Aclimatizarea speciilor

Cuprins

1. Noțiunea de aclimatizare;
2. Scurt istoric;
3. Factorii aclimatizării
4. Aclimatizarea plantelor;
5. Aclimatizarea animalelor;
6. Aclimatizarea speciilor în
Republica Moldova
7. Bibliografie.
1. Aclimatizarea este procesul de adaptare a plantelor și
animalelor la condiții noi de viață, survenite odată cu mutarea
lor în regiuni, unde mai înainte n-au existat.
Aclimatizarea implică:
- participarea omului;
- restructurarea, în cadrul domeniului de reacție, a funcțiilor
fiziologice, a dezvoltării şi comportamentului;
- producția și supraviețuirea în condiții de anduranță(capacitatea
de a rezista la eforturi);
- menţinerea aptitudinilor de reproducţie.
2.Din cele mai vechi timpuri omul, migrând
dintr-un loc în altul, a luat cu sine atât
semințe de plante comestibile, cât și animale
domestice. Firește, nomazii nu erau
preocupați de faptul dacă noile condiții se
potrivesc sau nu pentru dezvoltarea normală
a plantelor și animalelor aduse. Pur și
simplu, cele care nu puteau să se adapteze
la noile condiții de viață piereau, rămânând
doar cele mai rezistente. Acestea au fost
primele cazuri de aclimatizare.
Mult timp acest proces a avut un caracter spontan.
Acumularea cunoștințelor biologice a contribuit la
tratarea științifică a problemelor aclimatizării
animalelor și plantelor. Cercetări în acest domeniu
au efectuat în Germania - A. Humbolt, în Anglia -
C. Darwin, în Rusia - K. F. Rulie, A. P. Bogdanov. În
fosta Uniune Sovietică cu aclimatizarea plantelor s-
au ocupat N. I. Vavilov și I. V. Miciurin, cu
aclimatizarea animalelor domestice - M. F. Ivanov, a
animalelor de vânătoare - B. M. Jitcov și P. A.
Manteifel.
Baza științifică a aclimatizării
animalelor terestre și acvatice în
Republica Moldova a fost pusă de G.
A. Uspenschii, M. F. Iaroșenco, I. I.
Dediu, I. F. Cubrac.
3.În concordanţă cu factorii ce se deosebesc unii
de alţii în diferite zone climatice, se poate vorbi de
o aclimatizare la temperatură şi umiditate ridicate,
la frig, la presiuni atmosferice ridicate şi joase, la
excesul sau carenţa de radiaţii ultraviolete, la
tulburarea ciclului obişnuit de alternanţe în natură
(ziua polară şi noaptea polară).
4.N. А. Bazilevskaia (1964) consideră aclimatizarea plantelor ca
un proces de adaptare la condiţiile climatice noi, care se deosebesc
de cele din arealul natural, remarcând că etapele aclimatizării
plantelor la condiţii noi sunt ”introducţia”, „adaptarea”,
„naturalizarea”, iar procesul de „aclimatizare” se poate opri la orice
etapă din cele trei [3]. Astfel, ”introducţia” poate să nu se
finalizeze cu „aclimatizarea”, dacă condiţiile noi nu corespund cu
cerinţele plantei. În majoritatea cazurilor ”introducţia” se
finalizează la etapa adaptării. Doar în cazuri excepţionale
aclimatizarea se finalizează cu naturalizarea.
În procesul de aclimatizare, plantele manifestă, în procesul de
introducţie, o schimbare esenţială, progresivă potrivit noilor condiţii, în
primul rând, pedoclimatice.
Aclimatizarea plantelor este de 3 tipuri:
1. Aclimatizarea populaţională. Acest tip de adaptare se realizează
la plante, a căror amplitudine de rezistenţă ecologică înscrisă în
genotip, se înscrie în amplitudinea condiţiilor noi de creştere.
2. Aclimatizarea prin segregarea caracterelor. Are loc la nivel
populaţional (încrucişarea liberă între indivizi), datorită
transformării adaptive a genofondului când din materialul
heterogen în scurt timp apar şi se multiplică unele genotipuri noi,
mai mult sau mai puţin preadaptive şi se formează noi populaţii
introduse cu un genofond la început foarte restrâns.
3. Aclimatizarea adaptivă. Procesele adânci ale aclimatizării, care
se petrec prin transformări evolutive ale sistemelor populaţional
specifice, sunt foarte esenţiale şi de durată.
5.Aclimatizarea reprezintă capacitatea animalelor de a face faţă
expunerilor continue şi repetate la stresori climatici complecși. Această
capacitate este diferită în funcţie de specie, rasă, vârstă şi grad de
specializare.
Speciile răspund diferit la schimbarea condiţiilor de mediu.
•Animalele tinere sunt mai plastice şi
asimilează mai uşor noile condiţii de
mediu, se aclimatizează mai repede şi
•De regulă, masculii se
mai bine decât animalele adulte, la
care procesul de creştere şi aclimatizează mai uşor
dezvoltare este încheiat. Acesta este decât femelele.
şi motivul pentru care se preferă
importul femelelor tinere gestante,
asigurându-se o mai bună
aclimatizare a nou-născuţilor.
•Suinele sunt aclimatizate mai uşor
decât taurinele şi ovinele, care sunt
mult mai legate de condiţiile naturale
de mediu.

Se deosebesc rase cu putere mare de

aclimatizare (rase cosmopolite) şi
rase cu putere mică de aclimatizare
(rase topolite).
Aclimatizarea unor animale n-a fost
întotdeauna reușită. De exemplu,
veverița aclimatizată în pădurile din
munții Crimeii, din cauza climei calde
în primul rând și-a ”pierdut” puful și
colorația, în al doilea rând, s-a
înmulțit într-un număr atât de mare,
încât consumând aproape toate
semințele de arbori și arbuști,
dăunează livezile și plantațiile de viță-
de-vie.
6.În țara noastră lucrările de
aclimatizare sunt desfășurate la
grădinile botanice, în pepinierele de
introducție, la stațiile experimentale
speciale. Ele au drept scop
îmbogățirea asortimentului de plante
folositoare.
În Republica Moldova au fost
aclimatizate peste o sută de specii de
plante - bradul-caucazian, pinul-
negru, chiparosul-de-baltă, bujorul-
lemnos, trâmbița ș. a.
În țara noastră se acordă o
•Aici a fost reaclimatizat cu
mare atenție aclimatizării unor
succes cerbul-nobil, care fusese
valoroase animale de
nimicit pe la sfârșitul secolului
vânat aduse din alte țări:
trecut și aclimatizate cerbul-
animale de blană, copitate,
pătat, ondatra, fazanul și multe
păsări. În anii Uniunii Sovietice
nevertebrate (crustacee,
în țara noastră au fost
amfipode, mizide, cumacee,
aclimatizate 32 specii de
insecte).
mamifere, printre care ondatra
(rozător nord-american, adus în
anul 1928), nurca-americană sau
vizonul.
Se realizează pe larg
și aclimatizarea peștilor.
Sunt aclimatizați în diferite
bazine inclusiv și în republica
noastră - peștii din Extremul
Orient: amurul-alb și crapul
chinezesc (tolstolobicul);
 7.Bibliografie:

1.https://www.enciclopedia.biz/2015/10/aclimatizarea.html
2. Базилевская Н. А. Теории и методы интродукции растений.
Изд.: МГУ. М., 131 с
3.https://www.researchgate.net/publication/
348248266_I3_Sistematica_zootehnica_si_aclimatizarea_animalelor