Evolutia arhitecturii bisericesti n Moldova, n secolele

XIV-XIX
In Moldova, arhitectura bisericeasca a avut o dezvoltare proprie, deosebita de
cea a Tarii-Romnesti. Ea are la baza elementul autohton adica arta mestesugarilor
locali, cu inspirati din arhitectura vechilor bisericute din lemn, care le-au precedat
pe cele din piatra si zid. Peste acestea s-au adaugat influente straine, ditre care cea
mai fundamentala pentru formarea stilului moldovenesc este cea bizantina,
manifestata n planul predominant al bisericilor (trflat sau drept) si n mpartirea lor
,n sistemul de acoperire prin bolti si n multe din elementele decorului extern.
Elementele stilului bizantin au fost nsa combinare in Moldova cu influente
apusene: romanice la nceput apoi gotice, mult mai numeroase si mai persistente
decat n Tara -Romneasca. Acestea din urma au dat stilului moldovenesc unele din
trasaturile sale specifice, ca de exemplu: contafortii care sprijina zidurile, nervurile
de piatra ale boltilor, tendinta de naltare a bisericilor, elemente decorative ale
sculpturii n piatra (profile de socluri, chenare de usi si de ferestre, pietre
mormantale si chivotele sau baldachinele de deasupra mormintelor ctitoricesti),
forma acoperisului turlelor si clopotnitelor etc. Dinspre rasarit, Moldova primeste
influente armenesti, de asemenea mai bogate si mai statornice decat n Tara
Romneasca, vizibila mai ales n sistemul arcurilor piezise si n elemente de decor
extern, menite sa strmteze si sa nalte turlele bisericilor. Nu ni s-au pastrat n
Moldova monumente anterioare formarii ei. Cele mai vechi biserici moldovene de
zid, ajunse pana la noi sunt din epoca ntemeierii Moldovei (mijlocul secolului
XIV): Sf. Nicolae din Radauti ( probabil, ctitorie a lui Bogdan ntemeietorul, din
anul 1359), si Sfnta Treime din Siret (probabil, ctitorie a lui Latcu Vodarestaurata). Cea dintai reprezinta o sinteza a celor trei stiluri de arta care se
concureaza la acea vreme n Moldova: cel romanic (tradus n planul bazilical cu
trei nave longitudinale si cu galerie continua deasupra celor laterale), cel gotic
(vizibil n contrafortii de sprijin si n arcurile ncrucisate de la usi si ferestre) si cel
bizantin, (respectet n mpartirea tradtionala a bisericii, n pronaos, naos si altar);
un pridvor nchis i s-a adaugat n timpul domnitorului Alexandru Lapusnenu- sec.
XVI. Cea de a doua reprezinta tipul bisericilor de mai tarziu: planul treflat simplu
(ca la biserica dobrogeana din sec. X-XII, de la Niculitel), pronaos strmt
dreptunghiular, acoperit cu boltacilindrica tranzversala si naos acoperit si calota
sferica.
Bisericile zidite n epoca lui Alexandru cel Bun (prima jumatate a sec. XV), ca
de exemplu, Moldovita veche, Sf. Nicolae din Poiana Siretului sau vechiul Humor,

care au fost nlocuite n sec.XVI cu ctitorii noi si nu se mai pastreaza din ele decat
ruine.
Epoca lui Stefan cel Mare si cel Sfant, (a doua jumatate a sec. XV si nceputul
sec. XVI) aduce cu aproape un secol mai devreme decat n Tara-Romneasca,
maturizarea si nchegerea unui stil de arta constructiva, propriu si original: stilul
moldovenesc, care se distinge prin caractere specifice bisericilor moldovenesti, ca
de exemplu sistemul ,,moldovenesc" al supranaltarii boltilor (turlelor) n interior,
prin suprapunerea arcurilor ncrucisate (n diagonala) si prin bazele stelate de la
exterior sau, bogatul decor extern al fatadelor, obtinut prin utilizarea inteligenta a
materialelor de constructie: piatra (bruta si de talie), caramida (simpla sau
smaltuita) si uneori ceramica.
Prima ctitorie mare a lui Stefan, Putna 1466-1484, a fost fundamental refacuta
n sec. XVII-XVIII, ncat biserica astazi nu mai arata intru totul ca cea originala
din pacate. Bisericile ramase pana la noi n forma lor initiala, reprezinta planuri si
forme de constructie foarte variate. Unele au planul drept, de tip arhaizat- romanic,
fara sanuri si fara turle ca: Sf, Nicolae -Radauti; Dolhesti (ctitoria hatmanului
Senderea, din 1481), Balinesti ( ctitoria logofatului Tautu, din1499),Volovat
Ctitorie a lui Stefan, din 1500-1502), s.a. Altele au planul trefat sau trilobat ca:
Sfanta Treime din Siret sau vechea Moldovita care are si o turla pe naos; Patrauti
(1496), Sfntul Ilie din Suceava (Itcani, 1488), Voronet (1488), Maica Precista din
Bacau (1491), Sf. Nicolae din Dorohoi (1495), Popauti (1496), dar mai ales Sf.
Gheorge din Hrlau (1492), care este monumentul cel mai reprezentativ al epocii
lui Stefan, remarcabil mai ales prin frumusetea decorului fatadelor. O alta grupa o
reprezinta cele cu un tip mixt, rezultat din combinarea celor doua tipuri anterioare
trilobat si dreptunghiular. La exterior, acestea au planul drept, fara turla iar n
interior, sunt acoperite cu calote si unele dintre ele n interior au mici abside sau
sanuri rotunjite, scobite n grosimea peretilor laterali ai naosului, au arcuri si
console treptate, iar altele au arcuri piezise. Dintre acestea fac parte bisericile din:
Borzesti (1493-1494), Piara Neamt (1497-1498), Cotnari Arbore (ctitoria lui Luca
Arbore dei 1502-1503), Reuseni (1503-1504), s.a. Un alt tip aparte l reprezinta
biserica principala a Mnastirii Neamtu (1497), de plan treflat, mult alungit prin
adaugarea exonartului (pridvorului nchis) la fatada de vest a pronaosului si a unei
noi ncaperi ntre pronaos si naos, destinate mormintelor ctitoricesti (gropnita sau
camera funerara). Aceasta ncapere noua o gasim apoi si la Dobrovat (1504), care
are nsa plan dreptunghiular.
Dezvoltarea artistica din epoca lui Stefan cel Mare se continua n tot cursul
secolului XVI, atingand apogeul sub Petru Rares, cand stilul moldovenesc
evolueaza, realizandu-se un nou tip de biserici la care se adauga tainita
(ascunzatoarea sau tezaurul care se generalizeaza gropnita de la Mnastirea
Neamtu) de deasupra ei, unde n vreme de rastriste se ascund odoarele. Elementul

nou si caracteristic epocii lui Petru Rares este pridvorul deschis, adaugat la fatada
de vest si minunata pictura exterioara, care nlocuieste decorul sculptural al
fatadelor de pana aici. Pentru aceste caracteristici amintim aici biserici ca: Probota
(1530), Humor (1530), Moldovita (1532), Sf. Dumitru din Suceava (1534, cu
pridvor nchis), Sucevita ctitoria Movilestilor (1582-1584), s.a. constituie nu numai
podoabe alese, monumente ale arhitecturii noastre religioase, ci si monumente
unice n ntreaga arta bisericeasca din rasarit.
Dupa creatii mai putin importante din punct de vedere arhitectural, din a doua
jumatate a sec. XVI ca Bistrita si Slatina ale lui Alexandru Lapusneanu, 1554,
1561, arta arhitectonica a Moldovei si traieste ultima ei epoca de nflorire n sec.
XVII, cand creeaza monumente n care pe elementele vechi, se altoieste o
puternica influenta orientala, de origina caucaziana si araba, venita prin Rusia si
concretizata n superbul decor sculptural n piatra de la Dragomirna (ctitoria
mitropolitului Anastasie Crimca, din 1609 si mai ales cea de la Sf. Trei Ierarhi
(Trisfetitele) din Iasi (ctitoria lui Vasile Lupu, din 1639) , cu copiile lor de la Solca
(ctitoria lui Stefan Tomsa, din 1612), Barnova din Iasi (1626-1629), Cetatuia
(ctitoria lui Ion Duca Voda, din1672) s.a.
Trebuie mentionat nsa ca nca de la sfarsitul sec. XVI, ncepe decadenta stilului
moldovenesc n arhitectura, prin alterarea lui cu influiente noi, venite mai ntai din
Tara -Romneasca. Bisericile zidite de aici nainte, ca: Galata (ctitoria lui Petre
Schiopul, 1584), Aroneanu din Iasi ( 1594), Secu (1602), Barnovschi din Iasi
(1624), Adormirea Maicii Domnului din Itcani, s.a., nlocuiesc zidul despartitor
dintre gropnita (pronaos) si naos cu o tripla arcada spijinita pe doi stalpi, maresc
numarul ferestrelor din naos si altar, largesc pridvorul n sensul latimii bisericii (ca
la biserica lui Neagoe Basarab din Arges) si schimba decorul moldovenesc al
fatadelor cu motive arhitecturale muntenesti (brau median, arcade oarbe, firide
dreptunghiulare si rotunde etc.).
Mijlocul sec. XVII. aduce o serie noua de influente eterogene, de aceasta data
venite din apus prin Polonia, care altereaza si mai mult unitatea stilului autohton
moldovenesc, prin motive neoclasice care orneaza fatadele, ca la Biserica Golia din
Iasi (1650-1660). Combinate cu cele de stil baroc si cu cele mai vechi, de
provenienta munteneasca, acestea dau nastere unui amalgam hibrid de decor
exterior, altoit pe constructii din sec XVIII, care mai pastraza nca arhitectura si
mpartirea interioara a bisericilor romnesti, ca la Sf. Teodori din Iasi (1761), Sf.
Gheorghe din Iasi (vechea catedrala metropolitana-1761), Talpari tot din Iasi si
Berzunti judetul Bacau (1774). Spre sfarsitul sec. XVII. si nceputul sec.XIX, un
nou curent de arta neoclasica, venit de asta data din Rusia, creeaza cateva biserici,
ca: ,,Rotunda" din Letcani (1793, cu naos sub forma rotunda), Sf. Spiridon din Iasi
(reconstruita la 1804) si Frumoasa, de langa Iasi (refacuta la 1836), socotita ca
ultimul monument de seama al arhitecturii moldovenesti.