Familia limbilor fino-ugrice

Familia limbilor fino-ugrice prezint idiomuri a cror evoluie neunitar a favorizat diferenierea lor
accentuat. Se mparte tot n dou ramuri: ramura finic i ramura ugric. n ramura finic sunt ncadrate
finlandeza, estona, lapona, voda, livona etc., iar n cea ugric figureaz maghiara, mansi i hant. Finlandeza
(cu 6 milioane de vorbitori) i maghiara (cu 12 milioane de vorbitori) sunt limbi oficiale ale unor state europene
(Finlanda, respectiv Ungaria).
Familia limbilor turco-ttare
Familia limbilor turco-ttare reunete idiomuri foarte apropiate: turca (osmana), ttara, azerbaidjana,
uzbeka, turcmena, gguza, cumana etc. Turca, cea mai rspndit limb turcic, adun aproximativ 100 de
milioane de vorbitori n Turcia, unde este limb oficial, i n ri mai mult sau mai puin nvecinate.
Familia limbilor chino-tibetane
Familia limbilor chino-tibetane are dou ramuri: chinez, creia i aparin chineza, thai propriu-zis i
thai-siamez, vietnameza etc.; i tibetan, n care sunt incluse tibetana, limbile himalaice i limba birman.
Limba chinez este cea mai vorbit din lume, numrul vorbitorilor ridicndu-se la 1,3 miliarde. Este limb
oficial n Republica China, Taiwan i Singapore. De asemenea, este una din limbile oficiale de lucru a O.N.U.,
din 1945.
Familia limbilor manciuro-tunguse
Familia limbilor manciuro-tunguse cuprinde idiomuri care se vorbesc n Extremul Orient. Acestea se
mpart n dou grupuri: manciurian (n sud) i tungus (n nord). Sunt considerate limbi manciuriene:
manciuriana, vorbit n China, coreeana, limb oficial n Coreea de Nord i n Coreea de Sud, cu 78 de
milioane de vorbitori, i japoneza, limb oficial n Japonia, unde are peste 125 de milioane de vorbitori. Din
grupul tungus fac parte limbile evenki, even, neghidal i solon.