea-credinta> semnifica :
A. posibilitatea faptuitorului de a-si ndeplini obligatia;
B. periculozitatea sporita pe care acesta o prezinta;
C. faptul ca a participat la desfasurarea procesului prin care a fost obligat la plata pensiei de
ntretinere;
46 Fapta constnd n falsificarea unor acte contabile ale unei societati comerciale private, prin
stersaturi si adaugiri urmata de folosirea acestora n ntocmirea evidentelor contabile, constituie:
A. un concurs, format din infractiunile de fals intelectual si uz de fals;
B. infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale;
C. infractiunea de fals n nscrisuri sub semnatura privata;
47 Fapta administratorului unei societati comerciale de a da dispozitii unei subalterne sa nscrie
n chitanta fiscala, fara ca aceasta sa cunoasca realitatea, o cantitate mai mica dect marfa vnduta,
precum si o valoare inferioara celei reale, constituie:
A. autorat la infractiunea de fals intelectual;
B. infractiunea de fals intelectual, savrsita n conditiile participatiei improprii;
C. o instigare la infractiunea de fals intelectual;
48 Abuzul n serviciu contra intereselor publice, are caracter subsidiar n raport cu alte
infractiuni, n sensul ca:
A. fapta nu are o incriminare distincta n Codul penal sau ntr-o lege speciala;
B. fapta poate fi savrsita nu numai de catre un functionar public, ci si de catre un functionar ;
C. urmarea imediata are caracter alternativ;
193
49 Fapta celui care, n schimbul unei sume de bani, promite ca va interveni pe lnga un
functionar public, n vederea ndeplinirii unui act legat de atributiile sale de serviciu, desi cunostea
mprejurarea ca respectivul act fusese deja ndeplinit, constituie:
A. un abuz de ncredere;
B. o infractiune de trafic de influenta;
C. o infractiune de nselaciune;
50 n cazul infractiunii de marturie mincinoasa, savrsita n modalitatea omisiva, forma de
vinovatie a intentiei, rezulta din:
A. mprejurarea ca martorul a fost ntrebat n legatura cu respectiva mprejurare, asupra careia
poarta omisiunea;
B. martorul trebuie sa aiba reprezentarea caracterului esential pe care l au mprejurarile de care
depinde solutionarea unor cauze;
C. martorul nu spune tot ceea ce stie n legatura cu respectiva mprejurare;
51
Instanta suprema a decis ca judecarea cererii de recuzare n sedinta publica, iar nu n sedinta
secreta:
A. poate atrage nulitatea relativa n conditiile art.197 alin.1 C.pr.pen.;
B. atrage nulitatea absoluta n conditiile art.197 alin.2 C.pr.pen.;
C. nu atrage nici un fel de sanctiune;
52 S-a statuat de catre nalta Curte de Casatie si Justitie ca n cazul arestarii inculpatului minor
ntre 14 si 16 ani prin "pedeapsa prevazuta de lege" se ntelege:
A. pedeapsa aplicabila minorului potrivit art.109 C.pen, cu limitele prevazute de textul
incriminator reduse la jumatate;
B. pedeapsa prevazuta de textul care incrimineaza fapta;
C. pedeapsa minima prevazuta de textul incriminator;
53
Instanta suprema a decis ca n cursul judecarii apelului declarat numai de inculpat mpotriva
sentintei de condamnare la pedeapsa nchisorii cu executare prin privare de libertate:
A. este posibila luarea masurii arestarii preventive, la cererea procurorului sau din oficiu, daca se
iveste unul dintre cazurile de arestare si cu respectarea procedurii prevazute de lege;
B. nu este posibila luarea masurii arestarii preventive n nici-o situatie;
C. este posibila luarea masurii arestarii preventive numai la cererea procurorului si numai daca
se iveste unul dintre cazurile de arestare despre care se afla dupa condamnare si, de asemenea, cu
respectarea procedurii prevazute de lege;
54 Potrivit jurisprudentei naltei Curti de Casatie si Justitie, n cazul n care inculpatul nu a
declarat apel, iar sentinta a fost desfiintata n apelul procurorului numai cu privire la majorarea
pedepsei si modalitatea de executare a acesteia (nlaturarea suspendarii conditionate a executarii),
recursul inculpatului prin care solicita achitarea, sustinnd ca a fost gresit condamnat:
A. va fi respins ca inadmisibil;
B. va fi examinat ca apel, cu toate consecintele ce decurg din aceasta calificare;
194
C. va fi respins ca nefondat;
55 Potrivit jurisprudentei naltei Curti de Casatie si Justitie, contestatia n anulare, ntemeiata pe
art.386 lit. c din C.pr.pen., declarata mpotriva deciziei instantei prin care a fost solutionat recursul
inculpatului mpotriva ncheierii instantei de apel prin care a fost mentinuta starea de arest:
A. va fi respinsa, dupa caz, ca nefondata sau ca inadmisibila n raport de situatia prevazuta de
art.10 C.pr.pen. concret invocata de contestator;
B. va fi respinsa ca inadmisibila, n toate situatiile;
C. va fi respinsa ca nefondata, n toate situatiile;
56 Forma agravata a infractiunii de nselaciune, art. 215 alin. 2 C.pen., savrsita prin folosire de
nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase:
A. este constitutionala daca se raporteaza numai la prevederile alin. 1;
B. nu poate fi retinuta atunci cnd mijlocul fraudulos ntruneste elementele unei infractiuni
distincte;
C. poate fi retinuta n toate cazurile, chiar si atunci cnd mijlocul fraudulos constituie prin el
nsusi o infractiune;
57 Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate l constituie prevederile art. 248 si 248 indice 1 Cod
penal, referitoare la abuzul n serviciu contra intereselor publice, n forma calificata. Autorul
exceptiei considera ca dispozitiile art. 248 si 248 indice 1 Cod penal sunt neconstitutionale, in
raport cu prevederile art. 44 alin. (2) din Constitutie, referitoare la garantarea si ocrotirea in mod
egal a proprietatii private, indiferent de titular, si cu prevederile art. 136, tot din legea
fundamentala, potrivit carora proprietatea este publica sau privata. Fata de criticile formulate,
exceptia este nemtemeiata deoarece:
A. modul de sanctionare a abuzului in serviciu reprezinta optiunea de politica legislativa, de
competenta exclusiva a Parlamentului, optiune care nu poate fi cenzurata de Curtea
Constitutionala;
B. abuzul n serviciu contra intereselor publice are urmari alternative, ndreptate fie mpotriva
bunului mers al activitatii unitatii, fie mpotriva patrimoniului, realizndu-se si protectia acestei din
urma valori;
C. exista proportionalitatea necesara ntre periculozitatea faptei si cuantumul pedepsei prevazute
de legea penala;
58 n speta, autorul exceptiei de neconstitutionalitate a fost trimis n judecata, n baza art. 215
alin. 3 si 5 din Codul penal, pentru savrsirea infractiunii de nselaciune n conventii, cu consecinte
deosebit de grave. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate l constituie prevederile art. 146 din
Codul penal, care definesc ntelesul expresiei "consecinte deosebit de grave" ale unei infractiuni.
Autorul exceptiei sustine ca n raport cu prevederile art. 1 alin. (3) din legea fundamentala,
dispozitiile criticate sunt neconstitutionale, deoarece, n procesul devalorizarii monedei nationale,
plafonul valoric prevazut poate fi depasit, determinnd astfel aplicarea unei pedepse
disproportionat de mari si excluderea de la aplicarea unor masuri, precum suspendarea
conditionata a executarii pedepsei, suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau
executarea pedepsei la locul de munca. Fata de criticile formulate, exceptia este nentemeiata,
deoarece:
195
A. exista o justa proportionalitate ntre cuantumul pagubei si pedeapsa revazuta de legea penala;
B. nu au survenit elemente noi care sa determine schimbarea jurisprudentei instantei de control
constitutional;
C. critica formulata are semnificatia unui demers pentru modificarea textului legal, ceea ce
excede competenta controlului de constitutionalitate;
59 Obiectul cauzei l constituie exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 147, 246 si
289 din Codul penal, urmarindu-se constatarea faptului ca notarilor publici nu le sunt aplicabile
prevederile art.147 Cod penal. Autorul ridica exceptia de neconstitutionalitate direct n fata Curtii,
aratnd ca, ntruct procesul penal cuprinde si faza de urmarire penala, n aceasta faza norma
legala criticata nu este operanta, deoarece prevede ca sesizarea Curtii Constitutionale se face de
instantele judecatoresti. Controlul de constitutionalitate "nu poate lasa n afara sa o parte a unui
proces", cu att mai mult faza de urmarire penala n care "se angajeaza forma maxima a raspunderii
juridice, cea penala". Fata de criticile formulate, precum si de procedura folosita, exceptia de
neconstitutionalitate este:
A. nentemeiata;
B. inadmisibila, deoarece legea nu prevede posibilitatea ridicarii unei exceptii de
neconstitutionalitate direct n fata Curtii Constitutionale;
C. excede competenta Curtii, tinznd spre interpretarea si aplicarea corecta a normei de
incriminare;
60 Prin actiunea pe care a formulat-o, autorul acesteia a solicitat instantei de judecata sa constate
neconstitutionalitatea dispozitiilor de incriminare referitoare la infractiunea de loviri sau alte
violente, n forma agravata prevazuta de art. 180 alin. 2 Cod penal. Autorul exceptiei sustine ca
prin modul de redactare, este ncalcat att dreptul la aparare ct si dreptul la un proces echitabil,
deoarece n textul de incriminare nu se face referire la numarul de zile de ngrijiri medicale,
necesare pentru o vindecare completa, fapt ce conduce si la o practica neunitara n materie. Fata
de cele rezumate, exceptia apare ca fiind:
A. nentemeiata;
B. inadmisibila, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natura sa justifice schimbarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale;
C. inadmisibila, deoarece instantele nu pot fi sesizate cu actiuni avnd ca obiect principal exceptii
de neconstitutionalitate;
61 Sunt principii fundamentale ale procesului penal:
A. regulile cu caracter general n temeiul carora este reglementata ntreaga desfasurare a
procesului penal
B. regulile care privesc, distinct, fiecare faza a procesului penal
C. totalitatea regulilor care privesc fiecare faza a procesului penal
62 Prezumtia de nevinovatie are caracter:
A. absolut
B. relativ
C. dupa caz, fie relativ, fie absolut
196

63 Prin principiul egalitatii persoanelor n procesul penal se ntelege:
A. ca tuturor persoanelor le sunt aplicabile aceleasi reguli procesuale
B. ca toate partile din proces sunt egale n drepturi
C. ca apararea si acuzarea sunt egale n drepturi
64 n procesul penal, succesorii sunt:
A. substituiti procesuali
B. reprezentanti
C. parti
65 n cazul retragerii apelului de catre inculpat, instanta de control judiciar:
A. nu mai poate proceda la judecarea si solutionarea apelului inculpatului
B. poate proceda la judecarea si solutionarea apelului n situatia cnd constata grava nelegalitate
si netemeinicie a hotarrii atacate, fara nsa a agrava situatia inculpatului
C. este obligata sa judece si sa solutioneze apelul n situatia cnd constata grava nelegalitate si
netemeinicie a hotarrii atacate ce afecteaza nefavorabil situatia inculpatului
66 Dupa modificarile legislative recente, organele de cercetare ale politiei judiciare:
A. nu mai au dreptul de a ncepe urmarirea penala
B. au dreptul de a ncepe urmarirea penala
C. au dreptul de a ncepe urmarire penala numai daca aceasta este, n prealabil, confirmata de
procuror
67 Sunt momente ale desfasurarii actiunii penale:
A. nceperea urmarii penale, punerea n miscare a actiunii penale, emiterea rechizitoriului
B. confirmarea nceperii urmaririi penale, punerea n miscare a actiunii penale, emiterea
rechizitoriului
C. punerea n miscare a actiunii penale, exercitarea actiunii penale, stingerea actiunii penale
68 Sunt considerate forme fundamentale ale competentei:
A. competenta personala, competenta materiala, competenta teritoriala
B. competenta teritoriala, competenta materiala, competenta functionala
C. competenta functionala, competenta personala, competenta teritoriala
69 Prorogarea de competenta opereaza:
A. numai n favoarea organelor judiciare inferioare n grad
B. numai n favoarea organelor judiciare superioare n grad
C. dupa caz, n favoarea organelor judiciare inferioare n grad sau n favoarea organelor judiciare
superioare n grad
197
70 n cazul efectuarii reconstituirii:

A. prezenta nvinuitului sau inculpatului este obligatorie
B. daca din motive obiective nvinuitul sau inculpatul nu poate fi prezent, este obligatorie
prezenta aparatorului ales sau desemnat din oficiu
C. este obligatorie numai reprezentarea nvinuitului sau inculpatului
71 n cursul judecatii, masura obligarii de a nu parasi localitatea se ia:
A. pe o durata initiala de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii
B. pe o durata initiala de 60 de zile, cu obligatia verificarii periodice la intervale care sa nu
depaseasca 60 de zile
C. pe o durata nelimitata n timp
72 Punerea n discutie a schimbarii ncadrarii juridice a faptei:
A. este obligatorie numai n cazul n care se face o schimbare a ncadrarii juridice ntr-o
infractiune mai grava
B. este facultativa n cazul n care se face o schimbare a ncadrarii juridice ntr-o infractiune mai
usoara
C. este obligatorie n toate cazurile
73 Ultimul cuvnt al inculpatului:
A. poate fi exercitat, daca inculpatul doreste, si prin aparatorul ales sau desemnat din oficiu
B. este exercitat numai personal de catre inculpat
C. poate fi exercitat si prin reprezentant conventional
74 n privinta termenului de apel:
A. nu opereaza prorogarea legala
B. opereaza prorogarea legala numai daca partea a lipsit la pronuntare
C. opereaza prorogarea legala n toate cazurile
75 n cazul n care cererea de repunere n termenul de apel s-a facut nainte de nceperea
executarii pedepsei:
A. se va respinge ca prematura
B. se examineaza ndeplinirea conditiilor prevazute de lege, fara a o respinge ca prematura
C. se va acorda un termen dupa nceperea executarii pedepsei pentru a fi respectata conditia
termenului prevazut de lege
76 Cererea de apel depusa direct la instanta de apel:
A. este considerata valabila, daca a fost depusa n termenul legal de apel
B. este sanctionata, n toate cazurile, cu nulitatea absoluta
C. este sanctionata, n toate cazurile cu nulitatea relativa
77 n cazul n care apelul este tardiv, fiind deja emis mandatul de executare a pedepsei nchisorii:
198
A. instanta de fond nu mai are obligatia naintarii dosarului la instanta de apel

B. instanta de fond are obligatia naintarii dosarului la instanta de apel, nsa numai daca mandatul
nu a fost pus n executare
C. instanta de fond are obligatia naintarii dosarului la instanta de apel, n toate situatiile
78
n cazul declararii apelului:
A. devolutiunea poate fi numai integrala
B. devolutiunea poate fi numai partiala
C. devolutiunea poate fi, dupa caz, integrala sau partiala
79
Rejudecnd cauza n prima instanta, ca urmare a admiterii apelului declarat numai de inculpat,
instanta de fond:
A. poate retine si o alta infractiune n concurs fata de o singura infractiune pentru care a fost
condamnat initial numai daca pedeapsa rezultanta este mai mica ca cea aplicata anterior pentru o
singura infractiune
B. poate retine si o alta infractiune n concurs fata de o singura infractiune pentru care a fost
condamnat initial numai daca pedeapsa rezultanta este egala cu cea aplicata anterior pentru o
singura infractiune
C. nu poate retine si o alta infractiune n concurs fata de o singura infractiune pentru care a fost
condamnat initial, indiferent de pedepsele aplicate
80
Casarea unei hotarri judecatoresti:
A. este, n toate cazurile, totala
B. este, n toate cazurile, partiala
C. poate fi, dupa caz, totala sau partiala
81
Pe calea contestatiei n anulare se poate invoca nelegalitatea procedurii de citare:
A. de oricare parte din proces, indiferent la care parte se refera aceasta nelegalitate si chiar daca
nu priveste citarea sa
B. de oricare parte din proces, nsa numai n ceea ce priveste citarea sa
C. de oricare parte din proces, chiar daca nu priveste citarea sa, dar cu conditia sa priveasca o
parte din acelasi grup procesual cu cel care invoca nelegalitatea citarii
82
Daca pna la solutionarea cererii de amnare a executarii pedepsei nchisorii se produce
arestarea condamnatului, cererea acestuia:
A. se respinge ca ramasa fara obiect
B. se respinge ca inadmisibila
C. se solutioneaza ca o cerere de ntrerupere a executarii pedepsei nchisorii
83 Prin contestatia la executare se poate invoca:
A. nelegalitatea unei hotarri definitive
B. nelegalitatea ce s-ar putea constata prin punerea n executare a hotarrii definitive

199
C. netemeinicia unei hotarri definitive

84 Actele premergatoare se pot efectua:
A. numai n cazul n care sesizarea organelor de urmarire penala se face prin plngere sau denunt
B. numai n cazul n care sesizarea organelor de urmarire penala se face din oficiu
C. indiferent de modul de sesizare al organelor de urmarire penala
85 Recursul declarat de partea vatamata mpotriva ncheierii prin care s-a dispus nlocuirea
masurii arestarii cu masura obligarii de a nu parasi localitatea:
A. este, n principiu, admisibil si se va examina pe fond
B. este inadmisibil
C. va fi respins, n toate cazurile, ca nefondat
86 n cazul n care, dupa nregistrarea cererii de apel, inculpatul si retrage, n scris, apelul:
A. dosarul nu se mai nainteaza la instanta de apel, daca declaratia de retragere a apelului s-a
nregistrat chiar la instanta de fond
B. dosarul nu se mai nainteaza la instanta de apel, chiar daca declaratia de retragere a apelului sa nregistrat la instanta de apel, n acest caz pe baza unui certificat din care sa rezulte aceasta
mprejurare
C. dosarul se nainteaza, n toate situatiile, la instanta de apel
87 n cazul n care instanta este investita cu verificarea unei rezolutii de nencepere a urmaririi
penale, pe calea plngerii prevazuta de art.278/1 C.pr.pen., solicitarea petentului de ncuviintare a
probei cu doi martori:
A. va fi admisa daca proba este utila, concludenta si pertinenta
B. va fi respinsa ca inadmisibila
C. va fi admisa sau respinsa ca nefondata, dupa caz, n raport de ndeplinirea conditiilor generale
de admisibilitate a probelor
88 Daca cu ocazia acordarii ultimului cuvnt inculpatului acesta propune noi probe:
A. instanta respinge cererea de probe ca inadmisibila
B. instanta respinge cererea de probe ca tardiva
C. instanta admite sau respinge probele n raport de ndeplinirea conditiilor generale de
admisibilitate a probelor
89 Extinderea actiunii penale pentru alte acte materiale se poate dispune:
A. numai n prima instanta
B. n prima instanta si n apel, fiind posibila devolutiunea n fapt si n drept a cauzei
C. n toate etapele judecatii (fond, apel si recurs), n masura n care sunt riguros respectate
dispozitiile legale ale fiecarei etape
90 n cazul n care instanta de fond dispune disjungerea actiunii civile si amnarea judecarii
200
acesteia ntr-o alta sedinta:

A. va pronunta o sentinta penala prin care rezolva actiunea penala si o sentinta civila prin care
rezolva actiunea civila
B. va pronunta o sentinta penala prin care rezolva actiunea penala si o sentinta penala prin care
rezolva actiunea civila
C. va pronunta o sentinta penala prin care rezolva actiunea penala si o ncheiere prin care rezolva
actiunea civila, ncheiere care face parte integranta din sentinta penala
91 Care dintre conditiile caracterului adecvat al anchetei impuse de articolul 3 al Conventiei nu a
fost ndeplinita n cauza Bursuc mpotriva Romniei:
A. lipsa unei participari concrete si efective a reclamantului la desfasurarea anchetei
B. insuficienta actelor de cercetare penala efectuate n cauza
C. absenta oricarei legaturi institutionale ntre procurorul militar care instrumenteaza cazul si
politistii anchetati, concretizata si n absenta impartialitatii procurorului n conducerea cercetarilor
92
Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, aplicarea pedepsei accesorii a
interzicerii drepturilor parintesti:
A. poate ncalca dreptul la viata de familie a celui condamnat daca este aplicata automat si
absolut, prin efectul legii, n cauze independente de aspecte legate de autoritatea parinteasca
B. nu ncalca niciodata dreptul la viata de familie a celui condamnat deoarece este justificata de
pericolul social al acestuia
C. ncalca dreptul la viata de familie a celui condamnat ntotdeauna, indiferent de circumstantele
cauzei
93 Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, aplicarea pedepsei cu
nchisoarea pentru infractiuni n domeniul presei:
A. este compatibila, n principiu, cu exercitiul libertatii de exprimare garantat de articolul 10 al
Conventiei daca pedeapsa este prevazuta de lege, urmareste un scop legitim si este necesara ntr-o
societate democratica, n sensul ca nu este n mod evident disproportionata fata de gravitatea
infractiunii
B. este compatibila, n general, cu exercitiul libertatii de exprimare cu conditia sa fie aplicata de
un tribunal independent si impartial si sa fie proportionala cu gravitatea faptei
C. este compatibila cu libertatea de exprimare numai n circumstante exceptionale, mai ales cnd
au fost afectate grav alte drepturi fundamentale, ca de exemplu n cazul difuzarii unui discurs de
incitare la ura sau la violenta
94
Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, n cazul n care un detinut a fost
supus la rele tratamente, statul raspunde pentru ncalcarea articolului 3 al Conventiei:
A. numai daca relele tratamente au fost aplicate de reprezentanti ai statului
B. daca autoritatile nu au facut tot ce se putea astepta n mod rezonabil de la ele pentru a
mpiedica materializarea unui risc sigur si imediat pentru integritatea fizica a unui detinut, risc de
care aveau sau ar fi trebuit sa aiba cunostinta
C. daca autoritatile nu au nlaturat orice risc cu privire la integritatea fizica a unui detinut, chiar
201
si cele improbabil a se materializa n circumstantele spetei respective

95 Conform jurisprudentei Curtii n cauzele mpotriva Romniei, atunci cnd un inculpat a fost
achitat n prima instanta, instanta de apel:
A. nu ncalca dreptul la un proces echitabil daca l condamna fara sa-l fi audiat
B. daca reanalizeaza solutia primei instante att n fapt ct si n drept, pronuntndu-se asupra
vinovatiei sau nevinovatiei inculpatului, ncalca dreptul la un proces echitabil daca nu l reaudiaza
pe acesta
C. poate decide, n functie de circumstantele cauzei, reanaliznd temeinicia si legalitatea solutie
primei instante, daca este sau nu cazul sa-l reaudieze pe inculpat
96 n hotarrea pronuntata n cauza Becker, CJCE a hotart ca:
A. statul membru care nu a transpus n termenul stabilit o directiva nu o poate invoca mpotriva
particularilor
B. taxa pe valoarea adaugata este o taxa cu efect echivalent taxelor vamale si urmareste
armonizarea prevederilor fiscale
C. statele membre nu trebuie sa asigure scutiri de la plata taxei pe valoarea adaugata pentru a
evita evaziunea
97
Hotarrea preliminara pronuntata de CJCE:
A. este un recurs la ndemna partilor din litigiul national
B. este o hotarre prin care se interpreteaza dreptul comunitar
C. este rezultatul unei actiuni pentru anularea unei dispozitii din Tratatul Comunitatii Europene
98
Sunt direct aplicabile:
A. regulamentele
B. deciziile cadru
C. recomandarile
99
Notiunea de taxa cu efect echivalent taxelor vamale prohibite n piata unica a fost precizata de
CJCE prin:
A. hotarrea Costa c. ENEL
B. hotarrea Foto-Frost c. Hauptzollamt Lubeck-Ost
C. hotarrea pronuntata n cauza Dassonville
100 Instantele nationale pot fi investite cu controlul legalitatii:
A. regulamentelor adoptate cu majoritate calificata
B. deciziilor cadru ale Consiliului Uniunii Europene
C. recomandarilor Consiliului Uniunii Europene
202
CAPITOLUL V
Tema nr. 1 civil-Test 1
1 -a, b 26- c2 - a 27- a3 - a 28- b
4 - c 29-a, c5 - c 30- c6 - c 31-b
7 - a 32- c8 - b 33- b
9 - c 34-b
10- b 35- a11- c 36-a12- a 37- a13-b, c 38- a14- b 39- c15- b 40-b
16-a,c 41-b,c17- c 42- a18- b 43- c19- a 44-b
20- a 45-b
21- c 46-b
22- c 47-c23-c 48-c24- c 49-b
25- b 50- c
51-c
52-b,c53-c
54-c
55-b
56-c
57-a58-c59- b
60-c
61- b
62- b
63- b
64- a65- c
66- c
67- a
68- c69- b
70- b
71-a
72- c
73-c74-a,b
75-c
Tema nr. 1 civil-Test 2
1 -b 26-b
2 -b 27-b
3 -a,c 28-c4 -b,c 29- a5 -c 30-c6 -c 31-b
7 -b 32-b
8 -b 33-c9 -a 34-c10-b 35-b
11-c 36-c12-a 37-a13-a 38-b
14-b 39-c15-c 40-b
16-a 41-c17-c 42-c18-b 43-b
51-a52-a,c
53-b
54-b,c
55-a,c
56-c
57-a
58-c
59-b
60-c
61-c
62-a63-a
64-a,b
65-b,c
66-c
67-c68-a
76-b
77-c
78-b
79-c
80-b
81-c
82-c
83-b
84-c
85-a
86-c
87-b,c
88-c
89-c
90-c
91-b
92-a
93-c
94-c
95-c
96-b
97-c
98-b
99-b
100-c
76-a,b
77-a,c
78-b
79-a
80-a
81-b
82-a,c
83-c
84-b
85-c
86-a
87-b
88-b
89-a,b
90-b
91-c
92-b,c
93-a,c
203
19-c 44-a,c 69-b,c 94-a,c

20-c 45-b 70-c 95-b,c
21-c 46-b 71-b 96-c
22-b 47-b,c 72-b 97-a,b
23-b 48-c 73-a,c 98-c
24-c 49-b,c 74-c 99-c
25-c 50-a,c 75-a 100-b,c
Tema nr. 1 drept procesual civil-Test 1
1 -b 26-c 51-c 76-a
2 -b,c 27-a 52-a 77-c
3 -b,c 28-a,c 53-b 78-b
4 -b,c 29-c 54-a 79-c
5 -c 30-b 55-c 80-c
6 -b 31-a,c 56-a,c 81-a
7 -a,c 32-a,b 57-a,c 82-a,b
8 -a 33-a,b 58-a,b 83-c
9 -c 34-c 59-c 84-a,b
10-a 35-c 60-a,c 85-c
11-a,c 36-a,c 61-c 86-b
12-c 37-a 62-a,b 87-c
13-b,c 38-a 63-b,c 88-a
14-c 39-a 64-c 89-b
15-c 40-b 65-a,b 90-a
16-b 41-a,c 66-b,c 91-a,b
17-b 42-c 67-c 92-c
18-c 43-a 68-b 93-a,b
19-c 44-c 69-c 94-c
20-c 45-b 70-b 95-a
21-c 46-c 71-b 96-c
22-b 47-c 72-c 97-a
23-c 48-a 73-a 98-c
24-a 49-c 74-a 99-b
25-c 50-b 75-a,c 100-b
Tema nr. 1 drept procesual civil-Test 2
1 -c 26-c 51-a 76-c
2 -a,b 27-a,b 52-a,b 77-a,b
3 -c 28-a 53-b 78-b
4 -a,c 29-b 54-b 79-b
5 -c 30-a,c 55-a 80-c
6 -c 31-c 56-b 81-c
7 -a 32-a,c 57-a,b 82-b,c
8 -b 33-a,b 58-a,b 83-a,c
9 -a 34-c 59-a 84-a,b
10-a 35-c 60-a,b 85-c
204
11-a 36-c12-a 37-b,c13-b,c 38-c14-a,b 39-a15-a 40-a,b

16-a 41-b
17-b 42-b
18-a,b 43-b
19-a 44-a,c20-a,b 45-a,c21-c 46-a22-a 47-a23-b 48-a,c24-a,b 49-c25-b 50-b
61-b
62-a,c
63-b,c
64-a,b65-a,b66-b,c
67-c
68-b
69-c
70-a
71-a,b
72-b
73-b,c
74-a,b
75-a,b
Tema nr. 1 Drept penal-Test 1
1 -b 26-b
2 -c 27-a3 -c 28-a4 -c 29-a,c5 -b 30-c6 -b 31-a,c7 -c 32-b
8 -c 33-c9 -b 34-a10-a,b 35-a11-c 36-a12-b 37-b
13-c 38-a,b
14-c 39-c15-b 40-c16-b 41-b
17-c 42-c18-b 43-c19-a 44-a20-c 45-a21-c 46-b
22-a 47-c23-b 48-b
24-c 49-c25-b 50-b
51-b
52-b
53-b
54-a
55-b
56-a57-b
58-b
59-c
60-b
61-b
62-b
63-b
64-b
65-a66-a
67-b,c
68-a
69-b,c
70-a71-b
72-a73-b
74-b
75-c
Tema nr. 1 Drept penal-Test 2
1 - a 26-a,b 51-a,c2 -c 27-a,c 52-a3 -a 28-a,b 53-a,b4 -a 29-c 54-a,b
86-b,c
87-a,b
88-a,b
89-a,b
90-b
91-a,b
92-b
93-b,c
94-c
95-a
96-a,b
97-c
98-b,c
99-b
100-b
76-c
77-b
78-a
79-b
80-c
81-b
82-b
83-b
84-a
85-a
86-b
87-a
88-c
89-a,b
90-b
91-c
92-b
93-b
94-a,c
95-b
96-b
97-c
98-b
99-a
100-c
76-a,c
77-a,b
78-b
79-b
205
5 -b 30-a,b 55-a,c 80-b,c

6 -b 31-b 56-c 81-a,b
7 -a,b 32-b 57-c 82-b
8 -c 33-b 58-a,c 83-a,c
9 -c 34-a 59-a 84-c
10-a 35-b 60-b,c 85-a
11-b 36-b 61-b 86-b
12-a 37-b 62-a 87-a
13-c 38-a 63-b 88-b
14-a 39-b,c 64-b 89-b
15-a,b 40-c 65-a,b 90-a,b
16-a 41-b 66-c 91-c
17-b,c 42-b 67-b 92-c
18-b 43-b 68-b,c 93-c
19-a,c 44-b 69-a,c 94-c
20-a,c 45-b 70-b 95-a
21-c 46-c 71-c 96-c
22-a,b 47-a,b 72-b 97-c
23-a,b 48-b 73-a 98-a
24-a 49-c 74-a,b 99-a,c
25-c 50-a,c 75-a,c 100-a,c
Tema nr. 1 drept procesual penal-Test 1
1 -c 26-a,b 51-b,c 76-a,c
2 -b,c 27-b,c 52-a,b 77-a,c
3 -b 28-a,b 53-a,b 78-b,c
4 -a,c 29-a,b 54-a,c 79-c
5 -a,c 30-a,b 55-a 80-b,c
6 -a,c 31-a,b 56-a,c 81-b,c
7 -b,c 32-a,c 57-b 82-a,b
8 -b,c 33-a,c 58-a,c 83-b,c
9 -a,c 34-a 59-b,c 84-b,c
10-b,c 35-b,c 60-a 85-b
11-b,c 36-a 61-b 86-c
12-c 37-b 62-a,c 87-b
13-a,b 38-b,c 63-b 88-b,c
14-a,c 39-b 64-b 89-a,b
15-a,b 40-a,c 65-c 90-c
16-b,c 41-b 66-b,c 91-a
17-b,c 42-c 67-c 92-c
18-b,c 43-b,c 68-a 93-c
19-c 44-c 69-a 94-a,c
20-b 45-a,b 70-c 95-a,b
21-b,c 46-b,c 71-b 96-b
22-c 47-a,b 72-c 97-c
23-c 48-a 73-a,b 98-a
24-a,c 49-a,b 74-b 99-c
25-a 50-a,b 75-b 100-a,b
206
Tema nr. 1 drept procesual penal-Test 2

1 -b,c 26-a,c 51-a 76-c
2 -c 27-b 52-c 77-b
3 -c 28-c 53-a 78-c
4 -a 29-b 54-b,c 79-b
5 -c 30-a,b 55-a 80-b
6 -c 31-c 56-a 81-b
7 -a,b 32-a 57-a 82-c
8 -a,c 33-b,c 58-b 83-b
9 -b,c 34-b,c 59-a,c 84-a
10-a,c 35-a,b 60-a,b 85-b
11-a,b 36-a,b 61-c 86-c
12-b,c 37-a,b 62-b 87-c
13-a,b 38-a,c 63-b 88-c
14-a,b 39-a,b 64-b 89-b
15-b 40-a 65-a 90-c
16-a 41-a 66-c 91-b
17-c 42-a 67-c 92-a
18-b 43-b 68-b 93-b
19-b 44-a,b 69-c 94-c
20-b,c 45-c 70-b 95-c
21-b 46-a,b 71-c 96-c
22-a,c 47-a,b 72-c 97-a
23-a 48-c 73-b 98-c
24-a,b 49-c 74-c 99-c
25-c 50-a 75-a 100-a
RASPUNSURI ADMITERE 2003
1 -A,C 26- B 51- A 76- B,C
2 -A,B 27- A,B 52- B 77- A,B
3 -B 28- A,C 53- C 78- A
4 - A,C 29- C 54- B 79- C
5 - A 30- B 55- C 80- A,C
6 - B 31- B 56- A,B 81- A,B
7 - B,C 32- A,C 57- B 82- B,C
8 - A,B 33- B 58- C 83- A
9 - A 34- A,C 59- B,C 84- B,C
10- B,C 35- A,C 60- C 85- A
11- A 36- A,C 61- C 86- A,C
12- B 37- A,C 62- C 87- A,C
13- A 38- A,C 63- A,B 88- B
14- C 39- B 64- A 89- A
15- C 40- B,C 65- A,C 90- B,C
16- A,C 41- A,C 66- A 91- A,C
207
17- A,C 42- B 67- B18- A,B 43- A,C 68- B,C19- A,C 44- B 69- A,C20- B 45- B 70- A,B21- C 46- A 71A,C22- A 47- B 72- A,C23- B 48-C 73- A,B24- B,C 49-A,B 74- B,C25- A,C 50-A 75- A
1 - B 26- C2 -C 27- A3 - B,C 28-B4 - B 29-B,C5 - A,C 30-B,C6 - B,C 31-B7 - A,B 32-B8 - A,C 33-B9 - A
34-A10- B 35-B11- A,C 36-A,B12- A 37-B13- A,B 38-B,C14- A 39-B,C15- B 40-A,C16- B 41-C17- C 42A18- A,C 43-C19- B 44-B,C20- A 45-C21- A,B 46-A,B22- C 47-C23- C 48-B,C24- A 49-B25- A,B 50-C
51-C
52-B
53-C
54-B
55-A
56-A
57-A
58-B,C
59-A
60-A,C
61-A,C
62-C
63-A
64-C
65-C
66-C
67-B
68-B
69-B
70-C
71-B
72-A,B
73-C
74-B
75-B,C
1 - C 26- C2 - B,C 27-B3 - B,C 28-A4 - A,B 29-C5 - A 30-A6 - B 31-C7 - C 32-A,C8 - A,C 33-C9 - C 34B10- B 35-C
51-C
52-B,C
53-B,C
54-A,B
55-B,C
56-A,C
57-A,B
58-A
59-B,C
60-B
92- B
93- A,B
94- A
95- B
96- B
97- C
98- A
99- A,C
100- B,C
76-A,B
77-C
78-B
79-C
80-B
81-A,C
82-A
83-B
84-A,C
85- B
86-B
87-A,B
88-B
89-C
90-B
91-A,C
92-A
93-A
94-A
95-A,C
96-A
97-C
98-B
99-A
100-B
76-A
77-A
78-C
79-A,B
80-A,C
81-A,C
82-A
83-B
84-A
85- B
208
11-B,C 36-C 61-A,C 86-B

12-B,C 37-A 62-A,B 87-A,B
13-A 38-B 63-B,C 88-B,C
14-B,C 39-A 64-B 89-B,C
15-B 40-C 65-A,B 90-A,B
16-A 41-C 66-B,C 91-B
17-C 42-C 67-A 92-B,C
18-A 43-C 68-B 93-B,C
19-A 44-B 69-A 94-A
20-A 45-C 70-C 95-A,C
21-C 46-C 71-C 96-C
22-A 47-C 72-A 97-B,C
23-C 48-A,B 73-A 98-A,C
24-B 49-B 74-A 99-A
25-A,B 50-B 75-A,B 100-A,B
1 -B 26-C 51-Anulat 76-A,B
2 -C 27-A 52-B 77-C
3 -B,C 28-B 53-C 78-B
4 -B 29-B,C 54-B 79-C
5 -A,C 30-B,C 55-A 80-B
6 -B,C 31-B 56-A 81-A,C
7 -A,B 32-B 57-A 82-A
8 -A,C 33-B 58-B,C 83-B
9 -A 34-A 59-A 84-A,C
10-B 35-B 60-A,C 85-B
11-A,C 36-A,B 61-A,C 86-B
12-A 37-B 62-C 87-A,B
13-A,B 38-B,C 63-A 88-B
14-A 39-B,C 64-C 89-C
15-B 40-A,C 65-C 90-B
16-B 41-C 66-C 91-A,C
17-C 42-A 67-B 92-A
18-A,C 43-C 68-B 93-A
19-B 44-B,C 69-B 94-A
20-A 45-C 70-C 95-A,C
21-A,B 46-A,B 71-B 96-A
22-C 47-C 72-A,B 97-C
23-C 48-B,C 73-C 98-B
24-A 49-B 74-B 99-A
25-B,C 50-C 75-B,C 100-B
1 -A,B 26-ANULAT 51-C 76-B
209
2 -B 27-B,C 52-A,C 77-C

3 -B 28-A,C 53-A,C 78-A,B
4 -B 29-B,C 54-C 79-B
5 -A,B 30-B 55-A 80-A,C
6 -B 31-C 56-A,B 81-A,B
7 -C 32-C 57-ANULAT 82-A
8 -C 33-B 58-A,B 83-C
9 -A,C 34-C 59-C 84-C
10-C 35-B 60-A 85-B
11-C 36-B 61-B,C 86-A,C
12-A 37-A 62-A 87-C
13-A,C 38-B 63-B 88-A
14-A,C 39-A,C 64-A 89-B,C
15-B 40-A,C 65-B 90-B
16-B 41-C 66-C 91-B,C
17-B 42-A,C 67-C 92-C
18-C 43-A,C 68-A 93-C
19-A 44-C 69-B,C 94-A
20-A,C 45-A 70-B,C 95-A,B
21-B,C 46-C 71-B 96-B,C
22-ANULAT 47-B,C 72-C 97-A
23-ANULAT 48-B,C 73-ANULAT 98-B
24-A,C 49-B 74-A,C 99-A
25-ANULAT 50-B 75-B 100-A
RASPUNSURI SUBIECTE DE ADMITERE IN MAGISTRATURA 02.11.2008
1 -A 26-A 51-B
2 -A 27-A,B 52-C
3 -A,B 28-C 53-C
4 -A,B 29-B 54-B
5 -A 30-A 55-B
6 -B,C 31-A 56-A
7 -A 32-B,C 57-B
8 -A,C 33-C 58-A
9 -C 34-B 59-C
10-A 35-A 60-A,B
11-B 36-ANULAT 61-C
12-A 37-A,C 62-B
13-B,C 38-B 63-C
14-B,C 39-B 64-B
15-C 40-A 65-C
16-A,C 41-B 66-ANULAT
17-B,C 42-B 67-B
18-A,B 43-B 68-C
19-B 44-B 69-B
20-C 45-A,C 70-B
21-A 46-A
22-ANULAT 47-A,C
210
23-A 48-C
24-A 49-B
25-B 50-A,B
a) Concurs de promovare in functii de executie a judectorilor-4.02.2007- Dreptcivil-Tribunal, proba
teoretic.
1-D; 2-A; 3-D; 4-D; 5-B; 6-D; 7-C; 8-D; 9-A; 10-B; 11-A; 12-D; 13-D; 14-A; 15-D; 16-D; 17-C;
18-B; 19-C; 20-C; 21-B; 22-D; 23-A; 24-C; 25-D; 26-C; 27-B; 28-D; 29-A; 30-B; 31-A; 32-B; 33A;
34-D; 35-B; 36-A; 37-D; 38-A; 39-D; 40-A; 41-B; 42-D; 43-D; 44-B; 45-A; 46-C; 47-A; 48-B;
49-D; 50-B; 51-B; 52-C; 53-A; 54-C; 55-A; 56-A; 57-B; 58-C; 59-C; 60-B; 61-A; 62-C; 63-C; 64D;
65-C; 66-D; 67-A; 68-C; 69-C; 70-B; 71-B; 72-C; 73-B; 74-C; 75-B; 76-C; 77-B; 78-D; 79-D;
80-A; 81-C; 82-D; 83-A; 84-D; 85-D; 86-B; 87-A; 88-C; 89-C; 90-A; 91-B; 92-D; 93-A; 94-B; 95C;
96-B; 97-D; 98-C; 99-C; 100-A.
b) Concurs de promovare in functii de executie a judectorilor-4.02.2007- Dreptcivil-Curtea de Apel, proba
teoretic.
1-D; 2-C; 3-C; 4-B; 5-B; 6-D; 7-D; 8-A; 9-B; 10-D; 11-D; 12-B; 13-D; 14-D; 15-D; 16-A; 17-B;
18-C; 19-D; 20-D; 21-D; 22-B; 23-A; 24-D; 25-B; 26-D; 27-D; 28-A; 29-B; 30-C; 31-C; 32-A; 33C;
34-A; 35-D; 36-A; 37-A; 38-B; 39-D; 40-A; 41-B; 42-D; 43-B; 44-B; 45-D; 46-C; 47-A; 48-D;
49-B; 50-A; 51-C; 52-C; 53-A; 54-C; 55-B; 56-B; 57-C; 58-A; 59-C; 60-B; 61-C; 62-D; 63-C; 64C;
65-A; 66-A; 67-B; 68-B; 69-C; 70-B; 71-D; 72-C; 73-A; 74-C; 75-B; 76-B; 77-C; 78-B; 79-C;
80-B; 81-D; 82-A; 83-C; 84-D; 85-A; 86-C; 87-A; 88-B; 89-D; 90-A; 91-C; 92-B; 93-A; 94-D; 95D;
96-C; 97-C; 98-A; 99-B; 100-A.
c) Concurs de promovare in functii de executie a judectorilor-4.02.2007- Dreptpenal-Curtea de Apel, proba
teoretic.
1-A; 2-D; 3-C; 4-B; 5-A; 6-C; 7-B; 8-B; 9-A; 10-C; 11-B; 12-C; 13-B; 14-A; 15-C; 16-C; 17-A;
18-C; 19-B; 20-C; 21-B; 22-C; 23-C; 24-C; 25-B; 26-A; 27-A; 28-A; 29-C; 30-C; 31-C; 32-B; 33B;
34-B; 35-C; 36-B; 37-A; 38-A; 39-C; 40-B; 41-A; 42-C; 43-B; 44-A; 45-C; 46-C; 47-A; 48-A;
49-C; 50-C; 51-A; 52-B; 53-B; 54-A; 55-C; 56-C; 57-A; 58-C; 59-B; 60-C; 61-A; 62-B; 63-B; 64A;
65-B; 66-C; 67-B; 68-B; 69-C; 70-A; 71-B; 72-C; 73-C; 74-B; 75-C; 76-B; 77-C; 78-C; 79-B;
80-C; 81-C; 82-B; 83-C; 84-B; 85-B; 86-B; 87-C; 88-C; 89-C; 90-B; 91-A; 92-C; 93-B; 94-C; 95D;
96-D; 97-C; 98-A; 99-B; 100-C.
d) Concurs de promovare in functii de executie a judectorilor-4.02.2007- Dreptpenal-Tribunal, proba
teoretic.
1-B; 2-B; 3-C; 4-C; 5-B; 6-B; 7-A; 8-B; 9-A; 10-B; 11-C; 12-B; 13-A; 14-C; 15-B; 16-C; 17-A;
18-B; 19-C; 20-A; 21-C; 22-B; 23-C; 24-D; 25-C; 26-A; 27-A; 28-A; 29-C; 30-C; 31-C; 32-B; 33B;
34-B; 35-C; 36-C; 37-C; 38-C; 39-A; 40-A; 41-B; 42-B; 43-C; 44-A; 45-A; 46-C; 47-B; 48-A;
49-C; 50-A; 51-A; 52-B; 53-B; 54-C; 55-B; 56-C; 57-A; 58-C; 59-B; 60-C; 61-A; 62-B; 63-A; 64C;
65-A; 66-B; 67-C; 68-B; 69-B; 70-A; 71-C; 72-C; 73-B; 74-C; 75-B; 76-A; 77-C; 78-C; 79-C;
80-C; 81-B; 82-C; 83-B; 84-C; 85-B; 86-C; 87-B; 88-C; 89-A; 90-B; 91-C; 92-A; 93-C; 94-B; 95B;
96-A; 97-B; 98-A; 99-D; 100-D.
211

Inm Carte

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Inm Carte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL I

-compensatia, confuziunea, darea in plata, remiterea de datorie, imposibilitatea fortuita de executare.

2) Participantii la procesul civil:

TEMA NR.2 12.06.2010-21.06.2010

1.2 Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal.

4.3. Procedura reabilitarii judecatoresti;

20) Spre deosebire de nulitate, caducitatea:

30) Este aplicabila sanctiunea nulitatii absolute:

39) Nulitatea relativa:

58) Actiunea n resciziune:

69) Sunt exceptii de la principiul pacta sunt servanda:

78) Nerespectarea formei ad probationem:

87. Nulitatea absoluta si nulitatea relativa se deosebesc prin:

3. Potrivit Codului civil romn, bunurile pot fi imobile:

13) ntreruperea cursului prescriptiei extinctive:

24) Sunt imprescriptibile extinctiv:

36) Sunt imprescriptibile:

62. Constituie liberalitate:

2. ncheierea prin care se ncuviinteaza cererea n materie necontencioasa:

31. Actiunea n anularea actului de vnzare-cumparare intervenit ntre vnzatorul neproprietar si

a) regula o constituie coparticiparea facultativa; b) se aplica, n toate cazurile, principiul

87. Stramutarea pricinii pentru motive de banuiala legitima:

a) n caz de delegare a instantei; b) n caz de recuzare a tuturor judecatorilor de la o instanta; c) n

52. Cererea de chemare n judecata se poate introduce:

dosarul pricinii si a ordonat, fara citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii.

86. Exceptia de litispendenta poate fi ridicata:

100. n cazul unor cereri conexate la o judecatorie:

c) posibilitatea de a evita rezultatul.

a) ca faza de desfasurare a activitatii infractionale; b) ca infractiuni autonome, cnd sunt

c) o cauza care nlatura raspunderea penala.

7. Calitatea de "subiect pasiv secundar al infractiunii" o poate avea:

7. Prezumtia de nevinovatie nu este rasturnata:

executare a hotarrilor penale.

58. Actiunea penala:

16. Cererea de recuzare poate fi facuta de:

32. Examinarea cererii de stramutare se face:

81. Localitatile care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor se stabilesc:

4. In cazul contractului de intretinere: a) actiunea in rezolutiune poate fi exercitata si de

schimbe, in tot sau in parte, hotararea atacata; c) respingerea apelul ca nedovedit.

pronuntat revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

daca partea vatamata,chiar daca nu a declarat apel ,solicita acest lucru.

nu o locuieste; c)comostenitorii nu pot cere restrangerea dreptului de abitatie al sotului

civile ce urmeaza a se pronunta; b)pentru neindeplinirea,din vina reclamantului, a obligatiilor

56.Masura de singurata a interdictiei de a reveni in locuinta familiei poate fi luata de instanta

b)infractiunea progresiva si infractiunea de obicei; c)infractiunea deviata si infractiunea continua.

ceea ce priveste latura penala.

21.In cazul imprumutului de consumatie: a)cheltuielile de conservare sunt in sarcina

impiedicare bine intemeiata.

fara somatie,in toate cazurile si indiferent de consintamantul paratului.

35.Intampinarea: a)nedepusa in termenul legal nu atrage nicio sanctiune; b)nedepusa in termenul

89.Potrivit legii procesual penal,la deliberare in vederea luarii hotararii judecatoresti,participa:

100.Cererea de reabilitare judecatoreasca se poate introduce: a)numai de condamanat; b) de

30 n continutul concret al infractiunii de uz de fals poate intra:

40 Durata totala a interceptarilor si nregistrarilor convorbirilor telefonice autorizate de judecator

Conventie, care nu garanteaza dreptul la munca.

ncuviinteaza semnarea cererii chiar si n absenta prtului.

necesitat 10 zile de ngrijiri medicale pentru vindecare. n acest caz:

Concurs pentru promovare n functii de executie a judecatorilor

B. nu produce efecte fata de partea lipsita de discernamnt

C. aplicarii regulilor care guverneaza actele juridice nenumite

deoarece exceptia de neexecutare nu priveste dect contractele valabil ncheiate

A. nu poate fi atacata de creditorii chirografari ai cedentului daca a devenit opozabila ca urmare a

B. se atribuie mostenitorilor testamentari, indiferent de forma testamentului