ATLASUL

LUMII

Sierra Leone
Capitala

~i cel mai mare

ora~
Freetown, 470.000
limba oficiala
englez;l
Produse importate
alimente, titei, bunurj
fabricate
Produse exportate
diamante, aur, bauxit;l,
cacao, cafea
Moneda oficiala
leone (1 leone -100 centi)
Produsul

intern

brut

900.000.000 dolari SUA

Forma de stat
republjc;l
~
!A..I

CARACTERISTlCI
GEOGRAFICE

Cdmpia joas;l de coasti! este

intrerupti! de o peninsul;l srancoas;l care se inal~

la 888 m.

Mla~tinile de mangrove ~i pi!durile se intind de-a lungul

coastei. campia se intinde la
100 krn spre interior, ~I se inal~
intr-un pod~ de 450 m. Spre
est muntii

dep;l$esc 1.800 m.

Temperaturile sunt ridicate tot

anul, precipitatiile cad Intre aprilie ~j noiembrie. Temperatura
medie la Freetown este de 27C
in ianuarie ~i 26c in julie, cu
precipitatii de 340 cm. Umiditatea este mare in sezonul ploios
~j clima poate 11 nepl;lcuti!,
acest litoral flind numit de
vechii colon~ti
COASTA

DE FilDE~

Interiorul

este savanJ!; sudiul

Suprafa~a
322.463 kIll'

mai umed este lmpadurit.

Popula~ia
13720.000 locuitori

Densitatea

popula~iei

~
~

ECONOMIA

pi!$uni. Se practic;l agricultura

de subzisten~, cultivdndu-se

inalte. in sezonul ploiDS urnidi-

42,8 locuitorVkm'

II % din suprafata. 9"/0 sunt pa-

tatea este ridicat:l, rar sub 8(j'/o.

Monrovia are temperatura medie

$uni. Agriculturn aduce 8()O/0din

veniturile din exporturi. Coasta

Popula~ia
2.830000 locuitori
Den5itatea popula~iei
24 iocuitori/km'

de 26C in ianuarie ~i 25C in

Capitala
Yamoussoukro, 120.000 locuitori
Cel mai mare ora~

principal intre mai ~i octombrie.

Peste o treime din suprafa~

Abidjan, 3.500000 locuitori

limba oficial~
franceza

Capitala

este imp~durit:l.. dar def~rea

se desf~~oara rapid.

~i cel mai mare ora~

Monrovia, 425000 locuitori

Limba oficiala
engleza
Produ5e

importate

orez, combustibili, produse

chimjce, piese de ma~ini
Produ5e exportate
minereuri de fier, cauciuc, cafea,
cacao, cherestea

~
~

ECONOMIA
7()0/odin populalia

lucreazil in agricultura,

de~i se

cultiv~ numai 4% din suprafat~

~i alte 2% sunt p~~uni. Pentru
hrarul se cultiv~ orez ~i manioc,
dar sunt necesare importuri de

(primul

1n lume) $i ulei din

banane, ananas, dar $i igname,

manioc, orez $i porumb. Exista

hrarul in plus in aprapierea ciurilor ~j de-a lungul coastei, iar

combustlbili, autovehicule
Produse exportate

oi, capre $i vite, 1n spc;cial 1n

nordul mai secetos, unde se
cultiva mei $i arnhide. Produse

p:idurile aduc venituri din nuci

~i din cherestea. 29"/0 din supra-

cafea, cacao, cherestea, ulej de

palmier
Moneda oficial~
franc (1 frdnc = 100 centimes)
Produsul

intern

brut

tiv~ cauciuc, cacao ~i cafeaua.

republica

cenlO
ProdU5UI intern

Peste jurrultate din cauciuc este

forestiere sunt tecul

mabonul $i

fata t;lrij este ~j acum 1rnp;lduriti!. Mineralele aduc cea maj ma-

abanosul. Minerniele

includ

re parte din veniturile

Se extrag aur ~j diamante, dar

existi! ~i bauxiti!, rutil ~i cram.

raului Bou $i minereurile de fier

de la Bangolo. Industria este le-

Minereurile

gata de prelucrarea alimentelor.

prezent nu sunt exploatate.

Industria este legati! de rninerit

produsele textile $i fabricarea

produs~ de Compania Firestone

care are plantatii cu peste

W
~

CARACTERISTlCI
GEOGRAFICE

chetestelei. 24% din energia

electrica se obtine din termo-

40.000 de angajati. Se cresc vite,

Regiunea joasa de coasta este

centrale, 760/0din centrnle hidro-

oi, capre ~i porci, jar pescuitul

este o surs~ util~ de hran~.

presl1rata cu lagune ~i intlnderi

de nisip. In interior, un podi~

electrice. Abidjan este prindpalul

centru industrial $i port. Drumu-

~
CARACTERISTlCI
~
GEOGRAFICE
Uberia a fost fondata In 1847

Cauciucul este al doilea produs

exportat, dar mineralele (fierul,

de aproximatlv

rile rndiaza spre tari1e adiacente.

Exista 1.156 km de cale fernta,

cu lagune ~i mla~tini, interiorul

este In rnare palte podi~, atin-

Dezvoltarea industriei este legat:l

de rninerale ~i de agricultura.
Exist:l fabrici de mobil~ ~i de

gand 1nal!imea rnaxima 1n vf.

Nimba (1.768 m), la grnnita cu

dlrarnizi la Monrovia, principalul

port. S-au construit 490 km de

Guineea. Clima este ecuatoriala,

cu ploi mari ~i temperaturi

cale ferat:l pentru transportul

rninereurilor

de fier.

300 m se inal~

l.a 1.000 m spre nord-vest. Clima

este mai umeda in sud, cu precipitatil anuale de 150-200 cm
in anotimpurile ploioase, intre
mai ~i octombrie,

respectlv oc-

tombrie ~i noiembrie. Interiorul

are un singur sezon ploios, cu
ploi de 100 cm. Temperaturile
medii la Abidjan sunt de 27C
(in ianuarie) ~i 24C (in julie).

exteme.

petrolul din terenuri petroliere

marine, diarnantele din Valea

republica

de sclavi americani elibera!i. Depresiunea de coasta este ornata

bir, cafea ~i cacao. In nordul

Produse importate
piese de rna~ini, rnaterii prime,

alimente. Pentru comert se cul-

aurul ~i diamantele) aduc mai

mult:l mon~
strain~.

orez, igname, mej ~i manioc;

dar ~i serninte de palmier, ghimmai secetos se cresc vile, oj ~j
capre. Pescuitul este o surs;l de

Moneda oficiala
dolar liberian (1 dolar = loo
brut

de Filde$ este un important furniwr de cafea. boabe de cacao

sambure de palmier. Se cultiva

6.997.000.000 dolari SUA

Forma de stat

990.000.000 dolari SUA

Forma de stat

ECONOMIA
65% din populatie

lucreaz;l in agricultuti!, se cultiv;l

25% din suprafa~ ~j 31% sunt

LIBERIA

in

europeni

albuluj".

~
59"/0 din fo!1a de munca
lucreaza 1n agriculturn. se cultiva

Suprafa~a
111369 km'

julie, 500 cm de precipitatii,

"Mormantul

importante

de l1er au fast foarte

In trecut, dat in

~i agricultum.

La Freetown

existi! mlcj industrii de prelucrare. La sate sunt cdteva industrij

me~te~ug;lre~ti. Freetown este
principalul port; prin Bonthe se
face exportul de bauxiti! ~i rutil.

$i legaturi cu Burkina Fasso.

Raurile sunt vitale pentru transportul de marf;l ~i de pasageri

in Sierra Leone. Construc!ia unei

SIERRA LEONE

retele de alj ferate a fast

Suprafa~a
71.740 km

arn3.nati! in 1974. Sierra Leone

Popula~ia
4460.000 locuitori
Densitatea

popula~iei

64,3 locuitori/km

are acum doar 84 krn de cale

ferati! de la vechiui teren rninier
parul la coasti!. Existi! 7.395 krn
de drumuri, din care aproximativ jurni!tate sunt pavate.

AFRICA

DE VEST