Sunteți pe pagina 1din 92

virste extreme (foarte tineri /

batrini)

Defectuoasa

pacienti care nu
accepta tratamentul
adjunct.

favorabila
Virsta
.

igiena
plan ocluzal dezechilibrat normala, echilibrata ocluzia
abateri grave de ax paralel sau < 35-45 Axul dentar
defavorabila (boli cronice, tare
organice---temporizare)
favorabila St. generala
ed. terminale(clasa I-II K.)
clasa III K.(>3 dt)
clasa IV K.(>4 dt.)

Ed. intercalate reduse:
clasa III K.(<3 dt)
clasa IV K.(<4 dt.)
+ orice modif.la clasa K.
! exceptional-clasaII K.
Forma
clinica
a edentatiei
CONTRAINDICATII INDICATII CRITERII
1. Indicaia de elecie a aparatelor gnatoprotetice
conjuncte -EDENTATII pariale reduse CLASA III
i CLASA IV KENNEDY si modificari la aceste clase
2. Exceptional la CLASA I-II KENNEDY sub form
de EXTENSII sau pentru nchiderea anumitor
bree edentate
2. AXE DENTARE DE IMPLANTARE NORMALE
SAU CU ABATERI MICI
(35-45)
3. PARODONTIU NORMAL, FARA MOBILITATE
4. PARODONTOPATIE
MARGINALA, MOBILITATE GR.1-2
OCLUZIE NORMALA- fara suprasolicitari
5. STARE DE IGIENA FAVORABILA
7. VRSTA- persoane tinere
6. STARE GENERALA FAVORABILA
8. TIPUL DE SUPORT
-dento-parodontal
-implantar
-mixt
CONTRAINDICATII CLINICE generale
A. Absolute
Discrazii sangvine
Alergici
Sindroame disimune
Afectiuni precanceroase, maligne
Maladii de sistem care afecteaza osul
B. Relative
Afectiuni infecto-contagioase,
Boli in faza acuta,
Boli cronice fara medicatie la zi,
Afectiuni psihice.


VRSTA
Pacienii n vrst
nu suporta sedinele lungi de tratamet
CONTRAINDICATII CLINICE
loco-regionale
Semne si simptome ale sindromului disfunctional:


- afectiuni articulare
- afectiuni musculare
-afectiuni osoase
==>TEMPORIZARE
CONTRAINDICATII CLINICE
locale
a. cavitati orale neasanate
b. Dinti cu camera pulpara mare (la varste tinere)
CONTRAINDICATII CLINICE
locale
Se recomanda protezarea adjunct
C. distructii coronare intinse, plasate subgingival
CONTRAINDICATII CLINICE
locale
D. abateri grave de ax
CONTRAINDICATII CLINICE
locale
E. Radacini scurte / insuficient dezvoltate
CONTRAINDICATII CLINICE
locale
F. tratamente endodontice incorecte
G. leziuni periapicale
CONTRAINDICATII CLINICE
locale
H. Mobilitate dentara patologica
CONTRAINDICATII CLINICE
locale
I. Leziuni acute sau cronice de vecinatate

-leziuni precanceroase
-leziuni benigne sau maligne
-corpi straini la nivelul suportului muco-osos
CONTRAINDICATII CLINICE
locale
J. Ocluzia defectuoasa
CONTRAINDICATII CLINICE
locale
G. Igiena defectuoasa
CONTRAINDICATII CLINICE
locale
Clasa de edentatie:
edentatiile terminale clasa I, II KENNEDY
CONTRAINDICATII CLINICE
locale
Clasa de edentatie:
edentatiile terminale clasa I, II KENNEDY
CONTRAINDICATII CLINICE
locale
Proteza fixa - Incrustaii

Coroane

Puni

Proteza mobila parial
- total
Proteza scheletizata

Puni adezive ( faete)

Protezare pe implante
Criterii de clasificare a mijloacelor protetice
1. Dup modalitatea de transmitere a
presiunilor asupra oaselor maxilare
Nass:
proteze cu sprijin dento-
parodontal (parodontal pur)
proteze cu sprijin muco-periostal
(muco-osos)
proteze cu sprijin mixt ( muco-
parodontal)



Rumpell - proteze fiziologice
- proteze
semifiziologice
- proteze nefiziologice


Hildebrand - proteza de
suspensiune
(traciune)
- proteza de
presiune ( cu plac)
proteza de suspensiune -
presiune

Criterii de clasificare a mijloacelor protetice
2. Dup raportul cu grupul dentar restant
Cls. I-a proteze intercalate ( sit. cl. cu d.M i D cl. A III-a i a IV-a
Kennedy)




Cls aIIa proteze uni sau biterminale (cl.I i a II-a Kennedy)





Cls.aIIa proteze combinate (cl I-a i a II-a cu modificri)

Germania cls I-a proteze intercalate
cls a II-a proteze terminale
cls a III-a proteze combinate
Criterii de clasificare a mijloacelor protetice
Criterii de clasificare a mijloacelor protetice
3. Dup modalitatea de integrare a piesei protetice n SSG
Catz:
proteze fixe
coroane
construcii cu
pivou
puni dentare




proteze mobile
- totale
- scheletizate
Criterii de clasificare a mijloacelor protetice
3. Dup modalitatea de integrare a piesei protetice n SSG
Beliard:
A. Conjuncte unidentare
Construcii plurale(puni)
B. Adjuncte
C. Mixte
D. Compozite (hibride)


Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte
1. Dup sistemul de fixare

- Prin cimentare
- Prin adezivi
- Prin nurubare
- Prin frictiune
- Ancorare cu crosete
Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte
2. Dup suportul pe care sunt realizate
suport odonto-
parodontal
suport implantar
suport mixt
odonto-parodontal i
implantar
odonto-parodontal i
muco-osos
implantar i muco-osos

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte
3. Dup amplitudinea aparatului
- Amplitudine minim( punte oarb)





- Amplitudine uni-, bi- sau tridentar
- Amplitudine total puni totale
Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte
4. Dup scopul terapeutic

1. Conjuncte provizorii
De urgen


Imediate

Tranzitorii


De temporizare

Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte
4. Dup scopul terapeutic
2. Conjuncte provizorii de
lung durat
de stabilizare
compozite / hibride

3. Conjuncte definitive
metalice
mixte
total ceramice
Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte
4. Dup scopul terapeutic
4. Conjuncte speciale :
puntea de colaj
ine de imobilizare
puni totale stabilizatoare
puni pe implante
puni segmentate( imbricate)
puni mobilizabile ( demontabile)


Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte
5. Dup materialul din care sunt realizate
Metalice
Nemetalice
Mixte
Criterii de clasificare a aparatelor gnatoprotetice conjuncte
5. Dup gradul de restaurare a funciei fizionomice
1. Fizionomice
2. Semifizionomice
3. Nefizionomice
PROTEZARE CONJUNCTA v.s PROTEZARE ADJUNCTA
CONSTRUCTIE
PROTETICA DEPENDENTA
DE DINTI
CONSTRUCTIE
PROTETICA
INDEPENDENTA DE DINTI
RELATII INTRINSECI CU
DINTII RESTANTI
Cimentare
Colaj
Elemente dentinare
RELATII EXTRINSECI CU
DINTII RESTANTI
Elemente de ancorare
Elemente de sprijin
E.P.R.
FIZIOLOGICE
(Valoare functionala mare)
SEMI/NEFIZIOLOGICE
(Valoare functionala =1/3)
IGIENA!? IGIENA SATISFACATOARE
E.P.R. si E.P.I.
CONJUNCTA v.s ADJUNCTA
Respectarea pricipiilor:

profilactic
curativ
biologic
biomecanic
homeostazic
ergonomic
Aparate gnatoprotetice amovibile, mobile,adjuncte
AMOVIBIL ACRILIC
se menine prin adeziune
se leag de dinii restani prin croete de srm, transmite total
nefiziologic P la dini (pragul dureros)

AMOVIBIL SCHELETIZAT
prin elemente de meninere,
sprijin i stabilizare, se realizeaz
legturi cu dintii restani 21-,
transmite semifiziologic P la dini

SCHELETIZAT COMPOZIT
sunt folosite elemente speciale
pentru ancorarea la dinii restani
Aparate gnatoprotetice conjuncte
( fixe, inamovibile)
DEFINIIE: construcii protetice eterogene,
agregate de dinii restani de care se sprijin i
crora le transmit presiunea masticatorie spre
os de o manier fiziologic.

Nu poate fi construit dect n anumite cazuri
Necesit un anumit numr de dini
Agregare cvasi permanent sau labil
Realizarea aparatului cu sacrificiu de substan dentar (
dinii sunt preparai)
Cea mai important caracteristic modalitatea
fiziologic de transmitere a presiunilor

Volumul redus i fixitatea permanent rezolv
problemele funcionale

Ofer confort maxim pacientului i anuleaz practic
senzaia de infirmitate

Datorit caracterului permanent al agregrii, mpiedic
cteodat realizarea igienei orale i posibilitatea unor
eventuale reparaii
n practica stomatologic datorit:
1. Progresului tehnologic de laborator
2. Dezvoltrii tehnicilor clinice
3. Exploziei cunotinelor din domeniul biomaterialelor


Tratamentul protetic conjunct reflect un abord
multidisciplinar complex care crete
potenialul estetic i funcional al restauraiei
Restauraiile fixe sunt considerate definitive,
dar paradoxal sunt supuse involuiei fireti
biologice i a deteriorrii n timp a materialelor
din care sunt construite

n acest context nici o restauraie nu poate fi considerat
definitiv.

D.p.d.v. didactic:
1. Restauraii fixe provizorii (de urgen)
2. Restauraii fixe provizorii de lung durat
3. Restauraii fixe definitive
1. Aparate conjuncte provizorii
Rezolv
cu caracter de urgen
edentaia
a) Din acrilat
autopolimerizabil
n cabinet
b) Din acrilat
termopolimerizabil
n laborator
c) Elemente
prefabricate

2.Aparate conjuncte provizorii de lung durat
Confecionate divers :
metalo-acrilice
metalo-compozite
din aliaje aur
Compozite

Se utilizeaz cnd se ateapt
rezultate prin intervenii pre i
proprotetice specifice:
- Operaii parodontale
- Corecii chirurgicale
mucogingivale
- Modificri ale planului de
ocluzie +/- D.V.
- Se urmrete reabilitarea ATM

Rolul protezrii este de a menine
relaia ocluzal, pentru a
permite vindecarea ATM,
restaurare terapeutic.

3.Aparate conjuncte definitive
Exist o gam variat de posibiliti
Alegerea soluiei ideale cazului dat e n
funcie de:
criterii biologice( indici clinico-biologici locali)
dotare tehnic de laborator i cabinet
pregtirea profesional
criteriul social
PROGRESE IN PROTEZA FIXA


TEHNOLOGII DE LABORATOR

BIOMATERIALE

TEHNOLOGII CLINICE

ABORD MULTIDISCIPLINAR
3.1.Aparate conjuncte metalice
Sunt utilizate
aliajele metalice
nobilei nenobile
Plasate n zonele
invizibile laterale ale
arcadelor
Elemente de
agregare : onlay,
pinlay, inlay,
coroane de
acoperire

G.K. Siebert clasific materialele metalice:
1. Aliaje nobile
cu coninut crescut de Au
cu coninut redus Au
pe baz de Ag- paladiu
pe baz de paladiu / paladiu Au pur

2. Aliaje nenobile:
Nichel Crom
Cobalt Crom
Fier
Titan
Aliajele nenobile impun tehnic de turnare
special:

- Interval de topire cu 100-250 C deasupra nobile
- Conductibilitatea termic mai mic de 4-5 ori
- Retopirea contraindicat
- Aliaje mai uoare trebuie for pentru turnare
n tipar
3.2.Aparate conjuncte metalo-acrilice
- Au reprezentat un salt calitativ fa de cele
metalice
- Se placheaz cu material fizionomic (acrilat)
metalul
- Apar dezavantaje legtura metal-acrilat e strict
mecanic ( retenii sub form de perle, anse,
butoni, solzi, plase, cristale, caviti)
Exist tehnici de modelare direct a maselor
acrilice modificate

priz termopolimerizare +
pres(baro)polimerizare
acrilatul n timp sufer modificri volumetrice i
fenomene de mbatrnire


Cade faeta
Se abrazeaz , fractureaz, modific culoarea
Determin reacii alergice ( monomer rezidual)
Corect :
Acrilatul trebuie plasat doar la nivelul
feei vestibulare
Grosime necesar 2mm

3.3.Aparate conjuncte metalo-compozite
Alternativ care tinde s nlocuiasc definitiv
rsinile acrilice
Rinile compozite:
biocompatibilitate buna
stabilitate cromatic n timp
rezisten mecanic buna
culoare, nuan i transparen
Legtura metal-compozit se realizeaz n 2
modaliti:
MECANIC :
macroretenii: perle, relief negativ, reea
microretenii : sablare, gravaj acid

CHIMIC :
condiionarea metalului
Oxidare
Silanizare
Ceramizare
Ardere de silicai
Tehnica SILICOATER( Kultzer)
Se realizeaz un strat silico-organic la suprafaa
sablat a metalului prin
pirolizlegtur stabil ionic i Van der
waals

Peste acest strat se aplic
silan compatibil cu polimerul utilizat la placare
resturi organice care asigur elasticitate

Efectul estetic e foarte bun chiar la grosime
redus
TEHNICA ROCATEC (ESPE)
Legatura metal-polimer prin strat silanizat
de sticla ceramizata.
Metalul sablat cu corindori si oxizi de siliciu
Se produce topirea superficiala sticla ceramizata
Acoperire cu silan
Opaker compatibile
Strate succesive de rasina compozita

Avantaje: - tehnica simpla, la temperatura camerei
- cost relativ redus
- nu sunt necesare macroretentiile
TEHNICA OVS (DE TREY DENTSPLY)
Intre aliaj nobil-polimer interpune strat
staniu
Necesita realizarea de macroretentii
metal sablat
staniu
oxid de staniu
silan
rasina de placare
SOLIDEX (SHOFU)
Inclusa in intermediate laboratory composite
resins
Tehnologie simpla
Dupa sablarea scheletului metalic
Foto primer (solibond)
Material fotocolant in strate succesive
Au rezistenta la flexiune mai redusa
3.4. APARATE CONJUNCTE METALO-
CERAMICE
Accesibilitate tehnologica s-au impus
Pret de cost relativ pe piata
Utilizabil in foarte multe cazuri clinice stomatologica

Masele ceramice si aliajele corespunzatoare au proprietati
asemanatoare - aceleasi caracteristici de turnare
- coeficient de dilatare asemanator

Dotare minima necesara - cuptor de ardere
- aparat turnare metal
- cuptor ardere ceramica
Preparatia clinica pentru coroana metalo-
ceramica necesita 1,522,5 mm profunzime
0,30,5 mm pentru metal
1,21,5 mm portelan


3.5. APARATE CONJUNCTE TOTAL
CERAMICE (ALL CERAM)
Inlay all ceram pot fi considerate
Onlay all ceram cele mai estetice
Fatete all ceram restauratii (culoare,
Coroane all ceram textura de suprafata,
transluciditatea)
ALL CERAMIC VS . METALO-CERAMIC
POSIBILITATI ESTETICE
REACTIA GINGIVALA
REZISTENTA MECANICA
CEMENTAREA ADEZIVA
Tehnologii noi, deosebit de scumpe

Necesita instructie speciala a tehnicienilor

Precizie si acuratete a preparatiei clinice

Indicatii pentru punti de mica amplitudine in zona
frontala a arcadei


EXISTA TEHNICI VARIATE IN OBTINEREA
CONSTRUCTIILOR CERAMICE:
a) Sisteme aditive = se obtine restauratia prin aditia
succesiva a materialului
- Depuneri in strate succesive
- Turnarea materialului ceramic
- Infiltrare, sinterizare
- Presare

b) Sisteme substractive = se obtine restauratia prin
reducerea progresiva a blocului de ceramica (tehnica
CAD-CAM)
FABRICAREA UNEI FATETE LAMINATE
FABRICAREA UNEI FATETE LAMINATE
O ALTA CLASIFICARE INCLUDE TIPUL DE
CERAMICA UTILIZATA SI PRINCIPIUL
METODEI:
a) Tehnica conventionala stratificare fara
nucleu:
Se arde pe un model refractar o masa ceramica pe baza
feldspat cu continut crescut in leucit. Piesa se modeleaza
direct si sinterizata pe model.

Indicatii: - preparare fatete
- inlay
- onlay
- coroane
b) Tehnica prelucrarii prin turnare
- Se toarna un miez de sticla care e supus unui
tratament termic de ceramizare (microcristale
apatita)
- Deasupra se aplica straturi de ceramica de
placare
- Individualizarea culorii cu coloranti speciali
DICOR (De Trey Dentsply)
CERAPEARL
c) Tehnica prin slefuire si frezare
Se utilizeaza blocuri de
- ceramica sticloasa (Cerec Dicor MGC)
- ceramica feldspatica (Cerec Vitahark)
- oxid de aluminiu sinterizat (Vita Celey Alumina)

Sistemul CAD-CAM
- fuzare computerizata Procera, Cerec-Siemens
- fuzare prin copiere mecanica
- sistemul Celay-Mikrona
- sonorizare sistem Sonocrosion Espe

Procera System:
SISTEMUL CEREC 3



La sistemul Lava-System computerul asista design-ul, care se foreaza
in blocul de zirconium
Urmeaza individualizarea clinica

d) Tehnica ceramicilor presate
- Se diferentiaza 2 tipuri de ceramici presabile si 2 tehnologii
aferente~temperatura de injectare a ceramicii in tipar
IPS-EMPRESS (ivoclar)
- In tipar obtinut conventional se injecteaza la 1100C un lingou plastifiat de
ceramica leucitica.

A restauratia inlay
pe molar maxilar

B tiparul obtinut
prin tehnica cerii topite

C, D lingoul de
ceramica care se va topi

E,F piesa dupa turnare
Pentru restauratiile estetice anterioare doar un
core(nucleu) e realizat, peste el se arde
ceramica in maniera conventionala:
e) Tehnica arderii prin infiltrare
In-Ceram (Vita)

- In prima etapa pe model duplicat se depune prin
pensulare o suspensie de Al2O3 (barbotina) capa

- Capa astfel obtinuta se infiltreaza cu sticla alumino-
silicat

- Forma finala a reconstituirii se realizeaza prin
depuneri succesive
EXISTA 4 VARIANTE IN CERAM:
In Ceram Alumina (+85% Al2O3)


In Ceram
Spinell
- Au efect
fizionomic
imbunatatit
(spinel: MgAl2O4)
contrabalast cu
rezistenta
mecanica redusa
care-I limiteaza
aplicabilitatea la
coroane frontale



In Ceram Zirconia


- Are opacitate dar si rezistenta crescuta
- Se poate folosi in puntile plurale laterale
In Ceram Celay
Aluminous Core Ceramics (cu miez aluminos)
- McLean si Hughes (1965) rezistenta prin inglobarea oxidului de
alumina s.f. cristale (observatia pe baza utilizarii portelanului
aluminos in industria electrica)
- Tehnica divizata din aceasta metoda utilizarea unui core din
opaquer care contine 50% alumina peste care se placheaza
ceramica fizionomica


PROCEDURA DE FABRICATIE: