Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Stomatologie Part2 PDF
Stomatologie Part2 PDF
235
Tema nr. 13
Tratamentul necrozei i gangrenei pulpare
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002
235
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
236
B.
C.
D.
E.
2 etape
3 etape
4 etape
5 etape
(pag. 158)
236
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
237
S1513014. Produsul Grinazole indicat in tratamentul tuturor formelor de gangrana pulpara contine:
A. Antibiotice
B. Nistatin
C. Sulfamide
D. Metronidazol
E. Corticoizi
(pag. 195)
S1613015. Prognosticul tratamentului endodontic atunci cand se respecta intocmai tehnica de lucru,
arata rezultate pozitive in:
A. 100 % din cazuri
B. 80-90 % din cazuri
C. 86-95 % din cazuri
D. 75-86 % din cazuri
E. 85-95 % din cazuri
(pag. 160)
S2113017. Care este concentratia maxima admisibila a ozonului in amestecul gazos cu care se face
ozonoterapia:
A. 7 %
B. 5 %
C. 4 %
D. 3 %
E. 1 %
(pag. 205)
S2113018. Care este proportia formaldehidei in cazul insuflatiilor din parodontitele apicale cronice:
A. 7,2%
B. 6,8%
C. 5,4%
D. 4,7%
E. 2,4%
(pag. 206)
237
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
238
S2313023. Dintre compuii clorai, n sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizai sunt
A. Cloraminele
B. Hipocloritul de sodiu
C. Clorhexidina
D. Clorura de sodiu
E. Soluie de clorur de sodiu 7%
(pag. 180)
238
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
239
S2513026. Tratamentul medicamentos al canalului naintea obturrii acestuia se face n caz de:
A. Extirpare n scop protetic
B. Hiperemie preinflamatorie
C. Pulpita acut purulent parial
D. Pulpita acut seroas parial
E. Pulpita acut seroas total
(pag. 170)
239
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
240
S1213036. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din concremente calcare, tratamentului
mecanic I se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare
A. sarea sodica EDTA sol.10%
B. acid sulfuric sol 20-30%
C. antiformina
D. solutia clorhexidina 1%
E. eugenol
(pag. 162)
S1213037. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte
urmatoarele sisteme
A. sistemul giromatic
240
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
241
B.
C.
D.
E.
Canal Master U
Metoda conversiunii
Canal Finder
Sistemul treptelor consecutive
(pag. 171)
S1213040. In tratamentele endodontice antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri
A. pansamente endodontale
B. spalaturi endodontice
C. asociate cu agenti fizici
D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
E. numai la persoane varstnice
(pag. 210)
S1213041. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau
gangrena pulpara se inscriu
A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam
B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui
C. topografia dintelui
D. afectiunile de sistem
E. starea parodontiului marginal
(pag. 158-159)
241
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
242
C. metoda clinica
D. metoda clinico-radiologica
E. metoda electronica
(pag. 163)
S1213046. Radiografia dentara poate evidentia la dintii cu necroza sau gangrena pulpara
A. fenomene de staza circulatorie pulpara
B. degenerescente odontoblastice secundare
C. numarul si forma radacinilor
D. lungimea radacinilor in raport cu cea a dintilor vecini
E. existenta unor corpi straini in canal
(pag. 159)
242
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
243
243
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
244
S1413056. Aparatele de masura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel:
A. aparate analogice
B. aparate audiometrice
C. aparete digitale
D. aparate de inalta frecventa
E. sonda bimetalica Kuralt
(pag. 165)
244
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
245
A.
B.
C.
D.
E.
metode manuale
metode sonice
metode ultrasonice
ionoforeza
meroda cu laser
(pag. 166)
245
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
246
C. canal Finder
D. sonic Air
E. sisteme ultrasonice
(pag. 171)
S1513070. Cand se utilizeaza metodele electronice pentru odontometrie se impun urmatoarele masuri:
A. Canalul trebuie sa fie umed
B. Diametrul corespunzator al acului
C. Sa nu se foloseasca hipocloritul de sodiu
D. Sa se utilizeze ace Kerr cu diametrul sub 0,15
E. Largirea excesiva a apexului
(pag. 165)
246
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
247
(pag. 192)
247
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
248
A.
B.
C.
D.
E.
metoda clinica
metoda biologica
fulguratia transapicala
metoda clinico-radiologica
metode electronice.
(pag. 163)
248
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
249
249
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
250
A.
B.
C.
D.
ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul OH, cuprins ntre 11-12, n funcie de preparat
ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul Ca, cuprins ntre 11-12, n funcie de preparat
ph-ul alcalin, de care este rspunztor ionul OH, cuprins ntre 13-14, n funcie de preparat
solubilitate foarte redus n ap care determin eliberarea treptat a ionului hidroxil pe msura contactului
hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare
E. solubilitate foarte redus n ap care determin eliberarea treptat a ionului de calciu pe msura
contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare.
(pag. 198)
250
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
251
C. 48 ore
D. 60 ore
E. 72 ore
(pag. 209)
251
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
252
S2613111. Diga
A. elimin conversaia inutil i lavajele bucale frecvente
B. asigur o bun vizibilitate
C. este bine tolerat de ctre pacienii astmatici
D. asigur retracia prilor moi
E. protejeaz mpotriva aspirrii i nghiirii instrumentelor
(pag. 203)
252
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
253
253
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
254
254
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
255
Tema nr. 14
Obturarea canalelor radiculare
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002
S1314004. in lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea
conului master:
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie
B. Pana la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
C. Pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
D. Doncolo de limita apicala
E. Pana in treimea medie a canalului
(pag. 229)
255
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
256
S1414007. Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros instrument de largire
a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie
A. cu 1 numar mai mare
B. cu 2 numere mai mare
C. cu 1 numar mai mic
D. cu 2 numere mai mic
E. cu 3 numere mai mic
(pag. 224-225)
S1414010. Leziunile termice ale parodontiului sau chiar ale osului alveolar apar in cazul supraincalzirii
gutapercii prin activarea prelungita a butonului de control al incalzirii:
A. pete 100 sec
B. peste 110 sec
C. peste 120 sec
D. peste 80 sec
E. peste 20 sec
(pag. 229)
256
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
257
S1414013. Selectarea spreaderului de un asemenea calibru care sa-I permita sa ajunga de a lungul
conului de gutaperca master pana la o distanta de constrictia apicala:
A. 1-2 mm
B. 2-3 mm
C. 3mm
D. 3-4 mm
E. 0,5 mm
(pag. 224)
S1414014. Tehnica Endotec permite obturarea canalui radicular cu conditia unei largiri minime a
calibrului plugger / spreader
A. Nr.10
B. Nr.15
C. Nr.20
D. Nr.25
E. Nr 30 si 45
(pag. 228)
S1414015. Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea plugger/spreader
incalzit este:
A. 10-15 sec
B. 30 sec
C. 60 sec
D. 50 sec
E. 70 sec
(pag. 229)
S1514016. Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutaperca pe toata lungimea de
lucru a canalului pot fi urmatoarele:
A. Nefolosirea instrumentului endodontic de largit, de acelasi calibru cu conul, pe toata lungimea de lucru a
canalului
B. Formarea unui prag
C. Formarea unei cai false
D. Fracturarea unui instrument pe canal
E. Toate de mai sus
(pag. 220)
257
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
258
S1514019. Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este
urmatoarea:
A. Largirea adecvata a canalului radicular
B. Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualre
C. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilarii apicale
D. Plasarea corecta a varfului canulei
E. Largirea excesiva a canalului radicular
(pag. 237)
S1514020. Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex poate produce:
A. Solubilitatea sigilantilor
B. Sigilare imperfecta
C. Persistenta unor portiuni relativ intinse ale canalului obturate partial cu ciment de sigilare
D. Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanta de 2-3 mm de la constrictia apicala
E. Toate de mai sus
(pag. 219)
S1514021. Tehnica de obturatie cu paste care se intaresc in canal prezinta urmatoarele dezavantaje:
A. Variatii volumetrice dupa priza
B. Solubilizare apreciabila
C. Neomogenitatea obturatiei
D. Depasirea frecventa a constrictiei apicale
E. Toate de mai sus
(pag. 214)
258
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
259
S2114025. Care este timpul minim de mentinere a spreaderului in canal in cazul tehnicii de condensare
laterala la rece pentru a mula corespunzator conul de gutaperca:
A. 5 secunde
B. 10 secunde
C. 15 secunde
D. 20 secunde
E. 25 secunde
(pag. 226)
S2314029. n lipsa stopului apical n condensarea lateral la cald Endotec, se recomand introducerea
conului master:
A. Pn la limita apical stabilit prin odontometrie
B. Pn la 1 mm de limita apical stabilit prin odontometrie
C. Pn la 2 mm de limita apical stabilit prin odontometrie
D. Dincolo de limita apical
E. Pn n treimea medie a canalului
(pag. 229)
259
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
260
D. La 3 - 4 mm de constricia apical
E. La apexul radiologic
(pag. 235)
S2514032. Coafarea conului principal cu ciment de sigilare i propulsarea sa n canal se face pn la:
A. 1 mm de constricia apical
B. 2 mm de constricia apical
C. 4 mm de constricia apical
D. 5 mm de constricia apical
E. 10 mm de constricia apical
(pag. 232)
260
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
261
(pag. 218)
261
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
262
S1214043. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt reprezentate
de:
A. consum mai mic de conuri de gutaperca
B. omogenitate deosebita a obturatiei
C. faciliteaza dezobturarea usoara a canalelor
D. nu dau leziuni termice ale parodontiului apical
E. densitate mare a obturatiei
(pag. 227)
S1214047. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este necesara respectarea
urmatoarelor reguli obligatorii
A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor
B. plasarea corecta a varfului canulei
C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata
E. proba clinica prealabila a pluggerelor
(pag. 237)
S1214049. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procede
262
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
263
A.
B.
C.
D.
E.
cu ace Lentullo
cu ace Kerr
cu ace Neos-Hawes
cu conuri de gutaperca
cu pluggere prin pistonare
(pag. 214)
S1314055. in cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa
corespunda la proba urmatoarelor criterii:
A. Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii
B. Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului
C. Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala
263
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
264
S1314056. in cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune
benefica prin efectul:
A. Bacteriostatic
B. Bactericid
C. De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale
D. De stimulare a osteoclastelor
E. De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare
(pag. 217)
S1314057. in tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, conul de gutaperca principal trebuie
A. Sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru
B. Sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru
C. Sa se opreasca in canal la o distanta de 0,5-1 mm de constrictie
D. Sa se opreasca la constricie
E. Sa nu opuna deloc rezistenta la incercarea de propulsie dincolo de reper
(pag. 224,225)
S1314059. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi:
A. Amalgamul de argint
B. Gutaperca
C. Conurile metalice de argint
D. Conurile metalice de titan
E. Amalgamul de cupru
(pag. 240)
S1314060. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu con de gutaperca calibrat se numara si:
A. Individualizarea conului de gutaperca
B. Proba clinico-radiologica a conului
C. Toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica
D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul
(pag. 221)
264
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
265
S1314062. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmareste realizarea obturatiei de canal
prin:
A. Condensare laterala
B. Condensare verticala
C. Condensare simultana laterala si verticala
D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si plugger
E. Utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutaperca
(pag. 228)
265
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
266
S1514070. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele
criterii:
A. Topografia dintilor
B. Integritatea fizica a acului Lentullo
C. Volumul canalelor radiculare
D. Morfologia canalelor radiculare
E. Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei
(pag. 215)
266
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
267
S1514075. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procedee:
A. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sensul acelor de ceasornic
B. Cu ajutorul acelor Kerr
C. Cu ajutorul acelor Hawes-Neos
D. Cu conuri de gutaperca
E. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sens invers acelor de ceasornic
(pag. 214)
S1614078. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:
A. neconcordanta intre calibrul conurilor si cel al instrumentilor provenite de la diverse firme
B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare
C. conul asigura o sigilare eficienta si singur
D. solubilitatea sigilantilor, in majoritatea cazurilor
E. metoda este simpla.
(pag. 219)
267
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
268
S1614081. in utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca
acesta:
A. sa aiba spirale integre
B. sa fie usor indoit
C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
D. sa nu fie ruginit
E. sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in canal).
(pag. 219)
S1614083. Precizati care sunt avantajele tehnicii Endotec in realizarea obturatiei radiculare:
A. adaptarea superioara a gutapercei la peretii canalului prin ramolire
B. consum mai mare de conuri de gutaperca comparativ cu tehnicile de condensare conventionale la rece
C. grad de omogenitate deosebita a obturatiei
D. este compatibila cu utilizarea cimenturilor de sigilare
E. leziuni termice ale parodontiului.
(pag. 228)
S2114084. Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex,
sunt:
A. Solubilitatea sigilantilor
B. Premiza sigilarii corecte doar n treimea apicala
C. Microinfiltratie mai mare dect la alte tehnici
D. Dezobturare dificila n caz de necesitate
E. Premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali
(pag. 219)
S2114085. Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca n tehnica cimentarii unui con
unic, calibrat la apex, sunt:
A. Canalele voluminoase ale monoradicularilor
B. Canalele cu apex larg deschis
C. Canalele aplatizate n portiunea apicala
D. Canalele n forma literei "C"
E. Canalele ovalare n portiunea apicala
(pag. 221)
268
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
269
S2314087. n cazul adoptrii tehnicii de obturaie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie s
corespund la proba urmtoarelor criterii:
A. Ct mai gros n raport cu volumul canalului
B. Ct mai subire n raport cu volumul canalului
C. S ajung ct mai aproape de constricia apical
D. S nu depeasc constrictia apical
E. S se opreasc la 3-4 mm de constrictie
(pag. 215)
S2314088. n cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are aciune
benefic prin efectul:
A. Bacteriostatic
B. Bactericid
C. De stimulare a activitii osteoblastelor periapicale
D. De stimulare a activitii osteoclastelor
E. De ptrundere n ramificaiile canalelor radiculare
(pag. 217)
S2314089. Printre timpii operatori ai obturaiei de canal cu un con de gutaperca calibrat se numar i:
A. Individualizarea conului de gutaperc
B. Proba clinico-radiologic a conului
C. Toaleta final a canalului prin irigaie endodontic
D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul
(pag. 221)
S2314090. n tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii, conul de gutaperc principal trebuie:
A. S fie de acelai calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toat lungimea de lucru
B. S fie cu un numar mai mare dect al celui mai gros instrument folosit pe toat lungimea de lucru
C. S se opreasc n canal la o distan de 0,5 1 mm de constricie
D. S se opreasc la constrictie
E. S nu opun deloc rezisten la ncercarea de propulsie dincolo de reper
(pag. 224 225)
S2314091. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmrete realizarea obturaiei de canal
prin:
A. Condensare lateral
B. Condensare vertical
C. Condensare simultan lateral i vertical
D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader i plugger
E. Utilizarea oricror tipuri de conuri de gutaperc
(pag. 225)
S2314093. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaii de canal segmentare pot fi
A. Amalgamul de argint
269
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
270
B.
C.
D.
E.
Gutaperca
Conurile metalice de argint
Conurile metalice de titan
Amalgamul de cupru
(pag. 240)
270
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
271
(pag. 234)
271
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
272
B. cavitatea de clasa a II-a rezult din tratarea cariilor situate pe suprafeele proximale ale molarilor i
premolarilor
C. cavitatea de clasa I A rezult din tratarea cariilor situate pe suprafaa ocluzal a molarilor i premolarilor
D. cavitatea de clasa a V-a rezult din tratarea cariilor situate la coletul dinilor, pe suprafaa vestibular i
oral
E. cavitatea de clasa a VI-a rezult din tratarea cariilor care afecteaz unghiul incizal al dinilor frontali
(pag. 172)
S2614109. Linerii
A. n cazul n care conin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct i indirect
B. nu realizeaz o bun izolare termic
C. dup cum le spune i numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitilor
D. sunt un fel de lacuri mai subiri
E. conin rini naturale sau sintetice dizolvate n solveni organici
(pag. 296)
272
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
273
S2614112. Compomerii
A. se obin prin adausul de grupri acide carboxilice la lanul principal al monomerului rinilor convenionale
B. au constituit prilejul folosirii pentru prima dat a linerilor autoagravani
C. sunt rini compozite modificate prin adaosul de poliacizi
D. primerii autogravani ai compomerilor au o activitate acid slab
E. eficiena primerilor autogravani ai compomerilor poate fi crescut printr o gravare acid convenional
prealabil aplicrii primerului
(pag. 346)
273
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
274
B.
C.
D.
E.
S2914123. Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii
ramolite prin incalzire:
A. Condensarea verticala la cald
B. Sistemul Ultrafil
C. Tehnica McSpadden
D. Sistemul FibreFill
E. Sistemul Obtura
(pag. 237)
274
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
275
275
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
276
Tema nr. 15
Tratamentul parodontitelor apicale acute i cronice
BIBLIOGRAFIE:
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonie clinic i practic, Ed.II, Ed.medical, Bucureti, 2002
S1315002. in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
A. Drenaj endodontal
B. Lasarea deschisa a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
(pag. 259)
276
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
277
S1515008. Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii
apexului:
A. Produsele care contin aldehida formica
B. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina
C. Eugenatul de zinc iodoformat
D. Araldit
E. Rasini cu epoxizi
(pag. 251)
S1515009. Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile
apicale:
A. Volumul de substanta care a depasit apexul
B. Calitatea materialului de obturatie
C. Vecinatatea unor formatiuni nervoase
D. Tipul de reactivitate individuala
E. Toate de mai sus
(pag. 251)
277
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
278
A.
B.
C.
D.
E.
Granulom chistic
Abces apical cronic
Osteita paradentara
Parodontita apicala cronica difuza progresiva
Toate de mai sus
(pag. 258)
S2115013. Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison in tratamentul unei parodontite
apicale acute exsudative seroase:
A. 1 tb. de 5 mg / o data pe zi
B. 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi
C. 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi
D. 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi
E. 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi
(pag. 253)
S2115014. Cele mai intense fenomene algice apar in obturatiile de canal cu depasire efectuate cu:
A. Foredent
B. AH 26
C. N 2
D. Ciment fosfat de zinc
E. Eugenat de zinc iodoformat
(pag. 251)
S2315015. Factorii care condiioneaz severitatea manifestrilor clinice n depirile apicale NU sunt
reprezentai de:
A. Starea parodoniului apical dinainte de obturaie
B. Volumul de substan care a depit apexul
C. Calitatea materialului de obturaie
D. Forma pe seciune a canalului radicular
E. Tipul de reactivitate individual
(pag. 251-252)
S2315018. n cazul secreiei seroase abundente pe canal din parodontita apical cronic, NU se indic:
A. Drenaj endodontal
B. Lsarea deschis a dintelui
278
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
279
S2515020. Secreia persistent pe canal n tratamentul unei parodontite apicale cronice impune
schimbarea pansamentului cu antiseptic cu un alt antiseptic dup:
A. O edin
B. 2 edine
C. 4 edine
D. 5 edine
E. 10 edine
(pag. 258)
S2615021. Ameloplastia
A. este arta resculptrii unei suprafee de smal care realizeaz un contact prematur
B. trebuie s fie foarte bine acoperit cu amalgam pentru a evita cariile secundare
C. se obtureaz cu compozit fluid realizndu-se sigilarea anului
D. nu este indicat dac implic un contact centric
E. este arta teirii n unghi de 30 a marginii de smal a cavitilor mari de clasa a I-a
(pag. 210)
279
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
280
C. anul de retenie submineaz smalul dar, cum aici nu acioneaz fore puternice, aceasta nu constituie o
problem
D. dac este necesar o coad de rndunic, aceasta se va prepara stilizat, n form de coad de oarece
E. cnd cavitatea este pe suprafaa mezial se extinde mai mult spre vestibular
(pag. 231)
S1215029. Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:
A. mese impinse dincolo de apex
B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente
C. utilizarea incorecta a agentilor fizici
D. pozitia dintelui pe arcada
E. varsta bolnavului
(pag. 258)
S1215030. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice din paroontita apicala acuta
hiperemica generata de depasirea apexului cu material de obturatie sunt:
280
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
281
A.
B.
C.
D.
E.
S1215032. In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine
terapeutica:
A. obturarea imediata coronara a dintelui
B. extractia dintelui
C. administrarea masiva de analgetice
D. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
E. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
(pag. 256)
S1215033. In parodontitele apicale cronice cu persisntenta unei secretii seroase si moderate pe canal
putem aplica urmatoarele metode terapeutice:
A. tratament medicamentos cu antiseptice
B. tratament cu paste cu antibiotice
C. cauterizarea chimica sau electrica
D. extractia dintelui
E. rezectia apicala
(pag. 258-259)
S1215034. in stadiul submucos al aprodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este
urmatoarea:
A. drenaj endodontic
B. ionoforeza endocanalicularacu enzime
C. incizia mucoasei
D. extractia dintelui si drenaj alveolar
E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare
(pag. 257)
281
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
282
B.
C.
D.
E.
S1215037. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme
purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
A. antibiotice
B. anticoagulante
C. antiinflamatoare nespecifice
D. antialgice
E. antiacide
(pag. 253)
S1215039. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:
A. tratament de gangrena
B. se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula
C. se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului
D. se sutureaza fistula
E. se obtureaza dintele retrograd
(pag. 260)
S1315042. in cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu
antibiotice:
A. Se aplica din prima sedinta
B. Nu se aplica din prima sedinta
282
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
283
C. Se mentine 48 de ore
D. Se menine minimum 72 ore
E. Se mentine o saptamana
(pag. 250)
S1315043. in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se indica:
A. Drenajul endodontal
B. Lasarea deschisa a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturaia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
(pag. 259)
S1315044. in cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica:
A. Tratament medicamentos cu antiseptice
B. Tratament medicamentos cu antibiotice
C. Cauterizarea chimica
D. Cauterizarea electrica
E. Realizarea unui abces medicamentos
(pag. 259)
S1315047. in parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent se
realizeaza:
A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului
B. Tratament mecanic fara trepanarea apexului
C. Aplicarea imediata de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff
D. Lasarea deschisa a dintelui pentru cateva zile
E. Obturatie de canal dupa incetarea secretiei
(pag. 255)
283
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
284
(pag. 259-260)
S1415052. Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic:
A. obturatii coronare de amalgam
B. dinti acoperiti de coroane
C. lucrari protetice cu ancoraj in canal
D. corpi straini in canal
E. radacini curbe
(pag. 253)
S1415054. Daca secretia este seroasa si moderata se pot aplica urmatoarele metode de tratament:
A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice
B. cauterizarea chimica sau electrica
C. crearea unei fistule artificiale
D. rezectia apicala
E. extractia dintelui
(pag. 258-259)
S1415055. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:
284
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
285
A.
B.
C.
D.
E.
S1415057. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport cu:
A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale
B. stadiul ei de evolutie
C. conditiile topopgrafice locale
D. conditiile topografice generale
E. starea generala a pacientului
(pag. 249)
S1415058. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:
A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara
B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul
inflamator
C. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante
D. realizarea rezectiei apicale
E. simpla extirpare a tesutului pulpar
(pag. 249)
S1415059. Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fara sa exacerbam durerile
pacientului vom recurge la urmatoarele metode:
A. imobilizarea dintelui
B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia
C. anestezia
D. premedicatia antibiotica
E. folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara
(pag. 252)
S1415060. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale - forme grave este:
A. extractia dintelui
B. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
C. aplicarea de conuri cu antibiotice in alveola
D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
E. protejarea alveolei cu o mesa aplicata profund
(pag. 256)
285
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
286
S1415062. Semnele inflamatiei parodontale care se pot amplifica dupa aplicarea antibioticelor pe cale
endodontica in tratamentul parodontitelor apicale acute sunt:
A. durere
B. tumefactie
C. congestia mucoasei
D. sensibilitate dentara
E. alterarea culorii dentare
(pag. 250)
S1415064. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi etape cu ale
tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificari determinate de:
A. lungimea de lucru
B. persistenta secretiei pe canal
C. existenta unor fistule
D. medicatia folosita
E. statusul general al pacientului
(pag. 258)
S1515066. Imobilizarea dintelui pentru a realiza drenajul endodontic se face prin urmatoarele metode:
A. impingerea dintelui, dinspre oral spre vestibular, catre tabla osoasa vestibulara opusa
B. Bidigital, dintele imobilizandu-se intre police si index
C. Cu ajutorul unor chei din stentz
D. Cu ajutorul unor dispozitive speciale
E. Cu ajutorul ligaturilor realizate din sarma inoxidabila
(pag. 252)
286
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
287
S1515068. Schema de tratament a parodontitelor apicale cronice sufera unele modificari determinate
de:
A. Persistenta secretiei pe canal
B. Existenta fistulelor
C. Existenta modificarilor apicale
D. Imaginile radiologice caracteristice
E. Posibilitatile de tratament conservator
(pag. 258)
S1515071. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente, in faza subperiostala, consta in:
A. Drenaj endodontic
B. Incizie mucoperiostala
C. Aplicarea unei lame de dren
D. Administrarea de analgetice
E. Administrarea de antibiotice
(pag. 254)
S1515072. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiva gangrenei pulpare simple
consta din:
A. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament ocluziv
B. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament semiocluziv
C. Obturatia de canal daca durerile sunt pe cale de a ceda
D. Obturatia de canal daca durerile au cedat
E. indepartarea pastei cu antibiotice daca durerile cresc in intensitate
(pag. 255)
S1515073. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutiva acutizarii unui proces cronic
preexistent consta in:
A. Tratament mecanic endocanalicular
B. Trepanarea apexului pentru drenaj
C. Obturatia de canal dupa oprirea secretiei pe canal
D. Aplicarea de pasta cu antibiotice in canal pentru 42 de ore
287
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
288
E. Rezectia apicala
(pag. 255)
S2115074. Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave:
A. Cauterizare chimica
B. Cauterizare electrica
C. Extractia dintelui
D. Interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui
E. Schimbarea medicatiei endodontice
(pag. 260)
S2115075. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o parodontita apicala cronica cu secretie abundenta si
persistenta pe canal:
A. Cauterizare chimica
B. Crearea unei fistule medicamentoase
C. Cauterizare electrica
D. Pansament endodontic cu hidroxid de calciu
E. Rezectie apicala
(pag. 259)
S2115076. Care sunt indicatiile terapeutice ntr-o parodontita apicala cronica fistulizata:
A. Spalaturi pe traiectul dinte-fistula
B. Chiuretaj apical prin fistula
C. Cauterizare electrica
D. Obturatie de canal n aceeasi sedinta daca se poate usca canalul
E. Rezectie apicala
(pag. 259-260)
288
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
289
(pag. 250,255)
S2315080. n parodontita apical hiperemic consecutiv acutizrii unui proces cronic preexistent se
realizeaz:
A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului
B. Tratament mecanic fr trepanarea apexului
C. Aplicarea imediat de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff)
D. Lsarea deschis a dintelui pentru cteva zile
E. Obturaie de canal dup ncetarea secreiei
(pag. 255)
S2315081. n cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu
antibiotice:
A. Se aplic din prima edin
B. Nu se aplic din prima sedin
C. Se menine 48 de ore
D. Se menine minimum 72 ore
E. Se menine o sptmn
(pag. 250)
S2315083. n cazul secreiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice, se indic:
A. Drenajul endodontal
B. Lsarea deschis a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturaia provizorie cu past pe baz de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimic cu acid tricloracetic
(pag. 259)
S2315086. n cazul secreiei seroase moderate din parodontita apical cronic se practic
289
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
290
A.
B.
C.
D.
E.
290
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
291
S2615093. Parodontita apical acut hiperemic, ce este complicaia unei inflamaii acute, se trateaz
prin:
A. Extirparea pulpei.
B. Tratament medicamentos endodontic cu past cu antibiotice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv.
C. Tratament medicamentos endodontic cu antiseptice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv.
D. Se las dintele deschis pentru 24-48 ore nainte de instituirea tratamentului.
E. Toate de mai sus.
(pag. 249-250)
S2615094. Factorii care condiioneaz intensitatea manifestrilor clinice n depirile apicale sunt:
A. Starea pulpei dentare naintea tratamentului endodontic.
B. Starea parodoniului apical naintea tratamentului endodontic.
C. Afeciuni generale ale pacientului.
D. Calitatea materialului de obturaie radicular.
E. Toate de mai sus.
(pag. 251)
S2615095. Parodontita apical acut hiperemic, ce este complicaia gangrenei simple, se trateaz prin:
A. Aplicarea de pansamente cu soluii antiseptice nu este recomandat.
B. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice pentru 48 ore, ncepnd din prima edin.
C. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice nu este recomandat, deoarece poate accentua inflamaia
periapical.
D. Dintele se las deschis 24-48 ore.
E. Nici una din metodele de mai sus.
(pag. 250)
S2615096. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente n faz endoosoas se face prin:
A. Incizia mucoasei i aplicarea unui tub de dren pentru 24 ore.
B. Tratamentul endodontic se amn pn la dispariia durerii la percuie n ax.
C. Drenaj andodontic i analgetice.
D. Drenaj transosos asociat cu drenajul endodontic.
E. Aplicarea de pansamente andodontice cu past de antibiotice.
(pag. 254)
291
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
292
E. obturaie voluminoas de amalgam este mai economic dect o coroan de porelan deoarece costul
acesteia din urm nu se amortizeaz dect n cteva zeci de ani
(pag. 208)
S2615099. Obturarea cu amalgam: prepararea cavitii de clasa a I-a n cazul cariilor avansate i extinse
A. dac are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect i pulpotomie
B. se aplic o baz de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm
C. se evit amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic
D. printre altele, sporirea formei de rezisten se poate realiza i prin ndeprtarea unor structuri dentare slabe
E. dac grosimea dentinei restante pn la pulp este apreciat la mai puin de un milimetru, se lucreaz cu
dig
(pag. 211)
S2615100. Prepararea cavitii compuse de clasa a I-a n fosa distal i anul palatinal
A. naintea preparrii se marcheaz punctele de contact cu hrtie de anticipaie i se fixeaz cu ligatur n opt
B. se indic atunci cnd fosa distal i anul palato-ocluzal sunt defecte i se gsesc unul n continuarea
celuilalt
C. limea ideal a cavitii n sens mezio-distal nu va depi 1 mm
D. n cazul dinilor mici se va ine freza par (330 sau 245) nclinat uor spre distal
E. n cazul dinilor voluminoi se va ine freza par (330 sau 245) paralel cu axul lung al coroanei
(pag. 212)
S2615101. Prepararea cavitii compuse de clasa a I-a n fosa distal i anul palatinal
A. n mod obinuit nu necesit retenii suplimentare dar se pot sculpta nulee n unghiurile mezio-axiale i
disto-axiale
B. palatinal, peretele axial este bine s se gseasc la o adncime uniform de 1,5 mm
C. se ndeprteaz dentina cariat cu freze globulare potrivite
D. la persoane tinere nu se obtureaz ci se sigileaz, indiferent de profunzime
E. este indicat s se sculpteze cavitatea n fos, mai degrab la nivelul crestei dect pe cuspidul distopalatinal
(pag. 212)
292
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
293
A. cnd leziunea carioas este adnc i extins, incrustaia este de preferat obturaiei cu amalgam
B. cnd caria proximal coexist cu carii vestibulare i orale, este de preferat realizarea unei coroane de
nveli
C. existena simultan a obturaiilor de amalgam i a unor lucrri de aur poate provoca bimetalism
D. mercurul coninut de amalgam, face ca aceste obturaii s fie foarte scumpe
E. nu se prepar caviti retentive deoarece exist bonding pentru amalgam
(pag. 217)
S2615107. Prepararea cavitii n cazul leziunilor cervicale extinse n vederea obturrii cu amalgam
A. n jumtatea distal a cavitii se poate lucra cu bizotatoare sau dli tietoare de unghiuri
B. cei mai afectai sunt incisivii superiori
C. cnd piesa de mn nu poate fi utilizat se ncearc cu un aparat de detartraj ultrasonic
D. cu bizotatorul de prag gingival se lucreaz n jurul curburilor i peretelui axial
E. se prepar cu freza con-invers pe feele V i O i cu globular pe feele proximale
(pag. 234)
S2815109. In parodontita apicala acuta purulenta stadiul endoosos tratamentul consta in:
A. drenaj endodontic
B. osteotomie transmaxilara
C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica
E. incizie mucoperiostala
(pag. 257)
S2815110. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul subperiostal) consta
in:
A. drenaj endodontic
B. osteotomie transmaxilara
293
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
294
C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica
E. incizie mucoperiostala
(pag. 257)
S2815111. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul submucos) consta in:
A. drenaj endodontic
B. osteotomie transmaxilara
C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica
E. incizie mucoperiostala
(pag. 257)
S2815114. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu:
A. tratament cu antiseptice
B. cauterizare chimica
C. cauterizare electrica
D. obturatie provizorie cu pasta iodoformata
E. chiuretaj apical
(pag. 260)
S2815115. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu:
A. drenaj endodontic
B. chiuretaj apical
C. rezectie apicala
D. radiculectomie
E. cauterizare chimica
(pag. 260)
S2815116. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu forme lezionare grave se face cu:
A. tratament de gangrena
B. rezectie apicala
C. radiculectomie
D. extractie
E. cauterizare electrica
294
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
295
(pag. 260)
S2915119. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei seroase pulpare
consta in:
A. Extirpare pulpara
B. Drenaj endodontic
C. Obturatie de canal in aceeasi sedinta
D. Osteotomie transmaxilara
E. Aplicare de pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice
(pag. 255)
295
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
296
Tema nr. 16
Morfologia parodontitului marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.
296
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
297
B.
C.
D.
E.
0,1-0,15 mm
0,15-0,2 mm
0,2-0,25 mm
0,25-0,3 mm
(pag. 57)
297
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
298
(pag. 24)
298
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
299
B.
C.
D.
E.
S2616022. Saliva
A. vscozitatea salivei este dat de coninutul de vsc
B. conine calciu atomizat, ionizat i liofilizat
C. conine lipide: mucin, staterin
D. conine sisteme tampon precum esteraze nespecifice i peroxidaza
E. conine sistemul tampon fosfat anorganic
(pag. 40)
299
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
300
D. 3 mm
E. 1,4 mm
(pag. 34)
S1216027. Care din urmatoare functii sunt caracteristice desmodontiului si ligamentului periodontal
A. functia senzitiva
B. functia colageno-formatoare
C. mezializarea fiziolofica
D. functia de implantare
E. functia de nutritie
(pag. 51-52)
S1216029. Care din urmatoarele tipuri de fibre gingivale se gasesc in structura ligamentului
supraalveolar
A. fibre semicirculare
B. fibre transseptale
C. fibre transalveolare
D. fibre transgingivale
E. fibre intergingivale
(pag. 38)
300
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
301
D. frenul labial
E. gingia fixa
(pag. 25)
301
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
302
S1316038. intre celulele corionului gingival se gasesc numerosi fibroblasti care au rolul de:
A. sinteza diferitelor tipuri de colagen
B. sinteza acidului hialuronic
C. mentin integritatea corionului gingival
D. resorbia si modelarea tramei fibrilare de colagen
E. numarul lor scade in inflamatiile subacute si cronice
(pag. 37)
302
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
303
303
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
304
S1516052. Cementoblastii:
A. se diferentiaza din a 6-a saptamana de viata intrauterina;
B. elaboreaza proteoglicani si glicoproteine;
C. activitatea lor inceteaza odata cu sfarsitul vietii intrauterine;
D. contribuie la migrarea orizontala a dintelui;
E. se formeaza prin depunerea ionilor de Mg sub forma de lamele.
(pag. 20)
S1516053. Formele de uzura pe care le sufera dintii in timpul derularii functiilor aparatului dentomaxilar sunt:
A. atritia;
B. egresiunea;
C. extruzia;
D. abfractia;
E. eroziunea.
(pag. 55)
304
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
305
S1616061. Fibroblastii, celulele cele mai numeroase ale tesutului conjunctiv gingival au urmatoarele
functii:
A. produc histamina, prezenta in stadiile incipiente de inflamatie
B. produc heparina, care are actiune antiinflamatoare si de control a resorbtiei osoase
C. produc proteoglicani si glicoproteine
D. participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen
E. au rol activ in resorbtia si remodelarea tramei fibrilare de colagen.
(pag. 37)
305
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
306
E. cementul nu vine in contact cu smaltul, lasand o mica portiune de dentina descoperita in 5-10% din cazuri.
(pag. 40)
306
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
307
S2316076. Zonele cele mai bogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exceptia:l
A. la nivelul molarilor inferiori
B. la nivelul premolarilor inferiori
C. la nivelul premolarilor superiori
307
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
308
S2316079. Rolul hormonilor i al altor factori biologici asupra remanierii osului alveolar:
A. Hormonul paratiroidian administrat intermitent in doze mici are un efect de stimulare al formarii osoase.
B. Estrogenii cresc resorbtia osoasa asociata cu menopauza
C. Prostaglandinele si alti metaboliti ai acidului arahidonic au un efect de stimulare a resorbtiei osoase
D. aportul redus de vitamina D3 scade resorbtia osoasa si produce rahitism
E. calcitonina stimuleaza resorbtia osoasa
(pag. 54)
308
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
309
309
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
310
A. pe lng saliv mai conine transudat al mucoasei bucale i anurilor gingival, exudat din pungile
parodontale, mucus nazofaringian etc
B. exudatul pungilor parodontale crete proporional cu starea de stres
C. exudatul pungilor parodontale crete proporional cu intensitatea inflamaiei
D. n hiposialii, exudatul parodontal poate s ajung la 2% din volumul salivei de repaus
E. poate s conin secreie gastric regurgitat
(pag. 35)
S2616090. Saliva
A. secreia de saliv crete n nopile cu presiune atmosferic crescut
B. n repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliv este mai mare dect al parotidei
C. n timpul masticaiei glanda parotid produce mai mult saliv dect glanda submandibular
D. la gravide secreia de saliv scade, aa se explic incidena crescut a cariilor
E. faptul c molarii de minte superiori se cariaz att de uor, se explic prin cantitatea redus de saliv care
ajunge n acea zon
(pag. 36)
310
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
311
(pag. 22)
311
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
312
B.
C.
D.
E.
0,10 mm la monoradiculari
0,15 mm la monoradiculari
0,10 mm la pluriradiculari
0,18 mm la pluriradiculari
(pag. 57)
312
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
313
Tema nr. 17
Etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.
S1317003. Cele mai importante parafunctii cu rol in producerea bolii parodontale sunt:
A. bruxismul
B. respiratia orala si deglutitia infantila
C. onicofagia
D. sugerea degetului
E. periajul dentar traumatic
(pag. 93)
S1417004. In cadrul maturarii placiibacteriene, substantele anorganice sunt compuse din saruri de:
A. Mg
B. Al
C. Ca
D. Fe
E. Li
(pag. 68)
S1417006. Tartrul supragingival este format in proportie de 70-90% din componente anorganice:
A. fosfat de Na
313
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
314
B.
C.
D.
E.
carbonat de Mg
fosfat de Zn
carbonat de Ca
sulfat de Ca
(pag. 86)
S1517012. Tartrul dentar creste zilnic in medie fata de tartrul depus anterior cu:
A. 0,15 - 0,20%;
B. 0,10 - 0,15%;
C. 0,05 - 0,10%;
D. 0,20 - 0,25%;
E. 0,25 - 0,5%.
314
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
315
(pag. 88)
S1617013. Factorii sintetizati si eliberati din celula bacteriana cu rol in etiopatogenia parodontitei
marginale cronice sunt:
A. polizaharidele
B. endotoxinele
C. enzimele (colagenaze, hialuronidaza)
D. lizozomii
E. lipopolizaharidele.
(pag. 72-73)
S2317019. Edentatia isi exercita rolul de factor favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale
315
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
316
cronice:
A.
B.
C.
D.
E.
ln plan vertical
in plan orizontal
in plan sagital
in plan oblic
in plan orizontal si vertical
(pag. 92)
S2617023. n cazul n care agentul cauzal bacterian n inflamatia pulpei a fost de intensitate mare sau a
acionat direct asupra pulpei, fenomenele vasculare apar n:
A. 20-30 minute
B. 24 ore
C. 2-3 minute
D. 2-3 ore
E. 2-3 zile
(pag. 64)
S2617025. Adpostirea pulpei ntr-un spaiu cu perei rigizi prezint urmtoarele avantaje:
A. stimulii receptai de receptorii intradentinari la limita smal-dentin se transmit la nivelul pulpei ca stimuli
funcionali
316
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
317
B.
C.
D.
E.
pereii duri care acoper pulpa nu sunt impermeabili la ageni patogeni cnd sunt integri
pereii duri, rigizi permit prelucrarea lor prin lefuire n oricare condiii fr ca pulpa s sufere
inextensibilitatea pereilor face ca presiunea intratisular pulpar crescut s se exercite pe toate structurile
pereii duri mpiedic verificarea strii pulpare prin mijloace directe de investigaie
(pag. 51-52)
317
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
318
B.
C.
D.
E.
epiteliul gingival
epiteliul sulcular
saliva
lichidul santului gingival
(pag. 73-74)
S1217036. Trauma ocluzala este un cofactor patogen al bolii parodontale, care poate modifica evolutia
inflamatiei septice prin
A. afectarea mai grava a ligamentului periodontal decit a osului alveolar
B. afectarea mai grava a osului alveolar decit a ligamentului periodontal
C. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens vertical decit lateral si aparitia de pungi osoase
D. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens lateral decit vertical si aparitia de pungi osoase
E. ingrosarea laminei dura
(pag. 91)
S1317037. Aderenta bacteriilor la pelicula dobandita este explicata prin mai multe mecanisme:
A. aderenta prin mecanism electrostatic
B. aderenta prin mecanism chimic
C. aderenta prin mecanisme hidrofile
D. aderena prin structuri bacteriene specializate
318
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
319
S1317039. Factorii salivari care se opun formarii si maturarii placii bacteriene sunt:
A. sistemele tampon salivare
B. lactoferina
C. producerea de acid hialuronic
D. producerea de lizozim
E. numar mare de macrofage
(pag. 69)
S1317040. Flora microbiana intalnita in placa bacteriana subgingivala este formata din:
A. numai coci gram-pozitivi
B. numai coci gram-negativi
C. atat flora gram-pozitiva cat si gram-negativa
D. numai filamente
E. coci si bacili gram-pozitivi, coci si bacili gram-negativi, filamente
(pag. 70)
S1317044. Tartrul dentar este un factor favorizant al inflamatiei parodontale pentru ca:
319
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
320
A.
B.
C.
D.
E.
S1317047. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal
A. cresterea mobilitatii dentare
B. largirea spatiului dento-alveolar
C. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu
D. cresterea numarului de celule din desmodoniu
E. ingrosarea laminei dura
(pag. 91)
320
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
321
S1417052. Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine:
A. glicoproteine
B. carbohidrati
C. factori de inhibitie ai hemaglutinarii
D. celule fagocitare
E. celule epiteliale descuamate
(pag. 66)
S1417053. Tartrul subgingival prezinta fata de compozitia tartrului supragingival unele particularitati:
A. un raport calciu-fosfor mai scazut
B. mai multa brusita
C. continut crescut de sodiu
D. mai putin fosfat octocalcic
E. mai putina witlokita
(pag. 87)
321
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
322
S1617061. Celula bacteriana prezinta urmatorii factori de structura cu actiune nociva asupra
parodontiului:
A. peretele celular bacterian
B. enzime
C. exotoxine
D. metaboliti
E. lipopolizaharidul.
(pag. 72)
S1617063. in saliva exista o serie de factori care se opun formarii si maturarii placii bacteriene
supragingivale:
A. lizozimul
322
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
323
B.
C.
D.
E.
S1617066. Trauma ocluzala este urmata de urmatoarele modificari adaptative la nivelul parodontiului
marginal:
A. cresterea mobilitatii dentare, dar nu in limite patologice
B. largirea spatiului dento-alveolar
C. aparitia de blocaje ocluzale
D. ingrosarea laminei dura
E. resorbtia osoasa verticala.
(pag. 91)
S2117067. Care din urmatoarele teorii asupra formarii tartrului sunt explicate prin actiune predominant
enzimatica:
A. Cresterea pH-ului salivar
B. Precipitarea proteinelor
C. Sedimentarea prin actiune microbiana
D. Actiunea fosfatazei acide
E. Actiunea esterazei
(pag. 88-89)
S2117069. Modificarile adaptative ale structurilor parodontale fata de actiunea traumei ocluzale cronice
constau in :
A. Cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologice
B. Avulsia rapida a dintilor
323
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
324
324
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
325
325
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
326
S2617085. n pulpita seroas provocat de factori bacterieni se produc urmtoarele modificri pulpare:
A. degenerarea elementelor morfologice pulpare
B. se percepe mai usor alcalinitatea dect aciditatea
C. acumularea de ap n pulp duce la crsterea presiunii intratisulare
D. apare hipersensibilitate mai evident la cald dect la rece
E. are loc depolimerizarea substantei fundamentale
(pag. 67)
S2617086. n cazul n care ageni agresori chimici foarte toxici actioneaz asupra dintelui, la nivelul
pulpei au loc urmtoarele modificri:
A. substana fundamentalp se depolimerizeaz
B. protoplasma celular se precipit
C. fibrele de colagen rmn intacte
D. tulburri ale hemodinamicii vasculare
E. nu apar modificri la nivelul fibrelor nervoase.
(pag. 62-63)
S2617087. n traumatisme repetate si de mic intensitate se poate instala direct inflamaia cronic ce
se caracterizeaz prin:
A. reducerea parial a fluxului sangvin
B. scderea proceselor metabolice
C. lipsa multiplicrii celulelor mezenchimale
D. apariia unor muguri vasculari provenii din burjonarea capilarelor
E. lipsa infiltratului plasmocitar.
(pag. 62)
326
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
327
S2617090. Meninerea aciditii pulpare n fazele mai avansate ale inflamaiei favorizeaz:
A. intensificarea proceselor de formare a dentinei de reacie
B. procesele de liz celular i formarea puroiului
C. aciunea depolimerizant a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substana fundamental
D. creterea permeabilitii pereilor vasculari
E. activitatea normal metabolic a celulelor pulpare.
(pag. 57)
327
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
328
S2817098. Modificarile adaptative ale parodontiului marginal in urma traumei ocluzale sunt:
A. largirea spatiului dento alveolar
B. cresterea in limite patologice a mobilitatii dentare
C. subtierea laminei dura
D. aparitia de pungi osoase
E. ingrosarea laminei dura
(pag. 91)
328
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
329
D. trauma ocluzala
E. tartrul dentar
(pag. 63)
S2917104. Caracteristicile bacteriilor din placa subgingivala asociata epiteliului santului gingival sunt:
A. numar mare de bacterii flagelate
B. nu prezinta orientare specifica
C. numar mare de spirochete
D. nu prezinta matrice
E. prezinta matrice
(pag. 70)
329
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
330
Tema nr. 18
Examinarea pacientului parodontopat
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.
S1318003. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea valorilor indicilor de placa si de
tartru de pe urmatoarele suprafete:
A. 16, 26, 11, 31 vestibular si 36, 46 lingual
B. 16, 26, 21, 41 vestibular si 36, 46 lingual
C. oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferite
D. se insumeaza de pe suprafeele vestibulare ale tuturor dinilor
E. nu se insumeaza valorile ci se scriu pe o diagrama
(pag. 109)
330
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
331
S1418006. Valorile indicelui de placa si a indicelui de tartru sunt reprezentate pe o scala de la:
A. 0 la 4
B. 0 la 3
C. 0 la 5
D. 0 la 2
E. 0 la 6
(pag. 110)
S1518007. Determinarea adancimii pungilor parodontale la nivelul fiecarui dinte se face in:
A. 2 puncte;
B. 3 puncte;
C. 4 puncte;
D. 6 puncte;
E. 8 puncte.
(pag. 107)
S1518011. Sonda de parodontometrie are partea activa terminata sub forma unei sfere cu diametrul de:
A. 1 mm;
B. 1,5 mm;
C. 0,2 mm;
D. 2 mm;
E. 0,5 mm.
(pag. 113)
331
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
332
S1618013. Indicele CPITN se inregistreaza cand intr-un sextant sunt prezenti fcel putin:
A. un dinte
B. doi dinti
C. trei dinti
D. patru dinti
E. cinci dinti.
(pag. 112)
S2118014. Care din urmatorii indici de evaluare a igienei bucale se realizeaza cu usurinta si,de
aceea,poate fi utilizat in studii epidemiologice ale unor comunitati mari de persoane:
A. Indicele de retentie a placii ( LOE )
B. Indicele gingival ( LOE si SILNESS )
C. Indicele de sangerare papilara ( MUHLEMANN )
D. Indicele de placa ( SILNESS si LOE )
E. Indicele parodontal
(pag. 110-111)
332
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
333
S2318020. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin nsumarea valorilor indicilor de placa si de
tartru de pe urmatoarele suprafete:
A. 16, 26, 21, 41 vestibular si 36, 46 lingual
B. 16, 26, 11, 31 vestibular si 36, 46 lingual
C. oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferite
D. se nsumeaza de pe suprafetele vestibulare ale tuturor dintilor
E. nu se nsumeaza valorile ci se scriu pe o diagrama
(pag. 109-110)
S2618022. Diagnosticul pozitiv n pulpita cronic deschis ulceroas se face pe baza urmtoarelor
semne:
A. existena unui proces carios cu camera pulpar nchis
B. rspuns pozitiv la teste de vitalitate de intensiti sczute
C. rspuns negativ la percuia n ax a dintelui
D. durere violent spontan
E. sensibilitate la neparea straturilor superficiale ale pulpei.
(pag. 85)
333
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
334
S2918029. Ameliorarea clinica a bolii parodontale se considera cand indicii rezultati prin
parodontometrie au valorile:
A. intre 20-80
B. intre 10-20
C. intre 90-100
D. sub 0
E. intre 5-10
(pag. 108)
334
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
335
335
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
336
S1218038. Valorile indicelui CPITN (indicele cerintelor de tratament parodontal al colectivitatii) sunt
codificate astfel
A. Codul 0 - nici un semn de imbolavire
B. Codul 1 singerare gingivala spontana
C. Codul 2 Singerare gingival provocata de atingerea cu sonda
D. Codul 3 Tartru supra sau subgingival
E. Codul 4 Pungi parodontalle de 6 mm saiu mai mult
(pag. 113)
336
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
337
B. testul Periograd
C. utilizarea unor trasori radioopaci
D. masurarea semnalelor emise de protonii apei si ai lipidelor din organismul uman cand acesta este introdus
intr-un camp magnetic
E. masurarea semnalelor emise de protonii apei si ai lipidelor din organismul uman cand acesta este introdus
intr-un camp electric
(pag. 116)
S1418048. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte:
A. mezio-vestibular
B. disto-vestibular
C. mezial si distal
D. mezio-palatinal (sau mezio-lingual)
E. disto-palatinal (sau disto-lingual)
(pag. 107)
337
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
338
S1418050. Motivele prezentarii la medic din punct de vedere parodontal pot fi:
A. senzatie de tensiune in oasele maxilare
B. mobilitate dentara anormala
C. bruxism
D. dificultati de masticatie
E. dinti inclusi
(pag. 102)
S1418051. Pentru diverse valori ale indicelui CPITN este necesara urmatoarea conduita terapeutica:
A. clasa I - instituirea sau imbunatatirea igienei bucale
B. clasa II - igiena bucala, detartraj, tratament antimicrobian
C. clasa 0 - nu e necesar tratament parodontal
D. clasa I - igiena bucala, detartraj
E. clasa III - I+II si tratament complex parodontal
(pag. 113)
S1418053. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea a 6 suprafete preselectate:
A. suprafetele vestibulare ale molarilor unu inferiori
B. suprafetele palatinale ale molarilor unu superiori
C. suprafetele vestibulare ale molarilor unu superiori
D. suprafetele linguale ale molarilor unu inferiori
E. suprafetele vestibulare ale incisivului central superior drept si inferior stang
(pag. 110)
338
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
339
339
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
340
S1618066. Mobilitatea dentara patologica, determinata prin mijloace curente, este de:
A. gradul 1, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in sens transversal nu depaseste 1 mm
B. gradul 1, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coronei in sens transversal nu depaseste 2 mm
C. gradul 2, cand dintele este mobil si in sens vertical, axial
D. gradul 2, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale in sens transversal depaseste 1 mm
E. gradul 3, cand dintele este mobil si in sens vertical, axial.
(pag. 106)
340
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
341
S2118069. Care din urmatoarele valori prin care se codifica indicele cerintelor de tratament parodontal
al colectivitatii (CPITN) sunt adevarate:
A. Valoarea 3 pentru tartru supragingival
B. Valoarea 4 pentru tartru subgingival
C. Valoarea 1 pentru nici un semn de imbolnavire
D. Valoarea 1 pentru sangerare gingivala la atingere cu sonda
E. Valoarea 4 pentru pungi parodontale adanci de 6 mm.sau mai mult
(pag. 112)
S2318072. Datele asupra starii generale a pacientului cu afectare parodontala sunt necesare deoarece:
A. bolile generale modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginal
B. bolile generale nu modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginal
C. unele boli generale se manifesta la nivelul gingiei si decelarea leziunilor poate contribui la diagnosticul
precoce al bolii
D. unele stari generale de imbolnavire impun anumite precautii restrictii in aplicarea locala a tratamentului
parodontal
E. starea parodontala reflecta intotdeauna starea generala a pacientului
(pag. 103-104)
S2318073. In cadrul anamnezei ne intereseaza urmatoarele date despre felul masticatiei si obiceiurile
alimentare:
A. preferinte alimentare legate gustul alimentelor(acru,dulce)
B. masticatie lenta sau grabita
C. masticatie robusta, stimulanta pentru parodontiu marginal
D. folosirea dupa fiecare masa a clatirii, periajului dentar sau a unor practici de autocuratire
E. starea alimentelor consumate
(pag. 102)
S2318074. Anamneza:
A. Are un caracter orientativ
B. Are un caracter de testare a unor potentiale imbolnaviri generale
C. Conduce la un diagnostic de precizie
D. Se obtin date importante privid starea civila a pacientului
E. Se realizeaza prin inspectie si palpare
(pag. 105)
S2318075. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte:
341
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
342
A.
B.
C.
D.
E.
mezio-vestibular
pe mijlocul fetei vestibulare
mezio-palatinal (sau mezio-lingual)
mezial si distal
disto-palatinal (sau disto-lingual)
(pag. 107)
342
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
343
S2318082. Parodontometria:
A. este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginal
B. Reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentare
C. Reprezinta o metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a retractiei gingivale,
a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate
D. Intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm
E. Pentru schitarea gradului de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de
2mm
(pag. 108)
S2318084. Eritrozina:
A. este un colorant vegetal hidrofil incorporat in comprimate sau drageuri
B. este un colorant vegetal hidrosolubil incorporat in pasta de dinti sau comprimate sau drageuri Placolor
C. se foloseste numai pentru evidentierea placii bacteriene dupa tratamente profilactice stomatologice
D. evidentierea placii bacteriene cu eritrozina este un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucale
E. controlul prezentei placii bacteriene folosind Eritrozina se poate face si de catre pacient
(pag. 114-115)
343
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
344
344
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
345
345
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
346
A.
B.
C.
D.
E.
S2818102. Percutia longitudinala sau transversala a dintilor parodontotici este urmata de:
A. sunet distinct
B. sunet clar
C. sunet mat
D. sunet infundat
E. durere
(pag. 107)
S2818103. Prin examinarea parodontometrica se poate aprecia stadiul parodontiului marginal astfel:
A. ameliorare la valori cuprinse intre 20-80
B. ameliorare la valori cuprinse intre 30-70
C. agravare la valori peste 0
D. agravare la valori sub 0
E. ameliorare la valori cuprinse intre 50-90
(pag. 108)
S2818104. Indicele IHB se evalueaza pe examinarea a 6 suprafete preselectate intre care sunt
urmatoarele:
A. suprafetele linguale ale molarilor 1 inferior
B. suprafetele vestibulare ale molarilor 1 superiori
C. suprafeta vestibulara a incisivului central superior dreapta
D. suprafata vestibulara a incisivului central superior stanga
E. suprafata linguala a incisivului central inferior stanga
(pag. 109-110)
S2818105. Cpitn:
A. se inregistreaza pe sextanti
B. sonda de parodontometrie cu care se efectueaza investigarea are partea activa sub forma unei sfere cu
diametrul de 0,5 mm
C. forta exercitata depaseste 0,5 g
D. sonda de investigare este sonda flexible plastic screening surveyor
E. sonda de investigare este sonda universal explorer
(pag. 112-113)
346
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
347
S2918107. Percutia moderata longitudinala si transversala a dintilor parodontotici este urmata de:
A. sunet clar
B. sunet infundat
C. sunet distinct
D. nu se percep sunete distincte
E. sunet mat
(pag. 107)
347
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
348
Tema nr. 19
Clasificarea bolilor parodontiului marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.
348
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
349
1957
1954
1964
1959
1979
(pag. 120)
S1319007. Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu: hidantoina, ciclosporina,
antagonisti de calciu este:
A. o gingivita hiperplazica idiopatica
B. o gingivita alergica
C. o gingivita hiperplazica
D. o gingivita hipertrofica descuamativa
E. o gingivita iritativa sau de iritatie
(pag. 122)
349
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
350
B.
C.
D.
E.
4
5
6
7
(pag. 122)
S1519013. Dupa gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal, bolile parodontale se clasifica
in:
A. gingivite, parodontite si parodontoze;
B. gingivite, parodontite si parodontome;
C. stomatite si parodontite;
D. parodontite, parodontoze si parodontome;
E. gingivite si parodontite.
(pag. 121)
S2319016. Clasificarea bolilor parodontiului marginal dupa cauzele care le-au produs, factorii
favorizanti, aspectul clinic si infraclinic reprezinta:
A. o baza sigura si necesara de diagnostic
B. un element important pentru cercetarea stiintifica
C. parte integranta a statisticii epidemiologice
D. dorinta de simplificare a ARPA
E. experienta proprie a autorului
(pag. 119)
S2319017. Clasificarea bolilor parodontiului marginal care reprezinta o baza sigura si necesara de
diagnostic, prognostic si tratament se face dupa:
A. tipul de inflamatie
B. factorii favorizanti
C. factorii de risc
D. etiologie
E. tipul de atrofie
(pag. 119)
350
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
351
C. recesiunea
D. imbogatirea continua a cunostintelor
E. tipul de tratament necesar
(pag. 119)
351
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
352
(pag. 122)
S1219030. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal, in gingivite este afectat
A. Parodontiul de sustinere
B. Parodontiul marginal de invelis
C. Epiteliul si corionul gingival
D. Sistemul ligamentar supraalveolar
352
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
353
E. Sinusul maxilar
(pag. 121)
S1319033. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent in cursul unor boli sistemice ca:
A. diabet
B. sarcina
C. boli imune
D. de consum de nifedipin
E. insuficienta renala cronica
(pag. 122)
353
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
354
A.
B.
C.
D.
E.
S1419041. Conform clasificarii Catedrei de Parodontologie Bucuresti exista printre altele urmatoarele
forme de gingivita:
A. gingivita cronica
B. gingivita hiperplazica
C. gingivita din cursul unor stari fiziologice
D. gingivite simptomatice, frecvent hipoplazice, din cursul unor boli sistemice
E. gingivita alergica
(pag. 122)
354
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
355
S1419044. In clasificarea bolilor parodontiului marginal au fost luate in considerare urmatoarele criterii:
A. mecanismul de producere al bolii parodontale
B. afectiunile generale sistemice
C. statusul social-economic al indivizilor
D. gradul de manifestare al inflamatiei
E. gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal
(pag. 121)
S1519046. Criteriile care stau la baza clasificarii imbolnavirilor parodontiului marginal realizata de
Catedra de Parodontologie Bucuresti sunt:
A. substratul morfologic si imunologic al pacientului respectiv;
B. mecanismul de producere al bolii parodontale;
C. gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal;
D. gradul de manifestare a inflamatiei;
E. existenta sau nu de boli sistemice asociate.
(pag. 121-122)
355
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
356
S2119051. Criteriile care stau la baza clasificarii imbolnavirilor parodontiului marginal a Catedrei de
Parodontologie din Bucuresti sunt:
A. Mecanismul de producere al bolii parodontale
B. Varsta pacientilor
C. Sexul pacientilor
D. Gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal
E. Aspectul clinic al gingiei
(pag. 121.)
S2319053. Terminologia ARPA este utila pentru a identifica formele predominant inflamatorii:
A. parodontoame
B. gingivite
C. parodontoze
D. parodontite marginale cronice superficiale si profunde
E. atrofii parodontale
(pag. 120)
S2319056. Numeroasele clasificari de imbolnavire a parodontiului marginal releva lipsa unor criterii
riguroase capabile sa defineasca precis:
356
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
357
A.
B.
C.
D.
E.
tipul de inflamatie
tratamentul necesar
relatia cauza-efect in producerea bolii
traumatismul ocluzal
gradul de afectare al structurilor parodontale
(pag. 120)
S2319057. Dupa Fermin Carranza Jr. se pot descrie printre altele si urmatoarele tipuri de gingivite:
A. marginala cronica
B. cronice descuamative
C. medicamentoase
D. asociate cu dermatoze
E. alergice
(pag. 120)
S2319058. Dupa Fermin Carranza Jr, printre altele se pot descrie si urmatoarele tipuri de gingivite:
A. agravate de factori generali
B. hiperplazice ca efect secundar al administrarii unor medicamente
C. in cursul unor stari fiziologice
D. tumori benigne sau maligne ale gingiei
E. manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA
(pag. 120)
357
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
358
S2319066. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar in cursul unor boli sistemice ca:
A. diabet
B. carenta vitaminei K
C. anemii
D. boli de sange
E. boli imune
(pag. 122)
358
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
359
A.
B.
C.
D.
E.
359
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
360
S2919081. Dupa clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti gingivitele simptomatice apar in
cursul unor boli sistemice ca:
A. Diabet
B. boli de sange
C. menopauza
D. carenta vitaminei C
E. stari imune
(pag. 122)
360
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
361
S2919082. Gingivitele din cursul unor stari fiziologice dupa Catedra de Parodontologie din Bucuresti
apar in:
A. sarcina
B. menopauza
C. utilizarea de contraceptive
D. pubertate
E. utilizarea de ciclosporine
(pag. 122)
361
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
362
Tema nr. 20
Gingivite i stomatite
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.
S1320004. Gingivita cronica de cauza microbiana poate deveni hiperplazica daca factorul favorizant
actioneaza:
A. 2-3 ani
B. 2-3 luni
C. 2-4 luni
D. 2-4 zile
E. 2-3 saptamani
(pag. 127)
362
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
363
S1420006. Cate zone distincte afectate se descriu histopatologic in gingivita acuta ulcero-necrotica?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7
(pag. 145)
S1520010. Gingivo-stomatita aftoasa are ca leziuni elementare aftele, dintre care cele mai mici au
dimensiunile:
A. 0,05-0,1 cm;
B. 0,1-0,2 cm;
C. 0,2-1 cm;
D. 1-1,5 cm;
E. 1,5-2 cm.
(pag. 148)
363
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
364
B.
C.
D.
E.
S2120017. In gingivita cronica simpla, necomplicata principalul semn clinic obiectiv este:
A. Mobilitatea dentara
B. Sangerarea gingivala;
C. Retractia gingivala;
D. Durerea
E. Culoarea rosie-violacee.
(pag. 127)
364
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
365
S2520024. n gingivita cronic simpl din punct de vedere histochimic crete nivelul i activitatea
urmtoarelor enzime:
A. Succindehidrogenazei
B. Glucopeptidazei
C. Esterazei
D. Fibrinazei
E. Aminooxidazei
(pag. 125, 126)
365
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
366
S2620025. Reaciile din zona exudativ (de contaminare) n granulomul simplu conjunctiv se
caracterizeaz prin:
A. vasoconstricie
B. lipsa exudatului
C. prezena unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear
D. exudatul inflamator concentreaz exotoxinele microbiene
E. lipsesc celulele macrofage.
(pag. 118)
S2620029. Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut seroas se face pe baza urmtoarelor
semne:
A. probe de vitalitate dentar pozitive
B. durerea are caracter cronic
C. tumefierea mucoasei i tegumentelor
D. lipsa durerii la percuie n axul dintelui
E. nu apar modificri n starea general a organismului.
(pag. 109)
366
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
367
B.
C.
D.
E.
367
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
368
C. pemfigus vulgar
D. AIDS
E. Diabet
(pag. 141)
368
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
369
369
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
370
370
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
371
(pag. 125)
371
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
372
B.
C.
D.
E.
S1520069. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se
numara:
A. prezenta diastemei sau tremelor interdentare;
B. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei;
C. obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei;
D. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi;
372
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
373
373
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
374
S2120079. Principalele semne clinice din gingivita hiperplazica din leucemie sunt:
A. dureri insuportabile cu caracter nevralgiform
B. ulceratii
C. gingivoragii precoce
D. hiperplazie gingivala
E. avulsia dintilor
(pag. 134)
374
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
375
375
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
376
S2320089. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se
numara:
A. cavitati carioase profunde situate vestibular sau oral
B. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei
C. obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei
D. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi;
E. impact alimentar indirect asupra papilei interdentare
(pag. 127)
S2320092. Principalele mecanisme prin care diabetul actioneaza asupra gingiei sunt:
A. oxidarea excesiva a glucozei in gingie
B. acumularea de compusi cu actiune toxica prin acidoza tisulara
C. consum de oxigen crescut prin cresterea metabolismului local
D. meiopragie capilara si suferinte vasculare arteriale si venoase
E. nevrita diabetica
(pag. 132)
376
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
377
B.
C.
D.
E.
S2620099. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu:
A. granulomul chistic
B. actinomicoza
C. parodontia apical cronic fibroas
D. adenopatii supurate
E. osteomielita.
(pag. 124)
377
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
378
D. explorarea cu sonda a camerei pulpare i a canalelor radiculare arat lipsa oricrei sensibiliti
E. la examen radiologic se observ o zon de transparen ce nconjoar apexul.
(pag. 119)
S2620103. Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut hiperemic se pune pe baza urmtoarelor
semne
A. la atingerea dintelui apare senzaia de prezen a dintelui n arcada dentar
B. mucoasa n dreptul apexului de aspect normal
C. simptomatologia de pulpit total
D. pe radiografie se evideniaz un focar osteitic periapical
E. dintele este sensibil la percuie n ax.
(pag. 107)
378
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
379
379
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
380
D. leziuni cutanate
E. leziuni musculare
(pag. 148)
S2920117. Gingivita hiperplazica idiopatica mai este cunoscuta si sub numele de:
A. gingivomatoza
B. fibrom gingival difuz
C. hiperplazie fibromatoasa
D. fibromatoza gingivala ereditara
E. macrogingie dobindita
(pag. 139)
380
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
381
Tema nr. 21
Parodontite marginale
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.
S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in:
A. 1960
B. 1952
C. 1967
D. 1977
E. 1956
(pag. 156)
S1421005. Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult la
nivelul dintilor pluriradiculari, ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale
consecutive?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7
(pag. 159)
381
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
382
382
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
383
S2121017. Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de
parodontoza(periodontoza) ,actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si posibilitatile de
tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli?
A. Gingivita cronica simpla
B. Gingivita alergica
C. Parodontita marginala cronica profunda agresiva,rapid progresiva
D. Parodontita prepubertala
E. Parodontita juvenila
(pag. 155-156)
S2121018. Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi:
A. anemia hipocroma
B. neutropenia sau granulocitopenia
C. maladia Hodkin
D. talasemia
E. sarcoidoza
383
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
384
(pag. 155)
S2321019. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri n parodontita
marginal profund rebel la tratament?
A. Fusobacterium nucleatum
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans
C. Prevotella intermedia
D. Bacillus forsythus
E. Porphyromonas gingivalis
(pag. 161)
384
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
385
385
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
386
386
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
387
S1221038. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva sunt
caracterizate prin
A. inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut
B. absenta mobilitatii patologice
C. tumefactii voluminoase ulcerate
D. prezenta exudatului pururlent
E. usturimi gingivale
(pag. 160)
387
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
388
B.
C.
D.
E.
S1321045. Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana, fiind implicati:
A. Prevotella intermedia
B. Eikinella corrodens
C. Capnocytophaga
D. Campylobacter rectus
E. Veillonella
(pag. 160)
S1321047. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt:
A. mobilitate patologica de gradul 1
B. pungi parodontale adevarate
C. retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos
D. absena semnelor inflamaiei gingivale
E. radiografic apare resorbtia osoasa verticala
(pag. 158-159)
388
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
389
S1421050. In etiologia parodontitei marginale agresive, rapid progresive, sunt implicate urmatoarele
microorganisme:
A. A. actinomycetemcomitans
B. Eikenella corrodens
C. Porphyromonas gingivalis
D. Capnocytophaga
E. Veillonela
(pag. 160)
S1421051. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
A. fisuri Stillman
B. feston McCall
C. atrofie osoasa predomonant verticala
D. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate
E. hiperestezie
(pag. 162)
S1421052. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare
gingivo-osoasa a furcatiilor:
A. gradul I - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicular
B. gradul II - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa
C. gradul II - sonda patrunde interradicular 1-3 mm
D. gradul III - sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opus
E. gradul IV - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular
(pag. 159)
389
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
390
390
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
391
391
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
392
S2321074. Bifai care sunt principalel semne clinice de mbolnavire n parodontita juvenil:
A. pungi parodontale false
B. mobilitate dentar patologic
C. pungi parodontale adevrate
D. retracie gingival
E. hiperestezie dentinar
(pag. 156)
392
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
393
B.
C.
D.
E.
S2321076. Care sunt zonele n care se pot dezvolta pungi osoase n cadrul evoluiei parodontitei
marginale cronice profunde a adultului?
A. liniile oblice: extern i intern
B. zona premolarilor mandibulari
C. zona premolarilor maxilari
D. creasta zigomato-malar
E. zona palatin n dreptul dinilor frontali superiori
(pag. 158)
S2321077. Care dintre urmtoarele semne clinice obiective caracterizeaz tabloul clinic al parodontitei
marginale cronice profunde, a adultului?
A. mobilitatea patologic de gradul 2 sau 3
B. pungi parodontale adevrate
C. prezena de numeroase resturi radiculare
D. migrri patologice
E. afectarea gingivo-osoas a bifurcaiilor i trifurcaiilor dinilor laterali
(pag. 158-159)
S2321078. Ce tip de exsudat se poate ntlni n pungile parodontale adevrate din parodontita
marginal cronic profund a adultului?
A. exsudat seros
B. exsudat fibrinos
C. exsudat sero-fibrinos
D. exsudat sangvinolent
E. exsudat purulent
(pag. 158)
S2321079. Care dintre urmtoarele mecanisme au fost incriminate n patogenia parodontitei marginale
agresive, rapid progresiv?
A. activarea policlonal a limfocitelor B
B. activarea complementului
C. modificri ale chemotactismului neutrofilelor fa de bacterii
D. alterri ale funciilor limfocitelorT
E. producerea de autoanticorpi fa de colagen
(pag. 160)
393
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
394
B.
C.
D.
E.
leziuni parial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar
crete mobilitatea dinilor
demineralizri ale osului
halena.
(pag. 152)
S2321084. Care dintre urmtoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale n
parodontita marginal cronic superficial:
A. papila gingival tumefiata de aspect uneori filiform prelins interdentar spre marginea incizala sau
suprafaa ocluzal
B. uneori papila poate fi desprins de pe dinte
C. papila gingival are uneori aspect lobulat, cu un an discret la baz, care o delimiteaz de gingia fix
D. relieful papilei este ters, pna aproape de dipariie
E. papila gingival are culoare roz-pal datorit slabei vascularizri.
(pag. 154)
S2321085. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu parodontita prepubertar, sunt adevrate:
A. apare la dentiia temporar i mixt
B. este asociat cu sindromul Papillon-Lefvre
C. este asociat cu sindromul Down
D. nu se asociaz cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfatazia
E. este asociat cu sindromul Chediak-Higashi
(pag. 155)
394
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
395
S2321087. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicai n
producerea parodontitei juvenile
A. Eikenella corrodens
B. Streptoccocus mutans
C. Actinobacillus actinomycetemcomitans
D. Capnocytophaga sputigena
E. Stafiloccocus aureus
(pag. 156)
395
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
396
396
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
397
E. retractie gingivala
(pag. 156)
S2921105. In parodontita marginala cronica profunda la adult, semnele clinice obiective sunt:
A. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3
B. retractie gingivala
C. tulburari de masticatie
D. pungi parodontale adevarate
E. tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentare
(pag. 158)
397
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
398
A.
B.
C.
D.
E.
sindromul Down
sindromul Plummer-Vinson
sindromul Chediak-Higashi
boala lui Werkhof
sindromul Papillon-Lefevre
(pag. 155)
398
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
399
Tema nr. 22
Manifestri gingivo-parodontale i orale n SIDA
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.
S1322005. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva apare mai frecvent la:
A. gravide;
B. pubertate;
C. menopauza;
D. persoanele HIV pozitive;
E. persoanele supuse unor stresuri mari.
(pag. 163)
399
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
400
B.
C.
D.
E.
probabil;
exclus;
crescut;
scazut.
(pag. 163)
S1422008. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV prezinta urmatoarele caracteristici::
A. lizereu eritematos de culoare rosu-aprins
B. singereaza scazut, doar la traume serioase
C. apare in forma unica localizata
D. nu se suprainfecteaza micotic niciodata
E. nu se asociaza niciodata cu gingivite ulcero-necrotice
(pag. 163)
400
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
401
E. eritrocitele
(pag. 163)
S2322015. Parodontita marginal ulcero-necrotic rapid progresiv apare mai frecvent la:
A. gravide
B. pubertate
C. soldai
D. persoanele HIV pozitive
E. persoanele supuse unor stresuri mari
(pag. 163)
401
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
402
A.
B.
C.
D.
E.
Hiperplazia gingival
Supuraia gingival
Sngerarea gingival
Leucoplazia viloas
Tumefacia gingival
(pag. 163, 164)
S2622020. Prognosticul tratamentului endodontic atunci cnd se respect ntocmai tehnica de lucru,
arat rezultate pozitive n:
A. 100 % din cazuri
B. 80-90 % din cazuri
C. 86-95 % din cazuri
D. 75-86 % din cazuri
E. 85-95 % din cazuri
(pag. 160)
402
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
403
A.
B.
C.
D.
E.
403
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
404
S1322035. Care dintre urmatoarele manifestari bucale sunt mai frecvente la bolnavii SIDA:
A. eritroplazia;
B. leucoplazia viloasa;
C. candidoza eritematoasa
D. sarcomul Kaposi;
E. angiomatoza bacilara.
(pag. 163-164)
S1322038. in cursul infectiei HIV, gingivo-parodontale si orale fara leziuni extrabucale, propriu-zise,
404
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
405
febra;
dispnee
astenie;
scadere in greutate;
afectare hepatica.
(pag. 164)
S1422042. In cursul infectiei HIV propriu-zise, starea generala a bolnavului se poate altera prin:
A. febra
B. inapetenta
C. aritmie cardiaca
D. astenie
E. diaree
(pag. 164)
405
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
406
S1422045. Virusul HIV este prezent in cantitatea cea mai mare in:
A. sange
B. sperma
C. lichidul cefalo-rahidian
D. saliva
E. fluidul gingival
(pag. 163)
406
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
407
407
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
408
D. celule Langerhans
E. unii neuroni i celulele gliale ale creierului
(pag. 162)
S2322061. Care dintre urmatoarele afirmaii n legatur cu eritemul gingival liniar, sunt adevrate?
A. se mai numete gingivita HIV;
B. frecvent se prezint ca un lizereu eritematos de culoare rou aprins, cu sngerri la atingeri uoare;
C. este situat la nivelul papilelor interdentare i marginii gingivale libere;
D. se nsoete de mobilitate dentar;
E. crete incidena cariilor de colet.
(pag. 163)
S2322063. Care dintre urmtoarele manifestri bucale sunt mai frecvente la bolnavii SIDA:
A. eritroplazia
B. leucoplazia viloas
C. candidoza eritematoas
D. sarcomul Kaposi
E. angiomatoz bacilar
(pag. 163)
408
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
409
S2322068. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu sarcomul Kaposi sunt adevrate?
A. esteo tumor benign
B. este o tumor malign,
C. nespecific infeciei HIV
D. specific infeciei HIV
E. apare mai frecvent la bolnavii SIDA
(pag. 164)
S2322069. n care dintre urmtoarele situaii, medicul stomatolog trebuie s aib n vedere posibilitatea
unei infecii HIV?
A. prezena unei parodontite marginale ulcero-necrotice rapid progresive
B. candidoz bucal rebel la tratment
C. carii explozive (rampant caries)
D. leziuni herpetice mai vechi de o luna
E. afte atipice, cu ulceraii mari cu margini neregulate, suprainfectare
(pag. 163-164)
S2322070. Care dintre urmtoarele afirmaii descriu aspectul clinic al leziunilor aftoase la bolnavii
SIDA?
A. ulceraii mari, cu margini neregulate
409
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
410
B.
C.
D.
E.
410
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
411
(pag. 166)
411
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
412
Tema nr. 23
Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinar i alte complicaii ale bolilor parodontiului
marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.
S1423006. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal, este
atribuita:
412
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
413
A.
B.
C.
D.
E.
S1423007. Testele de vitalitate ale dintilor limitrofi unui abces parodontal marginal sunt:
A. pozitive, in general la intensitati mai mari ale stimulilor folositi
B. intens pozitive, la intensitati mici ale stimulilor folositi
C. intens pozitive intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folosit
D. negative intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folosit
E. negative doar la testul electric
(pag. 173)
S1523009. Abcesul parodontal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoti de:
A. aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm;
B. celulita a buzei superioare;
C. tulburari de ocluzie frontala;
D. cefalee si stare de curbatura;
E. sechestrari osoase la nivelul osului alveolar.
(pag. 173)
413
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
414
S2123015. Abcesul parodontal marginal situat intre cei doi incisivi superiori se poate insoti frecvent de:
A. Celulita buzei superioare
B. Glosodinie
C. Tulburari de gust
D. Infectii micotice
E. Afte si herpes
(pag. 173)
414
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
415
S2323021. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa din imbolnavirile
parodontale profunde:
A. 0,2 %
B. 20 %
C. 2 %
D. 22 %
E. 6 %
(pag. 174)
S2323022. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal, este
atribuita:
A. sistemului nervos in exclusivitate
B. sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice acide
C. traumei ocluzale in exclusivitate
D. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate
E. eroziunii chimice acide in exclusivitate
(pag. 173)
S2523023. n formarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol urmtoarelor cauze, mai puin una:
A. Sistemul nervos
B. Distoniilor neuro-vegetative
C. Traumei ocluzale
D. Circulaiei sangvine parodontale
E. Periajul excesiv i incorect
(pag. 174)
415
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
416
B.
C.
D.
E.
S2623026. Precizai care sunt avantajele tehnicii de obturare segmentar de canal cu amalgam de
argint:
A. se resoarbe
B. asigur o bun sigilare n condiiile unei tehnici corecte
C. necesit canale cu seciune circular
D. necesit un calibru suficient de larg al poriunii apicale a canalului
E. necesit instrumentar endodontic special.
(pag. 239)
S2923028. Ce simuleaza abcesul parodontal situat intre cei doi incisivi superiori:
A. contuzia buzei superioare
B. cheilita actinica
C. cheilita glandulara
D. edem Quinqe
E. chist radicular infectat
(pag. 173)
416
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
417
B.
C.
D.
E.
varsta
instalarea unor boli generale
efectele secundare ale unor medicamente
utilizarea unei tehnici incorecte de periaj
(pag. 171)
417
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
418
418
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
419
419
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
420
420
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
421
421
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
422
422
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
423
(pag. 174-175)
423
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
424
B.
C.
D.
E.
Gingivectomie
Gingivita alergica
Infectii micotice
Tumori gingivale
(pag. 175)
424
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
425
S2323088. Parodontitele apicale pe cale retrograda pot avea urmatoarele complicatii loco-regionale:
A. Celulite
B. septicopioemii
C. sinuzita maxilara
D. septicemie
E. colecistita
(pag. 175)
425
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
426
A.
B.
C.
D.
E.
426
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
427
C. constituie o barier biologic ntre materialul inert de obturaie i esutul conjunctiv periapical
D. sigilarea prin obturaia de canal este corespunztoare
E. stimuleaz formarea la apex a unui esut fibros.
(pag. 241)
S2623097. Precizai care sunt avantajele tehnicii Endotec n realizarea obturaiei radiculare:
A. adaptarea superioar a gutapercei la pereii canalului prin ramolire
B. consum mai mare de conuri de gutaperc comparativ cu tehnicile de condensare convenionale la rece
C. grad de omogenitate deosebit a obturaiei
D. este compatibil cu utilizarea cimenturilor de sigilare
E. leziuni termice ale parodoniului.
(pag. 228)
S2623098. Precizai care sunt motivele pentru care nu este posibil propulsarea conului pe toat
lungimea de lucru a canalului, dei s-a ales unul potrivit calibrului preparat:
A. fracturarea unui instrument pe canal
B. folosirea instrumentului endodontic de lrgit de acelai calibru cu conul, pe toat lungimea de lucru a
canalului
C. formarea unui prag
D. ndeprtarea corespunztoare a detritusurilor organominerale n timpul tratamentului mecanic
E. formarea unei ci false.
(pag. 220-221)
S2623099. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:
A. neconcordan ntre calibrul conurilor i cel al instrumentelor provenite de la diverse firme
B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare
C. conul asigur o sigilare eficient i singur
D. solubilitatea sigilanilor, n majoritatea cazurilor
E. metoda este simpl.
(pag. 219)
S2623100. n utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei n obturaia radicular, trebuie ca
acesta:
A. s aib spirale integre
B. s fie uor ndoit
C. s se verifice ptrunderea acului n turaie pe canal
D. s nu fie ruginit
E. s se verifice sensul corect de rotaie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei n canal).
(pag. 219)
427
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
428
E. planarea radacinilor
(pag. 174)
428
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
429
Tema nr. 24
Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice (profilactic, medicamentos al plcii
microbiene)
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.
429
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
430
B.
C.
D.
E.
S1424007. Care dintre urmatoarele antibiotice actioneaza prin inhibarea sintezei acizilor nucleici?
A. Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina
B. Nistatina, Polimixina
C. Tetraciclina, Streptomicina
D. Eritromicina, Cloramfenicolul
E. Fluorochinolonele
(pag. 232)
S1424008. Clorhexidina:
A. este un antiseptic de electie impotriva placii microbiene
B. efectul este datorat puternicei incarcaturi anionice
C. actiunea ei se exercita intre 1 si 2 ore
D. actiunea ei este exclusiva asupra germenilor Gram-negativi
E. in concentratie de 100 micrograme/ml are actiune bacteriostatica
(pag. 192)
S1524012. Timpul de mentinere a mesei gingivale cu clorura de zinc 5-10% este de:
A. 5-10 minute;
B. 10 minute;
C. 30 minute;
D. 45 minute;
E. 1 ora.
430
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
431
(pag. 222)
431
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
432
(pag. 194)
S2124019. Fata de clorhexidina una din substantele antiseptice urmatoare are o eficienta de numai
65%:
A. cloramina
B. triclosan
C. protargol
D. listerina
E. alexidina
(pag. 194)
S2324024. Prezena unei inflamaii a papilei interdentare, sngerarea uoar la atingere n vecinatatea
unei obturaii oblig la:
A. ndeprtarea obturaiei
B. detartraj ultrasonic
C. controlul adaptrii obturaiei fa de suprafaa dentar
D. la utilizarea firului interdentar
E. la efectuarea unei radiografii
(pag. 217)
432
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
433
S2524025. Factorii naturali cu ncrctur microbian care trebuie ndeprtai prin tratamentul
parodontopatiilor marginale cronice sunt urmtorii, mai puin unul:
A. Evidenierea plcii bacteriene
B. ndeprtarea plcii bacteriene
C. ndeprtarea sngerrii gingivale
D. Detartrajul subgingival
E. Detartrajul supragingival
(pag. 177)
433
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
434
S1224031. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei in parodontitele marginale cronice sunt
A. aparitia de candidoze
B. alergii
C. tulburari gastrice,hepatorenale
D. riscul aparitiei de specii rezistente
E. se concentreaza la nivelul proceselor alveolare
(pag. 233)
434
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
435
D. sinuzite
E. tratament cu aloperinol
(pag. 235)
435
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
436
436
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
437
S1424052. Antibioticele care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui
celular sunt:
A. streptomicina
B. ampicilina
C. penicilina
D. eritromicina
E. cefalosporinele
(pag. 232)
437
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
438
S1524057. Clorhexidina:
A. se poate aplica sub forma de gel timp de 30 minute dimineata si seara in locul periajului;
B. se poate folosi in irigatii ale santurilor gingivale in solutie de 0,2%;
C. poate determina coloratii galben-maronii ale dintilor;
D. poate determina aparitia de sialoree;
E. poate duce la depunerea crescuta de tartru subgingival.
(pag. 193-194)
S1524059. Detartrajul:
A. este o manopera sangeranda;
B. subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi;
C. este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale;
D. este supra- si subgingival;
E. se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala.
(pag. 195)
S1524063. Periile de dinti cu par natural sunt confectionate mai frecvent din:
A. par de camila;
B. par de vitel;
C. par de cal;
438
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
439
D. par de porc;
E. par de oaie.
(pag. 180)
439
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
440
S2324074. ndeprtarea factorilor naturali cu ncrctur microbian, una dintre principalele etape de
tratament al parodontopatiilor marginale cronice, urmrete:
A. evidenierea plcii bacteriene
B. administrarea de antibiotice mpotriva bacteriilor ce alctuiesc placa bacterian
C. ndeprtarea plcii bacteriene
D. detartrajul supra i sub gingival
E. chiuretajul pungilor parodontale
(pag. 177)
440
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
441
C. suprainfectarea gingival
D. apariia de abcese gingivale i parodontale
E. uzura cementului radicular
(pag. 181)
S2324077. Care dintre urmtoarele sunt mijloace secundare, ajuttoare de ndeprtare a plcii
microbiene i a resturilor organice?
A. Duurile i irigaia bucal
B. Scobitorile din lemn
C. Firul de mtase
D. Stimulatorul gingival
E. Detartrorul ultrasonic
(pag. 187-189)
S2324081. Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate n privina chiuretelor parodontale?
A. sunt instrumentele cele mai eficiente n detartrajul subgingival
B. dimensiunile i forma chiuretelor permit ptrunderea acestora n pungile parodontale
C. microscopia electronic arat c prin folosirea chiuretelor se realizeaz cea mai neted suprafa
radicular, n raport cu alte instrumente
D. exist dou tipuri principale de chiurete: universale i speciale
E. nu se asociaz detartrajul ultrasonic cu utilizarea chiuretelor parodontale
(pag. 201-203)
441
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
442
D. anemie
E. tratament cu alopurinol
(pag. 235)
442
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
443
S2524089. Aciunile de igienizare n cadrul profilaxiei parodoniului marginal efectuate de ctre medic
sunt urmtoarele:
A. Detartrajul supragingival
B. Detartrajul subgingival
C. Periajul gingivo-dentar
D. Lustruirea suprafeelor dentare detartrate
E. Aplicarea de substane antimicrobiene i antiinflamatoare
(pag. 179)
443
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
444
Tema nr. 25
Tratamentul de echilibrare ocluzal n parodontopatiile marginale cronice
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.
S1325003. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata:
A. dintilor cu mobilitate de gradul 2 sau 3
B. dintilor cu sindrom Dubreuille
C. dintilor cu volum coronar mic
D. dinilor cu anomalii de poziie
E. dintilor cu amelogeneza imperfecta
(pag. 290)
444
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
445
B.
C.
D.
E.
8 - 12 cm
10 cm
10 - 14 cm
14 - 20 cm
(pag. 299)
S1425009. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor dintilor parodontotici este indicata
in urmatoarele situatii:
A. dinti cu pulpa dentara sanatoasa, cu reactivitate normala
B. dinti cu procese carioase mici
C. dinti cu volum coronar mare, la care nu exista riscul deschiderii camerei pulpare
D. dinti care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale (luxatii, subluxatii, fracturi)
E. dinti cu pungi parodontale minime
(pag. 290)
S1425012. Sina (atela) de imobilizare din materiale compozite auto- sau fotopolimerizabile:
A. este indicata pentru imobilizarea temporara de foarte scurta durata (2 saptamini)
B. se aplica la nivelul dintilor laterali superiori
C. va avea o latime de 8-10 mm
445
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
446
S1525013. Caninii sunt deplasati de fortele nocive, fata de planul sagital sau frontal cu circa:
A. 25 ;
B. 30 ;
C. 15 ;
D. 45 ;
E. 60 .
(pag. 284)
446
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
447
S2125020. Intervalul de timp dupa care se renunta la o imobilizare temporara este de:
A. 2 saptamani
B. 4 saptamani
C. 5 saptamani
D. 1,5-2 luni
E. 8-9 luni
(pag. 296)
S2325021. Pentru a preveni sau trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici se practica:
A. extractia resturilor radiculare
B. tratamentul pungilor parodontale
C. restaurari protetice
D. restaurari coronare
E. tratamente endodontice corecte
(pag. 279)
447
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
448
C. tratamentul anodontiei
D. tratamentul ocluziei deschise
E. tratamentul ocluziei inverse unilaterale
(pag. 282)
S2525027. Criteriul referitor la caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare i dinii angrenai
prevede imobilizarea:
A. Permanent
B. Extracoronar
C. Prin sisteme fixe
D. Intracoronar
E. Pericoronar
(pag. 294)
448
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
449
S1225034. Corpul de punte ale unor punti fixe folosite in tratamentul bolnavilor parodontopati este
A. cu un relief ocluzal corespunzator antagonistilor
B. scos din ocluzie
C. mai ingust in sens vestibulo-oral
D. in contact strans cu creasta edentata
E. raportul cu creasta edentata sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare
(pag. 281)
449
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
450
450
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
451
S1325047. in parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent fenomene de:
A. halistereza
B. meiopragie
C. hiperemie
D. degenerescenta reticulara
E. vacuolizari
(pag. 289)
451
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
452
S1425054. In cadrul restaurarii protetice a bolnavilor parodontopati trebuie tinut cont de urmatoarele
aspecte:
A. dintii stilpi sa fie astfel alesi incit solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice
B. relieful ocluzal sa reproduca relieful ocluzal al antagonistilor
C. corpul de punte sa fie mai lat in sens vestibulo-oral
D. raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare
E. la protezele acrile mobile se tine cont de protectia parodontiului marginal prin decoletare in zona gingivala
(pag. 281)
S1425055. Principalii factori de care trebuie sa se tina seama pentru ca protezarea dintilor
parodontotici sa beneficieze de o buna stabilitate si sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor din
cavitatea bucala sunt:
A. numarul dintilor restanti
B. pozitia si directia lor de implantare
C. morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in parte
D. calitatea implantatiei
E. virsta si motivatia pacientului pentru mentinerea igienei orale
(pag. 291)
452
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
453
A.
B.
C.
D.
E.
au o realizare rapida;
pot produce blocaje in zona frontala superioara;
se insereaza si se dezinsereaza usor fara a traumatiza parodontiul sau dintii;
favorizeaza retentiile alimentare;
determina inflamatii gingivale.
(pag. 306)
S1525058. Dintre criteriile de pastrare pe arcada a dintilor parodontotici in vederea imobilizarii, fac
parte:
A. dinti a caror resorbtie osoasa este mai mica de 2/3 din inaltimea septurilor alveolare;
B. instituirea unui tratament complex medicamentos chirurgical si de reechilibrare functionala;
C. starea generala in limite normale;
D. criteriul estetic si de pastrare a fonatiei;
E. opinia pacientului.
(pag. 292)
453
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
454
454
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
455
S1625070. Pentru a preveni sau a trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici, se practica:
A. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale
B. restaurari protetice
C. tratamentul proceselor carioase
D. tratamente ortodontice
E. imobilizari
(pag. 279)
S2325075. Pentru imobilizarea prin ligatura de sarma in "8" avem nevoie de:
A. cleste crampon
B. 2 pense hemostatice
C. foarfeca de sarma
D. 2 pense anatomice
E. lampita cu spirt
(pag. 299)
455
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
456
S2325080. In cercetarile de fotoelasticitate, modelarea analoga a dintelui s-a realizat intr-un mediu:
A. opac
B. transparent
C. ce contine glicol
D. birefringent
E. inert
(pag. 283)
456
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
457
457
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
458
C. Mare durabilitate
D. Sentiment de confort
E. Bun aspect fizionomic
(pag. 312)
S2625094. Fibroblatii, celulele cele mai numeroase ale esutului conjunctiv gingival au urmtoarele
funcii:
A. produc histamin, prezent n stadiile incipiente de inflamaie
B. produc heparin, care are aciune antiinflamatoare i de control a resorbiei osoase
C. produc proteoglicani i glicoproteine
D. particip la sinteza diferitelor tipuri de colagen
E. au rol activ n resorbia i remodelarea tramei fibrilare de colagen.
(pag. 37)
458
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
459
(pag. 40)
S2925101. Pentru a preveni sau trata disfunctiile ocluzale la bolnavii parodontotici se practica:
A. restaurari protetice
B. bioterapia de reactivare
C. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale
D. chiuretajul subgingival
E. imobilizare, ca tratament parodontal specific
(pag. 279)
459
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
460
B.
C.
D.
E.
460
www.rezidentiat2004.ro