Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cazul ziarului vostru se poate vorbi despre contracte mutuale care presupun in primul
rind colegialitate, cooperare si multa dorinta de a (continuati in ziarul vostru).
Organizarea muncii in redactie:
Toate problemele ziarului pot fi discutate la colegiul de redactie, care se
va intruni ori de cite ori este nevoie. Din cadrul lui vor face parte redactorulsef (directorul sau redactorul-sef adjunct - daca exista), secretarul general de
redactie si sefii .de 'departamente. Colegiul de redactie va lua in dezbateri si va
adopta cele mai importante hotariri. de natura sa stabileasca conduita publicatiei,
optinuile redactiei intr-un subiect de principiu. Colegiul este in drept sa se pronunte si
asupra gestionarii banilor, largirii sau reducerii personalului. Tot in cadrul
colegiului de redactie vor fi analizate relatiile de colaborare cu exponentii
comunitatii, cu diferite organizatii din scuala sau localitate.
Din echipa redactionala fac parte toti colaboratorii titulari. Acestia au
dreptul (uneori si obligatia) sa participe la sedintele redactionale care sint
organizate periodic si in cadrul carora se discuta activitatea publicatiei.
In cadrul unei sedinte de 'sumar' sint puse in discutie maimulte probleme
ce tin de demararea lucrului asupra urmatorului numar de ziar, si, eventual, poate fi
utila o scurta trecere in revista a numarului aparut astfel incit sa fie evitate gafele,
greselile sau deficientele care au iesit la iveala. Sumarul de teme poate fi imbogatit in
timpul dezbaterilor din sedinta de demaraj. Important este ca temele sa nu fie sterile.
Sedinta de lucru este modalitatea de a imagina viitorul numar al ziarului.
Din competitia de idei lansate in cadrul sedintei se acumuleaza viitoarea gazeta,
incercati sa discutati in contradictoriu. Fortati-1 pe autorul ideii sa-si apere optiunea.
Daca aresuficiente argumente inseamna ca va scrie interesant. Daca 'pluteste' de
parca ar incerca sa-1 abureasca pe un profespor, atunci articolul va fi ca si ratat.
Sedinta trebuie sa aiba o finalitate clara, concreta. Ideile trebuie sa fie notate pe o
coala de hirtie si daca e nevoie sa fie mereu trecute in revista,
clasificate, completate, reformulate astfel incit sedinta sa se inchee cu un rezultat
foarte concret,palpabil.
Ziarul incepe sa se profileze insa abia atunci cind sefii de departamente
aduna articolele prezentate de membrii echipei. Dupa corectarile de rigoare
acestea sint prezentate redaclorului-sef (redactorului-sef adjunct). El are sarcina sa
le verifice, sa le ajusteze la sarcinile majore ale publicatiei pe care se presupune ca le
vegheaza, nu?
Nimeni nu este in drept sa impuna autorului un punct de vedere, sau sa-1
desconsidere. Nu uitati ca autorul este in drept sa-si retraga articolul daca nu este
de acord cu obiectiile si acest gest nu trebuie sa va deranjeze. La fel cum autorul
trebuie sa fie constient de faptul ca unui sef de departament, unui redactor-sef ii
apartine dreptul de a lua decizii.
Dupa ce articolul are 'OK' dat de toti acei obligati sa-1 supervizeze intra
pe rol secretarul de redactie, impreuna cu machetatorul el va plasa materialul in
paginile ziarului tinind cont de ansamblul si coerenta compartimentrelor.
Abia dupa ce se face ultima corectura ziarul primeste din partea redactorului-sef unda
verde - BUN DE TIPAR.
Structura procesului de editare a unui ziar :
- Stabilirea subiectelor ce urmeaza a fi incluse in urmatorul numar de ziar
- Scrierea articolelor si prezentarea acestora redactorului in termenul stabilit
- Machetarea ziarului
- Corectura
- Imprimarea ziarului la tipografie
- Distribuirea ziarului
- Evaluarea numarului de ziar obtinut si a procesului de editare a acestuia
Macheta, n datele ei principale, urmeaz structurarea pe pagini i rubrici a ziarului.
Prinsimpl observaie, constatm cum cotidianele, dar i periodicele, n multe cazuri,
stabilesc o precisrepartizare pe pagini a evenimentelor, faptelor, opiniilor, n funcie de
natura lor (politice,economice, sociale etc.). Marile cotidiane occidentale, cu precdere,
sunt structurate pe seciuni, totdup natura evenimentelor; cu deosebirea c seciunile
sunt adevrate ziare n ziar i pot ajunge lazeci de pagini fiecare. (Fapt curent: multe
persoane cumpr ziarul numai pentru una dintreseciuni: cea financiar/burs/curs
valutar; la celelalte seciuni renun; le arunc la co!). DISTRIBUIREA PE PAGINI A
TEXTELOR I IMAGINILOR
Unmomentimportantalconceperiiielaborriiziaruluilconstituiestabilireatemelor(domeniilor)urmriteianalizate,
prioritar,deechiparedacional.Amvzut,nstructuraorganigramelorprezentatemainainte,existenaunor
redacii/departamentecare,deobicei,seregsescnmaimulteziare.Diferenelesuntdatedeselectarea,prelucrareai
prezentareatirilorspecifice.S notm construcia tematic a ziarelor Jurnalul naional i
Adevrul.Jurnalul naional cuprinde paginile: La zi, Adevruri scandaloase, Politic,Externe,
Economic, Magazin auto, Sntate, Informaii, Sport, Cronica neagr,Modern i,
firete, Teleeurobingo (Linie bingo, superlinie i bingote pe de trei!), joc n sli i pemicul
ecran (Antena 1), ntruct i ziarul i postul TV menionat se afl sub acelai patronat.Adevruli-atitratpaginileastfel:Politic,Economie,Finane-Bnci-Afaceri,Societate,Sport,Viaainternaional,
Actualitate,lacareseadaugpaginilecuapariieperiodic,deobiceisptmnal,cumsuntCultur,Spectacole,Paginaa6-a
pentruziuaa7-a,careaparnziaruldesmbt;rubricipermanente:tirilezilei,Extemporaluldesmbt,Punctulpei,La
zi,Horoscop,Caleidoscop;firete,vomnotaiaiciloculfixalarticoluluidefonddepeprimapagin,plasatnfrontulpaginii
(imediatsubtitlulziarului).Esteimportantsobservm,laAdevrul,permanenarubricilordetirilazi,nprimapagin(pe
contrafondultimacoloan)ipeultimapagin(cndnuesteocupatdepublicitate),totpecontrafond;existrubricidetiri,
peocoloan,inpaginiletematice,desprefapte,opiniidindomeniulrespectiv.Diferenierea ntre cotidianele n
discuie dar i n cazul altora (Evenimentul zilei,Naional, Libertatea, Cotidianul,
Curierul naional i celelalte) se obine, cum artam, prin particularitatea stilului (casei)
i, mai ales, prin: ierarhizarea faptelor/evenimentelor,interpretarea i punerea lor n
pagin.Concomitent cu structurarea tematic, aproape n fiecare pagin exist
rubrici permanente.Pot fi rubrici de tiri complementare tematicii/domeniului comentat
n pagin, pot fi i rubrici deautor, tablet sau comentariul zilei, n care prevalent este
stilul personal; dar i rubrici ca lanchiderea ediiei, ultima or
(evenimente/fapte/opinii de interes general; i flash, flick-flack Unele rubrici sunt
comune mai multor ziare: horoscop, meteo, curs valutar, desprecare se mai spune c