CURSUL NR.

13 INDUSTRIA USOARA

Ramura a bunurilor de consum Cuprinde subramurile : a) industria textila si a confectiilor b) industria pielariei si a incaltamintei Materii prime folosite cu origine diversa: a) vegetala: bumbac , in , canepa b) animala: lana, piei, blanuri c) minerala si sintetica (fire si fibre

sintetice, uleiuri minerale) d) fire si fibre naturale I. INDUSTRIA BUMBACULUI State mari producatoare de materii prime: China, India, Statele Unite ale Americii, Pakistan State care produc materie prima in cantitate redusa: Japonia, Germania, Marea Britanie

II. INDUSTRIA LANII Foloseste o cantitate mica de materie prima Filaturile sunt concentrate in statele industrializate Lana (materie prima) furnizata de state ce cresc oi cu lana fina si semifina Principalii crescatori de oi si producatori de lana : Australia, China, Noua Zeelanda.

III. INDUSTRIA MATASII NATURALE Material prima gogosile viermilor de matase si fibre sitetice Dezvoltata in state cu traditie : China, Japonia, R.P.D Coreana si Coreea de Sud, Italia.

IV. INDUSTRIA INULUI Se afla in regres Arii de cultura: (2/3 productia mondiala) vestul si centrul partii europene a C.S.I. Cehia, Slovacia, Ungaria.

V. INDUSTRIA IUTEI

Iuta cea mai ieftina fibra textile naturala Centre industiale: India, Bangladesh, China si statele din Peninsula Indochina

VI. INDUSTRIA CANEPII Canepa planta utilizata din vechime cultivate pentru fibre rezistente, panzele corabiilor, vaci, franghii. din productia fibrelor de canepa este data de C.S.I., China, India, Romania.

VII.INDUSTRIA PIELARIEI SI INCALTAMINTEI Cele mai importante locuri in aceasta industrie sunt detinute de: C.S.I si S.U.A. Unitati pentru tabacitul pieilor naturale in India, Argentina, SUA, - cele mai mari producatoare de piei Industria de tabacire dezvoltata pe baza prelucrarii pieilor brute din import: Franta, Japonia, Marea Britanie. Mari producatoare de incaltaminte (piei naturale si inlocuitori): C.S.I., S.U.A.,Italia, Franta, Marea Britanie, Gemania. Industria marochinariei dezvoltate la nivel de inteprinderi mici, artizanale: Orientul Apropiat si Mijlociu, Africa de Nord, America Latina.

INDUSTRIA USOARA DIN ROMANIA

I. -

Industria bumbacului : Dezvoltata pe baza de bumbac din import.

II. Industria lanii: Materia prima: lana fina si semifina obtinuta de la oile merinos Productii exportate in: Federatia Rusa, Ucraina, Germania, Franta, Marea Britania.

III. Industria inului si canepii: Cultura de in si canepa in Podisul Sucevei, depresiunile intracarpatice si sudul Dobrogei- in; Campia de Vest si centrul Transilvaniei canepa. Tesatori, filaturi, topitori in zonele de cultura.

IV. Industria matasii:

Matase naturala obtinuta in tara si in China Matase sintetica / artificiala

V. Industria tricotajelor: Ca materii prime sunt utilizate: bumbacul, lana, fire sintetice. Unitati producatoare: Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Arad, Oradea, Sibiu, Brasov. Productiile sunt destinate, in mare, exportului.

INDUSTRIA ALIMENTARA

Extreme de diversificata Ocupa locul al II-lea ca procentaj in volumul total al productiei industrial a Terrei Agricultura mondiala este principala furnizoare de materie prima pentru industria alimentara Principalele 5 tari europene: Marea Britanie, Franta, Olanda, Elvetia si Germania Principali inverstitori internationali din industria alimentara S.U.A. si Japonia

Repartitia geografica a industriei alimentare pe Terra Ramura industrial dezvoltata in zonele agricole sau in proximitatea acestora (in zolele periurbane)

A) INDUSTRIA PRELUCRARII CEREALELOR SI A PANIFICATIEI Cerealele au rol important in alimentatie, pentru unele tari existand doar un apetit traditional in acest domeniu, cei mai mari consumatori de faina/locuitor fiind: Italina, Franta, Belgia, Marea Britanie, Olanda, Germania. Producatoare artizanala a painii cu traditie in : Spania , Italia, Olanda, Germania Consumatori mondiali de paine/locuitori: Polonia, Cehia, Slovacia, Germania Principalii producatori mondiali de paine: Italia, ex- U.R.S.S. Franta, Germania Franta si

B) INDUSTRIA ZAHARULUI 121 tari producatoare:- 31% sfecla de zahar

- 69% trestie de zahar 56% din totalul mondial s-a obtinut in : India, Brazilia, China, S.U.A, Germania. 70% din productia mondiala de zahar este consumata de tarile producatoare. Tarile exportatoare: Brazilia, Australia, Cuba Tarile importatoare: Rusia, S.U.A., Japonia

Consumatorii mondiali/locuitor 67 kg. zahar/an Singapore si Cuba, 1 kg zahar/ an Republica Centrafricana.

C) INDUSTRIA ULEIULUI SI A ALTOR SUBSTANTE GRASE Substantele grase deosebit de utilizate astazi sunt : margarina ingredientele grase folosite la obtinerea acesteia sunt de origine animala, ulei de coprah, arahide, susan din productia mondiala obtinuta in tarile Uniunii Europene, cele mai mari consumatoare: Danemarca, Benelux, Marea Britanie. Untul- produs de tarile Europei de vest , ex-U.R.S.S., America de Nord, India, Noua Zeelanda Exporta: Europa de Vest, Noua Zeelanda, Rusia, S.U.A. Importa: Rusia, Europa de Vest, Polonia Consumatori mondiali/locuitori: Noua Zeelanda si Uniunea Europeana.

ULEIURI VEGETALE OBTINUTE DIN PLANTE ORGANICE Zona temperate ( soia, floarea soarelui, rapita) 80% din productia mondiala Zona tropical ( coprah , arahide) Zona mediteraniana (maslin) Zonele intertropicale din Africa Cele mai mari producatoare sunt tarile europene occidentale ( Franta , Germania) , S.U.A, Argentina, Brazilia, China , India, Japonia.

D) INDUSTRIA PRELUCRARII FRUCTELOR SI A LEGUMELOR S.U.A.- principal producatoare mondiala de conserve de legume si fructe- urmata de ExU.R.S.S. (Moldova), Franta , Japonia, Marea Britanie, Africa de Sud. Specializate in industria mondiala sunt : a) Italia tomate b) Ungaria ardei conservarii legumelor/fructelor , recunoscute pe piata

c) Turcia stafice d) Romania- diverse fructe e) Macedonia diverse legume f) Spania masline g) Grecia- masline 1/3 din productia mondiala de legume si fructe o face obiectul conservarii , restul fiind consumat in stare proaspata.

E) INDUSTRIA BAUTURILOR ALCOOLICE SI NEACOOLICE Produse ce alcatuiesc o gama variata BAUTURI ALCOOLICE a) Berea loc de frunte in consumul mondial Principalele producatoare : S.U.A, China, Germania Principalii consumatori : Germania , Danemarca, Irlanda, Belgia, Luxemburg , Marea Britanie

b) Vinul vinuri notabile extrase din soiuri superioare de struguri: Bordeaux, Burgogne, Malaga, Porto, California. vinuri obtinute in regiuni industriale, in marile zone viticole ale lumii Lauguedoc, Champagne, Mancha, Xeres, Familia- Romagna, Bairrada, Mulfatlar, Al. Marc-Costesti, Tokay principalii producatori de vin : Italia, Franta, Argentina exportatori: Italia, Franta, Spania importatori : Germania , Marea Britanie, Franta consumatori: Franta, Italia, Luxemburg

c) Alte bauturi alcoolice aguardiente: Japonia grappa: Italia slibovita: ex-Iugoslavia,tarile baltice. tuica: Romania palinca: Ungaria uzo: Grecia mao-tai: estul si sud-estul Asiei raki-Turcia si Egipt arak: Orientul Apropiat cognac si armagnac: Franta appelbraunvin: Scandinavia cacsasa: Brazilia

BAUTURI OBTINUTE DIN PRELUCRAREA CEREALELOR: Whiskyul (Scotia si Irlanda) , votca si ginul Cea mai mare consumatoare mondiala de acool : Uniunea Europeana BAUTURI TONIFIANTE: Cafea (73% din productia de cafea America Latina ) Cacao (55% din productia de cacao Africa de Vest) Ceai (75% dn productia de ceai Asia de sud si sud -est) consumate pe intreaga planeta BAUTURI NEACOOLICE/BAUTURI NATURALE: Coca-cola, Pepsi, sucurile naturale de fructe, ape minerale ( Franta prima consumatoare de apa minerala, al doua producatoare si exportatoare a lumii)

F) INDUSTRIA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE Furnizeaza productie cu mare valoare nutritiva ( branzeturile)

G) INDUSTRIA CARNII SI A PRODUSELOR DIN CARNE A evoluat in concordanta cu procesul de urbanizare Productia mondiala de carne a crescut continuu in consonanta cu evolutia demografica si a procesului dinamic de urbanizare Tari cu efective importante de animale si mari productii de carne sunt : S.U.A. , China, Brazilia- carne de porc China, S.U.A., Germania- carne de pasare Tendinte mondiale actuale arata o crestere a productiei la carnea de pasare , cresterea cerintelor de carne alba, avand motivatii de ordin dietetic. H) INDUSTRIA PESTELUI SI A PRODUSELOR DIN PESTE: Pescuite cca. 5000 de specii de pesti , 40 % , specii comune: 24% mai valoroase; Mari zone de pescuit ale Terrei sunt in Oceanul Pacific( Japonia, ex-U.R.S.S, S.U.A.) 60% din productia mondiala ,Oceanul Atlantic (30%), zonele de golf ale Oceanului Indian, bordurile Oceanului Artic si ale apelor antarctice Cele mai mari cantitati se pescuiesc in zonele de tarm ( pelagice) 65 % din productia mondiala Marea Mediterana, Marea Barents, Marea Nordului, Marea Japoniei, Marea Azov. razboiul somonului intre Franta si Spania, Golful Gasconiei , Spania Canadaprotectia balenelor zona Terra Nova.

I) INDUSTRIA CONSERVARII PESTELUI : Cca. 100 mil. si peste pescuit anual Productia de aquacultura 70 % consumul uman , 30 % folos pentru productia hranei animalelor. State cu productii importante: Japonia, Rusia, S.U.A, Spania , Marea Britanie, Franta , etc.

CURSUL 14 AGRICULTURA

Ramura de baza a economiei mondiale Produsele sale constituie principala sursa de alimentatie a omenirii si baza de materii prime pentru o serie de ramuri industriale. Poate asigura hrana populatiei globului, productia sa este repartizata inegal, ceea ce mentine decalaje sub aspectul posibilitatilor de alimentare ale populatiei in diferite zone ale lumii Se impune dezvoltarea continua a agriculturii. MODUL DE UTILIZARE A TERENURILOR Terenurile agricole 4.9 miliarde ha. din care: Terenurile arabile reprezinta 1,4 miliarde ha. Pasunile si fanetele 3.1 miliade ha. din pamanturile arabile sunt cultivate azi Terenurile arabile reprezinta principalul mijloc de productie al agriculturii Europa 31% si Asia de Sud 25% ; cele mai restranse terenuri arabile se gasesc in Africa si Oceania Pasunile si fanetele naturale reprezinta componenta primordiala in zootehnie Pajistile ocupa o suprafata de 3.4 miliarde ha. Cele mai productive si mai extinse sunt pasiunile alpine, cele cu caracter permanent si pasunile de lunca Cele aride si semiaride sunt utilizate temporar cuprinzand suprafata de stepa, preeri, pampas, savane si regiuni semidesertice , avand valoare economica redusa. STRUCTURA PRODUSELOR AGRICOLE Agricultura cuprinde 2 ramuri principale: Productia vegetala , cultura plantelor Productia animala, cultura animalelor RESURSELE AGROALIMENTARE VEGETALE

In structura plantelor de cultura predomina : A) CEREALELE: cca din terenurile arabile mondiale Asigura baza in hrana populatiei, materia prima din diferite ramuri ale industriei alimentare si nutreturi pentru animale , ca produse de export Prezinta avantajul ca se pot pastra mult si pot fi transportate la distante mari fara sa se deprecieze 3 cereale de baza : graul , orezul, porumbul , in procentaje aproximativ egale GRAUL : Cea mai veche planta cultivata si cea mai raspandita (emisfera Nordica) Principalele producatoare mondiale : China , India, S.U.A. OREZUL : Cultura pentru consum a populatiei din sudul si estul Asiei. 2 recolte pe an in zona tropicelor Principalii producatori : R.P. Chineza, India, Indonezia.

PORUMBUL: A doua cereala de mare valoare din zona temperata Originar din America Centrala si de Sud, cereala indiana ( indian corn ) Materie prima industriala ( amidon, ulei , alcool) , furaj concentrat si planta alimentara Principalele producatoare mondiale S.U.A , China, Brazilia, Mexic Alte cereal cultivate: secara, orzul , ovazul, meiul, sorgul

B) CULTURILE TEHNICE/ PLANTE INDUSTRIALE: Utilizate in industria alimentara ( trestia de zahar, floarea soarelui), industria textila ( bumbacul, iuta, inul), industria chimica ( plantele medicinale si aromate. PLANTELE TEXTILE BUMBACUL : fibra universala Principalele producatoare de bumbac brut: China, S.U.A., India, Pakistan Principalele producatoare de fibre: China, S.U.A., India, Pakistan IUTA: Originara din Asia de sud-est Cea mai ieftina din fibrele textile 90% se foloseste la fabricarea panzei de sac, a panzei gudronate, a franghiilor. Principalele consumatoare tarile europene PLANTE PRODUCATOARE DE ZAHAR: Sfecla de zahar regiunile temperate Trestia de zahar- regiunile tropicale Sfecla de zahar- din productia mondiala in Europa, Franta, Germania , S.U.A. Trestia de zahar- 2/3 din productia mondiala de zahar Principalii producatori mondiali Brazilia, India, Thailanda. PLANTE OLEAGINOASE Contribuie ca hrana pentru populatie (uleiuri vegetale), materie prima pentru unele ramuri industriale

Plante folosite pentru obtinerea uleiurilor : Floarea soarelui si inul in zona temperate Soia, ricinul ,arahidele, palmierul de ulei, de cocos, maslinul, susanul subtropicala si tropicala FLOAREA SOARELUI Ulei comestibil ( Europa si America) Principalii producatori : Rusia, Franta, S.U.A, China SOIA Se foloseste pentru obtinerea uleiului, baza furajera in cresterea animalelor. Principalele producatoare: S.U.A., Brazilia, China MASLINUL Baz. Mediteranean Ulei comestibil ( Spania, Grecia, Italia, Argentina, S.U.A., Indonezia) NUCI DE COCOS Indonezia principala producatoare si exportatoare, Filipine, Sri Lanka, Thailanda PALMIERUL DE ULEI Originar din Africa Sursa importanta de ulei pentru Europa si S.U.A. Cele mai mari producatoare Malaysia, Nigeria, Indonezia, etc. ARAHIDELE Hrana( America de Sud) , se obtine ulei si hrana pentru animale Principalele producatoare: China,India, Nigeria, S.U.A. PLANTE CULTIVATE PETNRU TUBERCURI SI RADACINI Cele mai importante sunt : cartoful, batatele si maniocull CARTOFUL: Originar din America de Sud, se cultiva pe mari suprafete in Europa si Asia Cele mai mari producatoare: Rusia, Germania, Olanda, Franta

in zona

BATATELE ( cartoful dulce) Tarile africo-asiatice , se cultiva in Asia de est ( China locul I 90% din productia mondiala) MANIOCUL Hrana , tuberculi ce prin uscare sunt transformati in tapioca, faina obtinuta este folosita in Europa. Originara din Brazilia Cele mai mari producatoare: Brazilia, Thailanda, Nigeria, R.P.Congo, Indonezia. LEGUMINOASELE pentru boabe Sursa de proteine Rol important ca fixator de azot Fertilizator azotat Fasolea, mazarea, nautul, litnea Principalele producatoare: China, India, C.S.I., Brazilia , Mexic

CULTURILE PERMANENTE - Culturile permanente : bananieri , curmali, ananas, citrice, meri, peri, piersici, caisi, vita de vie - America de Sud si Centrala , principala zona, produce in productia mondiala BANANIERUL republici bananiere- Ecuador, Honduras, Costa Rica, Panama, Guatemala, Braziliaprima producatoare, Indonezia a doua producatoare, Filipine a treia producatoare. Principalele producatoare de banana sunt si principalele exportatoare CURMALUL Principalele producatoare sunt statele sahariene si Irakul, Arabia Saudita si Iranul 2/3 din productia mondiala. ANANASUL Cele mai mari productii se obtin in : Thailanda, Filipine, China etc. ARBORELE DE CAFEA Productia mondiala de cafea se cifreaza la 6.5 mil si principala producatoare este Brazilia (sud estul coastei Oceanului Atlantic) Exportul realizat prin portul Santos ( cea mai mare piata din lume pentru comercializarea cafelei) A doua producatoare Columbia, Indonezia, Cote dIvoire , Etiopia ( tara de oricine a cafelei) din productia mondiala se comercializeaza , cafeaua ocupa locul 2 in exportul mondial , dupa petrol. ARBORELE DE CACAO din productia mondiala este realizata de tarile Africii Locul I Cote dIvoire,Nigeria, Camerun, Locul al II-lea Brazilia CEAIUL Consum mare de ceai in Asia si Europa/S.U.A ( populatiile anglo-saxone) Bautura fara valoare nutritive , cu aroma 2/3 din productia mondiala se obtine in Asia musonica India, China, Sri Lanka, cele mai mari producatoare. POMII FRUCTIFERI: Meri Peri Caisi Zona temperate, Franta, Spania, Germania, Italia Ciresi Piersici PLANTE CITRICE Lamai Portocali Mandarini Grapefruit

Baza Marea Mediterana , S.U.A si America Latina

VITA DE VIE Una din plantele stravechi cultivate de om

Europa principala zona viticola a Terrei , 75% din totalul mondial Pronductia de vin din total il acopera Europa Zona de cultura 530 latitudine Nordica si sudica pana la baza Marii Mediterane Baza Marii Mediterane , nordul Africii, Asia mediterana realizeaza mai mult de 80% din productia mondiala de struguri- Franta pe primul loc ( principalele podgorii Bordeaux, Champagne, Alsacia etc.) , Italia( C, Padului, Piemont, Campania, Umbria, etc.), Spania( Malaga, Xeres, Alicante si Valencia) America Latina (Chile, Argentina) , Australia, Africa de Sud. CRESTEREA ANIMALELOR Are o mare importanta in viata economica a societatii Se obtin produse alimentare ( carne, lapte, grasimi) si nealimentare( lana, piei , blanuri) dar si materii prime industrial Ocupatia de baza in diferite zole ale globului In secolul al XIX-lea principala ramura a fost agricultura A inregistrat un progres in ultimele decenii Tari exportatoare de produse animaliere : Argentina, Australia, Noua Zeelanda Factorii favorabili ai dezvoltarii acestei ramuri : variate baze furajere, pasuni si fanete natural, plante cultivate , dezvoltarea industrial Ramura preponderenta in tarile dezvoltate.

Cursul 15 Turismul

Activitatea turistica FENOM a fost dezvoltata in special in a doua jumatata a seculului XX Activitatea turistica este un mijloc de utilizare in mod placut si in conditii de confort a timpului liber Este o activitate social-culturala si economica Factor esential in balanta de venituri a unor tari (Italia , Franta , Austria , Danemarca) Furnizor de locuri de munca TURISMUL ansamblul activitatilor prin care omul isi petrece timpul liber calatorind in alta localitate/tara pentru a vizita, pentru a-si imbogati cunostintele generale , pentru sport, odihna si tratament TURISMUL - industria de bunuri si servicii create pentru satisfacerea dorintelor, preferintelor sau motivatiilor solicitate de turisti in locul de destinatie Incasarile din TURISMUL INTERNATIONAL reprezinta cca. 10-15% din exporturile mondiale si cel mai important CAPITOL al comertului vizibil

ROLUL TURISMULUI in economia unei tari este definit prin :

1) aportul la nivelul national 2) valorificarea superioara a resurselor in profit teritorial 3) ridicarea economica a unor zone lipsite de bogatii de sol/subsol 4) stabilizarea fortei de munca 5) asigurararea unei circulatii banesti normale 6) element dinamizator al sistemului economic global 7) mijloc de diversificare a structurii economice 8) factor de instruire si educatie 9) regulator al balantei de platii externe 10) vocatie ecologica

RESURSE TURISTICE SI FORME DE TURISM Potentialul turistic mondial asigurat de: OBIECTIVE NATURALE ( cadrul natural in ansamblu) OBIECTIVE ANTROPICE (create de om )

In functie de potntialul turistic si de baza de servire se cunosc diferite forme de turism : Turism balnear: -maritim Turism montan si pentru practicarea sporturilor de iarna Turism de cura balneara Turism de vanatoare sau safari Turism cultural Turism comercial-expozitional Turism festivalier Turism sportiv Turism de reuniuni si congrese Turism de afaceri

MARILE ZONE TURISTICE ALE TERREI

In functie de o serie de criterii generale , O.M.T.(Organizatia Mondiala a Turismului) a distins 6 REGIUNI TURISTICE ce inglobeaza aproximativ toata suprafata Terrei si anume: EUROPA AMERICILE ASIA DE EST SI PACIFIC AFRICA ORIENTUL MIJLOCIU ASIA DE SUD

Prin prisma GEOGRAFIEI ECONOMICE MONDIALE au fost identificate 12 mari zone turistice ce cuprind o serie de subzone: 1) Litoralul Mediteranei Europene si a Atlanticului de Est Concentreaza cca. 1/3 din circulatia internationala a planetei Forma dominanta de turism este sejurul pentru odihna si tratament: a) Litoralul Nordic al Marii Mediteranei Europene si al Atlanticului de Est : - Spania - Italia -Franta

b)Tarile balcanice : - litoralul romanesc al Marii Negre - litoralul croat al Marii Adriatice - litoralul bulgar al Marii Negre -litoralul albanez al Marii Adriatice -Grecia , Marea Egee si orase -Turcia , litoralul mediteranean , egeean si orase

c)Litoralul nord-afican : -Maroc -Algeria -Tunisia -Tibia -Egipt

d)Litoralul Atlanticului de Est si Insulele Canare:- Maroc -Portugalia -Spania

-Franta -Marea Britanie 2)Europa Central-Nordica - concentreaza cca. din circulatia turistica international a planetei - forme de turism: montan , al sporturilor de iarna, cultural si sejurul pentru odihna si tratament a)Tarile alpine : - Franta -Italia -Elvetia -Germania -Austria -Slovenia b)Tarile de la Marea Nordului si de la Marea Baltica c)Tarile scandinave: - Danemarca - Norvegia - Suedia d)Tarile Europei Central-Estice: - Cehia - Slovecia -Ungaria 3)America de Nord - concentreaza cca. 15 % din circulatia turistica international -se caracterizeaza prin circulatia turistica intracontinentala( peste 80% din turisti provin din S.U.A si Canada) -forme de turism : de tranzit , de sejur, pentru odihna -cuprinde trei subzone: a) Statele Unite ale Americii b) Canada c) Mexic 4)Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.) -circulatia turistica international tot mai intense -forme de turism : cultural , balnear. -cuprinde subzonele: a) Moscova si imprejurimile b) Saukt Petersburg

c) Ucraina d) Caucazul e) Litoralul Marii Negre f) Asia Centrala g) Siberia 5) China si Indochina -Forme de turism- predominant turismul cultural - una dintre zonele turistice cele mai bogate in monumente istorice, arhitectonice si de arta. 6)America Centrala si de Sud -varate actractii turistice natural si antropice -forme de turism: de odihna si tratament -se remarca circulatia turistica America Centrala ( istmica si insulara) -cuprinde urmatoarele subzone:a)Antilele Mari si Bahamas b) Antilele Mici c)America Centrala Istmica d)America de Sud 7.India si tarile din regiunea Golfului -forme de turism : predomina turismul cultural si religios , balnear, montan -cuprinde subzonele:a)India si Sri Lanka b) Pakistan c) Bangladesh d) Iran e) Irak f) Peninsula Arabia. 8.Extremul Orient: -forme de turism :; cultural , de afaceri , congrese si balneclimateric -cuprinde in principal : a) Coreea b) Japonia c) Filipine d) Indonezia 9.Insulele Oceaniei:

-Forme de turism : de sejur -cuprinde subzonele: a) Arhipelagul Hawaii b) Insula Tahiti c) Noua Caledonie d) Samoa e) Fiji 10.Australia si Noua Zeelanda: - din fluxul touristic European britanici -formele de turism : de afaceri, sejurul la rude, turismul de circulatie -activitatea turistica concentrate si dirijata de marile centre urbane si Marea Bariera de Corali 11.Africa Centrala si de Sud - recent intrata in circuitul international -forme de tursim : de circulatie, safari -subzone:- G.Guineii - bazinul fluviului Zair/Congo - litoralul est-african - lacurile - Africa de Sud 12.Arctica si Antarctica: - tinta a unor expeditii stiintifice - zone turistice de sine statatoare - forme de turism: sporturi de iarna, excursii cu sanii motorizate sau trase de caini si reni , pescuitul si vanatoare sportive. -subzone: - Alaska - Groenlanda - Insulele Antarctice -Antarctica

TURISMUL IN ROMANIA cca. 3000 unitati de cazare

la nivelul Romaniei exista o varietate de factori favorizanti dezvoltarii turismului intern si international principalele zone turistice ale tarii sunt : a) Capitala (Bucuresti) b) Litoralul Marii Negre: Navodari , Mamaia, Constanta, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Mangalia Nord, Mangalia. c) Delta Dunarii d) Nordul Moldovei: centrul de dispersie Suceava -manastiri cu fresce exterioare: Voronet, Humor, Arbore, Moldovita, Sucevita. -manastri nemtene Secu- Neamt, Sihastria Agapia, Varatec, Bistrita, Sihla - e) Bucegi- Valea Prahovei-Brasov forme de eroziune Babele si Sfinxul Sinaia turistice Predeal Poiana Brasov Cabane si statiuni

- f) Sudul Transilvaniei: - orase cu vechi traditii culturale - cetati medieval - cetati taranesti medieval - g) Tara Hategului si imprejurimile : cetatile dacice din Muntii Orastiei - h)Muntii Apuseni: - cel mai bogat relief carstic din tara Pestera Vantului mai mult de 35 km. lungime - Complexe carstice - Chei - Coloane de bazait - I) Nordul Olteniei: - numeroase statiuni balneare Govora , Calimanesti, Caciulata, Olanesti Manastiri: Tismana , Horezu, Cozia, Arnota Arta populara: Horezu si Oboga Ansamblu sculptural realizat de Constantin Brancusi

- j) Maramuresul :- comoara etnografica - biserici de lemn Cuhnea 500 ani, Surdesti - porti si obiecte de lemn sculptat

- k) Orasul Iasi: - manastiri : Trei Ierarhi - palate: Palatul Cultural - l)Marile orase din vestul Tarii : - Timisoara - Arad - Oradea - In Romania exista 150 de statiuni balneoclimaterice: Baile Herculane, Baile Felix, Ocna Sibiului, Slanic Moldova, Vatra Dornei s.a. - Climaterice: Poiana Brasov, Paltinis, Stana de Vale, Lacul Rosu s.a.

TRANSPORTURILE

Dezvoltarea economiei unei tari, economiei mondiale este direct determinate de transporturi Asigura schimburile de materii prime, produse si bunuri, legatura intre diversele zone ale unei tari sau intre tari diferite, permite deplasarea oamenilor etc. Se disting : - TRANSPORTURILE TERESTRE TRANSPORTURILE NAVALE TRANSPORTURILE AERIENE

- TRANSPORTURILE SPECIALE ( TRANSPORTURI URBANE, CONDUCTELE, LINIILE DE INALTA TENSIUNE, TELECOMUNICATIILE SI COMUNICATIILE SPATIALE ) TRANSPORTURILE FEROVIARE: Importante datorita unor avantaje : capacitatea, viteza, sigurata in exploatare Specializate in transportul marfurilor

Asigura fluenta in traficul de calatori din regiunile urbane atat prin trenurile de suprafata cat si cele subterane ( metrouri) Repartizare inegala a retelei de cai ferate la nivel mondial , concentrari mari in America de Nord, Asia, America de Sud, Africa si Australia Infrastructura specifica reprezentata , pentru terenurile accidentate , de tunele cele mai multe se gasesc in statele alpine din Europa, Japonia, S.U.A. in zona muntilor Anzi si Noua Zeelanda

Cel mai lung Seikan ( Japonia) - 53 800 m; Eurotunelul (Franta-MArea Britanie-51 500 m) Cai ferate construite la mare altitudine in Muntii Anzi, Alpi, etc : - Lima Oroya ( Peru) 4829 m - Rio Mulatos- Potosi (Bolivia) 4787 m Tip aparte de transport feroviar utilizat peste stramtori , mari, lacuri si fluvii- FERRYBOAT (Marea Britanie) Pe caile ferate , curentii de transporturi de marfuri sunt orientati pe liniile magistrale cu caracter national si international sip e magistrale trascontinentale Transportul de pasageri pe calea ferata este deosebit de important in C.S.I , Japonia, India, China, Franta, Italia, Germania In Romania cele mai vechi cai ferate : Oravita- Bazias(1856), Jimbolia-Timisoara (1857), Constanta Cernavoda (1860) etc. Reteaua feroviara are o lungime de 11 300 km (33% electrificata) Linii de fery-boat functioneaza catre Calafat Vidin si Constanta-Istambul Cel mai lung tunel de cale ferata Ostra-Lesu Ursului (6000 m ) Cea mai lunga cale ferata din lume TRANSSIBERIANUL cca. 10 000 km.

Transporturile rutiere Repartizare geografica echilibrata Drumuri modernizate cca.15 mil km, autostrazi 85 000 km., cele mai mari densitati in Germania, Franta, Marea Britanie. Infrastructura specifica: poduri , poduri suspendate, tuneluri de uscat si in zonele muntoase la altitudini mari ( 5330 m in Tibet, 4800 m in Muntii Anzi, 2770 in Muntii Alpi) , ce trec prin pasuri de mare altitudine: Tangla ( 4992 m ) , Oroya( 4770 m ), Grand Saint- Bernard ( 2472 m ) Cele mai lungi retele rutiere : S.U.A., Franta, Canada, Germania, Rusia, Marea Britanie, Italia. Caile rutiere se clasifica dupa destinatia traficului in : autostrazi , - Sosele continentale si trascontinentale - Drumuri nationale - Drumuri regionale - Drumuri de interes local

Cea mai mare retea de autostrazi este detinuta de S.U.A , apoi Canada, Germania etc. in Asia :Japonia, Arabia Saudita, Irak; in Africa in zonele marginale, in Australia intre Perbh si Melbourne , Darwin si Hdelaide

Cea mai lunga sosea din lume PANAMERICANA cca. 15 000 km Transporturile rutiere au rol in : transportul de marfuri ( 70 % din totalul acestora) tarile din U.E. avand cele mai importante contributii Omania are o retea rutiera de 72 834 km , o autostrada ( construita in 1972) Bucuresti- Constanta , se adauga TEM ( madistrala transeuropeana) intre NadlagConstanta. TRANSPORTURILE NAVALE Navigatia interioara sau fluviala Are vechime milenara Inlesnita de lucrari de regularizare a raurilor si de constructia unor canale Cele mai importante sisteme de navigatie nationale sunt : Volga-Rusia Mississippi S.U.A Rhinul Dunarea Oder-Elba Marile Lacuri-St.Lawrance

In Europa navigatia fluviala se face pe Sena, Tamisa, Dunare ( Canalul Main-Dunarecea mai importanta artera de navigatie din Europa) In Romania transporturile fluviale inregistreaza cca. 8 mil. anual TRANSPORTURILE MARITIME Cunoscute din antichitatea Greco-romana si cea a Extremului Orient Asiatic Introducerea tractiunii cu aburi si a celei Diesel au generat o revolutie in tehnica de navigatie. Transatlanticele de azi au tonaj mai mic decat in perioada interbelica Traficul de pasageri este in scadere in timp ce traficul de marfuri este In urcare Structura traficului maritime de marfuri se prezinta astfel: petrol brut Produse petrolifere Carbuni Minereuri de fier Cereale Alte marfuri

Fluxurile comerciale cele mai importante se realizeaza intre trei mari spatii comerciale : America de nord

Asia- Pacific Europa Occidentala

80% din schimburile internationale

Flota comerciala cea mai importanta este detinuta de : Tarile dezvoltate 68,2% , cele in curs de dezvoltare 21,6% Tarile Europei Centrale si Estice 5,6% Statele socialiste din Asia 3,2% Tarile dezvoltate detin totodata 55,9% din comertul mondial al flotei maritime Tarile in curs de dezvoltare 1/3 din comertul mondial al flotei maritime Practica inreg. Navelor sub pavilion strain caracterizeaza urmatoarele Liberia(32,8%), Panama( 29,7%), Bahamas(12%), Malta, Saint Vincen Flota de transport de marfuri situeaza pe primele trei locuri statele : Panama - Liberia - Grecia tari:

Capacitatea flotei comerciale mondiale este alcatuita in proportie de 60% din nave pentru transportul petrolului Tari ce detin mari flote maritime: Japonia S.U.A Grecia

Activitatea de transport maritime legata de port si infrastructura specifica acestuia, cele mai importante porturi ale lumii sunt: Rotterdam Olanda Singapore Singapore Chiba- Japonia Kobe- Japonia Hong- Kong- China

Cele mai importante rute maritime pleaca din porturile europene la Marea Nordului si Marea Mediterana spre cele de pe litoralul atlantic al Americii , Africa de Sud, apoi ale Oceanului Indian( Asia de Est si Oceania) In Romania au scazut transporturile maritime si au crescut cele fluviale cu 50% Principalele porturi maritime sunt Constanta , Mangalia, Sulina TRANSPORTURILE AERIENE SI SPECIALE Au revolutionat comunicatiile la mari distante Au rol redus in transporturile de marfuri Organizate pe companii nationale care au destule rute interne si international

Cele mai importante sunt : United Airways Delta Air France Aerofuot British Airways Lufthansa J.A.L ( Japonia) Tarom- Romania

Aeroporturile reprezinta puncte de convergenta ale navigatiei aeriene Cele mai importante aeroporturi sunt : Marfuri : - New York Tokyo Osaka

Pasageri: Londra New York Chicago

Aeroporturile se clasifica dupa : volumul traficului de pasageri Destinatie : - internationale Nationale Locale

In Romania : aeroporturi internationale: Otopeni- Bucuresti ( Henri Coanda) - 13 aeroporturi nationale Timisoara ( Traian Vuia) Arad Constanta Mihail Kogalniceanu

Activitati aerospatiale dezvoltate in S.U.A , C.S.I,Franta, Marea Britanie, China, India, Japonia, Brazilia etc. TRANSPORTURILE SPECIALE Cuprinde transporturile prin conducte , linii de inalta tensiune si telecomunicatiile Conducte: petrol, gaze naturale, produse petroliere cu lungimi transcontinentale : S.U.A, Canada, Arabia Saudita, C.S.I., Germania, Norvegia

utilizate pentru importul si exportul de petrol conducte submarine Telecomunicatiile: al doilea sector de importanta al transporturilor special Includ : telecomunicatiile postale Telegrafice Telefonice Video radiofonice