Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Amplificatoare Audio de Putere
Amplificatoare Audio de Putere
AMPLIFICATOARE AUDIO
DE PUTERE
1. Introducere
Am ales ca tema de proiect descrierea principalelor aspecte ale proiectarii
amplificatoarelor audio de putere. Se porneste de la o tema de proiectare care stabileste
schema bloc a amplificatorului si principalii parametri ai amplificatorului. Tema de
proiectare se refera la un amplificator de audiofrecventa de mare putere realizat dintr-un etaj de
iesire in clasa B polarizat cu ajutorul etajului pilot care lucreaza in clasa A. Pentru asigurarea
unui curent mare de iesire tranzistoarele finale sunt realizate din doua tranzistoare in conexiune
darlington. Amplificarea in tensiune si adaptarea cu sursa de semnal de intrare este realizata cu
ajutorul etajului de intrare de tip diferential care lucreaza de asemenea in clasa A. Amplificarea
globala a amplificatorului este stabilita prin intermediul reactiei negative.
Principalii parametri functionali ai amplificatorului audio de putere sunt:
P Puterea nominala pe sarcina Ps (W)
Rezistenta de sarcina Rs ()
Rezistenta de intrare Ri (K)
Amplificarea in tensiune Av (-)
Sursa de alimentare va asigura urmatorii parametri:
Curentul maxim I0M (A)
Rezistenta de iesire maxima R0M ()
Tensiunea de alimentare este 220Vac 10%.
PS (W)
50
Amplificator
RS() Ri(k )
6
45
AV(-)
10
Sursa de alimentare
I0M(A)
R0M()
4.1
7.2
Termenul de amplificatory este foarte comun. In general, scopul unui amplificator este de
a prelua un semnal de intrare si de a-i creste amplitudinea. Exista multe tipuri diferite de
amplificatoare, fiecare cu un anumit scop, insa in acest proiect ma voi referi la amplificatoarele
audio de putere. Acestea sunt concepute pentru a prelua un semnal de la o sursa si apoi pentru a-l
actiona asupra difuzoarelor. Singurul lucru diferit intre semnalul de intrare si cel de iesire este
puterea semnalului. Toate amplificatoarele de putere au o unitate de masura numita watt. O alat
unitate de masura pentru amplificatoare este impedanta, care se masoara in ohmi ; cele mai des
intalnite impedante sunt de 8 ohmi, 4 ohmi, 2 ohmi. Amplificatoarele moderne folosesc in marea
majoritate tranzistoare in loc de tuburi. Tuburile sunt in general dispozitive tensiune mare
curent mic, iar tranzistoarele sunt tocmai invers tensiune mica curent mare. Amplificatoarele
cu tranzistoare au numeroase avantaje fata de amplificatoarele cu tuburi : sunt mai eficiente, mai
mici, nu au nevoie de transformtor audio pentru iesire, iar tranzistoarele nu necesit inlocuirea
periodica. Amplificatoarele de putere iau energia necesara pentru amplificarea semnalelor de
intrare de la priza de curent la care sunt conectate, insa nici un amplificator nu este eficient 100%,
pentru ca o parte din energie de la priza se pierde. Majoritatea energiei pierdute de un
amplificator se transforma in caldura, de aceea este foarte important sa se asigure o ventilatie
corespunzatoare in jurul echipamentului.
Amplificatoarele de putere folosite de DJ au o putere incepand de la 75 watt pe canal pana la
1000 watt pe canal.Trebuie sa fim constienti ca mai multa putere nu inseamna neaparat o
amplificare superioara sau un sunet de o calitate mai buna. Un amplificator conceput foarte bine
la 200 de watt pe canal poate fi mult mai bun decat un alt amplificatory conceput pentru 500 watt
pe canal.
Dupa cum se poate observa si in schema bloc a amplificatorului audio de putere exista cateva
blocuri functionale :
a)
b)
c)
d)
e)
RCT1=R11 <ZinT3min
Z inT 3 min = h11eT 3 min + h21eT 3 R15
I B ,T 3 max
2 I CT 3
h21Emediu ,T 3
2.8
= 160A
100
T 3 min
50
=
= 7.8k 8k
g m ,T 3 min 6.4
4.
iC ,T 1
g m ,T 1
i C ,T 1
40 I C ,T 1
80 A
= 8mV
40 250 A / V
Pentru a simula generatorul de curent din emitor trebuie ca tensiunea stabilizata Vz>>V BE,T1.
Deoarece IBT1 e foarte mic, se poate neglija tensiunea intre baza si masa UR6.
Practic Vz = VR8 +VBE.TI + VR6 VR8 +VBE.TI
Pentru ca R8 sa se comporte ca un generator de curent continuu trebuie ca VR8 = ct, dar
VBE.T1 variaza cu VBE,T1 => tensiunea stabilizata de dioda trebuie se fie mult mai mare ca tensiunea
baza emitor a tranzistorului T1, Vz >> VBE,T1.
Pentru tranzistorul T1 curentul de colector si tensiunea colector emitor au valorile :
IC,T1=250A si VCEEC=30V
5. Dimensionarea rezistentelor R6, R31
Se alege R6=R31=39k, 2% avand in vedere ca in jurul acestei valori se va situa Z intr a
intregului amplificator.
250A
1A
240
VR8
7.5V
=
= 15k 5%
I R 8 0.5mA
6. Polarizarea diodei D1
Alegem o dioda zener de tipul PL 8,2V care pentru o functionare normala trebuie
polarizata la I z =5mA.
EC VZ
=3.96k
IZ + IRS
Se alege R7 =3.3 k
R7=
b) Etajul pilot
Etajul pilot, conform cu Figura 4-1. este de tip emitor comun EC si lucreaza in clasa A.
Pentru utilizarea completa a sursei de alimentare a circuitului de putere este necesara o
tensiune de excitatie varf la varf mai mare ca tensiunea de alimentare Vex,vv > Ec, conditie greu
de realizat. In Figura 4-2. tg = R sat ai tg = Rrez definite in raport cu I CER. Se observa ca in
cazul real excursia tensiunii Vex,vv este mult mai mica decat E c si asimetrica.
K1 si K2 sunt coeficientii de utilizare ai tensiunii de alimentare pentru tranzistorul T1
respectiv pentru tranzistorul T2.
In schemele cu iesire pe condensator, datorita inegalitatii dintre K 1 si K 2 (in general
K1<K2) apar distorsiuni la nivele mari si apare o componenta continua (u) ce deplaseaza
punctul static de functionare (PSF-ul) in sensul egalizarii factorului de utilizare, Figura 4-2.
In schemele in care iesirea nu se face pe condensator, ca in cazul acestui project, apare
o curbura a caracteristicilor. Solutia poate fi folosirea unei tensiuni de alimentare a etajului pilot
Ep>Ec, fapt ce conduce la complicarea sursei de alimentare sau la solutia de bootstrapare a
rezistentei RC.
Rst=Rc=RB+RG
Deoarece ICQ > Iex, aceasta solutie este avantajoass pentru usurarea regimului
termic al etajului pilot.
Se obtine astfel
k1k2
1.
EC
=3.75 k
ICT 3
R13h11T 6
R13
R13 + h11T 6 + (1+h21Ef R13 + h11T 6 )(RS+R30)
T 6
unde h11T6 = gmT 6 =125
h21Ef = h21T6 h21T8 =1000
4.
5.
Pentru o functionare cat mai buna a bootstrapului se alege un tranzistor cu VCEsat si ICER mici.
Se alege BD 139 cu parametri :
VCE0=80V
VCER=100V
VEBO=5V
H21E=50 200
IC=1A
ICM=1,5A
IB=0,2A
Tj=150C
Ptot=12,5W
fT=50MHz
Rthj-C 10C
V R15
0.2V
=
= 25 Calculele impun alegerea
I CQ
8mA
8mA
= 80A
Considerand h21Emediu ,T 3 =100 I BT 3 =
100
7.
BE =
IC
I ex
kT
=
= 0.024V = 24mV < 26mV =
g m 40 I CQ
q
8.
Etajul pilot este de tip emitor comun cu sarcina distribuita avand amplificarea in tensiune:
Rdin
R15 = -187
9.
fT3 0.351.25MHz
10.
I C ,T 4
h21E ,T 4
36 A
c) Etajul final
Este realizat cu doua tranzistoare bipolare complementare in conexiune colector comun.
Deoarece tehnologia bipolara este axata pe tranzistore de putere de tip npn si pentru cresterea
amplificarii in curent a etajului final se utilizeaza pentru cele doua tranzistoare finale de putere
configuratii darlington de tip npn si pnp.
RAN
Ic
IB
F 7 +1
= F5(1 + F7 F 7 ) F5(1+F7)
F5F7
VBE
VBE 5 +VBE 7
=
= h11T5+(1+F5)h11T7 = mare
IB
IB 5
avantaj
avantaj
avantaj
dezavantaj
RAN
IC
=(F8+1)F6
IB
F8 F6
F8 F6 = mare
avantaj
avantaj
avantaj
dezavantaj
Cand T6 se satureaza se pierde controlul lui IC6 prin I B6 iar IC6 se inchide prin
jonctiunea BE a lui T 8 care ramane in RAN. =>
V EC,Saturatie = V EC6, Saturatie + V B E 8 = 0,2 + 0,6 = 0,8V
12
13
1
=k
T
T /2
sin
CM
2
ICM
tdt = k
T
ICM
2k
P0 = 0.636kP0
1
1
RS(kICM)2= RSk2I2CM=0.5k2P0
2
2
0.5k P0
PS
Randamentul =
=
=0.785k
Pa 0.636kP0
Derivand expresia puterii disipate de tranzistorii finali in raport cu k => puterea disipata
maxima pe tranzistorii finali Pd max(T7+T8) la k=0.636.
Pentru k = 0.636
Pdmax(T7+T8)=[0.6362-0.5(0.636)2]P0=0.2P0
Pentru un singur transistor final
PdmaxT7,T8 =
1
(0.636k-0.5k2)P0 pentru k = 0.636
2
PdmaxT7,T8 =0.1P0
Dimensionarea componentelor etajului final
Pentru dimensionarea componentelor etajului final se impun conditiile:
Puterea nominala pe sarcina Ps la o frecventa convenabila, respectiv 1kHz (din
setul de date utilizate pentru exemplificare P s=60)
Impedanta de sarcina nominala la lkHz are caracter predominant rezistiv Rs (din
setul de date utilizate pentru exemplificare R S =4)
14
1.
2.
R29
R28=R29=0.59<0.1 X 6
toleranta 5%
Caderea maxima de tensiune pe R28, R29 este
VR28=VR29=R28IS=2.4 V
I V
PdR28,R29= S R 28 =2.44W (valoare medie, T7,T8 lucreaza in clasa B). Se aleg R28 si
4
R29 de 3W.
3.
4.
S-a optat pentru tranzistori finali bipolari de putere de tip BDY 26 (183T2) avand urmatorii
parameti:
Ptot=87.5W
VCE0,VCER=180V
IC=6A
h21E=20180 (la IC=2A) VBE<1V
VCES=0.6V
fTmin<10 MHz
Ptot este puterea totala disipata
VCE0 este tensiunea colector emitor cu baza in gol
VCER este tensiunea colector emitor cu rezistenta specificata intre baza si emitor
Ic este curentul de colector h 21E este factorul de amplificare in curent static in conexiunea emitor
comun
VBE este tensiunea baza emitor
VCES este tensiunea colector emitor in saturatie
fTmin este frecventa de taiere minima
5.
15
EC 0.9 VCER,
6.
IS
8.
E 'C
28.788
=
=0.95
EC
30
Pa = 0.636kP0 = 73.95W
PS =
1 2
k P0 = 55.23W
2
Pd = Pa-PS = 18.72W
(Puterea disipata pe T7 si T8 )
Puterea disipata pe un tranzistor final este maxima pentru k=0,636 este
Pd max T7 = Pd max T8 = 0.1*P0 = 12.24 W
In cazul nostru pentru k=0,95 puterea disipata pe un tranzistor final este
PdT7,T8 = 0.5 (0.636k 0.5k2) P0 = 9.36 W
= 0.785 k = 0.75
9.
Dimensionarea rezistenfelor R 2 6 ,R 2 7
16
V BEMT 7
=204mA+1V/39 230mA
R26
I C M T 5 este curentul de colector maxim al tranzistorului T5
IBMT7 este curentul de baza maxim al tranzistorului T7
V B E M T 7 este tensiunea baza emitor maxima a tranzistorului T7
10.
V BEMT 7
I BT 7
4.9
RST5=(4.9+20*6.69) || 39=30.4
11.
12.
T = 0 pentru T7 si T8
pentru T5 si T6
f 100 500kHz
f 0.35 0.25MHz
17
d) Reactie negativa
Se apreciaza un factor de transfer pe bucla de reactie optim la frecvente medii:
R10
R10 + R 31
1
10
IS ( RS + R 30)
2
=17.4 V
cu
reactie
Vn
R + R31
R
R
15.95
=
= 13.3 = 10
= 1 + 31 31 = 12.3
Vin.dif
1 .3
R10
R10
R10
este
e) Sursa de alimentare
Sursa de alimentare pentru etajul final este constituita dintru-un transformator
coborator de tensiune care are infasurarea secundara cu priza mediana.Acest fapt permite
ca dupa redresare si filtrare sa se obtina fata de masa doua tensiunu egale si de semne
opuse.
Aceasta cofiguratie are avantajul utilizarii unei singure punti redresoare pentru cele doua
tensiuni.
Dimensionarea redresorului
1.Dimensionarea condensatorilor de filtraj
Pentru dimensionarea capacitatilor de filtraj se estimeaza curentul mediu consumat de
amplificator la 2A si corespunzator acestuia rezistenta echivalenta a sursei pe una din
tensiuni este RSE =13.
Se impune ca frecventra corespunzatoare constantei de timp t=CR SE sa fie mult mai mica
decat frecventa de taiere in banda respectiv 10Hz.
Se alege f=2Hz =>C1,2 =6121F si alegem C1,2=6800F
Dimensionarea transformatorului
1.Datele de calcul ale transformatorului
Principalele date de calcul ale transformatorului sunt:
Puterea aparenta secundara
Consumul estimat pe un canal este 88W iar pe patru canale 352W.Se ia 360W
rotunjind puterea consumata de preamplificator si celelalte etaje intermediare.
Tensiunile in secundar
Pentru etajul final trebuie o tensiune continua de 2x30V adica 2x30x0,707=2x21Vef
valoare eficace.Pentru preamplificatoare trebuie 22,5Vef.
Tensiunea in primar
Tensiunea in primar este V1=220Vef
Frecventa retelei de alimentare
Frecventa retelei de alimentare este f=50Hz
Factorul de putere al sarcinii
Factorul de putere al sarcinii se considera cos2=1
2.Alegerea miezului
Se alege un miez din tole stantate E+I ,din tabla de otel electrotehnic,de grosime 0,5mm
avand pierderi specifice in fier PFs=2W/Kg
3.Intensitatile curentilor transformatorului
Se considera cos1=0,9 si randamentul =0,9.Coeficientul k este egal cu 1 pentru
transformatoare monofazate si 3 pnetru transformatoare trifazate.
I1=S2 cos2 /k V1 cos1=2A
I2f=S2/k V2=9,5A
4.Sectiunea miezului
Sectiunea miezului transformatorului se determina cu ajutorul relatiei:
SM=ks [(S1kG)/(fBMJ)] unde:
Kseste un coeficient care tine cont de tipul transformatorului de tipul bobinajului si de
numarul de faze al transformatorului.Conform tabelului urmator ks=6,65.
Numar de faze
Tip transformator
Tip bobinaj
ks
1
Cu coloane
Bobine circulare
4,75
Bob.dreptunghiulare
5,7
6,65
Bobine circulare
3,5
Bob.dreptunghiulare
In manta(E+I)
3
Cu coloane
<100
0.8-0.9
2.5-4
100-600
0.9-0.95
2-3
600-1000
0.95-1
1.8-2.5
1000-2500
1-1.2
1.6-2.1
2500-6000
1.2-1.3
1.5-1.9
3. Simularea amplificatorului
Simularea amplificatorului audio de putere a fost efectuata la inceput din punct de
vedere al punctului static de functionare. Deoarece nu se utilizeaza condensator la iesirea
pe difuzor este necesara obtinerea unei tensiuni la iesirea pe difuzor cat mai apropiata de
0V prin ajustarea rezistentei semireglabile R9 care in simulare a fost inlocuita cu doua
rezistente obisnuite respectiv R9 si R91. Pentru R9 = 250 si R91 = 260 la iesirea pe
difuzor se obtine o componenta continua de 72,33nV valoare care este suficient de mica.
Comparand PSFurile tranzistoarelor simulate cu cele proiectate se observa abateri destul
de mici:
ICT1 = 241,6A, ICT2 = 255,2A fata de I CT1 = I CT2 = 250A
IBZ-081= 5,044mA fata de Iz = 5mA
ICT3 = 7,734mA fata de ICT3 = 8mA
I C T7 = ICT8 = 2,467mA, valoare acceptabila pentru eliminarea distorsiunilor de
trecere, obtinuta prin reglarea rezistentei semireglabile R14 = 2,5K, care in simulare a fost
inlocuita cu doua rezistente fixe R141 = 1,3K si R142 = 1,2K. Dupa simularea PSFului
s-a efectuat o simulare tranzitorie si au fost extrase semnalele din punctele indicate
in Figura 10-1., iar aceste semnale pot fi vizualizate in Figura 10-2. respectiv
semnalul de la generatorul de semnal cu amplitudinea de 1V, pana la iesire, respectiv
semnalul pe Rs din Figura 10-7., cu amplitudinea de 10V. Se deduce usor ca
amplificarea in tensiune are valoarea 10, valoare ce corespunde cu cea din tema de
proiectare.
3 0 .0 0 V
8 .6 4 6 m A
R 12
360
5 .6 2 8 m A
R 7
3 .9 k
B D 135 T5
R 13
8 .6 4 6 m A
3k
1 2 3 .0 p A
D 4
D 1N 4148
9 4 8 .8 m V
6 .8 7 4 m A
4 9 .5 8 u A
T7
R 18
1 9 5 .0 n A
-6 .9 2 3 m A
Q 2N 3055
9 1 5 . 0 p2 A0 . 2 9 m V
1 3 .5 9 u A
2 3 . 0 1 m V -2 4 8 .1 n A
9 4 7 .4 m V
D 6
1 3 2. 50 90 u A
T9
V1
1 2 3 .0 p A
D 1N 4148
R 26
6 .9 2 3 m A
2 9 3 .0 m V
BC 107A
R 19
39
30Vdc
8 .0 5 3 V
4 9 6 .4 u A
-1 2 2 .1 p A
1 . 0 3 7 n 1A 0 . 7 3 m V1 0 0
R 8
C 4
R 16
T11
15k
47u
- 9 3 9 . 5 f A4 7 0
-1 6 3 .9 f A R 2 4
2 1 .1 5 m A
R 1 4 1 6 3 7 .1 u A
3 9 .0 8 u A
1 .3 k
1-B 2.C01 137 7. 07n f AA
3 8 1 .0 f A
390
1 3 3 .4 p A
7 .9 6 0 m A
1 0 .7 3 m V
D 1N 4148
6 0 6 .9 m V
2 0 0 .6 u A
4 .9 3 1 m A
T4
1 . 0D3 87 n A 3 8 1 . 0 f A
6 .9 1 0 m A
R 3
2 6 0 .8 u A 2 3 5 .6 u A B Z -0 8 1
BC 107A
1 2 0 .5 m V
R 22
R 28
R 9
R 91
C 5
3 .9 k
4 .0 4 6 u V
0 .5 9
40k
250
250
R 142
200u
0V
2 9 .6 4 m V
R 31
-7 .9 9 9 m A 1 .2 k
5 9 8 .0 u A
0
8 .0 5 3 V C 2
R 5
2 6 0B .C8 u1 A7 8 B2 3 5 . 6 u A
39k
R 30
T1
T2
1 8 .9 4 m V
0V
1 8 7 .5 n A
- 5 7 2 . B6 Cn A1 7 8 B
-5 1 3 . 6 n A
1 8 .9 4 m V
1 8 .9 4 m V
3 . 18 0 49 m A 3 . 1 0 4 m A
4 .7 u
2 .2 k
0 .1
R 10
3 8 .9 7 m V
R 29
R s
1 3 3 . 4 p A 3 0 . 0 6Rm 6 V
7 6 0 .1 n A
- 2 3 5 . 1 u 0A V 3 . 3 k
5 .3 3 4 u V
R 23
0 .5 9
6
39k
5 1 3 .6 n A
C 6
3 .9 k
A
0AC 3
200u
5 8 .8 5 f A
R 4 2 0 0 .4 u A -2 6 0 .2 u A
1 1 .2 4 u A
1 . 3D6 18 Nn A4 1 4 8
R 25
-8 .6 4 3 p A
150
10u
1 8 .3 8 p A
D 9 T12
390
0
1 8 .0 2 m V
1 1 7 .0 p A
1 . 35 68 8. 8n A5 f A
R 17
R 21
-3 2 .8 1 f A
1
2
.
T
5
1
8
0
f
A
1
0
0
B
C
1
7
7
1
6
.
6
9
m
V
BC 177
-2 9 .1 0 V
470
0
V2
-2 6 .0 4 f A
9 8 .5 7 p A
1 8 .9 4 m V
1 6 .6 9 m V
1 6 .6 9 m V
30Vdc
1 8 .D4 10 Np A4 1 4 8
D 5
D 7
R 20
D 1N 4148
-1 8 .4 0 p A
1 7 .8 1 m V 1 1 .2 4 u A
3 .T 86 2 0 m A
1 2 .9 1 m A
100
T 3 8 .6 0 4 m A
T8
B D 1 3 5 /P L P
-5 9 7 .1 m V
-7 .4 1 2 u A
5 4 6 .8 p A
1 6 0 .0 u A
3 8 .0 0 u A
6 2 .2 5 u A
B D 1 3 6 /P L P
R 11
D 1N 4148 D 2
8 .6 6 6 m A
-3 .8 1 2 m A
1 6 .5 4 n A
5 .6 k
D 3 3 8 .0 0 u A
R 15
-2 9 .7 7 V
-2 9 .8 5 V
R 27
Q 2N 3055
D 1N 4148
27
3 . 8 1 2 m A -1 7 .0 8 n A
3
9
-2 9 .5 5 V
-8 .6 6 6 m A
-3 0 .0 0 V
2 6 .8 9 V
R 2
120k
R 1
3 .9
C 1
VO F F = 0
VAM PL = 1V
F R EQ = 1KH z
0V
0A
4 .7 u
0A
T13
BC 107
-1 2 4 .8 p A
5 3 .1 5 n A
R 12
360
BD 135 T5
R 13
R 7
T7
3k
3 .9 k
D 4
D 1N 4148
R 18
Q 2N 3055
D 6
T9
D 1N 4148
BC 107A
R 8
15k
200
C 4
47u
R 16
470
T11
R 141
1 .3 k
R 2
120k
R 3
40k
C 1
R 1
3 .9
47u
VO F F = 0
VAM PL = 1V
F R EQ = 1KH z
T13
BC 107A
C 2
R 5
47u
2 .2 k
R 9
250
R 91
250
BC 178B
T1
T2
BC 178B
R 6
39k
C 5
200u
R 142
1 .2 k
R 31
39k
C 6
200u
C 3
R 23
3 .9 k
D 1N 4148
D 9 T12
10u
BC 177
390
R 28
0 .5 9
R 10
3 .3 k
R 4
150
30Vdc
R 24
BC 177
D 1N 4148
D 8
R 22
3 .9 k
T4
BC 107A
B Z -0 8 1
V1
R 26
39
R 19
100
T10
R 17
470
R 30
R 29
0 .5 9
0 .1
R s
6
R 25
390
R 21
100 BC 177
V2
30Vdc
D 1N 4148
D 5
D 7
D 1N 4148
R 20
100
T3
R 11
5 .6 k
D 1N 4148 D 2
D 3
D 1N 4148
T6
T8
B D 1 3 5 /P L P
B D 1 3 6 /P L P
R 15
27
R 27
39
Q 2N 3055
R17=470 , 5%
R18=200 , 5%
R19=100 , 5%
R20=100 , 5%
R21=100 , 5%
R22=3,9 K,5%
R23= 3,9 K,5%
R24=390 ,5%
R25= 390 ,5%
R26=39 ,5%
R27= 39 , 5%
R28=0,59 ,5% /3W
R29= 0,59 ,5% /3W
R30= 0,1 , 5%
R31=39 K, 2%
Tranzistori
Condensatori
T1=BC178B
C1=4,7 F/35V
T2=BC178B
T3=BD139
T4=BC107A
T5=BD139
T6=BD140
T7=BDY26(183T2)
T8=BDY26(183T2)
T9=BC107A
T10=BC177A
T11=EFT 353
C2=4,7 F/35V
C3=10 F/35V
C4=47 F/35V
C5=200 F/35V
C6=200 F/35V
Diode
D1=PL 8V2
D2-D9=1N4148
EC=30V
Punte redresoare
20PM1