recuperare completa a gndirii unuia dintre cei mai

importanti oameni de cultura ai secolului trecut.

Arhetipurile si inconstientul colectiv sunt
principalele descoperiri jungiene n psihologia analitica
C. G. Jung, Opere complete.
si trebuie nteles, din capul locului, ca baza analizelor
sale este una pur fenomenologica, ntruct studiul de caz
Arhetipurile si inconstientul
constituie preambulul ntregii constructii
colectiv
epistemologice. Fiecare pas facut de Jung n marile
Ed. Trei, Bucuresti, 2003
sisteme mitologice ale culturii universale este dublat,
imediat, de exemple clinice ale indivizilor reali pe care i
trata. Orice aluzie metafizica este nabusita de
corespondente ale materialului empiric, digresiunea n
n Seven theories of religion D.L. Pals considera
speculativ este mereu reprimata, astfel nct totalitatea
inoportuna introducerea lui Jung alaturi de nume celeteoriilor propuse de Jung pot fi verificate cazuistic.
bre care au studiat fenomenul religios n complexitatea
Arhetipurile si inconstientul colectiv analizeaza
sa. Explicatia acestei ne-alegeri este una pur formala, de
mai nti conceptul de inconstient colectiv al carui
metoda, ntruct diversitatea analizelor jungiene asupra
corolar indispensabil este arhetipul. Definirea stricta a
materialului oferit de fenomenul religios, din punct de
celor doua elemente se impune imperativ ntruct orice
vedere psihologic poate fi cu greu restrnsa la cteva
considerati principale. Este vorba despre imposibilitatea incursiune in opera marelui gnditor clacheaza fara o
prealabila analiza metodologica. Se poate presupune
cuantificarii materialului oferit de Jung n cteva clase
sau subclase edificatoare n raport cu ceea ce vrea sa ne antecedenta inconstientului colectiv, ca matrice
spuna autorul. Dificultatea survine n momentul n care universala specifica ntregii umanitati, asupra arhetipului,
numai ca elementul definitoriu ramne tocmai acesta din
psihologia analitica aplicata se combina inexorabil, ca
ntr-un fel de ncrengatura combinatorica, cu multiplele urma. Fara arhetip nu exista inconstient colectiv si
viceversa. Trebuie distins n interiorul arhetipului ntre
figuri mitologice, eroi salvatori, tricksteri, fiinte
arhetipul natura si reprezentarile arhetipale. Astfel,
supranaturale, mandale, demoni, ngeri etc., pusi, sa
arhetipul (ceea ce putem numi reprezentari arhetipale)
demonstreze existenta inconstientului colectiv si a
este ca realitate a psihismului colectiv jumatatea pe care
elementului sau constitutiv, arhetipul.
Laudabila intentia Editurii Trei de a publica operele o posed apriori (n masura n care aprioricul poate tine
complete ale psihanalistului elvetian C. G. Jung, pentru de experienta speciei scoasa din osmoza materie spirit,
a putea avea n fata primul volum din cele 18 (!) propuse n timpuri imemoriale printr-un rapt cosmogonic), iar
cititorului romn, si, astfel, pentru a spera ntr-o
Vasile Catalin Bobb

VASILE CATALIN BOBB

MA in Culture and Communication, BabesBolyai University, Cluj,
Romania

JSRI

N o. 7 / Spring 2 0 0 4

204

KEY WORDS:
Religious phenomenon,
Jung, archetype, psychoanalysis, hermeneutics

arhetipul natura este dezvaluit de viziunile onirice,

imaginatia activa, fantasmele n stare de transa,
fiind jumatatea pe care o caut. Imposibilitatea
cuantificarii gnoseologice a arhetipului in sine l
situeaza n linia marilor concepte metafizice: prim motor, divinitate, fiinta. Numai ca marea diferentiere ntre
aceste concepte si arhetip ramne pozitionarea spatiala;
daca primul motor, divinitatea, fiinta comporta situari
transcendente, arhetipul face drum invers situndu-se
nauntrul individului. Totusi, avem n acest moment
numai o ipoteza, ntruct arhetipul n sine poate fi
lasat n transcendent fara a deraia de pe firul gndirii
jungiene - Jung nu face nici o precizare clara asupra
acestui aspect.
Aceasta scurta prezentare a arhetipului s-a impus ca
fiind necesara ntruct cartea propune apoi o incursiune
n lumea arhetipala a culturi, si putem lesne observa ca
peste tot, de la antichitatea greaca, indiana, egipteana la
epoca medievala crestina regasim diferite forme si
ntrupari ale arhetipului. De la arhetipul mamei la
arhetipul infans, de la arhetipul animei reprezentat de
zeita Kore, la psihologia figurii trickster-ului, toate
acestea vin sa sprijine constructia edificiului arhetipal.
Desigur, nu putem eluda n prezenta recenzie
elementele de psihologie analitica care apar n capitolele
X si XI, unde sunt explicitate pe larg conceptele de
constiinta, inconstient, individuatie. Inedit este capitolul
V, Despre renastere n care se pot regasi diferite
forme ale renasterii si diversele aspecte psihologice ale

JSRI

N o. 7 / Spring 2 0 0 4

acesteia. Cele cinci forme ale renasterii sunt:

Metempsihoza, Rencarnarea, nvierea, Renasterea, si
Participarea la procesul transformari. Iar ca evenimente
psihologice care stau la baza renasteri regasim:
experienta transcendentei vieti si transformarea
subiectiva. Individuatia, n teoriile jungiene ocupa un loc
central ntruct apare ca proces psihologic de unire a
contrariilor, sub stindardul elementului central al
psihismului individual anume Sinele. Este un fel de
punere n ordine cu tine nsuti, de explicitare a
complexelor care inhiba descoperirea arhetipurilor, un
mecanism de recunoastere, printr-un travaliu continuu,
a idiosincraziilor personale.
Unul dintre cele mai inedite capitole ale actualei
editii l reprezinta ultimul capitol, Despre simbolistica
mandalei, n care este prezentata o ntreaga paleta de
imagini edificatoare. Exemplificarile si interpretarile
fiecarei imagini dau savoare cartii si n acelasi timp lasa
cale libera interpretarii personale hermeneutica nca
mai functioneaza.
ntreaga teorie dezvoltata de Jung nu face altceva
dect sa descrie structura sufletului personal prin
intermediul inconstientului colectiv care poate fi regasit
n cultura umanitatii, iar instrumentul de cautare este
arhetipul. Este vorba despre un travaliu continuu, similar cu cel regasibil n procesul de individuatie, care
urmareste identificarea, n decursul istoriei, a
elementului transistoric riguros, si n acelasi timp
divers, care formeaza structuri comune, anacronice, n
culturi diferite.

205