Aliajele sunt materiale metalice obtinute prin difuzia in stare topita a doua sau mai

multe metale, uneori cu adaosuri de nemetale.Aliajele se obtin prin diferite

procedee cum ar fi: topirea impreuna a mai multor metale, introducerea unui metal
in topitura altui metal si obtinerea aliajelor din minereuri care contin mai multe
metale.
Proprietatile aliajelor sunt:
1.Densitatea este cuprinsa intre valorile desitatilor metalelor componente.
2.Temperatura de topire este mai mica decat a oricarui component, ceea ce permite
o prelucrare mai usoara.
3.Conductibilitatea electrica si termica este mai mica decat a metalelor
componente.
4.Rezistenta mecanica este mai mare decat a metalelor componente.
5.Elasticitatea este mai mare.
6.Plasticitatea este inferioara fata de cea a metalelor componente, fiind
influentatande temperatura.
7.Duritatea aliajelor este mai dura decat a metalelor care le alcatuiesc.
Aliajele pot fi:Omogene : sunt amesctecuri omogene atat in stare topita, cat si dupa
solidificare. Ele se mai numesc si solutii solide, de exemplu:argintul, aurul si cuprul,
in stare topita formeaza dupa racire solutii folosite la confectionarea bijuteriilor, a
monedelor etc.
b) Eterogene sunt amestecuri omogene in stare topita, care dupa solidificare devin
eterogene, de exemplu: fonta, otelul, bronzul.

ALIAJE CARE FORMEAZA SOLUTII SOLIDE

in fct de gradul de alere si de tehnologia de fabricatie,legatura structurala intre
elem chimice poate sa aiba urmat forme:
a) amestec mecanic in care elem care compun aliajul nu se dizolva reciproc in st
solida si nu produc reactii chimice.
b) compusi chimici care apar in urma reactilor chimice dintre elemente si formeaza
o retea cristalina caracteristica comparativ cu reteaua elem principale.
c) sol solide caracteristice aliajelor metalice care se pot forma prin substitutie sau
prin intersectie.

METALE NEFEROASE
Fe este un metal cu pct de topire ridicat,1598grd,este foarte plastic,maleabil si
ductil.Prezinta polimorfism(proprietatea unei subst ch in st solida de a crista in 2 sau
mai multe forme cristaline)
SOLUTII SOLIDE DE INTERSECTIE
Se formeaza prin inglobarea ionilor de metal dizolvat in interspatile retelei
dizolvantului.conditia este k diametrul ionilor dizolvati sa fie unic pt a nu provoca

deformarea si tensionarea retelei cristaline a metalului care este considerat

dizolvant.
Fe se obtine pe 2 cai:
1. Electroliza sarurilor de Fe
2. Prin disocierea termica a Fe carbonic.
FONTE
Fontele sunt aliaje Fe-C care un continut mai mare de 1.7% de C.fonta este produsul
cel mai important al furnalului si poarta denumirea de fonta bruta sau fonta de
prima fuziune.

FEROALIAJE
-se obtin in furnal si sunt fonte care au un continut ridicat de Mn,Si,Co,Ni,Cu etc.
Grafitizarea este procesul de separare a grafitului care este cu carbune natural
aproapd pur dpdv chimic,care se separa prin cristalizare in timpul racirii fontei.
Si-favorizeaza procesul de grafitizare,imbunatateste conditiile de turnare si
prelucrabilitatea la aschiere.
Mn-impiedica grafitizarea,mareste fragilitatea si mareste rezist mecanice.
S-inrautateste propriet de turnare,micsoreaza proprie mecanice la temp ridicate.
Fosfor-imbunatateste propriet de turnare si fragilitatea la aschiere dar inrautateste
propriet mec la temp obisnuite.
FONTELE ALBE sunt fonte brute cu continut de Mn mare si continut de Si mai mic.
FONTELE CENUSII-la acest tip de fonta C este partial sau total sub forma de grafit
ceea ce imprima structurii pieselor o culoare cenusie.
FONTE CU PROPRIETATI SPECIALE
_fontele anti corozive sunt fonte inalt aliatd cu Si si se folosesc la cazane si
armaturi.
_fontele inalt aliatd cu Ni care se folosesc pt aliere si sunt folosite pt cazi de baie.

PRODUSE DIN FONTA PT INSTALATII

1. Tuburi de presiune din fonta care se fabrica cu mufa sau cu flansa in diferite
diametre de la 50-900 mm.se folosesc pt exec retelelor de apa sub
presiune,ingropate sub pamant.imbinarea tuburilor cu mufa se face prin
introducerea capatului drept in mufa iar etansarea se face prin stemuire cu franghia
gudronata cu canepa si plumb topit sau mastic bitumat.
2. Tuburile de scurgere se fabrica cu diametre de 50-200 mm si lungimi de 2502000 mm.se folosesc la retelele de canalizare,la scurgerea apelor menajere si
industriale fara subst corozive si de asemenea la evacuarea apelor pluviale.
3. Elemente de instalatii-se fabricd sub forma de cazane de incalzire,radiatoare,cazi
de baie,sifoane pardoseala etc

FONTE
FONTA EMAILATA
Se foloseste la spalatoare pt laboratoare,cazi de baie si spalatoare de dif categ.
FONTE MODIFICATE
Sunt fonte cenusii cu struct modificata in care grafitul se prezinta sub forma de
incluziuni globulare
FONTA MALEABILA
Se obtine printr-un tratament termic la 900-950 grd a pieselor din fonta alba.se
caracterizeaza prin plasticitate,rezistenta,prelucrabilitate si proprietati mecanice
bune.

OTELURI
sunt aliaje Fe-C cu un continut de C<1.7% produs prin procese de oxidare a unor
elem insotitoare si indepartarea acestora. Otelurile carbon sunt oteluri nealiate sh
propriet lor mecanice depind de continutul de C.
FLANSE DE OTEL
Se monteaza prin filet sau prin sudura la elementele de conducte:tevi,armaturi,etc.
TABLE DE OTEL
Se fabrica in sortimente diferite:
>tabla neagra se foloseste pt canale in care circula aer cu temp peste 100 grd.
>tabla strivita se foloseste pt constructi metalice si pt acoperirea canalelor exec in
pardoseala.
>tabla zincata se utiliz pt exec canalelor de aer si pt exec burlanelor.
>tabla plumbuita se foloseste pt canale cu aer foarte coroziv.
>tabla subtire se foloseste pt constructii metalice.
OTELURI ALIATE
-sunt oteluri in compozitia carora s-au introdus elem de aliere k sa imbunatateasca
propriet fizico-chimice si mecanice

VOPSELE SI LACURI
Formarea peliculelor se realizeaza prin 3 metode:
1. Evaporarea solventului-este caracteristic lacurilor pe baza de spirt sau alcool.
2. Oxidarea este caracteristica vopselelor si lacurilor pe baza de uleiuri.uscarea se
face pe baza de O2 din aer.
3. Polimerizarea sau Policondensarea este caracteristica pt lacurile pe baza de
uree,melanina formaldehidica.
LACURILE sunt solutii de subst peliculogene in solventi volatili cu adaos sau fara
adaos de plastifianti.
TIPURI DE LACURI
1. Lacuri pe baza de derivati de celuloza,sunt solutii de eteri sau de esteri de
celuloza in solventi volatili,sun lacuri incolore cu uscare rapida.

2. Lacuri pe baza de etil de celuloza-sunt lacurile folosite in exterior pt protectia

metalelor.
3. Lacurile epoxilice-prezinta aderenta buna la metale,la beton si la lemn.peliculele
pe care le formeaza au flexibilitate foarte buna,cu rezistenta chimica si metalica
buna.
EMAILURI
Sunt materiale de vopsitorie cu componente asemanatoare cu lacurile,dar care
contin in plus pigmenti si materiale de umplutura. Tipuri:
1. Email de ulei-are luciu caracteristic,rezistenta mecanica buna si duritate mare.
2. Emailuri perclorvinilice-sunt foarte rezistente la agenti chimici si atmosferici si se
folosesc pt acoperirea metalelor,a lemnului si chiar a tesaturilor.
VOPSELE
Sunt suspensii de pigmenti in lichid,substante peliculogene care contin sau nu
materiale de umplura.
VOPSELELE DE APA pot fi solutii coloidale,emulsii apoase sau suspensii in apa de
pigmenti.
GRUNDURILE
Pt vopsitori constituie primul strat care se aplica pe suprafata de vopsit pt a sd
asigura legatura acestora cu stratul de chit de vopsea sau de lac.se folosesc sub
forma consistenta sau sub forma fluida si dupa uscare dau pelicule dure si mate.
Tipuri:
1. Pe baza de ulei sicativ:grund de miniu de Pb si miniu de Fe.
2. Pe baza de celuloza:se foloseste pt acoperirea suprafetelor metalice.

ADEZIVI SI CHITURI
Adezivii sau cleiurile sunt materiale de natura organica sau anorganica,folosite in
urmatoarele scopuri:
>imbinarea unor elemente de constructii din lemn
>realizarea fara sudura sau nituire a unor asamblari nedemontabile de piese
metalice.
TIPURI DE ADEZIVI
1. Adezivi pe baza de polimeri sintetici-sunt pulberi sau prafuri,paste sau solventi
gata preparate din rasini sintetice in solventi volatili,se aplica la rece sau la cald.
2. Adezivi pe baza de cauciuc:sunt solutii sau dispersii de cauciub natural sau
sintetic in solventi organici,se gasesc sub forma de clei de cauciuc pe baza de
cauciuc si se utilizeaza pt lipirea sticlei si sub forma de prelandez care se foloseste
la lipirea materialelor din polimeri pe diverse suporturi de metal sau de beton.
3. Adezivi be baza de bituum-se afla sub forma de bituum fierbinte si se folosesc pt
fixarea segmentelor termoizolatoare pe conducte frigorifice.
CHITURI
Sunt mase fluide sau pastoase compuse din adezivi si pulberi minerale
(creta,gips),se folosesc pt finisarea suprafetelor pieselor prin nivelarea rugozitatilor
inainte de a se aplica materialul de vopsit. Tipuri:

1. Chituri pt etansarea tevilor si a garniturilor-sunt preparate din ulei de in si miniu

de Pb.
2. Chitul de sulfura de Pb si peroxid de Mn este rezistent la foc si se foloseste pt
etansarea canalelor de fum la cazanele din fonta.
3. Chit de ciment cu rasima sau ciment de cazeina si creta.

ALIAJE DE LIPIT
Se folosesc ca metal de adaos la realizarea prin difuzie si dizolvare reciproca a
aliajului de lipit adus in stare topita, impreuna cu metalele care se lipesc. Se
folosesc la imbinari nedemontabile de piese metalice supuse la solicitari moderate.
I. Aliaje moi de lipit - sunt aliaje usor fuzibile la temp mai mici de 300 grd. In aceasta
categorie cele mai frecvent utilizate sunt aliajele St-Pb.
II. Aliaje tari de lipit - sunt aliaje greu fuzibile la temp mai mici de 500 grd. Se
folosesc la lipirea otelului, fontei, cuprului, alamei si a bronzului.
III. Aliaje anti frictiune - sunt alcatuite din granule dure introduse intr-un fond plastic
care este compus dintr-un metal pur sau in solutie solida, se folosesc la
electromotoare, generatoare.
IV. Aliaje usor fuzibile - sunt aliaje cu temp joase de topire pe baza de PB, St si Hg.
V. Aliaje dure - se obtin prin turnarea unor pulberi formate din metale sau dintr-un
amestec de compusi metalici folosind un liant.
VI. Aliaje metalo-ceramice - sunt formate din carburile unor elemente cum ar fi Ti la
care se adauga ca liant Co. Se folosesc ca placute sau inele, ca materiale anti
frictiune pt lagare la autovehicule.
Aliajele sunt materiale metalice obtinute prin difuzia in stare topita a doua sau mai
multe metale, uneori cu adaosuri de nemetale.Aliajele se obtin prin diferite
procedee cum ar fi: topirea impreuna a mai multor metale, introducerea unui metal
in topitura altui metal si obtinerea aliajelor din minereuri care contin mai multe
metale.
Proprietatile aliajelor sunt:
1.Densitatea este cuprinsa intre valorile desitatilor metalelor componente.
2.Temperatura de topire este mai mica decat a oricarui component, ceea ce permite
o prelucrare mai usoara.
3.Conductibilitatea electrica si termica este mai mica decat a metalelor
componente.

4.Rezistenta mecanica este mai mare decat a metalelor componente.

5.Elasticitatea este mai mare.
6.Plasticitatea este inferioara fata de cea a metalelor componente, fiind
influentatande temperatura.
7.Duritatea aliajelor este mai dura decat a metalelor care le alcatuiesc.
Aliajele pot fi:Omogene : sunt amesctecuri omogene atat in stare topita, cat si dupa
solidificare. Ele se mai numesc si solutii solide, de exemplu:argintul, aurul si cuprul,
in stare topita formeaza dupa racire solutii folosite la confectionarea bijuteriilor, a
monedelor etc.
b) Eterogene sunt amestecuri omogene in stare topita, care dupa solidificare devin
eterogene, de exemplu: fonta, otelul, bronzul.

ALUMINIU SI ALIAJELE LUI

Aluminiu este un metal ductil si maleabil cu rezistente moderate in conuctivitatea
electrica si termica buna.
Al-Si are proprietati bune de turnare se foloseste ca aliaj de turnare pentru piese
rezistente la solicitari dinamice cum sunt armaturile.
Al-Cu se foloseste pentru turnare in care elementul principal de aliere este cuprul,
se foloseste sub forma de profile, bare, sarma.
Al-Mg are rolul de a mari rezistenta la intindere si duritatea fara sa modifice
plasticitatea.
CUPRUL SI ALIAJELE LUI
Cuprul este un metal cu densitate mare, greu fuzibil, ductil, foarte maleabil. Este
foarte rezistent la apa si la abur, iar in prezenta CO2 se acopera cu straturile care se
numesc patina cuprului
Cu-Zn (Alame). Alamele au rezistente mecanice si anti-corozive mai ridicate
CU-Zn (bronzuri). sunt aliaje mai dure si mai rezistente decat cuprul, se folosesc
pentru turnatorie si bronzuri laminabile
PLUMBUL
Este um metal cu densitate mare, cu punct de topire scazut (327 grd).
Este foarte moale, are o rezistenta foarte scazuta la intindere dar se toarna si se
lamineaza foarte usor. Are rezistenta mare la coroziune in prezenta apei si a acizilor.
In instalatii sanitare si industriale se foloseste in special sub forma de tevi de
scurgere cu lungimi de max 2 m.
Tevile de presiune cu lungimi de pana la 4 m se folosesc pentru anumite instalatii de
apa rece.

ZINCUL
Este un metal greu, usor fuzibil, casant la 20 grd C, si maleabil intre 100 si 150. Se
foloseste sub forma de tabla, benzi, bare cu materiale de captusire pentru zincarea
tablei, a pieselor, si tevilor din otel.
MAGNEZIUL
Este un metal foarte usor, folosit pentru rezervoare de benzina si ulei pentru
racordurile la corpurile de pompa.
STANIU
Este un metal cu densitate mare, iusor fuzibil, foarte moale, cu rezistente mecanice
mici, este ductil la temperaturi ambianta, iar la temperaturi mai mari de 100 grd isi
pierde ductilitatea, si la temp de peste 200 grd devine casant.

CONDUCTE SI TEVI DE MATERIALE PLASTICE DE INSTALATII

Retele pt vehicularea si distribuirea diferitelor fluide in instalatii industriale civile,
reprezinta un domeniu in plina dezvoltare a materialelor plastice.
calitatile care au determinat intocmirea conductelor classice din Fe, otel, Cu, Pb,
Azbociment sunt:
1) rezistenta la actiunea coroziva a agentilor chimici a impus initial aceste materiale
in instalatii inlocuind conductele din aliaje speciale.
2) greutatea lor redusa a permis economisirea transportului si manipularii prin
realizarea de economii de utilaje, energie electrica si manopera.
3) datorita greutatii reduse ele pot fi livrate in tronsoane de 80-90m.
4) conductele din materiale plastice au un coeficient de frecare redus a fluidelor
ceea ce permite folosirea de sectiuni mai reduse decat la condustele din materiale
clasice.
5) suprafetele interioare netede permit viteze de pompare ridicate cu preturi mai
reduse.
6) lucrarile executate din materiale plastice sunt foarte estetice, realizandu-se
finisaje foarte variate.
MATERIALE PLASTICE UTILIZATE LA FABRICAREA CONDUCTELOR SI TEVILOR
a) PVC - este materialul cel mai utilizat pt conducte avand un comportament bun
fata de conditiile atmosferice

b) PE - pentru conducte se utilizeaza atat polietilena de inalta presiune cat si de

joasa presiune.
c) PP - rezista foarte bine la actiunea substantelor chimice anorganice, materialele
nefiind atacate de solutiile acizilor, bazelor si sarurilor. Diferenta dintre PP si
celelalte materiale plastice consta in temp de inmuiere mai inalta a acestui
material, punctul de topire fiind la 170 grd.
d) Termopolimeri - sunt rasini recomandate pt tevi si pt conducte datorita rezistentei
foarte mari la soc la cald si la agenti chimici.

Fonta
Fierul topit obtinut in furnalul inalt, venind in contact cu cocsul din partea de jos a
furnalului, contine diferite procente de carbon dizolvat (de obicei 3sau 4%),
inpreuna cu siliciu, mangan, fosfor si sulf in cantitati mai mici. Aceste inpuritati scad
punctual sau de topire de la 1535oC, cea a fierului pur, la circa 1200oC. Aceasta
fonta este deseori turnata in bare.
Cand fonta se prepara prin racier brusca din stare lichida, are culoarea alba si se
numeste fonta alba. Ea consta in general din din compusul cementit, Fe3C, o
substanta rigida, casanta.
Fonta cenusie, obtinuta prin racier inceata, consta din graunte cristaline de fier pur
(numit ferita) si fulgi de grafit. Atat fonta alba, cat si cea cenusie sunt casante,
deoarece principalul constituent al primeia, cementitul, este casant iar ultima este
slabita de fulgii de grafit distribuiti prin ea si de ferita dura continuta.
Fonta maleabila, care este mai dura si mai putin casanta decat cea alba sau
cenusie, se prepara prin tratarea la cald a fontei cenusii cu o compozitie
convenabila. In acest tratament, fulgii de grafit se unesc in particule globulare, care,
din cauza ariilor sectiunilor traversale mici, slabesc ferita mai putin decat o fac
fulgii.
Fonta este cea mai ieftina varietate de fier, dar folosirea ei este limitata din cauza
rezistentei mici. O mare parte din ea se folosesc la prepararea otelului iar o
cantitate mai mica, a fierului forjat.
Fierul forjat
Fierul forjat este un fier pur, cu numai 0,1-0,2%carbon si mai putin de 0,5%
impuritati totale. El se prepara prin topirea fontei pe un pat de oxid de fier intr-un
cuptor cu reverberatie, in care flacara este reflectata de acoperis in material pentru
a-l incalzi. Fonta topita este agitata, oxidul de fier oxidand carbonul dizolvat in oxid

de carbon iar sulful, fosforul si siliciul trec in zgura. Pe masura ce impuritatile sunt
indepartate, punctual de topire al fierului creste si masa devine mai pastoasa. Ea
este indepartata din furnal si batuta cu ciocane actionate cu abur pentru a
indeparta zgura.
Fierul forjat este un metal rezistent si dur care se poate suda si forja usor.In trecut
se folosea extensive la fabricarea lanturilor, sarmei si a altor obiecte de acest gen.
Astazi este inlocuit in mare masura cu otelul aliat moale.
MATERIALE DIN MASE PLASTICE
CLASIFICARE:
1. Produse polimerizate - se formeaza in urma procesului de poimerizare a
monomerului.
2. Produse din policondensare - rezultate in urma condensarii repetate a unui produs
intermediar.
3. Produse macromoleculare naturale care sufera un tratament chimic pt a putea fi
prelucrate.

EBONITA
Este un cauciuc natural sau artificial cu punct de inmuiere la 70 grd cu rezistenta
foarte mare la rupere, se utilizeaza ca material anticoroziv si ca material de
captusire.

RASINILE NATURALE
Sunt produse organice care au consistenta mare si sunt solubile in solventi organici.
Se folosesc pt fabricarea lacurilor si a adezivilor.
DERIVATI CELULOZICI
Au la baza celuloza care este scheletul de baza al celulelor vegetale.
Clasificare:
1. Nitroceluloza - este un material termioplastic cu prelucrae usoara care se poate
colora sau sidefa.
2. Acetatul de celuloza - este un material termolplastic ce se gaseste sub forma de
fibra au pulbere si este insolubil in apa.
POLIACRILATI

Sunt derivati ai acidului acrilic, principalul produs este polimetaacrilatul de metil,

care se gaseste sub forma de granule sau perle.
POLICARBONATII
Sunt materiale termoplastice transparente cu absorbtie redusa de apa resistente la
actiunea acizilor si produselor petroliere.
POLIETILENA
Se prezinta sub 2 forme: lichid vascos, solid transparent.
POLIPROPILENA
Este un polimer care se prezinta sub forma de pulbere, are rezistenta mai mare la
caldura decat polietilena. Se livreaza sub forma de granule, produsele fiind
stabilizate pt a rezista la actiunea razelor UV.
POLISTIRENUL
Este monomerul Stiren, polimerizarea se face in masa in suspensie, in emulsie sau
in solutie.
a) polistiren de uz general, are prelucrabilitate usoara permitand producerea unei
game largi care rezista la soc
b) polistirenul rezistent la caldura, ajunge la un punct de inmuiere de 95 grd, este
un materialo transparent si se coloreaza usor.
c) polistiren soc, are rezistenta superioara la soc fata de polistirenul de uz general.
d) polistirenul celular, este polistirenul expandat cu greutate specifica foarte mica,
si cu coeficient de conductibilitate scazut.
MATERIALE DIN POLIMERI OBTINUTE PRIN POLICONDENSARE
a) Aminoplaste- se prezinta sub forma de pulberi albe sau incolore, inodore si
insipide, , se gasesc sub forma de solutii incolore si transparente, se utilizeaza ca
adezivi ca lacuri, au rezistenta buna la apa si uleiuri minerale.
b) Fenoplaste - sunt polimeri de policondesare rezultati in urma reactiei dintre fenoli
si aldehide. Au rezistenta mare la caldura, au duritate mare, se prezinta sub forma
de prafuri de presare si sub forma de produse celulare (spume).
c) Poliesteri - sunt polimeri care sse obtin in urma reactiei dintre un acid si un alcool.
Acesti polimeri sunt tridimensionali, iar taria lor se face numai in prezenta de
catalizatori.
d) Polimeriepoxi - se cunosc sub denumirea de rasini epoxidice, se prezinta sub
forma unor lichide vascoase, prafuri de formare si adezivi.

e) Siliconi - sunt produse de policondensare cu o molecula mare constituita din Si +

O, la care se adauga grupari de metil sau vinil.

MATERIALE PE BAZA DE BITUUM SI GUDRON

Bitumurile sunt produse organice naturale sau artificiale de consistenta variabila.
Bitumurile naturale se formeaza prin oxidarea titeiurile si se impart in urmatoarele
categorii: bitumul de roca si de carbune.
Bitumul artificial - este produs rezultat in urma prelucrarii pacurii parafinoase sau a
pacurii asfaltice obtinandu-se bituum de petrol.
PROPRIETATILE BITUUMULUI
Se caracterizeaza prin termoplasticitate, solubilitate in solventi organice cum este
benzenul, coloformul, si sulfura de carbon.
Prezinta impermeabilitate ridicata fata de apa, are stabilitate chimica ridicata fata
de acizi si baze.
PRINCIPALE TIPURI DE BITUUM
I. Bituumul industrial se utilizeaza pt izolarea cablurilor electrice
II. Bituumul folosit pt lacuri este un material cu duritate mare, este siolubil in ulei de
in si alcool tehnic.
III. Bituumul pt protectia conductelor se foloseste pt protectia anti coroziva a
betonului si a metalelor
IV. Bituumul natural obtinut in 3 calitati se extrage din nisipuri bituminoase si se
utilizeaza la hidroizolatii.
GUDROANELE
Sunt produse vascoase de culoare brun-negru, obtinute prin pirogenarea
combustibilor solizi(carbune-lemn).
Smoala este un produs format din hidrocarburi macromoleculare si particule de C.
EMULSII DE BITUUM
Sunt dispersii groase de 40-60% bituum, realizate la cald, in prezenta unor cantitati
mici de emulgator care este sapunul de Na. Emulsiile de bituum se utilizeaza ca
liant rutier si in lucrarile de izolari hidrofuge.
Masticuri bituminoase - sunt amestecuri de bituum topit la care se adauga var stins
sub forma de praf, se folosesc pt hidroizolatii si la etansari de tuburi din fonta.
MATRIALE PE BAZA DE GUDRON
Sunt rezistente la putrezire, iar in comparattie cu bitumurile sunt mai toxice