Examen Semiotica arhitecturii

Expresivitatea ii confera formei arhitecturale functie estetica fiind in stransa legatura cu

aceasta pe cand, informativitatea consacra arhitectura ca mod de comunicare, ca forma de
limbaj, operand cu semne, mesaje si coduri specifice.
LIMBAJUL natural(limba) + formele sale artificiale(stiintific, artistic) = sisteme de
semne, semnale si simboluri care mijlocesc elaborarea, fixarea, prelucrarea si transmiterea
(comunicarea) informatiilor
- Limbajul constituie suportul principal al comunicarii interumane, mesajele vehiculate
in acest process fiind studiate de semiotica (din punct de vedere al sistemelor de
semne)
SEMIOTICA s-a constituit ca directiva de cercetare multidisciplinara ce a devenit
Stiinta a semnelor , in sec XX promotorii sai cei mai important fiind Ch. S. Pierce (utilizarea
moderna a termenului de semiotica), Ch. W. Morris (intemeietor al teoriei semnelor), E.
Cassirer (autor al filosofiei formelor simbolice) si E. De Saussure (initiatorul
structuralismului lingvistic)
- Studiaza fenomenele si faptele de cultura ca sist de semnificare si procese de
comunicare, integrand astfel diverse discipline de la lingvistica, logica, antropologie,
matematica, fizica, chimie, psihanaliza etc. Tot ce vizeaza SEMNUL element
perceptibil sensorial ce exprima ceva diferit de sine insusi.
Dupa Ch. Morris, semiotica reuneste 3 niveluri principale, corespondente perspectivelor
din care se studiaza problema semnelor:
-PERSP. SEMANTICA = raportul semnelor cu obiectele(fenomene,
procese,concepte) pe care le desemneaza cu alte cuvinte corespondenta dintre semne si
ceea ce exprima ele, semnificatiile, pe care le transmit, le comunica;
-obiectul semanticii il constituie studiul semnificatiilor pe care le au semnele si
sistemele de sisteme;
-natura denotativa sau conotativa a comunicarii mesajului este criteriul principal de
diferentiere dintre limbajul stiintific(denotative = precis, neutru) si cel artistic (conotativ,
ambiguu, incifrat)
-PERSP. SINTACTICA = studierea constructiilor formale, a modului in care semnele
sunt relationate in interiorul unui sistem de semne
-PERSP. PRAGMATICA = studiul relatiei dintre semne si cei ce le utilizeaza
modul practic in care omul percepe, intelege, interpreteaza si utilizeaza semnele precum si
modul in care este afectat de ele.
Ch. Morris spune ca cele 3 persp.(dimensiuni) semiotice sunt intim legate prin ele
semiotica incearca sa clarifice regulile ce se refera la utilizarea semnelor, semnificatia unui
semn fiind descrisa prin cele 3 dimensiuni semiotice
SEMIOTICA cuprinde semnele etice si acustice (imagini tematice, semne de circulatie)
si semnele (=simbolurile) de inalta semnificatie ale artei
- Dezvoltatea a fost favorizata de unele particularitati ale artei contemporane
cresterea complexitatii limbajului artistic + contributiile metodologice ale teoriei
informatiei sistructuralismului
- Estetica semiotica (R. Barthes si U. Eco) reprez. Aportul specific la intelegerea
artei, pe care o studiaza ca process de comunicare pune in evidenta particularitatile
semnificatiei artistice (originalitatea limbajului artistic, complexitatea operei de arta
ca mesaj, polisemia ei, ambiguitatea), specificitatea proceselor de codificare ale
operei in procesul de creatie si de decodificare in cel ar receptarii si interpretarii sale
- Foloseste un aparat conceptual si terminologic preluat din lingvistica o serie de
caracteristici ale limbajului verbal sustin transferul terminologic si in cazul altor
limbaje, inclusiv cel architectural.

MESAJUL desemneaza ansamblul structurat de informare. Transmis de o serie de

semne, semnale, simboluri catre un receptor. Mesajul artistic = incarcatura de idei si
sentimente, de sensuri si semnificatii comunicata de forma artistica. Mesajul unei opera
arh. = descrierea unificata formal-functionala ajuta la intelegerea mesajului.
CODUL = ansamblul organizat al mijloacelor (semne, semnale simboluri) si al modurilor
si regulilor de utilizarea acestora prin care se realizeaza comunicarea (=transmiterea)
informatiei. Emitator mesaj subiect, receptor
- In arhitectura prin intermediul codului se coordoneaza relatiile formale dintre
geometria constructiva, materiala, procedee si tehnologii de constructie putandu-se
astfel distinge coduri specifice fiecarei arhitecturi, din antichitate pana azi
- Descifrarea corecta a mesajului este asigurata de semnificatia identica pe care
emitatorul si receptorul o dau semnelor proprii codurilor precum si de folosirea
acestora dupa unele reguli. Transpunerea informatiei in limbajul unui anumit cod in
procesul de creatie=codificare iar descifrarea mesajului=decodificare
- Redundanta - concept al teoriei informatiei eficacitatea transmiterii mesajului cu
alte cuvinte,la perceperea lui nealterata.
- Desemneaza cantitatea de informatie ce trebuie redusa din valoarea internationala
maxima pe care o poate atinge un mesaj pentru ca acesta sa poata fi perceput ca
semnificatia intreaga si nedeformata
- Pentru a fi corect perceput, practic pentru a fi accesibil, inteligibil, mesajul artistic, a
carui originalitate ii confera in mod determinat valoarea, este totusi incarcat cu o
limita de informatie numita redundanta. exemplu ornamentul
SENS SEMNIFICATIE
-ambele fac obiectul semanticii sunt notiuni cu larga prezenta in istoria esteticii, artei, cu
utilizare frecventa in structuralism(se refera la continut sau mesaj si nu la forma operei)
-SENSUL = continutul informational al unei expresii formale
-SEMNIFICATIA = constituie insasi functia semnelor de a reprezenta ceva independent de
ele, de realitatea lor concreta.
-AMBIGUITATE ESTETICA = mai multe interpretari ale operei
-SENSUL poate fi univoc,plurivoc sau echivoc are caracter expresiv al valorii si de
constituire doar in relatie obiect-subiect, in elaborarea mesajului si in receptarea lui
E de Saussure introduce termenii semnificat si semnificant
SEMNIFICATUL nu e un obiect sau un fenomen si reprezentarea acestora la nivelul
constiintei; e identidicat in special cu continutul si nu poate fi definit decat in interiorul
procesului de semnificatie
SEMNIFICANTUL reprezentare materiala cu o forma bine constituita si o structura
determinata, purtatoare a sensului este un mediator concret, meterializat intre cretorul
sistemelor de semne si subiectul receptor.
-rolul analizei semantice rezulta din decodificarea semnificantului pentru a se ajunge la
semnificat si de a redescoperi sensul, reconstituindu-se drumul invers al procesului semnificat
care a dat nastere semnului

ARHITECTURA CA LIMBAJ. SEMIOTICA ARHITECTURII

Un obiect de arh, o cladire are functii (roluri) si implicatii multiple, dar constituie totodata
poli de orientare ai teoriei arhitecturii.
Rolurile si implicatiile unei cladiri sunt:
- Determina/delimiteaza spatii care, prin forma, marime si interrelatii permit
desfasurarea unor activitati de interes individual sau social
- Are rol de filtru fata de mediul inconjurator prin care se regleaza relatia interior
exterior , realizandu-se un cadru interior protejat, confortabil, estetic
- Are implicatii de ordin economic dimensiunea poate varia de la cea individuala la
cea interesand intreaga societate

Are un impact de natura ecologica si vizual-formala asupra mediului de implant

Are rolul de a comunica, de a transmite anumite semnificatii, de a fi un simbol
cultural intr-o realitate social-istorica data, in functie de ce se manifesta fie ca e cazul
unei catedrale sau al unei locuinte modeste
Arh constituie o problema a valorilor si sistemelor de semnificatie
Analogie intre arhitectura si limbaj, intre semnul lingvistic si semnul architectural care poate
fi abordat din 2 punctet de vedere:
- Obiectul arhitectural, poate fi considerat drept mesaj supus procesului de
codificare(de arhitect) si de decodificare (de utilizatori) permite aplicarea
mijloacelor si metodelor de studiere a limbajului verbal si in cazul studierii
arhitecturii ca sistem de semne
- Arhitectura si limbajul sunt apreciate ca sisteme de semnificare produse ale unei
anumite societati si unui anumit context istoric
Limbajul verbal cunoaste limite si diferentieri teoretice + practice de abordare, datorita
complexitatii si caracter schimbator al semnificatiei cadrului construit.
Relatia dintre limbajul verbal si dimensiunea sa sociala se deschide prin surprinderea unor
echivalente in limbajul architectural.
Atat la nivel lingvistic cat si sociologic se pot identifica doua categorii de limbaj:
- Prima cei implicati in procesul comunicarii impartasesc o intelegere comuna de
fond a conceptelor, limbajul actionand ca un factor coerent in relatia dintre acestia
- A doua pentru a fi posibila comunicarea, cel ce elaboreaza si transmite mesajul
trebuie sa-l expliciteze pentru a-l face inteles
In arh, procesul de functionare al limbajului (codificare transmitere decodificare) se
inscrie in cadrul formal de structura socio-culturalasistem de semneexperienta limbajului
Diferentieri intre coduri coduri simple, elementare + coduri elaborate diferentieri in
modul si nivelul de perceptie, de intelegere, decodificare a mesajului
Termeni precum gramatica, morfologie, sintaxa, semantica, lexic, vocabular, li se da un
sens in arhitectura, sunt larg utilizati in teoria si critica de arhitecturala indica existenta
unor similitudini intre stucturile de comunicare prin limbaj natural si cele ale modurilor de
comunicare arhitecturala
L. Wittgenstein = limbajul e arhitectura lumii
Arhitectura e un limbaj combinatoriu si autonom ale carui semne binare sunt construite pe
raportul semnificat/semnificand, in care semnificatul este continutul unei forme arhitecturale
ca loc al manifestarilor practicilor sociale iar semnificantul e insasi forma cadrului construit
cu o anumita imagine.

Ch. S. Pierce distinge 3 tipuri de semne ce pot fi integrate si semioticii arhitecturale:

ICONUL e un semn caracterizat printr-o anumita asemanare cu realitatea pe care o
reprezinta datorita unor proprietati comune cu aceasta datorita elementelor comune pe care
le are cu un obiect, simbolul poate fi utilizat pentru a reprezenta acel obiect - semnele iconice
sunt : hartiile, fotografiile, reprezentari grafice ale unei cladiri. cladirea poate fi ea insasi
un icon daca sugereaza o forma anume, sau aminteste de ceva cunoscut
Alt tip de icon este cel al asemanarii cladirilor - (E) similitudinilor
INDEXUL indicele e un semn a carui referinta la un obiect nu se bazeaza pe
asemanari sau analogii cu acesta si nici pe vreo posibila asociatie cu anumite proprietati, ci de
o legatura dinamica, de cuprindere spatiala, atat cu obiectul in cauza cat si cu subiectul pentru
care actioneaza ca semn
Steaua polara indica nordul
O sageata indica sensul de mers
Cladirile in sinea lor pot gazdui anumite specificatii si le recunoastem usor :
termocentrale, uzine, sala de sport, primarie, catedrala, teatru, monument, etc. pot servi ca
repere in orientare si parcurs, indicand directii
SIMBOLUL este un semn ce contine o semnificatie generala,pe care, in limitele
unor conventii o transmite in mod aluziv. indiferent de legatura dintre simbolul in sine si

entitatea pe care o reprezitna el trebuie sa fie asimilat in egala masura de cel ce-l utilizeaza si
al caruia se adreseaza functionarea simbolului presupune existent unei anumite conventii
Simbolurile au calitatea de a stimula un anumit raspuns la semnalul transmis, de a
crea conditii pentru stabilirea si mentinerea comunicarii intre membrii unei anumite
colectivitati umane.
Steagul simbol al patriei;
Crucea simbol al credintei;
Medalie simbol un merit, un castig
Cladirile pot fi considerate simboluri : o catedrala simbol al credintei, ,
universitatea=invatamant, stiinta;
Semiotica arhitecturala reuneste cele 3 perspective (dimensiuni) care caracterizeaza
problematica generala a semnelor: semantic, sintaxa si pragmatica.
SEMANTICA
Abordeaza problemele semnificatiei in arhitectura vizand relatia dintre semnele
arhitecturale si realitatea pe care acestea o semnifica. Semnificatia obiectului de arh
cuprinde totalitatea atributelor care solicita participarea resorturilor cognitive si a
trairilor psiho-afective de nivel superior:scopuri, aspiratii, conceptii, idealuri, credinte,
etc.
- Analiza semantica are ca scop aplicarea relatiilor dintre forma si continut si de a
reprezenta concluzii cu privire la aptitudinea sistemelor formale si tehnice de a
rezolva anumite functiuni se pune problema daca anumite forme particulare sunt
adecvate anumitor continuturi sau functiuni particulare
- Excesul de ambiguitate si stimuli formali conduc la confuzii semantice
- Necesitatea corespondentei dintre semnificant si semnificat, dintre forma si continut
- Pentru evitarea saraciei si a confuziei semantice este necesara evidentierea
potentialului semantic caracteristic functiei
- Urmari ale conjugarii tuturor aspectelor care privesc misiunea edificarii si adecvarea
cultural istorica a raspunsului formal
- Aproape tuturor formelor existente in arhitectura, oamenii acorda anumite semnificatii
potrivit conventiilor, utilizarii, valorii lor(de folosinta, sociala, culturala, simbolica,
economica)
- Analiza relatiei dintre oameni si o cladire se poate face prin intermediul distinctiei
dintre semnificant si semnificat raportata la intreaga cladire sau chiar la elem. Izolate,
analiza acestora din urma nefiind insa pe deplin relevant decat in contextual integral
al cladirii.
- Distingem: niveluri semiotice primare (functiei practice-utilitare) si secundare (functia
semantica) rezultand de aici aspectele denotative (folosinta fizica) si conotative
(semnificatie) ale formei si perceptiei sale ca semn
FEREASTRA
SCARA
BISERICA
LOCUINTA
-

METAFORA
-instrument pretios in constructia mesajului poetic al arhitecturii cu conditia trecerii de la
analogia iconica simpla la simbol
-expresie artistica una din caile de formare a semnificatiilor si de continua imbogatire a
limbajului, in sens figurat desemnand poezia(limbajul poetic)
-expresie verbal se intemeiaza pe o comparativa subinteleasa: un termen obiect de
comparativa substituit cu unul imagine; intelesul comun inlocuit cu unul neasteptat, ascuns;
Are o functie estetica nuantata de sensibilizare a ideii si a lumii reale reflectate,
tocmai rolul sau sensibilizator nutrindu-i puterea specifica de a da expresie unor sentimente
ale eului si de a ilustra modul particular, poetic in care artistul creator isi reprezinta lumea.
-indeplineste si o functie filisofica = instrument al cunoasterii
Metafora simbolica = poseda valoarea artistica cea mai inalta;
Ch. Jencks arata ca perceperea unei cladiri se face in raport cu un alt edificiu sau obiect
analog

Cu cat un obiect arhitectural ni se pare mai putin familiar cu atat avem mai mult
tendinta de a-l asocia/compara metaforic cu ceea ce ne cunoscut dintr-o experienta
anterioara
perete Cortina, tesut urban, structura tip fagure etc.
-uneori cladirile adopta o forma pe care nu o putem distinge de alt program arhitectural
cladirile de locuit a lui Mies van der Rohe care semanau cu birourile
ARHITECTURA HIGH-TECH
OPERA DIN SYDNEY
Resursele metaforice(poetice) ale arhitecturii sunt mai bogate decat cele oferite de metaforele
univalent sau plurivalente care se axeaza pe asemanarea cu forme reale. Sunt resursele pe
care le cuprinde capacitatea arhitecturii de a intrupa poetic idea care i-a dat nastere, doar
cand acestea fac sa dezvolte poezia, arhitectura se regaseste cu adevarat pe sine.

SINTAXA ARHITECTURALA
-se refera la relatiile dintre semnele arhitecturii specifice
-legile foneticii si ale discursului verbal impun utilizarea de sunete si anumite moduri de a le
asambla pentru a forma cuvinte, complexe sonore carora li se va acorda un sens si care intra
la randul lor in alcaturiea unor structuri sintactice: propozitii, fraze, - prin raporturi de
coordonare si subordonare
-reguli de compunere a elementelor (pereti, plansee) care definesc spatiile,volumele, si a unor
reguli de articulare a acestora in cadrul formei.
-referindu-se la relatia dintre semne, sintaxa sugereaza structura sistemelor de semne si
interelationeaza cu semantica
-in arhitectura trebuie surprinsa relatia dintre sintaxa(relatia dintre semne) si semantic (sens,
semnificatia semnelor)

PRAGMATICA
-pragmatica arhitecturala priveste toate aspectele modului in care arhitectura ca sistem de
semne ii afecteaza pe utilizatorii cladirilor, din acest punct de vedere, ea fiind probabil cea
mai complexa forma de limbaj
-comunicarea unor semnificatii prin arhitectura e importanta atat pentru practica utilizarii
obiectului arhitectural cat si pentru perceptia lor psihoafectiva, saracia ca si supraincarcarea
sau confuzia; semantica fiind la fel de daunatoare pentru capacitatea arhitecturii de a
semnifica si de a avea astfel efecte pozitive asupra oamenilor.
-limbajul verbal actioneaza intr-un singur sens(cuvintele):citite/auzite + muzica asupra
auzului arhitectura afecteaza un larg spectru sensorial: vazul, auzul, simtul olfactiv,
diferente termice, tactil;
-perceptia arhitecturala este o problema in intregime de natura vizuala se pune problema
modului in care sub obtinute mesajele
-mecanisme de transmitere a mesajelor: linii telefonice, carti, filme, televiziune, desene,
cladiri
-orice cladire transmite in mod constant mesaje vizuale, acustice etc. care pot fi percepute de
simturi si decodificate dupa experienta personala a subiectului receptor
- in cadrul experientei arhitecturale, semnificatiile pot inspira o comunicare de perceptii si
interpretari printre actorii acesteia-arhitect, public sau pot cunoaste diferentieri substantiale
-modul in care oamenii isi conceptualizeaza mediul de viata, cadrul construit si amenajat,
arhitectura in ultima instanta, este dependenta de caracterele fizice ale mediului inconjurator
si de pozitia pe care o ocupa ei in cadrul structurilor sociale; de natura si nivelul de
complexitate specific codurilor care le sunt accesibile apropierii de masura in care atributele
mediului inconjurator raspuns asteptarilor lor

ORIENTARE SI PARCURS. LIMITE SI PRAGURI. ROLUL SEMIOTICII

-situarea omului in timp si spatiu e necesara pentru satisfacerea simtului sau de orientare.
viata umana se desfasoara dupa ritmuri active si ritmuri pasive , cunoaste miscarea si
repaosul
-pentru a ne deplasa dintr-un loc in altul avem nevoie de repere, referinte, pentru orientare. In
relatia de situare cosmica si teritoriala, in lumea naturii intervin in primul rand elemente care
ne dau simtul primit de a fi pe pamant in sensul cel mai propriu desi viata omului in
deplinatatea ei se desfasoara intre cer si pamant.
Semne index :
- STEAUA POLARA
- TRAIECTORIA SOARELUI IN DECURSUL ZILEI
- PUNCTELE CARDINALE
- SUCCESIUNEA ANOTIMPURILOR
Trecutul prezenta trecutului in arhitectura, in cadrul nostru de viata se constituie ca
reper temporal, marturie a ceea ce a fost inaintea noastra perceperea trecutului in
reprezentarile material ne ajuta sa inteleg ca istoria e o inlantuire si ca prezentul e doar
unul dintre ele.
- Mesager al memoriei si vector semnificant al comunitatii

Semnele arhitecturii cu rol de index, faciliteaza orientarea si ne dau sentimentul de

binefacere al existentei intr-un cadru organizat, coerent, ale carui structura si coordonate
majore sunt usor lizibile si inteligibile.
In deplasarea de zi cu zi percepem imagini, caractere geometrice, spatiale si formale ale
mediului care ne inconjoara, inregistram evenimente si semnificatii evocate de parcurs.
Experienta repetata a unor parcursuri ne permite datorima mecanismelor mentale de
percepere, interpretare si memorare a imaginilor si evenimentelor, interiorizarea a ceea ce
este arhetipal in structurile spatiale, fie urbane fie arhitecturale. Astfel in situatii noi actionam
conform acelor arhetipuri cu care ne-am obisnuit.
Unul din elementele de reper, de permanenta raportare sunt modelele mentale ale
configuratiilor pe care le parcurgem (pentru spatiul interior - intrare)-trecerea limitei dintre
interior-exterior.
Parcul La Villette (Paris) parcursul architectural, jalonat de repere semne nodale,
devine tema majora a compozitiei, mijlocul de realizare a fuziunii si structurii formale si
functionale.