UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE Gr. T.

Popa IAI
FACULTATEA DE MEDICIN
DISCIPLINA DE ANATOMIE

CURSURI
ANUL I, SEM. 1

Dinamica morfofuncional a anexelor

embriofetale (membranelor fetale i
placenta). Corelaii clinice

I. Membranele fetale i placenta

Corionul vilos i decidua bazal
Structura placentei
La nceputul lunii a IV-a placenta are dou componente, fetal i matern.
n lunile IV-V decidua formeaz septuri deciduale, placenta este mprit n
compartimente numite cotiledoane.
Placenta la termen are form discoidal, diametru de 15-25cm, grosimea de 3cm
i greutatea de 500-600g. La natere se detaeaz/decoleaz de pe peretele
uterin iar dup 30 minute este eliminat/ delivrare.
Circulaia placentar
- Cotiledoanele
- Membrana placentar
Placenta este de tip hemocorial pentru c sngele matern din spaiile
interviloase este separat printr-o structur derivat din corion de sngele fetal.

Funciile placentei
Realizarea schimburilor gazoase, a substanelor nutritive i produilor de
degradare metabolic ntre circulaia matern i fetal:
- Transferul substanelor nutritive
- Transferul de anticorpi materni
Amniosul i cordonul ombilical
Jonciunea amnio-ectodermic corespunde inelului ombilical primitiv.
n perioada creterii i dezvoltrii intestinului primitiv, pentru o scurt perioad
de timp cavitatea abdominal, deficitar ca spaiu, determin evoluia
extraembrionar a unor anse intestinale primitive prin aa numita hernie
ombilical fiziologic tranzitorie.
Lichidul amniotic - funcii
Absoarbe ocurile
Previne aderena embrionului la membrana amniotic
Permite mobilizarea fetusului

II. Corelaii clinice

- boala hemolitic a nou nscutului (eritroblastoz fetal)
- dietilstilbestrol, estrogen sintetic utilizat n timpul gestaiei dovedit inductor al
carcinomului vaginal sau a unor anomalii testiculare
- benzile amniotice
- anomaliile cordonului ombilical
- hidramnios; oligohidramnios

Embrion uman la nceputul lunii a II-a de dezvoltare. La polul embrionar vilozitile sunt numeroase
i bine dezvoltate; la polul abembrionar, numrul acestora este mai mic i gradul lor de dezvoltare
este mai redus

Structura vilozitilor n diferite stadii ale dezvoltrii. A. In cursul spt a IV-a. Mezodermul
extraembrionar ptrunde n vilozitile stem in direcia plcii deciduale. B. In cursul lunii a IV-a. La
nivelul multor viloziti de dimensiuni mici peretele capilarelor vine n contact direct cu sinciiul. C.,
D. Vilozitile din fig. 7.8A i respectiv B. sunt prezentate dupa ce au fost marite

Placenta in jumatatea a doua a sarcinii. Cotiledoanele sunt separate partial prin septurile deciduale
(materne). Cea mai mare pate a sangelui din spatiile interviloase revine in circulatia maternal prin
venele endometriale. O mica parte din acest sange patrunde in cotiledoanele situate in apropiere.
Spatiile interviloase sunt tapetate de sincitiu

Placenta la termen. A. Fata fetala. Placa corionica si cordonul ombilical sunt acoperite de amnios. B.
Fata maternal, la nivelul careia se observa cotiledoanele. O portiune din decidua a fost indepartata.
Fata maternal a placentei este intotdeauna inspectata cu atetie in momentul nasterii, cand adeseori
se constatta prezenta unuia sau a mai multor cotiledioane cu aspect albicios din cauza formarii
excessive de fibrionoid si a infarctizarii unui grup de lacuri sanguine interviloase

Malformatii ale membrelor cauzate de benzile amniotice. A. Inel constrictiv present la nivelul
membrului inferior. B. Amputatie a membrului inferior

Gemeni cu toracopagus, pigopagus si craniopagus. Gemenii siamezi pot fi separati numai daca nu
au in comun organe vitale

10

Gemeni siamezi (conjuncti) A. Gemeni cu doua capete, torace lat, doua coloane vertebrale, doua
inimi fuzionate partial, patru plamani si un intestine duplicate pana la nivelul ileonului. B. Gemeni
siamezi uniti la nivelul capului (craniopagus) cu deformari multiple la nivelul membrelor.

11