A SPECIEI

5 . C E R C E T A RP
I R IV IN DC U L T U R AFORESTIERA
PAULOWNIA TOMENIOSA (rhunb.)Steud.
Dr ing.S RADUICASSimeria,
ing VCRISTESCU
clr.ing.l. DUMITRU-TATARANU
ICASBucuregti'
5.1.

Introducere

CercetdrileprivindculturaspecieiPaulowniatomentosa[hunb.) Steud.s-au efectuat in perioada 1984-1986in cadrul unei teme complexevizind introducereagi extindereain culturi a unor specii forestierede interesindustrialdeosebit,producdtoare
de lemn cu utilizdrispeciale.Cercetarileau urmdritsporirearesurselorpropriide materii
prime gi reducereaimportuluiacestora,prin introducereain culturd,pe suprafelelimitate
qi judicios alese, a unor specii de plante lemnoaseexotice,adaptabilela conditiile
noastrepedoclimatice.
Stadiulcunogtintelorprivindculturaspeciei

5.2.

Paulowniatomentosa(Thunb.)Steud.este o specielemnoasdoriginarddin China,

unde ocupd un areal caracterizatprin climatezonalefoartediversificate(de la moderat
la moderat umede gi mezoterme),cu temperaturiminime cuprinse
uscate-mezoterme
intre - 19"...+ 3,9"c. Ea a fost sporadicintrodusdin culturSornamentali(parcuri)ca arbore solitar,in aliniamentestradale sau in mici grupe, pentru calitdtiledecorative
deosebite(inflorescente
mari,liliachiigifrunzigbogat).Din cauzasensibilitiliila ger, mai
culturaei in scop forestiers-a conales la ingheturiletimpuriicare o girsescnelignificata,
sideratin trecutdrept neindicatd,atit la noi cit gi in alteldri cu climatcontinental.
Creqterearapidd in tinerele, capacitateade refacerea tulpinilor de la nivelul
soluluidupd iernilein care parteaaerianddegerd,ca gi calitalilelemnului(ugor,cenuqiu)
apt pentru utiliziri artizanale(cutii, bibelouri,mobilS),au generat in ultimul deceniu
preocupariprivindculturaforestierda acesteispecii,pentrulemn de lucrusau biomasA.
Incepindcu anul 1971 s-au efectuatla Staliunea|.C.A.S.$tefanestilucrdriprivind
producereapuietilorde Paulownla.in anul 197b, culturiledese de Paulowniapentru
producereade biomasa vegetali (ldstaride 1 an gi rddicini de 3 ani) au produs in
conditiide irigatie,cregteride 75 m3lan/ha,iar in martorulneirigat63 ms/anlha.Tot in
cu puietiprodugila $tefinegtiin 5 ocoale
anul 1973s-au efectuatplantaliiexperimentale
Tismana,$imian gi Braila).ln ocoalelesilviceTissilvice(Baia Mare,Tauli-Magherug,
mana, Briila gi Tduli-Mdgherugpuielii plantali au degerat qi dispdrut in totalitate.in
celelalteocoale mentinereaa fost pa(iala. O altd culturd deas5, instalatain 1979 in
*

dr.ing.l. Mugat,
ing,L Nequ,
cu: Ing.L Herta,
dr.ing,C.Traci,
in colaborare
dr,ing.L Ungureanu
ing.N. Dragul
dinICAS,
ingMariaRalru,
(OS. BaiaMare)
(O.S.DrobetaTr.
ing.D.CherecheE
Severin),
DeltaDundrii),
ing l. Albu(ICPP
ing.A. Ritiu(O.S.Sicuieni),

6l

Bdrigan pentru produclia de biomasd,exploatati pina in 1981, prezinti in prezent o

inahimemediede 6,15m, un diametrumediude7,72 cm qi o starede vegetatielincedd,
cu fenomenede uscare.
5.3.

Scopul cercetirilor

Cercetdrile efectu?te in perioada anilor 1984-1986 au urmarit,in principal,

precizareaoportunita{iiculturiispeciei Paulowniatomentosain fondul forestier.In acest
sens, au fost studiate culturilemai vechi pentru precizareaexigentelorecologiceale
speciei,tehnologieide producerea puietilorgi urmirireacomponariilor in culturiexperimentale.
Experimentarileprivind cultura speciei in laza de pepinierd s-au efectuat in
staliunilel.C.A.S.$tefdnegti,
Simeriagi Hemeiug,
in solariisau in liber.
5.4,

Metodade lucru

Cercetdrileau constat din investigatiicornplexede teren gi laborator,iar in cazul

puielilorgi instaleriiculturilorde testares-a utilizatin exclusivitate
metodaexperimentald.
In cadrul actiuniide identificaregi inventarierea exemplarelorexistentein culturi
(plantatii,parcuri,colectiidendrologiceetc.) la data inceperiicercetarilors-au completat
figetip cu principaleleelementetaxatoriceale exemplarelor,
precumgi cu localizarealor,
inclusivcondiliilefizico-geografice,
pedologiceqi de vegetalie.
In culturile experimentale(semdndturi,repicaje, plantalii pilot) s-au urmdrit:
provenienlamaterialului,locul experimentArii,
conditiilede lucru (solar,seri, pepinier5,
substrat),data gi modul de instalareal culturii,cantitalile(grame,bucdti puieli),evolulia
culturii(rdsdrire,prindere,mentinere),dimensiunirealizate(indltimi,diametre),lucrdride
intretinereefectuategi observatiiprivind comportareain culturd (stareade vegetalie,
boli,ddundtori).
Analogiileclimatices-au stabilitdupd metodologiaelaborati de Dumitru-Tdtdranu
l. (1979),luindu-sedrept criteriide bazd indicelemediu De Martoneqi durata perioadei
de vegetatie,elementece definesctipurileclimaticezonale.
5.5.
5.5.1.

Rezultateobtinute
Caracterizarea
silvoecologicd
a speciei$i importantaei economici.

Garacteristicidendrologice.Paulowniatomentosaflhunb.)Steud.(PimpeilalisS
& Z.; P japonicaRev.;P recurvaRehd.)Arborede mdrimeall - lll-a.Lujerianualicenugiibruni,tomentogi.Frunzelede pe lujeriiscu4i lat ovate,scurt acuminate,la bazi cordate,
intregi, pe tala superioari de un verde viu, cenuqiu tomentoase,pe tala inferioard,
cenugiu lanat-pdroase;peri ramifica{i(dendroizi),lung pedicela}i,cu ramuricapilarein
amesteccu peri glandulogi(fig.1.).
Frunzelede pe luleriivigurogi
3 - 5lobate,neregulat
pe
piramidale
piroase.
dinlate, ambelefete abundent
des tomentoase,de
Inflorescenle
25 - 40 cm lungime,cu axulprincipalde 20 - 38 cm qi ramurilateralede 3 - 15 cm (fig.1).
Corolacampanulatd(digitalis)
de 5 - 6 cm lungime
,la bazAde 1 cm latime,violetdin interior cu striatiunigalbene;peri drepti articulati.Caliciucu lobi lat-ovati.Capsulaovoidd,
femnoasdde 3 cm lungime,tornentoasa,
scurt pedunculatd.Semintelesunt mici, aripate,
circa1200- 2300buc.in fiecarecapsuld.Masaa 1000seminteestede aprox.0,15g. cu
o germinaliede 80 - 90 %.

/l

VA

EE

Pdr neramificat
sau
slab ramificat
ArealulspecieiP. tomentosa

P d rd e n d r o i dl u n g
pedunculat,
de pe fata
inferioard
a frunzelor

InflorescentE
tip tementosa(seriaPaulownia)

P a rg l a n d u l o s

Fig. 1 PaulowniatomentosaOhunb) Steud.:arealulnatural$i detaliimorfologice

Naturalarea and morphologicalparticularities

Cercetdrileintreprinsein 1959in arealulnaturaldin ExtremulOrientau condus la

concluziaci populaliilede Paulowniadin zonele nordice (prov.Hebei,Schandong,
30 - 40" lat. N 9i 108 '124" long E apa4inunei specii
Henan,Hubei)intre aproximativ
diferite- Paulownia elongataHu. intruciteste posibildidentificarea9i in lara noastraa
acesteispecii,este recomandatircheiade determinaredin anexa1.
Henan, Hubei,Jiangxi,Fujian)intre aproximativ
Areat natural: China(Shandong,
24 -30" lat.N qi 109"...124"long.E. (fig.1)
OUservilii privind specia.CulturaspecieiinEuropaca gi la noi s-a facut nlai ales
de provenienle,din care cauzdrezultatele
in scop ornamental,firi testiri experimentale
oblinute sunt foarte diferite.La aceasta se adaugd prezentaprobabild,incd nesemde P tomentosadin
naiata,in uneleculturidin lari gi a specieiP elongata.Provenienlele
pentru
RomAnia.dar sunt
indicate
mai
provinciileShandong qi Henan apar ca cele
din serie (elonspecii
cele
trei
cu
ales
mai
eliminatorii,
necesaregi culturiexperimentale
cele mai
s5
nu
realizeze
posibil
ca
P
tomentosa
gata, glabratagitomentosa)intruciteste
bune performanle,in condiliileclimaticedin RomAnia.
Variabilitateaspeciei:
- Var.tomentosa.Frunzepe fala inferioarirelativmai pulin tomentoase.Caliciucu
lobi lat-ovafi.Floriviolete.Reprezint5varietateatipica.
maialesinprov.Fujian,Hubei,Jiangxi,Shangong,intre150- 1300m.
Rdspindire:
- Var. lanata(Dode)C. K. Schneid. Frunze pe fala inferioardabundent gSlbuipurpurii.
Caliciucu lobiaculi,mai lungi.Floriviolete
tomentoase.
fi consideratun ecotipde alPoate
m.
Rdspindire:prov.Hubeiintre12OO 1800
titudineal specieitipice.
- cv. Lilacina:(. titacinaSprague).P.fargesiiOsborn.non Franch)
Lujerii de un an verzi, glandulogipdrogi, cei de 2 ani bruni. Frunze mai lung
acuminate.Inflorescentemai mici, de 25 - 3o cm. Corola pind la 7 cm, palid violetS.cu
pete gdlbui in interior,lobii superiori ai caliciuluiobtuzi, cei inferioriacuti. Capsula
ovoidala,de 3 - 4 cm lungime^
- cv. Coreana(P coreana Nyski).Frunzecordiformepina la ovate,pe dos gSlbuicu tubulin interiorgdlbui'
lanate,pdroase.Floriviolete
dbservatii. Inilialdescrisdca speciebund, originarddin Coreea,s-a dovedita fi o
varietatede cultura,rezultatadin inmullireclonali.
Rispindire in culturi in RomAnia.in municipulBucureqti9i in alte 17 judele se
intilnescpeste 511 exemplarecultivatein parcuri,gr5dini (fig,2), dar qi sub forma unor
plantalii cu caracter forestier experimentalla l.C.A.S.$tefdnegti,O'S. Rugelu, O.S.
Bdrdgan.
$imian,O.S.BaiaMaregiStaliunea|.C.A.S.

O'a

l i

o'o
tstr

-a
h.{
tol
{rJ

a1

.g
=

qx
F
g

't

u
o

'4

I P

'tr
a

q
dl

ET
ot

o
o o
o Cl
r r

o o
s rr
tI

II n

tI
r

In

o oo

o<

E-k

o-

x x x

- =:
o o=
E or3

.EE
d

= o
O (L

"j

<l

t-

5;I

N
ri\

xl

iI

t?

:lgt

I.\)r'4

A.i_(k

A')4?
{

9-':

ad:
l

?
t
sF..)<<
I .::
=-t--ia-

--

fi{.

"'{ 3r

3 t",

-r9

\t
ff

I
I

91

Exigenteecologice in arealul natural gi in culturi.Arealnaturalcaracterizatprin

climate diverse, de la moderat uscate, mezoterme,la moderat umede qi umede
mezoterme.in toate cazurilecu deficit de precipitatiiiarna. In cuprinsularealului
temperaiurilemedii minimevariazAintre - 190... + 3,9", iar cele medii maximeintre
+310 ... 42,7".tJmiditatearelativda aeruluieste de 64% ...830/",iar durataperioadeide
vegetlliede8-12luni.
in culturilede la noi majoritateaexemplarelorprezintagelivuriqi alte vitimari ale
tima acesteispeciimai alesla inghelurile
trunchiuluiceea ce denotdmareasensibilitate
degera
tinere
Exemplarele
lignificali.
purircare o surprindde reguldcu lujeriiincomplet
de multe ori de la nivelulsolului,dar ldstiresc vigurosin anul urmator.Prin asemenea
autorecepdrisuccesiverezultdin anii favorabilitulpini frumos conformate,elagate pe
citivametri.in locuriaddpostitede clddirisau de alti arbori,trunchiurilesunt frumos conmari.
formateqiin multecazuride dimensiuni
acesteispecii comparativcu cele indigene
Analizelefoliare permitcaracterizarea
foarte pulin exigentdfald de fosfor qi
azot,
in
ca o specie exigentdfali de conlinutul
Deqi aceste exigenlede nutrilie
calciu.
de
conlinutul
potasiu gi foarte exigentdfafd de
nu-gi poate procura azotul cu
Paulownla
salcimului,
sint asemandtoarecu cele ale
sdrace.
staliunile
poate
valorifica
ajutorulbacteriilorfixatoare9i deci nu
indicAfaptul cd ea
specii
acestei
exigentele
Formulaecologicdcare sintetizeazd
este euterma,
factori
celorlalli
sub
raportul
iar
are un arealde culturdcampestru(colinar),
mezohigrofita(mezofita).
eutrofa,
heliofila,eubazici,
mezofild(pluviofilS),
Valoarea economici a speciei. Paulowniaa fost extinsdmai ales in cultura ornamentalacu un arbore cu deosebitecalitdli.in arealulnaturalP tomentosaeste un important producirtorde lemn, cultivatpe mari suprafele.Lemnulfoarte ugor (comparabil
cu al lemnuluide Balsa)estefolositin industriamobileigi pentruarticolesportive(in special palete pentru tenis de masi) foarte solicitatepe piafa mondiali. La noi s-au fdcut
cercetiriin cadrul Institutuluide Cercetdrigi ProiectdripentruIndustrlaLemnuluistabilindu-se ca domenii posibile de utilizarea lemnului:producereapldcilor aglomerate,
mobild,furnirtehnic qi estetic,piese clestrungarie,obiectesportive.Au fost considerate
de mare interespldcilecelularecu fele din PA.L.din diversespecii,dar cu miezdin ronoblinutedin tulpinide 1 - 2 ani etc.
delede Paulownia
Din cauza fibrelorfoafte scurte lemnul nu poate fi folositpentru producereapasde la Fabricade chibrituriBucureqtinu a dat rezultelor papetare.Nici experimentarea
tate satisfacetoare.in sfirgit, datoriti densitilii foarte reduse a lemnului, unele
Pentruacestease retinein special reziscaracteristicimecanicesint nesatisfdcatoare.
tenla micd la smulgerea cuielor,ceea ce ridici problemain cazulobiecteloransamblate
astfel.
Specia aldturlde altele.caracterizateprin cregterearapidi, a fost experimentati
pentru producerede biomasdcu rezultatebune,superioareplopilor.
Orient pentru impregnarea
Seminteleconlin un ulei foarte apreciatin E>rltremul
japoneze.
unor materiifine qi care intrdin compunerealacurilor

e f e c t u a tdee i n g .A . C o s t e aE ii n g .T . l v a n s c hdi i n l . C . A . S

92

5.5.2.

Culturiexistente(rdspindire,comportare,creqteri)

Pentruprecizareardspindiriispecieiin culturaforestieri sau ornamentalas-a organizatpnn inspectoratele

silvice,o anchetdpe baza de chestionarla care au rdspuns
afirmativun numdr de 19 inspectorate.Alte 7 ISJ-uri(Alba,Bistrila-Nesaud,
Covasna,
Dimbovila,Salaj qi Suceava)au comunicatca nu au identificatnici un exemplar de
Paulowniainrazalor de activitate.
Datelecentralizategi completateprin investigatiiefectuatede colectivultemei au
fost centralizatein tabelul 1. Din tabel reiese cd intr-un numAr de 18 judete gi in
municipiulBucureqtis-au semnalatun numdr de 514 exemplaresub formd de arbori
solitari,mici grupe qi aliniamente
in parcurigi gradini,dar gi sub formaunor incerciride
culturdforestierisituatela Rugelu(O.S.Buzau),StaliuneaICASBaragan,O.S.$imian,
O.S. Baia Mare qi ICAS$tefineqti.Virsteleacestorexemplaresint variate.de la 3 la 40
(60)ani. Exemplarele
de virstecuprinseintre 15 - 30 ani sint maioritare.
inallimileatinse
in culturanu depigesc decit in cazuriexceptionale
15 - 16 m, iar po4iuneaelagatea
trunchiuluieste sub 6 - 7m. lzolat,s-au inregistratdiametremaximede 90 cm; in mod
curenttulpinilenu depigesc insa 40 - 58 cm. Majoritateaexemplarelordepistateprezinta
gelivuriEi alte vatameriale trunchiului,ca urmarefireascaa sensibilitatii
specierfati de
ger. Aceste vdtamaritavorizeaz\,putrezireatrunchiurilorde Paulownia,putregaiuldezvoltindu-serapid pe lemnul moale gi pulin rezistent.Unele exemplaredoborite pentru
analizeprezentauscorburi mari in interiorultulpinii.in stare izolateqi in aliniamente
in locuriadipostitede cladiri
speciaa produstrunchiuriscurteqi o coroand+ simetricd.
sau alti vegetalieprotectoare,speciapoatesupravieluigi se pot formatrunchiuridrepte,
cu gelivurievidentede celemai multeori.
5.5.3.

Particularitilileculturiispecieiinpepiniere

Cercetdrileprivindstabilireatehniciide culturdin pepinierda acesteispecii s-au

efectuatin principalla StatiuneaStefenegtigi sporadicin alte unitili (Simeria,Hemeiug,
Babadaggi alte puncte).Cele mai bune sub aspectulreugiteiculturilor
in pepinieragi al
dezvoftariipuiefilors-au obtinutla Staliunile$tefdnegti,Simeria(fig,8) gi Hemeiug.
culturiiin pepinieri a speciei
ln cele ce urmeazi se prezintApafticularitalile
Paulowniatomentosape baza experienteistaliunilor|.C.A.S.participantela rezolvarea
terltei,irr speciala Staliunii$tefdnegti.
S-au folosit seminle recoltatela $tefdnegti,llia gi Zam, din exemplarecu caracteristicifenotipicesuperioareEi consideratemai rezistentela ger. Semintelese recolteazi in timpul iernii (ianuarie- februarie).Probele de germinafiearati o putere
germinativdde 88 - 95%in cazulsemintelorrecoltatetoamnagi pastratein pungi,ca 9i la
seminlelerecoltatede pe arbori in luna ianuarie.SeminAturiles-au fdcut in aprilie,in
solar"pe mediinutritiveconstituitedin70"/"humus (de tei) gi 30 % nisip de riu.Adincimea
paturilornutritivea fost de 2o cm. Dupi udareapatuluinutritivcu 20 - 4o llmzqi zvintarea
lui s-a procedat,in aceiagizi, la semdnareaseminfelorprin imprigtiere,folosind norma
de 12,5glm2.
In alte experientes-au folositgi norme mai mari(14g; 209; 25 g) sau mult mar mici
(2 g). Dupa semSnare,semtnleles-au acoperitcu un strat foarte subtire (2-3mm)constituitdintr-unamestecde nisip fin qi humus cernut,in pA4i egale.Dupd acoperirea
semintelor.culturaa fost protejati cu gretarede lemn cu 50% spalii libere,fixatela 2 - 5
93

au fost udatezilniccu 2 '3 | apd/m-,cu o

Semirrdturile
cm de la suprafafaculturilor.
stropitoarecu sitirfind,in aga fel incit suprafatasemindturilorsd fie permanentreavana'
lmediatdupa rasirire,puiefiis-au tratatcu Topsin0,1%cu 5llm', operaliecare a mai
ei
fost repetatdla mijloculluniiiunie.Cind puieliiau atinsindltimeade 10 cm, o partedin
m2'
ex'
la
aprox
150
patul
vegetativ
in
s-auscos din semindturd9i s-aurepicat,menlinindu-se
Repicareapuielilor.Pinain anul 1984 puietiis-au !inut un an in semdnatura9i
apoi s-au repicat. incepind din anul 1984 s-a efectuat repicarea puiefilorin verde.
Aceasti lucrares-a practicatatit cu puieliiobfinutidin semdndturiin solar,in virsta de
aproximativ3 luni,cit qi cu puielide 1 an (repicatiinverdein anul anterioo.Repicareain
jur
verde s-a ficut in peribadaprimeijumdtalia lunii iulie,cind puietiiaveauinSllimeain
c
a
zul
i
n
q
i
x
1
5
c
m
,
2
0
d
e
d
e
3
l
u
n
i
d e 1 Oc m , l a s c h e m ad e 1 2 x 8 c m i n c a z u lp u i e t i l o r
spalii
%
50
cu
de
lemn
grdtare
cu
puietilorde 1 an. Dupd repicarepuietiis-au acoperit
iiO"re,iar in continuareau fost udali zilniccu 2 - 3 | apAlm2,pini la inceputullunii septembne.Gratarelede umbrireau fost ridicatepe mdsuracreqteriipuielilor9i scoase
definitivla inceputultoamnei.in toate repicajeles-au mai executatlucrdride intrelinere
gi doua lucrirride mobilizare).
(plivirea
buruienilor
in afara varianteloramintite(repicajin verde qi repicalcu puieti de 1 an) s-a mai
experimentatqi repicareapuielior din semandturide 2 ani qi rarirea puie!ilordin
semanaturila aprox.150 puietiim'?.
se constatdcd prin repicareain verde, in perioada 15
ln urma experimentdrilor
iulie- I 5 august,a puielilorde cel pulin10 cm indllimeobtinutiin solarse reducetimpul
de producerecu un an, fatd de procedeulmai vechi de repicarea puielilorde 1 an.
Totodatadintr-unmetrupatratde semdnirturidin solarse pot obline300 400 puietiapli
de repicatin verde,in timp ce dacd aceqtipuieli se lasa pina toamna nerepicati,ei se
de dimensiunimai mici decit cei
elimindgi nu mai rdmindecit 150 - 200 ex. puieli/m'?,
repicati.iniltimea puiefilordin semindtura de 1 an este de numai 15 cm, in timp ce
puiefiirepicafi in verde ating47 cm la fineleprimuluisezon de vegetatie.$i in variantele
in care puielii din semdndturds-au rdrit (pentrurepicajin verde)9i au rimas numai 150
ex/m2 s-au obtinut cregterisimilarepuielilorrepicatiin verde (46 cm inalfimeQi 5 mm
in variantelecu repicareapuielilorde 2 ani se obtincel mult 150 puieliapti de
diametru).
plantatla m2,dar se pierdprin eliminare66 % din puieliirisdditiin primulan. In privinta
perioadeide repicarein verde,cele mai bune rezultatese oblin in cazul primeiperioade
perioadaa doua (1Saugust- 15 sepitS irtl" - 15 august),in timp ce puiefiirepicaliin
gi
tembrie)nu mai au timp suficientde cregtere nefiindapli de plantatla fineleanuluimai
trebuie tinuti un an, in decursulcdruia se elimindpartialqi cresc prea inalfi in schema
iniliala de repicare. De aceea, atunci cind repicaielese fac totuqi dupd 1 august
schemelede repicarese vor mirri 1a,20x 20 cm sau cel pulin Ia 20 x 15cm' Experimentarile privind cultura speciei in pepiniera scot in evidenti caracterul heliofil'
rapiditatea de creEtere gi deci necesitateaasigurdriiunui spatiu corespunzitor de
nutritie gi legat de aceste insugiri,diferentiereadimensional69i autoeliminarea
puielitor in culturd, care se manifesti pe tot parcursul sezonului de vegetatie cu
deosebitirintensitateQidatoriti organelorvegetative(frunzelor)de dimensiunimari.

94

O altd particularitatea speciei o constituieslaba rezistentd fati de primele

ingheturiale puietilornelignificati,
cdrorale degeratulpinap?ndla nivelulsolului.Daca
culturileau fost acoperitecu frunzesau paie sau dacd iernileau fost blinde,o mare pane
din ridacini igi mentrnvitalitatea
gi din muguriidorminzidin zona coletuluise pot forma
tulpininoiin primavaraurmdtoare.
Fenomenul
se poaterepetamai multiani daca puietii
rdmin in acetasiculturd,clar numirul lor se reduce considerabildatoritaautoeliminarii
naturalegi gerului.Dateleexperimentaleobtinutescot in evidentdaceste particularitAli
(menlineride 30 - 50% peste iarnA,diminuaremasivda numaruluide exemplarein curturile clasice de Paulownia,in care nu s-a practicat repicajulsau ririrea timpurie.
Mentionimca la fineleanului'1986se dispuneala Statiunea$tefdneqtl
de o cantitatede
aproximativ
3000 buc. puieti,pentruplantatiile
din prim5vara1987.Numdrulpuielilordisponibilila inceputulanuluiurmatoravea sd fie insa influentatde comportareagi pierderileinregistratepesteiarna.
5.5.4. Componareaspecieiinplantatiileexperimentale
5.5.4.1
. Plantatii
din perioada1g7Z- 1g7S
incerciri de culturi forestierdcu aceastaspecie s-au efectuatincepind din anul
1973.Din perioadarespectives-au mentinutin culturanumai plantatiile
fdcutein o.S.
BuzSu- la Rugetu,O"s. $imian- ostrovulcorbului,o.s. BaiaMaregi statiuneaLC.A.s,
Bardgan,unde s-a realizato culturdcJeasd
pentruproducereade biomasa.Au degeratsr
disparutin totalitateculturileefectuatein aceiagiperioaddin ocoaleiesilviceTismana,
BrailaEi Tduti-Magherug.
in tabelul2 se prezint5localizarea,
conditiilestationaleQirezuttateleculturiiacesteispeciiin plantatiilemai vechi,instalatepina in 1982gi a celor instalatein cadrultemeide fatd,incepindcu anul 1983.
in O.S.Buzdu,U.P'I Rugeiuu.a.6.1au tost plantate?n1973un numarde 56 ex. oe
Paulowniain cadrul unui bloc experimental,
la schemade 5 x 5 m, in vecinitatea uner
culturide plop euramerican"R 16" cultivatin aceiaqischema,pe un sol de tipul cernoziom cambic.La virstade 12 ani se mentineau96% din puietiiplantati.paulownia
realizaun diametrumediude 22,2 cm gi 7,5 m indltimecu un trunchide numai2,5 - 3,5
m lungime,in timp ce plopul"R .16"-avea
diametrulde 20,9cm, dar atingeainaltimimedii
totale9i ale trunchiuluide 16,5m. in schemade culturdmentionata,
paulowniaprezinta
coroane largi gi cite 3 - 5 cricr brne dezvoltate,incepinOcle ia indltimearle 2,5 - 3,5 m.
Este de mentionatca spre deosebirede plop, care a fost elagat,la paulownianu s-au
practic3tlucrdride elagaisau de formarea trunchiului.
In O.S. $imian - OstrovulCorbuluimentinereaplantafieia fost de numai 6,6%,
inregistrindu-se
la virstade 14 ani un diametrumediude .16cm Eiinahimea
mediede 10,5m.
In O.S.BaiaMare s-au mentinutin 5 punctede culturdun numdrde 20 exemplare
din cele 180 ex. plantatein1973(mentinere11:r%).Petotal,diametrulmediueste de (14)
21,8cm (33cm) si ?naltimile
de 7 - 11 m, din caretrunchiulpropriu-zis
are numai3 - 5 m.
La Stafiuneal.C.A.S.Bdrdgan,culturadeasd (1,5x 1,5 m) instalatepentruobttnerea de biomasi a fost exploatat5cu randamentpini in anul t g6t. in anul i g8z, ta O ani
de la incetareaexploatdriide tip cring,culturaa atinsindltimimedii de 4,6 m si diametre
de 6,2 cm, prezentindo stare de vegetaliedestul de activS,dar diminuatad'e secetele
dinultimiiani.
Pe total,menlinereaactualda exemplarelorde Paulownia\n plantatiileexperimentale instalatein perioada1972 -1975este de 50,7%.
95

5.5.4.2. Plantatiidin perioada1983- 1986

cu Paulowniatomentosala l.c.A'S Cornetu,
s-au efectuatplantaliiexperimentale
o.s. coqava,o.s. corabia,o.s. sascut,lcAS Hemeiuq9i DeltaDundrii(sf' Gheorghe9i
din
Letea),Aceste culturi au virsta de 1 - 3 ani, astfelincit concluzirlece se pot trage
comportarealor au un caractercu totul preliminar.
Analizinddatele din tabelul2 constatamcd prindereapuietilorla plantarea variat
?nlimitefoartelargi,de la 38 ... 73%,iar mentinereaintre30 "' 67 lo'
fiind cuprinseintre
in culturilelin DeltaDundriiprinderileau fost qi mai variabile,
Pu
. i e l ici u l t i v apl ie i n t e r d u njeo a s e ( 1 a p Eceu)
1 6 . . . 9 1% , i a r m e n l i n e r i l e i n t r e 0 . . . 5 4 %
in primulan' Mentinerea
excesde apd pindin lunileiunie- iulieau dispdrutin intregime,
dupa 2 - 4 ani a coboritsub 36 %. in fiecareiarnd (inclusivin iernilerelativblinde)partea
aeriani a degeratcomplet,parte din puieli lastirind de ios primavaraurmitoare' Acest
in
lucru dovedegtec;l reugitain cultura a acestei specii este foarte putin probabilA
c o n d i 'in
t i i l ep e d o c l i m a t i c ed i n D e l t a D u n a r i i '
restul culturilor instalate, pe baza experientei acumulate se p o a t e , d e

asemenea,contape o mentinereredusi a specieiin culturS

Asupratehnicii de instalarea plantatiilorfacemmentiuneaca plantareapuietilor
de 1 an cu diametrulla coletde cel putin1,0cm s-afdcutin gropide 30 x 30 x 30 cm, in
sol desfundatdin toamna.Dupa plantare,puiefiis-auudat cu aprox.10 lapa/puiet9i s-a
practacatrecepareatulpinilorla nivelulsolului.in luna mai s-a ldsat un singur lastar la
fiecare puiet recepat,alegindu-sein acest scop ldstarulcel mai valorosqi indepdrtind
restullistarilorprin fringere.
in lunileiunie qi iuli" s-u, indepdrtatqi alli lastarisuplimentaricare au apiirutintre
qi s-a
timp. [n primdvarainului al doilea puielii uscali s-au inlocuit prin plantalii noi
de
(indiferent
La puie!iicu tulpini de 2 ani
procedat la recepareatuturor exemplarelor.
g
elagat.
s-au
4 ramuri vii la virful tulpinii, restul
virsta riddcinii) s-au ldsat numai
o
Aceastd operatie s-a repetat gi in urmdtotii2 - 3 ani, pind cind tulpinileprezenlau
poniuneelagatSde cel pulin4 m de la sol pini la inse4iaprimelorramurl.
5.5.5. Perspectivecleextinderea specieiin culturi. Zone de cultura
Cercetareaculturilorexistenesub formd de exemplareizolategi mici biogrupeina
stalatein ultimuldeceniu,conduce la constatareaci introducereaqi culturaforestieri
ei
sensibilitAtii
datorita
acestei specii pentru lemn de lucru este insoliti de riscuri
pronuntatefatd de factoriiclimatici(ger).Fa necesitirschemelargi de culturdEi addpost
special'in primii ani. Se estimeazi cd in pertoadaurmdtoareeste indicatacontinuarea
activitatiide instalarea plantaliilorexperimentalesub forma de biogrupeQialiniamente
Plantatiilepure pe suprafetemarl'cu
dispersate,la adapostulunor culturipreexistente.
pentru
exceptiaculturilorpentru biomasi sint neindicate.Schema optima de plantare
elagare
m(cu
3,5
x
3,5
mult
cel
m
sau
obtineieade lemn de lucrupare a fi de 2,5 x2,5
arlificialda exemplarelorde Paulownia).
arealuluinaturalal specreinumaicel moderat
Dintretipurileclimaticecaracteristice
gdsesc corespondentepe teritoriul
mezoterm
uscat mezoterm gi moderat umed
ale evapotranspiratiei
mari
prin
9i prezenta
valorile
principal
RomAniei,degi ele Oiterain
natural'
in
arealul
ca
gi
iarna
numai
nu
deficitelorde precipitatiiin toate sezoanele

vo

Referitorla zonele din tara indicate pentru cultura experimentali

a speciei
Paulowniatomentosa,se poate deosebi o zond considerata
mai favorabilaculturilor
(zona de vaforabilitate
A) corespunzindtipurilorclimaticelb - lla cu perioade de
vegetalie egale sau mai mari de g luni, cu mentiunea ca
in aceasta zona
evapotranspiratia
potentialSatingevalorimai ridicatecjecitin arealulnatural,deficitele
de
precipitatiise pot inregistrain toate anotimpurilenu numai iarna ca
in arealulnaturalsr,
in sfirqit'cd temperaturileminimepot fi mai cobor?te.
Acesteparticularitati
zonaleimplica
masuraride protectie.ln acestsens se va tine seamagi de fenomenetemeteorologice
locale(curenlicalzi,uscati,curentireci,temperaturiminimeabsotuteetc.)
ce pot constituifactoriilimitativi.
in a doua zona (B), corespunzindtipurilorclimaticell b-lll-aqi cu perioadeoe
vegetatie de 8 - 9 luni, se pot efectua numai culturi experimentalepentru
testarea
favorabilitatii
zonei respective.
culturile?nspaliiintravilane
nu s?ntinclusein aceastdzonare.care,de regula,nu
trebuiesa depaqeascd
domeniultipului
climaticlll.
In cadrulzonelorde mai sus amplasareaculturilorurmeazaa se face numai pe
solurilecareasigurdexigenlele
de nutritieale speciei.
Filialelesilviceqi formatiilezonalecaracterizate
printipurileclimaticelb -llc sint indicatein tabelul3.

97

ZONAREAECOLOGICA
A CULTURILOR
EXPERIMENTALE
DE
PAULOWNIATOMENTOSA'
ECOLOGICAL
ZONNINGOF EXPERIMENTAL
OF
CULTURES
PAULOWNIATOMENTOSA

Regiunea,subregiuneaEisectorulecologic(formalia)
Nr-rmir Filiale
pentruculturiexperimentale
indicatd
curent silvice
(
O
.1.9)
O
.
2
.
9
;
1.
Arad
N . 1 . 9(;N . 1 . 6 . N . 1 . 7 )
2.ArgeE
(O.2.9)
3. Bihor
M
, 2 . 9M
; .1.10
B
r
d
i
l
a
4.
M.2.9
5. Buziu
M . 2 . 9M
; . 1 . 1 0M; . 1 . 9(;N . 1 . 6 )
6.Cilaragi
M.1.10
constanla
7.N . l . 9 ;( N . 1 . 6N; . 1 . 7 )
8.Dimbovita
; . 2 . 7E: . 2 . e )
N . 2 . e (; N . 2 . 7 . () E
e.Dolj
M.2.9.
Galati
1 0 .N . 1 . 9(;N . 1 . 6N; . 1 . 7 )
1 1 .Giurgiu
Gorl
12,ff.2.7: E.2.9)
M . 2 . 9M
; .1.10
lalomita
1 3 .N.2.9;(N.2.7);(E.2.7;E.2.9)
Mehedinli
14.N . 1 . 9(;N . 1 . 6N; . 1. 7 ) ;( D . 2 . 7 ; D . 2 . s )
Olt
1 5 .' 1 6-.
N . 1 . 9(;N . 1 . 6N; . 1 . 7 )
Prahova
N . 1 . 9 (; N . 1 . 6N; . 1 . 7 )
Teleorman
1 7 .(O.1.e)
Timiq
1 8 .M.1.10
1 9 .Tulcea
(E.2.7;E.2.9)
Vilcea
20. M.2.9
Vrancea
21.S e c t o r uAl g r i c olll f o v N . 1 . 9 (; N . 1 . 6N; . 1 . 7 )
2 2 .5.6.

Concluzii

Paulowniatomentosaeste o specie originari din zonele calde, subtropicaleale

Chinei,cultivatdin Europa mai ales in scop ornamental,dar care s-a dovedita avea un
lemn foarte valoros.Cercetirile experimentaleefectuatela noi au stabilitposibilitatea
plicilor aglomerate,mobilei,furnirelortehnice,
folosiriiacestuiapentru confecfionarea
obiectelor sportive etc. Cercetarileau permis stabilireardspindiriiactuale in tara a
peste 500 exemplare,majoritateasub 30 ani, cu inalfimice nu
speciei,identificindu-se

pentru
gi sectoare
ecologrce
silvicenu s-augdsitsubregiuni
in restulfilialeior
(5)
tomentosa.
Paulownia
a speciei
culturaexperimentala

103

15 - 16 mindllimegi trunchiurielagatepe 6 - 7 rr, diametre

depdgescdecit excep!ional
de pirrdla 4O - 58 cm. Majoritateaexemplarelorprezintd,coroaneneregulate,gelivurigi
lor deosebitAla
alte vdtdmdri ale trunchiului,care scot in evidentdsensibilitatea
temperaturilecoborite.
ln afard de exemplarelevegetindin spalii intravilane,au mai fost inventariateun
numdr de 241 exemplarein culturide tip forestjerin O.S. Buzdu (Rugetu)O.S. $imian
(OstrovulCorbului)gi O.S.Baia Mare,precumqi o culturaspecialapentruproducerea
biomaseila Statiuneal.C,A.S.BdrAgan.
S-a putut stabili ca specia are un areal de culturi campestru - colinar,este
Deqiexigenlele
(pluviofila),
heliofila,eubazicd,eutrofS,mezohigrofitA).
eutermi, mezofilS.
de nutrilie sint asemindtoare cu cele ale salcimulu| Paulowrrianu-gi poate procura
azotul cu ajutorul bacteriilorfixatoare gi nici nu poate valorifica solurile sdrace.
semdndturile efectuate au urmdrit stabilireatehnologiiloroptime de producere a
puielilor,cea mai indicatd metode dovedindu-sea fi semdnareain solar.repicareain
verde (iulie- august)a puielilor(cind acegtiaating indllimeade'10 cm), umbrirea9i
udareapermanentda culturilor.
Culturaspecieiintaza de pepinieri a pus in evidenidunele padicularitdliproprii
acestei specii: caracterul heliofil,creqterealuxuriantda puielilor - deci necesitatea
asigurdriiunui spatiu de nutriliesuficient,rezistentaredusd la ingheturiletimpuriiqi
capacitateatulpinilorvetamatede a se reface in anul urmdtor din mugurii din zona
coletulur.
in perioada1984 - 1986 au fost instalateculturiexperimentalenoi sub formi de
cu un numAr total de 3910 puieli
biogrupe,la addpostulunor culturi preexistente,
a circa6,2 ha) care s-au menlinutin propo4iede 47,8%.
(echivalentul
Cercetirile efectuatein culturivechi gi suprafeteexperimentalenou instalateau
condusla concluziaci intoducereain culturiforestierea acesteispecii subtropicale
in vederea productiei de lemn este insotiti de riscuri gi completdiferitdde cea a
speciilordin climatetemperate;astfelea cereschemelargide culturdgi adapostspecial,
cel pulin in primii ani. Se apreciazAde aceea cd in perioadaurmdtoareeste indicata
sub formd de biogrupe9l allnlamente.
continuareainstalSriide culturiexperimentale
Instalareaacestorculturiexperimentaleurmeazi a se face in limitelezonelorfavorabile
indicate,linindu-seseama de factoriimeteorologicilocaliqi de exigentelede nutritieale
fiind
speciei.Aceste culturiurmeazda fi instalatela addpostulunor culturipreexistente,
Schema
pentru
biomasd).
culturile
neindicateculturilepure pe suprafelemari (exceptind
optimi de plantarepentruobtinereaarborilorpentrulemn de lucrupareali2,5 x 2,5 cel
mult 3,5 x 3,5m,cu aplicareaelagajuluiartificial.
pilot va fi restrinsAla zona de
Instalareaunor biogrupegi suprafeleexperimentale
A.
favorabilitate

104

5.7. Anexa 1

Cheie de determinarea speciilorde Paulownia

1a.

1b.
zd.

2b.

3 a.
3 b.

4 a.

4 b.

5 a.
5 b.

Inflorescenta(cimdpaniculatA)cu 3 sau mai multeperechide ramuriprincipale,

fie piramidale(ramurileinflorescenfei
descrescde la bazdspre virfulpanicului)
fie cilindrice(ramurile
de lungimeegald).Cimelung paniculate,
cu 3 - 5 ftori;
peduncululcimei+ egalcu pedunculultloral...2
slab ramificatd,numaispre bazd cu 1 - 2 perechide ramuriprinlnflorescenta
cipalelaterale.Cimesesilesau subsesile(SECTIA3 KawakamiiHu) ... 5
Floarecu corolacampanulatd,de tip Digitalis,de 5 Capsulasferic-ovoidd.
6(7,5)cm lungime(SECTIA
1 Paulownia
Hu) ...3
Capsulaalungit-elipsoidald
sau + ovoidald,spre bazdingustatd.Corolain
formi de pilnie,de I - 10 cm lungime(SECTIA2 FortuneanaDode) ... .P.fortunei
Hemsl.
Frunzepe fa{ainferioaricu peri ramifica}i
Lujeritomentoqi,cenugii-bruni.
(dendroizi)lung pedicelali;ramurileperilorcapilare.Corolacu peri drepfi.articulati.... P tomentosaS & Z.
Frunzepe fala inferioardcu peri ramificati
Lujeriglabri,bruni sau rogii-bruni.
(dendroizi)
sesilisauaproapesesili,cu ramuriscurteqi groase.Corolacu peri
glandulogisau
cu periglandulogiinamesteccu periramificati.
Frunzelede pe lujeriiscu4i cordiformesau ovoidale,pe fata inferioarAglabre
foartescurt pedicelali.Calciuladinc lobatcu gitul
sau cu peri izolaiiramificafi,
...P
mai scurtsau egalcu lobii.Corolade 5,5 cm lungime,cu periglandulogi
globrataRehd.
sau alungitcordiforme,pe fala inFrunzelede pe lujeriiscu4i alungit-eliptice
terioarA des tomentoase,
Caliciulslab lobatcu gitul de doui ori mai lung decit lobii,Corolavioleti, de
6,5 - 7,5 cm lungime,cu peri ramificaliinamesteccu peri glanduloqi... P elongata sh. Y Hu
Corolalarg campanulati,de 3 - 4 cm lungime.Frunzepe dos in timpulinfloririi
lanatglandulospdroase,ovate,lat cordiforme,3 - 5 lobate,..P.kawakamiilto
pind la 5,5 - 7 cm lungime.Frunzepe dos lanat
Corolaingust campanulatS,
pdroasealungitobavate,trunghiatesau cordate,nelobate...P fargesiiFranch.

10s

5.8. Bibliografie
1. Chancerel,L.

1920

2. Dumitriu-Tatdranu,L

1979

3. Kolesnikov,A.l

1974

4. Krussmann,G.

1962

5.+++

1984

Flore forestidredu globe Edit Gauthier-Villars,

Paris,1920
O mebdA de caracterizarea clirnei din arealul
naturalas speciilor forestiereexotice.in Revts'94, nr.
ta Padurilor, anul
6 noiembriedecembrie,1979,p. 342 - 348
Dekorativnaia
dendrologhia.
Lesnaia
promiglenosti,Moskva,1974
Handbuch fijr Laubgeh1lze. Ed. Paul Parey,
Berlin 1962
indrumdritehnicepentru extindereain culturaa
speciilor lemnoase exotice. MinisterulSilviculturii,Bucure$ti,1984
5.9. Listafigurilor

Fig.1. Paulownia
tomentosafl-hunb.)Steud.Arealulnaturalgi uneledetaliimorfologice:
Fig.2. Culturide Paulownia
tomentosa.
Paulownia
tomentosagrowing.

5.1O.
Summary
Researchesregardingforest culture of
PaulowniaTomentosa(Thunb)Steud
Researchesregardingforestcultureof Paulowniatomentosawere carriedout between1984-1986.
The purposewas to bringand extend,withinthe culture,somewoodyieldingspecieswith severalspecialutilizations.
The carriedout experimentalreserches
establishedthe possibility
for its use to make chipboards,furniture,technicalveneers,
objectsfor sport,etc. lt was establishedthe spreadingof this speciesin our country.One
found over 500 trees, most of them under 30 years old, with heightsusuallylowerthan
15 m and diametersup to 40 - 58 cm. Asidefrom the treesgrowingin localitiesone inventoriedother 241 trees within culturesof a forest type and a specialcultureto produce
biomass.
The accomplishedsowings intended to establishthe best technologiesto
produceplants.The culture,at seedlingphase,outlinedsome particularqualltieswhich
characterizethis species:heliophilecharacter,luxuriantgrowth of plants- so, an ensuring of an enough large nutritionspace, low resrstanceagainst early frosts and the
capacityof damagedstemsto restorenextyearof the buds aroundthe collarzone.Carareasled to the conriedout resercheson olderculturesand new installedexperinrental
clusionthat bringingthis subtropical
speciesin forestcultures,in orderto yieldwood, is
accompaniedby rrsks.One considersthat in the next periodit is good to be continued
culturesas biogroupsand aligments.
the installationof the experimental
106