Elementele deictice în pragmatică

Segmente de discurs care conferă precizie mesajului. Această precizie poate fi circumscrisă
dpdv spațial, temporal, soci identitar sau ca atitudine a interlocutorului.

Elementele deictice sunt:

1- Deictice spațiale
2- Temporale
3- Personale
4- Sociale
5- Argumentative

Toate categoriile cu excepția deicticelor argumentative pot dezvolta atât realizări obiective
cât și subiective.

1- Aceste elemente circumscriu dpdv spațial contextul desfășurării actului conversațional

al plasării referentului sau al vreunui cvasilocutor. Dpdv al lingvisticii tradiționale
aceste elemente deictice pot fi construite cu ajutorul:
- Substantivelor comune sau proprii. Ex: în clasă sau în Constanța
- Adverbelor- aici, acolo, aproape, departe, sus, jos
- Construcțiilor indexicale- un grup de cuvinte. Ex: în mijlocul orașului

Aceste elemente spațiale pot avea atât ..... atunci când cunoaște realizări obiective spațiul
astfel circumscris comportă aceeași semnificație pt toți vorbitorii, indiferent de felul în care
se raportează fiecare la axa referențială.

Un asemenea deism spațial obiectiv nu este de nat să permită dezvoltarea actului

pragmatic pt că nu este discordanță între ceea ce spui și gândești. Deicticul spațial subiectiv
reprezintă o circumscriere spațială individualizată din perspectiva locutorului emitent. Ele
exprimă pct de vedere personal al vorbitorului. Ex: dialog între A și B. A- unde stă Mitică?
B: în Rahova. A: unde stă Mitică? B: la capătul pământului.
 În publicitate se petrece un fenomen foarte curios. Elemente deictice care în vorbirea
cotidiană sunt unanim percepute în mod obiectiv devin în publicitate deictice spațiale
subiective. Ex: biroul – loc unde practici ceva, cabinetul stomatologic

........spații pozitive

2- Circumscriu sub aspect temporal (durata desfășurării acțiunii, momentul începerii

acțiunii sau ciclicitatea acesteia), axa referențială conversațională. Din perspectiva
gramaticii tradiționale elementele deictice temporale pot fi construite cu ajutorul:

- Adverbe, locuțiuni adverbiale de timp (atunci, acum, cândva, din săpt în săpt, din
când în când)
- Numeralelor folosite ca determinanți cantitativi pe lângă nume sau substantive
comune (2 h, 3 zile, 2 min)
- Numeralelor cardinale p-z + prepoziție (în 1944)
- Substantive devenite adverbe (vara, toamna, iarna, ziua, noaptea,)
- Construcțiilor indexicale (expresii- locuțiuni). Pot fi obiective sau subiective

Obiectiv- exprimă tipul obiectiv percepția unanim acceptată asupra măsurării timpului cu
unitățile convenționale (ex: cât a durat cursul? 2h).

Subiectiv- exprimă percepția timpului subiectiv, adică a propriului pct de vedere asupra
măsurării timpului (o veșnicie, nu se mai termina, nu vrei să ști).

Realizări publicitare 2. În 14 zile vei avea dinții mai albi ca niciodată (Colgate). Este
subiectiv. Cuantificarea precisă este în limbajul curent un deictic temporal obiectiv. Această
certitudine îi va spori consumatorului încrederea în beneficiile aduse lui prin utilizarea
produsului promovat.

În publicitate toate deicticele temporale sunt de fapt subiective. Ele intenționează să

implementeze utilizarea produsului în viața cotidiană a consumatorului să-l permanentizeze
a.î beneficiul promovat să-i aparțină consumatorului cât timp va utiliza produsul. Ex: de
acum ești mai ușoară ca niciodată.
 Timpurile verbale sunt forme de realizare a elementelor deictice temporale. Pt că
plasează pe axa prezentului sau trecutului ..... În pub vorbim despre un timp prezent continuu
care sugerează acț îndelungată a beneficiului produsului promovat asupra consumatorului
atâta timp cât acesta îl va achiziționa.

3- Circumscriu identitatea fiecărui participant la actul conversațional. Dpdv al

lingvisticii tradiționale acestea pot fi construite cu ajutorul:
- Numelor proprii
- Pronumele personale

Pot fi obiective și subiective.

Obiective- când transmit identitatea reală a persoanei respective. EX: Maricica.

Subiective- vine Jackie Chan. Vine Axi.

În publicitate- obiective- persoană publică- Andra, subiective- personaje garante necunoscute,

dar care se identifică cu publicul țintă.

4- Transmit statutul socio-profesional pe care participanții la actul conversațional/

cvasilocutorul îl au. Ex: vine profesorul (obiectiv), vine polițistul, ce faci maestre?, da
șefule? (subiectiv)

În publicitate- deicticul social care prin esența lui în vorbirea cotidiană este obiectiv în
publicitate devine subiectiv mereu. Statutul socio-profesional este modificat în sensul
atragerii consumatorului cu scopul sporirii credibilității produsului promovat. Ex: reclama cu
zânul de la Banca Transilvania. Stomatologul cu lacalut activ.

Prin modificarea statutului socio-profesional publicul țintă va percepe personajul garant

ca făcând parte dintr-un univers mult mai apropiat lui. Deicticele sociale subiectiv în
publicitate au rolul de a susține empatia necesară raportului publicitar consumator.
5- Dezvoltă numai realizări subiective. Segmente de discurs, cuv, expresii care susțin
atitudinea personală subiectivă a locutorului emitent în actul conversațional. Acestea
sunt la niv lingvisticii tradiționale toate elementele de oralitate tradiționale:
- Interjecții
- Vocative
- Imperative
- Toate segmentele de discurs care reflectă pct de vedere subiectiv al emițătorului.
(crede-mă/pe cuvântul meu, a intrat Mitică, crede-mă este deictic argumentativ pentru
că forțează persuadarea).
- Apelativele sau calificativele diferitelor persoane. Dania- Ulmu, Andrei, Săceleanu,
coțofana aia, puștiule,