Sunteți pe pagina 1din 36

LE

A 7 - PARTEA lNTAI

Penlru - epu. i - ciiteva euvinte noi. Citi\i-Ie eu voce tare i relineti


eehivale ele
<'ine ti:
Ie lundi

>11 ) l~dj]

Ie mardi

>[1 1

la semaine

>[1

- apt I!nana

Ie jour

>llt JU'RJ

- z..iua

Ie mari

>110 lTIaRil

- .otul

lafemm

>[1 em]

- femeia; !i0li3

Ie voisin

>[ l \

la voisine

>11 ,

- vee ina

monsieur

>[ (

- damn, domnuJ, domnu!e

madame

>Im dam I

- d ammi, doa

I'invitc(m.)

>[ 1 .11

l'invitce (.)

>[1

Ie rendez-vous

>[lrJ ',dE I]

- Intiilnirca

Ie journal

>11 )Jll

- jumalul, ziarul

Ie medcein

>11 ) ml-

- lunea

RdiJ

111

.J

- vecinul

- invil ta, mll nfira

1]
~1

- mcdicul, doctorul

a' sus lntr-o alta ordine:

Ie rnari

>IIOII.,RII

Ie voisin

>[1

Ie mt:decin

>[10 II oJ ]

la emaine

>11

l'invite(m.)

>[hll

Ie rendez-vous

>[h) RllJhul

- tnr Iniren

It: journal

> lill Jul

- juma ul, ziaru

l'invit

>[r i .

(.)

- invitatuJ, musalirul

IIEJ

Cititi din nou cuvinte e de

- mal1ca

Tel
101m

- vccinlll
medicul, doetorul

nl

ptm na
- invitatul,

IJ

u"afirul

- i nvimta. musafira

Ill]

mn-, d

madame

>111

Ie mardi

>11 maltHJ

la voisine

>lll

monsIeur

>[10'1

te lundi

>1 Ii' I~dil

la femme

>[1.11

JJ1

- femela; otia

I 'our

> [I

II

I< I

- ZiU8

\L: a1

e
- edna
- do

nll .

- lunea

d mnlile

iile urmatoare vom folosi substalltivele noi. Citi\i-Ie Cll voc~ tarc '. i retine~i lraducerile in
Iimba romana:

Yn propozi

Maric aime les promenades


avec son mario

>111

- Mariei ii plac plimbariIe cu


so!ul ei.

d]

J'achctc un journal ?I la gare.

- Cumpar un ziar de la gara.

Monsieur Dupont travaille


avec sa femme.

- Domnul Dupont lucreaza


eu solia lui.

Madame Duval est


une bonne voisine.

- Doamna Duval este


o vecina buna.

Nous allons chez Le medecin.

- Mergem la medic.

Le Jundi et Ie mardi vous


travaillez ensemble
chez Pierre.

- Lunea ~i martea voi IUCIa!i


impreuna acasa ta Pierre.

> LJI ,E, I udl:, u


'ck Inl cI J

Je vais au rendez-vous
avec Isabelle.

- Mil duc Ja intalnirea


eu Isabelle.

Too voisin admire


monjardin.

- Vecinul tau imi admira


gradina.

Marc aime Marie,


mon invitee.

- Marc 0 iube~te pc Marie,


iovitata mea.

Je suis une semaine en


France et un S'e I jOllr a Paris.

- Stau 0 saptamana in Fran~a


~i 0 singuni. zi la Paris.

Les invites admirent


son appartement.

- Musafirii ii admira apartamentul.

Verificati daca ali retinut corect substantive Ie noi, traducand i.n Iimba fcanceza propozi~iile unnatoare.
> T m"

Vecinul tau tine la fiul meu.

1 In

101

m n III

Doarnna Duval este obosita.

>

Pierre se duce 13 doctor.


Lunea sunt ocupat.
So\ul meu este mereu (tot) singur.
So!ia ta este frumoasa.
El

arata pe vecina lui.

Domou] Dupont nu este


La noi acasa
la televizor.
Zi ua este

jnvita~ii

cenu~ie ~i

>l1m
UIl

sot bun.

>1\1\

nu se uita niciodata

trista.

Ir

l!rL

I 1rI t

o saptamana la Parisi
Fiica mea merge la intalnirea cu prietenul

OJ

fl.

Imi cau~ mcreu (inca) ziarul

>J~d'

hetoul

Ir

mi.

1n1lllJlllmui

Re,tine!i adjeclivelc posesive de mai jos:


mes

> [1l1EI

- mei, mele

notre

>[n tR]

- nostru, noastra

tes

> [te]

- tai, tale

votTe

>

r\ lRJ

- voStru, voastra

ses

:>

- sai, sale, lui, ei

leur

> [ll .

'1

-lor

Citi!i cu voce tare propozi'\iilc unn1itoare in care am folosit adjective Ie posesive de mai sus. Rc\ine\i
lraducetea in timba romana a fice.arei Propozilii:

E \ I 7 hit In -I - d
mezii r. lozl

- Vecinii mei locuiesc intr-o


casa mare ~i ccnu~ie.

llpaR t 'I]
milt! 'Rnl

- Apartamenl1l1 nostru e-ste


modem.

Mes voisins habitcnt


la grande maison grise.

:> [

Notre appartcment cst


rnoderne.

:> [nLlI

Tes parents travaillent Ie lundi.


Ses chiens sont dans
jardin .

IRa aliC
:> [

.
~

II.:

ruI

Votre journal cst S-ur


rna chaise.

'>

Leur pt:re adore la musique.

>11'

Mes enfants vont


avec ptaisir.

I LIlt I

Tes voisins ne sont jamais


contents.

:>

Notre nouveau saton


est grand.

:>

I l: R JrllhlL']

III

t 1

rL:R.ltlu~I.lnlUli

l mELal.1\

J,~

11- ko1

. 0111

- Parintii !iii lucreala tunea.


- Cainii lui (ei) sunt in
grad ina lor.
- Ziaru!1 dumneavoastra este pe
scaunul meu.
- Tatallor adora mUlica.
- C()piii mei se duc eu pHicere la

i!k Jll EziR 1


'ill

~coala.

'nO (j m

- Vecillii tai nu sunt niciodatil

kKj
[n.tt

multumi\i.
Illl 0

do

- NOlil nostru salon


este mare.

r .i J

il

.il]

lIlol

a I'ecole

II

>[ Elii j'Luju'RI


l IIH:.I-]

- Fetele ei (lui) stau mereu


acasa.

Volre voiture noire


est grande.

>l\

Leur fils n 'aime pas du toul


son travail.

> rIO R fi' ~m


~I IR \tl]

Ses filles sont toujours


1a maison.

lR\',ttu'l{n

'l

r ~: ]
[111

JU tu

Ma~i:na voastn\ neagra


este mare.

- Fiului lor nu-i place deloc


munca (pc care 0 face).

Adjectivele posesive:
ses

tes [trl- tai, tale

mes mll-mei, mele

LJ-

',sale,lui,ei

preceda substantivele la plural, indiferent de enul lor; de exemplu:


mes enfants, tes am is, ses maisons.
In aceste cazuri avem de a face cu un "posesor" (je, tu, iI, elk).
Adjectivele posesive:
notre

rIll' I ] -

leur ll{ .1 ] -lor

votre (\ll R - vostru,


voastra

nostru,
noastra

preeeda substantivele la singular, indiferent de genul lor, de exemplu:


notre fils, votre ecole, leur mere.
In aeeste cazuri exista mai multi "posesori" (noi, voi, el, ele).

Daca ati rel-inut formele adjectivelor posesive de mai sus, completati propoziliile care urmeaza.
Folositi filtrul ro~u:
- J'aime beaucoup >mc~ enfants.

Imi iubese foarte lIlull eopiii.


Voi ii asculta\i pe marna voastra
tatal vostru.

~i

- Vous ceoutez >\ tI mere et


> nlr pere.

pe

- > T voisins prefcrcnt >0 tft:jardi.n,

Vecinilor tai Ie place mai mull gradina noastra.


Veeina noaSlra
~ Lui

loeuie~te

- >.

tntr-o easa mica.

ura~te

ui~

nouvelle voiture.

Invitatului vostru Ii place casa noastra


suporta arartamelltul lor.
dl e
Parin\ii mel sunt modemi.

~i

II

fils.

- > L Ul enfant est souvent chez no uS avec


> ',. r fils.

- Tu regardes:>

la ziarul npstru.

Vecinii tai sunt

.If

- Ma fille dcteste >1

pe fiul lor.

Copilul lor sta deseori la noi aeasa eu fiul vostru.

Te

voisine habite une petite maison.

- Pierre aime >

Pierre Ii place noua lor ma~ina.

Fiica mea il

U 1

l tTL

journal.

invite aimc > ITt: maison et il


deteste >1 m appartement.

nu

;>\;otn..:

-;>

tri~ti.

I.: parents soot modernes.

- > I L:." voisins sont tristes.


l;
cnfants ne vont jamais avec
> k ur pere en voiture Paris.

Copiii lui (ei) nu se due niciodalii cu latal lor


la Paris eu m~ina.

lata cateva cuvinte Doi. Cititi-Ie eu voce tare:


voila

>1

- iata (indicii. departarea)

1:1 J

vOlei

- iata (indica apropierea)

l'iJ

- acesta (aceasla) este,


el (ea) este

c'est

ee sont

>

IIJ

ace~tia (acestea) sunt,


ei (ele) sunt

lata aeeste euvinte folosite in prop zitiile e mai jos, Citili.le eu voce taro ~i reline!i traducerile lor:
Voila monsieur Dupont! C'est

- lala-l pe donlnul Dupont! Este

>

nOIre ami.

prietenul nostm.

n III :lIllij

Voici madame Duvall C'est

votre voisine.

~ -I

\llli

Voinl monsieur et madame


Dupont! Ce sonl mes invites.

Itlad m d

- Iat-o pe doamna Duval!

Este vee ina IlQastra.

in]

> l '.J!' I IU~IO l.:


dlJPII ~(J i lllE7~\ II EJ

Voila p'ierre! C'est Ion ami.

- latii-i pe dornntll ~i doamna


Dupont! Sunt iuvitalii mei.

1 IIlUltli]

lata-\ pe Pierrc! Esle prlctenul

lau.
Voila madame Sophie! C'cst

> [ . u. I'

m,

III SlI II

.E

- lat-() pe doarnna Sophie! Este

I I R 1ll~:RJ

leur mere.
Voila voIr.: femme! C'est une

> [\.

belle femme.

mama lor.

' l H hlln [;t 'n

- lat-o pe so\ia dumneavoastra!

be lam]

Voila votre enfant, madame!

> [\'"al

C'est Ie petit Paul.

Este

lllR"

11

doamna! Este minqul Paul.

> 1m' .,1

vouc maisou!

'u

femele fnunoasa.

- lata-I pc fiul dumneavoaSlra

II

!\E

Monsieur et Madame, voila

I{ III

- Domnule ~i doamna, iata easa

zl'l]

dumneavo,aslnl!

Dill ultimele trei exemple reie "e eei adject/vIII pusesiv "votre" poate [nsemna

,~i

"(1

(a I)

dumneavoastrt"i" (domnule, c!oallllla .

De asclI/el/ea. prol1lJlllele "vous" poate fl folosit

~i

ca prol1wne de polite-reo eu sensul de

"dumneavoastra "; de exemplll:


Vou. etes avec une belle femme, monsieur- C'est votre f~mme?
- Sunteti
VQUS

(jt~s

Cll 0

ibmeie frumoasa. domnule.. Este sOlia dumneavoastra'?

avec un bel homme. madame. C'et volre mari?

- Suntell eu un barbal (mmos, doamna. Este sOlu! dunmeavoastra'>


VOUS etes, mon~icur! madame, avec un bel enfant. C'est volre fils'>
- Sunteri, domnulel doamna, eu un eopil frumos. Este fiul dUlljlneavoastr.?

Penlm a verifica daca ali r '\inut bine noile expresii ~i forme gramatica~c, traducet' in Iimba franceza
urmaloarele propozItli. Folo. IIi filtrul ro~u:
lala-I pe prietenul meu!

II cheama Paul.

> \'i

>

iat-o pe vecina nOaslra I E.-Ie doamna Duval.

I '1IlIun 1I1l1!

lllFt

n:

'c 1(1

01 1ll1

C'e

ul
I III

J mt:

u at

> \ 11. mJlrI; J' lim II


lIum I

lakl ziarul nostru! Estc un ziar nou.

\1; IU

lat-o pe prietena dumneavoastra'


Este 0 prietena buna.
tu

lat-o pe fiica dumneavoastra l


Este 0 falii frumoasa.
lata-I pe sotul dumneavoastra, doamna l
Este un barbat interesant.

>

lata-l pe domnul Duvall Sunteti obosit,


domnule Duval?

>

bt:1l

lata-I pe medicul nostru, domnul Jean


Dupont I Sunte\i ocupat, domnule Dupont?

Sunte!i t.rista, doamna Maric?

Este fiul dumne~~'.oastTa, dot11nule Paul?

:>

Ace~tla sunt COPIII mel. Pierre este balatul meu,


. Anne CSl\: fiica mea.

~i

aeum

sa Inva(Jlm un

\nm."

[It

1111

nou verb ncregulat:


>[

avolr

RJ

- a avea

In

continuare, va prezcnlam farmele de prezent ale verbului "avoir". Citi!l ell ateu\ie propozi!iile
unJ1aloare {ii lradw.:en:a lor In limba romana:

J'aj un ami.

[IL

II a une grande voiture.

>1 II ,I

Ses parents o.nt une grande


maison a la campagne.

:> [

II

- Am un prielcn.

lli 1

"l

palF

Illl 'f

mao u 1L10;-

Ii]

R]

- El are

0 ma~ina

marc.

- P{lrintii sai (lui) au


la ,ar~-i.
~i 0

casu mare

Nous
au. si
une malson.

- Avern

T u <lli un chien et un chat.

- Ai un caine

Vous
. monSieur,
un beau jardin.

- Ave\i

VOllS

- Aveti un serviciu interesant.

casa.

~i 0

pisica.

gradina fruOloasa,

domnllie.

un Iravail

doamna.

intere.. ant, madame.


u

Nous a.YQilli un rendez-vous


avec Pierre.

Le samedi soir ils nl


toujours de i wile .

- Avem

intalnire

Cll

Pierre.

- iimbata seara ei al mereu


musafiri.

lata conjugarea verbului "avoir" I prcz 'nl:


j'ai

>

r1[' J

- (eu) am

nous avons

:>

tu as

>

lit! . J

- (tu) ai

vaus avez

>l

il a

>

l \ II oj

- el are

ils ant

:>

el1e a

>

- ea are

elks ant

>

I'IJ

llllu

IJl

\01

- (no i) avem

.]

(voi) aveli

'1\

ii1

-CI

1;00)

au

de au

Pentru a rerine mai Uliior conjugarea verbului "avoir", rezolvati urmatorul exerciliu. CompltJta\i
propozi\iile in Iimba franceza eu forma eorespl~nzaloare a verbului avoir. Folosiri filtml rO~lI:
Prietenii tai au a easa mare

- Tes

modema.

ami~

>

III

une grande maison mode me.

LlIllea avem in!otdeauna musafiri.

- Le lundi nou >, \ lin toujours des im ites.

So\ul ei are

munea illteresant!i.

Vecinii lui (ei) au


.4

~i

gradina frumoasa

Domnule, ave\i un apartament fTumos


o ma~ina buna.
Ai

~i

- Vaus > ~ t:' monsieur, un bel appartement


et une bonne voiture.

~i

- Til >

easa mare in spalele

Ci,i1i cu voce lare propozi1iile urmatoare


J'ai un ami et deux amies.

::>

~i

VOlre mcdecin > line grande maison derriere


notre jardin.

re\;neti lradueerilc in Iimba romana:

lJL I.mami U L.lmIJ

- Am un prieten

f Dans ton jardin tu as


deux chaj e"

Trois h.ommes entrent dans


notre appanement.

~i dOli,

prietene.

- Ai doua caulle in gradina.


I"

(l} ,

.1Is ont trois fils et


trois filles.

une femme belle mais triste.

- Le soir > I un rendez"vous avec


monsieur Dupont.

inlalnire cu domnul Dupont.

Medieul dumncavoastra are


gradinii noaSlre.

mari > Cl un travail intcressaot.

- Ses voisins:> r1[l un beau ct grand jardin.

mare.

SOlie frumoasa, dar trista.

Seara am

SOil

::>

[lin R
lR IIIJ

Ii '

- Ei au trei bilieli
trei fete.

:> lIP ~U(lill :1.1 R d:i


[ILI[R

all..!

~i

- in apartamentu! nostru intra


tn:i biirbali.

U() tll~ J

- Cumpar trei carli mari (groase).

J'achete trois gros livres.

- Ea i~i adora eele trei pisici


albe.

It dnK

Elle adore ses trois chats


blanes.

;>

Votre voisin a deux grandes


voitures, trois velos et
une moto.

> l \llll{ \'\ '..I L.R

7('

a lit

llr

11 Ul1LOJ

'!{3

- Vccinul voslru are dou.a


ma~ini mari, trei biciclete,
o motocicleta.

~i

In propozitiile anlerioare ati Intalnjt numcralele:


- unlu),

une

UIl,

- doi, Joua

deux

- trei

> [IR" J

trois

Completati propozitiile unnatoare cu numeralele corespunzatoare, apoi cititi-Ie cu voce lare:


Am doi ftali.

- J'aj > 'u freres.

>

[I~ dl

In camera voastta sc afla


trei scaune.

- Dans votre chambre il y


a > p chaises.

>

II

in garajul nostru sun,t

- Dans notre garage il y a


d I nouvelles voilurs.

doua

ma~ini

noi.

Fiica noastra, Sophie. are


lrei catelu~i.

- iNotre fitle Sophie a


l ' I petits chiens.

In ora"ul tau sunt doua


hot~luri moderne.

- Dans ta ville il y a
>tk hotels modemes.

Ai

fata

~i

un baiat.

In bucataria mea sunt


doua mese.

- Tu a

>11

fllle et >

III

> I d.l!a II til> d()z Ilel


11

fils.

- Dans rna cuisine il y a


>d 'u . tables.

LR .1 J

lU

-I I1J

> [ll

>[d
,llJ

11m dO

Din exemplele aliteriuare af; PI/tut observa cd expresia verbalii impersonalii "il.~ a" 11/, - "este,
sunt, se ajlii" se pame folosi atat eu substantive la singulQf; cat ,~i ell substantive la piliral.
"11 y a" preeedii subieetul in propozifie, de exemplu:

Dans Ie jardin il ya un gan,;on.

- In grad ina este un baiat.

II y a des filles dans Ie magasin.

- Sunt

ni~te

fete in magazin.

Dlipc/ "il Y a" nu putem folos; substantive precedate de un articol hotariit. Dupcf complementele
eircumstan{iale de loe vom folosi obligatoriu expresia verbalci "il y a ", in loeul verbul"i "etre ".

Completati propozi\iile de rnai jos cu forrnele corespunzatoare ale verbului "etre" sau cu expresia
verbala Hil y aU. Folosili filtrul ro~u:

In magazin sunt trei fete.

- Dans Ie magasin >

Baiatul este in camera.

- Le gar<;on >
Notre voisin

Vccinul uostru este in gradina.


in salon sunt ni~te musafiri.
Ziarul, cartea

~i

trois tilles.

daus la charnbre.
>L:~

- Dans Ie salon>

dans Ie jardjn.
l

des invites.

Le journal. Ie livre et deux cahiers


L n' 'ur Ie bureau.

doua caiete sunt pe birou.

>11

In hotel sunt (se afla) doi oameni.


8

deux homrnes dans I'h6tel.

lata ~i ultimul exercitiu din prim

arte I qiei 7. Traduceti in limba franceza propozi\iile unnatoare:

latii.-i pe noii mei vecini.

:> \ ,lid

11 U\ 'lIU.

U1:>ln

r Duron

Vecinul nostru, domnul Dupont, are


doua uzine mario

'r nL!'

U5lnt'.

n'l

SOlia lui, doamna Dupont, nu lucreaza.


Eil au trei copli.

\. ill

>1L.1

Noi avem un iu (un baiat).

'>

"ll

II

on, u !II.

V'

Fiica lor, Isabelle, este prietena;;ge-,).


S(1\u!lIi meu nu-i place deloe Isabelle.

Dar fiul nostru

~,

adora pe Isabelle.

or I abd

t.:

lata-! pc invitalii tail


[anI.:,

Ei sunt dOlllllUI Duval, sOlia Ilui, Maria, fiullor


cele doua fele ale lor.

'>

Lunea cumpar mereu ziarul.

>I

Am intalnire cu medicul meu.

- J i

~i

L:

lundl.l'ut,;h
~ i:

ni~te

m.::dL:clT1
1 P.m..

Slam trei saptamani la Paris.


Vecinele ei (lui) sunt

1110

femei interesante.

Ea prefera sa slea trei zile la Paris decal


doua sapUimanr la Bucure~ti.
In grad ina voaslra sunt ni~te invitati.
lat-o pe Ana, invitata noastra

In

'

ilet'

Domnule Dupont, sunleli invitatul nostru.

I ,Uf.:,

Este sOlia dumneavoastra, domnule Duval?

>l

Aveli copii, domnule'?

..\, t.:Z- Ull.,

lem

J.:

,111 I Ie r Du~

nl nn 1l101l~leur'!

I'

ra.:.

LECTIA 7 - PARTEA A DOVA


Yncepem partea a doua a leqici noastre prezentandu-va cate a
substantive noi. iti\i-le cu voce tate oj re\ine\i echivalentele romiille~ti:
aujourd I hui

> l uR

demain

- [d } 11

lapomme
Ie cafe

- azi, astazi

IJ

'1

- maine

> I

jill)

- marul

>[1

II

- cafeaua; cafeneaua
- ciocolata

Ie chocolat
la cigarette

> II :ig:

Ie secretaire

:>IJrI

j{~ J

- \igara, \igarcta
secret:lrul

la secretaire

- secretara

" ingcnieur

- inginerul

Ie bureau

>[1 lh Rol

- biroul

I'h6pital (m.)

> (I

- spitalul

'I'll

- mlercurea

Ie mercredi
Ie jeudi

iliJ

> [111 j

- JOl3

Recitili noile substantive lntr-o alta ordine. Aten\ie la pronun\ie:


l'hopital

:> [Iupll

Ie cutl:

>[11

- spitalul

;1

- cafeaua; cafeneaufl

la cigarette

- ligara, \igareta
'R]

Je secrGtaire

>[1

aujourd'hui

>

Ie bureau

>LIt

[a pomme

JuKd I]

- azi, astazi
- biroul

If

HI J

- rnarul

- maine

demain

>r

Ie mercredi

>(11' m

Ie chocolat

> [II

Ie jeudi

> I r lJ diJ

11

,
]

- miercurea
- ciocolata
- joia
- ingincrul

l'ingenieur
la secfctaire

- secretarul

>(11. klll:t'll
10

secretara

Yom folosi subsatntivele Iloi III l:aleva contexte. Citili cu voce tare ProPoziliile urrnfitoare i relineli
traduccrile III limba romaniL
Aujourd'hui je surs occup6.
Demain tu vas en France.

L1lll [ dl i

Jll I

I kl

- A51azi sunl ocupat.


- Maine te duci ill Franla.

>(d

Le pelit gar~on a une grande


pommc rouge.
J'aime Ie cafe.

(1( JlI (J )ti "R~(J


II( d j10lll l'u:11

- Baielelul arc un mar marc

- Imi place cafeaua.

> lcm

11 n' aime pas du tout


Ie chocolaL

Illr..:mp d
II) .. knlaj

- Lui nu-i place deloe ciocolata.

'I

>1

Sa femme de teste
les cigarettes.

II-

Monsieur Duval esl ingcllieur. >[m

- SOlia lui nu suporla (detestll:)


tigarile.

~'gar'eLJ
bl0

uti

nI

'R}

- Domnul Duval este inginer.

Madame Dupont esl


sccrcltlire dans un bun:au.

- Damna Dupont este secretara


lntr-un birou.

Man pere Iravaille dans


un hopital, il est medecin.

- raUl! meu lucreazu latr-un


spital, este medic.

Mercredi j'ai des invites.

'J

Jeudi tu as un rendez-vous
avec Isabelle.

:>

hli

- 7'.liercuri am musafiri.
- Joi ai

intiilnirc cu lsabelle.

\~k IlW

in propozi{iile de mai sus ati putut remarca omiterea articolllilli dllpti verbul
acesfa este urmat de un substantiv carL'

'(1&

~i

ro~u.

demlme~te 0

"etre" - "ali" daed

profesie; de .exemplu:

11 est medecin.

- EI este medic.

.Ie suis secre,taire.

- Sunt secretara.

lis sont professeurs.

- Ei sunl profesori.

Articolul se omite .Si fnaintea substantivelor care denumesc zilele sap/timfmii; de


- Luni lucrez seara.

Lundi, je travaille Ie soir.


Dimanche nous allons au

E~"emplu:

cin~ma.

- Duminica mergem la cinematograf.

Vom folosi articolul hotiirat fnaintea substantivelar care denumesc :rUde saptamiinii daca este
vorba de 0 aC/iune care are loc saptamanal. in aceea,~i zi.

Le lundi je travaiUe Ie matin.

- Lunca (In fiecarc luni) lucrez dimineala.

Le dimanche tu vas

- DumJnica (in fie~are duminica) mergi la opera.

1:1

l' opera.

11

Tradueeti In limba franceza propozi\iile unnatoare tinand eont de regulile prezentate anterior:
Fratele meu este inginer lotr-O uzina.
7in]
Mama ta este secretara la

0 ~coala.

>[1.

II

> I eur hi
> [I ) f' Jl

Baiatullor este medic (doctor).

Illcd

Lunea ~i maI1ea el lucreaza la spital.

ll1~

I' Irtt

til)
Dumin.ica rna due cu Paulla opera.

Ne plae merele ~i ciocolata.

Az.i au merg la serviciu.

>
>

El prefera ciocolata cafelei. (Lui Ii place mai


muir ciocolata decat cafeaua.)
Maine avem 0 intalnire eu medicul
vostru 1a spital.

",1',(

Baiatul ei (lui) adora c

It.

Va prezentam, in eontinuare, doua verbe noi care se conjl.lga la fel. Aceste verbe sunt neregulate:
vouloir
pouvQir

- a vrea

>

r \

td

- a putea

Yom folosi formel'e de prezent ale aeestor verbe In urmatoarele propozi\ii. Cititi fiecare propozitie eu
voce tare ~i retineli tradueerile In limba romana:
Je "cux une pomme.

- Vreau un mar.

Tu ve.ux avoir une grande


voiture.

- Vrei sa ai

Ta lUcre veut aller a Paris.

> [I

Ri)

Leur pere veut travailler


au garage..
Veux-tu une cigarette?
Nells veulens visiter Paris.

0 ma~ina

mare.

- Marna ta vrea sa rnerga la Paris.


- Tatal lor vrea sa lucrezc
in garaj.

l {) I

- Vrei

>[IlU\UO lzil.pdl]

12

\igara?

- Vrem sa vizitam Parisul.

Pulem luera j'mprcuna.

!'\ous pouvons Iravail1cr


l:nsembk,
Peux-tu montrcr ta ville
Marie'.'

Po\i sa-i an.l\i

>

Ne veux avoir un ami.

ora~ul

Mariei?

- Vreau sa am un prieten.

a Arad en avion.

Mon<;ieur Dupont peut aller

- Domnul Dupont se poate dllce


la Arad eu avioolli.

Le dimanche je ne veux pas


travailler.

- Duminica nu vrcau
sa lucrez.
Sambata Oll pot merge
eu Maria la cinema,
/junlocllpat.

Samedi je ne peux pas aller


avec Marie all cinema,
j0 suis oecupc.
mu~ee.

Yous vOlllez vi iter Ie

>[

LI

I \ Izul, ]( J I11l ,E I

Monsieur, voulez-vous
un eafL;'!

- Vreli sa vizita\i muzclli.


- Domnule. vre\i

cafea?

VOUS pouvez acheler


Ie journal ala gare,

- Pute\i cumpara 7.iarul


la gara.

Les enfants. pouvez-vous


regarder la tcl~ Ie soir?

- Copii, va pllleli uita ave\i voie


s va uitari seara In televizor?

Mes voisins veulent acheler


une grande voiturc modernc,

- Vecinii mei vor a cumpere


o rna~ina mare ~i moderna.

Tes parents velllenl habiter


avee naus.

- Parin\ii tai
eu nol.

Scs ~u:urs veulent eIre belles,


minces et inlcres:;antes.

- Surorile lui (ei) vor sa fie


frul11oase, sUI Ie ~i interesant '.

Mes amis peuvent


contents,

~tre

~i

"pouvoir" - "a putea" la prezent:

vou.loir

tu

veux

pouYoir

>[1 11

- vreau

je peux

>[1

- vrel

tu peux

>

\0]

- el vrea

il peut

>1 Ip I

Jj

- ea vrea

elle peut

>\ I

\ ul. j

- vrem

nous pouvons

> [11\

ul

- vreli

vous pouvez

pll)

- pot

r lJ

- pot i

il veut

>[1

elle veut

>l

nous vouloos

>

vous voulez

>

ils veulent

>111

- ei vor

ils peuvent

>[dl

[c:

1)

- ele vor

elles peuvent

>[ Ip h)

elles veulenl

.a locuiasca

- Prietcnii mei pOl fi


mullumi\i.

rata eonjugarca verbelor "vouloir" - "a vrea"

Je veux

VOl'

If

I ..

13

- el poale

a poate

r J iii

- putem

.J

- pUle!i

.)

- ei pot
- ele pot

Penlru a reline forme Ie de prczent ale verbclor "vouloir" ~i "pouvoir" rezolvali exerciliul urmlHor.
Completa\i propoziliile 10 limba franceza cu formele corespunz<itoare ale acestor verbe. Folosili
filtrul rO~L1:
Vrei

(igara?

- >v'u

-tu

une cigaretle?

Miercuri putcm merge la vecini.

- Mercredi DOUS >r u \ n, aller chez


les voisins.

Vreau sa fiu secrclara lntr-un birou modem.

- Je > ll. etre secretaire dans un bureau


modeme.

Marc \TCa

poate sa fie inginer.

~i

Joi "rem sa mergcm cu


in Fran(a.

- Marc

>\

Lli

,et il >

llf

eIre ingcnicur.

- Jeudi nOus > 'olllfl[1 aller en france


en voiture.

ma~ina

Prietenii mel vor sa mearga cu noi.

- Mes amis:>

Duminica seara copiii se pot uila


la relevizor.

- Le dimanche soir les enfans


regarder la tcle.

Pot sa cumpar bicicleta.

- Je >pell acheter Ie vela.

$i tu pOli avea prietcni buni.

- Tu >

, Ast;Lzi vreti sa cumpara(i

0 ma~ina.

IJU.

uknl aller avec nOlls.


U

!l

aussi avoir de bons ,unis.

- Aujourd'hui vouP'\' ule


- >J1liLI ~7-VOUS

Putqi merge eu noi In Franta')

>r

cheter une voilure.

aller avec nous en. France'?

In continuare, va prezentam cateva adjective noi:


fort

> fnoR

- puternic

fOlic

> [fnl j

- puternica

faible

r ~bl]

- slab, slaba; mediocru, mediocra

LJDn J

- lanar, Lanura

.Icunl~

;>

sympaihique

> l-elliltik]

Citi!i inca

- simpatic, simpatiea

data adjectivele intr-o alta ordine:

II ebl]

faible

- slab, slaba; mediocru. mcdiocr'

sympathique

, I

pal"

- simpa'tic, simpatica

fort

> I t-

.RJ

- puternic

Jeune

;>

nJ

- lanar, taDam

forte

> [fill

[j(

11

- puternica

14

CD

Reline!i ell lldjectivele terminate 10 maSCI/lin in "e" au (Iceea$i ormii . i 10 fell/illin. Acestea se
I1l1meSC sri
illvariabile irl g 71: de e.wmplll: syropathique, faible, jeune, triste, modemc etc.
'?

~i

Vom folosi adjeetivele noi 10 propozi,iil. unmitoare. Cititi-le ell voce tare
romiina:
Tu es un homme fort.

>

Ma voisine est toujours


Jeune.

>[lll \

tIl

e:!

'n

1111 j ~ I{

lraduceti-Ie in limba

> hll utI I rh;1

rut~ml

jU
[llnllnJ

l~

him:)

III

Paul peut etre sympathique


mats il ne veut pas.
Madame Duval est une
femme tilible, mais elle
trava!lle beau coup.

>

> [m clam JU, I ~tlJ


llIll I.::bl In
I
tRu ' b k

.llill.

It III

Tes filles sont syl1'lpathiques.


Je ne suis pas du tout forte,
mais je veux travailler
un peu.

>[,Onlls Ir,ld 'Iulo t


,

jU

11

>

It J)

u 'un d 10 p

lnfr
1 ~r

11 11.11.
I.

CrllL

I ~

L1

u ~a

pulm.

Traduceti In limba franceza propoziliile unnatoare .olosind adjectivele noi:


E~ti

[,inar $i puternie, pori munei (luera).

>lu

Pierre este bolnav, dar poate s.-l ml:arga

II

P ut

la~coala.

Doamna Duval cste

vecina simpatica.

, l..ullill1 ' Du

Marie cste 0 fatf. puternica, dar


ura~tl: munca,

> hu L
J,:I

C~ U

11: I

e rill ron', m

ell

\'.111.

in u1timul exerciliu al lecliei \10m recapitula intreaga materie a acestei leqii. Traduceti in limba
franccza propozitiile uflnatoare. Folosili filtrul ro~u:
AsU~z:i

vreau sa eumpar un ziar.

Vecinul nostru

~ste

ul urJ'llUI

:>

un barbat pUlemie.

> "ulre kltllL

lata-I pe Il1cdicul lor! Este domnul Duval.

> VOllClI

Maine avem invitali.

>0

Fiul nostru vrea s devina (sa fie) medic.

>

loi am

UI]

J uri ,ll

t Ullllt mmc Ilr

Salia dumneavoastrii este inea tanara.

Domnul Dupont are


fru11loas a bircu.
, .

:>

cun-

'Ill

secrelara tanara

1b

intalnire cuI. bIle

>J

~'V

15

t.I I

II

In

rClld

'1-\ (lLl~

11

c 1 h II

Fiicele talc nu vor deloe Sa luereze.

>

Maqi ai intiilnire ell Maria in faw


cinernatografului.

:>

Un baielel vrea

II

III r

II

eiocolaw.

A vrea l[1.seamna

m:

putca.

il

Azi sunl oeupat.

III

'~up

lmi place eafeaua tare.


V ina mea e Ie 0 femeie putemieii,
poate sa Illcrez.c la spital.

>

COJ"lii ei (lui) adora merele

>

Luni vrem sa mergem la doamna Duval.

>

SlInteli inginer, domnuie?

>

Vrei sa mergi la spital?

:>

Sum doi oameni (barbali) tn salonul nostru.

> It

Ei au un baial

~I 0

d u III

> II IInl un tIl

fata.

Dimineala imi place mai mull eiocolata decat.


cafeaua.

> L

Lucrez doua ,aptamiini la Paris.

:>

~i

pe Pau)l Sunt niste baie\i

">

Maria esle slabii, dar sora ei este pu!emica.

:>

lata-i pe Pierre
simpatiei.

leur.'

111111

~t

tim n

,lr~

lion

un Iill .

.11' n

In finalul leqi i, va propunem un exerciliu de pronun\ie. Citi\i eu voce tare unuatoarele cuvinte:

l J

l\lndi, invit':, mcdeclll, J!IDpathique, ingcn.ieur

l I

vllil

III

rU ]

v.aici, tr

,voisin

vQ.Uloir, pQ.l.lvoir, VQ.US, vQ.ulez


J

, tu

VeJ,lX,

ils p '.uvent, eUes

v~lent

[6

RECAPITlTLAREA LECTIEI
7
,
7.1.

Adjectivele posesive:
mes

>1 11 1

- mei, mde

tes

> llF- J

- tai, tale

ses

>L 'J

- lui, ei; sai, sale

Ie folosim in fata substantivelor de genul masculin ~i feminin, la plural. Aceste adjective


posesive implica un singur "posesor"; de exemplu:
Mes amis sont dans Ie jardin.

- Prictenii mei sunt in gradina.

res am is vont chez Pierre.

- Prietenii tai se due la Pierre.

11 cherche ses cahiers.

- EI

Elle va chez ses amies.

- Ea se duce la prietenele ei.

i~i CaUla

caietele.

Adjectivele posesive:

notre

- oostru, noastrii

III R]

votre

>1\ lIR)

- vostru, voastra, dumneavoastra

leur

>llO 11

-lor

se folosesc Inaintea substantivelor de genul maseulin


posesive implied mai multi "posesori"; de exemplu:

7.2.

7.3.

~i

feminin, la singular. Aceste adjective

Notre maison est modeme.

- Casa nnastra este modema

VOlre maison est grande.

- Casa voastra este mare.

leur jardin est beau.

- Griidina lor este frumoasa.

In limba franceza, pronumele persooal"vous" este folosit ~i ea pronume de politete; de exemplu:


Yous avez un travail interessant,
monsieur.

- Aveti

Etcs-vous fatiguee, madame?

- Sunteti obosita, doamna.?

munea interesanta, domnule.

In lectia 7 ati Inviltal trei verbe neregulate: "avuir", "vouloir", "pouvoir" .

.llYID.r

j 'ai

Ll[

tu as

,1/
[II aJ

- el are

elle a

>[ II]

- ea are

nous avons

>[nlll

vous avez

>

ils ont

>

III

il a

clles ont

- am
-8..l

,q

- avem
- avet i

oj

- el au
- ele au

e1''-I]

17

youloir

r 'u]

Je veux

:>

un

tu veux

:> . rl

- vrei

il veut

> [ h lJ

- el vrea

elle veut

:>

t -I I-'J

- ea vrea

nous voulons

> [mJ \lIln!

VOliS

7.5.

:>

a.Yma

- vreau

'()!

II

LJ ....

- vrem

- vreli

ils veulent

>lll\{Ii

- et vor

eltes veulent

> [..::I

- ele vor

WlUYoir

>

I PU\ ; I

je peux

:>

L10p

tu

7.4.

voulez

RJ

peux

,~

lI)

lJ
p lJ

:> LI[

- pot
- po\i

[tl 0]

- el poate

iI peut

:>

elle peut

>[ i

()

- ea poate

nous pouvons

>In

pU\iil

- putem

vous pouvez

>[

ur FJ

- putet i

ils peuveo!

:>

III

H1

- ei pot

elles peu\'ent

:>

le oJ

- ele pot

Daca verbul "eire" - "a fi" este unnat de un substantiv care denume~te
fala substantivului se omite; de exemplu:

IJ est medecin.

- EI estc medic.

Je suis secretaire.

- SUn!

Articolul

SC

omite

~i

profesie, articolul din

secretara.

inaintea substantivelor care denume.sc zile!e saptamanii; de exemplu:

L.u.ndi je suis occupe.

LUnl

sunt ocupat.

Daca in fala substantivului care denWlle~te zilele sapUjmanii folosim articolul hotara!, inseammi
en aetiunea se repetfi sapUimiinal in ziua respectiva; de exemplu:
..........L&Io.IIJ,Y.

7.6.

je suis

occup~.

- Lunea (in ficcare luni) SWlt ocupat.

Expresia verbala impersonala "il y a" - "este, se afla. sunt" se folose~!e ina,intea subiectului;
de exemplu:

11 y a des invites dans le salon.

- in salon sunt

ni~te

musafiri.

II y a un journal sur la table.


- Pe masa se afla un ziar.
Substantivul foLosit dupa expresia verbala "il y a" nu poate fi preeedat de un artieoI hotariit.
Cancil pwpozi\ia incepe eu un complement circumstantial de loc se va folosi expresia vcrbala
"~L y u" in loeul veroului "etre".

7.7.

Adjectivele terminate In "e" au

aceea~i

fonna atfH La

ma~culin

cat

~i

La feminin; de exemplu:

un jeune homme

- une jcune femme

un garyon sympathique

- une fille sympathique

18

TEMA PENTRU ACASA 7


A

B.

C.

Traduce~i

in Ijrnba romana urmatoarele propozitii:

1.

Le lurndi je ne travaiUe jamais.

2.

Voila votre fils, madame.

3.

Aujourd'hui nous avons un rendez-vous

4.

Sa femme n'esti pas faible.

5.

Notre invite veut deux cigarettes.

6.

C'est leur medecin.

7.

Nous pouvons avoir une nouvelle secretaire.

8.

Les filles de monsi,eur Durand sont fortes.

a l'h6pitaL

Traduce\i In limba [Tancent


I.

Vrem sa vorbim bine

2.

Parintii

vo~tri

3.

Vecinii

m.e~

4.

Lunea lucrez la spitaL

5.

Pliietenii mei pot fi mulrumiti.

6.

Fetele tale sunt simpatice.

7.

FiuI: Ilostru vrea sa fie medic.

8.

lata-I pc vccinul nostru, domnuI PauL

Corecta'li

gre~elile

fran,uze~te.

sunt ocupali?

vor sa cumpere 0

ma~ina

mare.

din propozitiile urrnatoare:

I.

Mes voisin sont syrnpathiques.

2.

l' achete la journal dans I 'hoteL

3.

Voila notre invites.

4.

Naus veulellt etre forts, jeuncs

5.

Lundi il peux travaillcr a I'h6pitaL

6.

Voici ta choeolat ct ta cafe.

7.

Lcs ganyons il y a devan.! I'ecale.

<lJt

beux.

19

LECTIA
8 - PARTEA INTAI
,
Va propunem 0 noua sene de substantive. Citili-le cu voce tare, retinand
pronunlia eorectii ~i echivaltmtele romanc~ti:
- un francez

un Fram;ais
une Franyaise

> 1 11111

un Roumain

>[ . I

WI C

une Roumaine

>ll

I,

7]

11 ~'1l1

>11

un Allemand

> .:-n.lm;J)

une Allemande

:>

un professeur

>

1/\

.- 0

:.1-11.'.7.

romanca

englezoaiea

- un neamt. un german

II II lii.J]

- 0

nem\oaica,

- un profesor,

un etudianl

germanea

profesoani

litera

- un student

nfll lim

>1 1

.- 0

studenta

- un elev

un elcve
61~ve

n l:.11.':

une leltre

>1 III II

un devoir

>1

... l'apres-midi

- 0

- un englez

une Anglaise

une

frantuzoaica

un roman

un Anglais

uDe eludiante

- 0

- 0

eleva

- 0

1>crisoare;

lema pentru acasa;


o sarcina, 0 datorie,
o obligatie

- 0

>11111'1

III

III

- dupa-arniaza, dupa-ma1>a
. vmen:a

Ie vendredi

Reeilili 1ntr-o altil ordinl: subslanlivele noi :


tema pentru acasa;
o 1>arcina, 0 datorie,
o obligalie

un devoir

- 0

un eludianl

- un student
fran

oaic

une Franyaise

>

un eleve

>l n l

:J

- u el v

un Allemand

>(-1111

5J

- un neaml, un german

une Roumainc

>[ n Rume nJ

- 0

un Franyais

>[ .. ,

- un francez

l'apres-midi

>11 pl'

une leltre
une Allemande

- 0

J.

[I n I~ll

>1

20

.]

IJi]

II

romanca

- dupa-amiaza, dupa-masa
- 0

scrisoare;

- 0

ncm\oaica,

litera
0

germanca

un profeL eur

- un profesor,

un Roum'lin

>1- I

un Anglais

>[1I I'

-un t:nolez

une cleve

> lJ 1 Elc:\ 1

-0

eleva

-0

studenta

-0

englezoaiea

urn~J

-un roman

une etudiante

'.7.J

une Anglaise

>l

Ie vendredi

>LI '\'-dJ

n gl

til]

-vinerea

: folosim noile substantive In propozilii. Citi!i-Ie eu voce tare


rom(1I13:

_Un.

Je sui:> Roumain.

on ;re est

1 Ru

~]

~i

relineti traducerea lor in limba

-Sunt roman.

Fran~'lis.

- TaUil tau 'slc francez.


"'lllhlU' m urI:

Madame Dupont est


Fran'Yaise.

11 -

- Doamna Dupont e -Ie

~.L)

frantuzoaicu.
pR

Monsieur Ie professeur,
ctes-vous Roumain?
C

profe:oara

ont des Angl'lis.

- Domnulc profcsor, sunte\i


rOUlan?
-Acestia sunt engl

Zl.

-SUlll nCIll!i (gl:rmani) in

'" Est-ce qu'il y a des Allemands


dans notre ville?

ora~ul

Son pere est prote. seur dans


une ecole.

fI

'

l' ai un rentlez-vous avec

nostm?

- Tatallui (ei) e te profe or


la 0 ~coalii.
-Am IntJ.lnire eu un student

un etudiant et une etudiante.

:;;i

Tu re ardes une Allemande


dan ]' ote!.

lIlli' '!\

Le Roumaines sont belles.

{I

till I t

d lJl1 .dm-:J

11

studcnla.

- Te ui!i la 0 ncm!oaicii

in hotel.

1 lim n -, b.: I]

- Romiinccle 5unt fruUloa. e.

Piel -e d' e te les Anglaises.

-Pierre nll Ie po t uferi


pe enolezoai e. Lui Pierre nu-i
plac dc oc cnglezoaicele)

Marc n'est pas du tout


un bon leve.

-Marc nu este tleloc un dev


bUll.
u

Marie cherche son devoir


sur Ie bureau.

-Maria i~i cauta lema (pentru


acasa) pe birou.

J' ainu: st:~ lettres.

-illli plac scrisorile sale (ei, lui).

Les vendredi apre -midi


Je uis occupee.

- Vinerea dupa-m3su
sunt ocupata.

Sophie est une bonne

~leve.

-Sophie este

21

elevh bUlla.

Traduec\i propozitiile de mai jos In limba fTanceza folosind cuvintele noi. Folosi!i filtrul

ro~lI:

> l e Rllulllum ,1IIUl:n

Romanilor Ie plac francczii.


Fran\uzoaicele sunt suple (zvclte) ~i modeme.

Euglczii ~i germanii viziteaza Parisul'


eu plaeere,

I Ih~1l

f'a

[lV

Romfmcelc sunt frumoase.


Englezoaicelc adora sponu!.
Nem!oaicelor Ie place sa tIe gospodine.

>L

11 m ,. '"
Vreuu sa fiu sludent.

Profesorul noslru esle lanaI'


i~i

Un elcv
Ea este

>k ,cu drl:du


~i

simpatico

\'mJ1:l 14

preZinla lema pentru acasa.


> Hit:

elcv slaba.

Ie

Scrisoarea ta este inl re anta.


Dupa-amiaza ma due des la cinema.
Maric

~i

> L' pres llidi J

Sophie sunt stud.eme bune.

nl u em m
11111 I~

pIll

l un 1

dudLill1l'~

Vinerea, dOIDnul Duval se afla la Paris.

Va prez.entam, in continuare, ultimele fonne ale adjectivelor po. e.ive:


-

nos
;> [

leurs

no~trl.

noastre

- vO$tri, voastre; dumneavoastra

tI]

- lor

"llf :R]

Acestejwme -efolo.,cs . inailff(~li substantivelor maSCItJil1e .riji'lI1ill ine la plural. Atijectiv:f!ie !)()~. 'sive
"nos ", "\'[)s ", "leurs" arata casubstantin:le pc care Ie pre ~d - 011 lIIai mulri "pos> uri '.': (/I:! xempll/:

nos livrcs - caqile

noastn~ C'posC!sorii"

suntem noi)

vos peres - talii vo,tri ("'poscsorii" sunteti voi)


leurs maisons - casele lor ("posesorii" sunt ei, ele)

Sa introducem aceste adjective


romana:

po~(;sive

Nos professeurs sont


occupcs.

> [nO rR"1

Vendredi nos meres onl


un rendez-vous.

- 1\ ,ld

in propozitli. Citi\i-le

;>

vo

[re

~l

Prl _ Iii n

raduce\i-Ie in Iill1ba

In sum

U[1.l

~11l11Jr'l

RId

wi n m"
J

II

It

> VLl rL
Inti hUf

22

me e 11

uu

Vos parents sont it 1'hOpital.


Vas cleves sont fatiguC:es.

> [\ IzElc:\

), admire leurs lettres.

>[llllm"'RI loR l.':IR]

> I'ali] il

luri

> II

tulig J

Les etudiants regardent


leurs devoirs.
> ll(
p;l

RJ
-J

n )

TIl

sunt prietenii

no~tri.

- Voila

Elevii lor invala mult.


no~tri

>1

Imi plac baielii lor ~i fetele voastre.


Oaspetii

no~tri

ii admira pe eopiii

Prietenji

vo~tri

sunt

~i

prietenii

no~tri

propozi~iile

devoirs!

cleves tTavaillent beaucoup.

. \ oisins sont des Allemands.

- J'aime lel r- fils et >\

vo~tri.

- >

no~ni.

\1'

-;> tJ

[jlles.

invites admirent > \ enfants.


amis sont aussi n

anus.

- Je n'aime pas >kl r professeurs.

Nu imi plae profesorii lor.


Inginerii

tI

LUf

- >

sunt germani.

- >

lucreaza in uzinele voastre.

ingenieurs travaillent dans

> . I usines.

Traduceli in limba franeeza urmatoarele propozi(ii folosind adjectivclc posesive inv8.\ate,;


Tata! meu

~i

mama ta sunt francezi.

;>

r.. uu I '

r;: t' m r s\ nl

> l.: r ardul e:; h

Gradina lor este frumoasa.


Gradinile lor nu sun! mario
Fratelui nostru IlU-i place deloe
~coala lui (Ia care este).

>

Tatal dumneavoaslra se duce in Franta


eu surorile noastre.
Caietele lor sunt subtiri.
Fctelc mele ~i biiic.~ii
sa viziteze Parisul.

vo~tri

>

vor

> [Is [1r kr'm 1 UI

Ei prefera pisieile lor ciiinilor no.~lri.


(Lor Ie plae mai mull pisicik lor
decat c5inii no~tri.)

23

It.

>

- Ce sont >nll alms.

latii temele voastre. (lata care va sunt temele!)

Vecinii

>

VClifica(i daca all retinut coreet formele adjectivelor posesive, eompletiind


francl:za. folosi(i fiJtrul ro~u:
(Ace~tia)

pi!. I.

>L

Leurs devoirs ne sont pas


bons.

tn unl

;1lI

in limba

lata C:-Ile\a adjective noi. Cilili-le cu voce ta.re:


- roman, romiinesc

roumain
roumaine

Ru

11

n1

romana,

rom~mcal'ca

franyais

- francez, frantuzesc

franpise

- francczfl, fran\uzcasca

anglais

- I I.)

- englez, cngleZtl5C
- engleza, englccasca

anglaise
allemand

1i1 n,j)

- gennan, nemlesc

allemande

l I IIII:dJ

german~l.

nem\easca

Ali obscrvar, probabil ea accste adjective au forme identice eu substantivcle de la inccputulleclici.


Citili propozi\iile urmii!oare In care am introdus adjectivele noi ~i re\ine\i ITaduccrca lor in limba
romana:
Notre profes 'cur montIe
un livre fran(fais.

- Profesorul nostrll arara


o carte frantuzeasca.

Paul aime la campagne


anglai e.

- Lui Paul ii pl Cc la ~ara in Anglia,


(ii plac satele englczc).

Un eleve mOntre une lettre


franiYaise.

n - R In I

Nos parents admirenr vos


jardins anglais.

NOlls adorons la musique


allemande.

Parin~ii no~tri

voaslre en

l rlllz.ld

Ihi I II u,1

<.ll III a:d I

scrisoare

admirii oradinile

lezt'~ti.

- Ad rom m IZLca
enna.n[1.

- Cincmalografia engleza
este interes3nlfl.

Le cinema anglais est


inreres anI.

II CCOUIC un bel opera


allemand.
Constanta cst une belle
ville roumaine.

- Un clcv aralll
frantllzcasca.

bel

- El as ulta

frumoasJ
opera enTl n

an

unf

roman

- -lLlden\lI omani
ucreaz'l in Fran\a.

Lc ctudiants roumains
lravaillcnt en france.

Va reamintim ca adjectivdc ~j subsranti\'d~ care se terminala singular in "s", JlU-~i schimba fonna la

plural; de c'xcmplu:
- des

un Franyais

24

Fran<;ai~

Tradueeli urmatoarele propozi(ii in limba franceza:


engleze~li.

>

prieteni francezi.

>

Am doua cal1i
Avem

ni~le

>

Va place bucataria frantuzeasc.a.


Ma~inilc nemte~ti

1m

sunt mode me ~i bune.

Prefer hotelurile franluze~ti celor


englcz: ':li. (imi plae hotclurile franlUze~ti
mai mult dec at cele engleze~ti.)

r -n! 11 d

Tinerele romance adora sa danseze.

;;.

Ei viziteaza un muzeu german.

;;. II ' I l I n I 1

n~-_

u.llel 1 I d,

In e.'\el11plele urmatoare veti intalni un verb nOli. Cititi propozi\iile eu voce tare ~i rClinc\i traducerea
in lllnba romana:

Tu paries un peu
Paul parle

fran~ais.

fT311 yais

RI - r

11

aussi,

;>

I r Rl

> (17 hel

Isabelle ne parle pas


franl;ais.

romfine~te.

- Vorbesc

>

Je park roumain.

In

I (

n- J

Vorbe~ti

i]

~i Paul vorbe.~te
(franceza).

I)

RI pu

putin

- Isabelle nu
(franceza) ,

fran(uze~te,

frantuze~te

'orbe~tc franlllze~le

nem\t!~tc.

NallS parlons allemand.

- Vorbim

VOllS parlez. raremenl anglais.

- Vorbili rar englcze~te


(in engleza).

Parlez-vous

angl<li~?

>lpdlE

II

- Vorbiti engleze~te
(In cnglcza)')

'I;J

fran~ais?

- Domnule. vorbiri
fran\lIze, te?

IIs parlent anglais, frau'Yais


et allemand.

- Ei vorbesc engleze~te,
fran!uze, le ~i nemte~te,.

Monsieur, rarlel-vouS

EJles ne parlent jamais

. I

1 )

I RlJ

11'

fran~ais.

Noul verb esle regulat $i se


grupa 1):
parler

COiljuga

n{ -

- Ele nu vorbesc niciodata


fran\uze~te (in franceza).

ca orice verb care ure termina.ria "-er" la i/!fillitiv (I'erbe de

> [[wi

- a vorbi

Dupa cum atl observat, acest verb apare In expresii ca: "parler fran~ais", "parler rOllmain", "parler
anglais", "parler allemand",

25

lata diteva cuvinte noi care pot intra in

parler

componen~a

expresiilor anterioare:

fraoIYais

bien

- bine

tres bien

- foarte bine

assez bien

- destul de bine

coummment

>

l uN

:1]

- curent, cu

u~uri.n~a, u~or

[n acela~i context putem folosi ~i aile cuvinte, cum ar H: "Un peu, pas du tout, jamais, rarement, vite"
iii:
ITOp

> [t {IJ

trop vile

;;>

[[(1,

- prea (mult)

i]

.- prea repcde

Completati urmiHoarele propozirii in limba franceza co cuvintele noi. Folositi filtrul ro~u:
Vorbcsc bine
Pierre

fran~uze~te.

vorbe~tc

- Je parle>

putin germana.

frantyais.
u allemand.

- Pierre parle >1

Isabelle ~i Marie nu vorbesc


deloc engleze~le (eng-leza).
Vorbe~ti

LT\

Isabelle et Marie ne parlent >


anglais.

prea mull.

- Tu paries> lr

Ea Illcreaza prea muir.

Ir.

- Elle travaille >

Vrcm sa vorbim foarte bine

frantuze~te.

- Nous voulons parler >[1

Parmtij vo~tri vorbesc pre.a repede


in romane~te.

- Vas panmts parlent

Prietenii lor vorbesc germana curent.

- Leur" amis p Tien >c II I

Vecinii

no~tri

prefer,l sa vorbeasca

TOS

OIIiID

franc;:.ais.

t 'roumain.

preferent >[',HI

ntallemand.
roumain.

romane~te.

Copilul nostru

vorbe~te destul

- No e enfant parle>

de bine

hi': anglais.

englel.e~le.
I U vorbc~tj

niciodatii germ ana.

- Tu ne paries - 1

frantuze~te.

.11

alleman

- Je peux parler>

Vorbiti rar engleze~te?

- Parlez-vo

'III

an lais?

Nu, vorbesc des engleza.

_'Ill\

an la' .

Pot sa vorbt:sc rcpede

Lucrcz biue

~i

repede.

~on,

;>

je parle

- Je travaille > t1

26

'/1

frantyai.

It"

Sa Invatam n alta modalitate de a pune Intrcbari In limba fran za. Citi\i eu


inlerogutivc de mai jos:

Est-ce que tu parle franyais?


E t-ee que Marie est

'k

>

Frfm~aise?

lUll

Vorbe~ti franluze~r,e?

- Maria este
fran(trzoaica'?

:7: J

:"l

tare proPoziliile

VOGO

_. Parin\ii VO~lJ'i
sunt ocupati?

E t-ee que vos parents


sont oeeupes?

Est-ee qu'il est sympathique?

>l' UI

Est-ceo qu'elle parle anglais?

>lc-skd

Est-ce, qu' its pcuvent


parler (ranyais')

>[

~C[MI

raJ

- Este simpatie?

- Ea

1-'1 ]

kil p 1 11

J -

I,

EJ

~.i

vorbe~te engle7.e~te,?

pot vorbi

[ranluze~te?

1;

?lIIem forma 0 propozi(ie inlerogativa ell ajulorul con "trueriei "cst-ce que" [e
propozi(ia afirmativli si nu are echivalent in limba ronllinti.

ea precedi'i

Transforma\i propo/\';::le afirmati\'e de mai jos in propo.zilii interogative folosind con, truqia
"est-ce que":
Tu parks tr(os bien

fran~ai,~.

> . [.

q c tLl flJr1l: h~ bl Il
r [ upon

Monsieur Dupont est notre voisin.

nl;.tj'.

II

ill

Vendredi it travaitle chez nous.

II est un bon etudiant.

Notre professeur parle trop vile franyais.

> l~l- qu ulltn'rm1c


II' lI'ili.!

Traduceti in limba francezCl Propoziliite urmMoare.

Folo~ili

Elevii

no~tri

filtruJ

ellr

pllrlL'

lTt'["l 'If

ro~u:

vorbesc destul de bine

I $c:t

h n f n

:11 .

fran\uze~te.

Profesorul nostru

vorbe~te

prea repede.

Temele voastre nu sunl corecte.

">

u,

\'1

110.i n~ sl1nl

h(lIl~.

Vineri am 0 lntalnire eu un
student german.

un

Francezilor Ie plac romanii?

Nu vorbese prea bine

franlUze~te.

JL
27

11

r1~

hi n Ir: n

.11 ,

Poti vorbi cu u~urin~a nel1l~e~le'}

> OUl,

Dn. Marie vorbc~le destul de bi.ne

englezt:~te ~i franruzc~te.

Dupa-amiaza ne ducem la englezi.

>L

o eleva arata 0 serisoan: in germana.

> Un

Studentele tfan\uzoaiee nu vorbese deloe

>L

lin
(J~ al

c 'm. nlr
'llIlh nt

I J I

Ju t lui r Ult.

romfme~te.

In

tiki l bi

Gcrmanii luereaza bine. ~i repede.


La noi sunt frantuzoaiec, nem~oaice
;;i englezoaiee.

>

lata-i pe prietenii vo~tri francezi!

>

Surorile lor vorbesc prea mult.

r;:l vllL

de.

Ul

28

'I

rl

II Ir

'fl

LECTIA
8 - PARTEA A nOVA
,
In a doua parte a lec!ici 8 'lorn recapitu'!a materia studiata in lcqia 7 ~i prima parte din lec!ia 8. Vom
exersa lectura {ii pronunlia.
lata acum catcva texte scurte. Citi~i-Ie cu voce tare, urmarind sagetile care indica intonatia ~i grupurile
ritrnice:

Voila

au bureau.
un

j :

grand,

I beau:

el tres sympathique.

I I Nous

1e regarde

la tele.

II

I . II

I et

la danse.

C'est un hommc

I Monsieur

I I Le

soir I je suis fatiguee.

'I

: Ce sont souvent . nos voisins:

Dupont

.I'

Le samedi soil' I j'ai des invites.

monsieur Dupont I et sa femme,

est ingcnieur.

.I'

L'apres-midi ~ j'ai souven!

f Nous allons souvent ensemble au cinema 1

aimons la musique

II

Je suis secn:\taire.

Pierre est man ami


~

II

II

avec Pierre.

et au restaurant
~

Je travaille beaucoup.

rend~z-vous

rna scmaine. , i Le lund!, mardi, mercredi. jeudi et vendredi matin , je \tais

est medecin.

.,if

II

Ll travaiUe
~

a I 'h6pita! I dans notre ville. II Madame Dupont! ne travaiUe pas. I I Le dimanche I


.1"
.I'
~
j'aime aller a la campagne I avec Pierre.1I Nous allons a la campagne I en voiture.f. NallS
.,if

avons une petite maison


~

I et

un grand jardin.

I I Le

dimanche i nous sommes toujours

II

contents.

.I'

Voici nos voisins: ; monsieur Duval

I el

sa femme [sa belle.

I I Monsieur

DlIvaI

est

un homme imeressant. ; . II est professeur i dans une ecole, I I 11 est Ires grand: . et Ires
~
~
~;r
....
~
~
fort. II n adore Ie sport, II Sa femme I n'est pas du tout forte. I Elle eSl petite, : mince
....

II

et faible.

.I'

Nos voisins

est etudiant
moderne,

Elle est toujours

I ont

I et

a la

.I'

maison,

I elle

, ~

trois enfants.

1I Leurs

enfants

.1'.1"

leurs deux flUes

I sont

61eves

!I

29

travaille un pcu

I I sont

I dans

son jal'din.

II

assez sympalhiques.l

I a I'ecole. I Ils

Leur fils

adOl'eOl , la mus,ique

",

- Monsieur.

",

I etes-vous Fr<lm;ais? I I
.......

",

- Non. je suis ROUlnain.


",

.......

Mais vous parlez tres bien franc,:ais'


.I"

.......

- Qui. je parle un peu anglais.

I I Est-ce que

VOll$

.I"

II

II
",

",

- Est-ce que

.I"

vous parlcz aussi anglais')

avez I des mnis fran<;ais? III

.......

II

- Qui. j'ai un ami.

.......

('est Paul.

.I"

II "

",

- Allez-vous SOllvent I en France?


.I"

.1""'"

cst ctudiant

Paris.

II

II

",...,.

- Qui, je vais souvent en France,

I iI

I chez

Pi~rre.

II

In aeest ulti n t:xerci\iu yom recapitula intrcaga mat,eri,e din leqiile 7 ~i 8. Daea reu~i\i sa-I rezolvati
[art! grqcli:, atllllci puteri tre,ce la rezolvarca temei pentrLi acasa. Daca nu, recapitulari ell multa
alenrie leqiile 1-8. Tradueeti propolitiilc urmatoare in Iimba franceza:

Joi, so\ul dumneayoa tra cumpi1ra


nemreasca.

U" 1'l1ul

>

Astazi vrcau sa mil duc la vecinul meu,


domnul Dupont.

> Icud,

0 ma~ina

Ilr m n a 'h

.1111:'111 nd

MierclIrea, medicul nustru, domnul Duval,


este la spital.

>

Serretara ta prefe-ra cafeaua ciocolatei.


( ecretar a tak ii place mai mult cafeaua
decal ciocolata.)

>

lnginerul noslru i$i cauta mereu ziarul


pe bi.roul meu.

_ :-.l
I

Vorbe~li

l'

I h n~ ~ur ULJ[11111

11111. I

[ll

r Dm l.

.: d n
if~

]'1 ~

].n

"L: I n '~11l uri


III ,I I

ur

In HI

r I

bllr

frantuze)te'J

Lunea ~i ma.I1ea nu putem fi la birou.

>

In cursul saptamanii SUllt ocupat.

>

Profesorul nostru

Yorbe~te

11\JrJ\ 41m!>

(l

>

curcnt

engleze~te.

i Studentul ii arata lema profesorului sau.


Ea lucrcaza deslul de bine

~i

> [
>

repede.

~:LlJd

on IJro!t:..

LJI~

Scrisoarea sa cstc interesanla,

>

Fiicele lor sunt studenle bune.

> L

III

Vorbesc prea repede?

> I

.~

So\ia mea este foarte frumoasa.

>1
30

l'ILJdllll ~

qu.:j"piultnlp\llc'?

JlTllll'

'llr

d\

Lit

nl I..

Veeinelor voastrc Ie plac [oarte mult ligarile.


M,)in~

am 0 intiilnire eu a
laarte simpatiea.

I~me,ie

1~H1

>

tiinara,

Ea este d0amna Dupont, invitata (musafira) noastra. >


Ae~~tia sunt studentii dumneavoastra,
domnulc IProfesorl

>

lata un mar ro~u ~i frumos.

>

Sambata elevii nu merg niciodata


la ~coaHi..

Englezii

i~i

adora dinii.

Francezii vorbese tot timpul prea repede.

> Ie

Tinerele [ran\uzoaicc vor sa fie


intotdeauna frumoase.

>l

.m

r.1r1

'lInc~ f

~UL:

h Ik .

Dupa-amiaza ellucrcaLa mereu acasa.


Paul vrea sa fie inalt

~i

> I'd I

pUlemic.

L:uf

Ire

Plliem vorbi fran\llZe$te foarte binc.


Sunt Irei romani $i doua nemloaice
in biroul dumneavoastra.
Pot vorbi in germana, domnule'1
Parinlii lor sunt vecini i no~lri.

Il

IT

rcn

Citili eu voce tare urmatoarele cllvintc In care se repeta acelea!?i sunctc:


Fran~aisc. l~ttrC'. d~ve

r II

lEI

Ilr.:.

'III t

profess~'llr, de-voir. vendr;:.d i


~tlJdiant, ~kve) invit

etudiant, Allemand, Anglais, v.endredi

31

II mlil

RECAPITULAREA LECTIEI
8
,
8.1.

Adjeclivele

po~esive:

nos

ln

no~tJi

noaslre

vos

[.1

vo~tri"

vnBstre, dumneavoastra

leurs

[I ;R]

-lor

se folosesc lnaintea substantiveJor ma~culine ~i feminine la plural. Substantivele precedate


dc aCt:sle adjective posc.sive au mai multi "posesori"; de exemplu:

X.2.

- Copiii

Vos soeur. sont eleves.

- Surorile voastn; sunt eleve.

sunt mici.

Zilr.:lc sapUlIminii:
lundi

II-dil

- luni

mardi

[maRdi]

Illcrcredi

I meRk) ldj

- miercuri

jeudi

ljOdij

- JOI

mar~j

vendredi

-dIHhJ"]

vineri

sanwdi

.1

lli]

- sJmbata

llhm-

dimanche

8.3.

n(l~tri

Nos enfants son petits.

- duminiC<1

In acea"I.U leetie ali lnva\at construqia "cst-ce que"; aCeasta ajuUi [a forrnarea propozi~ilor
interogalive ~i este intraduetibi1"l:
"e t-ce que"

Dupa aCeasta

construc~e

nu se face inversiunea subieclUlui eu pn:di awl;

Est-ee que Marie est etudiantc'l

8.4.

Substantivele care denumesc locuitor'i unei tiiri


mati; de excmplu:

giuni.

tit

unLli 0

u litere

un Franc;ais, une Roumaine, des Allemands, un Anglai".


Adjectivele se scrlu ins, ell litem mici; de exemplu:
un livre

R. -.

fran~aise,

un ami roumain, une ville

fran~aise.

Verbul "parler" - "a vorbi" - esle regula! (se cQnjuga dupa modelul verbelor de gTIlpa I
pn;z~ntat in leC{iile I ~i 2).

32

TEMA PENTRU ACASA 8


A

B.

C.

D.

Traduceli unnatoarele propozitii In limba famina:


1.

Nous allons en France avec vos amis.

2.

[] parle courammen! franyais.

3.

Est-ce que vow; parkz bien anglais, monsieur')

4.

L~

5.

J'adore vos lettres, madame.

vendredije suis toujours

a l'h6pital.

Traduceti unnatoarele propozilij in limba francez-a:

1.

Acest damn este franca?

2.

Pricknii

3.

Dumneavoastra va place fo::lJ1oe muh muzica germana.

4.

Vorbe~!i engleza?

5.

Profesorul vorbc:jte adesea 111 gemlana cu studenlii sui.

no~tri

francczi nu vorbesc deloc romana.

Da, deslul de bine.

Cu ajutorul construqiei "est-ce que" transforma\i propozitiile afinnative in propozitii


intt:rugative:
I.

Elle est Allemande.

'1

Nous ne parlons pas du tout anglais.

3.

Votfe. professcur est Fran<;ais.

4.

Lundi et mercredi je suis occupe.

5.

Ton devoif est interessant.

Copia\i din nou propozi\iile

~i

corectati

I.

II es't Fran<;aise.

2.

SQH !ettre cst

3.

Leurs enfant va

4.

Es!-ce que ils parlen! allemand')

5.

Nous avons trois livres Franc;ais.

tr~s

gre~elile

sympathique.

a I'ecolle avec notIe deux fils.

33

VOCABULARUL LECTDLOR
7 Sf
,
, 8
(m) - genu I masculin

(f) - genul fem.inin

[,11

a (iI, clIe)

- are (el, ea)

ai (j ')

> lLJ

-am(eu)

I' Allemand (m)

> llalma]

- gennanul, neamru1

allemand

>[ InlU)

- germani, nemtesc,

I' Allemande (t)

>[1 1m;"": II

-nem\oaica

allemande (f)

> 111Hl:dl

- gennana,

I' Anglais (m)


anglais

>11 1 "I

I' Anglaise (t)

> 10,'1

anglaise

> [., ,I',l]

- engleza, englezea, eft

('aprcs-m.idi (m)

> LIII RJ IlIll.!l]

- dupa-masa, dupa-amiaz3

as (lu)

>1

-ai (tu)

assez

>[

aujourd' hui

> lUlU d

avez (vous)

>(u .]

- ave\i (voi)

avons (nous)

> (I\il

-avem (no i)

bien

> hleJ

-bine

Ie burreau

> III hi 10

- biroul

Ie cafe

> [I

ce sont

>[ 0

englcze~te,

englezese, engle;>;

- englezoaica

- de ajul1s, suficient, destul

1.1

-1

astazi, azi

.J

k,d

- cafcaua, cafeneaua

II

- ae ~tin/acestea sunt

Iq 1

- acesta/aceasta ei;te

Ie chocolat

>11 1 )

la cigarette

> III

couramment

>

demain

> I uO ncl

-maine

deux

>ldUJ

- doi, doua

Ie devoir

> III d )\,u;J:RJ

- tema pentru aca 1I; ardna,


datoriu, obliga i

I'eleve

> [IF.I~:

l'etudiant

>(Il

UI-J

I' etudiante

>I If tl

dI-

. -:-0 . <

..

nern~easca

-englezul

c'est

,.

nemte~te

faible
la femme

~Il!

ul

I,

- ciocolata

'ell

- tigara
- curcnt, eu

t;lJ

II

u~urin\a, u~or

- elevul, eleva
sludcntul

- studenta

rI bit

- slab, slaba

> hi 'dll1J

- femeia; sOlia

34

fort

>1

forte

>[1,,1{ 1

- puternica

I'h6pital

>111]1lllJIJ

- spitalul

il y a

>jl

I' ingenieu r

>rl"LIIl( I'J

- inginerul

I'invite

::-

.- invitatul, musalirul

l'invitee

>[ 1-\'IIEl

- invitata. Illusafira

Ie jeudi

>[ I , J )JiJ

- Jota

jeune

>c,n[J]

- lallar, lanara

Ie jour

>11 'Ill I]

-ZIUJ

Ie journal

>rlu 1

la lettrc

>tl.

leur

>{IClH]

....

leurs
Ie lundi

- putemic

i: ]

- cstc, exista

Ie i

1 J'

II

JL:\

- scrisoarea, litera
- (a, 'II) lor

'R]

- (ai, ale) lor

... Ult!di]
[ III

Ie mardi

lin Iflll tli]

1lI

-Iunea

madame (f)

Ie mari

- jurnaluL ziarul

-,doamna; doamna
-maIiea

> [to maRiJ

-, sot u1
-medicul

Ie medecin
Ie mcrcrcdi

"lie

-miercurea

me"

>lmEJ

-mei, mele

monsieur (m)

>[11

- d0mnul; domnule

nos

>[11 11 1

notre

>lt l llRJ

- nostru, noastra

ont (ils, ellcs)

>r

- au (ei, ele)

parler

>1" RI

- a vorbi

parler fralH;:ais

>Ir RIE fRa

1.1

no~tri,

noastre

- a vorbi fran\uze~le (frallceza)

peut (il, eUe)

II' J

- poate (el, ea)

peux (je, tu)

I III lJ

-pot, po\i (Cll,lll)

peuven! (ils, elles)

> flO )

lapamme

>[1,

pouvez (vous)

> r [11 \

-J

- pute\i (voi)

pouvons (nous)

>l t ',01

- putem (noi)

Ie professcur

>rl( I

-pot (ei, eIe)

01 "(J

-marul

I )

35

- prt1 fe~o.ru I

Ie rendez-vous

- intiilnirea

,illl \ul

> [t

-rom,inul

[I II lI11el

Ie ROllmain

- roman,

roumam
la Roumaine

>[Ia

roumaine

>

lefla secr 'taire (rn, f)

romiine~te, romanesc

-romanca

Ul1Il'n]

roman~asca

RUlJ~nl

- romana,

) ,I. (lkR t I

- secretarul, secretara

> (last 1mc'l1 I

- sap amana

SC,~

>

- sai, sale, lui, ei

syl'l1pathique

> (. 'j1.l1ik]

Ill.

l1lai

Ie

F.J

- simpatic, simpatica
-tai, tale

tes

[II]

tres

>[IIU]

- foarte

troi~

>tIRL. 1]

-lr.:i

trop

> I tK. ]

- prea

lin

>[

une

>[loJ

veut (ii, elle)

>[

veux (je, tu)

>(

vculent (ils, elles)

> (I)

VOICI

>1

voila

>[ 'fli

.' vQisin
la voisine
\"os

vOlre

- un

o
- vrea (el, ea)

~,

- vreau, vrei cu,tu)

-vor(ei, ele)
- iata

IJ

-lata

1I ,oI az ' I
> L]n

\"

- vecinul

,Iz'n I

- vecina
- (ai, ale)

[" 1

vo~tri)

VOastTe

- (a, al) vostru, voastra

> I" 111

36

S-ar putea să vă placă și