UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

Centrul de Formare Continu i nvmnt la Distan

Facultatea de Istorie i Filosofie
Disciplina: Tehnici speciale de investigare a criminalitii
organizate

Tehnici moderne de investigare a criminalitii

Realizat
de
Florin RUS

Bistria
2014

Cuprins

1.Delimitri conceptuale
2.Tehnici de Spionaj
3.Noiunea de Filaj

1.Delimitri conceptuale

Tehnica = felul practic procedural in care se utilizeaza o anumita metoda

de cercetare.
Ca tehnici enumeram: ancheta sociala, chestionarul, interviul, tehnica
documentara, procedee statistico-matematice-cibernetice.
Ancheta sociala - avand ca punct de plecare cercetarile demografice se
determina conditiile in care au trait autorii infractiunilor pana 62h la momentul
comiterii faptelor antisociale, comportamentul acestora cat si rezonanta
activitatii infractionale in grupul social din care face parte. Cauzele care
implica criminalitatea ,cause economice, sociale, politice, exista in orice
perioada sociala si apar ca factori constanti in ancheta sociala cu caracter
particular sau general. Orice ancheta sociala cuprinde urmatoarele tipuri de
probleme:
-

trasaturile definitorii demografice ale unui grup de participanti la

savarsirea actului infractional, unde se precizeaza felul participatiei sale
penale, varsta, prezenta antecedentelor penale;

mediul socio-profesional si anume: mediul familial, scolar, loc de

munca;

categoria de relatii sociale vatamate, modul, locul si mijloacele de

comitere a infractiunilor, retinerea de circumstante reale sau personale,
prezenta si pozitia victimei fata de scopul, mobilul si urmarea socialmente
periculoasa, cadrul social, tendinte si preocupari;

deprinderea tendintelor care au determinat nasterea si conturarea unor

opinii si atitudini pentru fiecare participant, impactul solutiei de
condamnare, constientizarea gravitatii actului infractional, pespectiva
reintegrarii in viata sociala;

Pentru realizarea anchetei sociale se parcurg urmatoarele etape: organizarea

anchetei, identificarea constantelor si a factorilor variabili care ajuta la
evidentierea esentialului si diferentierea acestuia de ocazional, intamplator si in
final etapa culegerii si inregistrarii informatiilor si an ume stabilirea conditiilor
obiective si subiective determinate si determinabile in cadrul fenomenului
criminogen.
Chestionarul - este utilizat in cercetarea criminologica pentru efectuarea unor
evaluari de ansamblu ale fenomenului criminalitatii, in afara datelor statistice
oficiale. Este reprezentat de intrebari de logica si psihologie, de imagini grafice,
care determina pe cel anchetat sa explice un anumit comportament social.
Este utilizat si pentru realizarea unor studii privind reintegrarea post
condamnatorie, pentru predictia unui comportament delicvent, pentru a se
evidentia modul in care societatea reactioneaza fata de comiterea infractiunilor.
Structura chestionarului urmeaza schita clasica si anume: intrebari
introductive, intrebari de trecere spre probleme puse in discutie, intrebari filtru,
intrebari de bifurcare, intrebari de identificare, intrebari de control.
Interviul - este o tehnica de investigare si aprofundare mult mai flexibila.
Realizarea interviului trebuie facuta de cercetatori bine pregatiti professional,
cu tact, interes pentru cercetare si confidentialitate.
Cele mai cunoscute tipuri de interviuri sunt interviul formal si interviul
neformal. In cadrul interviului formal persoana care este anchetata raspunde la
intrebari ale caror numar, ordine si formulre sunt stabilite in prealabil iar
raspunsurile sunt inregistrate. Interviul formal lasa o anume libertate de
concepere si actiune celui care ancheteaza.
Tehnica documentara - are in vedere lecturarea documentelor care pot fi
statisticile oficiale, dosare penale, dosare personale, etc.

Aceste documente sunt analizate in conexiune pentru identificarea masurilor

referitor la prevenirea unor fenomene criminogene, modalitatea optima pentru
adoptarea masurilor de constrangere.

DEFINITIA CRIMINOLOGIEI - este o stiinta care analizeaza cauzele

infractiunilor si factorii care influenteaza comiterea acestora, elaborand politici
in materie de prevenire si justitie penala in cadrul planificarii sociale de
ansamblu. De asemenea, se evalueaza costurile sociale ale fenomenului
infractional si se urmareste realizarea unei politici de ansamblu pentru obtinerea
unei protectii eficiente, corespunzatoare realitatilor si nevoilor sociale, aflate in
continua evolutie.
(definitie data la al-8-lea Congres ONU de la Havana in anul 1990 pentru
prevenirea infractiunilor si tratamentul delicventilor).
Criminologia este stiinta sociala care abordeaza sistemele de drept penal,
drept procesual penal si de drept executional penal ca si raportul dintre criminalvictima-stat, fiind atat o stiinta descriptiva dar si o stiinta aplicativa prin
adoptarea masurilor si mijloacelor de diminuare a criminalitatii fiind in stransa
corelatie cu celelalte stiinte: psihologia, sociologia, criminalistica, dreptul penal,
etc.

2.Tehnici de spionaj

Spionajul este o activitate desfurat de una sau mai multe persoane

numite spioni; scopul aceste activiti este de urmrirea unei sau mai multor
persoane sau instituii sau ri pentru a afla inteniile sau activitile acestora,
pentru a afla ce intenioneaz s fac sau s spun, i aceasta cu scopul de a
informa o ter parte.
Termenul de spionaj este deseori asociat cu statul care spioneaz dumani
poteniali sau actuali, n primul rnd pentru scopuri militare, dar acesta s-a extins
la spionajul care include corporaii, cunoscut sub numele de spionaj industrial.
Multe naiuni spioneaz la o anumit perioad att dumanii ct i pe aliai, dei
menin o politic de a nu comenta asupra acestui fapt. Dicionarul legislativ al
5

lui Henry Campbell Black (1990) definete spionajul ca fiind strngerea,

transmiterea sau pierderea informatiilor referitoare la aprarea rii.
Spionul este un agent angajat s obin astfel de informaii. Termenul de
ofier de informaii este de asemenea folosit pentru a descrie un membru a
forelor armate, poliiei sau ageniilor de spionaj, care sunt specializate n
strngerea, fuziunea i analizarea informaiilor, pentru a se sftui cu guvernul
sau cu alte organizaii.
Spionajul poate fi de mai multe feluri: spionaj industrial, spionaj militar,spionaj
economic ,spionaj informatic,contraspionaj.
Istoria spionajului
Incidentele cu privire la spionaj sunt bine documentate de-a lungul
istoriei. Egiptenii antici au avut un sistem bine dezvoltat pentru obinerea
informatiilor, iar evreii au folosit i ei spioni.
Mai recent spionii au jucat un rol important n Anglia elizabetan. Japonia
feudal a folosit deseori ninja pentru a strnge informaiie. Multe metode
moderne de spionaj au fost deja stabilite atunci.
Rzboiul Rece a implicat spionaj intens ntre Statele Unite i aliaii si si
Uniunea Sovietic i Republica China i aliaii acestora, referitor mai ales la
armele nucleare. Recent, ageniile de spionaj au urmrit comerul ilegal de
droguri i persoanele bnuite de complicitate sau activiti teroriste.
Timp de trei decenii Statele Unite i-a cultivat cele mai bune i inteligente
dispozitive n domeniul comunicaiilor i controlului. Pe msur ce tehnologia a
evoluat, mijloacele i metodele de spionaj au avansat ctre supravegherea
tuturor transmisiilor electronice, incluznd telefonul mobil, mesageria vocal, email i transmisii fr fir, etc.
Totui, se spunea c Uniunea Sovietic avea cele mai mari i mai avansate reele
de spionaj n timpul existenei sale, infiltrndu-se i n cele mai sigure locuri de
pe planet, fapt care a cauzat multe scandaluri.
Pentru a obine informaii politice i economice, care ar putea fi n avantajul
Statelor Unite, comunicaiile strine sunt din cnd n cnd subiectul
supravegherilor. n 2002, noi programe de supraveghere prin satelit, narmate cu
rachete, au fcut posibil nu numai supravegherea n timp real ci i rspunderea
prin for.
6

Informaia
Informaia poate face diferena dintre succes i eec; dac un secret
comercial este furat concurena poate avea un avantaj n plus, fa de ali
competitori. Dei o mare parte din obinerea informaiilor se realizeaz prin
mijloace publice, corporaiile cred c cel mai bun mod de a afla o informaie
este prin a o lua.
Spionajul industrial reprezint o ameninare la adresa oricrei afaceri care
depinde de informaie. Informaia de care competitorii sunt interesai ar putea fi:
liste cu clieni, nelegerile aprovizionrii, documente cu cercetare sau
experimente sau planurile unui nou prototip.
Transmiterea informaiilor n spionaj
Prin radio. De peste 30 de ani undele scurte au purtat mesaje codificate ale
spionilor din toat lumea. Aceast metod este perfect pentru o comunicaie
ntr-un singur sens, protejat de anonimat.
De cele mai multe ori, mesajele sunt transmise prin intermediul numerelor spuse
clar de ctre o voce de brbat sau femeie (ori chiar de copil, cum este n cazul
Rapsodiei Suedeze) i sunt precedate de muzic sau sunete care avertizeaz
asupra faptului c va urma o transmisiune.
Alteori se utilizeaz codul morse, ori o melodie simpl, compus din tonuri de
diferite lungimi. Pasionaii de radio din ntreaga lume au adunat multe astfel de
nregistrri n ceea ce este cunoscut sub numele de Proiectul Conet. Printre
acestea se afl i una n limba romn, n care se poate auzi la nceput cunoscuta
Ciocrlie a instrumentistului Gheorghe Zamfir, iar mai apoi o niruire de cifre.
Aceste posturi clandestine emit n mare parte i astzi. Toate nregistrrile din
arhiva proiectului pot fi gsite liber aici. Exista site-uri unde se gasesc diverse
instrumente de spionaj. Un exemplu este www.spionaj.com
Spionaj industrial: etape, prioriti, metode
Spionajul industrial este o expresie folosit pentru a descrie spionajul realizat
pentru scopuri comerciale, n loc de scopuri de securitate naional.
La cel mai inofensiv nivel, termenul se refer la metode legale de examinare a
publicaiilor, site-urilor web, autorizaiilor, etc pentru a determina activitatea

unei corporaii, pn la metode ilegale, cum ar fi: antajul, supraveghere

tejnologic, mituire sau violen.
La fel ca i spionajul unei organizaii comerciale, guvernele pot fi de
asemenea intele spionajului comercial de exemplu pentru a determina
condiiile unei oferte pentru un contract guvernamental, astfel un alt ofertant sa
nu intervin.

3. Noiunea de Filaj

FILAJUL-actiune de urmarire in secret a unei persoane banuite ca desfasoara o

activitate de spionaj.
Filajul este o componenta esentiala a spionajului. El poate potenta o activitate
sau o poate distruge, pentru ca el este in contact direct cu adversarul. Un filaj
bine executat, subtil inseamna o sursa de aur de informatii, pe cand un filaj
desconspirat avertizeaza adversarul si acesta te joaca in foi de vita.Nu exista
filaj perfect. Filajul este o componenta neinvincibila. De multe ori se evita
folosirea lui inactiuni prea importante. Se poate folosi mai bine o supraveghere
electronica, decat un filaj cu oameni.Regula de baza, fundamentala a filajului :
actioneaza, imbracate, vorbeste si misca-te in asa fel incat sa nu atragi cu nimic
atentia. Sa fi o persoana stearsa, neremarcata de nimeni, cenusie.

CONTRAFILAJUL- actiunea de descoperire a dispozitivelor de filaj;

Masuri de contrafilaj :
- treci prin zone aglomerate pentru a pierde filajul
- te opresti in fata multor vitrine si te contrafilezi in ele
- intri in magazine ce au iesire si prin spate (sau blocuri)
- la iesirea e magazine sau din alte cladiri priveste cu atentie terenul, daca ai
ochiul format poti sesiza dipozitivul de filaj
- de aceea e bine sa pleci la o intalnire cu 1-2 ore inainte, ca sa poti sa-ti faci
contrafilajul
Contrafilajul se bazeaza insa pe schema ITINERARIULUI: Itinerariul este un
traseu studiat, bine ales, care contine puncte cheie - puncte de unde poti observa
filorul, puncte de unde poti disparea lejer, etc. Metoda Itinerariului asigura
demascarea filajului si securitatea unei intalniri.Filajul reprezinta urmarire
directa si secreta a unei persoane, realizata de catre echipe specializate (Serviciul
"F" - filaj), urmarindu-se stabilirea de adrese, identificarea persoanelor cu care ia
legatura urmaritul, fotografierea unor momente si situatii considerate ca fiind
relevante pe parcursul unei urmariri. Aspectul exterior al filorilor (cei ce
executau filajul) se poate schimba rapid pe parcursul urmaririi, cu ajutorul
truselor de machiaj si a imbracamintei adecvate din autovehiculele plasate pe
anumite trasee principale, numite posturi fixe. Calitatile principale ale
lucratorului de supraveghere operativa sunt: devotamentul fara margini fata de
patrie, partid si guvern, pregatirea politica si culturala, disciplina, cinstea,
rezistenta fizica, capacitatea de a invinge greutatile, perseverenta in atingerea
scopului urmarit. Lucratorul de supraveghere operativa trebuie sa fie un om abil,
indraznet, inventiv, cu spirit de observatie, capabil de a observa la timp toate
schimbarile survenite in diverse imprejurari si in comportamentul celui
supravegheat si sa tina seama de aceste schimbari in procesul supravegherii. De
asemenea, ii este necesar sa-si dezvolte memoria vizuala pentru a tine minte si a
relata detaliat, in nota de supraveghere operativa, infatisarea exterioara a
obiectivului, a actiunilor si comportarii lui. El trebuie sa cunoasca bine
fotografierea secreta, folosirea tuturor mijloacelor de legatura si radio, aplicate
in timpul supravegherii operative, de asemenea si mijloacele deghizarii. in
aparatul central din cadrul Directiilor II si VI sunt organizate servicii si sectii,
birouri si echipe, iar la directiile regionale, sectii, birouri si echipe. Echipele
trebuie sa cuprinda cel putin 3 lucratori care sa lucreze dupa obiectiv (in afara de
cei aflati in posturi fixe). Toate persoanele cu care obiectivul se intalneste in
mod conspirativ sau aparent intamplator sunt luate in supraveghere operativa de
9

catre filori, cu scopul de a stabili identitatea si comportarea lor dupa intalnire.

Supravegherea persoanei necunoscute cu care s-a intalnit se desfasoara pana
cand se stabileste domiciliul acesteia si locul de munca, urmand ca a doua zi,
persoana sa fie luata din nou in supraveghere. in notele de supraveghere
operativa tuturor acestor necunoscuti li se dau porecle , iar la sfarsitul notei se
expun semnalmentele pentru a putea fi identificati la randul lor. Cand obiectivul
a depus intr-o cutie postala o scrisoare, lucratorii de supraveghere operativa, in
limita posibilitatilor, retin forma, dimensiunea si culorile plicului, numarul cutiei
postale, locul unde este asezata si introduc in cutia postala un plic de control
dupa ce comunica expedierea scrisorii si locul unde se gasesc, ofiterului de
serviciu. Ultimul comunica expedierea scrisorii Serviciului controlului secret al
corespondentei de unde soseste un lucrator imbracat in uniforma postasilor si
ridica din cutia postala intreaga corespondenta, inclusiv scrisoarea expediata de
obiectiv. Daca obiectivul expediaza un colet, recomandate sau telegrame,
lucratorul de supraveghere operativa va anunta ofiterul de serviciu, dand porecla
obiectivului, felul corespondentei sau coletului si ora cand a fost depusa. Ele se
vor ridica la fel ca si corespondenta obisnuita. Un filor bun, pe langa abilitatile
descrise de voi, trebuie sa fie si un actor foarte bun. Partea ce mai frumoasa in
filaj este k nici o actiunie nu seamana cu alta. Sa faci parte dintr-o structura de
Supravegheri Operative este ceva placut, dar din pacate din cauza unor sefi de
servicii care isi expun oamenii frecvent in medii rurale meseria devine tot mai
stresanta iar ceea ce te invata din cartile de filaj ale lui mosu Nicu..... nu mai
poate fi aplicat. O echipa de filaj trebuie sa aiba in componenta cel putin 6
oameni, dar se poate supraveghea pe jos o persoana bine si in 4. de la trei
oameni in jos riscul de, deconspirare este mare. Posturile fixe se folosesc in
provincie foarte rar, filajul din ziua de azi este foarte des cu auto si foarte rar pe
jos. Cea mai eficienta metoda de contrafilaj este cea cu ajutorul unei persoane in
zone neaglomerate.Un spion la intalnirea sa cu o persoana din sistem in primul
rand este contrafilat de 1 sau mai multe persoane, dupa un plan bine elaborat.In
zonele urbane aglomerate filajul se efectueaza usor prin supravegherea ob-ului
din aproape prin folosirea a minim 3 filori: 2 din lateral si unul din spate. In
mediul rural insa totul consta in capacitatea de actorie a filorului, desi din carti
ar trebui sa supraveghem persoana prin incadrare din puncte fixe.Filajul in
provincie este la fel ca cel din capitala numai ca este mai greu de realizat
datorita mai multor factori: orase mai mici, oamenii se cunosc intre ei,
infractorii se ajuta intre ei, s.a.Filorii din provincie trebuie sa tina cont foarte

10

mult la conspirativitatea lor si a auto din dotare, trebuie sa foloseasca

numaidecat deghizajul, sa fie foarte buni actori, sa aplice ce au invatat in scoala.

Bibliografie

http://garnizoanasibiu.org/tehnici-de-spionaj/
http://eurodetectives.ro
http://spyology.myforum.ro
http://www.badpolitics.ro

11