Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Elementele meteorologice
Numim element meteorologic orice parametru meteorologic masurat si observat.
Msurtori meteorologice: determinarea cantitativa a valorilor parametrilor
meteorologici: temperatura aerului, temperatura apei marii, temperatura solului, presiunea
aerului, directia si viteza vntului, precipitatii, caracteristicile masurabile ale norilor, umezeala
aerului, grosimea depunerilor de gheata, grosimea stratului de zapada, descarcari electrice si
altele specifice domeniului.
Observatii meteorologice: evaluarea calitativa si descrierea fenomenelor meteorologice
complexe, care nu pot fi definite complet prin masuratori cantitative: pcla, aer cetos, ceata,
vijelie, tromba, transport de zapada, viscol, descarcari electrice, starea cerului, starea suprafetei
solului, vizibilitatea orizontala, transport de praf, transport de nisip, starea marii, furtuna si altele
specifice domeniului;
1.2 Instrumente meteorologice la bordul navelor. nregistrarea, msurarea i
determinarea elementelor meteorologice la bordul navelor.
Pentru a prognoza starea vremii trebuie s fie ndeplinite dou condiii:
1) s se cunoasc legitile de evoluie a fenomenelor meteo;
2) fenomenele meteo s fie observate nemijlocit prin intermediul unui program de
observaii meteorologice, adic s fie supravegheate sistematic, atent, strile vremii,
dup un program riguros i unitar pentru a permite compararea datelor.
Aceast supraveghere se realizeaz nencetat pe platformele meteo, prin observaii vizuale
i instrumentale, asupra unui numr de aproximativ 20 parametri ai diferitelor elemente
meteorologice.
Observaiile meteo cuprind majoritatea elementelor, unele efectundu-se cu elemente
specifice.
Instrumentele meteorologice cele mai des utilizate in cazul unei platforme meteorologice, sunt
prezentate in Tabelul nr 1.
Tabelulnr.1.1
Nrcrt
Observaiiasupra:
Presiune atmosferic
Instrumentecucitire
direct
Barometrul cu mercur
Barometrul aneroid
Altimetre
Hipsometre
Instrumentecu
nregistrare
Barograful
Barometre cu nregistrare
Temperatura aerului
Termometre ordinare
Termometre de maxim
Termometre de minim
Termometre
electronice
Temperatura solului
cu
Termograful
rezultate
Termometre ordinare
Termometre de maxim
Termometre de minim
Termometre
vertical
Vnt
Umezeala aerului
cu
tragere
Termograf
termocuplu
Giruete
Anemograf
Anemometre
Anemogiruete
Higrometre
Higrograf
Psihrometre
6
Nebulozitate
Nefoscopul
Ceilometre
Precipitaii
Pluviometre
Pluviograf
Zpad
Rigle de zpad
Densimetre
Vizibilitate
Vizibilimetre
10
Durata de
Soarelui
11
Depuneri de ghea
strlucire
Heliograf
Chiciurometre
cu
CURS DE
E METEOROL
LOGIE I OC
CEANOGRAFI
FIE
Unitiledemsuraelemen
ntelormetteorologice
eicorelaialor
Nr.
1.
2.
C
Caracteristica
a
T
Temperatura
a
Presiunea
a
atmosferic
3.
Viteza vntulu
ui
4.
Cantitatea
p
precipitaiilor
r
Unitattea de msurr
Corelaia unitilor
u
de msur
m
gradee Celsius (C
C)
C = (F 32) x 0,,55
grade Fahrenheit
F
(F)
F = C
1,8 + 32
gradee Kelvin (K
K)
K = C + 273,155
hectoopascal (hPaa)
miilibar (mb)
1 mb, 1 hPa
h = 0,75066 mm
milimetrru a coloaneei de
meercur (mm)
1 mm = 1,3332 hPa,, mb
metru pe secund (m
m/s)
kilom
metru pe or
(km/h)
miliimetri (mm)
caloria
1 cal = 4,188
4
x 107 ergi
I =F / S ( cal / cm
m2 min ) .
k
kilocaloria
,
5.
Raadiaia solarr
(fluxuri
energetice)
Um
miditatea
atm
mosferic
760 mm
m = 1013,3 hPa
h
megaddjoul pe metru
ptrrat (MJ/m2)
1 MJ/m
m2 = 0,277 kW
W/h
kilovatt pe or (kW
W/h)
1 kW//h = 3,6MJ/m
m2
Umiditaatea absolut
Umiditaatea relativ
Temperaatura punctuului
de rou
g/m3
%
0
Deficitul de saturatie
Intabelulnr2,suntprezentatecelemaidesintalniteinstrumentedetipclasic,careprivescacesttipdedeterminri,
existentelabordulnavelor:
Nr
crt
Observaii
asupra:
1 Presiune
atmosferic
Instrumentecucitiredirect
Instrumentecunregistrare
Barometreaneroidecelemaidesutilizate
Barometrecunregistrare
2 Vnt
Anemometre,planetadevant
Anemograf (cucontacteelectrice,electromagnetice,
manometrice)
Termografulsauinasocierecu
msurareaumiditiirelativetermohigrograful
Termometrecurezultateelectronice
4 Umezeala
aerului
Higrometre(cufirdepr,cumembranorganic)
Higrograf
10
Ceilometre
11
12
Barometrele aneroide
Sunt instrumentele meteorologice cu cea mai mare rspndire, intrand in dotarea
tuturor staiilor meteorologice si a navelor de toate categoriile.Forma general este
rotund i plat , avand pe una din feele sale o scal gradat (mmHg, mbar, inches) pe
care varful acului mobil indic valoarea presiunii masurat in momentul respectiv.
Compunere general:
Cutia
Scala gradata
Capsula barometric (Vidi) sau coloana de capsule
Sistemul de transmisie (lamele , parghii, fire) cu amplificatorul si acul indicator;
13
mai mica dect cel uscat, diferenta dintre cele dou se numete diferen psichrometric.Citirea
la cele 2 termometre se realizeaz cnd T0 la termometrul umed nu mai coboar
Msurarea tensiunii actuale a vaporilor de ap, se realizeaz prin consultarea tabelelor
psichrometrice , care in funcie de diferena de T0 dintre cele 2 termometre, permit msurarea
valorilor tensiunilor vaporilor de ap i a umezelii relative.
Higrometrele electrice- utilizeaz ca principiu de funcionare dependena rezistenei
electrice a unui conductor de umezeala aerului.Conductorul se acopera cu o substan
higroscopic (Clorur de litiu ,acetat de polivinil, etc) valoarea rezistenii msurandu-se cu o
punte Wheastone.
Higrometrele cu izotopi radioactivi (izotopi de Cobalt) ce necesita sursa de radiaii
inchis intr-un tub metalic, contor de cuante gamma, sursa de alimentare electric.Umiditatea se
determina prin msurarea cantitii fluxului de radiatii (energia) care este diminuat la trecerea
prin stratul de aer.
Termohigrometre cu memorie de date i afiaje digitale sunt cele mai utilizate la
aceast dat,utilizand senzori cu semiconductori pentru umezeal,
Traductoare pentru umezeal relativ
1.2.3 Msurarea i determinarea temperaturii
Temperatura reprezinta principalul element meteorologic care exprima din punct de vedere fizic
viteza cu care particulele de aer efectueaza miscari de tip boolean (dezordonate) provocate de
starea termica a volumului de aer.
A. Unitatea de msur este gradul de temperatur, corespunztor unei diviziuni de
lungime a scrii lineare. Mrimea temperaturii este dependent de scara folosit:
a. scara termometric Celsius (C/centigrade) care este cel mai frecvent utilizat pe plan
mondial (scara universal), aceasta avnd dou valori importante: t1=0C (punctul de
nghe al apei la o atmosfer) i t2=100C(punctul de fierbere al apei la o atmosfer);
b. scara Fahrenheit (F) cu un interval de 180 F (32F-212F); pentru conversia din grade
Celsius n grade Fahrenheit se folosete formula F=9/5C+32; punctul de fierbere al apei
este la 212 F, iar cel de nghe 32F;
c. scara Kelvin (K) sau scara temperaturii absolute la care 0K = -273,15C (zero absolut);
temperatura n grade Kelvin poate fi calculat prin adugarea cifrei 273,15 temperaturii
n grade Celsius;
14
CURS DE
E METEOROL
LOGIE I OC
CEANOGRAFI
FIE
d. sccara Reaum
mur (R), cu gradaii cuuprinse ntree 0 (punctull de nghe al apei) i 80R
(ppunctul de fiierbere al apei);
e. sccara Rankine (Ra), cu punctul
p
de fierbere
f
al apei
a
la 671,667Ra i punnctul de nghhe al
appei la 491,67
7 Ra.
h
http://www.v
visionlearniing.com/librrary/modulees/mid48/Im
mage/VLOb
bject-318021121021101.gif
B Msurarrea temperraturii aeru
B.
ului se realizeaz cu ajutoruul termomettrului
meteorollogic sau cu
u ajutorul unor
u
senzori. Termomettrul funcionneaz pe baaza propriettilor
corpuriloor lichide sau
u solide de a-i
a mri sau micora vollumul n rapoort cu variaiile termice.
a. Claasificarea teermometrelor:
a.1. dup
d
scop i destinaie:
- metteorologice (normale,
(
dee minim, maaxim, de minim
m
i maxxim);
- meddicale;
- induustriale;
- pentru ntrebuin
nri casnice etc.
15
16
alcoolului
din
tub,
un
corp
metalic
sub
influena temperaturii:
- este alctuit din : receptor (lam
bimetalic format prin sudarea a
dou lame de metal), sistem de
transmitere
deformrii
i
i
amplificare
mecanismul
a
de
18
19
Observaii:
- Primele trei componente sunt preponderente, ele reprezentnd 99,97% din volumul
total al aerului atmosferic
- Majoritatea componentelor au temperatura critic de lichefiere foarte sczut
explic de ce n atmosfera terestr ele se menin n stare gazoas, n condiiile normale ale
presiunii atmosferice
- In straturile joase ale atmosferei compozitia bioxidului de carbon variaz in limite largi
( datorit activitii industriale)
- Vaporii de ap au cea mai mare variabilitate, de la 3-4% n zonele subecuatoriale pna
la 0,2% n zonele foarte reci si uscate;
Structura pe vertical a atmosferei terestre. Procese i fenomene ce se produc n
atmosfer.
troposfera 0 18 km;
stratosfera 18 32 km;
mezosfera 32 80 km;
termosfera 80 1000 km;
exosfera 1000 3000 km.
Intre aceste straturi, autorii menioneaz existena unor zone de tranzitie cu grosimi variabile
( de la cateva sute de metri pn la cativa Km) numite tropopauz, stratopauz, mezopauz
i termopauz.
Troposfera
Este stratul de la contactul cu suprafaa Pmntului n care este cuprins din masa
atmosferic i cuprinde 95% din vaporii de ap. Grosimea acestui strat la Ecuator este cuprins
ntre 1618 km, la latitudini medii este de aproximativ 14 km iar la Poli de 8 km.
n troposfer temperatura scade cu altitudinea n medie cu 0,65C la suta de metri. Aceast
scdere poart numele de gradient termic vertical, t .
Aceast scdere face ca la nivelul superior al acestui strat, la Ecuator temperatura s fie de 80C iar deasupra Polilor de numai -50C.
Exist zone n care temperatura se poate menine constant cu altitudinea, fenomenul purtnd
denumirea de izotermie, iar n altele temperatura crete cu altitudinea, fenomenul purtnd
denumirea de inversiune termic.
Troposfera este cel mai turbulent strat. Aici se produc micri de convecie pe vertical, att
ascendente ct i descendente, care au rolul de a omogeniza din punct de vedere termic aerul, i
micri de advecie numai pe orizontal, care au rolul de a transporta masele de aer dintr-o
regiune n alta.
20
Ecuator valoarea este de aproximativ 130140 kcal iar la Poli 7080 kcal
radiaia reflectat (Rs) este acea parte a radiaiei globale care, caznd pe suprafaa
terestr , este abtut de la direcia iniial , fr a suferi vreo modificare de alt natur .
Ea depinde n mare parte de nsuirile fizice ale suprafeei de inciden ( culoare ,
rugozitate, etc. ) i de nlimea Soarelui deasupra orizontului . De regul , nsuirile de
reflectare ale suprafeei active se exprim prin raportul dintre radiaia reflectat i
radiaia global incident , care poart numele de albedou (A) : A = (Rs / Q ) 100 ;
Valoarea cea mai mare a albedoului o are zpada proaspt i afnat 90% din radiaia
primit este reflectat. Urmeaz nisipul cu 60% i vegetaia cu 3040%.
Pmntul se nclzete uor dar i pierde uor cldura primit, iar grosimea stratului nclzit
este de ordinul centimetrilor n adncime (100 cm maxim). Apa se nclzete mai greu, dar
pierde greu i n timp cldura, iar stratul nclzit poate atinge 150 m datorit curenilor verticali.
radiaia terestr (Et ) reprezint fluxul radiativ de und lung emis fr ntrerupere de
suprafaa terestr , conform legii lui Stephan i Boltzmann , corectat cu coeficientul de
emisie n infraroii :
E = T4
Eef = Et Ea ;
bilanul radiativ (B) este diferena dintre suma tuturor fluxurilor radiative de und scurt i
lung primite de o suprafa oarecare i suma fluxurilor de und scurt i lung pierdute de
aceasta sub forma radiaiilor reflectate i emise:
B = I + i Rs + Ea Et .
Avnd n vedere c I + i = Q , relaia este :
B = Q Rs + Ea Et sau
B = Q (1-A ) Eef .
Toate fluxurile de energie radiant pot fi exprimate n uniti de msur energetice sau
calorice . n meteorologie se utilizeaz aproape exclusiv unitile de msur calorice , deoarece
cantitatea de cldur pe care o produc fluxurile radiative ce strbat atmosfera poate fi mai uor
determinat dect energia lor . n acelai timp, unitile de msur calorice rspund mult mai bine
cerinelor meteorologiei i climatologiei , pentru c de cldura primit sau cedat de scoara
terestr , prin mijlocirea fluxurilor energetice , depind toate elementele meteorologice ce
caracterizeaz un punct sau o regiune oarecare .
23
Unitile
4,188 x 107 ergi .
de
msur
calorimetrice sunt
caloria
radiometric
Umiditatea atmosferic provine din evaporarea apelor mrilor, oceanelor, apelor de la uscat
i din procesele de respiraie ale oamenilor, animalelor i plantelor.
Anual se evapor o cantitate de 519 000 km3 de ap, din care 448 000 km3 din mri i oceane
iar 71 000 km3 de la suprafaa uscatului.
n medie, pe un an de zile n zonele temperate i polare se evapor un strat de ap ntre 700
mm iar la latitudini mici un strat de ap de aproximativ 1000 mm.
n atmosfer, umiditatea este prezent prin toate strile de agregare ale apei
24
95 %
Vaporide
Picturide
Cristalede
ghea
ap
5%
La un moment dat, n atmosfer pot coexista toate cele trei stri de agregare ale apei (la
temperatura de 0,00075C i presiunea de 6,1 mb).
p [mb]
ap
ghea
8
6,1
4
2
Punctultriplualapei
vapori de ap
t [C]
-4 -2 0 2 4
Cantitatea de umezeal din atmosfer are valoarea minim i chiar 0 n aerul rece i uscat de
la Poli i valoarea maxim n aerul cald de la Ecuator. Pentru fiecare valoare de temperatur
exist o limit a cantitii de vapori de ap, care se numete saturaie.
Marimi higrometrice:
Umiditatea absolut (a)- starea de saturatie cu vapori de ap a atmosferei valoarea maxim a
cantitii de ap pe unitatea de volum de aer atmosferic, la o temperatur i presiune dat ( g/m3)
a = v=0,81e/1+t (g/m3)
unde e - tensiunea actual a vaporilor
0,81 coeficient empiric
-coeficient de dilatare termic a gazelor-0,004
25
26
Saturaia se poate realiza prin evaporarea sau prin rcirea aerului care se poate produce prin
radiaie nocturn sau prin destindere adiabatic (rcirea aerului prin micarea ascendent a
acestuia fr aport de energie din afar, folosindu-se energia intern a aerului).
Nucleele de condensare pot fi cristale de sare masiv, pulberi minerale sau organice, picturi
de ap existente.
Principalul produs al condensrii l reprezint norii.
27
3.1Presiuneaatmosferica.Definireapresiuniiatmosferice.Unitidemsur.
Distribuiapeverticalipeorizontalapresiuniiatmosferice.Variaiilezilnice
ianualealepresiunii.Variaiineperiodice.
28
Presiunea
atmosferic
hectopascal (hPa)
milibar (mb)
milimetru a coloanei de
mercur (mm)
h=
8000
2( po p1) (1 + t )
po + p1
29
8000
(1 + t ) ,
p
unde : p = presiunea ;
= coeficientul de dilatare al gazelor (0,04) ;
t = temperatura din momentul respectiv ;
8000 = constant convenional
h=
Treapta baric se mai defineste i grosimea unui strat de aer din atmosfera, ce este
caracterizat printr-o diferenta de presiune de 1 milibar intre suprafata sa inferioara si cea
superioara.
uscat
ocean
vara
p. minim
p. maxim
iarna
p. maxim
p. minim
Valorile amplitudinii anuale cele mai mari sunt n zona subpolar (20 mb).
31
32
M
1040
1035
1030
1 p
b =
n
Semnul () ne arat sensul scderii.
densitatea aerului
p diferena de presiune dintre dou puncte
n distana dintre cele dou puncte
Anticiclonii ocup suprafee de mii de km2, se deplaseaz cu vitez mic (max. 30 km/h),
adic durata lor de aciune este foarte mare (poate dura pn la 4 luni).
Vremea n anticiclon este o vreme frumoas, mai rcoroas vara i rece iarna, fr
precipitaii, singurul fenomen ntlnit fiind ceaa. Micarea descendent a aerului provoac
aceast vreme frumoas. Anticicloanele pot fi clasificate in reci i calde , fiecare din aceste
categorii putand fi permanente sau temporare.Se definesc ca anticicloane reci, formaiunile
33
barice caracterizate prin presiuni inalte ce iau natere in regiuni sau anotimpuri reci ale globului,
deasupra intinderilor mari de uscat
Cel mai puternic anticiclon este anticiclonul siberian 1050 mb n interior.
Se definesc ca anticicloane calde, formaiunile barice caracterizate prin presiuni inalte ce iau
natere deasupra uscatului sau a mrii , in condiiile anotimpurilor calde sau a zonelor
caracterizate prin temperaturi medii inalte.
La periferia anticiclonului, n partea anterioar sau posterioar, sub efectul aerului mai cald
din jur, pot s se formeze nori i s cad precipitaii.
Fig 3.1 Micarea aerului ntr-un ciclon, respectiv anticiclon n emisfera nordic
Depresiunile (ciclonii)
Depresiunile sunt zone de minim presiune, valorile fiind cuprinse ntre 9601013 mb.
Valorile izobarelor scad de la periferie spre centru, iar gradientul baric orizontal este orientat
de la periferie spre centru.
Figura 3.2 Harta sinoptic la nivelul Europei cu prezentarea elementelor principale ale reliefului baric
34
Micarea aerului pe vertical este ascendent, pe orizontal este convergent n sens invers
acelor de ceasornic n emisfera nordic (vezi fig. 3.1; 3.3)
Izobarele sunt mai dese n cazul depresiunilor, ceea ce duce la apariia vnturilor mai
puternice.
Fig.3.3 Miscarea aerului pe orizontal intr-o depresiune (ciclon), reespectiv anticiclon in cele dou emisfere
Emisfera nordic
vara
anticiclonul azorelor (1025 mb) are influene pn n S-E Europei i S-E Statelor Unite. La
ptrunderea pe continent determin averse de ploaie cu descrcri electrice. n interiorul
continentului determin o vreme foarte cald i secetoas ;
anticiclonul hawaian (1022 mb) este perechea primului. Produce ploi pe coastele de vest
ale Statelor Unite, Canada ;
pe continent un bru de depresiuni (900995 mb) din nordul Africii pn n Pakistan.
Determin o vreme cald pentru sudul Europei i un aer foarte ncrcat cu pulberi. n Asia
prezena acestor depresiuni se caracterizeaz prin ploile musonice.
iarna
anticiclonul siberian (1050 mb) pe uscat. Produce o vreme frumoas i foarte rece;
acioneaz iarna;
anticiclonul canadian (1025 mb) determin o vreme frumoas i rcoroas;
depresiunea islandez (985995 mb) n Atlantic; determin o vreme foarte nchis i
ploioas;
depresiunea aleutinelor (1000 mb) n Pacific; are influene pe coastele de vest ale Americii
de Nord; plou i iarna i vara.
Emisfera sudic
- depresiunea sud-african (10001005 mb);
- depresiunea nord-australian (10001005 mb);
- anticiclonul sud-atlantic Insula Sf.Elena;
- anticiclonul indian Insula Sf.Mauriciu;
- anticiclonul pacific Insula Patelui.
Toi trei anticicloni au valori ale presiunii de 1020 mb i i pstreaz zona lor de aciune n
tot timpul anului.
36
Fig 3.4 Pozitionarea principalilor centri barici pe suprafata terestr pe timpul iernii
37
Saua barica (fig. 3.6) este o formatiune barica instabila ce ia nastere intre doua depresiuni si doi
anticicloni asezati in cruce si cedeaza locul rapid unei depresiuni, caracterizata prin:
gradientii barici au valori mici;
vantul este slab si variabil;
umiditatea relativa este ridicata;
se produc descarcari electrice;
ceata, foarte frecvent.
38
Culoarul depresionar este o zona de joasa presiune marginita de ambele parti de izobare cu
valori mai ridicate. El se poate intinde pe mii de kilometri, este mult mai larg decat talvegul si
leaga, de obicei, doua depresiuni atmosferice.
Galeria depresionara este o forma neregulata de presiune atmosferica joasa care serpuieste si
este marginita de valori ridicate de presiune atmosferica.
39
4.1. Noiuni generale despre vnt: definirea i elementele vntului, direcia i viteza
vntului. Fore generatoare i modificatoare. Efectul forei Coriolis i a forei de gradient
Dac valorile termice i de presiune ar fi repartizate uniform pe suprafaa terestr, deplasarea
aerului nu ar mai avea loc. Inegala repartiie a presiunii n sens orizontal se datoreaz aciunii
combinate a unor cauze de ordin termic i dinamic i, determin o micare numit vnt.
Diferenele de temperatur ale aerului creeaz densiti diferite, ceea ce atrage dup sine
diferene de presiune maxime si minime barometric
. Aceast repartiie a centrilor de presiune se face i pe orizontal i pe vertical, crendu-se
un circuit care are rolul de a omogeniza din punct de vedere baric atmosfera.
Deplasarea aerului dintr-o zon cu presiune ridicat spre o zon cu presiune cobort se
numete vnt.(fig.4.1)
Atunci cnd aerul se deplaseaz n sisteme unitare, poart denumirea de cureni atmosferici.
D
()
D
M
(+)
Fig 4.1 Deplasarea aerului dint zonele cu presiune ridicat spre zonele cu presiune cobort
40
Principala cauz a formrii vnturilor este diferena de temperatur i presiune dintre dou
zone, mai exact direcia i mrimea gradientului baric orizontal (scderea presiunii pe unitatea de
suprafa fiind orientat perpendicular pe izobare de la presiunea mare la presiunea mic).
1000
1005
D
Vw(Nd) = * 30* 24
b =
10
5
= 0,5 unde 5- p (mbar)
10
10 - dist in Mm
Fig 4.2 Reprezentarea gradientului baric i determinarea valoric a acestuia pentru hrile marine
Valoarea gradientului baric indic viteza vntului pentru c la izobarele dese diferena de
presiune pe aceeai unitate de suprafa este foarte mare
Vntul se caracterizeaz prin dou elemente : direcia i viteza.
Direcia
Direcia vntului reprezint sensul din care bate vntul ntr-un punct sau ntr-o regiune
oarecare. Ea se stabilete n raport cu punctul cardinal dinspre care bate. n scopul indicrii
direciei vntului, se utilizeaz roza vnturilor cu cele patru puncte cardinale i cu cele patru sau
dousprezece direcii intercardinale.
Deoarece acest mod de notare nu este foarte precis n transporturile maritime se folosete
azimutul vntului, adic unghiul pe care l face vectorul vnt cu direcia nordului geografic.
Direcia vntului reprezint astfel unghiul format ntre direcia nordului geografic i vectorul
vnt.Acesta se exprim n grade sexagesimale de la 0 la 360, n sensul deplasrii acelor de
ceasornic. Astfel, nordul corespunde la 360, estul la 90, sudul la 180 iar vestul la 270.
Celelalte direcii au valori intermediare (vezi tabelul nr. 4.1)
Tabelul nr. 4.1
Direcia vntului
Calm
Nord-nord-est
Nord-est
Est nord-est
Notarea
Grade azimutale
Cifra de cod
00
NNE
22,5
02
45
05
67,5
07
NE
ENE
41
Est
Est-sud-est
90
09
ESE
112,5
11
Sud est
SE
135
14
Sud sud-est
SSE
157,5
16
180
18
Sud
Sud sud-vest
SSV
202,5
20
Sud vest
SV
225
23
247,5
25
270
27
292,5
29
315
32
337,5
34
360
36
99
Vest sud-vest
VSV
Vest
Vest nord-vest
VNV
Nord vest
NV
Nord nord-vest
NNV
Nord
Variabil
N
-
A = 2 v sin
Se consider c abaterea pe ocean este ntre 4045 fa de direcia gradientului, iar pe uscat
de 2025.
42
Viteza
Viteza vntului este viteza de deplasare a masei de aer i reprezint distana parcurs de
aerul care se deplaseaz pe orizontal n unitatea de timp. Se poate exprima n m/s, km/h sau n
noduri.
1m/s = 3,6 km/h
1km/h = 0,278 m/s
n navigaie, viteza vntului se exprim i n noduri : 1 nod = 1,852km/h.
Viteza este modificat de fora de frecare 135 fa de viteza vntului.
Vntul de la altitudine are viteze mai mari datorit lipsei forei de frecare (la 400500 m
altitudine dispare fora de frecare).
Vntul de la altitudine care este paralel cu izobarele numai n zonele unde izobarele sunt
rectilinii se numete vnt geostrofic(fig.4.3) . Vntul are o vitez uniform fiind cvasistaionar.
D
G
43
Intensitatea
vntului,
grade
Denumirea
vntului
Viteza
vntului,
m/s
Viteza
vntului,
km/h
0-0,2
0-1
(0)
(0)
0,3-1,5
1-5
(1)
(3)
1,6-3,3
6-11
(3)
(8)
12-19
(5)
(15)
5,5-7,9
20-28
(7)
(24)
Vnt
semnificativ
8,0-10,7
29-38
(9)
(33)
Vnt
puternic
10,8-13,8
39-49
(12)
(44)
acvatice
Vnt slab
Vnt
moderat
la suprafaa bazinelor
Vnt uor
3,4-5,4
asupra obiectelor de la
suprafaa terestr
Calm
Vnt
perceptibil
44
Vnt foarte
puternic
Vnt extrem
de puternic
13,9-17,1
50-61
(15)
(55)
17,2-20,7
62-74
(19)
(68)
20,8-24,4
75-88
(23)
(81)
Furtun
10
11
12
Furtun
puternic
Furtun
violent
Uragan
Crestele
contureaz
valurile mari formate de
vnt, spuma rupt de vnt
de pe crestele valurilor se
ntinde n dungi pe
coastele valurilor
Se
semnaleaz
afectri
nensemnate a construciilor.
Se rup ramurile mari a
arborilor. Se mic din loc
obiectele uoare
24,5-28,4
89-102
(27)
(95)
28,5-32,6
(31)
103-117
peste 33
(110)
peste 117
Suprafaa
apei
este
Vntul produce distrugeri
acoperit cu un strat dens
considerabile, rupe tulpinele
de spum. Vizibilitatea
arborilor
este considerabil redus
Se
semnaleaz
distrugeri
catastrofale.
Arborii
snt La fel
defriai
45
unde :
k = coeficient cu valoarea de 0,125- 0,130 kg, presiunea exercitat un de vant cu
viteza de 1 m/s pe o suprafat de 1m2;
S = suprafaa pe care se exercit presiunea p;
v = viteza vntului exprimat n m/s/m
i = unghiul incidenei vntului cu suprafaa
Valorile presiunii mentionate anterior pun in eviden uriasa energie pe care
vanturile o transfer mrii determinand formarea valurilor, cat i presiunile foarte
ridicate pe care le pot exercita asupra operei moarte i suprastructurilor navei, mai ales in
condiile unei furtuni ciclonice, cand eroarile de manevra pot produce rasturnarea navei
prin pierderea stabilitii tranversalela inclinri dinamice foarte mari.
Legea Buys Ballot
46
47
Direcia i viteza vantului real (Vr reprezint deplasarea real a masei de aer i se poate
msura cand nava este staionar) se determin printr-o construcie grafic a triunghiului
vitezelor, avand doi vectori cunoscui:
Va- vantul aparent a caror elemente se masoara la bordul navei i care este rezultanta vantului
real i a vantului navei;
Vn vantul navei reprezentat printr-un vector egal i de sens contrar cu vectorul definit de
micarea navei i este vantul determinat de rezistena opus de masa de aer , prin care nava se
deplaseaz
Dn
O1
Fig 4.4 Reprezentarea grafic a rezultantei aciunii vantului real i vantului navei
/2,
unde:
Vg-viteza vantului geostrofic
G-gradientul baric orizontal;
-densitatea aerului
-viteza unghiular de rotatie a Pmantului;
-latitudinea locului;
Plecand de la determinarea vantului geostrofic i cunoscandu-se c fora de frecare
determin o reducere a vitezei acestuia cu aproximativ 1/3 deasupra mrii i abateri de 60-70
grade fa de direstia gradientului baric orizontal, se poate determina cu destul exactitate
directia i viteza vantului real.
Pentru determinarea rapid a vitezei probabile a vantului geostrofic si a forei acestuia in
scara Beaufort deasupra mrii , la bordul navelor se utilizeaz diferite scri in care se intr cu
distanele msurate intre izobare raportate la latitudinea locului.
4.3.2 Deriva de vnt i efectul acesteia asupra navigaiei. inerea navigaiei n condiii de
vnt puternic
Pe langa aciunea nemijlocit a vantului, direcia de deplasare a navei va fi influienat
intr-o msura apreciabil i de valuri. Valurile se formeaz astfel sub influiena vantului pe baza
presiunii exercitat pe suprafaa mrii. Elementele valurilor depind de intensitatea vantului, de
intinderea zonei maritime in care acioneaz vantul, de adancimea apei, de distana de la coasta
din vant si relieful ei, etc.
Aciunea vantului si a valurilor asupra direciei de deplasare i a vitezei navei, constituie
un fenomen complex, diferit de la nav la nav ( chiar si pentru aceai nav), in funcie de starea
de incrcare ( pescaj i asiet), precum si de alura fa de vant i val
La vantul i valul din prova, se produce o reducere a vitezei navei.Pan la forta 4,
aciunea vantului se consider neinsemnat, la viteze mai mari aciunea vantului si a valurilor
asupra vitezei navei creste considerabil .Nava devine mai instabil, abaterile de la drum intr-un
bord sau altul (ambardee) se amplific- pentru meninerea navei pe drum se face uz de unghiurim
de carm mrite.La un vant de forta 10, nava poate sa inregisterze o pierdere de vitez intre 3080% in functie de marime, incarcare,forma,etc.
La vant i val din pupa, avem deasemenea o variatie a vitezei navei. Pn la o anumit
for a vantului, avem o oarecare cretere a vitezei navei; dup depirea acestei limite, odat cu
creterea valului avem o scdere a vitezei navei. Intalnim astfel, o cretere a instabilitaii navei
i la fel ca n cazul precedent pentru meninerea navei pe drum se face uz de unghiurim de
carm mrite.
In cazul vantului dintr-un bord sau altul, vantul acioneaz asupra direciei de
deplasare cat i a vitezei navei, in funcie de for i unghiul care-l face cu axul longitudinal al
navei.Considerand o nav in punctul A, fiind supus sub aciunea unui vant aproximativ din
travers babord, avand drumul sau prin ap egal < Na AL. Sub aciunea vantului si a valurilor,
49
direcia de deplasare devine AF.Astfel , cand pozitia navei ar fi trebuit s fie B , in condiii de
calm , sub actiunea vantului si a valurilor pozitia este B, fiind deviata pe directia BB,.Dupa un
anumit interval de timp nava ocup poziia C, fiind deviata pe direcia CC,.
Direcia i viteza real a navei in raport cu fundul mrii se numete drum deasupra
fundului, iar ca mrime unghiular este unghiul format dintre direcia Na i direcia de deplasare
a navei. Drumul deasupra fundului difera fata de drumul prin ap ( direcia determinat de axa
longitudinal a navei) cu un unghi egal cu deriva de vant. Deriva de vant () vezi figura 4.
reprezint astfel unghiul format dintre axa longitudinal a navei i direcia determinat de drumul
deasupra fundului sub aciunea vantului i valurilor. Conform figurii, in cazul derivei de vant
nava executa o miscare de translaie cu axa sa longitudinal decalat cu un unghi unghi de
deriv ,
Fig 4.5 Reprezentarea grafic a derivei de vant la nav sub aciunea combinat a vantului i a valurilor
50
51
precipitaiilor
atmosferice.
Distribuia
52
1/8
2/8
3/8
4/8
5/8
6/8
7/8
8/8
cnd aerul se ridic n susul versantului unui munte i se rcete n timp ce se nal n
atmosfer (ridicare orografic);
prin convecia cauzat de nclzirea unei suprafee prin expunere la soare, numit
nclzire diurn;
atunci cnd aerul cald trece pe de-asupra unei suprafee mai reci cum ar fi o suprafa de
ap rece sau o platform de eroziune, alpin sau nu.
2) Norii se pot forma atunci cnd se amestec dou mase de aer care sunt ambele sub punctul de
saturaie. De exemplu respiraia ntr-o zi rece, evaporarea apei Oceanului Arctic, etc.
3) Aerul rmne la aceeai temperatur dar absoarbe mai muli vapori de ap, pn cnd ajunge
la saturaie.
Formarea unui nor cuprinde dou stadii:
A ascensiunea aerului umed nesaturat pn la atingerea nivelului de condensare;
B ascensiunea aerului umed saturat dup atingerea nivelului de condensare.
A. n primul stadiu, pentru formarea unui nor, sunt necesare urmtoarele elemente:
-
B. Stadiul saturat, care ncepe de la nivelul de condensare, reprezint procesele prin care
picturile germen, formate iniial prin condensare, cresc att numeric ct si n mrime,
astfel nct ansamblul lor s dea aspectul vizibil al norilor; de asemenea, cuprinde i
procesele prin care, n interiorul norilor, se produce creterea particulelor de ap sau de
ghea pn la dimensiunile de la care ele ncep s cad din nori si s sting suprafaa
terestr, constituind astfel precipitaiile.
Apa dintr-un nor obinuit poate avea o mas de cteva milioane de tone. n orice caz,
volumul unui nor este corespunztor de mare, iar densitatea vaporilor este de fapt destul de
sczut nct curenii de aer de desubtul i din interiorul norului s fie capabili s susin
picturile suspendate n aer. De asemenea, condiiile din interiorul unui nor nu sunt statice:
picturile de ap se formeaz i se evapor n mod constant. O picatur de ap obinuit are o
raz de 1 x 0.00001 m i o vitez terminal de circa 1-2 cm/s. Aceasta ofer picturilor de ap
destul timp s se reevapore cnd cad n aerul mai cald de sub nor.
Majoritatea picturilor se formeaz cnd vaporii de ap se condenseaz n jurul unui nucleu de
condensare, o particul minuscul de fum, praf, cenu sau sare. n condiii de suprasaturare,
picturile de ap se pot comporta ca nuclee de condensare.
54
Picturile de ap care sunt destul de mari pentru a cdea pe pmnt sunt produse n dou
feluri. Cel mai important se presupune a fi Procesul Bergeron, descoperit de ctre Tor Bergeron,
care afirm c picturile de ap suprarcite, mpreun cu cristalele de ghea dintr-un nor,
interacioneaz i duc la creterea rapid a cristalelor de ghea, care precipit din nor i se
topesc n timp ce cad. Acest proces are loc de obicei n nori ai cror vrfuri au temperaturi de
mai puin de -15 C. Al doilea proces important este acela de coliziune i captare, care are loc n
nori cu vrfuri mai calde, n care coliziunea picturilor de ap care se ridic i coboar, produce
picturi din ce n ce mai mari, care sunt n final destul de grele pentru a cdea pe pmnt sub
form de ploaie. n timp ce o pictur cade printre alte picturi mai mici care o nconjoar, ea
produce o trezire care atrage cteva dintre picturile cele mici n coliziuni, ajutnd astfel la
rspndirea procesului. Aceast metod de producere a picturilor de ploaie reprezint
mecanismul primar n norii stratiformi joi, i n micii nori de tip Cumulus
La un nor, dezvoltarea vertical i structura microfizic depind de trei nivele
caracteristice:
1. Nivelul de condensare corespunde n general nivelului bazei norului, unde
temperatura aerului este egal cu temperatura punctului de rou (). Poziia
nivelului de condensare se poate aproxima cu ajutorul formulei:
hC = 122 (t0 0)
2. Nivelul izotermic de 0 C este situat deasupra nivelului de condensare n
situaiile n care temperatura punctului de rou este pozitiv i sub nivelul de
condensare cnd temperatura punctului de rou este negativ.
Sub acest nivel norii sunt alctuii din picturi de ap i, n mod accidental,
cristale de zpad n curs de topire ( doar 1/1milion de picturi nghea). Peste
acest nivel predomin picturi de ap suprarcite ( pn la temperaturi de -10 C)
iar peste aceast valoare din cristale de ghea pn la - 40 C, nivel la care norii
sunt alctuii numai din cristale de ghea.
3. Nivelul de convecie reprezint nivelul pn la care ajung curenii ascendeni
de aer. Acesta corespunde prii superioare a norilor.
3.nivel de convecie
NOR
1. nivel de condensare
55
nori de ap, alctuii din picturi de ap, uneori amestecate cu picturi suprarcite;
nori de ghea, alctuii din cristale sau particule de ghea;
nori mixti, alctuii dintr-un amestec de picturi de ap suprarcit si particule de
ghea .
Se formeaz de la 6000 la 8000 de metri altitudine. Sunt de culoare alb din cauza cristalelor
de ghea. Nu dau precipitaii.
56
Cirrus (Ci) nori cu form de fibre (filamente). Prevestesc apariia frontului atmosferic
cald i apar cam cu 1000 km naintea frontului. Nu reduc strlucirea Soarelui sau a Lunii. Mai
pot avea aspect de fulgi (Cirrus floccus) sau rsfirai ca ramurile unui copac (Cirrus radiatus).
Vremea se stric la apariia lor. Semnele convenionale sunt :
57
Cirrostratus (Cs) nori sub form stratificat, sub form de pturi, de benzi ( au forma unei
pnze uniforme si de culoarea alb). Nu dau precipitaii. Prevestesc apariia frontului atmosferic
cald. Suprapui peste Soare sau Lun dau fenomenul numit halou (un curcubeu circular).
58
Cirrocumulus (Cc) nori sub form de grmad, cu aspect de grmezi mici de culoare alb
n iruri sau vlurele ca nisipul de pe plaj. Apar odat cu norii Cirrus dar dispar rapid. Nu dau
precipitaii.
60
61
62
63
64
65
Clasificarea
precipitaiilor
atmosferice.
Distribuia
66
Clasificare
1. n funcie de mrimea picturilor i viteza (intensitatea) de cdere :
precipitaii cu caracter general (ploi i ninsori obinuite, cu cderi uniforme i continue);
Cad pe suprafee mari, din nori Nimbostratus i Altostratus, sunt specifice frontului cald.
averse (de ploaie, zpad, lapovi) cu picturi mari i cu variaii de intensitate i de
vitez; cad din norii frontului rece, Cumulonimbus. Au durate mici, intensitate mare,
extinderi teritoriale reduse. Debutul si finalul lor este brusc. Sunt nsoite de fenomene
orajoase i vijelii.
burnie numai precipitaii lichide cu picturi foarte mici. Cad din norii Stratus i
Stratocumulus dezvoltai n interiorul maselor de aer stabil.
2. Dup compoziie :
lichide ploaia (
), aversa de ploaie (
solide ninsoarea (
grindina (
)
Mixte: lapovia(
Grindina se
), aversa de zpad (
) , burnia (
),
); etc
acele de ghea
),
Grindina- Se formeaz prin nghearea picturilor suprarcite din partea median a norilor
Cumulonimbus pe granulele de mzriche moale , incomplet ngheate. Cade adesea n semestrul
cald al anului fiind nsoit de averse puternice de ploaie, oraje i vijelii, la temperaturi
pozitive ale suprafeei terestre. Are dimensiuni mari ( 5-50 mm i chiar peste) cu nucleu mat
i nveli de ghea transparent alternnd cu ghea mat.
Mzrichea moale este reprezentat de grune albe i opace de ghea, cu forme sferice
i conice, diametre cuprinse ntre 2 i 5 mm. Sunt uor deformabile prin strngerea ntre
degete . Cade din nori Cumulonimbus, la temperaturi n jur de 0C.
Mzrichea tare este alctuit din particule transparente sau translucide de ghea. Poate
fi mzrichea moale mbrcat n strat de ghea transparent. Este umed, cade din norii Cb,
toamna i primvara la temperaturi pozitive i este nsoit de ploaie.
3. Dup genez :
ploi convective sub form de averse generate de micrile ascendente ale aerului cald
i umed care urc pn la nivelul de condensare sau pn la nivelul izotermei de 00C.. Se
formeaz la Ecuator n fiecare zi (14.00-16.00) i la latitudini medii numai vara;
ploi frontale cele care nsoesc fronturile atmosferice. Sunt caracteristice depresiunilor
extratropicale;
ploi musonice caracteristice musonului de var (SW). Cad timp de 6 luni i n cantiti
foarte mari;
ploi ciclonice cele care nsoesc ciclonii tropicali.
ploi de relief sau orografice- cnd masele de aer cald i umed sunt impinse de vant i
intalnesc barierele muntoase, sunt nevoite s se ridice, racindu-se treptat pe msur ce
ating inlimi foarte mari- vaporii aflai in exces se condenseaz i formeaz norii
orografici - ce dau natere la precipitaii foarte abundente.Versantul din vant este
versantul umed i ploios, iar versantul sub vant este versantul secetos.
Ploi artificiale- produse artificial, prin interventia omului
Ploaia mai poate fi clasificat
Ploaie foarte fin, cnd rata precipita iilor este sub 0,25 mm / or
Ploaie fin, cnd rata precipita iilor este ntre 0,25 i 1 mm / or
Ploaie moderat, cnd rata precipita iilor este ntre 1 i 4 mm / or
Ploaie deas, cnd rata precipita iilor este ntre 4 i 16 mm / or
Ploaie foarte deas, cnd rata precipita iilor este ntre 16 i 50 mm / or
Ploaie toren ial, cnd rata precipita iilor este mai mare de 50 mm / or
Precipitaiile lichide sau solide care cad intr-un anumit interval de timp ( in decursul unei
zile, al unei luni sau al unui an) se msoara cu ajutorul unor aparate denumite pluviometre
(vezi seminar).In cazul in care le sunt dotate cu dispozitive de inregistrare , poarta denumirea
de pluviografe.
68
72
B. Ceaa frontal - apare n zona de separaie dintre mase de aer cu nsuiri fizice
diferite. Suprasaturaia se produce att datorit amesteculuii rcirii adiabatice ct i
datorit evaporrii precipitaiilor care nsoesc fronturile. Apar pe neateptate, se deplaseaz
repede, dar nu sunt persistente. Pot fi prefrontale, de-a lungul liniei frontale sau postfrontale,
ntlnindu-se in literatura de specialitate ca o form a ceii de amestec ;
Dup criteriul dimensiunii particulelor care formeaz ceaa i al distanei de
vizibilitate se deosebesc:
- Ceaa slab (vizibilitate 500-1 000 m)
- Ceaa moderat (vizibilitate 200-500 m)
- Ceaa dens (vizibilitate 50-200 m)
- Ceaa foarte dens (vizibilitate sub 50 m)
Frecvena ceurilor este mare la latitudini mari (Oc. ngheat 100 zile/an) i lipsesc n
zonele tropicale (exceptnd zonele de litoral).
Prezint dou maxime : primvara i toamna.
Pcla se aseamn cu ceaa prin aglomerarea de particule n suspensie, prin poziie
i reduceera vizibilitii dar difer prin origine i structur. Este un litometeor format
prin spulberarea de pe sol, prin erupii vulcanice, prin incendii i emisii industriale a unor
cantiti de particule uscate care plutesc n atmosfer reducnd vizibilitatea ntre 1 i 10 km.
Umezeala relativ n acest caz este sub 100%. Nuana imprimat atmosferei este
galben-albstruie ca urmare a difuziei totale a radiaiilor cu lungimi mari de und.
Este favorizat de inversiuni termice care mpiedic mprtierea pulberilor n
atmosfera liber. Poate fi joas (local) sau de nlime (cu extindere orizontal mare)
6.2 Scara vizibilitii orizontale. Fenomene de reducere a vizibilitii pe mare i pe
canaluri navigabile. Navigaia pe timp de cea i n alte situaii de reducere a vizibilitii
orizontale pe mare i pe canaluri navigabile
6.2.1 Vizibilitatea atmosferic. Scara vizibilitii orizontale
Prin vizibilitate se nelege distana maxim la care un obiect poate fi observat ca form,
culoare, claritate. Vizibilitate se msoar n metri [m], kilometri [km] sau mile marine [Mm].
73
Gradul
0
1
2
Denumirea
vizibilitii
Foarte
redus
Condiii de observaie
Distana de
vizibilitate
pe mare pe uscat
74
1/4 cbl
0-50 m
1/4 -1
cbl
50-200 m
-3 cbl
200-500
m
3
Redus
4
Medie
6
7
Bun
Foarte
bun
Excepional
500m1Km
-5 cbl
-1M
1-2 Km
-2 M
2-4 Km
-5 M
-10 Km
Ploaie slab
5-11 M
10-20 Km
Fr precipitaii (meteoare)
11-27M
10-50
Km.
Atmosfer clar.
> 27M
> 50 Km
80
70
60
50
40
30
20
10
Constana
Mangalia
Sulina
Tulcea
Fig.6.1Zilelecucealalitoralulromnesc:19612000
75
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994
1993
1992
1991
1990
1989
1988
1987
1986
1985
1984
1983
1982
1981
1980
1979
1978
1977
1976
1975
1974
1973
1972
1971
1970
1969
1968
1967
1966
1965
1964
1963
1962
1961
Prognoza privind relaiile dintre instalarea ceii, durata sa i prognoza pe timp scurt a vremii:
In urma unor observatii efectuate de navigatori pe perioade indelungate, s-au stabilit anumite
criterii de prognoza a vremii in functie de modul de aparitie al cetii si durata acesteia, astfel:
- dac ceata se instaleaza imediat dupa apusul soarelui si se mentine si ziua urmatoare, vantul va
sufla slab;
- dac ceata se ridica imediat dupa rasaritul soarelui, vantul va sufla puternic.
-cnd timpul ceos este insoit deploaie, ceaa se va intensifica.Incetarea ploii constituie un
indiciu c ceaa se va ridica ori densitatea sa se reduce simitor;
Timpul cetos poate fi prevazut la bord masurandu-se temperatura aerului si a apei din 10 in 10
minute. Daca temperatura apei de mare de la suprafata scade sub temperatura punctului de rou,
atunci este aproape sigur ca ceata se va instala n timpul cel mai scurt.
Navigatia pe timp de ceat
Vizibilitatea redus ca urmare a instalrii ceii este una din cauzele care contribuie in cea
mai mare masura la producerea coliziunilor si esuarii navelor. Din acest motiv se impune
adoptarea unor masuri speciale atunci cand nava este in mare sau pe fluvii respectiv canale de
navigaie, pe timp de ceat.
Cele mai importante masuri ce trebuiesc luate, sunt:
- emiterea semnalelor corespunzatoare de ceata, conform Regulii 35 din COLREG:
- nava cu propulsie mecanica in mars un semnal lung (-) la maximum 2 minute;
- nava in mars dar stopata (-) 2 secunde pauza (-), la intervale de max. 2 minute;
- nava nestapana pe manevra sa, stanjenita de pescaj, nava cu vele, nava ce pescuieste,
nava care remorcheaza (- ), la intervale de max. 2 minute;
- nava care remorcheaza sau ultima din convoi, daca are echipaj (- ), la intervale de
max. 2 minute, daca este posibil imediat dupa remorcher;
- nava la ancora - clopot 5 secunde la max. 1 minut, daca lungimea navei este mai mare de
100 m si un gong la pupa, in aceleasi conditii. In caz de pericol ( - );
- nava esuata clopot si gong ca la cea de la ancora si in plus trei lovituri de clopot separat
dupa cele repezi;
- navele sub 12 m lungime, semnal sonor eficace la max. 2 minute;
- pilotinele pot emite semnal de identificare ( ).
- reducerea vitezei de deplasare in raport cu densitatea cetii si alte conditii locale (trafic,
apropierea de coasta, zone cu pericole de navigatie, etc.); nava poate fi chiar oprita sau ancorata
daca este posibil;
- intarirea veghii si pastrarea linistii la bord, atentie la schimbarea pozitiei si directiei de
deplasare a altor nave;
- inchiderea portilor etanse;
- utilizarea mijloacelor electronice de navigatie si a sondei ( cnd se navig n zon cu funduri
mici, stanci submarine sau bancuri de nisip)
Trebuie s reinem, c densitatea diferit a ceii in anumite puncte, precum i lipsa
omogenitii pe suprafete mici, detemin reducerea intensitii semnalelor acustice emise de
76
nave, distorsionarea acestora si uneori devierea semnalelor pn la valori de 900, astfel inct au
fost cazuri in care poziia navei emitente a semnalului a fost greit determinat, manevrele
efectuate conducnd in final la coliziune.
Pentru detaliile aferente asupra zonelor cu ceuri frecvente cat i pentru perioadele
in care frecvena lor crete, este util s se consulte crile Pilot, Avizele pentru navigatori
etc.
77
78
n emisfera sudic centrii barici i pstreaz aceeai poziie n tot timpul anului.
Emisfera nordic
vara
anticiclonul azorelor (1025 mb) are influene pn n S-E Europei i S-E Statelor Unite. La
ptrunderea pe continent determin averse de ploaie cu descrcri electrice. n interiorul
continentului determin o vreme foarte cald i secetoas ;
anticiclonul hawaian (1022 mb) este perechea primului. Produce ploi pe coastele de vest
ale Statelor Unite, Canada ;
pe continent un bru de depresiuni (900995 mb) din nordul Africii pn n Pakistan.
Determin o vreme cald pentru sudul Europei i un aer foarte ncrcat cu pulberi. n Asia
prezena acestor depresiuni se caracterizeaz prin ploile musonice.
iarna
anticiclonul siberian (1050 mb) pe uscat. Produce o vreme frumoas i foarte rece;
acioneaz iarna;
anticiclonul canadian (1025 mb) determin o vreme frumoas i rcoroas;
depresiunea islandez (985995 mb) n Atlantic; determin o vreme foarte nchis i
ploioas;
depresiunea aleutinelor (1000 mb) n Pacific; are influene pe coastele de vest ale Americii
de Nord; plou i iarna i vara.
Emisfera sudic
depresiunea sud-african (10001005 mb);
depresiunea nord-australian (10001005 mb);
anticiclonul sud-atlantic Insula Sf.Elena;
anticiclonul indian Insula Sf.Mauriciu;
anticiclonul pacific Insula Patelui.
Toi trei anticicloni au valori ale presiunii de 1020 mb i i pstreaz zona lor de aciune n
tot timpul anului.
-
sud predomin calmul atmosferic i vnturile slabe, la fel ca n zonele subtropicale de la 30400 latitudine nordic i sudic din troposfera inferioar.
Pentru culoarul depresionar de deasupra zonei ecuatoriale sunt caracteristice
vnturile geostrofice de est care alctuiesc la rndul lor un alt bru sau inel
circumterestru al circulaiei generale de altitudine, numit alizeu primar. Alizeele din
troposfera inferioar a celor dou emisfere nu sunt altceva dect componentele de nord-est i
sud-est (datorate frecrii cu suprafaa terestr) ale acestui curent estic. Altfel spus
vnturile geostrofice de est, prezente deasupra alizeelor pe tot restul grosimii troposferei,
constitue curentul principal al circulaiei generale a atmosferei din zona intetropical, n
timp ce alizeele de la nivelul suprafeei terestre sunt doar manifestri secundare.
La latitudini medii, vnturile de vest din troposfera superioar urmeaz traiectorii
sinuoase, ale cror meandre nainteaz cnd ctre ecuator, cnd ctre pol, cunoscute i sub
numele de unde Rossby aceste meandre sunt rezultatul aparent tendinei marilor sisteme
de vnturi de a pstra constant micarea de rotaie sau momentul unghiular n jurul axei
de rotaie a Pmntului
La nlimea tropopauzei undele vnturilor de vest prezint fii relativ nguste n
care vitezele de deplasare a aerului depesc frecvent 200 km/h, atingnd chiar valori de peste
450 km/h. Acestea au forma unor cureni cu micri pulsatorii care au fost numii
cureni rapizi (Jet stream) sau cureni fulger. nconjurnd Pmntul , curenii jet
meandreaz puternic, undele lor avnd uneori amplitudini de mii de km (de la 25-30 pn la
50-55-0 latitudine nordic i sudic). n emisfera nordic, sistemul principal de cureni jet
onduleaz de la nord la sud, apropiindu-se de ecuator deasupra continentelor i
ndeprtndu-se deasupra oceanelor. Poziia lui fa de frontul polar sugereaz ideea c este
important transportator de aer peste continente, ct i un mecanism de ghidare pentru
furtunile ciclonic .Maximelor barice subtropicale din ambele emisfere acioneaz curentul
jet subtropical, care are direcie vestic, persist aproape tot anul i nregistreaz uneori viteze
maxime de peste 450km/h.
Deasupra zonei ecuatoriale, micrile ondulatorii din troposfera superioar sunt mai
slab dezvoltate dect la latitudini mai mari, din cauza reducerii pn la zero a forei Coriolis
i stabilitii mari a curenilor de aer care nu intersecteaz viguros paralele. Cu toate
acestea, n stratosfera intertropical se formeaz vara un curent jet estic, detectabil
deasupra Asiei sud-estice. Stabil sub raportul direciei, el are viteze variabile a cror medie
se cifreaz la 130km/h. Este probabil c apariia lui este legat de puternica nclzire din
timpul verii a continentului asiatic. Cunoscut i sub numele de curentul estic Krakatoa a
transportat spre vest particulele fine de praf ejectate pn n stratosfer de erupia
din1883 a vulcanului cu acelai nume.
Cunoaterea exact a curenilor jet din troposfera superioar , permite astzi
utilizarea forei lor pentru deplasarea ntrun mod mai rapid i mai economic a multor
aeronave, tot aa cum cunoaterea regiunilor cu frecven mare a vnturilor de vest a
permis n trecut folosirea curenilor de aer n navigaia cu pnze.
80
procesul fiind activ dupa-amiaza, cand se imbina deosebit de activ turbulenta dinamica cu cea
termic;
vnt n rafale se produc oscilaii brute ale direciei i vitezei care au caracter pulsatoriu
6630
z. vnturilor
de vest
M
Zona alizeelor de NE
Zona
5
calmelor
D
ecuat. 5
2330
deplas. real
a aerului
Zona alizeelor de SE
M
z. vnturilor
de vest
2330
6630
M
zona vnturilor polare
S
Figura 7.1. Principalele zone cu repartitia vanturilor le scar global
81
82
B. iunie-octombrie
7.3 Tornadele
7.3.1 Consideraii generale
Termenul de tornada provine din latinescul tonare care inseamna a tuna. Tornadele sunt
perturbatii atmosferice violente, de dimensiuni reduse, cu un caracter turbionar, sub aspectul unei
coloane inguste care se roteste foarte repede sau al unei palnii intoarse care atinge nivelul solului.
Totusi, meteorologii nu cred ca este atat de usor a defini o tornada. De exemplu, diferenta nu este
clara in ceea ce priveste un puternic mesociclon ( furtuna circulara) de la nivelul solului si o
tornada de dimensiuni mari, dar care nu este puternica.
Exista neintelegeri si in a privi doua vartejuri (tornade multivortex sau multiple-vortex)
formate in timpul aceleiasi furtuni ca fiind doua tornade separate sau nu. Este cunoscut faptul ca
o tornada poate sa nu prezinte o coloana in forma de palnie vizibila.
Tornadele variaza in diametru de la cativa zeci de metri pana la aproximativ 2 km, avand un
diametru mediu in jur de 50 de metri, insa s-au inregistrat si tornade de dimensiuni mult mai
mari. Majoritatea tornadelor din emisfera nordica formeaza vanturi care se invart invers acelor de
ceasornic, in jurul unui centru de presiune extrem de joasa, numite tornade anticiclonice, iar in
emisfera sudica vanturile se invart in general in sensul acelor de ceasornic, numindu-se tornade
ciclonice. Viteza vantului la nivelul solului este cuprinsa intre 60 km/h si 500 km/h, acestea din
urma fiind devastatoare. Cele mai puternice tornade pot matura casele de pe fata pamantului, pot
distruge cladiri din caramida, pot ridica in aer masini si chiar autobuze.
Pentru a considera un vrtej - un vnt n spiral n form de plnie drept o tornada, acesta
trebuie s fie n contact cu solul i cu norul care produce furtuna. Cnd aceast plnie vine n
contact cu solul, se produce o zon concentrat de distrugere. Aria vrtejului nu are de obicei o
lungime mai mare de 250 de metri, dar poate avea o lime de pn la 2 km.
Cercetatorii studiaza tornadele pentru a intelege mai bine modul in care acestea se formeaza,
comportamentul lor si structura, avand la dispozitie o varietate de instrumente specifice.
Tehnologia avansata a facut posibila simularea furtunilor ce provoaca tornade, folosind modele
pe computer.
7.3.2
FORMAREA TORNADELOR
furtuni.
Aerul cu un front atmosferic sczut are tendina s se ridice i s creeze un curent
vertical puternic. Acest curent atrage aerul cald de la nivelul solului care se nvrte din ce n
ce mai rapid i absoarbe aerul din mprejur ca un aspirator. n cazuri extreme, aceste curente
puternice de aer pot atinge viteze de 500 km pe or sau chiar 800 km pe ora. Cele mai
puternice tornade se declaneaz n condiiile unor furtuni super-cell . Norii rotativi ai
furtunii pot fi detectai pe radarele meteorologice ca avnd o circulaie bine definit, pe care
meteorologii o numesc mesociclon . Norii uriai super-cell ating nlimi mai mari dect
cele ale Munilor Everest, au un diametru intre 10 si 16 km, sunt de lunga durata, de pana la
cateva ore si se deplaseaza mii de km, producand cateva tornade.
Dar chiar daca exista conditiile favorabile pentru ca o furtuna sa formeze vartejuri, acest
lucru nu se intampla intotdeauna. Adevarul este ca acest proces nu este pe deplin inteles.
Teoriile recente sugereaza ca odata ce mesociclonul este format, dezvoltarea
tornadei este legata de diferentele de temperatura.Coloana de aer in forma de palnie devine
vizibila datorita vaporilor de apa condensati din stratele exterioare, in momentul in care
umiditatea este suficient de ridicata , dar chiar daca circulatia aerului este indreptata spre
interior si tinde sa se ridice, norul din interiorul vartejului cu presiune joasa se extinde
descendent de la baza.
7.3.3 CLASIFICAREA TORNADELOR
Masuratorile directe in ceea ce priveste o tornada sunt greu (si periculos) de obtinut. In 1971,
Theodore Fujita- professor de meteorologie la Universitatea din Chicago, specialist in
tornade, a alcatuit un sistem de clasificare care ii poarta numele bazat pe distrugerile
structurilor realizate de om. Scara Fujita sau F- Scale clasifica pagubele produse de tornade
ca fiind neinsemnate (F0 si F1), puternice ( F2 si F3) si violente (F4 si F5). Este important de
mentionat ca aceasta scara se aplica doar in regiunile unde exista structuri realizate de om, iar
vartejurile nu se masoara in functie de dimensiunile lor, ci de pagubele provocate. Marimea
unei tornade nu indica in mod necesar si violenta sa, tornadele mari pot avea intensitate
redusa, iar cele mici pot fi violente. Cercetarorii sunt capabili sa coreleze valorile Scarii
Fujita doar cu aproximatie cu viteza vanturilor. De exemplu, vanturile cu viteze de 145 km
pe ora pot produce putine pagube unei cladiri bine construita (F0), in comparatie cu o cladire
canstruita superficial, unde pagubele ar fi insemnate (F2). Viteza vanturilor clasificate pe
aceasta scara nu a fost niciodata testata sau dovedita stiintific, fiind nevoie de multa atentie in
folosirea acesteia.
SCARA FUJITA:
F0 viteza vantului intre 64-116 km/h.
Nu provoaca pagube foarte insemnate, dar chiar i aceste tornade pot smulge igle de pe
85
acoperiuri i pot arunca mainile de pe osele. Casele mobile se pot rsturna i magaziile se
pot drma. Pot provoca ruperea crengilor din copaci si a indicatoarelor rutiere.
F1 - viteza vantului intre 117-181 km/h.
Este o tornada moderata ce provoaca pagube medii. Reprezinta echivalentul unui uragan de
cea mai slaba intensitate.Vor cdea acoperiurile de pe case i casele mobile n zona afectat
de tornada se vor drma. Acest tip de vrtej poate arunca trenurile de pe ine.
F2 - viteza vantului intre 182-253 km/h.
Aceasta este o tornada puternica. Copacii grei vor fi smuli din rdcini iar cldirile solide se
vor prbui asemenea unor bee de chibrituri.
F3 - viteza vantului intre 254-332 km/h.
Aceasta tornada produce distrugeri pe scara larga. Se vor darama acoperisurile si peretii
caselor bine construite. Locomotivele i camioanele de 400 de tone vor zbura prin aer ca
nite jucrii, iar copacii unei paduri vor fi culcati la pamant.
F4 - viteza vantului intre 333-419 km/h.
O tornada de o asemenea intensitate distruge tot ce i iese n cale. Casele solide sunt ridicate
in aer, iar structurile cu fundatie nerezistenta sunt aruncate la mare distanta.
F5 - viteza vantului intre 420-512 km/h.
Este o tornada incredibila, tot ce intalneste in cale este carat pe distante considerabile.
Are o for asemntoare cu cea a unei bombe atomice.
7.4 Musonii: mecanismul formrii musonilor, distribuia lor pe glob i caracteristicile
musonilor din diferite regiuni oceanice. Influena musonilor asupra navigaiei.
Primavara, aerul de deasupra pamantului se incalzeste mai rapid decat cel de deasupra
marilor. Aerul cald se ridica si il "mobilizeaza" pe cel rece provenit din ocean, cel aducator de
precipitatii, cu doua consecinte: ploaia raceste suprafata, dar elibereaza si caldura latenta cand
vaporii aposi se condenseaza in picaturi. Cu cat aerul transportat catre zona continentala este mai
umed, cu atat mai multa caldura latenta este eliberata de ploaie, si cu atat mai mult aer umed este
impins catre pamant, printr-un mecanism de auto-amplificare ce mentine diferenta de
temperatura si prin urmare intreaga circulatie musonic.
Cercetatorii au descoperit acum ca acest mecanism de feedback este foarte delicat si sensibil la
perturbarile din exterior. Ecuatiile noului model pus la punct de acestia indica faptul ca exista o
valoare critica de iradiere solara care declanseaza fenomenul: daca iradierea scade sub aceasta
valoare (eventual din cauza poluarii din aer), nu se poate dezvolta clasica circulatie musonica.
De asemenea, tot prin intermediul acestui model si gratie analizei datelor din ultimii 60 de ani,
oamenii de stiinta au calculat valorile critice pentru sistemele musonice din Oceanul Indian de
Nord i de Sud Marea Chinei de Sud,Marea Arafura i Marea Timor, Golful Carpentaria din
nordul Australiei i coastele Africii occidentale.
86
7.4.1 Mecanismul formrii musonilor (de var i de iarn) din Oceanul Indian
- n semestrul cald al anului (aprilie-septembrie) sudul i centrul Asiei se nclzete foarte
puternic-adesea, n deertul Arabiei, n Iran, Pachistan, India i alte state din Asia Central,
mercurul termometrelor urcnd peste 50C - provocnd o ascensiune a aerului, ce determin
formarea unor largi arii cu presiune atmosferic sczut (sub1000 mb) care atrag masele de aer
umed i rcoros de deasupra Oceanul Indian, unde se menine un cmp de presiune atmosferic
relativ ridicat (1020-1025mb). Aa ia natere musonul de var, care sufl permanent de la SV, S
i SE, dinspre ocean spre continent, aducnd ploi abundente n zonele sudice i sud-estice ale
Asiei.
Fig 7.3 Formarea musonilor (de var i de iarn) din Oceanul Indian
87
88
Musonul brazilian de NE
-bate in zonele siuate la S de lat 150S, n timpul verii australe, in lunile noiembrie februarie
-atinge fora 4-5 S/B la mare deschis in partea de Nea zonei i forta 3-4 S/B in partea de SW a
zonei lang coaste
are caracteristici mult atenuate datorit masei continentale mai reduse dacat cea a Asiei
iar contrastele termice sunt mult mai mici;
Ia nastere astfel , vara - cand aerul cald din zona Golfului Mexic se deplaseaz spre N
deasupra partii centrale i estice a continentului, iar iarna aerul rece din regiunile
canadiene se deplaseaz spre S.
denumiri improprii atribuite unor vanturi, astfel:
.- musonul Guineei vant de sud ce bate in tot cursul zilei i tot anul cu exceptia
lunilor ianuarie-februarie dinspre mare spre tarm;
-musonul Venezuelei vant de NNE ce bate pe coasta Venezuelei
Alte vnturi locale sunt vnturile catabatice ( vanturile care coboar cu viteze mari pantele
unor formaiuni orografice) ascendente sau descendente, calde sau reci .
Vnturi catabatice calde :
Fhn (fig din nordul Italiei spre Elveia. Bate la nceputul primverii i are drept
consecin venirea primverii cu 3040 de zile mai devreme dect n zonele nvecinate
5
0
M
15
2025
Fhn-ul are loc ca urmare a unei micri ascensionale a aerului (de obicei) de-a lungul
peretelui vertical (sau mai abrupt) al unui munte, (ascensiune orografic), urmat de descindere
n partea cealalt a masivului. Pe msur ce curentul de aer se mic ascensional dea lungul
pantei muntelui, aerul se destinde i ca atare se rcete, determinnd transformarea vaporilor
de ap n precipitaii. Devenind dehidratat, curentul de aer continu micarea ascensional
pn la atingerea crestei sau vrfului muntelui, dup care i continu micarea descensional,
n partea cealalt a abruptului. Pe msur ce coboar panta domoal a muntelui temperatura
aerului crete adiabatic datorit creterii presiunii atmosferice odat cu atingerea unei
altitudini mai joase, ca rezultat, acest front de aer creeaz vnturi puternice, furtunoase,
calde i uscate. n doar cteva ore, un astfel de front de aer poate produce creteri de pn la
30C.
Numele dat acestui tip de vnt, fhn, este provenit din german, fiind pronunat
[fehn], este originar din Alpi i Europa central, unde climatul este sensibil influenat
datorit existenei acestuia. Vntul fhn este faimos printre montaniarzii Alpilor, i n special
printre cei urcnd masivul Eiger, ntruct creeaz dificulti suplimentare la cele deja
existente oricum datorate structurii montane foarte accidentate.
90
Curentul superior al masei de aer este foarte rece, astfel incat incalzirea adiabatica
rezultata la coborarea pe panta, nu reuseste sa produca o crestere importanta a temperaturii
aerului. Este un vant care coboara de pe munti spre o mare calda. Acesta este rece, foarte
uscat si bate cateodata cu putere. In Europa vantul bora de pe coasta dalmata este cunoscut
atat prin intensitatea cu care sufla cat si prin aerul rece pe care il transporta. Bora este un
vant neregulat care bate pe tarmul Marii Adriatice. Se mai intalneste i in zona Novorosiisk, etc.
Sunt mai intalnite in sezonul cald al anului.
91
Mistralul este de asemenea un vnt descendent, orientat de la uscat spre mare. Mistralul se
formeaz ntre Pod. Central Francez i M. Mediteran, fiind canalizat pe culoarul fluviului
Rhon. Bate la nceputul primverii cu viteze de pn la 230 km/h, fiind un vnt rece. Produce
un sunet deosebit, foarte strident. Este un vant puternic din directia Nord West ce afecteaza
coasta mediteraneana a Frantei, de la Marsilia la Saint Tropez. Mistralul este unul din factorii
de clima determinanti ai acestei incintatoare si putin cunoscute parti a Rivierei Franceze,
situata in departamentele Var si extinzindu-se pina la Bouches du Rhone (Marseille), departe
de zona supraglomerata Nisa -Cannes -Antibes. Mistralul este responsabil pentru: vremea
insorita exceptionala, vegetatia desertica asemanatoare cu cea din sudul Californiei si chiar
pentru aerul local.
St.Anna asemntor mistralului. Bate n California, lng Los Angeles.
7.5.2 Vnturile locale. Condiiile formrii acestor vnturi, mod de manifestare, zone de
aciune, influena acestora asupra navigaiei .
green-urile (vijeliile) lovituri de vnt de scurt durat; semnul se ncepere este ntunecarea
deosebit a cerului prin formaiuni de nori cumulonimbus sub forma unei linii intunecate..
Au viteze foarte mari intre 40 i 60 de Nd. Presiunea crete brusc cu 45 mb i temperatura
scade cu 10C. Se deplaseaz adeseori pe distane de peste 500 Mm cu o vitez medie ce
atinge frecvent 50 Nd. Exista mai multe categorii:
-Grenul negru-formatiuni noroase cu o puternica dezvoltare vertical;
-Grenul slab-vanturi i precipitatii reduse;
-Grenul cu precipitatii;
-Grenul alb-absena total a precipitaiilor
Se ntrerupe la fel de brusc cum s-a format i reapare vntul care a btut naintea lui; Ele
sunt frecvente in asa zis zon a calmului ecuatorial, dar se intalnesc n orice zona a
suprafetei terestre sub diferite denumiri:
tornada pe coastele Africii de W (fora este de 68 grade Beaufort) i Cock-eye-bob n NW
Australiei. Cerul se ntunec i cad averse. Au o durat de aproximativ o or; i se deplaseaz
cu viteze maxime de 50 Nd. Distana pe care se deplaseaz nu depseste 100Mm
guba pe coastele de sud ale Noua Guinee pe timpul musonului de NW, afectand i nordul
Australiei de aproximativ 6 ori pe an;
Gharra- n golful Sirta din apropierea coastelor Libiei, bate din NE n perioada ianuariemartie
tormenta n sudul Italiei;
pamperos pe coastele Argentinei (170 km/h), vanturi de SW, avand durata minim de
aciune de 3-4 zile iar cea maxim de peste 15 zile.Foarte periculos pentru navigatie pe lang
vitezele foarte mari, este cresterea brusc a acestor viteze
Haboob-n Marea Rosie ,in perioada mai-septembrie, se reduce foarte mult vizibilitatea
datorita nisipului transportat, afectand indeasebi Port Sudan
92
Northers- vant rece ce bate dintr-o directie NW-NE in apele,Americii de Nord,, atingand
peninsula Florida, coastele golfului Mexic, frecventa maxim in lunile decembrie-ianuarie ,
fiind un pericol mare pentru navigaie (12 S/B).Pe coastele estice ale Mexicului, in perioada
sept-aprilie. Popate atinge i 66 Nd Vera Cruz
Chubascos-vant ce bate in lunile mai i octombrei pe coastele dinspre Oceanul Pacific al
Americii Centrale.Sufla din directie ENE, dispre uscat spre mare i poate atinge forta 10S/B
Ribut- grenuri zilnice (uneori de doua ori pe zi) ce se produc pe coastele estice ale Malaeziei,
in timpul musonului de var, din iunie pana in octombrrie f periculos cand noriise dispun la
orizont sub forma de arc de cerc forta 7-8 S/B
atunci fiind un vant cald si uscat aduce pagube recoltelor in regiunile din sud-estul tarii.
Nemirul (Nemere) vant local care apare in depresiunea Brasovului. Aerul rece al
Crivatului, acumulat in partea estica a Carpatilor Orientali, patrunde prin vaile si trecatorile
muntilor si se revarsa pe versantul vestic in depresiune sub forma unui vand rece, cu o
viteza de deplasare de 10-20 m/s.
Austrul este un vant vestic, uscat si cald pe timpul verii, iar in perioada de iarna este
insotit de geruri si e lipsit de precipitatii.
Cosava, este un vant foarte intens cu caracter de fohn, cald si ucat, bate in general din
sud-est si uneori din est, isi face simtita prezenta mai rar, in general doar in partea de sud
vest
Baltaretul, un vant umed si caldut, destul de prielnic agriculturii, fiind aducator de ploi
bogate;
Vantul Negru, numit si Caraelul (Karayel=Vant Negru in limba turca), este un vant
uscat si fierbinte,care compromite culturile agricole; de aceea localnicii ii mai spun si
Traista Goala. Apare in mod special in sudul Dobrogei, dar cateodata influenta sa se simte
si in Baragan;
Oradeanul apare mai tot timpul anului, pe versantii vestici ai muntilor Apuseni si sufla
dinspre vest si nord;
Fagarasul este intalnit in masivele Ciucas si Bucegi si sufla dinspre vest;
Ardeleanul sufla dinspre apus pe versantii transilvaneni ai Carpatilor Orientali;
Munteanul vant local ce apare in zonele sudice ale Carpatilor Orientali.Vnturi din
Romania. Pe teritoriul Romaniei regimul vantului este determinat atat de particularitatile
generale ale atmosferei, cat si de particularitatile suprafetei active, evident fiind rolul de baraj
orografic al Carpatilor, care determina prin orientare si altitudine particularitati regionale ale
vantului.
94
cmp.
n dinamica atmosferei ca i n mecanica fluidelor efectuarea raionamentelor i stabilirea
legitilor se sprijin pe conceptul de particul. Vom defini particula ca fiind volumul de fluid n
interiorul cruia nu pot fi puse n eviden neuniformitile parametrilor fizici (p, T, V, etc.) i a
parametrilor mecanici (vitez, acceleraie, etc.). Particula de fluid este aadar asimilat punctului
material cu care se opereaz n mecanic. Este evident c dimensiuniile particulei de fluid
depind de specificul proceselor analizate. Astfel, dac se urmrete s se pun n eviden numai
caracteristiciile eseniale ale circulaiei atmosferei pe zone ntinse, lasnd la o parte aspectele
particulare, legate de exemplu de influenele orografice locale, atunci particulei de fluid
atmosferic i se vor atribui dimensiuni mari. Dimpotriv, dac se are n vedere evidenierea unor
procese sau fenomene care evolueaz pe spaii restrnse, cum ar fi cele termodinamice legate de
stratificarea termic vertical a atmosferei, atunci dimensiunile particulei trebuie alese cu mult
mai mici.
Din cele expuse mai sus, rezult necesitatea subordonrii dimensiunilor particulei, scrii
la care se efectueaz analiza propus. Aceasta va trebui sa satisfac dou cerine eseniale:
1. scara s fie destul de mare pentru ca fenomenele i procesele studiate s se prezinte sub o
form suficient de simpl pentru a fi accesibile mijloacelor de investigaie folosite;
2. scara s fie destul de redus (mic) pentru a nu permite s se neglijeze detaliile eseniale
ale fenomenelor i proceselor analizate. Pentru descrierea micrilor atmosferice se folosesc scri
spaio-temporale ca cele prezentate n tabelul 7.1. Cele mai mari scri, cea a circulaiei generale
i sinoptic, constituie circulaia la scar mare sau macroscar.
Tabelul 8.1
7.1
Pentru a putea discuta despre natura forelor care acioneaz asupra particulei de aer din
atmosfer este necesar s precizm sistemul de referin, aa cum este el prezentat n figura
7.1. Orientarea axelor de coordonate este urmtoarea:
- Ox de la vest la est, tangent la cercul paralel;
- Oy de la sud la nord tangent la meridian;
- Oz de jos n sus, de-a lungul razei Pamntului
97
Micarea de-a lungul axei Ox se numete zonal, de-a lungul axei Oy meridianal i
de-a lungul axei Oz vertical.
Vectorul viteza vntului are componentele u, v, w:
unde
7.2
sunt vectorii unitate (versorii) specifici fiecrei axe de coordonate
Vom avea: u = dx/dt este pozitiv cnd are sensul spre est i poart numele de componenta
zonal;
v = dy/dt este pozitiv cnd are sensul spre nord i poart numele de
componenta meridianal;
z = dz/dteste pozitiv cnd are sensul n sus i se spune ca micarea este
ascendent pentru w > 0 i descendent pentru w < 0.
Pentru miscrile din atmosfer, forele fundamentale care acioneaz asupra particulei de
aer de mas unitar sunt:
- fora de gradient baric,
- fora gravitaional
- fora de frecare.
Deoarece micarea este observat dintr-un sistem de referin fixat de Pmntul n rotaie
(sistem neinerial), trebuie s se introduc forele aparente (de inerie):
- fora Coriolis
- fora centrifug.
a. Fora de gradient baric
7.3
Deoarece masa elementului de volum este m = dxdydz, componenta pe direcia x a
forei de presiune care acioneaza asupra unitii de mas, acceleraia, va fi:
7.4
98
7.5,
Putem constata, c fora de gradient baric este direct proporional cu gradientul cmpului
presiunii i nu cu presiunea.Semnul - ne arat sensul de aciune: dela presiune inalt ctre
presiune joas
b. Fora gravitaional
Conform Legii atactiei universale intre dou corpuri de mase m i M aflate in spaiu la
distana r, vom avea
99
,unde
c. Fora de frecare
In urma studiilor de specialitate s-a constatat c aproape jumtate din energia de frecare
disipat n atmosfera Pmntului se manifest n troposfera joas, datorit apropierii de
suprafaa pmntului (datorita oragrafiei).Aceast regiunea este cunoscut ca strat limit.
Restul energiei se produce la nivelurile mai nalte deasupra munilor or n apropierea
curenilor jet n troposfera superioar. Obinerea forei de frecare n diferitele ei forme este
mai complicat de dedus pentru c de fapt este legat de fenomenele din stratul limit.
Conform Legii lui Newton,
unde
100
Pentru
, Ffx =
unde
se numeste vascozitate cinematic, in care
vascozitatea dinamic are ca unitate de msura daP (decapoise)
101
prin rezolvare,
ECUAIILE DE MICARE
avnd la baz pe baz expresiile forelor definite anterior
Plecand de la Legea lui Newton sub form vectorial (Legea a II-a a mecanicii) pentru o
particula de aer, avem:
Ecuaiile de mai sus descriu toate tipurile de micri pentru scrile atmosferice intlnite
102
103
104
Deplasarea maselor de aer dintr-o zon n alta faciliteaz contactul dintre mase de aer cu
caracteristici diferite. Zona de contact se numete zon frontal iar fenomenul poart
denumirea de front atmosferic.
fronturi principale care iau natere datorit micrilor meridionale a maselor de aer. Front
arctic format ntre mase de aer arctice i polare; front polar format ntre mase de aer polare i
tropicale; front tropical format ntre mase de aer tropicale i ecuatoriale.
Zona frontal are limea de ordinul zecilor de km i nlimea funcie de masa de aer mai
activ
fronturile secundare iau natere n interiorul depresiunilor extratropicale. Ele pot fi de mai
multe feluri : front cald, front rece, front ocluz, front cvasistaionar.
Frontul cald
Ia natere cnd masa de aer cald este cea mai activ. Masa de aer cald fiind mai
uoar alunec peste aerul rece, iar pe msura nlrii pe panta format iau natere norii
frontali i cad precipitaii cu caracter general ce dureaz aproximativ 14-16 h. Pe toat
suprafaa acestui front, aerul cald urc treptat rcindu-se adiabatic iar vaporii de ap
coninui de acest aer ating starea de saturaie i prin condensarea lor rezult un sistem
noros compus din nori: Nimbostratus, Altostratus (compaci), Altostratus translucidus,
Altocumulus i Cirostratus. Ei formeaz o pan ce se ngusteaz spre partea anterioar a
frontului.Norii superiori apar cu 800-1000 km naintea frontului. n funcie de
105
Pe o poriune de 300-400 km ( mai redus vara i mai extins iarna) cad precipitaii
cu caracter general. Perioada de precipitaii poate dura ntre 7 i 14-16 ore.Frontul se
deplaseaz cu viteze de 20-40 km/h. Din norii Altostratus i Nimbostratus cad
precipitaii continue; precipitaiile czute din norii Altocumulus se evapor nainte de a
atinge solul.La ptrunderea frontului deasupra unui teritoriu apar intensificri de vnt.
Odat cu apariia norilor Cirus apare o scdere de presiune pn la linia frontului.La
apropierea frontului se observ o abatere spre stnga a vntului iar dup ce frontul
trece, o abatere spre dreapta ( datorit curburii izobarelor ciclonului sau talvegului respectiv
.Dup trecerea frontului vremea se amelioreaz, se nclzete, vntul e calm la moderat i se
rotete, pot aprea nori stratus sau stratocumulus
Frontul rece
Masa de aer mai activ este masa de aer rece i funcie de diferena de temperatur dintre
aerul cald i cel rece poate exista front rece de ordin I i front rece de ordin II.
Front rece de ordin I atunci cnd diferena de temperatur nu este mai mare de 5C.
Din punct de vedere al sistemului noros, frontul rece de ordinul I se aseamn cu frontul
cald. Atunci cnd masa de aer este puternic instabil se formeaz nori Cumulonimbus mai
frecvent dect n cazul frontului cald. Sistemul noros specific are dimensiuni mult mai
reduse pe orizontal comparativ cu situaia frontului cald. Masa de aer cald alunec ascendent pe
ntreaga suprafa a frontului.Zona de precipitaii este ntre 150 i 170 km. Viteza de deplasare a
frontului este de 35-40 km/h, mai mare dect n cazul frontului cald datorit unghiului cu
orizontala.n spatele liniei frontului apar norii Stratus i Stratus fractus. Datorit masei de aer
uor instabile apar izolat nori Cumulus. Direcia vntului se rotete spre dreapta odat cu trecerea
frontului iar viteza acestuia se intensific.Presiunea scade uor n faa frontului i crete dup
trecerea acestuia.Temperatura scade uor naintea frontului i accentuat n spatele lui.
106
Cb nori cumulonimbus
Cb
Ci
Cs
As
Ns
aer rece
aer cald
averse 4-6 h
Front rece de ordin II cnd diferena de temperatur dintre aerul rece i cel cald este
foarte mare. Pe timp de var vntul bate n rafale i se semnaleaz descrcri electrice.
Cb
Cb
aer f. rece
aer cald
averse 3-4 h
100-150 km2
averse 2-3
50-100 km2
Unghiul pe care l face linia frontului cu orizontala este mult mai abrupt.Pe un spaiu
destul de ngust al suprafeei inferioare a frontului se dezvolt pe vertical un sistem de nori
Cumulonimbus i Cumulus congestus care urc pn la altitudini mari (7-8 km).Fluxul
107
convectiv este foarte puternic. Sistemul noros se formeaz ntr-un timp foarte scurt. Din
acest sistem cad precipitaii sub form de averse nsoite de cderi de grindin i oraje.Viteza
de deplasare a acestui tip de front este de 50-60 km/h. Vntul se intensific foarte rapid. Zona de
precipitaii este cuprins ntre 50 i 70 km iar durata precipitaiilor este de 1 or. n spatele
frontului cerul este mai mult senin datorit descendenei aerului rece. Dup cteva ore de la
trecerea frontului, n spatele acestuia se formeaz ali nori Cumulonimbus din care cad
averse nsoite de oraje.Presiunea scade uor dup care crete destul de puternic. Vntul sufl n
rafale cu schimbri de direcie.
Frontul oclus
Este zona de ntlnire dintre dou fronturi. Precipitaiile sunt tipice frontului cald,
frontului rece i frontului oclus ce s-a format. Acest front poate fi cu caracter neutru, cald sau
rece.
front cald
front rece
1. Frontul oclus neutru se formeaz cnd aerul rece din spatele frontului rece are aceeai
temperatur cu aerul rece din faa frontului cald.
2. Frontul oclus rece se formeaz cnd aerul rece din spatele frontului rece este mai rece
dect aerul rece din faa frontului cald.
3. Frontul oclus cald se formeaz cnd aerul rece din spatele frontului rece este mai cald
dect aerul rece din faa frontului cald.
aer cald
aer cald
aer cald
aer
aer
aer
aer
aer
rece
rece
f.rece
rece
rece
108
aer
f.rece
Frontul cvasistaionar
Simbolurile sunt :
109
Fig 11.2 Harta sinoptic a Europei i a bazinului Atlanticului de nord la data de 01.03.2008
Deasupra uscatului izobarele grupate in jurul centrului de joas presiune au forme apropiate
de cele eliptice, in timp ce desasupra oceanului se apropie de formele circulare.
8.4.2 Geneza depresiunilor;
Reprezint un proces complex, in care sunt implicate mecanismele interne proprii ale ale
depresiunii i interaciunile cu fronturile atmosferice asociate.
Diferena de presiune intre centrul de joas presiune i zona marginal a formaiunii
depresionare este de regul , cuprins intre 25-40 mbar, doar in unele cazuri izolate, intalninduse diferene de peste 60 mbar.Diferentele mici de presiuni nu exclud existena unei
depresiuni.Elementele esentiale pentru recunoastere sunt centru de joas presiune in jurul cruia
se grupeaz dispuse concentric , izobarele.
8.4.3 Intinderea depresiunilor:
- In plan orizontal: Variaz in limite largi, diametrele oscilnd intre 200-2000 Mm
depresiunile cu intinderi medii i mari sunt cele mai numeroase;
- n plan vertical: Cmpul de manifestare al fenomenului depresionar este cuprins intre
6000-10.000 m, depinzand de latitudinea pe care o atinge depresiunea pe parcursul
deplasrii i aportul de aer cald din exterior spre centrul depresiunii, determinnd astfel
intensificarea micrilor convective ascendente.
111
Viteza de deplasare a unei depresiuni , variaz dela cateva Nd pana la 40 Nd, inregistranduse situaii in care pe perioada de maxim activitate s-au inregistrat viteze de deplasare pana la 60
Nd . In sezonul cald ele ating valori medii de 18 Nd, iar pe timpul iernii valorile de deplasare
medii au mrimi de 25 Nd
Ca durat de existen, o depresiune format la latitudini medii sau inalte dureaz 4-10 zile,
cu meniunea c cele din timpul iernii au o existen mai indelungat
Centrul de joas presiune aerul cald i uor are caracter ascendent , ridicndu-se in
spirale din ce in ce mai stranse pe masur creterii altitudinii .Miscarea in spiral se
explic prin faptul c suprafetele izobare ce inconjoar centrul de maxim presiune au o
inclinare de la exterior spre centru pan la o anumita inlime cand izobarele ce
inconjoar centrul de presiune prezint o inclinare de la centru spre exterior (afluxul
continuu de aer determin treptat o cretere a presiunii fa de zonele inconjurtoare,)
determinand astfel i schimbarea sensului curenilor de altitudine.
Aceti cureni odat cu schimbarea sensului , se inal in spirale din ce in ce mai
largi de aceast dat in sens retrograd (sensul acelor de ceasornic) iar pe msur ce ating
inlimi mari, se rcesc, dnsitatea aerului crete, coborand astfel treptat ctre zone mai
indeprtate.
nlimea la care se produce inversiunea curenilor mai sus menionat oscileaz,
intre valori 6000m 10.000m( exista situaii cand aceste inlimi coboar i la 3000m).
i viteza curenilor are valori diferite. Cei aflati in imediata apropiere a centrului de
presiune ating valori de aproximativ de 40 Nd, pe cand cei de la altitudini mari ajung
pan la 75 Nd.
112
Un front cald i un front rece elemente ce se asociaz depresiunii in primele 2-3 zile,
formand un unghi cu varful situat in centrul depresiunii;
Sectorul cald reprezint zona situat in interiorul laturilor unghiului mai sus menionat
(sector cald sau zona ecuatorial), deoarece aerul din interior este cald, uor i foarte
umed. Ca poziionare, in emisfera nordic depresiunile au sectorul cald (este) in partea
sudic iar in emisfera sudic au sectorul cald in partea nordic. Dac sectorul cald nu ar
exista , o depresiune ar disprea foarte repede golul din centrul ei ar fi repede
umplut cu masele de aer rece i dens. Prezena sectorului cald, asigur alimentarea
centrului de joas presiune cu flux de aer cald (datorit dispunerii inclinate a suprafatelor
izobare) determinand astfel rotirea curenilor de aer in sens circular.
Avem situaii cand fluxul de aer cald este foarte puternic, ducand la
adncirea depresiunii, mai ales cand depresiunea trece deasupra unui curent marin cald
(Gulf Stream) sau cand sectorul cald ocupa o suprafa mare.
Sectorul rece care nconjoar sectorul cald, se mai numete i zona polar.
deasupra aerului rece in cadrul unor micri pe spirale rapide i foarte violente ducand
la fenome de condensare ce detremin aparaia norilor cumulonimbus 8 nori de furtun)
Linia de separare dintre frontul rece i zona dinaintea sa , se numete linia grenurilor,
intrucat zona anterioar ei este caracterizat de vanturi puternice, cu schimbri brute de
vitez, iar in cadrul acestei zone cad adesea averse de ploaie sau ninsori violente.
Frontul rece se deplaseaz cu viteze mai mari decat frontul cald, reducand treptat
ntinderea sectorului cald, pn la apariia fenomenului de ocluziune ( suprapunerea
celor dou fronturi prin ajungere a din urma a frontului cald) vezi fig 8.4, ce marcheaz
ultimul stadiu din existena unei depresiuni.(in urmtoarele 2 zile se reduce viteza de
deplasare a depresiunii, isi schimb des directia, diferentele de presiune se reduc
umplerea depresiunii iar in final disparitia ei)
De multe ori , depresiunile se tranguleaz in zona central vezi fig 8.2, luand o form
similar cifrei 8, putand vizualiza i identifica dou centre de joas presiune .
Prin segmentare in zona central, se formeaz ulterior 2 depresiuni distincte (
depresiunea principal i secundar cea secundar are dimensiunea mai redus, iar la
dimensiuni egale , cea secundar este mai la sud).Depresiunea mai mic se deplaseaz cu
o vitez mai mare decat cea principal (in aceasi directie), de multe ori ele se reunesc,
dand natere din nou unei singure depresiuni.Cand depresiunile rezultate au dimensiuni
relativ egale , cele dou centre de presiune au tendina de a se roti unul in jurul celuilalt,
in sens direct in emisfera nordic i in sens retrograd in cea sudic.
Aparitia neateptat a unei depresiuni secundare poate constitui cauza declanrii
unei furtuni violente pe mare, la distante insemnate fa de zona unde evolueaz
depresiunea principal- direcia acesteia este zilnic estimat de meteorologi, luand prin
surprindere navigatorii( buletinele meteo indicand vanturi slabe sau moderate)
114
115
sau n sens direct, srind la SW, n emisfera sudic, vizibilitatea este n genere redus sau foarte
redus.
IIse formeaz deasupra Manciuriei i Siberiei, fiind slabe deasupra uscatului i ating
maximul la NE de i-lele Japoniei.Ca frecven, maxim: sfritul februarie aprilie
Minim. iulie septembrie
3. Emisfera sudic
- 400-600 se deplaseaz de regul in familie, in cadrul unui coridor bine delimitat, pe
intreaga circumferin terestr.Existenta acestui coridor unic, se explic prin intinderea
neintrerupt a oceanului i existenta calotei glaciare din Antarctica ce alimenteaz cu aer
polar.
Caracteristicile depresiunilor formate la latitudini medii i nalte
-
117
Noiunigenerale
Cicloanele tropicale reprezint forme negative ale reliefului baric (formaiuni
depresionare) mobile, difereniate de depresiunile de la latitudinile medii i mari printro
structurtipic(pehartsinopticsuntreprezentateprinizobareinchise,formeconcentrice,
maideseinprilelorcentraleidinceincemairarespreperiferii(fig9.1)
Cicloniitropicaliprezintoextinderespaialdenivelregional.Cuvntulciclonderivde
la grecescul ,,kklos care evoc ,,nfurarea arpelui. Acest termen utilizat prima dat de
ctre Piddington, n anul 1845, la Calcutta, pentru a numi o furtun tropical, a fost ulterior
generalizatpentruadesemnatoatedepresiunilebarice
Fig9.1Formaipoziiaizobarelorintrunciclontropical
Calocalizare,suntfenomenecareseproducnumaipeoceanelalatitudinicuprinsentre
515N(S)formarealalatitudinimaimaride15N(S)estemultmairar,ncondiiilencare
temperaturaapeiiaaeruluiarevaloripeste27C.
Cicloniisedestramcndsuprafaalorsemreteicndntlnescuscatuldeoarecenu
maisuntalimentaicuumiditate.
Diametrulizobareinchisedelaperiferiaunuiciclonvariazntre200300km,cnd
acestaaredezvoltareredus(laformare)ipeste3000kmcnddezvoltarealuiesteampl.
Obinuitnsmsoar1000km..
118
Structura
Aredoupri:parteacentralcuundiametrude30Mmcaresenumeteochicalm
sau vortex; aici aerul are numai micri ascendente, viteza de ascensiune sprgnd plafonul
norilor;nuestevnt;iparteaexterioar.Lasuprafaaterestrnemisferanordic,micrile
orizontale (vnturile) formeaz un vrtej orientat n sens invers acelor de ceasornic, de la
periferiectrecentru(vezifig9.2).
Fig9.2.Seciuneaverticalprintrunciclontropical
n emisfera sudic micrile orizontale ale aerului n cicloni sunt orientate n sensul
acelordeceas.
Temperaturaestedistribuitneuniformncicloniitineri,eafiindmairidicatnsectorul
cald(situatnparteasudicpentruemisferanordicinceanordicpentruemisfera
sudic)imaicobortncelrece.
Noriiiprecipitaiilesedifereniaznfunciededistanafadezonelefrontale.n
apropiereafronturilorelecorespundtipuluiiintensitiiactivitilorfrontale,iarninteriorul
maselordeaerdepinddegradulinstabilitiiacestoraideanotimp.
Deplasareaciclonilorserealizeazngeneraldelavestlaest,existndnsi
abatericarefaccaaceastasaiblocchiardelanordspresudsaudelasudsprenord.
119
Fig9.3UraganulCatrinaladatade28August2005,orele17.45inapropiereaintensitii
maxime(vitezavantului150Nd)
Geneza,dezvoltareaidestrmareacicloanelortropicale
Formareaunuiciclontropical
devineposibilcandlalatitudinilecuprinseintre515N(S)ncondiiilencaretemperatura
apeiiaaeruluiarevaloripeste27C,ianatereuncentrudepresionarcuopresuneminimde
aproximativ1000mbarinjurulcaruiaseinstaleazocirculaieciclonic(vanturicebatintro
ariecircularingust,situatinjurulcentruluideminimpresiune).
Perturbaiilebaricecucaracterondulatoriu,subformdeundecestaulabazaformrii
depresiunilor , sunt localizate in zona intertropical , deasupra oceanelor , intre 8150
latitudine.Acesteperturbaiisedeplaseazdelaestlavest,cuvitezecuprinseintre2060Km/h,
purtand denumirea de unde ecuatoriale sau estice i modifica forma izobarelor la suprafata
mriiivantulasociat.vezifig9.4
120
Fig9.4Undeecuatoriale
Pentrunatereaimeninereaciclogenezeiestenecesarreunireasimultana5condiii
eseniale:
1.Prezenaunuicmpdepresionarpreexistentnstraturileatmosfericedebaz;
2.Declanareaconveciei;
3.Alimentareacuenergieaciclonului;
4.Dezvoltareaciclonuluinaltitudine;
5.Formareaunuiturbion.
121
1.Prezenaunuicmpdepresionarnstraturileatmosfericedebazfavorizeaz
creterea,,plnieiiniialeaciclonului.Aceastcondiieestedeterminatdevalorilesczute
alepresiuniloratmosfericeintertropicale.Ciclonulodatformataretendinadeaurma
acestepresiunisczute.
2.Declanareaconveciei(ascendenei)areuncaracterdinamic.Pulsaiileaerului
tropicalgenereazconcentraiinoroasezonale,carepotproduceprecipitaiiabundente,
ns,puinedintreele,auansadeasetransformanciclon.Natereauneidepresiuni
tropicaleesteforatdepulsaiilemaiputernicealeaeruluitropical,caredeclaneazun
nceputalturbionuluiceseamplificpentruaajungenstadiuldefurtun
3.Alimentareacuenergieaciclonuluidupdeclanareaascendenei.Ciclonultropical
seautontreineatrgndfluxuriledeaernconjurtoare,cucondiiacaenergiaimenscare
iestenecesar,sfierennoitconstant,simultaniregulat.Pentruaceastatemperatura
apeimarineioceanicetrebuiesdepeascnmodobinuit26270
Ciclonulestealimentatdefluxuriaerienecareaunevoiedeuntraseulungdeasupra
oceanuluipentruanmagazinacantitienormedecldur(sensibililatent).Astfelciclonul
se formeaz i se menine, atunci cnd este alimentat de fluxurile tropicale calde, foarte
umede,decifoartebogatenenergie.Hrilearatcfluxuriletropicalesuntsituatedeasupra
apelor tropicale i nonecuatoriale unde se nregistreaz valorile cele mai ridicate ale
evaporaiei.Acestecondiiideformaresuntcompletate,separatsausimultan,defluxurile
evoluatealeMusoniloriAlizeelor.
Datoritinerieitermiceaapeioceanice,calitateafluxurilordeaerumedeestecea
maibunlasfritulveriiitoamna,cndcicloniisuntbinealimentaiiastfeldevinceimai
violeni. Aceast alimentaie trebuie s fie rapid i nentrerupt n stadiul de natere a
ciclonului, cnd el solicit fluxuri puternice n pulsaii i, n plus, vnturi accelerate,
aspirndaproapentreagaenergienconjurtoaredintrunspaiucurazadepeste1000km.
4.Dezvoltareaciclonuluinaltitudine.Ciclonultrebuiessedezvoltentoat
atmosferaideaceeanstadiuliniial,eltrebuiesfielipsitdesubsiden(coborrea
maselordeaernsoitdenclzirealor)idesegmentri(forfecri).
122
5.Formareasauintensificareaunuiturbion,indispensabilenatragereaiacceleraia
alimentaiei,cainconcentraiaconvergeneiciclonului,depinddeforavntului
geostrofic.AceastforesteaproapenulnvecintateaEcuatorului,undeciclogeneza
esteimposibilintrelatitudinilenordiceisudicede40i50.
Dezvoltareaciclonuluitropical
Depresiuneaincepesseadanceasc,presiuneaatmosfericcoboaradeobiceisub980mbar,
sectorul cu viteze foarte mari ( peste 64 Nd) ale vantului creste la 50Mm, iar sistemul
depresionarincepesasedeplaseze,lainceputmailent,iarapoicuvitezedinceincemaimari
pemasuraceseapropiedelatitudinimaimari(dupcetrecedeliniatropicelor,vitezaatinge
20Nd
123
170
1020
1010
1000
Pressure (mb)
980
970
960
930
920
910
900
150
140
130
120
950
940
160
990
HurricaneKatrina
August 2005
8/24
BESTTRACK
Sat (TAFB)
110
100
90
80
70
Sat (SAB)
60
Sat (AFWA)
Obj T-Num
50
AC(sfc)
40
Surface
30
8/25
Hurricane Katrina
August 2005
BEST TRACK
Sat (TAFB)
Sat (SAB)
Sat (AFWA)
Obj T-Num
AC (sfc)
AC (flt>sfc)
AC (DVK P>W)
Surface
Drop (sfc)
Drop (LLM xtrp)
Drop (MBL xtrp)
8/26
8/27
8/28
8/29
8/30
8/31
20
8/23
Date(Month/Day)
8/25
8/27
8/29
8/31
Date (Month/Day)
Fig9.6DezvoltareauraganuluiKatrinascdereapresiuniiatmosfericesimultancucreterea
vitezeivantului
Destrmareaciclonului
naintarea depresiunii propicale ctre latitudini mari (peste 300C) , coroborate cu extinderea
ariei sale (diametrul ciclonului), sunt cauze ce contribuie in mare msura la destrmarea
ciclonuluitropical.
Astfellalatitudinimarialimentareacuenergieacentruluidejoaspresiune(cuaercald
si umed) devine imposibila , concomitent cu disiparea energiei pe suprafete tot mai mari ca
urmareacretereiarieideacoperire.
124
Prinurmareavemumplereadepresiunii,scadereaintensitatiivantuluisiainaltimiivalurilor.,
astfel ca dup cateva zile caracteristicile ciclonului tropical dispar treptat.n ultima faz a
evoluiilorlor,cicloaneletropicale,atingvitezefoartemari(4060Nd)
Tipurideperturbaiibarice:
nformareaperturbaiilortropicalepotexistadiferitefaze,naintedeformareaunuiciclon
propriuzis.
1.PrimaperturbaiesenumetedepresiunetropicalT.D.,ncarevntulajungepn
la33Nd.,diametru100200Mm,izobaremairare,cuidentitateptr24oresaumaimult
2.ApoifurtuntropicalT.S.,vntularentre3347Nd.,izobaremaiapropiate,
aremiscarecircular,ciclonica,masareanebulozitii
3.AtreiafazesteceadefurtuntropicalputernicS.T.S.,vitezavntului4764
Nd.,cuizobare,inchise,dese,cumicarecircularevident.
4.CiclontropicalC.Y.,uragansautaifun,cuvalorideosebitdemiciincentru,sub970
mbar,cugradientibaricidepeste90120mbari,vntcupeste64Nd,nebulozitatecompact
in jurul zonei centrale , cu descrcri electrice neintrerupte, avand in vortex marea confuz,
datoritvalurilordehuldepeste15m..
H urrica ne K atrina
23 -31 Aug ust
40
31
H urricane
T ropical S torm
T ropical D ep.
E xtratropical
S u btr. S torm
S u btr. D ep.
35
Low / W ave
00 U T C Pos/Date
30
12 U T C Position
PP P M in. press (m b)
928 m b
30
920 m b
29
902 m b
26
25
25
28
27
984 m b
24
20
-95
-90
-85
-8 0
-7 5
Fig9.7FazeleinformareauraganuluiKatrina:2331.08.200
125
-70
Depresiuni extratropicale
Ciclonii tropicali
Gradientulbaricorizontalajungepnla120mb
Vitezavntuluiestemaimarede64Nd
burni.
nzonaexterioar,cudiametrude250260Mm,
cerulesteacoperitcutoatetipuriledenori,vntul
dinapropiereavortexuluiarenjurde135Ndiar
spre exterior viteza scade spre 64 Nd. Cad
precipitaii sub form de avers ce reduc
vizibilitatea la cteva cabluri. Au loc descrcri
electrice i valuri de hul mari orientate spre
centru.
Distanaparcursestepnla3000Mm.
8.8
Regiunile oceanice n care se manifest i caracteristicile cicloanelor din
diferite regiuni ale globului. Msuri ce se iau la bordul navei pentru evitarea ciclonului
tropical i pentru manevra navei surprins de ciclon .
Zona
Zone
Denumirea
local
Numr/an
Durata
(zile)
AntileCaraibe
uragan
910
WCalifornieiialMexicului
hurican
910
Filipine,MareaChineideS,Japonia
taifunsau
baguias
28
10
Oc.Indiandenord(MareaArabieii
GolfulBengal)
ciclon
34
45 zile
Oc.Indiandesud(ZonadeEailei
ciclon
9zile
127
Madagascar)
6A
NiNWAustraliei
Willie Willies
15
9zile
6B
Pacificulcentral
uragan
67
7zile
CicloniitropicalisemanifestnPacificuldeNideS,nOc.IndiandeNideSinAtlanticulde
N. indiferent de bazin i perioad, fiecare ciclon tropical se manifest diferit, are dimensiuni,
traiectoriiiamplasridiferite.
Cicloniipoartnumediferiteianume:
uraganenAtlanticuldeN;
huricanepecoasteledeWaleStatelorUniteialeMexicului;
ciclonitropicalinOceanulIndian;
taifunnzonaJaponiei(Pacific);
baguiasnzonaInsulelorFilipine;
WillieWilliennordestulAustraliei.
Fiecare ciclon are un nume propriu. Acestea se iau n ordine alfabetic n funcie de ordinea
apariieilor.Literaindicalcteleaciclonestepentruaceazon.
Ciclonii tropicali au cea mai mare frecven la sfarsitul verii i inceputul toamnei in emisfera
respectiv.In Marea Arabiei i in Golful Bengal sezonul coincide cu perioada de scimbare a
musonului,respectivapriliemaisioctombrienoiembrieiarinvestulPacificuluidenordse
potformainoriceperioadaaanului.
128
Fig.9.8TraiectoriiledescrisedecicloninlunanoiembrieinGolfulBengal
Fig.9.9TraiectoriialeciclonilortropicaliinOceanulAtlantic
129
Fig.9.10.TraiectoriiletaifunurilorcareauafectatMJaponiei
Determinareacentruluiciclonuluitropicallabordulnavei
130
.Scderea presiunii sub valoarea amplitudinii (34 mb) i dispariia mareei barometrice
(existentacelor2maximesi2minimebarometricecuintervalulaferentorarde12ore).In
condiiileincareavemoscderelentaapresiunii,centrulciclonuluiestela120150Mm.Lao
scadere mai puternic , nava se afl la 60120Mm de centrul perturbaiei, iar o scdere
rapidindicdistantade1060Mmfatdevortex.
ncep descrcrile electrice ce produc parazii n aparatura radio, nsoite de averse de
ploaiecereducvizibilitatealactevacabluri.
Cand ciclonul tropical se afl la sistan mai mic de nav ( 200Mm) Poziia centrului
ciclonului se poate determina cu ajutorul legii BuysBallot, care spune c n emisfera
nordic,avndvntulnfacentrulfurtuniivafindreapta,puinnapoiianume,lavnt
defora6,vafi125135Rp;laoscdereapresiuniide10mb,vafiladreaptaRp=110;la
oscderede20mbvafilaRp=90.
Pentruemisferasudic,aceleaivalori,darcentrulvafinstnga,puinnapoi.
Informaiileoferitederadaruldelabordindicareacuprecizieapozitieiiadistaneipana
lacentrulciclonuluiprecumiatraiectorieiacestuia
Informaiile oferite prin reteaua satelitar, buletinele meteo si avertismentele de furtun
sau ciclon tropical, informaiile oferite online de siturile de specialitate: ex:
www.nhc.nooa.guv;www.jwa.go;sateliteatlanticacean/exxu.com;passageweather.com;
etc
Articolul35dinConveniaInternaionalpentruOcrotireaVieiipeMare(SOLAS),stabilete
coninutulmesajuluidepericolpecaretrebuiesltransmitoricenavceaobservatsemnele
caracteristiceciclonului.Mesajultrebuiesconin:
2.
3.
4.
5.
6.
7.
data,oraipoziianaveicareaobservatfenomenul;
presiuneaatmosfericcorectat;
tendinapresiuniidinultimele3h;
direciarealavntuluiiforavntuluipescaraBeaufort;
hulaidireciadincarevine;
drumulivitezadinultimele3h.
Manevra navei trebuie s in cont de cele dou sectoare ale fiecrui ciclon, semicercul
periculosS.P.isemicerculmanevrabilS.M
131
Fig9.11celedousectoarealefiecruiciclon,semicerculpericulosS.P.isemicercul
manevrabilS.M.
Modalitiledeexecutareamanevreiinfunciedepozitionareanaveifatadedirectiaicentrul
ciclonuluiciclonuluivorfistudiatepelargincazuldisciplineiManevranavei.
132
Surseleinformriimeteorologicelabordulnavelor.Serviciimeteorologicemaritimespeciale.Fluxul
informaiilordintrenaviserviciilemeteorologice.Coninutulbuletinelormeteoialmesajelor
hidrometeorologicecombinate.Avertizridefurtunipentrualtesituaiihidrometeorologice
periculoase.Informareahidrometeorologicnclaricodificatlabordulnavelor:noiunigenerale,
necesitateacodurilormeteo,tipuridecodurimeteo,coninutulacestora.CodulSHIP:structuracodului,
utilizare,algoritmdedecodificareainformaiilormeteo2ore.
134
4.
6.
7.
8.
two
overcast
rain
care nseamn : poziia navei - 44N; 15W; direcia vntului N; viteza vntului 6 Nd
vizibilitate ntre 25 Mm; fenomenul constatat ploaie; presiunea atmosferic 1012mb
temperatura aerului - 12C; lungimea valurilor medie; nlimea valurilor medie; direcia
valurilor nord.
136
4pppp
5appp
1 cifr de control;
sn semnul valorii temperaturii aerului : 0 temperaturi > 0C ; 1 temperaturi < 0C ;
TTT valoarea temperaturii aerului cu precizie de zecime de grad (TT reprezint valoarea
ntreag; T reprezint zecimea).
2 cifr de control;
sn semnul temperaturii;
TdTdTd valoarea temperaturii punctului de rou, la precizie de grad Celsius.
4 cifr de control;
pppp valoarea presiunii atmosferice la precizie de zecime de mb.
5 cifr de control;
a tendina baric din ultimele 3 ore : 03 presiune n cretere; 4 presiune staionar; 58
presiune n scdere.
138
cea
5059 burni :
6069 ploaie :
; zpad
; ploaie
139
7
Q quadrantul (octantul) globului
W
LoLoLoLo longitudinea punctului navei
1
E
5
S
iRiXhVV grup cu indicaii privind existenta datelor despre precipitatii, prezenta grupei de
fenomene, plafonul norilor,i vizibilitatea atmosferica pe orizontal
iR indicator privind includerea sau omisiunea datelor privind precipitatiile
1 sau 2 precip. incluse:
3 precip. omise
4 datele despre precip. nu sunt disponibile
Ix- indicator de includere sau omisiune a grupei de fenomene 7wwW1W2
1-inclus
3 grupa omisa
h plafonul norilor (nlimea la care se gsete baza norilor):
0 plafon mai mic de 50m;
1 plafon 50100m;
2 100200m;
3 200300m; 4
300600m; 5 6001000m; 6 10001500m; 7 15002000m; 8 20002500m; 9 nu
sun nori sub 2500m.
VV vizibilitatea pe orizontal; se folosesc cifre de la 9099 pentru zona de coast i cifre de la
0090 pentru zona de uscat :
90 vizibilitate mai mic de 50m; 91 vizibilitate cuprins ntre 50200m; 92 200500m; 93
5001000m; 94 1 Mm; 95 2 Mm; 96 5 Mm; 97 10 Mm; 98 1020 Mm; 99
vizibilitate mai mare de 20 Mm.
Nddff -grupa ce indica gradul de acoperire al cerului cu nori
N nebulozitatea (gradul de acoperire al cerului cu nori); se exprim n optimi 08/8 i apare i
cifra 9 atunci cnd cerul este invizibil;
dd direcia vntului n decagrade (12 = 120, 07 = 70);
ff viteza vntului :
2 m/s ; 5 m/s ; 25 m/s
1snTTT grupa prin care se transmite valoarea temperaturii aerului cu precizie de zecime
de grad
1 cifr de control;
sn semnul valorii temperaturii aerului : 0 temperaturi > 0C ; 1 temperaturi < 0C ;
TTT valoarea temperaturii aerului cu precizie de zecime de grad (TT reprezint valoarea
ntreag; T reprezint zecimea).
2ssTdTdTd -grupa pentru exprimarea valorii punctului de roua
2 cifr de control;
141
sn semnul temperaturii;
TdTdTd valoarea temperaturii punctului de rou, la precizie de grad Celsius.
4PPPP- valoarea presiunii atmosferice la nivelul mrii exprimate in mbar
4 cifr de control;
pppp valoarea presiunii atmosferice la precizie de zecime de mb.
992,4 mb.4PPPP=49924
5appp grupa ptr codificarea tendintei barice
5 cifr de control;
a tendina baric din ultimele 3 ore : 03 presiune n cretere; 4 presiune staionar; 58
presiune n scdere.
ppp valoarea tendinei presiunii in ultimele 3 ore cu precizie de zecime de mb (pp valoarea
ntreag, P ZECIMAL).
Ex: dc pres. a fost in crestere cu 0,5 mb, grupa se codifica 52005
Pres stationara: 54000
6RRRtR grupa ptr codificarea precipitatiilor
6 cifr de control;
RRR cantitatea de precipitaii n mm in perioada ce a precedat transmsia;
tR timpul n care au czut precipitaiile (1 precipitaii n 6h; 2 precipitaii n 12h).
7wwW1W2 grupa de codificare a fenomenelor din momentul observaiei i a celor ce sau
produs cu 3-6 ore anterior
7 cifr de control;
ww fenomene meteo din momentul observaiei (0099) :
0029 fenomene fr precipitaii;
3039 furtun de praf sau nisip (iarna viscol)
cea
5059 burni :
6069 ploaie :
; zpad
; ploaie
142
3dw1 dw1 dw2 dw2 4PW1 PW1HW1 HW1 5PW2 PW2HW2 HW2 - grupe utilizate pentru
codificarea valurilor de hul
3dw1 dw1 dw2 dw2 - directia valurilor de hul exprimate in decagrade: 00 36. Dc se obs
numai un sistem de hula, dw2 dw2 =//
4PW1 PW1HW1 HW1 - perioada si inaltimea valurilor de hul ce au directia 3dw1 dw1
5PW2 PW2HW2 HW2 -perioada si inaltimea valurilor de hula ce au directia dw2 dw2
6ISESESRS utilizate pentru transm informatiilor referitoare la depunerea gheii
6 cifr de control;
IS provenienta ghetii Se codifica 1-5:
ESES- grosimea stratului de gheata acumulata, exprimata in cm
RS viteza de depunere a ghetii-se codifica dela 1-4
ICE cjSjbj Dj Zj grupa utilizat pentru inf privind gheturile marine
ICE indicator privind transmiterea inf despre gheat
cj- concentratia sau pozitia ghetii: 1-9
Sj- stadiul dezvoltrii ghetii: 1-9
bj - indicatii despre gheata de origine continentala (aisberguri):1-9
Dj- directia in care se gaseste gheata liziera gheturilor) in raport cu nava :1-9
Zj- pozitia navei in raport cu tipul ghetii i perspectiva conditiilor de navigatie:1-9(9-nava
inconjurata de gheata)
Dupa receptionarea si decodificarea mesajului SHIP, informaiile sunt transpuse pe
harta sinoptic cu ajutorul schemei Bjerknes
144
Secvena 0 :
99900
8PtPcPP
99911
66FtFiFc
LaLaLoLokmdsdsfsfs
99922
44 PPP
LaLaLoLok
Secvena 1 :
Secvena 2 :
33300
0YYGcGc
146
147
Secvena 1
99911 cifre de control;
66 cifre de control;
Ft tipul frontului :
- 0 front cvasistaionar;
- 1 front cvasistaionar de altitudine;
- 2 front cald de suprafa;
- 3 front cald de altitudine;
- 4 front rece de suprafa;
- 5 front rece de altitudine;
- 6 front oclus;
- 7 linie de instabilitate;
- 8 front intertropical;
- 9 linie de convergen.
Fi activitatea frontului :
- 0 fr semnificaie;
- 1 slab exprimat, n diminuare;
- 2 slab exprimat, nu i schimb intensitatea;
- 3 slab exprimat care se activeaz;
- 4 moderat exprimat, n diminuare;
- 5 moderat i nu i schimb intensitatea;
- 6 moderat care se activeaz;
- 7 puternic n diminuare;
- 8 puternic, nu i schimb intensitatea;
- 9 puternic care se activeaz.
Fc caracterul frontului :
- 0 fr semnificaie;
- 1 zona activitii frontului n diminuare;
- 2 zona activitii frontului se schimb puin;
- 3 zona activitii frontului se dezvolt;
- 4 cu caracter intertropical;
- 5 se presupune formarea unui front;
- 6 cu caracter cvasistaionar;
- 7 cu caracter ondulat;
- 8 cu caracter difuz;
- 9 cu caracter nesigur.
Secvena 2
99922 cifre de control;
44 cifre de control;
PPP valoarea izobarei n mb
148
CM
VVww
Td T d T d
pppp
N
appp
NnCL
TWTWTW
W1W2
HW/PW
VS
149
DS
Exemplu n codul SHIP :
99085
70141
34896
80108
99LaLaLa
QLoLoLoLo
iRiXhVV Nddff
70320
22232
00187
20602
7wwW1W2
222DSVS
0snTWTWTW
2PWPWHWHW
226
96
10226
20217
40110
57012
1snTTT
2ssTdTdTd
4pppp
5appp
110
03
12 \
217
187
06 / 02
\ - scdere de presiune
2
Datele din continutul hartilor de analiza provin din decodificarea mesajelor SYNOP - SHIP
pentru hartile meteo -sinoptice de baza, de tip SHIP si de tip RADIOTEMP pentru hartile
sinoptice de altitudine.
Pentru fiecare punct de pe mare sau statie de coasta sunt inscrise scheme Bjerknes ( in care
elementele si fenomenele hidrometeorologice corespund notatiilor internationale ale codurilor
mentionate, prin semne conventionale sau prin cifre. Prin semne conventionale se inscriu
nebulozitatea, tipul norilor, directia si viteza vantului, fenomene meteo din momentul observatiei
si cu trei la sase trei ore inainte, tendinta presiunii atmosferice in ultimele trei ore:
150
unde:
Tw Tw Tw temperatura apei de mare la suprafata in zecimi de grade C;
T T T temperatura aerului in zecimi de grade C;
w w fenomene la momentul observatiei;
V V vizibilitatea orizontala la suprafata;
Td Td Td temperatura punctului de roua in zecimi de grade C;
CH - caracteristici nori superiori;
CM caracteristici nori mijlocii;
N nebulozitatea;
CL NH caracteristici nori inferiori sau cu dezvoltare verticala
si nebulozitatea lor;
h inaltimea limitei inferioare a norilor;
P P P presiunea atmosferica in zecimi de mbar;
p p p valoarea absoluta a tendintei barice;
a caracteristica tendintei barice;
W1W2 timpul (fenomenul petrecut);
HwPw inaltimea valurilor in unitati de 0.5 m; perioada valurilor in secunde;
dd si ff directia si viteza medie a vantului in m/s.
Staia meteo n jurul creia se nscriu valorile transmise prin intermediul fiecrei sinoptice
se recunoate pe hart dup indicativul ei regional reprezentat pe codul sinoptic de grupul II,
precum i de indicativul naional reprezentat n codul sinoptic de grupul iii.
Pe harta Europei sunt trasate contururile unor regiuni convenionale (fixate de ONU),
marcate de cte un indicativ numeric format din dou cifre (ii), iar lng cerculeele i ptratele
ce reprezint staiile sinoptice exist cte un indicativ numeric individual compus din trei cifre
(iii).
1018
1018
1018
Devierea dintre vectorul vnt i orientarea izobarelor este spre dreapta n emisfera nordic i
spre stnga n emisfera sudic.
Izobarele trebuie s aib puine sinuoziti.
Se traseaz i traiectoria de deplasare a centrului baric printr-o sgeat, iar n vrful sgeii se
trece valoarea exprimat n km/h.
6. Trasarea liniilor cu aceeai valoare a tendinei presiunii
Acestea se traseaz din mb n mb, avnd n centru valoarea cea mai mare.
+2
Frontul atmosferic este zona de separaie dintre dou mase de aer cu caracteristici diferite
(temperatur, presiune, vitez de deplasare).
Fronturile atmosferice se traseaz prin linii avnd aspecte diferite i valori diferite pentru a
se putea s se diferenieze ntre ele.
direcia vntului;
gradientul termic;
valoarea nebulozitii;
cantitatea de precipitaii;
valoarea presiunii atmosferice.
153
2
Harta sinoptic a Europei i a bazinului Atlanticului de nord la data de 01.03.2008
Deasupra uscatului izobarele grupate in jurul centrului de joas presiune au forme apropiate
de cele eliptice, in timp ce desasupra oceanului se apropie de formele circulare.
154
Prognoza meteorologic
Prognoza meteorologic este o operaiune complex de stabilire a caracteristicilor
elementelor hidrometeorologice pe un anumit interval de timp.
Dupa intocmirea hartii sinoptice pe baza mesajului codificat de analiza se trece la intocmirea
prognozei. Este bine ca pentru o prognoza sa se foloseasca o serie de harti succesive pentru a
urmari in timp evolutia diferitelor procese meteorologice, ceea ce permite aprecierea unde si cu
ce viteza se deplaseaza masele de ser cald sau rece, anticiclonii si depresiunile, fronturile si, ca
atare, stabilirea pozitiile lor ulterioare.
ntocmirea prognozei depinde de urmrirea n timp i n mod sistematic a informaiilor meteo
transmise, de calitatea i cantitatea mesajelor recepionate.
Este necesar s se cunoasc legile dup care se desfoar procesele fizice din atmosfer, s
se cunoasc informaia hidrometeorologic codificat i s se decodifice mesajele i hrile
sinoptice.
La nave informaia se primete n clar, codificat sau prin NAVTEX.
Prima faz a ntocmirii unei prognoze este stabilirea corelaiilor ntre perioada actual i cea
anterioar, inndu-se cont de natura suprafeei active, influenele fizico-geografice ale regiunii,
pornind de la principiul c cel puin n urmtoarele 24 de ore, fenomenele vor avea aproximativ
acelai aspect, cu mici modificri, daca nava nu trece aproape sau printr-un front sau depresiune.
Aceasta eventualitate poate fi dedusa din informatiile despre pozitia, viteza si directia miscarii
fronturilor si sistemelor de presiune si observatiile proprii. Atata timp cat nava se mentine in
aceeasi masa de aer, vremea pe mare nu se schimba. Cu cat diferenta intre cele doua mase de aer
este mai mare, cu atat schimbarea vremii este mai puternica la trecerea dintr-o masa de aer in alta
si
cu
atat
mai
rea
este
vremea
de-a
lungul
zonei
frontale.
Observatiile asupra norilor intreprinse de ofiterul de cart se impun a fi conjugate cu
observarea presiunii atmosferice inregistrata de barograf, cu incercarea de a determina tendinta
barica pentru perioada urmatoare, cu observarea starii marii, indeosebi a valurilor de hula a caror
inaltime si directie pot da indicatii pretioase cu privire la directia furtunii si la distanta dintre
nava si centrul ei.
Aceste observatii urmeaza a fi conjugate cu prognoza meteo pentru regiunea respectiva
din
buletinele
meteorologice
emise
de
statiile
radio.
La intocmirea prognozelor trebuie avute in vedere unele particularitati ale formelor reliefului
baric astfel:
- depresiunile se deplaseaza pe directia care uneste centrul lor cu centrul tendintei de scadere a
155
presiunii, iar anticiclonii pe directia ce uneste centrul lor cu centrul tendintei de crestere a
presiunii atmosferice;
- daca depresiunile si anticiclonii sant asimetrici, traiectoriile lor se abat n directia axei mari;
- depresiunile secundare se deplaseaza ocolind depresiunile principale in sens invers acelor de
ceasornic, iar anticiclonii mici ocolesc anticiclonul de baza in sensul acelor de ceasornic;
- depresiunile se deplaseaza de-a lungul izotermelor, lasand temperaturile joase la stanga;
- centrul anticiclonului se deplaseaza in acea directie in care temperatura scade mai repede;
- depresiunile se adancesc, respectiv se umplu, daca incentrul lor se observa tendinte negative,
respectiv pozitive ale presiunii, iar anticiclonii se intaresc, respectiv slabesc, caci in centrul lor se
observa tendinte pozitive respectiv negative ale presiunii atmosferice;
- depresiunea se adanceste daca in sectorul cald tendinta presiunii este negativa si se umple cand
tendinta este pozitiva.
Pe langa materialul sinoptic pot fi folosite si o serie de reguli pe baza carora sa se aprecieze
evolutia viitoare a vremii, astfel:
- deplasarea norilor de la est sau nord aduce timp anticiclonic, pe cand deplasarea de la vest sau
sud aduce timp ciclonic;
- daca directia de deplasare a norilor este abatuta la stanga fata de directia vantului de la sol, este
de asteptat timp anticiclonic;
- miscarea vizibila a norilor in directia inversa directiei (sensului) vantului de la sol indica o
apropiere
rapida
a
frontului
rece,
cu
vant
puternic
si
precipitatii;
- daca doua straturi de nori inferiori se deplaseaza pe directii perpendiculare, vremea se va strica
si vantul se va intari;
- daca norii aflati la diferite inaltimi se deplaseaza in, aceeasi directie si sens, nebulozitatea va
creste, dar fara ploaie si cu vant moderat. Daca, dimpotriva, se deplaseaza in directii diferite,
vremea devine instabila si vantul puternic;
- cer senin si vant slab seara indica o vreme frumoasa pentru a doua zi;
- daca, atunci cand presiunea atmosferica este in scadere, curba barografului are convexitatea in
sus, vantul se va intari, iar daca are convexitatea in jos, va slabi;
- daca atunci cand presiunea atmosferica este in crestere, curba barografului are convexitatea in
jos, vantul se va intari iar daca are convexitatea in sus, va slabi;
156
- daca, dupa o ploaie indelungata, vantul se intareste, se poate astepta la o imbunatatire rapida a
vremii;
-cresterea
temperaturii
seara
inrautatire a vremii in urmatoarele 6 la12 ore;
si
noaptea
indica
- ploaia sau ninsoarea intensa dimineata cu vant puternic indica vreme rea in tot cursului zilei;
- ploaia puternica noaptea cu vant slab indica vreme buna pentru toata ziua;
- ceata cu grosime mica, care apare dupa apusul soarelui si se mentine pana dupa rasaritul
soarelui, indica vant slab pentru toata ziua, dar, daca se imprastie inainte
de rasaritul Soarelui, indica un timp ciclonic;
- daca, pe timp de ceata, incepe ploaia, ceata se intareste iar la incetare ploii ceata se ridica sau
slabeste mult.
- ceata este mai probabila dupa o zi senina decat dupa O zi noroasa;
- pe vanturi de nord ceata este mai putin probabila;
- mirajul indica o schimbare a vremii datorita variatiei gradientului. termic vertical in straturile
inferioare ale atmosferei;
- daca presiunea este cu 4 mb. sau mai mult sub media pentru momentul respectiv (valorile medii
se scot din cartile pilot) si scade in continuare, probabilitatea ca a doua zi sa fie vreme buna sau
cu vanturi slabe este foarte mica pentru ca scaderea presiunii inseamna vreme instabila si
intensificarea vantului;
- daca presiunea este cu 4 mb. sau mai mult peste media locului si momentului respectiv si
continua sa creasca sau este stationara, probabilitatea este redusa ca in urmatoarele 12 de ore
vremea sa se deterioreze; acest interval se mareste la 24 ore daca presiunea este cu 8 mb. mai
mare decat normal.
Presiunea atmosferica in crestere indica, de obicei, imbunatatirea vremii, iar scaderea,
deteriorarea. Daca aceste variatii sant rapide, consecintele sant de scurta durata pentru ca nava
este, probabil, aproape de traiectoria unei depresiuni in spatele ei in primul caz si in fata ei in cel
de al doilea.
Daca presiunea atmosferica scade incet, dar continuu fata de presiunea normala, nava se
indeparteaza de un anticiclon si se apropie de o depresiune. Viteza cu care scade presiunea nu da
indicatii cu privire la forta vantului care urmeaza sa fie intalnit deoarece nava se poate indrepta
spre o depresiune sau poate merge cu ea si, deci, functie de situatia, viteza de variatie a presiunii
difera.
157
De asemenea, in cazul unei ocluziuni viteza acesteia este mai mica decat a depresiunii, dar
vremea poate fi la fel de rea.
Pentru a urmari mai usor si continuu valorile presiunii masurate cu barograful in raport cu cele
normale, pe hartia barografului se va trasa inainte de folosire, cu o culoare distincta, o linie
reprezentand valorile normale ale presiunii atmosferice pentru un interval de timp. Este necesar
ca barograful sa fie verificat periodic.
Prevederea vntului
Prevederea vntului depinde de cmpul baric i evoluia sa.
Vntul are direcia spre presiunea cobort, divergent la anticicloni i convergent la
depresiuni.
La apropierea unei depresiuni sau a unui front, viteza vntului crete.
De asemenea, la slbirea sau umplerea unei depresiuni viteza vntului crete.
Slbirea vntului se produce n partea central a unui anticiclon sau n aua baric.
158
Intensificarea vntului, mai ales n rafale cu tendine de rotire, precede nrutirea vremii.
Dac n urma ploilor vntul se intensific, se va produce o nrutire de durat a vremii.
Intensificarea i rotirea vntului n sens invers acelor de ceasornic, nseamn c prin stnga
punctului considerat va trece un ciclon (n emisfera nordic).
Vremea rmne frumoas dac dup amiaz se pornete un vnt slab.
Nebulozitatea
Trebuie s se in cont de turbulena maselor de aer, de convecia termic, de umiditatea
aerului i de stabilitatea i instabilitatea vertical.
O mas de aer instabil cald ce se deplaseaz peste o suprafa rece, va determina o
nebulozitate de tip stratiform.
Nebulozitatea ridicat, cu nori cu dezvoltare pe vertical, se produce la nclzirea puternic a
stratului inferior.
Nebulozitate compact d frontul cald, frontul rece de ordinul 1 i cel oclus.
La frontul rece de ordinul 2, nebulozitatea este doar pe o fie ngust cu dezvoltare mare pe
vertical.
Deplasarea fronturilor cu vitez redus, determin lrgirea zonei acoperite.
Nebulozitatea slab i variabil se ntlnete n sectorul cald al depresiunii i la periferia
anticiclonilor.
Cea mai sczut nebulozitate, este caracteristic zonelor centrale ale anticiclonilor.
Schimbrile brute ale nebulozitii se produc in anotimpul rece cand o mas de aer se
deplaseaz pe continent de pe mare i invers.
Bahamas in Oceanul Atlantic, unde se intalnesc mase de aer polar- continental cu mase de aer
tropical-maritim. Adesea mai apare o zona secundara nu departe in vestul si nordul Insulelor
Hawai in timpul iernii. Aceste depresiuni au o directie, in majoritatea cazurilor, nord - est
intensificandu - se in timp si largindu - si aria cu vanturi puternice. Cand depresiunea atinge sudestul Groenlandei, cele mai multe au trecut de intensitatea maxima si incep sa ocluzeze
descrescand in viteza. In Oceanul Pacific depresiunile ating intensitatea maxima cand trec pe la
sud de Insulele Kurile si peninsula Kamceatka si se umplu in zona Insulelor Aleutine.
In perioada de iarna navele in drum spre, sau dinspre porturile americane, situate la nord
de latitudinea de 45N vor intalni cu siguranta o depresiune barica, dar coborand spre sud, riscul
de intalnire scade, pentru ca in zona Capului St.Vicente probabilitatea sa fie foarte mica. In
Golful Biscaya, desi cu proasta reputatie, probabilitatea de furtuna este mai mica decat oriunde in
nordul si nord-vestul Oceanului Atlanticului.
Anticiclonii se resping astfel ca, daca apare un anticiclon langa Islanda, anticiclonul
Azorelor se va retrage spre sud la o distanta de circa 15002000 mile marine, lasand o zona mai
larga la discretia depresiunilor barice, care vor patrunde astfel, in vestul si sud-vestul Europei. In
emisfera nordica nucleele de presiune inalta (anticicloni tineri) sunt produse de presiunile inalte
din Siberia si Canada, (mai redus) si impinse spre est, la intervale de timp, astfel incat sa refaca
(intareasca) anticiclonii de deasupra oceanului, care se deplaseaza spre ele, le inghit si revin la
pozitiile lor anterioare. Datorita deplasarii spre est cu viteze de 2030 Nd. acesti anticicloni
aduc perioade scurte de vreme frumoasa peste zonele deasupra carora trec.
In emisfera sudica exista un proces aproape continuu de curgere a depresiunilor barice in
directia est sau sud-est intre latitudinile 300S si 600S, iar vanturile de la sud de 35S (30S iarna)
sant cel mai adesea dintre directiile nord-vest si sud-vest.
In Atlanticul de Nord zonele cu apa rece din largul Labradorului, Newfoundland, Grand Bank,
nord-estul Islandei, largul coastelor estice ale Groenlandei si, primavara si inceputul verii, in
estul Canadei, sunt cetoase. Vizibilitatea slaba apare in special la inceputul vremii calde, vara
datorita contrastului mare intre temperatura apei si cea a aerului.
In Pacific zonele cu cea mai densa ceata sunt largul coastelor estice ale Chinei, Japoniei la nord
de 35S, linga Insulele Kurile si Aleutine.
Emisfera sudica este mai putin afectata de ceata. Oricum ceata si vizibilitatea redusa, in
ambele emisfere, sunt asociate maselor de aer tropical maritim.
Gheata (pack-ice, ice-floes) este o amenintare pentru navigatia in zonele Newfoundland si
Labrador din decembrie pana in aprilie, in nordul Japoniei si de-a lungul coastelor estice ale
Asiei din ianuarie pana in martie. Aisbergurile sunt un pericol si mai mare in zona Grand Bank.
Este recomandat a se evita zona de la nord de 40N si vest de 40W. Garda de Coasta americana
mentine o patrula a gheturilor care avizeaza navele din zona.
Hula este o caracteristica a acestor latitudini iarna, in special in jumatatea de est a
oceanelor datorita puternicelor vanturi de nord-vest si vest in spatele depresiunilor. Hula, ca val
ramas dupa ce vantul care l-a format a incetat sa mai bata, este ariergarda furtunii si, in acest caz,
nu poate ajuta in prognoza. Sunt, insa si situatii cand hula, vizibila cu ochiul liber precede
160
vremea rea: in cazul unei furtuni tropicale pentru ca viteza furtunii este mai mica decat a vantului
si in cazul unei ocluziuni care se misca incet si spre care se indreapta nava.
Norii cirrus cu putine exceptii prevestesc inrautatirea vremii. Regula este valabila mai
ales in Marea Mediterana. Cand norii Cirrus si Cirrocumulus nu sunt imediat urmati de vreme
rea ei dau un avertisment de furtuna cu cel putin 12 ore inainte.
Oricum cel mai folositor ghid sant norii care preced un front cald sau o ocluziune cand apar
secvential si au evolutii tipice.
161
PARTEA A II-A
OCEANOGRAFIE
Cap. XII: DINAMICA APELOR MARINE
Obiectul de studiu al oceanografiei. Dinamica apelor marine. Formele de micare
ale apelor marine. Valurile de vnt, hula i alte forme de micare a apelor marine.
Influena acestora asupra navigaiei Curenii marini: cauzele formrii curenilor
marini, circulaia curenilor oceanici, caracteristicile principalilor cureni marini,
influena curenilor marini asupra navigaiei
Definiie
Oceanografia se ocup cu descrierea i interpretarea fenomenelor legate de apa
mrilor dar i de cuvetele n care aceasta se gsete. Are ca obiect de studiu cunoaterea
legilor i mecanismelor ce guverneaz aceste fenomene, sau mai pe scurt se ocup cu proprietile
- oceanografia fizic;
-
oceanografia chimic;
oceanografia biologic.
Oceanologia este o disciplin mai recent, fiind iniiat din anul 1967, odat cu nfiinarea Centrului
Naional pentru Exploatarea Oceanelor (CNEXO). Termenul n sine a fost creat de amiralul
oceanograf Nicolaj Nicolaevici Zubov (1885-1960), n cursul anilor 1930, pentru a desemna ansamblul
studiilor i tehnicilor care au ca finalitate stpnirea i utilizarea fundurilor i apelor Oceanului Planetar.
162
Ca metode de cercetare, pe lng cele clasice, se folosesc metodele moderne cum sunt :
metodele seismice, magnetometria, gravimetria.
Oceanul planetar are trei caracteristici :
-
Oceanul planetar este inegal repartizat pe cele dou emisfere. n emisfera nordic sau
emisfera continental, oceanul ocup doar 60,7% din suprafaa emisferei, pe cnd n emisfera
sudic, numit i emisfera oceanic, ocup 81% din suprafaa emisferei.
Oceanul planetar are un rol triplu :
Adncimea medie a oceanului planetar este de 3729 m. 1,2% din adncimi sunt peste 6000
m, 75,9% din adncimi sunt ntre 3000 i 6000 m, iar 22,9% din adncimi sunt mai mici de 3000
m.
Formarea oceanelor este dezbtut n cteva teorii fundamentale :
Teoria deplasrii continentelor;
Expansiunea fundului oceanic 1962;
Ipoteza plcilor tectonice 1968 (acceptat de majoritatea savanilor). Aceast ipotez are la
baz faptul c fundul oceanului i al pmntului se afl aezat pe 6 plci principale i
multiple microplci i plci secundare. n Romnia exist 4 microplci.
Oceanele pot fi mprite n 4 zone dac se pleac de la rm spre larg :
163
1. Zona litoral ocup 0,4% din suprafaa oceanului planetar. Este zona de legtur dintre
ap i uscat. Suport permanent modificri datorit valurilor, mareelor, curenilor,
microorganismelor marine i omului;
2. Zona platformei continentale (shelf) este zona cuprins ntre 0 i 200 de metri adncime.
Are nclinare mic (35), limea medie fiind n jur de 60 km, iar limea maxim n jur de
1500 km.
164
Aceast zon are limi mari n preajma rmurilor joase i poate lipsi n apropierea
rmurilor nalte. Este cea mai important parte a oceanului planetar datorit existenei
materiilor prime (crbune, petrol, gaze naturale) i datorit faptului c aici se dezvolt viaa
marin;
3. Zona povrniului (taluz) este considerat marginea continentelor. Are o nclinare mare
(pn la 25) ocupnd 15% din suprafaa oceanului planetar. Principalele forme de relief sunt
vile longitudinale sub form de canioane. Explicaia existenei acestor vi poate fi
urmtoarea :
- ori sunt foste vi ale unor ruri;
- ori s-au format prin prbuirea aluviunilor.
4. Zona batial ocup 76,6% din suprafaa oceanului planetar. Are cele mai diverse forme de
relief, i anume : dorsale muntoase a cror lungime depete 80000 km, praguri submarine,
platouri, muni vulcanici, gropi abisale.
Dorsalele muntoase sunt lanuri cu poziie central sau periferic. Unele dorsale au pe
mijloc o vale adnc de 20003000 m, numit vale de rift, foarte activ vulcanic i seismic.
n unele pri, dorsalele ajung la suprafa dnd natere la nite insule.
Depresiunile submarine (cmpiile abisale) se gsesc la 50006000 m, ocupnd suprafee
foarte mari. Au suprafa neted cu foarte puine sedimente.
Pragurile submarine despart depresiunile, fiind zone plate i nalte. Pot ajunge la
suprafa, dnd natere la insule.
Munii vulcanici au form circular cu cratere de pn la 10 km diametru. Se pot afla sub
ap, deasupra apei sau la nivelul apei.
Gropile abisale sunt zone a cror adncime depete 6000 m, avnd forma unui an cu
pereii abrupi. Groapa Marianelor are peste 11000 m adncime, Groapa Aleutinelor are
3000 km lungime fiind cea mai lung groap, Groapa Curilelor are o lime de peste 350
km. Gropile sunt foarte active din punct de vedere seismic i vulcanic, n Oceanul Pacific
formnd Cercul de foc al Pacificului.
165
Valurile
Valurile sunt micri neperiodice ale apei oceanice n care fiecare particul descrie o orbit
circular; deci n cazul valurilor, apa nu se deplaseaz din cauza orbitei circulare.
nlimea
nivelul mediu
valului
talp
Fig.12.2 Elemente generale ale valurilor
Creasta - linia cea mai nalt a valului n raport cu nivelul suprafeei apei. Vrful este partea cea mai
nalt a crestei.
Talpa (Baza) - adncitura sau golul valului, adic partea cea mai joas din profilul valului n raport cu
nivelul suprafeei apei.
nlimea - distana msurat pe vertical ntre creast i talpa (baza) valului .
166
Lungimea - distana msurat pe orizontala care unete vrfurile a dou creste consecvente sau a
dou adncituri consecutive.
Panta - unghiul de nclinare al valului, n raport cu orizontala. Se exprim prin raportul dintre
nlimea i lungimea valului: P = I / L.
Frecvena - numrul de valuri care trec printr-un punct oarecare n unitate de timp.
Direcia - punctele cardinale sau alte repere spre care se ndreapt valul
Viteza - distana parcurs de creasta valului ntr-o unitate de timp:
167
unde:
g - acceleraia gravitaional
168
Fig.12.5 Micarea apei n cadrul valurilor; a-micarea particulelor de ap ntr-o ap adnc; b-micarea particulelor de
ap din largul mrii; c-micarea particulelor de ap n sectoarele cu adncimi reduse;
d - micarea particulelor de ap ntr valuri (www.mandrescu.com)
Lungimea de und reprezint distana pe orizontal dintre dou creste succesive; direcia
de propagare a valurilor fiind un alt element.
Cauza cea mai frecvent a formrii valurilor este vntul, ntre cele dou fenomene existnd
legtura :
VAL
VNT
Bf
viteza [m/s]
h [m]
L [m]
[sec]
23
0,25
pn n 10
23
10
2,5
40
169
16
85
7,5
10
25
11
1280
13
11
peste 27
peste 12
1400
16
Valurile de vnt
Iau natere datorit aciunii tangeniale a vntului asupra suprafeei apei. Valoarea
dimensiunilor depinde de direcia i durata de aciune a vntului (fech), intensitatea vntului,
configuraia coastei i relieful submarin.
Iniial se formeaz mici ncreituri ale apei, care la ncetarea vntului se pot amortiza, apoi,
odat cu intensificarea vntului, valurile cresc ca dimensiuni, iar creasta valului poate fi
spulberat i mprtiat pe toat suprafaa mrii. Crestele retezate i nspumate se numesc
berbeci, lebede sau armsari.
Valurile acioneaz n mod diferit la rm i n larg. La rmurile nalte fora de izbire fiind n
jur de 30 T/m2, determin erodarea bazei rmului, prbuirea prii superioare i retragerea
falezei. La rmurile joase, creasta valului se rstoarn peste mal i se prelinge.
Valuri de hul
170
Valurile din larg sunt mai ales valuri de hul. Valurile de hul sunt produse de o perturbaie
meteorologic i se manifest i dup ce cauza generatoare a ncetat. Aceste valuri pot apare ns
i naintea acestei perturbaii. Ele preced sau urmeaz o furtun.
Se propag sub form de sisteme (rnduri). n zona de formare au nlime i lungime mare i
pe msur ce se ndeprteaz de cauz, nlimea scade, dar lungimea i viteza rmn aceleai.
Valurile de hul pot avea pn la 400 m lungime i 4 m nlime. Direcia de propagare a
acestor valuri se modific dac ntlnesc zone cu funduri mici. n mare larg i adnc, indic
ntotdeauna direcia vntului.
Brizanii sunt valuri de hul produse de furtuni ndeprtate care ntlnesc ape puin adnci
i se deformeaz crescnd exagerat n nlime. La scderea adncimii, crestele se rstoarn din
cauza nlimii exagerate. Brizani de dimensiuni mari se formeaz pe coastele Australiei de Est,
Californiei i Ins.Hawaii.
Valurile seismice
Sunt valuri care se produc ca urmare a unor cutremure de pmnt submarine sau a prbuirii
unor pachete de aluviuni. n largul mrii sunt greu de detectat, avnd lungimi de peste 100 Mm,
nlimi de cteva picioare i viteze de pn la 300 Nd.
La intrarea n ape puin adnci, devin mai scurte dar foarte nalte pn la 30 m. Iniial
micarea se propag pe vertical, de la hipocentru la epicentru (suprafaa apei). De la suprafa
se propag concentric n toate direciile.
Primul val este cel mai nalt, cu energia cea mai mare, dup care urmeaz o succesiune de
valuri mai mici, i apoi treptat dispar.
Perioada de formare este de 1040 minute. Aceste valuri se numesc tsunami. Ele parcurg
distane mari (de exemplu 1/3 din Pacific). Sunt valuri deosebit de violente. Cteodat se observ
o scdere brusc a apei n largul mrii nainteaz talpa.
171
Valurile staionare (seie) sunt valuri anemobarice. Sunt caracteristice mrilor nchise sau
seminchise i se manifest ca un fel de pendulare a masei de ap de la un rm la altul. Pot fi
confundate de cele mai multe ori cu mareea.
Valurile interne (ap moart) sunt caracteristice zonelor polare i se formeaz n zona de
vrsare a unor fluvii (Lena, Obi, Enisei). Reduc simitor viteza de naintare a navelor.
Valurile navei sunt determinate de naintarea navei prin ap. Sunt oblice fa de corpul
navei, cu o nclinare de 1520. Depind de viteza navei, profilul navei i agitaia mrii.
n zona rmurilor nalte, pe timpul furtunilor, pot lua natere valuri de interferen, care
pot atinge nlimi de 50 m. Apa din primul val se combin la retragere cu urmtorul val, din
aceast combinare rezultnd un val de dimensiuni mai mari.
Curenii marini
Curenii marini sunt micri ale maselor de ap oceanice, ce transport apa dintr-o zon ntralta, sub influena unor fore exterioare. Aceste micri mai sunt numite i micri de translaie.
Curenii marini difer ca form, lungime i temperatur. Particularitile curenilor sunt
determinate de factorii generatori i modificatori.
Factorii generatori sunt reprezentai de vnturile regulate i periodice, diferena de densitate,
convecia liber sau impus i maree.
Factorii modificatori sunt fora Coriollis (ce influeneaz direcia curenilor) i fora de
frecare (ce influeneaz viteza).
172
n cazul n care vntul sufl peste apele mrii, se exercit o frecare cu acestea din urm, nscndu-se
astfel o succesiune de unde (valuri). Acestea dau natere hulei i valurilor. "Este afectat tot stratul lichid
superior. Masele acvatice de mari dimensiuni sunt ntr-o continu micare. Curenii, n cea mai mare parte, au
caracter permanent i sunt o consecin a Forei Coriolis. Coloanele de ap se prezint sub forma unei
173
stivuiri de discuri, relativ independente unele de altele ca urmare a diferenei de temperatur, densitate i
salinitate. Cnd se manifest vntul, se mic discul superior, cu direcie dreapta n emisfera nordic. Discul
superior pune n micare un strat inferior (un al doilea disc). n acest caz, cel de al doilea disc se mic mai
lent ca discul superior i suport o nou inflexiune spre dreapta. Procesul se produce n acelai mod cu toate
celelalte discuri puse n micare pn la o limit unde amortizarea este total. De obicei, limita maxim se
produce la cca. 100 m adncime, nivel ce poart numele de "strat Ekman". Spirala format din succesiunea
discurilor se numete "spirala Ekman". Sensul mediu de deplasare a curentului este cunoscut sub numele
de "transportul Ekman" i corespunde patului central al vntului, cu o deviaie important spre dreapta n
emisfera nordic i spre stnga n cea sudic.
n cadrul procesului de formare a curenilor intr n joc i densitatea apei, topografia fundului,
regularitate vntului etc. Schema general de formare a curenilor ofer posibilitatea nelegerii fenomenului
de urcare a apelor de adncime cunoscut sub numele de "pompajul Ekman".
n sectoarele din apropierea coastei occidentale a continentelor, unde sufl vnturile regulate paralele
cu rmul (din nord n emisfera nordic i sud n cea sudic), ia natere o "spiral Ekman" cu direcie
general de deplasare spre vest. Fenomenul se petrece cnd o mas de ap prsete regiunile costiere i las
n urm o imens "gaur". Golul n cauz este umplut imediat cu ap provenit din adncuri. Apele de
adncime, mai reci, sunt bogate n substane minerale dizolvate care permit "explozia'" planctonului i, n
consecin, creterea cantitii de biomas. Din pcate, ca urmare a fenomenului amintit, rmurile din
apropiere dein un climat foarte secetos.
174
Formarea up-wellingului
175
176
cureni de debit se formeaz datorit aportului de ape dulci n zona de vrsare a unor
fluvii, Curentul Floridei fiind n acest sens unul dintre cei mai puternici cureni.
c) dup temperatur
- cureni calzi temperatura peste 25C. Apa este de culoare albastru nchis. Aceti cureni
au salinitate mare i majoritatea se deplaseaz de-a lungul paralelelor;
- cureni reci - temperatura sub 16C. Au culoarea verzuie datorit planctonului i se
deplaseaz de-a lungul meridianelor.
Determinarea elementelor de cureni poate fi fcut cu un flotor sau cu aparatur mai
complex : curentometru i curentograf.
Sistemele de cureni
Curenii descriu ample micri celulare asociate deplasrilor zonale, spre est la
latitudini mari i spre vest la cele mici. La scar planetar se desfoar un imens
curent, de suprafa i de adncime, care reunete apele ntregului Ocean Planetar (cu excepia
Oceanului ngheat de Nord)
177
178
est. Contracurentul dispare, n timp ce Curentul Somaliei se rstoarn i-i mrete viteza (devine cel mai
puternic curent eolian din lume 6.9 noduri, adic 12,8 km/h).
a. 2. Curenii Oceanului Austral
Dispariia obstacolelor continentale permite apariia unui curent circumpolar cu direcie vest-est.
Se individualizeaz n sudul frontului subtropical. Se prezint ca un curent de densitate-juxtapunere a apelor
subtropicale i polare. Creeaz o pant izobaric ndreptat spre sud i un curent de impulsie sub aciunea
vnturilor de vest. Micarea giratorie, n cazul de fa, este planetar i deine viteze de 0,20-0,30 m/s.
Marele Curent Circumaustral este format din dou mase de ap ce se scurg paralel i care separ
frontul polar antarctic. Curentul Austral este juxtapus pe un altul, ndreptat n sens contrar i mpins de
vntul de est. Se deplaseaz spre vest, ntre o linie de divergen i bordura calotei antarctice, contra creia
apele se scufund prin convergen.
b. Curenii marginali
b. 1. rmurile orientale
n acest caz pot fi definite dou tipuri de circulaie meridional: sub latitudinile subtropicale,
deficitul provocat de transferul apelor tropicale spre vest este completat de un transfer orizontal ndreptat de
la latitudinile mari spre cele mici, i o reascenden a apelor de adncime, cauzat de alizee. n emisfera
sudic, circulaia este bine definit: apele care provin din Curentul Circumpolar, deviate spre stnga i
impulsionate de vnturile de sud, dau natere curenilor Peru (Humboldt), Benguelei i Curentului VestAustralian (poziie simetric n emisfera nordic: curenii Californiei, Portugaliei, Canarelor). Ca urmare
a originii polare i de adncime, apele acestora sunt anormal de reci i responsabile de crearea deerturilor
costiere
Sub latitudinea temperat a emisferei nordice, apele tind s alunece spre pol. Micarea afecteaz
deriva nord-pacific i nord-atlantic, ale cror terminaii penetreaz spre regiunile arctice: curenii Alaska,
Aleutine, Norvegiei. Transferul de ape calde, ajunse la latitudini mari. se face lent (zeci de ani pentru a
ajunge n Marea Barents).
b. 2. rmurile occidentale
179
n emisfera nordic, curenii polari i reci se deplaseaz departe n sud: n Oceanul Atlantic curenii
Labrador, Est-Groenlandez, care transport iceberguri i buci de banchiz , intr n contact cu apele calde
i albastre ale Curentului Golfului; n Oceanul Pacific, Curentul Oya Shivo, ce se desfoar pe coastele
Siberiei Orientale i atinge insulele septentrionale ale Japoniei, intr n contact cu apele calde i albastre
ale Curentului Kuro Shivo.
Curentul Golfului i Curentul Kuro Shivo sunt ramuri de retur ce provin din curenii zonelor
tropicale deviai spre continente. Curenii de descrcare devin originali fa de ansamblul circulaiei
oceanice datorit cldurii, vitezei ridicate, debitului ridicat i traseului instabil i sinuos. Cel mai
important este Curentul Golfului (Gulf Stream), cu cel mai mare debit (80 (55) mil. m3/s), deoarece la
crearea lui contribuie alizeele i vnturile de vest. Ca efect topografic, se instaleaz, pe flancul stng, un
contracurent de retur cu form circular. Se lrgete spre aval, se divide n mai multe ramuri i dispare la
40 long.V.
Curentul Golfului i Curentul Kuro Shivo se prelungesc spre est, prin intermediul derivei nordatlantice i nord-pacifice, cu micri complexe ca urmare a divergenelor sezoniere.
Acceleraia curenilor occidentali din emisfera nordic este puternic. n emisfera sudic, datorit
extinderii cuvetelor oceanice i a puterii reduse de schimb de-a lungul meridianelor, se mpiedic
realizarea unui dispozitiv similar. Curenii reci, care se ndreapt spre latitudini mici, au importan
redus, cu excepia Curentului Falkland care transport iceberguri pn n dreptul localitii Rio de Ia
Plata. Curenii Acelor, Braziliei i Est-Australian sunt omologii Curentului Golfului, dar la o scar mai
mic.
181
n Oc. Atlantic, Golfstream este un curent foarte puternic, cu o salinitate de 3637, lime
de 500 km, adncime 1000 m, fiind un adevrat fluviu n ocean. La contactul lui cu apele reci
ale C. Labrador, se afl una dintre cele mai bogate zone de pescuit.
Compensarea apelor C. Angolei se face de la adncime i din C. Vnturilor de vest.
Este demn de reinut faptul c sub C. Ecuatorial contrar, de-a lungul lui s-a gsit un
curent de acelai sens.
n Oc. Pacific, un fenomen neelucidat pn acum, i care influeneaz serios fenomenele
hidrometeorologice din zon, este fenomenul El-Niho.
182
Micrile periodice ale apelor oceanice sunt reprezentate de maree. Mareele sunt micri
oscilatorii periodice ale apelor oceanice, n care, datorit atraciei lunare i solare, fiecare
particul de ap se deplaseaz pe o orbit eliptic determinnd o micare de ridicare i
coborre a apelor n larg i de naintare i retragere la rmurile joase.
Mareele sunt reprezentate printr-o micare de nlare a apei denumit flux (maree nalt,
ap inalt) i o micare de coborre numit reflux (maree joas, ap joas).
n largul oceanului, fluxul nseamn creterea nivelului iar refluxul, scderea nivelului. La
rmurile joase se manifest prin naintarea pe uscat a apei, la flux, i prin retragerea apei la
reflux. n larg, nivelul apei crete cu 23 m, fiind practic insesizabil de ctre navele n mar, pe
cnd la rm (mai ales la cele nalte) n anumite regiuni, nivelul poate crete pn la 19,6m.(Baia
Fundy /Canada)
Dintre cei doi factori generatori, Luna i Soarele, atracia cea mai puternic o are Luna, care
este mai aproape de Pmnt.
Principalele elemente de maree sunt :
183
-perioada
maree nalt
amplitudine
nlimea mareei nalte
nivel mediu
maree joas
nlimea mareei joase
nivelul 0 al hrii
Perioada este intervalul de timp dintre dou maree nalte (joase) succesive.
Durata este jumtatea perioadei (n cazul mareelor regulate), i reprezint intervalul de timp
dintre mareea nalt i cea joas.
Amplitudinea mareei: diferena de nivel ntre o maree nalt i o maree joas;
nlimea mareei joase: diferena de nivel ntre nivelul mareei joase i nivelul zero
al hrii;
nlimea mareei nalte: diferena de nivel ntre nivelul mareei nalte i nivelul zero
al hrii;
Amplitudinea, durata i nlimea sunt elementele care variaz cel mai mult dintre toate, cel
mai important fiind amplitudinea. Aceasta variaz n funcie de fazele Lunii, declinaia atrilor i
distana de la Pmnt la cei doi atri.
184
Cnd cei trei atri se afl la conjuncie (Lun nou) sau n opoziie (Lun plin), deci Luna se
afl la sizigii, unei maree nalte produse de Lun i corespunde o maree nalt solar. Din
compunerea acestora va rezulta o maree de amplitudine maxim, numit maree de sizigii
(maree vie). care au amplitudini neobinuit de mari. Ele au loc aproximativ de dou ori pe lun,
la un interval de 11 zile i .
La cuadratur, cnd Pmntul, Luna i Soarele formeaz un unghi drept, la primul i al doilea
ptrar, unei maree nalte produs de Lun, i corespunde o maree joas produs de Soare. Va
rezulta o maree de amplitudine minim, numit maree de cuadratur (ap moart).
Amplitudinea scade de la luna nou la primul ptrar i ntre lun plin i al doilea ptrar, i
crete progresiv ntre primul ptrar i lun plin i de la ultimul ptrar la lun nou.
Fa de mareea medie, mareea de sizigii este cu 20% mai mare iar mareea de
cuadratur este cu 20% mai mic
P L S - Conjuncie
L P S- Opoziie
185
Fenomenul mareic se produce la anumite ore, n diferite puncte ale oceanului. n acest scop
s-au construit hri cu izolinii numite linii cotidiale care reprezint punctele n care mareea se
produce la aceeai or. Pe aceste hri sunt trecute i punctele amfidronice ctre care se
ndreapt unda (valul) mareic ntr-o anumit zon. Astfel, n M. Nordului exist trei astfel de
puncte.
187
Mareea nalt sau joas nu se produc ntotdeauna cnd Luna se gsete deasupra meridianului
locului. Se pot produce mai nainte sau mai trziu, de la cteva ore la cteva zile. Aceast
ntrziere fa de momentul astronomic se numete vrsta mareei. n Golful Rio de La Plata, se
semnaleaz o ntrziere de 2 zile fa de momentul actual.
Cele mai puternice maree se formeaz n NE Americii de Nord, la B.Fundy n apropiere de
Golful Sf.Laureniu, unde se nregistreaz valori de 19,6 m.
Valori mari al mareelor se nregistreaz i n M. Alb 16,8 m, n SE Americii de Sud (n
Argentina) 14,2 m, pe coastele Franei 912 m, pe coastele de SE ale Angliei 69 m. n
Frana se gsesc dou dintre primele centrale mareice construite n lume : Rance i Mont
St.Michel, cu turbine rotative n ambele sensuri.
In cele urmeaz se prezint termenii utilizati in navigatie pentru maree att ij limba
romn cat i in limba englez in cadrul hrilor, crilor pilot, tablelor de maree, etc.
Ap inalt, AI (high water, H.W.). Nivelul maxim al apei atis la mareea inalt (rise)
Ap joas, AJ (low water, LW).Nivelul mimim al apei la mareea joas(fall)
Amplitudinea mareei (range of the ride). Diferenta de nivel dintre apa inalta i apa joas
imediat urmtoare
Maree de sigizii (sprig tides).Mareele care se produc dup Luna nou sau luna plin la un
interval egal cu varsta mareei.
Maree de cuadratur (niep tides). Mareele care se produc dup primul i ultimul ptrar la un
interval de timp egal cu varsta mareei
Nivelul de referinta al sondajelor sau nivelul zero hart (chart datum).Nivelul mrii fata de
care se indic adancimele in hartile marine. Fata de acesta se indic nivelurile mareelor (fidal
levels)cat si inaltimile diferitelor forme de relief care periodic sunt acoperite cu ap sau apar la
suprafata Prin intelegeri internaionale s-a stabilit ca acest nivel sa fie cel la care nivelul mrii
s nu coboare in mod frecvent sub acesta
nlimea mareei-(heigh of the side) nlimea la un moment dat deasupra nivelului zero din
hart.nlimea mareei este corectia ce trebuie aplicat adancimii indicat in punctul unde se
afl nava pentru a obtine adancimea apei in acel moment.Acesta este pozitiv cand nivelul
188
mareei este dessupra nivelului zero din hart , iar in situaii exceptionale cand este sub acest
nivel, ea este negativ.
Nivelul mediu al apei (mean water level) reprezinta acel nivel mediu al apei la un anumit
stadiu al mareei, distingandu-se :
-Nivelul mediu al apei inalte la sigizii (mean hight water springs- MHWS
-Nivelul mediu al apei joase la sigizii (mean low water springs- MLWS
-Nivelul mediu al apei inalte la cuadratur (mean hight water neaps- MHWN
-Nivelul mediu al apei joase la cuadratur (mean low water neaps- MLWN
189
190
Calculele de maree pentru porturile principale se bazeaz pe faptul c pentru anumite locuri
ale globului mareele au caracteristici principale comune , astfel incat orele apelor inalte si joase
sunt desprite la intervale de timp constante iar inltimele sunt meninute in raporturi
determinate , numite diferente de maree (tidal diferences) sau constante de maree (tidal
constants)
Diferentele de maree dintre dintr-o serie de porturi standard (standard ports) i un numr
mare de porturi secundare (secondary ports) mai apropiate sau mai deprtate de primele, se
determin pe bata unor studii i observatii laborioase.
Prevederea mareelor dintr-un port secundar se realizeaz prin corectarea datelor ce
definesc mareea din portul standard in funcie de diferentele de maree din cele 2 porturi.
Tablele de maree (Tides table) coninute in partea a III-A din Brown,s Nautical Almanah
(B.N.A.) ofere posibilitatea prevederii mareei in majoritatea porturilor lumii. Tides table din
BNA contine 3 parti
191
192
193
temperatura apei;
salinitatea apei;
densitatea apei;
transparena i culoarea;
gheurile marine.
Datorit compoziiei sale, apa de mare are o cldur specific mare i deci o capacitate mare
de a reine cldura. Apa poate fi considerat un acumulator de cldur pe care o distribuie
zonelor nvecinate i determin micorarea amplitudinilor din zonele litorale.
radiaia solar ntre suprafaa mrii i 1m adncime, este absorbit 80% din cantitatea de
radiaie, restul de 20% nclzete stratul pn la aproximativ 50m;
194
curenii cei orizontali transport apele dintr-o zon cald, iar cei verticali omogenizeaz
apele prin amestec;
vnturile;
latitudinea;
apele de pe continent.
Temperatura apei la suprafa
17,5
25
t [C]
strat cvasiomogen
200
strat activ (import.
ptr. submarine)
strat de salt termic
1500
23/1m
(termoclin)
H [m
Stratificare mixt
17,4C
t[C]
200
Iarna
1500
196
vara
H [m]
iarna
var
900
ape foarte reci
197
25
50
vara
175
H [m]
198
Pe latitudini :
apele ecuatoriale au salinitatea ntre 3435,5;
apele tropicale au salinitatea pn la 37;
apele temperate i polare pn la 32.
Salinitatea variaz ntre 542 n mri. M Baltic are 5, M. Roie i G. Persic peste
40. Pe oceane, pe primul loc se situeaz Oc. Atlantic urmat de Oc. Indian, Oc. Pacific Oc.
ngheat.
199
Apele cele mai dense sunt apele reci, srate i adnci. Densitatea n ocean variaz ntre
1,02201,0275, iar n mri ntre 1,00401,0280.
[g/cm
200
H[m]
Temperatura apei la suprafa se determin cu ajutorul unui termometru obinuit care este
amplasat ntr-o montur metalic pentru a fi protejat de lovituri.
Pentru determinarea temperaturii n adncime, se folosete termometrul reversibil care
este de obicei montat pe o butelie Nansen (batometru).
Pentru nregistrarea variaiei temperaturii cu adncimea, se folosete termobatigraful.
Salinitatea i densitatea se determin fie analitic fie instrumental.
201
202
Gheurile marine
Gheurile ocup 15% din suprafaa oceanului planetar. Ele se formeaz i se ntlnesc la
latitudini medii i mari.
Gheurile se mpart n dou categorii :
a) gheuri formate prin nghearea apei de mare;
b) gheuri de origine continental iceberg-uri.
203
Gheaa de mare este srat, dar cu un coninut de sruri mai mic dect al apei din care
provine. De asemenea, are o structur poroas datorit bulelor de aer ce se gsesc n masa gheii.
Este elastic.
Se formeaz n mai multe etape : n jurul nucleelor de cristalizare se formeaz ace de
ghea (nboi), apoi acestea unindu-se formeaz sloiuri mici ce plutesc deasupra apei. La cderea
zpezii, aceste sloiuri mici se unesc i formeaz o mas de ghea ce poate ocupa suprafee
considerabile.
Gheaa de mare se dezvolt mai nti la suprafa i apoi la adncime, mai nti n
apropierea rmurilor i apoi n larg. Dac vntul sufl dinspre uscat, gheaa se desprinde de
rm; dac vntul sufl dinspre larg, gheaa de la mal i gheaa n deriv sunt mpinse spre rm i
formeaz un zid de ghea.
Grosimea gheii este n funcie de durata de meninere a temperaturii sczute. n 24h
poate crete cam pn la 2cm.
n zonele polare, cnd ating 3035 cm, masele de ghea crap, formnd canale i blocuri
de ghea. Gheaa se menine de la un an la altul, crete n grosime i se transform n banchize
i bacuri polare cu grosimi de pn la 5m.
Blocurile de ghea se pot deplasa sub aciunea vnturilor i curenilor, cu o vitez mai
mic de 50 de ori dect a vntului, numindu-se gheuri n deriv.
204
Iceberg-urile pot ajunge pn la 38N New York, dar n emisfera sudic nu au depit
limita de 55 latitudine.
Poziia i rspndirea gheurilor se determin cu staiile de radio locaie, iar n Atlanticul
de Nord, cu ajutorul Patrulei Internaionale a Gheurilor, ce aparine S.U.A. Taxa pentru
informaiile acestei patrule este pltit de statele semnatare ale Conveniei din 1960 privind
Sigurana Vieii pe Mare. Obiectivul principal este avertizarea navelor asupra limitelor
gheurilor i dimensiunilor iceberg-urilor din Atlanticul de Nord. Sediul patrulei se gsete la
Grand Banks (Newfoundland).
Sunt transmise hri n facsimil pentru zona din apropierea gurii canalului i avertismente
de 2 ori pe zi. Cnd este necesar se emit buletine speciale.
Rapoartele de la nave sunt primite de patrul, sunt prelucrate i apoi retransmise navelor
din zon. Navele trebuie s transmit poziia, drumul navei i viteza, vizibilitatea n mile marine,
temperatura aerului, a apei, direcia i viteza vntului precum i poziia aproximativ a
gheurilor.
La ptrunderea n zonele cu gheuri, se vor lua ca msuri reducerea vitezei navei,
nchiderea porilor etane, pregtirea pompelor i materialelor pentru gaur de ap i tragerea n
interior a spadei loch-ului. Se va ntri de asemenea i veghea.
La stabilirea drumului n zonele cu gheuri, trebuie s se aib n vedere mai multe
consideraii : posibilitile de penetrabilitate, fenomenele de maree i curenii.
Ptrunderea n zonele cu gheuri se face cu viteze mici pentru a micora ocul sub vntul
gheii. Dup ce prova a intrat, se mrete viteza n funcie de starea gheii.
Apropierea unui iceberg poate fi indicat de radar, de scderea temperaturii aerului i a
apei, scderea salinitii. Pe cer senin, orizontul de deasupra este luminat i noaptea i ziua. Pe
timp de cea, iceberg-urile apar ca siluete ntunecate. Sub vntul unui iceberg, marea este calm.
Materialele (documentele) referitoare la gheuri, albumele i atlasele de gheuri, atlasele
climatologice, avertismentele de gheuri primite de la alte nave, crile pilot i toate materialele
privitoare la limita, frecvena i direcia de deplasare a acestor gheuri, trebuiesc studiate nainte
de intrarea n aceste ape. TEM STUDIU BIBLIOGRAFIE- Tratatul de Navigaie maritim
Gheorghe BALABAN, pag 859-864)
205
206