Curs3

Art Nouveau in Franta

Arts and Crafts - la radacina artnouveau-lui

S-a inspirat de la Mackintosh, etc.

Decoratia alaturi de tipul vegetal - art nouveau

arta noua in comparatie cu arta
veche
se rupe de arta trecutului - o anvangarda
-abundenta decoratiei
-sorgintea (izvor, sursa) florala, vegetala
-tentele plate [sunt influenta xilogravurii (stampile; o tehnica de imprimare cu
stampile din lemn) japoneze ce a patruns pe continent prin eliberarea
comertului japonez] cu ocazia expozitiilor universale.
Aceasta arta noua, (art nouveau - in franceza este folisot pentru a caracteriza
arta din Anglia si SUA) in Franta s-a preluat numele din engleza.
Spania - modernismo
Austria - secession
Italia - Libertisimo
Germania - Jugendstil
Acest art nouveau care s-a dorit sa aiba o unitate in toate domeniile artei.
-Grafic design - acapareaza foarte puternic in arta afisului. Cel mai important
domeniu in care-si face simtita prezenta este sec. XIX dupa 1850 - secoloul
afisului (reamintire: perioada industriala)
Singura cale de publicitate: revistele, afisele
In timpul regelui Francise I (sec XVI) existau strigatori care strigau (citeau)
anunturi.
Sec XV - protoafise

Revolutia franceza 1789 = libertatea presei (un fel de flyere)

1450 Gutenberg (tiparul) in rest gravuri in lemn -> tehnici dificile pentru
productii de serie.
1796 XEMOFELDER - descopera litografia
mai multe pietre pentru un afis - pentru fiecare culoare o piatra
(cromolitografie)
Joules Cheret - francez provenit dintr-o familie saraca
Grafic design - la comanda si in slujba cuiva
isi incepe ucenicia la 13 ani ca tipograf
urmeaza sa faca cursuri de arta si ajunge sa fie afisist
La Londra se perfectioneaza in tehnica litografica, unde il cunoaste pe
Eugene Rimel ce il ajuta cu foarte multi bani, cumpara prese mari litografice
se intoarce la Paris -> atelier de ''cromolitografice'' 1889
inventeaza un fel descompunere (magenta, yellow, cyan, black)
cu 3 sau 4 pietre (o separatie de culori) si desface imaginea in culori
Joules Cheret se remarca printr-o anumita asemanare a afiselor sau cu
rococo-ul francez, dar care merge spre Tiepolo (asemanarea personajelor sale
cu ale altor artisti).
Personajul feminin - personaj intermediar; factorul de seductie - pentru ca
este un factor de persuasiune, eficient.
oracarui obiect ise face publicitate, obiectul nefiind dominanta, ci personajul
feminin.
afise pentru hartia de tigari "Jois". alta caracteristica este dorinta clar
exprimata de a face amuzament -> o placere senina - Joules Cheret
dinamism
culori vesele (culori vii si care produc bucurie)
face apel la culorile primare si la contrastul dintre acestea.
devine celebru in epoca, este celebrat pana la sfarsitul sec. XIX
publica, editeaza o publicatie foarte importanta: o suma a tuturor afiselor
vremii: "les maitres de l'affiche" - tiparite in conditii foarte bune

in epoca respectiva erau cele mai uzuale preocupari de arta.

literele asemenea erau desenate faceau parte din desen.
numarul foarte mare de afise, ca in cazul altor artisti l-au determinat sa nu
mai lucreze singur.
"La Loie Fuller" - afis chintesenta afisului Cheret - compozitie dinamica,
vioaie, culori aprinse, vii.
fondul - tenta plata - fara anturaj, fara perspectiva
perspectiva normala (japoneza) care realizeaza adancimea imaginii prin
marimea obiectelor cu contururi destul de groase.

HENRI TOULOUSE L'AUTREC

Se dedica artei, picturii, desenului
ajunge sa realizeze un nr mic de afise ajutat de Cheret ( acesta realizand
1000 de afise) si Pierre Bonnard
CARACTERISTICI
nu se mai prezinta o imagine idealizata utopica, se prezinta o realitate cruda
-> celebrul afis pentru Moulin Rouge - o estetica ce surprinde un anumit
moment dintr-o scena.
tente plate -> art nouveau
in plan secund sunt tente plate fara volum, realizate din tenta plata sunt:
fusta si picioarele
personajul din prim-plan este cu tenta stropita, ca o textura decorativa
(dezosatul)
apre si conturul inspirat din xilogravurile japoneze (ale caror calectionar era)
lipsa preocuparii de reprezentare a volumului
o reprezentare usor caricaturala si succinta, ce surprinde esentialul din figura
Aristide Bruant este reprezentat minimal ambasadorul (care-si batea joc pur
si simplu de meseni) - minimum de elemente de expresie pentru a spune cat
mai multe. Scrisul se imbina placut si onorabil cu grafica pe care o practica,
literele sale nu sunt stapanite precum cele ale unui creator de litere, sunt ale
unui pictor, dar stangacia lor nu-si face simtita prezenta, se inglobeaza cu

restul imaginii. Este unul dintre putinele afise cu un personaj reprezentat cu

spatele

Jane Avril
dansatoare reprezentata in mai multe afise
Alphonse Mucha
se afla intr'o seara de Craciun, intr'o tipografie cand Sara Bernard (mare
actrita) ii cere un afis sa-l faca in timp de 2 zile, iar acesta va realiza toate
afisele ei si designul costumelor si bijuteriilor din spectacolul Gismonda. Are
in comun cu Cheret pregatirea academica, dar modalitate de reprezentare
este total diferita: - in afisele sale predomina compozitia statica, o eleganta
retinuta, sobra -> un rafinament static de salon (este prizat in saloane, la
polul opus al lui L'AUTREC). Foloseste culori stinse (fara primare) care se
obtin prin combinarea culorilor complementare, formand astfel grizarea
acestora.
Daca la Arts and Crafts exta o preocupare pentru evul mediu, la Paris era o
moda pentru ceea ce a fost bizantul -> apeluri la bogatia decoratiilor
bizantine cu auriu, cu ocruri aurii. apare seniozitatea, Coup de foue (lovitura
de bici) de tip vegetal, iar in cazul lui Mucha se intalneste la parul
personajului feminin
contururile din arta japoneza se intalnesc din nou.
cel mai celebru afis al sau este pentru firma JOB (hartie de tigari)
chenarul este de tip bizantin (are un motiv repetitiv, iar pe fundal este un
simbol, ce reprezinta initialele firmei JOB
afis 2 JOB
foloseste litera otto egman
parul are o importanta majora
se formeaza un sablon in a reprezenta fata personajelor feminine (le
idealizeaza), un personaj feminin visator, seducator, altu fata de LAUTREC si
altu fata de CHERET.

Eugene Grasset
pregatire de arhitect, este reprezentantul unei variante academiste a art

nouveau-ului
integreaza cu greu textul in ilustratie
reprezentarea te duce cu gandul la o maniera academica, un desen invatat,
dar cu caracter art nouveau
alte afise - reprezentarea parului la personajele feminine, preia maniera lu
MUCHA