r-, 1

-'~

~"

'I'i,f':"
'. ~in

c. -"",

\ l'f

\{,;l,'~

,~~

:'YJ"'\:

~'l~" ~

.vlanualui a [Oft analiz at ~i pJ'lJpm peut ru !Juhlical'c dE: cat re colcct ivul
'<Catr'drpj de Genteh nica fi, Fundatii fi Consiliul ])fofefoi'al al Facult at.ii de
C6Jl'tr-ucjii Civile, Industrials ~i :\gricole ~i av iza! c1~ Biron1 Senatului
1'Jlstitutului de Construct ii Bucurcst.i
."

r!'

CUPHI\,S

;'1,
,~
II

Prdaiil.

I ntrnducr-re

';~

C2p. 1.- Xnpuni UCllcrale despr e rod

Ii

1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1..1.

"

Bodle magmalire. ,.,

",,, .. ,............. . " " .. ""
Hodle sed i mentare , , .. , . ,
,
, , .. ' .. ,
, .. ,
, .. , ..
RociIe mctamorfice .. ,...... . _.. " " ' . .
"'
,,
,.
:'Irodnl de form are a parnlnt uri lor . .. ,
, , .. , . " .. ,
, .. , .. '
Principalele cat cgor i i de pamintnri.
.

C:.1p. 2.: Ale~ll\l..irea ~i ('ln~ifi(:area p;I111h:turllor

'11

,J

il-.

jlll'~mjnt.

Cap. 3._;,\pa

tl
tl
It
II
1..\,,[
til

11

,"

Ii

,1.2.
4.3.
4.4 ..
L5.

Coiuprestbflitat ea pamintllri!or
Conso Iidarca arg ilelcr
_
",
Hezislenta Ja forfC'e,are a p:iminturilor ..'
Ech i Iibru l masivelor (:c P"{1l")~~t .. _," ....

<~

It
'ul

C3P. .)

5.2-.

.,~

~;

rf']1J'\'I't'daL'to~': ITiTi" RAL\.IT.\

C('j)Cl~a: ,,;]1.

OVlDJl'

t rrrnnlu!

de Iuudnr'e

,
,

.
, ..
,.'
, ..
,
'
,

~.relodt:1c

'_'''''_''~ """~,_'''' ,_cc..,;.:,il~:,.;,,,

, ".' ~

._..~_,.

c,,_,,_,

._~c~~~l~~=:~--::

..

..__ '

-;:::-7', -:-;-;:;~":T.-:::;;::;,o:-

(1,1

I::
7~

"
", . ". "
.

, .. ,
"

,. ,

7:'
~2

8'
h.le

"

J2(

"..

.. " .

".- "~'=::'~-=:~~~_"""'":,::--,,-<:-jj

.19
-(12

de prospect are a t crc nulu i . .

58

pa mintur]

,......

12

,k

"' __

.
.

<

JJr'
r1

\r.\(~I-lEH.\\

5.3. 'v'olu nrul lucr.ir i lor pentru cccctar ea t er er.u lut de [u:Hi~~~
'. .
5.4. Prcz en ~~:l'e_n ~'(>,znltiite)or cl:r~'~: ~rji t {'!'t'llll:l1j ccfundnre ..
:-':.:1, Ct.:rLlot3-i(~ ~frenulni ,}{'. fnl1dare l)-.l' p.ircurs.ul ('}.ecn~lei "r,i e:-.pj(;;1t5.r.d
ccnstruqiei

t'

S~rC)1.1\

'."

'0.1.1. Scopul ~i cadru l genera] a] cercet arii t crcnu:ut de Iundare

ri!i

ini!. _\lI\Cl})(;H.'\

('cr cetnr ea

.
.
, ..
,.
, .. ,.

sub ~n('51'care

JJ
~,;

n(-!Jl~Cr(I:':

oe defonnarr

', .. , .. ,.,

Faze le pr oce sulu i

1:,

..

.. , .. ,."

4.1.

'J'

"';;~

Cl1p. 4., Comportnre a pfUHinturilor sub soli(:it~LI:i

Ii

Iii

19
21

, .,
,,'
"......... .

:',\ 3.1. Apa legatii sau adsorbit a .. , .. ",., .. " .. , .. ,

,
.Ii 3.2 ..\pa c:::pil2ra
.).3.3. Apa Iibcra (gravila\ionala) .. ,.,."
,.",
,.,
":I..f. Presiune efectivA '$1 pr esiune neu t ra la . .. ,
,
3.5. Acl iunca mecanica a ::lpe~ aSllI'l r a pfill1tntlllui
,. "
--3.6. Filtre inverse. " ' . , " " ' .. " _.. , .. , ' .. , .. "
3,7. Apa sub forma soli da ,
'
'

1\'<I

,,_ioP:t!"

-'

2.1. Granuloz it at ea parntnturilor ,

"
'.'."
:',.,-2.2. Compoz itia milJcralogici'i a pominlllrilcr, ... ,
'C' 2,3.
Fenomene de suprarai:1 Ja parnlntur ile argl loase
,.' 2.4. Structura p'~TIl\lJtnri!or.. ,
,
, .. , . , .. , . ,
.- . "'- 2.0. Tndici geot ehnic i
, .. , . " " . . " " " "

,I~

"4ft

:.: '-,o.'::':-':~-:":;::-:;;~: ~-::'-';;::--:;

Or'

".

<

L.:{

Funrl ..q ii (irrc'(:t~ ('r~~"iut'iu(ime ...~": ..' :'; .:',;<'~ ..... : . : .: ~<
St ahilttatea taluzunlor iTl"",;msh'e omogene de !Jamlnf necoez lv

l3.1~ Chcsoane deschise .'. ~

Sta!.lili(at;~ taluzurllor

in masive omogene de pilJ~lnt r~ezi\':. ..

.
6.3. Vcr iflcarea st3bilila\ii taluzurilor In masive ncomogene.. Metoda fi~ii]or
GA. Etectul unui cureut de apa asupra stabilil:l\ii t aluzuri lor din pilmlnlllri
6.2.

coezive

.
.

Cap, U. Fun.hult pc piloji ;i eo lonn e

112

\qhmea

~n1i.nintllllli :1~(!I'ra

0,(: m:-i.l1if:.::':5t~:rC'

7.1. :,lod11ri

Ii,}

t incre

~U:,,!iil(';C . . . . . . . . . . .

lueriuller de

l':lin~ntult1i

a :tqiunii

1.fS

asupra lucririkr de sus

lj"

,.~. Impingcrca p~1:n\11ln!ui in Ipo tcza supr.-~f('t(:i plane dC' aluuecare

.
.

7.:L fnlpillgen.O:l P~~u~-!lntuitd in ipo tcz a suprnfetelor curhc de alunccar .. ,

,~,

LoC'ri"iri de

~u~tin(,rt

"

" .. ,

8.1. :;';o\i~Jni gent'rale. ClasiEcm'('

8.2. Sprijl niri simple
,

". , "

'

~l.

E\e(;qra.

0.1.

i!l:Hi;.liil[(~r

_.. _

1"Ol1!liC

10. SO{hlHi

,_
, ._

:10t)

__ " _
_.. _

,
_

H'll('rah~ fle:;jJfe

5:lp,H~:;'a.

;:Jpci di!l

.,

_. , , . , ............'

"

'. '" ..

funda!H

, ..

2.39

lOA. Et3pc1e e):l'cuUtrii fundatiilof

\\
11. C:dl''l:Iul t('reBn!ni fie

"

"

1"Ul1d~He

'

'

11,1. C2p:.icltatc3. r,Jdanttl a iunu:1tiiL'r de sliprHf~~\;1

1
,J'

11.~. nep;l.rtiz<ll't'i.\

11.1.

~\pl!Care~l

tlurturllor in ill!trjon:ll118Si"ull'i

ta~;'lrilor.....

1l.3. C<:dCcl!ul

;llC'toctei :-,',t;';riJol'

Can't. 12. Fnnd;qii dire-de ,1(.

LU.

.. ..

Fi.1!H1<I\itl\~

~!~pr:.f:i;:"I

1;ll1it~1

13. CJicl:hd

d\~ p<-li1}!;lt,

tE.rc<!'l1I~Ji

.....

Ii

r;e fund31"{' ...

FUlHhi\ii

ilCd~lc sub

Fllnd;,~tll

['.0,-:.1

~-t

ill'i.

nH~( ..m.Le

Ddt:;"n}111<11\:,Q

U. Dt.LuT1inart.<!

p~1nlinturi

H!C

2S-1
:!;) ~'l

IlG
11S

-jl S

'

:i

gJ('l1t<':'1ii

.i

l~~b"--;j'atcl'

':'cheh::tuJul r)~r:1illt1]lllj .

t:, L'

lui

p1'd.c;t;('it~it~:

('8j"::lar r:

Ij'-,rjl1i.::!:.... .::jt:'~;li

',

~.,}

i
'1

-:J:-'
hI

pL"l'dr;~~'c:J

L:~bc.']'flll.)r

~!~! i";,

.... ;0.

d~~:Hn)ci.

en ern

<

... _

,1(;\J
: f'l

"

ra:;,ir;1'1cj}or,

:1;:]

1.0 .1

nt,tt'!Ttljr<U"(:~l 'l!] ':2bc-;dr'-r.1 ",'oln1);-l'<1:)lllL~\lip; ;'1)i:,illr~hiJpr~i 17'l.t~Jca:'t.Ja

(:rlo'n-;{ iT, c:l .

:Cl)

r.; 2. Dei e]"'j :;;;l;)l~-':l 1",

1.13.

itO
..~:') 1

i:e

("(11~1ra(": ;,i"~

pri1:

j6

: It)

j1dmjntllli\'J".

~:,;'~~(:-;

'l'il~'\i::l1lii

],11

,,:~m1ntl'riJor ....

~~

LO. Dt'l( ]',1.;ri:,a'J.

D\...L(1'jJl:11~'?; ..,':l

_,

:1

\1..']1.']1 :t (f.mr~clf:rn
.;'.-'

'~0

I .)0
;-;1

_ . , ,.

).7. Vtrljk,n(';l F\~

1.8. D,;~('r!11;p~~\'t.1

;'.1:t(:~;~r

13~

r(,': 1e:'f':1 i"e~11ril l:c!tnn;:Wl'p:;l (~qa('t~~r!~tkH(ir

Y'lln ;;;~_t ~1

ll]~li ,!it;~t 1i

1n

p;l~nin{ul'HGr, .. ,

Dt Ltrm: n~:r<: . r<'.L11..'t(";::~,1 '.:i: ,'I

r.+,
. ;. u

110

fCJ:n'te ccmpresibi''C.

].,;.

1.1 G.

3ji
:fiG
;>0

-tei
.

,\t'lL.iJJdc ia llJ11t'zhe

;5U
257

stilp1. .. ,

:nu:: S!Jb

p;~1J1ill1ul"i

pc

L1. Deter:-:1in'UI.:;l graiHll'JziUi\i;

I.'2. l)l'tc'I'Jllin;irl';-:'1 grcrd;;\ji Yoh,mke
1.3.

~');32

.~i3;3

;~Sl

LtllC{'l":~l'i tlZ1Hdt~;j~ i:t:,;~r'i1t~;l'

fi:d<:e :;i

,~:150

:~51

3::;;)

'Jr1:01" ..

17.-4. F'uLc1ar(';1 in rcginnl ;ei:':illic('- .. :

L

345
3-18

p{~rnil1'!

D,-,te~mI::. ;;~]'(J.

''::"71

b~l'e1('

17.2. F\iUd2rn!. Pt~ p"~:!J1j!n~ urj C':~ lH11ihll'j ~i COnLr[H:pi 111;,lri

..\11(,~,:'J.

:;30
:~.~-

:{il

,.

(-:1p. J7. Fund<!f('a In (';;lldi\li -,:pCt:irtl(:, <!r !t)r('a ..

F\~;:d~;,rl..~l

322

:!20

piimlll[l1rnfl~ ...

Cmr;p:J.d[;:t~a

l.j.

2(3

" .'
"

: . . . . .. . .. '

:':H

[":rctH,.'f dill zid:.1r;l' ..

F'i.lrl.1atlih ~cr,-'\li(;l lin beto:l rani:"t (dj::lll";:!!n~l..'; ...

Rarllere

~.

S-H

IG.2. St8Ldl.tZ81l..'::.1 p;1;nintl1l'1)or

J G.3, lnjl..~~la],c;1 pamtnturiIor ~i ~, l'r.~C'iJrlr

1G. L 'I'rat nrt-a t'..~rrnk:l .1 P~~i1;]f1tllri1;)r.

2:r~

2J~)

311
.'315

17.:3. Fund:1j"ca pe

235
23G

10.3. J..:tClpcJe pl'o;cctarii fnndatii!or

li.2. .-\.k,itnirc:a pilo\fl~J1' prd~b1"kJti

,
,
.
1 LJ. Infigt'l'fa pilot ilor pn:f8bric~;qi...
.
,
.
1-LL Pjlop exvcut at i pc Joe prin bat ere .... , ... " ... , ,
1-4.:3. Pi!ut.i cxr cuta] i Pt..' 1ltc pr:n Yl!:r3i"l!............ . . . . . . . .
.
11.6. Pi10p ex,l,tui:::tt1 pe lee prin Iorr.re
,
'
.
1-1.7. Corn rulu) c&1it2-.tii jli}o\iJ'J1'........
.
"
.
1-1.8. Execu\}3 rarl1t~r{lur de s\)~idari7.are a e;,::pC'td()j" f1j]o~i1cr ~i co}o:;u1i.:1c,r ..
1~ .0. C(;lnp2.r~1~je !n~i"t; r1iit'riLele categorii de pi lo] l
,
.
1-4:.10. Crit eri i pentrn a1cgerC'<1, t ipu lui de pilot .. ,
'
.
1-1.11. Pri ncipalc lc ct apc ill proiectarea 1.;11(:1 Iuh dat i i pc l>il(l~j .. ,
,
1-L12. Dl.:trrmir:<lrea c2padt;~11i pcrtuntc a pi lo tu ln i izoL:t,
.
1-!.1~). Grupa de piJoti
,
"
.

in.i.

.~

289

304

~10n

lC1.2. ~\1:1t('!'iale ntiliz8te b funda~ii ~.i ]a lUI.:r:lri ~:f('rt';1t(' ftl:Hi:21il]Ol" .. , ..

,.:

0l)2

304

11.1.

,.

203

.
.

2:::j
229
';" .J

'

:!}!3

t ...

Cap. iG. Jlnlmn;"!Ui.{irca

21 f -;

1:Y2C-l::lrC<!

'..'.':'. ;~:.:

1;:),1. Tl-llnologia de E-:X("CU~it:'. a t.arctelor .

'"
1:1.2. Dorncnii de ut i lizare u barr-tclor
,.
1:).3. Ele mcnt c de prolcct are prntru fundatiiie pc

::B
21:.

..

pen1.ru

...;,~,,}:, /: .... ;'.. - ..::. ;-~

-,"

'

/t;~J--,5..)Fl1n(~fttii pc f:an,te

::~3

et::i11~~1rc.

10.1. Cl~s.ific::u"C3 fll11U.ci.tiiJor

~~.~

_... .. .

;}.I). snl)ar('~ ~i bet01];1ffa Sll]) ~"pfJ..

. "J

Epnisrncnh:

\J. L Drcnajc
().,J.

",

176
193
::i0j

!D3

'

1:::;:(;0<--- _r
,

If.',)
~L. 71

.
.
tC!l'JporL-;r..

"

',.; ),'":

in prtlzcu!a,.-3-p:ii-1

Bat~.rd.lJuri

9.2. Ecrarie de
~l.:~.

~prijLl

.'

8.L-i. l~ll',mcnte de pro ivct.are :1 !u('ri~Ti!"Jr <J(. q~~pner~ ell car..r ct er

8.8. l!(h~ri de

1G:'~

' .. , ..

,.....

,. ,

::3:i. TirD.111J d(! a!1rorarc...

IG3

,.,

, .. ,

150
153

,.,.

, .. ,

3.3. Sr;rijiniri de Up mix t ,

8. L Palp lanse
,'.....................

3.:'). Pe]'('\l ingrop.:J.p

'

1-1.1. :--:otiuni ;1.:'11(,1"a1e. -Clasific:ire. Do mvrii i de ut i lizare

113

G.G. Exccut arca stlpatnrilor ncsprij}:nil c ........................

'. .-

13.2. Chcsoane Cll iii-r comprlmat ,

" '"
13.3. Fundat ii de ,,2l11jltI1S3re sau Ilo tant e

6.:1. Y'erHicnrC'[l sti1bilil:l.tii versant ilor ~H con dit ii le fllprafrte10r (1(> a!Ui1C'C2re

predet crmiuat e

~ ..-;

D('tcJmjjl?,l~'a

~':::'':'J1

i('ziq(~11,:i

f'(ll~ P~l'~,il.!Jld~i~ii

1:J

f\'\rj(,,;,:;;:,~

lj~;11:L,t.tl]>'(T.

p{~,El~ntlJJjlc'l.

;[3
471

Iundare: ~i III Iuudujillor; ..... :' .... : .

"
II.2.

II.3.
IrA.

II.5.
11.6.

timp a. 'pamlnturilor argiloase saturate (c~nsoli,ial"ea argi

lelor) .........................,
~ .' ..'
,
,
Calculul Implnger ii active ~i al reztstentei pasive a paminlulni ell ajutorul
tabelelor ~i abacelor
:-:"':'
.
Capacitatca port am a a f undat iilor de supralata
.
Calculul rcpart Izarl i eforturi lor in Int eriorul masivclor de p1minl. . , .. ,
Stabilitatea ccrnctcrist lcllor gotelmiee normat e ~i de calcul ale pa
minturtlor
,
,
,
,
,.,
.
,
,
CaJcuJnl tercnuln i de fundare la starea Jiml ta de <ld0l"l113\ii

11.7. Calculul tercn ulu i de Iuudar e

In. st area lill1it:1 de cnpnr it at e port ant a

11.8. Condi\iilE' elcct uar ii calculului la ~l:lri lilniUi al t erenu lui d(' Iun.lare ..
11.9. Calculnl )1 alcatuirca Iun dat iilor direct e de suprafa~a
.
11.10. Stabihrca c:1pacita\ii port ant e ~ pikd;'\\lui so liv it a! ~:'\.ial Ill' IJ;1za rcz ul
tate lor incercarUor pe t ercn
_" .. ,
, ..
JI.ll. Sbbilirea prin ca lcul a capaci t iit ii port ant e a pi lot ulul so lic it at ax ial,
pc hnza prcscript illor romfme~ti
, '
.
II.12. Stabiiirea prin calcul a capacJ\;i\ii portant e a piIot ului so licit at trans

versal

, .. ,.

II.13. Calculul clcrncnt e lnr rigide lnc:1strate in p[nnint

Fi~e

482
488.
5(13

523
5:J4
5ci8
~> 10

557
~Jl3 .j

5,Q2

5S9

rrt.t.

BibHugrnfie

~}
4.~
'f"

".~J'

_. . . . . . .

."

Fundaiia reprez inta p art ea din construct ie care pr eia

de suprastructura ~i Ie transmit e la t ere nul de fund are.

jrK,~rtUr-ile

aduse

I'erenul de [urulcre est e aeea parte 1\ sco arte i t erestre in cuprinsul careia
manif'esta influent a incarcarilor tr ansmisc de fund atii. Strutele care alca
tuiosc terenul de fundare pot fi alcatuite din roci conip acte s au din ptiminiuri,

58

in

Utilaje ~i cchipamente p~nini rt-alizarea de pen~\i lIJgropa~j: piJoti

Iorat i ~i burcte
,
.
III,2. Utilaje ~j t'Chfp~':nlel1tc }Jl.:'ntru pU1H.:'!"Ca ~jl opel":l a pi10~i1.:jl p1'in IJ<1tl'lC
saD
vibral'e
.
IIL3. Ctilaje ~i C'dlipnnlentc pellti'U compactal'C"3. de ;{(:incime :1 p:1111inlu
rilo!'
..
. .. , . ..
... ..
IILL Instalatii ~i dispozili\'C' iH'n~n. l;;x.~-('\:Lw\.,:t lucr:-lr:lof dl' ->l:l!j:llhi'ri
epuisnlcnh:
. '"
., . .....
. . ...
. " .... "
...

[NTRODUCERE

509

580
.

ell (arue:terL5.Hd ::le un or utihlje p entru hU'fiiri lie iunJrqii utll izm e

lara noastra

479

5G~1

1I.1,j, CalenluJ grupct de pilu\i

Anexa Ill.

479

.5S~

:JCJ7

GOa
!304

ceo

.
,
Rocile compacte (roci st.inco ase sau scm istfnco ase) slnt car acteriz ate
p1"in rezisterite mecanice niari, de acelasi ordin de 1113ri111e sau chiar mai
mari decit ale materialclor de construct,ii artif'iciale (c3ramida, beton simplu,
beton arrnat ,etc.). De cele rnai multe ori, fundarea constructiilor obisnuite
pe asemcnea roci nil ridica problcme deosebit e. La construct.iile specials
(baraje, tuneluri hidrot ehnice s.a.), Ia care presiunile tr ansmise de con
structie Ia teren sint foarte mar i, cuno ast erea amanuntita a propl'ietatilol'
rocilor como act.e din t.ercnul de fundare si st.abilirea modului in care acestea
se vor comport.a sub solicit.arile constructiei sint de 0 ex t.rcm a import anta.
Studiul'rocilor cornp acte in Ics:atm'a ell difer it e !uC'rar-i inzincresti formeaz a
",biel'tli] unei discipline constituitii. in ultimele decenii, r\;numita JIecaniea

roc-i!cr.
Fllminll/rile sint provenit.e din' dezintegl'area pe cale fizicii 9i din alte
rnrea c.himica a rocilol' comparte. Paminturile constituie sisterne rrifa;:,iee.
F,',Wt salida este fOl'lllati"i din j)a.rtic.n!e minerale de djferite dimensiuni .. In
golnrile di~ltre pa1'ti0ule se aflii apa (fala lichida), 8er; sau difel'ite gaze (faza
gaznasa). Inl1'e ceIe trei faze compo'nente se stabilesc Ic 6-iHuri care se mo
d ifica neincetat sub influenta unOI' factori externi. intl'e care incarcariJe
lrilmmi~e de constructii. Stud-iul }liimintlll'ilor in legitu1'a en dit'erite IUCf'dri
ingjnerc9ti constituie' obiectul discip!in{~i denum-itc .1Icermieel pali1Lntl1rilor
sau Geatehnica.
Divelsitatca si (Iificultatea probleme1ol' IJe care Ie studiaz,~ Geotehnica
dujV:1 alit din c.~racte1'ul complex al pii.mir;turilor cit ~i din multit1Hlinea
d,' "ituatii in care acestea pot interYeni 1a lucf<lrile de const1'uctii.
Situatia cea mui 0UmUlJa cst8' eea a piimintu.lui ca supcrt al construe>
~jei sau ca term de {linda,e. RezifOtcntele mecanice aie paminturilor iiiiid
;llUlt rnai mici decit rezi~ten\eje wateriiIlelor artificiale d,3 constructii, int1'e
ek1lllltel'~ portante Ale stn;ctu1'ii (zid 11ri, stilpi, diafragme etc.) ~i te:;:;n
tl'('1Juie ir:tcrpus un element. de repartizare a inc3l'ci'trilor -- [undaria. De
exclliplu, la ];,da din figuTil
fundal,iilt? tNtllsmit lncardrile sUlpilor 1a un
~trat. d,., ,ugilA. Dimemionijld supraJa1a de tr,8nsmitcre, proiectaptuJ lll'ma
j'e~l e Sd aiba () ac.ope.rjre suficient-a fata de ri~cul lh~ ,pierdcre a caj){[crlip'l:
portal/Ie a ~l)'atujui,;upcrt (de pild-a. [,rin a]U11ec81'ea in lungulUrlri supralr;\e
em be). La fel de il;lp0l'tCintii. este ~i pl'obipma de/armo/iiIGT probafJllc sub incaI'
Uire ale strate lor de wb fundatie. 1Iltr-adcvi'lr, chiaro dad'l s'tabiJitatea fun

tasarile I1l 81'i si neurrni:ii:'me ale

normala a constructiei sau, a ut
urm are.jl a stahilirea adincimii de Iundai-e, a tipului ~i dimensiunilor.'
Iundatiei, se are in v edere at it. critei-iul de capacitate port.ant a, cit .)i eel

~
Ir
~ -,
~ II
,

II

[I

'd<"
;"Z

-,

rf) >C""
l ~

' '.

"

',' c/,',

' ..'\'., ), ... ,

part e r

~IUA~,:~

In;";''''/

J 1--.

~_+S2

Iun dare

.:~~ :.::~:~:~~~~ ~::~~~~:'~4~Z3~~.Y~:

Firl

2. Pila de 110d
fundnt3 p e pHoti.

direct a.

de dcforrna~i1 ..-\pJiC;jfeR. aces tor ciiterii rluce uneori 1:1. concluz in CP.. Iundarca
de sl1prafat5 n11 est e in.iicata. .\cesta este. iudeosehi, c az ul construct.iilor
Iuud at e in alhi.i iiurilor ,c;;{U In apropierea CUI'SUri}Ol~ de apa, pe an11)1c1.Sa
m ent e la car(J t2]'t-!1nl de fundRre est e caract eriz at I{{ Sll}Jr-ufa!8. pi-in prezent a
Ui1lJI' deJJ1]i1t'1'i aiuv ionar rUtH'i.e cornpicsihile. De pl1da~ la pila (h~ pod din
;'i"l'l'''
,,1r- fl']1d~t;ei sint Ir ans rnise urin elemvnte de rr.
tuna ./ inc'o"''''j'jle l'l'j'j
.rc..
dm'e in auincimc. num it e pIIO{l, h u n str-at de p iet ris aflat sub p achetul de
pAnlJJltnri ur2_fcla~e ~i nisipoase J!utpJ'nic r1cdor-rnc-lhile..\legerea t.ipului .ie
pilot, st.rhiliica ci.ipi:,ciL~l1ii ~tdl:: port am e. :1 numaiului, modului de di2PU
n(~t'e ~i UtlJ8jUlui de PU1 't?1'e in (ljJ8l'S a pilotilcl' ~'(ln~lituje elen1t',nte esenti;jle
(~e trclJuie ]'(-:zolY(-1.1.t: L1 proi:cL;:U'(.:(1. nnei fund[qii p\~ piJotl. _\JcBtU]}'ea construc-,
tiv~l a fUl~dutiei este djfel"1tCj~ d::1r f'tll1C.:tia jJ8 C8.re () indepline~te pan1intul
din jlHUJ :;i dG Li. b~1za rj1c1\i]ol' !~stt\ eft ~i ill c8zuJ ptill1.iDfului de sub fun
r1atiA, di1'eet'~ din figura 1, aceea de
J~,'='l

~j

_~

.1

'_"~~~.

,--J~

il:,l

l2iW~~~:t};,.
Flu. :~. }3;:':'~j IIi:) par;:i;lL eli JJ\I'~']C;l
dan,:ate di;l ~:;<j'.1,

t'(,

'

lllA

Sf< Dori.
o.

'-

l',

't-J.I

'.1,

IL

..

!1UJi1(~}'(tase ]ucl';\ri 109!i1c

j,ntfl'Yine ca 1~1ater~a.!

La

j~t'::ti pamintul
'1(' cons/ruetzI..'.

t)t:- e~:erl}pl11~ J)8i'aJUI

,le jlt~l'nillt din figura :3~ HYlnd cOl-prd

din pl:U111ni }i-'(',Ul. 11t-~;.:oltat, .~i un n~cJel1
de rL',n~(J}'(J din :trgilA (0 .('onsin1ctie
:~:n:'U'er:t ;.:.in1n]H) JlE'cc.sItli L1t'ntl->u 0 ni',l~
j.-:;t{,t:,,('
t.'
'-d_

c:'i ,">~~(,,,tj(}
rat~(ln,;le
r,:(du+;~n'L
.,u .......
~.l_,<.d_ .....,
\~
c:.
'1

\\.

nUl'l"H:~l'\-'la;:,I~ pl'l'iJip1i'f' ,J!' ;;'t-ntelJnic{i. ~1 .'1nurn~: forn1R optinl3. a talL!.

zuri]nl' qnlont(~ ~j fl.' rd. ;:i, ... ~:ll (j;. :-de,2erc si '1{~ pUJ1('1"~ 111 1llcTare a parrdn
rp8, i:-(

;,~lil~: ~'1;~~il,' ~:'~, ;:r ]j l;'~i~'~;!~:~ ),;';:'!;: ;';', ~\~~:l;(~ ~:' 1:},;~~X:;/ :~]/~e~:;\:Jt~;:~:~;:~~! ~~('f:~~ ~~;~i~i;~~:;:;
rEo ~ e :~ l \~.

. ".:. ,:, ',",

JI
1

Ii: ,

I'.>:.

fg ,

Po

'j
..

FlU. 1. Zid de

I '

~"II

Po

~.'
I
fj,

~-=-.=--.J;1'
1!

i__

ell

"
;
,
".
,
.
.
nm:

ruillC

, -. 1"1

<, __:=--;;.~s,

FiU. 1. Ha la

......

t't".o"al,t~, iJ}o;~:!1~~.:.~~::~~~!'~:'~~~ipJ ulu.~, :~~ ;s~Iiqi;i~~t~{~~{~~i9,~~lt{iti~f.

-.
";.~v ~1,;}.Idf?l,. ~~. ,SPF9\{I; ,d.Ir:,f.Ig)l,~~},; ~t,SP ~IJ ~n.lr~a;,p~rxt!I~I);?ln. flgtlra:;<5T~ t re
huie jdimerisionate, pentru;.a rez rsta: la sohcltarga;.; gepeI:ata" de( masivul. de
pa:m(nt:, din spate,~ solicitare c.a~;e: p,oartA.: ri\lmele::d~)'liPin~:re~~.'a~:'!I,iiil,llllii:

i
,,/;:i$';,t....

II

""i<"-'n.'.!~.;f

!~i!J.

spriji.

3. Sprljinire sin1pltl a pc rc
tilQr unei sap:tturi.

Deseori, realiz area constructiilor sau a uno]' lucrari ingineresti (cum

sint , de pilda,. cele legate de explo at arva la z i 3. zac{lmintelol' suhterune).
impune execut area u nor taluzuri prin excav at ii adinci in teren (fig, 6) SHU
a 111J01' mod.ificari In t.aluzuri naturale (fig, I). In situ at.ii de acest fel, pro
hlema de h(U8 est.e tot 0 nroblema de '2:eotehnici~ si consta in v er if icat-e a
stabiliuuii t olu.zuhii saii a' oersttntului. ~
r

Scur t istoric

sa

lie rind au inccput :::J -C011Stl't~'ias~.1,,02.n1enii au trehuit , fir-esc"

rezolve
nrobleme de Iund are.
'.

" .Fundat iile pe piloti, care CUtlOsc. 0 mare raspuid ire ~i diversitate in zile!e
no asue, i~i au or iginea in [Jilopi de lernn p e caie se ridicau locuinteleTa
custr e ale oamenilor pr-im it iv i. Prerlccescare ale b ar ajelor ~i d igurilor din
paJ;T,dnt, Iolosite in -p'l"ezent pe' 3(:.1-1\1 i!1t.in~j~ au fost con.~truc~,iile din pan1lnt
Sl

~,
.

--~---:-----~-----r-

""

_._--------~,/~

"'.......

FlU- ti. Dt,:b1'eu.

, '

~
.....

'

.......

!.

~'~,.,

'~' \ \\'"i

. :':\\~.'

"~~

'

....

Fi~~.,,~;z;~~~~j i ~;f:(f(:.~.Jl,~'? ~1~ !1p~'CC,~~ilt fe;~,~'~l ru

re~di!~ate in Chin(l ~i l;~rril}tul antic. cu rnii de ani inaint~a erei !1.t' 3::t r e. C>ln
st.ruc-tol'ii !'\.~rnani ;ti 8p~dUCiYI0r. 'portuTilriI', dl'urnurjlor' ~i aj altor 111C:l',1!']
~h~~nt';,e~ti,' z.;tiau ~il facti rata aUt U[;:)f 1~'0I1d1tii dificile de (un'd[tJ~e1 R~[i CUJl1
o ai'ali{ IlU rJUm,ti oC!'ie,i. Gum slnt. ,-,<.:le ale f811umitullli adlitH:t VitrLl\-jlJ,
C'it mai ales faJJtu~ c,l ur;ne ale 11'no]',', din aCf,ll~ IncI';lri S-C!U 1';1slJ'at pili'<
in zjlele nO"ot1'(,. In lore"pondfnta ,jijilre lm;AratuJ T,:lian :;-i Plinius ("c,l
IT

J .1._"

, tiii~l';fsetgi~ibl ihf:6m1~W

iituprain16dGIGf:~~~i;.sejf~~tt;::<~~i:d~t~]~ai"" t~;~

?UIuiJB~pquJ\lcra~i. de pami.nt~i fund~~i.i.:.J?cul{ii P\~9:~'~ii:,e~}mpi~.iulu,i:J\1<;i.; ,

rlian~d\l":'~pus;' act ivrtatea de construct din Europa;:in,pmnul' riI'ld'irl.d9~

1."l.
.;

'

, ~.-".l

m-eni~rdrumul"ilor. ~i al ' podurilor, a --decazu't trej3taC secolele'\I'rmiifoare

adurmdi' doar d egradarea r apida a vechilor lucrari,
In condit iile de d ezvolt are economics si sociala speeifice Evului l\Iediu,
ce1e mai remarcabile constructii au fost catedralele, castelele, zidurile ~i
tui-ntn-ile de aparai-e, co nstruct ii caracteriz ate prin masivitate, prin lncar
caii m ari transmise la t.ere n. Fundate uneori pe terenuri pre a slabe, pentru
a prelua in bune co nd ij ii asemcnca imarcari. unele co nstruct ii s-au pra

busit, altele au suferit t asari m ari, c a de exemplu catedrala din Riga, eu

o t asare de peste 2 m in ~OO de ani, dornul din Konigsberg cu peste 1,50 m

s au vest itul turn (tamp anila] din Pisa, co nstruit intre anii 1174 ~i 1350.

avrnd .ill prezent, a tasare diferentiata de peste 1.60 m , inca uest.abiliz ata.

Dezvclt are a cunostintelor si a realizarilor In d orneniul fundatiilor s-au

facut: din cele m ai \'e~bi timpun s.i pina in secolul al XVIII-lea p~ ba:e elll
pirice, piin nansrn itere a, de la 0 geuerat ie cle constructori la alta, a u nei
exper-iente izvorit e dintr-o intelegere intuit.iva a comportar-ii pamintului
si fundatiei si nu din st apinirea leg'ilor Jiz ice care 0 zuverneaza ; de acee a
;lezvolta;'ea ~ lost ineeata' ~i sinuoa~?i., platita eu pret~lunol' eec~ri al CarOl'
numal' nu \'R fi cuna.seut, probahil, nicioclata.
AVIntul tehnicii i'ortificatiilor in scopuri milital'e a facut ca in seenlele
al XVIIlea ~i al XVIII-lea ingineri militari, in special eei d.e la cmtea re
geJui Frantei, sa se preocupe de formularea unor-reguli pentru calculul aces
tor eonstmqii supme 1a impingerea pi'lmintuhli. Este meritul lui Charles
A ugustz'n COillomb (17:3i3-'1806) ca, pornind de la luerari ale unoI' inainta9i
80i sal (VanDan, Bullet 9.3.), Si\ fi elaborat in auuI 1773, intr-un memorill
prezentat .\cadcmiei de $tiinte din Paris, prima teorie ~tiintifieaasupra
impingerii p~~mintlllui, eu larga aplicabilitate 9i in zilele noastre. Tot Cou
10m1) a formulat Jc~gea care exprima rezistenta la forfeeare a paminturilor.
In secolul urmator, TVz'lhum ./. .lfarqorn Rankz'ne (1820-1872), profesol'
la Uninrsitatea din Glasgow, a puhlieat in anul 1857 0 teorie a impin.
gerii pamintului ~i echilibrului limita al unui masi\- de pilrnint semiinfinit
presupus a Ii omogen, granular (filra coeziune), incompl'esibil, supus efor
turilor date de greutatea proprie. Se obi9nuie9te sa 58 considere teoriile lui
Coulomb s.i Rankine ell'ept escnta mecanicii clasice a. pilmintmilor. Con
temporcmi cu Rankine au fast fizieienii Darcy 9i Stokes, care in acela9i an
1856 au publicat lucrAri ee~i pastreaza yalabilitatea 9i in prezent, refer i
toare la curgerc:a apei grayit3tionale prill medii poroase 9i, lespectiv, la
\'iteza de eddEre a particule]or salide intr-un lichid.
Caraetel'isticii pent.ru perioacla de inehegare a Geotehnieii ca \itiin(,'i.
pste 9i utilizarra uno!' l'ezultai.e obtinut.e in alte I'amuri ale 9tiintei. Astfel,
solutia giisiUi. In J 88.S de matel11aticianul francez Boussincsq (1843-1925)
pentl'U una din pl'oblemelc de haza ale Teoriei Elast-ieitatii, cea referit-oare
1a rJistl'ihlltia efol'turilor intrun merliu elastic semiinfinit, aetionut de 0
f(!l'iil concentl''ttli. apJic8ta la supri:\fata masivuiui. a fost ~i este folositil 9i
in prezent la studiul sti'lr-ii de erort\1ri in tererwl de funJare asimilat ell un
mediu elasti,:. Studiincl pl'oprietf,ti1e pamintul'ilor argiloase folosite ca ma
terie prima in inchJ:'tria cel'amic:'i. sueJezul Attaberg a imaginat in anul
1911 dOUR in':.rlGil.1'i':Jmple IJentnl detcrminareil umiditiiplor in limitele
dr-ora pal1)inlul'iJe "8 CC'J:cj)fJr-t:i ('1 un eCirp plastic, incerciiri adoptRte lJlterior>
:i in cercettirile grot eLnic8 _
_- 12'-:-:'

_._0_

cC~:C0:G~,J':C~~i,~:~lt~/~49.;;1~ll,JU,~t~f~~H,~I~Jj'~{t'ij~~gt~~~J;:X~~~~Q;}~~;}i Y.L.g,~9~~lln.~ c
,

fU.IlSl aWloJ;'. ~ca Qb~rnVY;.4eE,~9F! pom stY.c!I11!;,aprgfvn,qa~~<\lcau~elql',l,mor.

dente, sausaf at.r9 fe" Ga,,~xg\'IIP.!u.' P,??tfe;)ei'.jH*,a~~sts~h:(stu([iul; ,ihlreI
de
comisiera eaj[or",ferat,e(slle,sl.~z.e,:.;.infiil'ltaH~.iJ1d9.13~c<,\. urmare. 1
seriii de alunecari, de, teren; cqr~,<'lu, pl'Odu.s,:n}l*~,xi~tinle ~ipia.ri pal
materiale, Corn isia, condusa de, T;folrnar,;.fellenius,. a publicat-tn anuI
un studiu in care propunea a metoda pract.ica de verilicare a st abili

u:

a,

t aluzurilor. '

Cn moment important, consider-at. pe hun.i drept ate ca mom en

aiinnarii : Geotehnieii ca 9tiinp: de sine staUitoare, l-a constituit apa,
in anul 1925 a tr at atului "Erdbaumechanik" (Mecanica Pamtnt urilor
inginerului de origina austriaca Karl Terzaghi. (1883-1963). Autor al 1.
stud ii eXJ)erimentale de pionierat asupra proprietat.ilor mecanice ale pal
turilor si al unei tcorii cl asice a consolidai-ii arzilelor. Terz.azhi a real
in u-atatele sale sinteze cuprinz.atuar e ale CllJ)o~ti~ltelor asupra -pamintur
Alaturi de Terzaghi, contrihutii import ante la dezvolt are a Ceot.eh nici
priruele derenii ale acestui secol au adus Gherseoanov, Florin 9i Tito
(U.R.S.S.), .-1, Casagrande, Taylor 91 Hcorsleo (S,13.:\.), [I.-re!) (Ger-man
Caquot (Franta) s.a.
Crest.erca numarului sp ecialist.ilor in acest domeniu si extind crea c
t.inua a' csrcetarilor au Iacut n'ecesara cooperarea illtel:nationala. .\st
1n Ql1ul 1936 s-a constit.uit Asocz'atia Inlernationalii de .1fecanica Paminlllr
~'i Funda!ii care a organizat in ac~Ia9i an la 'Cambridge (S. U..-\.) prin11l1 C
gres international in aceastii disciplina.
DeZ\'oltarea Geotehnieii in perioada de dupa cel de-al dOi]('i\ rAZ
mondial este dell10nstratiJ. nu numai de desfa~llrarea el1 regularitate a mIl
r:oaSf eonferinte tiintifice. pe plan monelial, regional 9i national sau de
manll mare de publ1eatii ci, .inainte de toate, de lucrarile de fundatii 9i e,
stluqiile de p:lmint realizate in conditii din ce in ee mai dificile, C.ll j)(:J'!
manie din ce in cemairidieate. La aceastii clez\,o]tal'e isi aduc conti'i])u
:oi sp'ecialistii tii1'ii, noastre. Cu to ate co>. primed labor~tor creotehnic ,
i:lom{lIlia ~ fost infiintat. abii'lln anu11939, in cadl'ul Administratiei Pnrturi
~i cailol' de comul1ica~ii pe apa (P,C.A.), din initiativa ing.' Anton C],
C:U\[1, doctor hono,ris causa al [nstitut'Jlui de Constructii Bucllre~ti, in "
de dupa 23 August 18-'14 progresele geotehnieii in lara noastn'\ au fost l'Bpi
sub impulsul \'Rslului program de constructii cal'e a sc!rimbat. inf,'\tj~a
t,hii noastre. Cu lncepere din anill 1950 s-au infiintat. unitali gc.:otC]lll
in institllteJe de. proiectare, sectii ~i 'labor-atoare de geotehnica 9i fund,
in institu'tele de cercetiiri din domeniul' constnletiiloJ'.
In urma. Reformci iDva.tiimintului din anul 1948, disciplinele de g
tehnieEl 9i fundatii au ocupat IocuLcuHnit. in pJanul de ill\-at<lmint al fac
tiqilor ~i s8ctiilor Cll profil de construqii, alJtllri de alte di,3eipline de hi
in fOl'mal'ea speeiaJistilor Ctl nregatire SlIVerjUara dill acest clolncniu.
ann] 19 /13 s-a idjjllt~t. in e~clr~Il (nstitut\!b~Ji de Constructii BuclIlPsti. Col
dra de Ceot(~hllic5 ~i F'llndatii. prima de acest fel ,'lin ta;,a. ale ci~/'"i cae
dicIaG,tice, la fel ca '9i cad,.el~ ~lidnctice din colceti\'eJe <It' speciali! ate d"
'Tnstitutele P"litehnice din TimisoarR. L.1si si CJuj<'\ane'ca. <ill 10ntf'j~)
11\1 l;umai let clifuzal'ca CllDostinteiol' de ge~tel~Djc,l si fu~(htii. ci .si ]a r,'c
zarea a nUl11<?lnilse IUCl',l.ri 'de ~'Pl'ectal'e" 9tiintificii' in 'spi{]inul j;lu,juqi
iii and H)G~ s-a desf;}~\ll'at la Bucurc~ti j,rima Confcrinp .\'al.i n :1" !:'\
("rcctehnica ~i fundatiL urnl ellJ lH inf(:'l":aJe dp }!r"ltro ~lhi de cor.t"(:!-int-l>
81i(:ure~t.j, 'rilni$Gar~1. I a~j .. Cca de l:l :1-a ConferJnta na\lCillrt);'l a ::i".'ut
in Sf.jptf:1YIJ:.1'1e lS-;~<3 ~a C!uj-~RpCCfl .. \('(::,:le ('or~rETjn\\~~ c;:, ~i ~irn~ rJ.:.i\>';tn

",'~"-~~~ffi"'.,oi:~!:,~>","-"",,,~,,,,"";''''''*''''~ ~,. ,,'-!!-""";:;;"""",~'"

:':/~A.;:~,:"."~

SU."" '1~~..... ~i'i~nifestari 'eu

,.'_,~-',.'

:.,':::::;'>'-'-...:_';::,,:':~~,~_ ',' _.,

caract er. t'ehnico-st.iintif'ic .6rganiz~te'i!1L_. _,. ....... ..

. diJ}ti~.ii.C<511f~i:iijre;t prilejuiesc'; ample '~i: utiW' schirrihui-i" derexper!~ntcVD'ritre:i'"
Jsij~9iali~titgin'iexecutie; proiectare 9i in\'ii1i'imint,' lucdnd:nemijlpcij) in;:iieesC'"
dorl1ehia;:'pI'eC\iiJiI ~i inire; aces tia. ~i .cei' din: domeniile structurilor-de, rezis
Jent,a;;ltelinologiei ~i mec.anizarii etc, implicati direct in realiz area fundatiilor
9i'coristruqiilor de pamint pe amplasarnente cu conditii de tereri d intre ceJe
m ai v aria teo "
.
.
.'
. Specialist ii rom ani au solut.ionat cu succes prob lemele dificile de f'un
dare ridicate de marile lucrari realizate in tara no astra In ult imii 30 ele ani.
cum slnt': Combin atul siderursric de la Galati, Comhinatele chimice din T\!l'nu~
:\Iagurele ~i Tg. ~lure~, COJ;;hinatlll pet/oc)limic .\lidia-l\:hodari, arne na
ji'iriJe hidroeuergct ice de pe Du nrire ~i de pe riur ile interio are, sis ternele de
hidrcam elior-at ii din Dobro~ea si Cuupia [h111I\1'ii. d ezvnlt arca port urilor
d u narene ~i ~ santierelor n~\'al~ din Const ant a, :-langalia, Galati. Braila,
Drohet a-Tr. Sen'r-in, podul rut ier peste Dunare la Giurgeni-Vadul Oii,
primul trcnson a! m etrcului Bucurest i. Jl161'i ansambluri de locuin te :'ji eIA
eliri social-cultural e pe pilmintu1'i sensibile la um ezire la Galati, Braila, Con
st ant.a, Iasi, Tulcea, C<11al'a~i s.a. Specialist i 1'0111 ani din domeniul gc:o
tehnicii si f'unduti ilor i~i aduc coutrihutia Ia realiz area unor lucrari impor
tante, cum sint : Canalul DnniiJ'ea-:darea \e8gril, no ile- poduri dunarene,
calea Ierat a Pite~ti~RJ11. Vilcea. m etroul bucurestean, centrala nucleara
elf'ctl'icii de la Cernavoda, const.r uc t iile civile, indust i-iale, agricole pe 'pAmJll
t.uri foarte comnre~ibile in difer-ite zone ale tarii s.'a,
In etapa
care 0 stl'abate in prezent tal:a no~stri\; etapa a llnei dez
yc,]U\ri intensive, s2.rcinilc care stau Jll fa\a spctol'ului de constmqii 9i, in
cadi'lIl acestuia, specialiytiloJ' din domeninl geotehnicii ~i fundatii]ot; lii:Jt
deo~ebit de C0111p](":,\8. . \mplele h:criil'i de invest iiii;' cum siat, de eXE'mplu,
cele neceS,)l'p oen1.r\I punerea in yrtloano a resllrse]or de rnaterii Drime' si de
enel'gie: impu;] 'l'ea!izal'ea uno!' comtrnqii care sa heneficieie d~ solutiide
fundal'e economice ~i sigllre, ]luse ill operA en procedee de esecutie de maJ'
eficienl<.t Aclillcirea i r3spindir'en CUJ1C'9tilltelor de speciaJitate in o0'lleniul
geotehnicii s 1 fund at iilol' !'epl'ezin ta in preu'nl in tara noastI','l 0 cond i\ie
principaIa a )'calizfirii progre~uJui tehnic in constructii.
.
o ras]i1.ll1,]ere deosehiU( revine sDcialistile)r elin 1initiitilf' de exe('(l(.ip.
Luci'8rile cle funda\ii ;;Int, prin esc,'le'n\a, 11;cr8.ri ascuDSe.~le eElrOl' defe~tf ..
pot a'-ea ur111H.ri cJezastruoase prlltru construe\ie. La fundatii, in mult mai
more m8SUl'8. dedi 13 elementeJe de sUjJI'astructura, Jueri\rile -de I'epell'a\ii
~i coriso1idiiri :oint foarte dificile ~i cilslisitoRl'e, iar in unele c3zuri de-a <ireptlll
imposibile.
. Cel'cetarea atentit a tprenu]ui de fundal'e, pl'oiectarea 1'ationald (j fUD
datiilor pentrl1 pl'eJuarea in condi\iile de tfren date a Incihd.riJol' de la cor:
sh\leJic, cs('cutia pxemplara a funda\ii]or cn ,tricta res)1EctEtl'e a nom]elclj'
tehnice CCIJ1S111Uii? ("o~~ditii obl1g8.1ol'ii pentl~u l'ea11z81'ea unor infrL1.~truct.llri
care "I cor0"rnlndA t u(m'i1r eel'ilJtC'jnl' lle clmahijjtate. sigUl<3l1tii "i cRlit:ette,

pe

~
{~~T

~-

<i;)
~,

.,

~~':

','
CAPITOLUL

NOT/UNI GENERALE DESPRE ROCI

ScoaJ\3 t.erestra este alcatuita din roci. Dupa modul ele form are, rccile
sc impart in I rei cl ase princip ale :
- roci m agmatice sau erupt ive ;
.~ roci sedimentare:
-- roci metmnorfice.
Reparti\ia celor trei clase de roci in cddtuil'ea sco artei t ercstre este,
apro x im ativ, urmatoarca: rocile magrnatice 5%, iocile sediment are 5%.
l'oeil" metamorfice 90%.
. t) l'oeil po at e fi definitit c a 0 asociaiic de nnn eralc. Prill mineral se il11e
lege '.JD corp natural, apro s pe lntotdeauna anorganic, format din unul sau
m ai mlllte elemente chimice, ol1l.ogen, cu ploprietc'\ti Jiz ice si chim ice con
st.a nt e in orice exemplar intllnit In oeoal\a t erest ra , din care ~e Iormeaza.
Sint cunoseute peste 3000 de miner ale, de al caror studiu se ocupa 0 I'a
mura a geologiei 'denumita, mil~er(Llogie. ,\iumarul de minerale ell 1'01 pre
dominant in fop118.rea9i c?l1lportarearocilor. este. mull 111 2i red us: 25... 30.
. }\. linei'eJ,ele se.d.it'eren!iaz3., dupi'\ struct tIra intel'l18. -,- ('/'181(,1I'nl/ s:m amorta;
dupa' projUietatiJe' 'fizice, cum Sll1t Jilri/atca, clilJoju i , cli!oarw, lueil/l, dms
.lalfa (2,5 .. .3 gJcm 3 , 'la majoritate'a l11ineI8]e]or); dupe'! pr0l'rieUltile chimiee
- Culi/perlarea' fa!II de acizi, fa;ii de apa e t c . .
.
Dnpii. 'moduJ de foi'inare, mineral ..]e se clE.sifil'8. in mil/erale primare,
lli'isc,lte odatA eIJ intreaga c]asa de minerale din care fae parte, ~i minerale
sccundcire, fmmate prin degradarea minel'alelor prim are, Dupii ponderea
]li'; ('61''''0 r..u" in compozitia IJnei l'oei, fl1inenllele se impart in iliincrale prin
e/pai!, cc,re "e intilnesc In procentele ceJe m"i mari' in 10C'3 ~i ii definpsc pro
prietfqile de baza, 9i mineraic accesoril.
'
Din [Junetul de \'edere nl c'ompozitici ~:him;(:e, nlinel'alele sint' silicaii
(feld!'pati, arnfiho!i, pil:oxeni, mice), silica!i dC,f!fadali (min<:raJe 8rgiJo;;"e
:;i J1lin~l'a]e eare.cteristiee rocilor metamorfi<:e - serieit. <:1ol'it, talc, "erp'2!;
tin), o.1'l:::.i (cual't), carbonaii (calcit," c1o]olllit). clomri ("are gem<'i) , sllifap:
(ghill~) Fte.
,.
'HCljJOl'tlll'j]e de fnnna, de cristuljnitate, de marirne rf'Jntiyci. ~i Jeg{flurile
dintJ", miJierakie eomponente defineSG slruelura unei roci. Dn]','! gradul c]f
crisUdinilate, strudurile se impart 111 Jw!ocrisralil1e'(ma~a /'l)cli l'ste comlJlet
crj~t(djzatfi In ill inel"Rle perfeet IndiYidualizat.e) ~j IIC/71icris!uline (0 pc~i'tC'
din minr'r;1]c. 'lJine cI'istaliz:clte. plnte,e' j'1tl'-0 masa amorfa). DI1));), ])l,\rij,'f'a
r!-~L:t1j\ J a n1]n!:'r,aJplo.l~. se di~tjllg: ,~lructl!l'a .: TO fllda rrl , in care 1Tlil1e!'oJe1e
C(ln11 (tJ;t:"nt..e au dirnen:-3iuIli, 3proap2 unifol'D1c'. ~l ~trt:('t1.Jrh IiI:;r/;rii.'cl. in Ci1.ri~
>'C' d~-tl~pbe:-:,c cr;~t[\l'2 n1;11'1. biqE dCL.-\-C,1t:l1p, l1",lr-(1 l1j_~~~<-l de (cit;l~i}C il1)(:i.
\il~(:ul de {:ranj,~-il'e jn ~P:~1,j~l A :llinel'nlCl(,!, dC'finr.;~te je,C!l{';'Cl 'tlnei C'uci_
Pl'il1c,ilJe-J('lr 11jJuti de tex~uri sillt: lna,~i(:a. atunci lind' nu ;:-:-p .Ob~ll'\'L; n:(:1
(,' ur}~~-lt8.l'e Z) fnin(>~':.:dplor. ~'(jcuofar(;. ciljd J<,cn r)j'ez.int-r.~ rl~HICr~J2.~t? QO]t)l i
~n1{~j,f!lPdC1{d. c.ind rnlneraiele E;-B.U dCf'la:::nt 1n fU1UJ;1it-e djrc~-lii. ~'l>;i(CJ{lSti~ ('.lfJd
n1i;H~T:-dele slot aSC7-,dte
in ~t')';'lte l);
'
,
, ..r'n\p]-p.
,

..-

.-*

-'--"-

.',

.- .-"'--::

._.'''.

--

-~*

-'"

----'--'- _.

--"--"-'

MAGMATICE

.\0este :~O'(i>

au luat nast ere pi-in consolidarea rnagmei, fopitul'a

af'lata ill int eriorul pamintului, la 0 temperatura de 1000 ... 1300cC~ COI1Sti
t uita dintr-un amest ec de silicati ~i oxizi, saturat i cu vapoi-i de apa ~i cu
diferite gaze.
Dupii locul unde "'-il. produs consolid area IMlgmei in scoait r. pi'imintului,
rocile m agmatice se impart in:
- roci m agrn atice intrusive sau de adinciine, la care consol irlarea magmei
:;-a pi-odus in interiorul scoaitei, la mare adincime, caracteriz ate prin structuri
holocrist aline '~i granularp:
-- roci m agm at ice efuzioc sau -Le suprafatd; la care consolidare a s-a produs
de asupra sco art ei, c aractor-iz ate prin s trucl uri hern icrist.aline si porfirice.
Textura t ipica iocilor magm atice este cea m asiva,
Principal a c aracterist ica a cornpoz.it iei chimice a rocilor m sgmatice est.e
ccnt.inutul III SiO~ in st aie liberu san in conipusi (cuart ;;i diferiti s ilicat i).
Dupa coritinutul de SiO" expi-im at in procente din greut ate, rocile magma
t ice, alit intruz ive cIt ~i ef'uzive, se impart in: roci acide, avtnd Si0 2 > G-'J%,
rcci intermediare sau ncutre. avind ~O % < SiO~ < (i&%, :;;i roci baiice. avind
SiO~ <

50 c;S.

Cele rnai relJrezentatiYe tipuri de roci maQ'matice il1tmzin; ;;int '!}'((nltlll

(aeida), sienitu/ '(neutral ~i gabroul (bazicil), ia; dintre cell' efuzive -~ dadtlll
(acida), wide::.itlll (neutra) 9i Dazaltul (bi',zicii). Ftocile magmatice pot fi reCllc
noscutedulJ8. aspeetu] cr;stalin, cl;]orile jlcstrite 9i structui'ile C2,ractel'istice.
Hoeile ma"m al.ice se ut ilizeaz?! i 11 cOl1stl'uctii ia elem entl' ((e 0ezisv;J~t;;
(socJuri, pile, ziduri de ebei, stilpi-coIoflne), la r;]acare in s('()]Jul'i decorati,'-e
sau suh forma de ca]upuri ori de payc]e 10. imbrae-amintile drumll1'ilor :;i de
piatr'a spar-tel le, terasamente]e de ('(lie fer8ta etc,
,ietermina in
Rezistenl:a la comj)]-esiune a roeile'l' l11i1gmatief', Cart'
,:ol1ditii stalldardizat~, pc cuburi eu IatlJl'l1 de 10 em, in s\[H') l!~cdU\ sau umf'd(~,
e"te foarle ll1alf', de ohieei de pestel 000 da.\/cm'.
Compe,!'la!'ea mmiyeJor lie roci Jl1cwmatice sub actilmea f:.o,ctorilDr externi
este influen\ilti\ de proce:'1Jl de fi'o:lIl1!;ltare primarii 'a acestOr loci. R3CiI'ea
magmei este illPotit,'i de a oar-eeare miqorare de HJ]UI11 ~i de apar-itia, in con
s('.cin~iJ, in cllprinsul 1Ocilor magl118tiee a unoI' fisuri fine, numite 1111crofisuri
primare_ ACf'stca 11\1 duc Ie, impii.rtirea maSiYlllui in zone cli~tinete, ci e-onsti
luie doar ZOlle de l'ezj~ten\i't llJai redus;~, susceptihile dB a ;;e transfOl'ma, sub
ilctiunea 3genjiJOl' fiziei (-.-ariatii de temperatun'i. apa etc.) ~i aJ11i~I~,irjlor
teclonicF-, in fisul'i 9i cr-apatul'i. Djferitelor tipuJ'i de roci li18gmatice !e sint
I:Bf'<1cteri,c:tice difE:Tite Dl0du1"'1 de ::t'pflJ nrc in blo(cri. ,\stfcI. ~2T3.nit\\j ~~l sieni
1 ul "e de,fRG in pJ''ici. baZi-lltll1 in eoloane,

"c

'lI.;p;
%'-"'-"

"t.{

<

':0;..,

4'"'
.

'.J'

1.2.1.

'-j0

ROCILetsEI)IA'E~T~E,y[)tTRITICEr'; ." ,_ _

e:'pI;il;c~~aJ;~~l~~t~; ki:~&~i; s~di~i.~;~t~~~,:~O;;:1'~t~ -p~'i

sail'

C-6'11hitu;
n
er-oz.iunea pe cale fizica (dezagl',egah'l)saiichii11ica- (alterare)'a' altor rdci preexistents (magmatice, met amorfice;
chiac; sediment.ere).'.
'-Rocile 'sediment are idetritice pot Ii necinicnuite sau ciincntate.
Rocile sediment.are detritice necimcntate, denum ite pdminturi; Iormeaza
ohiectul de studiu al Geotelmicii. Principalclc -categorij de pam lntur-i sint
paminturite necoezioe ~i paminturile coezioe. Dintre pamtntuiile coez ive fac
parte, in ord inea desc-rcsc.lltofl!'e a m ar-imii elcment.elor cornponerrte : blocu
rile, bolociinisul, pictrisul; nisipurile. iar dint re eele coez ive - pdminturile
pT(lfoa_~e 9i piiminturile (LTgdonse.
Paruinturilor c a roci detritice necimentate '8 coresnund anumit e roci
d etrit ice eimentate. Astf'el, prin cime nt ar-c a p iet i-isuiilor "lOll minerale calca
r-oase se Iorm eaz a conglomerate. iar pi-in cimcnt ,rrl'3 grohot isu-ilor se Iormcaza
breciile. Cim ent.are a nisipurilor cluee Ja ap arit ia gresiilor care, dupa natura
liant.ului sint numite calcaroase, silicio ase, argilo;Jst', iar dupa natura mine
ralului predominant - mic&Clw.;wcuaqitice, f'eldsp et ice. Prill cirnent.arca argi
lelor cu carbonat de calciu ~e"formeaza marncle. In Junct ie de continutul de
carbonat de calciu, in procente din m asri , se deoscbcsc: a;-gi]e marn'oase (5 ...
.. ,20%), marne argiloase (20 .. ,35%), marne (35 ... 65%) ~i marne culcaroase
(65 ... 75%).

categoric ap'arte de I'oci sedilllC'litare detritice sint Tocile TI'ZI;d/tale Ia

care proclusu] eroziunii riiminc pc ]oc sau este transport at In, distant.a foarte
mica, Factorii care influenteazii. viteza de degradare ~i natUl'a produsului de
degradare sint: clima, tipul rocii-lilamii (roea in loc), natura ,-egeta~iei. cOl1di
tiile de cliendre (cllIgere a' alJei). acti,-itateA. bacteriiJor etc. Un nrofil cnrac
teristic printr-un 11~P02it re~idl;al cllprinde mai ll1ulte oJ'izont,J;'i Jistinde,
. Cli un grad de dezagi'egare rielicat 1a sUjJrafap ~i redus la trecerea spre rOca
mama.
[eIe mai raspinclite ~i mai' import ante I'lJci rezicluale fint -soll/Tilc, l'ori
aflatc nemijlocit la supn:fata SCOill'\ci ~i a,-ind dr'ept CHactel,istic,\ distinc
tiva fertilitatea, care fayorizeaz,l dezyoltarea plante1or, De stndiul acestor
roci se arupa Stiin{a solulai ~au Pulo!ogia.
Solurile sint forniate elin: 0 parte mineralfl, ('onlinind sf&l'imiHuri de rocil
altel'atii sau nealtcl'ata: 0 parte oT!Zallicii numita !lI11hns, rellrezcn(lnd combi
natii ol'ganice care au 'apiirut pri;1 aqiu!1C'a. \-ietuitoarelo/ din sol (hactt'l'ii,
fauna ~o]u]ui, eiuperei etc,) asupra materiei ol'ganice: apii; ocr; cllfcrite
ga:e. Grosimea piHurii de fol este variabill\, depin:dnd de tiplll de sol (de
exemplu cernoziom, brun-ro9c-at de pad lire, paelzol etc.) 9i depii~qte 1'areori
to m. De obicei. eota de fundare a eonstrllctiiln1' este euhorit3 ~ljb limita'
il;ferioi-lra a patul'ii de sol (numitii il) unele stl1'dii geoi ehnice pt1n.int wgdal)_
Pelitru unele lunari de- cC'llstruqji, l'Unl sin\. drurnnriJe. c;'iile feraie,
cllrJ(}a~terea prolnietiitilm' p:Hnrii de ,o!- e-~te impnrlimt/L Je l1arecC', de ;,pgulil,
<'leefte lUCI'ar-i ,,~jJlt fundate chillI' in ('Uprinsl,) "e-stci p?!turi, Te'U,daLl co]:]]
insu~i Sel"-?l?le uneori ~~a J11f1tt-I'ial pentru f'<:'aJllHi'l?a lllr:/)lut.lJTilcn'.

,2. ROellE SEDli1ENTp,RE

1.2-_2. RoellE SEDIt-iENTAIH, DE Pi1ECIP1T"~TIE CHIf'iICA

i'C[)l'ci.lnL'i cJ'-I)ozite de ~ubstallt,p t('l<lr!~-itr fi\-~ prin

anun11t rnrdiil (Hpl1~ nee) a pr('ldu~~l]ui ei"(!Llunji UflOI'
i (;(-i lJreexisLe 1J t l' , fiG pIin pr'c~)plL'-if;~i de !latUl'A. c11jnll('L; din ~')~Jtji ep08--Se,
r~;~ in unLil U:l(':I' p;C)(t~se \.lt~ n::'l\ill';:':; Licdn,.Jic<L

a(lciJc :-:t'dlJilt

Jn1r1r(!

;~"urnu]drea i1J1r-1Jl1

.,.rj

..- ....

u -". -

.~-

.\ceste

!'t,lci

S-8~.J furnliJ,t j)yin

jl'i'C(1))ll;ll't'f"

s~lb::::l;1111~h)1~ th)j('\.'(:(;n~:ri:l e

in ~(llut-ii apoasc. cn ur-rnare R cre91(;1ji C(1ncflntI'Atie1' ~olntjei ~nb inf)u(~JJ .:1

CH.IJUl.:i so]~rp SHU i1. fnghet1.11ni. sad cl :ict;ltnii UIi:l~-' ,~\J1u1]1 sa') e::azr-' ,g_~tjP x
::c]utiiloe ap(\Gse.
l~
~
J "

'.

.'-

0)

flj

-'~ilttrij'l~~~!t~~;";~L's .

".' :i:':-;:;.roci d;qjlepipitatie, chirn iq8, marina, form ate in allele marilee "si ()cea~'
11~191';fC(~!::~'*,i!TII)'M;:JW'~~~ gem:a;~ghip~{ll) ~;; ',:1'~,_;. ,:'; L.~,;{~;,.: ',"i;;":"~';",'"

:">C',l;?ci' :de~ r)~e6,Wfatif,thinli~acoJ?~ir)(~'ntal,~,;c'fOr?l'alJ iJ~ 'aijel~. lacq,I:i!O(

sau 19- gura, Izvoarelor (de e;\,eml~lll, cret alacustra, tl>~vertrlroi; tuful c alcaros}.
Inttlnite tn cuprinsul t erenului de fti~lda:re;' uncle din, ac:'estej-6ci, pot
ridicJ'pi'ohlenle' d ilicile. Astf'el, tnin asivele de sare geml scm-de ghips se pot
f'orni a jll'in"aqiunea apei goluri s au caverner-ar-e proyoaca- t asari m ari ale
ccnstruct.iilor afIat e deasupra. Sub actiunea apei infiltrate de 1" ':':llprafata
sau a inghe\ului, m asivele de cret<'l. "e rot iJJ111Uia, micsorindu-si mult, re
zistfnt a.
1.2.3. ROCILE SED1MEI'-lTARE BIOGENE SAU ORGANOGENE

_\ceste foci se fonnef,Z{l in urm a ;'tctiYitAtii Ol'(!'Anisplelor (p lant e ~au

a nirn ale}, Itocile biogene se imparl in:

- roci acaustobiotitc (care nu ard}:

- ron: caustobiolite (cue ard).

Hocile acaustobiolite pot fi calcar-case sal! siEcioase,

. Hocile calcuroase (calcarul comp act , calcarul det rit ic, calc.u-ul cochililer

ot c.) au. text.ura m asiva sau str-at iiicata, sint in gpnt'['~d de cnlo ar-e

(,:#",~ ..A

:,~. : ...'l

alba

g'51bllie ~i se utilizeal.a in constructii c a pial1'a de var',pialr'A de const riict ie,

11'1 at.eriepriina 'la Iabricarea cimentuiilor etc. Cinc! rocile calcaro ase SJ? int.Il
nose in cupr i nsul terenului de fund are, trebuie ,,2( se aib;\ in \'ec!8rc'pl'oprie
t atca ca]carll]ui de a fi dizoh:at de apele continind acizi,' proces care dnce
la fohJl.areR. Ik caverne san de golen'i (c3I'sturi) ce, trcbuie 1n ]',od' (,hligatol'lu
o0tcetatc' Jnainte de executareft U)!1stl'uqiilor pe asemeneCl i1rnplasanlente.
Din'tre TUcile silicioasc ceil Illai c:unoscntcl este dinlomlud, utiJizat in spe
eiol ca rnatel'ie prima pentl'lI fClbric8.rea carAmizilol' l'efl'[,c!al'c.
PriricipdeJe tipuJ'i de foci camtobiolite ,int: iIlT(;n. Ciirln;nii ?i bitwl1t'/,dc
(titei. gaze nalurale, a~f,11t etc.)~ Turh3 S>2 forme:nii in m(:cesul de jnearho
n'iz'al'~ (\mbogatire in carbon) a plantekr ierboase rLin l',giunile m][l~tinoi\se,
lacuri sau b,~lt.i. Es1e un material fih,os, de CU]Oc.l'C 11(,'1g'l'a, f08.1'1e permeabil
~j fQarte compresibil. OqJOzitele de tl1l'hiircprrzinl<'i t~I'f'J1m'i de fundare
,UEC',0ptibile de' a ]Jroduc:(' tasi'iri mari. fir suh inciiI'ci'j,'i suplimentare 2dll~e
ek constrllc\ii, fie nuroai 'lib dech1l gl'eut{\tii Sl1'8t,olor anate. dE-a,supra'
t llrbei.'

- mC.ozona (G ... 12 km), eu temperat uri de 200 ... 400'C;

- catazona (12, .. 30 km), cu t.emper aturi de 400 ... ;ooee, ell meta
morfismul eel m ai int ens .
Princip al ii agenti de, metarnorf'ism siut :
- presiunea litost atica (data de gTeutatea str ateloi- de l'oeil de de a
supra), minima in epizona, maxima in cat azoua ;
- pcesiunea oricntata tangential, maxima in epizo na. nula in cataz oua ;
- diferite fluide - apa (in' speoi&Jin epizona); vapor-ii. gazele, solu1iile
pr()\'enite din Iilagma (in meZ(!zona $i ratazann).
I\ocile metamorfice se caracterizeazii, in general: printro struc'tul'ii
lzolocristalilla. Tex(ura tipica pentru aeeste roc,i este cea ,~isluo(Jsii, car6,cteri
zala jJl'in dispuneJ;'eain strate paralele. $istllozitatea coincide uneori eu s1.1'[\
tificat.ja rocilot' scdimenlare din care au nrovenit rocile metamol'fice.
r:1rillcip,:J,!ele t.ipUl'i .Ie )'oci metan~oriice sinl: in epi:onii.-:-; ~isturi]e
(st'ricitos, t'llJl'itos, gralito,s etc.), ardezia, formate prin metamorfozarea argi
le]o:,: in 1!I(':'OWlIG - cuar\itele (dill ,nisipUl'i). mi~a~isturile, $isturile cI,iqR.
lir,,': in catuzona - crlognaislll (proYenit din rocl m~~gmatice) ~i piwagnaisul
(pr'oYenit din roci i'edill1pntar~). :'Tarmura, ill difel'itE: Yarieti'iii, se fOl'meaza
J'1';lJ 11lelamorfoza:ea c(lrbonalului ely eakiu.ill toate e~le trei ZUlle.

'

F'uncJA.l'ea camtfl:qiilor in reg-iuhi Cll exploal~hi c31'1w11i1'\'1'8 (mllnert'.

1.4. MODUL DE FORM,A,RE A ioAr1iNTUR1LOR

in general) Jloate ridi,a, de a~~menea. prohle-me dificile. (LltnritJ mi~ci'iriJol'

i"

de tc"ren (ta~2.I~j~ prhJ~u~iri) Pto\;'ocate di~ exc.'={Y':=i"tii1(, sllht(:r-:-!r;,~.

"

:-e

1.2.4. CARACTERIST!CI GENERAL:: AU:: ROC!LOR SEDa',ENTA~"

..

tr~~sf;l:~~~r'e~''!:o;qil~r;\;~'e~~i~t'~ri~e'In~g

Hocile.rnet amorfice, provin, din,

matice si in special celor, sediment.are, ca urm are a schimbariloi- condit iilor
de presiune,. temperatura, chimism, Ansarnblul noilor, cond itii,.. denumit
metamorfism, duce Ia : 0 recrist alizare paqia]i'i san talala a rocilor, schimharea
compoz.itiei mineralogice ~i chimice , api'lI'itia de str-ucturi ~i textur i carac
t eristice,
:'1elamo1'fisml!1 poal e Ii de contact, atu nci cine! 5e produce la contactul
cu roca In lac al unei tupit uri magmatiee ill ascensiune, sau general (dinamic),
cind S8 datoreaza miscarilor scoart ei (tpclonice). :'1a1'ea majorit ate a rccilor
met amorfice se Ionneaza prin metamorfism general.
Dllpa intensitatea cu care se m anifest.i rnet amorfismul genel'al se deo
scbesc, pornind de la supralat a sco art.ei, trei zone:
- cpi.zon.a (0 ... 6 km), (;\1 t.emperatui-i de 0 ... 200C, ill care meta
morf'ismul est e eel m ai slah :

P;C';l1;nt.lir-i]l~ ...:e fonneaz~1 in Hl'J11H llJJui PI'(\\'I~S t;,?oJ('f:i'~ l0J11plex in l"ltH~

(listj;;~ t~'ei faze pl'incipnlf: el'Oziuf:eH. lJ'.'ln:-:pr.rtllJ .?i sE'dinF-r.ku'ea.

l) U'(l~aturti ~ppcjfic~t l':)cil(jf' :~edir!1pnt:41"(1 (~~tl:' .,:trof:/'-collU. dc1.ica dcpu

!J<e;:~ in ::tl'ate ~lJC(E~.iY\~. :3tl',<:til;l t2~i e 1111 ~enln1f:'1Jt (di~pU/,jt) ~'\d'P p;~~tr('a;~a

"J;!;' (I bnUlllita gI'(j~ilne 0 cllnlJ;oLi~ie r1pr(il~pe const<11JL1, ("(lr'e~pe",:.jt:J d('p,.;~-;ejji

lrlll'-O pe.riuchLi in Ca.l'C ftH:t(!r~i ('an~ r~u ("0r~di\i\_H~::lt ~c,:Jitni:'IJlrtl~a nlJ ~:-(-Ill
:l1odifical. :'cll! ,ll] slll'(,J'it.]l](ldifj";\i,i Jl("ins(~rnn8.lr. '0 :;IUt ':"l,,:etPli~1 ;e:c'i ,'i J'Q,.ilcr
;-pdinlent.~tre n constituie [(Jutid f'~ elP (,(+l1tin (0.5:",'(('. ""'-:1'f\0 :.~}(~ r)J!.rani~:n(-lur
(~111rnale S(HI \-r~ftRl(\. ti1l1 tl't'L'1.-dliJ gpojr;~;(~ (~l P:=jJ(lifJll:j:;~, \J~J 'jjtnt . .<t r{)cl1(-4r
j}I:.f}S.
~~l(ljnlentar2 l;et n rrl'UDCI::3l'"U12 dupJ. ('Il!()rr"lf u:n'!(}ro/l> ~i :L~r)('ctlll !Jf;lJ1

- '

. '

, . '

.....

1.4.1, EROZIUNEA
i-1tlnO~"fer8." lIe il ("[rOS(l<3 (J.LYtJi~ul de pp{t
(nJanL~ S:~ (~}}lnl.c1~:.. J~l'clzjunea atrnosfr:l'icd
y"iR.liiJe
(1'~
l8"lJle'rf1"
",,,1 ,'" 't' ''I';n
cn'l!]'~t'\iu
~i
(';j,;
<..1.,
.'~
,
_1,
'~"_"'"
jJ
~
. _ ,
.
....
~~
<

ErOliu)i(?il poate fi

pJ'ndu~(~

d-'

HI 1"";(~ln1jLtt11uj) ~(1~J de hj(l~f(?"r[-l

"i "l'(\th~') rle'

a ~-'ocil(lr cornlHtl't(' d~IC {;), {;eSc}1}<terea rnlc.rC.rjSUJ llur initj(~Je:
fl('jjW1Cd plcn,njeii a :i)',ei nairumii. ]n 1';.'\l1') J
.. e;';'~ jot
m;11'e;:te H,h,mul' ljrili
, '
"('n'O
1_1'l\"

j)

C'_'-

I~.

J,

t::1i'0d. ~"llC('("l;-:j'R
,

1.

--~

'(1"

loS:,

.':;: ~ - . -:~

'iri~~ii;~~~;}!:~~t@~~~:~:t'i~ttl~ii:"':el~~~tticit~teit atrnosferica
, agent~;ifz:zZ:f.i:!:abnosfer;ici, cal .~i, ac}iunca

etc.

mc~an.ica. a ilpd~r ~urgatoare (rillri,

tor'enti)i:a'ghetarilor,,,il apei rnarilor, constitme cauz a princip ala a desf'acer-ii

rociloi-rriasive in' blocuri; apoi a farimitarii aeestora in parti din ce'jn ce m ai
inid/pina la d imensiunea hobului de nisip, ;'\(?est' proces, numit dezagregare
rZ:zidi,:'este de natura c ant it ativa, avind drept rezultat do ar modif'icarea di
mcnsiunilor particulelor. Dezagrcgarea fizic;'i est e urm ata sau se poate produce
simult an eu un alt proce,:, dezagregarca pc ('(I(c chinucii sau alttrarea. Schim
b area prcdusa prin alt erave este cantitatio - p'articulele sint micsoratc in
cont.inuare, put i nri ajunge la d imensiuni coloidale - dar ~i calitativa, f'iind
ill50titii de mcd ilicarea cornpoz it.iei chimico-m ineralogic e a particu1elo1'. Pe
m:easti'i cale, mineralele prim are, Cl~1l1 :'int {eldsporiz', se transforma in mineral
secundar? Sill! mgiloa"e, avind alta compoz iti> chim ica ~i alte propl'iet8.\i.
Azentul eel mai act iv in proccsul de RItel'ai'''' iI cnstituie a 1)([. nrin ncb,
u ni ch~l1ice cum slnt : hidrotarca (2b"orb1;ia de apa in moleculc le :'o);stituent.~),
hidroliza (ctesfacerea mo!ecu!elOi' corpurilcr chim ice si asociere a 101' Cl1 atorn i
de hidro~:{'n si o x ir-cn din apa), dizol
[u:.cii,l i.:
.urca
.'~< iune a (""1
'}~"I'I'il
l'll'I'~l"~J"JI- "1..
c.
1,,
.---8aruril';IJ' ccntim.t e ill ap.l etc. :'v:este
SUPl'..1f:'l\3
act iuni ,HI luc 1a suprafat a de contact
Lat.ura cul.uXumarlll de 1Zltenl!;1 in

lui, in ern
cubilri :r;cntru

~Um3.i;'i.
dint re p ait iculele m ineiale si m ediul
i cm~
j
In m
i J1l'Unj'11'c)tOl'. ell cit part iculele si nt m"i
fine. ell alit ,oujJrafata eXjJusa ~i inlen
'-0~:-i
1
1
"itatea proceslllui de allel'are sint mai
1f]2
f3 1O~3 i
1 10- 1
~!.,

'.

(,-,,-.~

;:

JI..:l.:

1_

(,~\..

)1,

..

1/rm3

1 10- 2
1 . 1O~3
1 . 1 O~'
1 . 10'5

10- 2
(i' 1\1'1
ii

IU6

i) .

;
i

rnafi. P?ntnj c:xpri]\lC1l'Ca cantitatiYi.1

~,

dJ"c',::ie.i Ll2pendf-1l1te ~e utiljzeRza notil1ne8.

lUl~
de..
"llpra!a!il :-;pCCl/cti rqin care sr.: inte
liD
10"
le2'e l'i3..TiPflU} dlnlre sllprnfnta latel'alA
lOU
1 . 10-6
SOU
1 . 10- 7
'_lnOO
10 2 1
L\ cJ)a.lti~uje\"r miner'ule ~i
\:~lumul pC'
Calc ,1c'2"te'l J1 (lCl1P:'i.. Odele din t,)])e
luI 1. t ilustI-eazli rnodld in carc cr;--'~te S1111l';.-::.f<-:qa IHt0ral2i toL:;J,q a uno}'
IJaeticllle considerat.e de 1'01'1D6. ubicJ. clllll'~n~t? intr-llll \"011.11n de I cnl J . pe
rnasura Inic~ol'itrji JatLll ii clIbului.
10'

..

- "Intill co nstituie agentul de tl'anspoi~t~pellt~f-'p:;af~;ti;.~i.~isipurUii:e;

alit micsorarea: particule]or, cit 9i', sort area sint, importante; .particulele an
muehii rntunj ite,' iarv fetele sirit- zgiriate.
~ ,"
'
1.4.3. SED1MENTAREA

Sediment area, adica dep unerca in straturi succesive a materialului

rez ult at din eroz iune, se poate produce in aer (sedimentare sub aeriana) san
in apA (sediment are sub acv at.ica).
Ca rezult at al sedim entarii sub aeriene se Iormeaz a :
- rlepozite residuale (eluviale), cind sediment area se produce chiar
pe locul rle formate;
- depozite dciuviale ~i coluciale acumulare in lungul, respect iv l a baza
versant ilor :
- 'dcpoz ite coliene (dunele de nisip, pRminturile loessoide).
Depoz itele caructcrist.ice formate III unu a sedimentarii in apa sau cu aju
torul apei sint :
- depozitele [luviale sau aluvionare, formate pe fundul patului i1i pe
m aluiile cursurilor de apa ; funrlarea pe a::emr?DW depozite ridica problerne
datorita jJl'oprieUltilor mecanice nefa\'orabile ale paturii supel'ficiale recent
!lepuse; un exemp]u caracteristic de depuneri a]uyjonare recente, nee-onso]i
date. ii constituie mill/rile; cind ;::on\in materii organice mai mult de 5% din
masa tot.ala a fl',1gmentelol' solide, paminturilc miJoase sint numite lIamaluri:
- depozitele glaciare sall nwrme, cHl'tlcterizate prin prezenta UDor huca\.i
de roca taJ'e, inglobate intr-o masa de srgih'i. ni~ipoasa;
- d.epozitele lacllstre;
-- rlepozitele murine.

{~
">~

pl'oce~lil

de mJ.run\ile incepuL j'n cm,,,,r!

f(-i.zei de eroziune, asociai (U lrj(!difiearea fOITn,?i !lartit:.:u](-]OI'

~i

sortarc. Principalij agenti de trJH"]1c>rt :,i\1t:'

-- ap[[~ care prOY(19,C~ Inil.~~ul-'(U'('rl.. J1;).}-ticulek,!' ;::..!it 111'i:1 :':;(\lunp E1PcarI1(';,:1
dar mai ales pJ'in alt('J'i!I'e: i'drlicuI8]e; 'le lJi"jp si pietri;; lr~li'J")JCiJ'I!,te cl,~
[-oll 11l11C!Jii r(Jtunjit(~. t't-te 111ci0a~e~ ~lefuite: Cf('(:tlll .ie sC:l'L~"e (J;:-:te nl.:1J;(~. par
t'ic,lJ!r;,le 1J}i.1ri depu111ndu-sp ('. Je (lj:ltjj:
-,- ghql.Irii. cd l';~:'(;r rft~"i IL~ rn:)l-L1j\;!'. \~:-','0) l;ltl!i\~jll:~t. ,.1:1.1' d,:~1Un(a dl~
~(jrta:"e c-ste r'edTl~(~: pi~rtj(:l'd'J~r .:~::tLJ] 1i.:Jl:--:i~\r~,,1(o ~!-) I'pr"ldV r:(' (1-: ;-!;-J rl1;lchiile
colt"Ul'oa;38 ~i fl~~tJC z~jri,ttC':
-- gra(!ifa{l"o, 1:1 ,'cn"c iIJi(:JJ!:Jiatt:d tr~i11':"'1.J~);~~:ttj! del.,ll~ ~e de pHl:ta tPl't:.
n;Jhll; nljc:,cr;:l'p,t ~_e!til"..l1f:;lcq-' S8 tL~11,r{'b~~-l ]l:-'ll' ,:t1_:h 1: !'\'::uIt~~ rl(1:-~j~111"
,:~t fCllTfH! cul~tlro[-l.sc..

en

PAminturile ~int COJ1Etituite ciiJl J.iarticull' whde, pr'oYenite prin deza

pe cale fizicii' sau' chimica a l:iferitelor Foci intilnite in ~coarta te
[(>5t1'3, 111 fUl1ctie de pl'ezenta unoI' forte d.e legatura intre particulele solide,
paminturile se jm part in 'doua eategorij: necoeziYe ~i coezi\'e.

ell un i:leeput.

cl,~

'"j

PAMfNTURI

gl'egare~

1.4.2. TRANS?OR.TUL

In faza de tramport conlinua

)-"

1.5. PRINc'IPALELE C,h,TEGOi\!1 DE

rt'~l~ ~tr~:lJp S<:l:l z2"i:iC'.~r": ;:\.'r~~-;led t.:;:~tp nl"':L(;,f'n-j!:~tLl;

1.5.1. PP.MiNT-URILE NECOEZiYE

Si'lL pamintul'i la \3.1'10 intre jJHrtlcule nu e:-:jsta for~e de legiHm3. (d.,

cocziune). Dupa criteriul marimii p11l'ticu]e10]' pr-edorninant,c, ~e deos,:]Jcsc
tipllrilt'. de piiminturi ne10ezi\'8 jJreze)]tate In cpntinllare.
13!oC:irtlc r~prezint.i1 hucati de rocn, t-Oll t!irr:en~iuni .ce Jepa9SC 200 rn:-n.
de:-:pr-inse din fnasiv'ele stincoase ~i ~~rnlistinclJ{lse prin actiun,ea JB c:.rOZiUD0
a 8gent::1cr' cxte.rni. trbnsl;or"Late .~j [JcroLitc~~e pr-in Qj'Hyjtatie la bt1za ycr
,'3an\ilc:; ~c.u trnl1sportat.e de 8pele' te'ruJ\iale.
~
., .
Ficio"(ln~'~d CSle format din fr8:;mePl' de: roci eu muchij rotunjite, c:yhc]
in majc'I'itnte dimensiuni ,'uprinse inlre 20 ~i 200 nU::J, transpol'tate de &pt'ie
cllJ'gatoare.

~o:~
:'''!

-1-<~';;;7T~:',~L:

-:'(,l~.. :~:~;~;.:.: . ,~)fi:;.,/-.~::;:~

<"

"/;'~'

.'

-~~;';;::_;;?::~'>::':'~-"

.; ..)~.ftetnfiJ(est~. goilstituit, din' fragmente. de rodi. cu. dimensiunsa 'predo;i':'

n:iIla:-1?t.afde;; 2 ::?:2~rmm,~ cu2'muchii, rotunjite',' avlnds intel'spatiill:l.-;um!)]ute> ; ',"

cuO: iiisip'sari',nish); PI'B.fQs'

9i, Iorrntnd depozite: aluviale.: Un tipi.de' paniig1!;,cJC (

aceJE~a9i' dimensiunicar-acteristice.. dar cu. particule avind muchii colt.uro ase,

depuspe vers anti. sal! la po alele acestora, este grohotisul : am est ecul de pietris "?"
cu isip in, albiile rlurilor poarUl 9i nunielede prundis.
Dspozitele de pietris const.it.uie, in stare de indesare mijlocie sau in stare
indesat a, un teren bun de Iundare, Ioart e putin cornpresibil ; ca urmare a
permea])iliHqii mari a pietrisurilor-, 1" Iundarea in uscat, sub nivelul apei
subt.erane, sint necesnre inst alat ii de pomp are pu t ernice.
Nisipurile const ituie grupa cea m ai I'aspindita de paminturi necoezive;
sint formate dill fragmente m ici de roca (dirnensiuni predorninante lnt re
0,0:'> ~i 2 mrn ) viz ihile cu och iul libel' "au cn lup a. Dupii compoz itia miner-ale
gicJ st;' deosebesc d ifer ite t ipuri de nisip : cuartos, micaceu, Ieldsp at ic, J)up,\
marimea p aiticulelor pledominante, exista : nisip m are. nisip n.ijloc iu , nisip
fin,
ea ~i pietrisurile, nisipuri!e indes ate san de indcsme mijloc ie ccnstituie
un tercn bun de fundare; nisipuriie af'iuat e sint suscept ihile de tnsJri mari,
atrt sub inC,{I'C8I'i st at.ice cit mai ales suh efectul vibrat iilor. S,'ipiitmile exe
cut.ate sub nivelul apei subt erane in pi\minturi nisipo ase, in special in nisi
purl fine, pot duce 1.'1 dif'icultat.i m ari de executis, ca urrn are a t end int ei accstor
pamintur'i de a trece in anumit e COl1ditii in stare de plutire.
1.5.2. PAt-iINTURiLE COEZIVE

)0

intl'e pfll,ticulcle lIecstor p,'imintul'i exi~ta forte de legi'\tuj'ii sall coeziune,

Exista 0 mare diversitate de parninturi coezi ..,'?, cal'e se deosebesc dup,\:
ol'iginea geOlogica, c:ompozitia mineralogica, transformiirile suferite din mo,
mcntul formarii ~i pinii in prezent etc. ,11iJ.turi de coe::zunc, 0 alUI carade
risticii a pamintllrilor coezi\'e 0 constituie p!astzci!a/{'(/, proFictatell de a. ~e
cOn1porta, lntre anumite limite de: umiditate, ,~R ni~te corpuri plastice. DUlJ''i
c1'iteriilc mi\rimJi particulelor, "Ie c-oeziunii 9i ].ilasticitiJ.tii, ]Jaminturilc coe;;,ive
se impart in clon,l categorii: prlmfntar;: priJ(oase ~i prill/i.n/uri argiloase.
Piimfl1tun1c pr%ase (praf mg.-jlos, praf argilos,nisip(ls, pl'af, })l'fif ni~jpos)
sinL paminturi de coeziune ~i plasticitate mijlocie S~\ll redusii, la CMe preoomjnil
particulelc en dimensiuni intl'e 0,05 ~i 0,00,,) 111m:, vizibile greet ru lu}Ja. Aceste
paminturi fonnea'zR de ohicei depozite aluvionar8, glaeiare S(1U eoliene, rnUc
pamintmile pri'lfoase de origine eoliam~ se numarA pilmfntarile !oessoide, lal'g
raspindite in \al'a noa,tI'3, II c<'iro!' principala tn'\s5.tnra Ga t l en df' fund'11'e
o constitu)e ,,'r]}Sz:b,1ita f (' (r hi linlc:Jrc.
" "pr<l
t '0af:.e pun d
' pro)11erne 01
"f
" ' ](.lC I'Ul)t1an~, c1&toJ'ILa

,,\.
,
e~e.or.l
lClle
I.']"aOlrntUl'Ur
COJ)1])l'sibiliLHii m.ari. ::t't2ridintei de a fj mol' fll1t.renii.te de aDa in miSCiUt'

"
,
,

; se;l,ihilit,Hii' la acliimea inghetulni.

IJiirointnn)c arg7'loG.sc (t"ugila gra~;i. f3J'gila, argila pl'Jf(la~a, argila nisi
jJo,~su) sint. pamintnri de coe7.iune 9i p!a!'ticitate mijlocie, rn~l'e ~~u fOCtrte
r~1~re., C:l un (_'on\,inut irnp0l't..a:"'lt de pl1rticule foal'te fjne, ~l1b O~OOS 111Pl;
cornportRTea. suh ~o1ic.tUiri a n<=inlinturilc;' argjloi.1se denillde de sial-'ea luI'
fizica: acei3,sta 18 ri;~dnl \-'1 pst(.)"- jj1nu~nti."Ll dr ~(,ntinut'df de ax~{L 1J11 lJ~_nl'i]lt
argilo~ 11.1 ~tlll-e .t.al:~ ~D.H Yl1'to~~a are' ~oezilJne ~)J~lje~ti1 ~.i conll~r(l.~jhijit<l~e
!(?dilSa t r('pi-fli: 11lL -l U:l tfl'Cn D1.111 de lundarr. l),unlntld'>]le ltrglioc~se lltit,)J)
consistl~nte. n~ol, eurn 2,]nt ,t,,? ('elf') nlhi rYiulLe ori cli-p()t.itl'-le ::duYll111are, lTPtrine
,

22-:..-~"'-"-

'-'

e-

sall lacu-stru recent fOl'm~te, sint foal'tecompl~J'~jbiI~l'i:c~n;tiEuie',.t~rerih~'i

de Iund are necorespunzatcare pentrumajorit.atea const;'uctiilcH':' partici.dar'i
Uit i1e corn poz.it.iei rn iner-alogice ~i st.ructurii interne. a pamlnturilor. argiloase
d etermina 0 propriet ate tipica a acestor pamint uri foarte pronunt.ata la
uncle d intre 8]e, aceea de a suferi variatii de ,"0IU111' (umflar'e-contraqie)
l a v ariat ii de umid it at e. Execut arca sapaturiloi-, sprijinite san nespr-ij init c,
in p~ml])turi argilo ase ]June de mult e or i problcme dificile.
In general, car-act erul mull m ai complex -, in .comp aratie en pamtn
t urilo llisipoase - III !pgaturilol' dintre particuJele de argila, dintre accstcn
si ap3, scus ihilit at.e..~ acest or legaturi la dif'eritele vaiiat ii ale mediului, imp un
un st urliu atent al propriet at ilor p,imjnturilnr <'ll'giloase l.lri de cite ori sint
int ilnite in ]ucrariJe de c onstruct ii,

1913/5
deterrnins prin
,
~ metoda, cernerii peciururii p entru gra'riule
....
--:- metoda cernerii pe site, pentru granule intre 2 ~i 0,05 mrn j.,
- metoda sedimentarii (eu areometrul sau cu pipeta) pentru granule
m ai mici de 0,05 rnm.
In cazul paml nturilor carc co ntin at it granule m ai mari de 0,05 mm
cit ~i m ai mici de 0,0:') mrn, analiza granulorn eu-ica se det erm ina printr-o
metoda comhinata (cernere si sedim ent are).
In anexa I so prezinta detalii referitoare la modul de efectuare a deter
m inarilor de granu10zitate prin cernere ~i ])l>in scdim ent.are.
C'

CAPITOLUL 2

ALCATUrREA ~I CLA5IFJCA.REA PAMiNTURILOR

Geotehnica d ef'inest e pilminturile ca medii disperse alca t uite din mal

multe faze (fig. 2.1):
_ faza solida (particulcle solid c care forrne az a sch elet [1] mineral);
_ faza lichida (apa din porii l'i\nHl9i intre p art icule}:
_ f'aza gaz o asa (aerul ~i gazele d ir- pori).
Intre f azele parn int.uiilor exist.a 0 int eract iune. Raport mile care S8 sta
hilesc intre faze nu sint fixe, ci se pot modifica sub act iunea diter itilor facto]'j
exteriori, ca : incarciirj]e tr ansm ise de constructii sau de str at ele de pam int
de eleasupra, v ariatiile de temperatura etc.
In cele ce urm eaza se YOi' exam ina pr incip alele cai-act ei-is t ic i ale fazei
solide a piimlnturilor: g:rannlozitatea ~i cornpoz.itia mineralogica.

2.1. GRANULOZITATEi'\ PAMiNTUR!LOR

:J

Dupa cum s-a arat at, un.il din crit,)riile dupii. care S8 po ate ~precia feluJ

pamintului 11 const.ituie maiiruea 1'8.!'liculelor care 11 alcatuie"c. 1ma nu est e

sulicient sa se !jtie eli Intr-un pihnint dat 5e gasesc particnle de anumjte l11a

rimi, ci trebuie sa se preeizeze ~i ]n cc proportie intervin partiClJlele, de djferite

ll1arimi. J n acest seop este neceS(l!'il cunoa9lerea gra

nuloziUi:l;ii piimlntuIui, prin C(HG "8 inteJeg:e reporti\ia,

in procellte, din greutate" talala a I11fltet'ialului uscat,

a difel>itelor fractiui1i (I>anulare care alcc'ituiesc pa

mintul.
Fl'(lqiunea granulcu','\ se define~te drept grupa de
frcHrmente s(IJide ("dnd dimensiuni cupl'inse in intelvale
2 (le:8rmin ate.
.
[11 scoj1ul clasificdrii pamintulilol" ST.\S 1243-74.
-] define9te urmAtoill'ele fraq,iuni granu]nre, In ordinea
llcscrescatoa18 a ll1:;limij fragment"lor :,olide:
- bloclll'i, Deste 200 111Il1 :
Fin. 2.1. Src\iune i!rlJ1
- LoJoYJ.nis, 20 ... 200 mm :
lro prabl de p:'ill1inC
- pil:tris. 2... 2\J mm :
'
1 - var1iell].'1 ~{Jlida; 2
' 11 '.)
- - )',i"1
..... " . I) "'," 1'11')1
:ip!lj J-3tr ucius.
1J,~lp rnl1l'L:, U,:J ". J fJll1-:l ;
- ni"ip mijlocill. 0,25 ... 'J,;) mm:
() 2c, ml')'
- ")";1)
" ,-~. 1':1'
! I,_I). ~'rj'l~ ~_ ~;
- :)l'a!. '.J,O:1 ... I.'.O,\) mm :
- 81':-ri(5. ~ub O.(I(\S _~11n1.
()perat ia de laborator 1)1 in C\ll'e ~e dt'lp!'nliJ18 gri-~J}1.dozitdLl:la unul
p5.rnint. poarta JHln1elp de anuh -:() ,L.ran71l~.lnctriccl ~.i 8:S1P reglt:rneIJ1 aLi Il ) i n

'~!'-..~
:kD:" "

~l, ~la
..

l~,_.

,~.:\.'_0 _ .

.,

Rcprezentarea ~Tatirii a zranulozitatli. Curba de eranulozitate este 0

rel'rezentare semilog"ritmica i~ care pe a~a orizo nt ala shIt diametrele granu
lelor l a scara logai-itrnica, jar pe axa vert icala proce ntele din acestea (fig. 2.2, a).
Un p unct .1f de pe cmbA are drep t coordcnat.e un d iametru d ~i un pro
cent a care se int.erpret eaza astfel: a % din materialul analiz at are diametrul
mai mic decit d. De ex emplu, pentru p unctul JI de pe eurb a din figura 2.2, a:
45% din material are d iametrul m ai mic elect\. 0,3 mm. Curb a S8 co.nstruieste
prin puncte, nurnarul de punct.e Iiind egal cu nU1112Ju] de ciururi sau de site,
in caz ul analiz ei prin cernere, si cu nurnarul de prdevari cu pipet-a' sau de
citiri pe areom etru in cazul analiz ei prin sedimentare,
-, .
,
Histograma (fig. 2.2, b) este 0 d iagrama in trepte, Iiecare treapta cores
punzind fractiunii zr anulare d efinita de ceJe doua rliamet re Intr e care se ex
Linde treapt.a. I)~a]~imea treptei
reprezint:l procentul aferent frac-.
%
1iunii respective.
i I I I ~I'
Trecerea de Ia curb a de gra
80/
I
i;>etT I I
nuloz it.ate la histograms este exern
6Ct=
: I ~
,
I
pJificata prin cmba din figura 2.2, o.
4540 '- - - - - -tl =J;,-5M
I I
Pent ru a aEla procentlll afelent unei
20'
I I l~ I,
:J Ii
.
,
..
I
. 1
I
i c.Yj
anlll1nte iraq!Ul1l, S8 ~ ~lC vertlccLe
a!
.,-Yi t
I
I j
elm dreptul celor cloua d1ametre care
0,07
OJ
Q3
7;0
iO
defincsc fractiunea ])ina la intersec
"
toga [mmJ
tia cu cmba de granulozitate. 5e
w.
citesc pe a"a ordonatelor procentele
cor8spunzatoare celor doua diame
tre. Diferenta celor' doua procente
l'eprezint<\ procentul cautat., ad ira
iniiltimea treptei respective din his

JOoe--Hi

I
j

20/

togrRD:a.

utilizeazc'\
...... -.
)Jl'oprietjtile triunghiului eehilate
b.
raJ. ["Ie trpj latul'i slnt gradate de
Fi!j.' ~.:!. Cnba de granu]fJzitale (al ~i hE
la 0 1a 100 (procente) ~i sint atl'i
tb3rama (b).
buite fieeare '111el anumite fractiuni
granular\.'. In diagrama din fjg~ra 2.3, a, lalul'ile flnt atribllite odor trei
fraqiuni gronulare. principale: nisip, praf, argiJii.
. Granule'zit"Lea unui pamint se ',,,prima in djugrama tein.a~~ printr-un
punct. Fie Ull pal!1int eu urmatoarea gramuDzitate (fig. 2.3, a): inisip 50%,
pNI[ 30%, argilti 20%. Din dreptul procl'lltului 50 de pe scara "niiip" se duce
o pal21eli\ Cll feW'a ]11:ecedenta (argila), iar din dl'eptul pl'ocentlJ;Iui 30 de pe
D(a21"(1/1/(1

ierrwrii.

0"_".-:."...

,2,1-:,:"::,:, ':,"","
__ -C:_,-.

'",,._-,,,l:'~; J~.'.-'

c'

-,_:~.,

.. '2&':

','

.,

" ;

~;~f~1,aX~_;;pi'ljfa;12i"pai'~JeIa ~'U scara "nisip".~el.~.(lou~ parale~e 5e int ilnesc in

jJ\lnc~\f1 B, care def'inest e gr-anulozit atea pamll1tulm reslJectw;'l ,
, .;'

de-

bi2~gr3.I;la-[tcrna:-a"cste lltiHzata ~I hi problclnelc'

Cunosctndu-se curha de 'gr anuioz.it.ate, se po ate, apreciacIt de uniform

sau neunilorm este pamtntul respectiv.: eu ajutorul coeficientului' de' neuni
formiiate U;; care se defineste astf'el: .:

amcstecurt iiltrc pamhlturf. Din

du-se <loua 'piil~iIlturi ale carer granulozl tat i sl~t reprez en ta t e prin punctclc
gr8ma te.rnara (fig. 2.:~) b). un parnlnt uht in u! prin arncs tec ul in ori ce proportlc

iJ ~i
;1

U"=~,

C iu ::;lie:'
p5i11inturilor

dID

und e deD ~i d lO reprez im a diamet rele l'arii<:uklol' de pamint cor espunz.ato are
procentelor GO ~i rcspectiv 10 de pe curb a de granuloz.it ate.

iDD

~~

\~
\ ~~~

ri!J. :2.:i.

\~

Lil~

g?arn.Jlozit3tc

[:cntf\l

p<1nl~n1ni.'i:
.A.-;\~~rte

l1!'iJ!c,rrn; B-uuf'AIl1;
f'Jl

~o

(l.;[Le

C-f":E.UTJ1

In.

jDO

Prot

Praf
a
~~i{!.

f;

:!,:l. Dj~gr:nr.J. t(~rnari1 (a) ~i folosirea

[n Iuncrie de v alo are a coelicienl.ului de neuniioi-mit ate se apreciaz.a ca:

- dac,;~ Un < 5, )J3!1lintulal'c 0 granulczitate foarte unifcnna ;
~ cla.cil Un = 5 ... 1\ pilmintul are 0 granuloz it.ate unilorrna i
- dac;i U" > 15, psmintul are o gnil1ujozitclte neunilorrna.
Cu ell un pamint este rnai uriilorm , ell at it curb a dcgranulcz itate este

Ia ~~nlestccuri illL'~ j)o.1mlnr.uri (J,.I.

t'j

c.

13 ~i C cst e re prcz t-nt at print r-un punct [) arJat pc dr.-apia cart llEe~1'2 JJ ell

Fie, de \:":~C"nj

plu .. un p.imtrit D, avin d urmat carcn compoztt ic :

(m %) 13 -;- (11 %) C.

f) =

Pcntrn

/\0

t ulul U .sc prcrede:gzD.

"*\7f

dreapta DC in
100 dlvlzi.mi. Sc masoni3 n.

// ., 74g!iI~~~EO
"\/0>1.0\/
,,\'
\

diyizli::l1i..

,"J,(-

;~

,/

",

7.'

~~f',

\ ,/

"

.... ......

\-:'n::;rf(]\ /

1 \

I.Y/I' \\
'~~~'~::JS /
(,..-.2,.os
/ fD,:;-2u

\,;p,,.- \

\.

j'''' .U
\.,' \ /

20

i.e

5D

.30

60

--F,::::J:.r- ,
;C C5".0.:;:'5 .---;.7';

FiU' 2A.

"l'~t"l

,\

;:;

Dl;{~r~{n;.~l

"p
"!'III'PPI'C
-""l)--~J

t','rnnr;'.

JJ

70

.... ~s:'a

.....

9)

c.~:('

1;,

lrd

principalc)

;1 p~1

..

Crc)nuk1zi1.. atc:?

('OJI~

pellt!u c!;-J~ificare[l7l8{:lin

tl1rilol'. tn ~T'.\S {2~~>7!l

sint ~llDllnse t:~bt:l(' (:1,I'l:'
'i"'<',')J"l'Jcjr-e
t::ll'-"'~:"

11>('/-'1'1"2
) ' - - ' "t.:tl

p0zj!ia. in diagram2..

CCimpuzi ia mineralogica a pamililurilor ~lepinc!e de moriul lor de form are.

Cind )leO,mintl ri]" S:ilU fnrmat printr-un ]Jroces de df;:zagl'egare pe caJe fjzjca
3 rocilor exi" ente, ~arcH:terizat prin modificarea dimensiunilor fra,S'mentekr
de I;Jd ~i !ll8'ltinel'ea compolitiei chil11ice,iri,'i)i:-6diisurd:~iagteg~~ine'rega~esc
ncelea~imjn?)'a!e ca ~i in tOea de baz;'L J\cestea siJll minefalele'primare: ca,
de e~:enl]):l1: cuat'\uL fdrlspr,!ii, caJcituL mica etc.:P'i'!111iiiturj]8 1a care pre,
7rninerHJe
Joniir:a
Ic;=t::11Ul1i}p :d:rFdn:ilo~netri('0. ni-sjp ~i
('raf 'slrr!,' aJcatuite'
di?1"
.
.
.
.pnnl Porc,
l)1ljifl ~ un) !)- ...\ Hraiat. () alta cale de fcn'111Rl'C' a punlinturdol" 0 const1t.uie
pr-o::csu)' ,jp oherat? ,1 !'ceii(Jt~: care al'\~ CH rezultti.t Ini lHllllai farSrni18rea fr"~lg
11'11211\(-';0)', ttl) I Ge,s. f!\na !3. djj~1t'nsjuni co]ojd..al~. ci ,~i rnodjfic:are~co-:Jpf)liti~~
lOr ':.i~~rnL'.~, In \:.ul'~ul [H':C;':'(Ul proces 0 clasa 08 111lner'ale prlnl::i['e, f~ldSl);..l,\ll
~'C Ll JlhFJI rl!., ill lJi.inrr:J!e se{:undarc sau n1l'ntra!e aJ',f!Jloa~'c~
~dirH:i..:,!i.l( ,'1r.~jLJa~e ('onstituie din I)unct -de y(~dere chinlie alunu'no
s;'!r:c,:ri /(i~, i'u.1u:i, 'Ele fonr:.eilza 0 f~nnil1e. din care l.lrinc.ipalii r.epre~entf\np

211i L {'CoI:.'j ,1.' J( l';rJ/lti'n(JrJ,'?!on. it ul ~i ill'l'tul, PJ~('q)riL'Uiti]u acestor' rninel'ale sint

inr1"]cn\ "ttL ll~.:' 111cd111 de H~(lZGre l'e](jti,,\r~i in' re'~e2:l1a C:jst3]inan atorni~(ir

..~.-

"t ituie un tri't erlu cJ e !J;\zi'i

1)~'

1'(JI"';f)'11:':
~~,_...'L"I

a1JU]r~jt pc-lrnirrr. ~nrc c\ fi eJR~:~fii~;'tt. \18 eXCrnl)]u, dt'fDL nisiD. priJ Jlj~jL\()S :-:h"l
argi1a prafo&o-a d',:. In !d.:mdClI'J este data ~; di~jgJ&;lla tel:n'ara din !is;,)'a :2.-1;.,
.;;1. ujutuf'ul cdT'eid S~! t.<,dt' c.l~';,sifj(Jt Jinl r--cdali,t p6:liJrJ1 ,;1 \.In}) 1. ce ~~: -t [:
bl1e~te'

2.1. COf"iPOZiTiA MINERALOGiCA. A P!d'1INTUR.ILC?.

mintl1Jui D rC7.ult:1t din f{mtS~

tt:cul in P;'ol)orl~a dal:1 :1

p~lmiJl~urj]or n .?i (~',

100

.:',rc:.'~-;5j ,,)~::.'--'J~~<

'L.i\d~,\d.

jJl_

af la t punctul

la

~;/~,

:C''.

rl~ll
,1ifCI"J'tC 4',~1{~;lJJ'II
,-I~'
~
\

C;~l1l:lt.

figlJr~ ~.:::,

= ,()

p3.):'ale1e

ir~1c1iLni1t::

,/ 1 \
~~ __\.:..._.l{
j

17.

trekr inverse etc.

B.

JelturL s(' ;jfJfi compozitia .:;r3o

nulornetrica (in }JTocenlc. Jin

/-

-7'

:~O ~{.,

Fiir~d

Profc.rC"IQS
... . ; 'D7/--)-':><::\1.--- ""0
......

clndnd

\2\1. "'i' 'v/\j''~'-a;~fei';.l\/_F'c"s-

!_n.1,i~'~\O "-~"J-\

l~'C/:?':IB!t!
o 10

('.Ll."

fp;S-35 ;'
\

\!
\1,;525
\/
1\,
c"cll\

- 1\--/\."'!5!PF'rQ"!5\
I r' iO/
'I
"r'

f~

/\
\

. l.'i5ip crgitGs /
\/
Jp5-:20_~/
,~'\~
\
/\

ell \ -

GD

'Q.Q

ArCJ,,:6 nisicvcsc.

cD

,L\

n1

\ _>~(-Ip25-5,)~:.--- /:::v '~7,

.I \
/ '.,'
-:..- \.\
-, !p15j5!
;'
. / I..r'J:!G
"
.~ /\ -*-~\ pru(uos6 1,0 \

::":'''r:(j.1)

;'(./5C \ .-l\--,~

./ <:

\
~: - ~,/::5,:;-:o'S

din

pu nc t ul

In cxe mplul din

/>. /

1\ . , / \ /\
:'

inCCplJld

o hi inin du-se

"(/;:----r\-~\---!.o

\/

~s~~ic:l:

imp,utr

5<:

2i

r
,$. j::'I,C \

mai p.pr"niaia de verticala {fig.' 2.5). _

". , .' -,
' .,
Pe ]~1,g2, utiliz.area la olasilicarea p;"iminturilof,' cunoasterea granllj('zi
ta\ii este impoitant.a ori de cite ori parnintul servest.e ca rn at eri al de
.const ruct.ie, la iealiz are a amestecurilor de pamintUl'i, Ja confect.io narea Iil

li;:mdii

2fh1rC8

(,

cr~r('

'.

}/A C' (;', pUD.

,-":;"

[nI;'rW~aUa!'-Cristalinii::

~'. -::", .c,-:.,' i~' ".,::<,;;: ':: ,~_:;fr>~7-. -f'- . ',', :\ ~o' t-.;-r :', ":.:- .. ~ <- . .:',::~:,~:'-. } <::>;. ,_:;~-._~::::'-~.-~"~~.:;_: .:;i;_~;~_<:.," i~:::: '~"~~);/~_~j~~~~;:~f:'i:' _+:~':.~'\,:-" .:' _.
LaI11el~c'trZ:stral~ (fig;,<'2.10),' ;co,n'stind,;diritr,:un{stl;~t~':'dctaedriq,,; cllpi'ins
k,',,'c:,c lntrer dou.a~; str aturi- tetraedriee,{o,este);. earacteristicii;~pei1truf)I'rt(f'!tmdrilionii.
l\fai iriulfe: asemenea lam ele formeaza;p':articula:;minerala/(fig~f 2:11}'~ ,~irurile
'.

a
'-;',"

unit.atea tip. tetraedru, eu formula Si0 2; avtndatomul deSiH

.~

t ..
~--

de atorni ale' IamelelorfataIn fata- sine identice 0 27 ;' legatur adintre Iarnele
este fo art e slaha, permitind apei S8: irrl:re intre ele ~i sa le lndepartez e.. Reteau a

iar- cei de oxigen 0 2- In colturile tetraedrului (fig. 2.6}; prin asocierea

multor tetr aedr i se formeazii un. strai la care atornii de oxigen de la bazii
ap artin coneomitent la doi tetraedri; stratul tetr aedi-ic' se noteazii cu sim
boJuV-"';
- unitatca tip octaedru, eu formula -\J(OH)2' eu atomii de AP+ (sau :'IIg2+)
in centru si de (OIft Ja colturi (fig. 2.7); prin asocierea mai mul tor oetaedri
se Iorrneaz a Ull strat care se noteaza cu simholul I
I

0:

~I -I

;> =IOHr
@ : AI3'~au 1192

0=5/ 4 '

-L

O~o"

~\

~~5i" I/~\/
~/\~i

/~fL-~
Fig. 2.6.

Unttate tip
tracdru,

(ii;:.,

~ :,.l,I

J..

~.

Distantele intrc atornii ailat i in colturile uriit at.ilor de tip t etr aedric
si oct aedric sint idcnt ice. Ace ast a fayorizeilza asocier ea suaturi lor tetra
~dl'iee si oct.aedrice pentru a forma lamele structurale.
Diferitele miner-ale ale f'am ilie: de mincrule argiloase S8 deose besc prin:
- modul de asociere a struc tui-ilor t etraedrice ~i oct.aedrice jwntru a
forma laruele structurale ;
- modul de asociere a Jamelr lor psntru a Iorm a mineralul argiles.
Lamela bisrral. (fig. 2.8), rezultata prin asoeierea llnui skat tetl'aedric
cn llnu] octaeelr-ie, Este c:aracteri~LC'''1 penLru eaolinil.
.-\so..i2rea uuui nnmar mare dl! asemenea lamele, r'eprezentatii simboEc
III figura 2.9, forl11eaza 0 pill'ticulJ de c30Jinit. Doua lamele succesiye pun

=IOHr

t
'tJ

Fla. 2.U. Lamcla

bistr~t

(c~,u}J1nii).

\.

Fig, ~.I1. Reprezcn

t arca
~imbolicii
J
mont mori lloni tu) u i.

(nlontl112,jlJonit).

Ca urm a re a structurii bidiincnsionule a minera]8Iol' arailoase. PHrtic\Jle1~

argila au forma unoI' loirc ~,;u pl<iCII!,n. Datorita gradn'lui rid;c'at de C]is
pel'sje ~i formei de pI2,cup, pal'ticulele de argila au 0 suprafaF, specifieit foarte
mare (de exemplu, 800 JJl2/ g la montn'torillonit, SOJn 2/g
1a i1Jit, 15 m 2 /g 1a caolinit). SUjll'afB\a laterr.Ui d foi\eloJ'
al'giloase l;epl'zinUi sediul Ullor fenomene caraderistice
denumite fenomenecle supralara.
In cursul nrocesului de allerare suferit de' lHl'ticu!ele
de argila, 0 pa~'te din ionii lio'ziti,-i (eatiouii) lIe pe fata
,particlllei sint. smulsi din retealla Cr is\a!in:l. t.rednd jlJ
mediul ineonjllrfttor.' I f1 acest'1',:1, wpJ'afa\8 particulei are
n sarcina eleetriea ne.gati\"?i.
alt,1 III QnJest.ar~ a ;)I'U( e:'tll\] i dp ,dte1'8J'e. ;tic inc! Fif;. :2.12. H.:'pr~ll'n~'
Oi'ept ('on~ccint5 apnri~1i?, u'nei ::ercini {:JP.c trlcc:, () 'C JJ1 sU ~:;,rt'a_ "h1~lJ(llictl a
l!!ituld.
luje Silbstilrt(.io'l:::..fJ/]lor{ri: p'l'in C'ni'C. 8e. int,2Jegp lnlo(uitea
unl1i lU:-1 ~lin rctl~aun cri:::.talln'::i (u lJfi ~dt(d 0'\ ,ind apl't)si
i
nl~~ i\' :lcppas.j
{L~p y~..:!cnt,
(l;f',~rl:;s
. Dc,.. (~'\e,-nl,'r'J
j"}I)CU\l""'-'
il)f"I111
_
,-,_
. . . . .':11r;{")('
'.<.'
",<..1
_\1._
"','

,. 1, . ,"
de Si: c~\-lnd 1] sar2ini (--10'\. ttj,";:: pliziti'i-f- eu 10[1l11 ,{t: \.1 1 (l.'-ind i111liJai :3 F:i~H'(']:Ji
elcc.tl'i,:r pozit1\~e d2tr'.rn1~nJ .'1,Pi-.ri1ja 11i'lc:j ..:a;'cjnl elt.;ctrice :re6 "f \.j\: e. l")e lIe
nltfi 1-1a]'tP.\ c.hj3r &lucci cinu 11:~1'1 icu};?, il1 ~:r'::drT1Liu poate. fi cclflsj\le[:at.a l1eu

FI~j. :!.9. ncprc-zentarca

siniboJic:'i
:l
caolini ..
~tuiui.

1'3.16, in 1'813 atornii 0 2 - ili ~tratului t8traedrie ell atomii (OHt ai stratu1ui
octaedric ':3.re, de~i au sarcina (:']eclrica de acel",?i (')]111 au naturi rliierite;
intre atomii de 0 2 - ~i (OII)- ,e slabile~te 0 Icgiitu;c3. rp1ativ jluternica - lega
iur/i hz'drogr'nidi. Re1eaua cri::talilJC'! a cao]j;1itului p:Ole fixa (rigid,'!): partic1,11ele
sale slut lnfJuen1ate in H]i:l::3ur(i rn a1 rcdllsfi de u(:~jllni exteriOAJ'~, in p~'in1D]
dnd de cele ale apfi.

<it'

,~

~ = A/ 3 f Sou I/,g 2 -
if): 5i 4

<

2.3. FEi'JOMENE DE SUPfZ!lFATA LA PAM;"HURiLE :\RGiLO.ASE

tc*-~
0=0'

crist alina a montmorillo nitului est e extensibila. To ate propl'ietilti1e mont

morilloriitului legate de prez ent a apci sint m ai prcnuntate (plasticit atea,
contractia, umfl area),
Illitul arc 0 structura similar-a ell a mont morillonitului, deosebu-ea con
stind in faptul ca un numar de atomi de Si;l-c sint inlocuiti cu Al 3T Larnela
tr isu-at devine astfel im,~reata eu () sarcina. electrica negat iva, neutralizata
prin atragcrea de ioni de pot.asiu E:+, ceea ee asigul'ii 0 JcgiHura rnai put.ernica
int re lamelc (fig, 2,'12). Din punct ul de vcd ere al proprietrit ilor in r apor t cu
apa, illitul ocupa 0 poz.ii ie intenucdiara Jntl'e caolinit ~i montmorillonit.

sau Mg"

fff'

Il

tristrat

@=fOl-fr

Fig. 2,i. Unitat c tip octacdru.

(c

''';
Flrl. 2.10. La m ela

,(

oz

,~l

tJ'A. dj;l

;J'..lfJC't

rie

_,

"fL.'

,_.~

Ycdr!'l:) t'}ectl'li.'

.~<"

'.'

~,<L.

c~t

{'\:,atr{-le ::::\.11'('11:~k;1' j~JC'l ~J'j('l: (-i--') ',i

cp (.
RtI>,~ Q'('ll];j
"]C,c\l''C"ti
'wlT:',ti\:
"_
,l'

jJ ll-''',,~
'-b'C
.
'

{'Ginci': '[._c~ ~\")r"f'l+\

l"l,'+jr",l"]"I'
_ 'i' n
\<
_

l'_

<.:

,'l- .

'.

.'A\,;.~

(--)

llU

,10 ()
,.

<j

";

j~

L
)
, ..,! -:<.~ "'to'

..

.:,:",: >""/:'~: ~,1A~7

:'j;;"r~/

29;
"",,"-

,.,.

OH'\~~i1i:ti-l)lP;e'eJn in.ti',tLol'"se gasesG cei.Incarcati pozitiv, de;Si, Al etc., 'astfel

),nSi,~~:,j,Ipi;afa~ll ap are incarcata . negativ.

., ,.;.
",:,):,.; -.
'.'
.. il',i!,~IcihaC~lectdcadisponibiJi\a p articulei de argilli, fste. neut.raliz at.a prin
_ ati:ag?!'e,f:de:cationi met alici (de LiT, Xa'", ](+, J[g2+, Ca2T, A13+; Fe,~~ et<:..) ]Jro~
'nniti~ prin' disocierea electrol it ica 'a dif critclor siirmi ailate ill. apa din pori
(fig~~2.13).

--~i/..:
~

-~ +
-i3

'

~i
~'i

ij
"I

FIU. ~.] 3. Cat Ioui .it r.is!

dr par ttcula dE zn;ihi:

Fin.

l!ertir'!e P:1rt'cu]ci c;('

1 -

;lr~Ua;

'2 -

2.1L Variat ta gro.-,imii st rat ului

.lifuz ell \~JI,.!11a caUoniJur:
1 -- Y:tJefq;'1. 2::: 2

~ Y~!l'.:'l!J\;~1

Cat ionii atrasi .le s\ipl'ilf~l\Cl part iculei po t fi inlo(ui\i. .vces t 1'8r1l1men
u import ante aplicntii pr"dic p , in special in IJJ'ohleme de irnhuniiL\tire a
piiminturilol' piin t r ata re a cu S\I b"t:m\e chiin ice, poartil nurn ele de scl.imb

din juru I part iculei de 8J'gi!cl Iorrue aza compl eru!

de adsorbiie (fig. 2.J8).

,-"

I,

C,Ct,

"'~'

"

Pi-in strut/nul

S0

int"]i?e aranj area 1'e1ati"'11.

a 'l'.rticule!or c m:e ald:t~jcs~" un nam

, , int.

ea

;~/

//"-"'''''',

if

;(
~

Fi:!o

~.1;.

~~'"

. ,,;

C1? (~

!
'''-....,-+1.;

:-.-.(J

~\~.=r.

'-',' Llt;]]:.I.

,j j

Fi!J. :!.HL

de ad

's @.-/

Cornplexul

1 ji;!'ul p:-,r-tic . .dri de

::'1

q,-iI ll" (J J!lute ,_lin

SB

PEt-lTRU

ana

PAMi~-lTURI COEZiVE

ir.tr-un b az in cu

_~lh)18-

Hjlll

(fig. 2.1~))

~.

~.

1u'a

""

l'

H.pei.

Gl'entQ~t'a

Fi51. 2.1 fj. r:\1];1r;Z::lr('~

Jllnkn:.Ll..-:'r Cit" ~1;J5..

8:<i o

CARACTERISTiCE

Fie doull p~-u>ticule de argjlt\ care

tC'Jnpr>1'8t

dar t(-;Jt!'I.:'Je ..::n;Tjrli1r'l"' el("" "Li,j{ e (~~) ~i (-i nu cojncid. fOl'l:}}n{lll-~e tstfcJ
~]n .1ili(Jt (:"1g. 20.i."}). ti~l;'- lJ ~oi~'l~P 'i-'ll~l"tric.' lLolec 1Jjelc de aptt poL~j'j.%taz;~.
;d;<:il .:" ,'ri"J,~C,(/,,1 ',U p:;J;j] (._) ~;H1 ( - ) ciiU'e supl'ct!e\dc inC81'Cate eJc.etl'ic
2.1(';,

8///

<~'Z}lo,-"ti.
'-'"2''':i.
~

~oriJp('.

c/

cC~;9D~
f! X'.\~~
",-<.J. (v~d~

@\.~

(1~.

?""~~C 8rew;:~!;:;.. .7;) 8/

\ 8 ~---=-,~--i-c0~

in l"e-H'e se gsse~t.- part1l'ulell~. (n SCllJ111D, fOiota Ut~ JOC:-:Pl;l

"e1"8
depindc de natura mediul\li, de YFlien~a catiDnjJur

din ce'mples1l1 de adc;nl'biir, de c()!1centrati;J, de ~iicllri; de

(ti cq:
~"3 \ J \2) ,\"':)

(_\

LJillollll

Q1

c;i

Clnd p art.iculel e S8 apropie u nn de cpalillta, lncep SA se in!1uPil\eze reciproc.

Ca 111'111(11"8 a f.:'tpt111ui C.i.\ fetele p.artit.::ulelcn: slnt incarl.'ate Cli ;:arcinii. cJeL'tI'1('-&
de ;3_(;21a~i ~elnn (negc:J.iYa), jptre PHloticuJe se Jnanjj't:::sia 0
forFi. eledroslatica. de res[Jingcre R. Pe de a1t~\ parte, Int),'
Jlartic1l1e Sf' manifesta. 0 fOlIa de atraqie .L de m(l~n;\ },/~.-2
electl'O-molpcu];wi't, ele tip \'an df'r \Vaals. Ambele {01'\8
/\19
... jilA
descresc: pe m!\:;\1la co cr'e~te distanp dintre partinil~; la
" G' "
l',
diste,n\e foal't,c mici, forta A este intotdeauna mui miHc,
~y;r7-'
in scllimh se atenucazii'niai l'epede eu cre~tet'ea dist:Jnlei.
treY.....
Forta de atractie ol, -este iri'cl'ependentA de natura mediulllj
R
~

0~ Q@r;>f!/>I
'b: j l {j (y/?)

",,:JL

,--1.

t'

....,

'

l;-\ snpl';'1fn~a

-{OJ -

2.4. STRUCTURA P';;,MINTURILO:\

rationi

p articulei ii COJ'Gspunde un
!.Jofel:tzal r-lr.:cfr/c 1f~ ::.t (~aJ-LJj jn:-cn~jtcile ~(:w.le pe 1118Sl11'i1. dep8.1tal'il de- pcllti
('11]3.. :\ce~t pO!,0Tltjal e.ste ?,f}jlljj[tt prin catinnii rttra,~i 1n 5uJ'ul pRrt,icnlei ~i
di2Pll~i in dou~'i stralul'l: sfratul de (ontraioni, aJc-atuit din cationii rctinu1)
dil'l'ct pf; sllj'l'c.fa\:l part ;,;.;ici, ~i':I,.{[tlil d:ll::, format din cationii afleti in
I.ona d,:, :1tractie :1 IJartl l: u],' i. (;r(,SimELl stl'atului difllZ scade pc maslll'a ee
(TEste ;'nJrnta' ''l1.ionilol' (L'd. 2.1 I,). concentl'atia de ioni a iJpei din juruJ
l'ill'tieu]ei. tempeI'LllUra ;l]J~i,
'
AUt p&l'ticulJ de. nrgjj;l cit ~i ,,'alioni; llin jUl'ul particlllci pot atn,ge
mO!i'CeJlc (1<0. apii. \lo1e':uLt de apc! e"te neutra din punet de \',,;]ere electrie,

"

;;&'3~~:~~;~~~%~'\
~ //e~~~~0?~~~~~

-;-- 3 \';o-CJ
Ca

{~~
,

1)~HticLd:i.

\81,:;~f~:~~J~to

2.4.1. STRUCTURI

SclI\:inii elt:'ttl'icc 11l'.q>1.l1\-r de

.......

Fju. ~.17. Variatia prcsiun.i

osrnot tce eu distanta de !~1

de cationi.
.:\(1"'- nrin

::;:-(

..

Pclicul a de ap.ilegaL} ~i straturile de cationi

',:at!'~'ni.

1ntl'-0 e xprim are C'onYf:nt-tollD.llL i111ot~:in=~i. cat icnilor de

dp CCl'~ est e ilustrata 8..,\f(~i:
:\a .'IP, \'a :\:1
Ca
ell

1'1

(j

.';.,?i

cpa nocru.

]jUfJl(~~le

~po (t,~6

,i

c!

in st are a de azitat ie
c[ir<1ct<?]'i,ticii (n{iscuea b'u\yni"naL iar al); in~e,
t i nd :,J se m ai ~f1e sub influent:J,
. ,.nal't(c\llei Sl'

z ,

,l.,pojE=::!ra:~".:: -

~I

f:~, za:::~:-;c

moleculele de ana

de fa par;ici.Jio

'3f

presume osmoiicii, desciest e

.f

j)i~:c(';!C!.

de up,'\. sint atr ase de p art icula de (\rgilii, denumita

0 data cu distants de
l a f at a p arti culei (fig. 2.17). La limita str-atulu i
de apii. lega ta. presiunea osmotica se anuleaz a,

'l-'~'

.j'

.1

formeazii un lnvelis san 0 pelicula de apd (ega/a

sau apii adsorbitii. Presiuuea cu care moleculele

,=1.': :

r:...

cimpul electric al p articulei de argila

.
,

p'"
(;(?

{";,, rulcationilor (apa 'de hiMatare):

~
FlU'

:!.l~t.

: iU1Ha

j-'arlicuie

!ntl.~:a("

j;llre

dOl1:i

lle

algi;;;

j~1 e1.1r~uj d'.:'pl~l1t'r;i:

e"ste npzl1jCiJlllri 111 1 - l'artlL'tJlrt de df

.'
~.
..
~ ,,~
"
:.::ll;i.j ,;: ~ lr~\'I!.!i,:" {L' :\;""~
: ape']'t (,U H ~l ,t. astf(J IIlCI! for(o !lela. rezuj[a pr];1 j!]<tij~".".1.
;:j;n-t'rc f9j'~cL}~' de secn:il CO;)lr(1r' I? ~i .-\.
Cinc! iny~lj~(J] de cpa lugat:l cste H1Hl'e \CPt'H c~; ~.{l lntlfilp.1~ in (oa~\ll ~;i..o
t:J'r~f'ii c-or}1ples~jh]i dl.? ad~:orbtic ell ioni tl{~ YRl~n~j. lni('A~ SilU .1.n c(~~l.ul llf>~i
~'ohl~il ell

de ;:.dLi

!:n Op l' i ;3 (; a 'pul'l-il..:IJlelor

o

C0JlC0Jli_.ratip ~c~zllUi de sil~-uri). !)arlj,~ulFJe ~.iJ"lL ~in1Jl.l~

J;~f (1is~

1.J}i:\'

la

1200('t"

Ceq

~8

de

re~,pillgE:;i'e

It

U1J[-i

r(~!~~l

rsL81);I"tl\lldirJ(i:ita. P(ll'tic.:d[~lt~

clepii'r:~undu~ bazinului i~ mod~iyid'~al;,~e!l0menuli,acesta;p~ai:tiij

numelei,:dei'jjeptizare sau dispersie, r.iar structur a- la' care dii naU,re,este 0;

structurii{de' tip 'dispers, caract.eriz.ata prin asez area faI4:. inlari? a' particu-,
lelor;a~ezare.pentrn care Iort a neta de respingere este maxima, (fjg. 2.20)-.

~==

~~~

~~~/I!lf~~

~~J\~
St ruct ur:1

ilL'

rn

r-:,

j.:,~~~~,~,~~;;~~:::~~~~;;~;:--:,,~~ -~< ~:(::.-:~:-;~:f~~Et:_,e

'0

. "

p;ift!:

~i

porozitatii.

In Iu nct ie de marimca raportulul S. p:'lminturiJe se c1asiiica astfel ;

fTl

I;l

2.20.

., .", _ ,~-':.'::~::~~_:~/ ~:<\ ,_~- ;~ _;:~~: ,?::~::-:-~-: ',': ,.. ,' -.

!L

=J

IiilJ

==:=~'_=1

Fig.

,,~,

modiflcarea u.ni di tat ii

~ ~~\\

"

_ , ".,DiIerite cauze ipot. produce

dlfi carl' ale' st~llcturii\.llaturaJe:a pamlnlurilor. 0 aseme
; 'ne~~'2a'uz~>o\Cot;titufe;1 ~{'exefnpiu;-tuib;;rcired ~aii>jemaliiere~'stiiictui-ii; 'cum este cea care
5e'p;odu~~;~ri;;;'tran~for~-;'~~a''I~' lab-;;-;~torjf
ir:iciirit"ar~;:'; ~ UIi~I: p'r"Dl1e i~t;ete. r~c~llate
~~. _~.,~'_-~-,:-'-_" '-~i'\'
.
" .:-;: ~ ',.-;: 0';";:;" ~-c. - ;L" :'.'-';:;"','1".
2: ,_;;'.:,_~'" J"-~_~~.:
. ;
- diri"tereh/ Intr-o pasta: Aceasta' rernaniere are drept'efect. rupcrea legaturilo't de clmcntare
~i 0' -r~orientare'~ particulelor, ceea eel dUc~ 'ia sc~d~re~' r~iistenieiP~~lllt~iUi. ;Accasta scadere
. de reziste~tii.' este ,d~numitil. s~;;;itivit(J/[~ structurii ~ise exprtma ~ant~t;Uv prin raportul S
!ntre reztstenta Ia compresiune cu deforrnare libera Iat erclda unei probe. de pamlnt nctulburat
~i rezis tenta la compreslune, in aceleasl condltii, pe
proba din acelasi pilJ?i:,f, tulburat, fara

2 pamlnturt nesensttive:
2

S = 4

4 pamlritur i put in scnsitivc :

S palninturi sensi ti ve ;

S> 8 pam!nt uri foarte sensitive.

FiU. 2.21. Leg~illlra

int rc J11l1Chia unei

t lj)

dj~pi.:r-;.

<
=

part icu le
~j
iat a
altd part icule.

Su-uct ur a de lip dispels est e proprie aJ'gilelor .lepuse in bazine ell hp'J. dulce
(la care co nccntrat ia de :'i'iJ'uJ'i est e minima).
Cind inv elisui de apa !egaU"l cst e subt ire (ceca ce se intlmpla in c azu!
sat urar-ii com plsxului de adsorb t ie cu io ni de valent a ridieala sau in cazuJ
unei ~oJLltii cu con(,~!ltratie ma'l'e de ~anll'i) paJ'tic\lJ~le ajung in contact
liI1a eu cpalalUi. sc asociazii in c-llI'~ul ~pdimenti'irji. forta de atractie A 83t8
pr~dominant:1 . .-\e8,t fenumen P03rtii. mm1ele de' coagl/h:re sau 'flowlar;,
iar structura la c;Jrco (L; nastere este () slructurii. de liD {loci/lar. ContactuJ
:'ll'e Joc in meid ]lIpft'lelJ\-iai intI'" mUl:hia ullei parti/uJe ~i fa\a celpilalte
(fig. 2.2J), deoaj'(,:(, djsco!1tinuitalea ~ir-urilor de atomi din reteaua crista
lini'i, in c1n;ptu! l1Hic:hiilrlt', Ie la",} pr' aeestea inciiJ'cate electric po:citil T .1ft
limp ce fetele sint. dupi'i Cum s-a C\riitat, inearcate eledr-ic ncogatiy.
Strwtur[l rie tip fJocular. eal'act8l'izaU; prin a~ezar-ea nwchie pc (aid
(fig. 2.:21), se lntilJJP~t(' Ja i1rgilele cl~puse III bazine eu apa sarat:L
o pal'ticul3l'itRte R :'trllct\lrii 1]]]01' p!lmJnLul'i argiloase 0 constituie
jJl'ezcn\a unor legfnuri llllre paI'1.icule. ['onnate in drc\ll'S\ll timpului geologic,

HeIllanierea st r u ct ur ii pamintunjor argiloase in urma UTIli actiunl mccanicc (~ocDrj, Yi

hrapi) poat e avca Jrept rez ultat tre cerea p5mintuJui in stare curgatoarc, transformarea aces
t uia int r-un lichi d viscos. Aceasta consiituie 0 manifest are a ii x otropiei ]3 paminturi. In pri
mul stadia al dcpuncr ii, un parnf nt argilos Iorrneaz a ceca ce chi mia coloi dala dcnumeste gel;
particulele coloi dalc alcatuies c a retea stru ct u rala continua, dar fragih1. in tirnp, numarul de
contacte intrc parti cule crest c, ir~Yc1i~~ll de apa legat a sc sub1i<lzfir rezis t cn t a sis tcmului crcst e :
chid sc produce actiunea rnccanica, rete2ua structurala este djstr'Js~'i d3r~ dupa trccere:l und
pcrioa~e de tilnp de }n incetarea aciiunii, !:e fcface.
Tixotropi'a 2.rgiJelor se llianifesUi, de exen1plu, 1a jnfiger~a prin huteTt: sau vibrare a pilo
til~r. Remanic'rea strllcturii- p.1lJ1intului hi contactul Cl,l" piJotul pcrnlitc p::itrunderta nlJt
u~oara a- pilotului in !J<-ln1jnt. Estc nccesara i;eccrea l1nd perlcade
ihDp de 13. lncctaft:3
baterii san \ibr..1rii: pClltru CD legatllrHt' distruse sa sc fefa(;!.

de

2.4.2. STRUCTURA PAMiNTURILOR NECOEZIVE

Paminturile necoezive ~e caracterizeaz:l. nr.in ~tructura zriiuntoac:a. rn

cursul proeesului de sedim8ntc-lre pl'edoL~ina 'fol'te1e masiee;~ particulele se
depun sub efectul gravita\iei. Struc-tnrii grauntoase 1i este propriu cont.aetuJ
direct de la particuUi la particula (fig. 2.24.).

2.5. INDICI GEOTEHNICI

~mX1J~1

ri!l'

Strut( llr~~t

:!.:.!:!.

d~

:115.l'im8a rdativa a fazelor constituente ale pilmtnturilor, l'apuJ'turile

cantitati\8 dinti'e ell'. ~e exprima prin caracteristici denumite indici geo

t ehniei.

F:U. 2.2;l. Lcgaturi iIe C'imcn

tare intJf' p2rticule de (lrgiJ5.

1ip

jkc~)}::r.

. 2.5.1. POROZITATEA n. iNDICELE PORILO;l e

rj~t1J~~13t;~u;~g~~u~~g(~;(; ~i~e;t~fe~
}Jl'in (/epTJ~JC'r(>a in P~l:'L!el(' (le L-Cllt.:tCt a lJl1Ui lnat.erial de ci!nentru'e }Jl'O
'-,:nit iie din sCir''1!i)p ;Tiiat2 in al,a din pori, fie ('a prcdus i1l aJtrrii.rii cbimiee.
~'\.c-e~~,c. !([!(ituri df ("l'rl/tnt/ire )ntl'{~ lJdf,tlcule, (..~)re pot 11 ,'l.sen1uite c:u nistc
~".
1

'-'
,
F1Intl !'lg:fle (iJg. ~~ 1-'1). !'I-'plE'Zl!lti"i una dUl C{JrnpOnel1L~le COP:'.llUUl- parnintn
:,j]\'11"' tTgiJt '3~e.

.. :32

.' _

"'I

n,

','

,j.

Fie UIl l'ol1Jn1 de piimlnt V CC'llJpU5 in eaw1 eel m3igc!:l'ra! din: volu
1nu1 ]J?ir~ii folidc ~tl:>; yolurnu1 :)c\1pat de 8pa din }JJTi. F 1C ; yr1Ufnu] nC1Jpnt
de &'2l'ul ~1 gazele din pori }T17 ~ f'~w 91 llg fGI'111e2La yu]urnul pc::"ilc,l' lZp.
. li1 1l10d s~n111:J_:" Gn G:. 7i C;p fPPte,zi,nt;"- grent2t,\j]e ('r\!'E: c(j1'\:~pund ,'c}C")j'
1 rc'! ,-o)ume, Jar- (r {st" grClltalf,a t('tala.
i

') ']

"--'~'''-'-''~'-

..

~---

'.':~_ -.=-~:"

---

--~."---

-_

<~._-

-~::".:::: -~-:::~ "~- _:~::..-

'"

--

q .. ;

Se~'~~~~ide;J>~K-folum_clB'aferentecelor. trei Iaze s-ar fiseparat

~imeq<uii~Fp'r.ol:iA,~e: pam,int'avindsectiunea unitar<i ~i yolumulY, (fil.:: .4;.4~)j':,
J;~C:S()':; defirie9te~, porozitate- a paminturilor lii, se . noteazii-, cu' n,
prOcent,:aL intre.-"ohimuL porilor Vp d intr-o cantitate de pamlnt,

-----=--l
F
ICb 9,9

P'

-~-~---

------

;nQ"'~
iloc...~
O;:~~Q6_().;,

oCz5<:.::::>~
FiU'

2.2-L

pa

FiU. 2.2:J, Velum de

mint.

St ructnra

gr~llJntoa:l.

aparent V (volumul total al pamintului, inclusiv golurile) al acelei canti

tAt i :

.
. Q!
II
/0

V" 11'1"
.= ----'
~~I,

(2,1)

Se d efineste indice 111 porilor ~i se not eaza cu e r-aportul tntre vo lumul

porilor V" dintr-o cantitate de parriint. ~i volumul p articulelor solide [,
din acea 'cant.itate (Ie pilmint:
-,'
C ==i

(2,2)

V~

Helatiile dintre

II ~l

'cuburi. Ac~asta: 'este,'p6ziil;ijt~~~F~id~>'~'~f~ir~;ii{;;-'2~?espuride

..vol~I
maxim de goluri; cirsa 48% din; voluniul.total,' Dad sferele ar fi astfehlse
. z ate lncit prin unirea centrelor lor sa's'eOb\inaYtetraedre' (fi,1F: 2.26~; brvofu~
mul. qe goluri ar firninim, reprezentlnd circa:26% dinvolumul- total.' '
. Granulele unui piin;int ' nisipos "nu'slnt gg.;,'le ~i' nicinu au formii sfe
rica. Totusi, analogia cu slerele duce la valori extreme ale porozitatii, care
si nt destul de apropiate de cele ale psminturilor reale. Intr-adeviir, poro
zitatea n a nisip ur ilor variaza intre 20 i 50%., Pamintur ile neuniforme au
porozitati mai reduse, deoareee p ar-ticulele mai mici intra in golurile ce se
forrueaza intre p art.iculele mario Nisipurile care corit.in midi (mineral primal'
suh forma de Ioite) pot avea poroz itati mult rn ai mari (pina la 90% in cazul
III care mica reprez inta 40%),
La paminturile coezive, gama de v aiiatie a poroz.itat ii est.e mare, dupii
cum rezultii din urmato arele v alori orient ativec_ale lui n :
- argile recent dcpuse, m lluri, 70 ... 90%;
- argile moi, 50 ... 70%;
- argile consistent e 91 virto ase, 30.,.50%;
- argile tari, 15 ... 30%.
Piiminturile loessoide se caractcrizeaz urin poroz itat.i mario cuprinse
lntre 40 ~i 60%.
"
.
2.5,2, UI"'liDITi\TEA w

Se deJ:ine~te umidit ate ~i se not.euz.a cu tv iaportul int.re m asa apei Ji,c/

.continuta in uor-ii unci cant itati de pamiut, si m asa uart iculelor soli.ie jJ
din' acea cantitate:'
'
' , .

,<

e;

iV% =

Fp

11%

lip

100

f'

-:==---..;:::=---

Tis

F"

r,

~ IIp

[f8

1.

i~Tp
;,'

I,

(2.3)

+e
Vp
,V

Fs

V-V p

e=~=--P_==----

__

100

('

---'~

Greuiaiea poll/mica a scheletului se notcaza Ys ii. se def ineste ca raportul

intre greu tatea p art.iculelor solide dintr-o cant it.ate de pamint :;i vclumu 1
propriu al aces tor p art icule (fiirii goluri):
Ys

(2,4)

1-~
lUO

..

~~....

riD.
G. -

3.4

~.:!G. l\~('zan:.'3.

partiCldtl(\f ell"" Inr;};:j

Sfl:'fic:."i:

in &~?rLJ U;:::t ~n;-iJ arn:1I~: (J

t'r;;.-( rr'~d 1jJr1es:,1:1.

..

1:-:::

~:,,"'1

(2.G)

in laborator, uro iditntca se detmminii ell ajutorul etuv ei (", anexa I),

';l! ~.,

JOO,

2,5.3. GREUTATILE VOLUMICE ~I DENSlTATILE. PAMINTULUI

~~- .
Jl"

tn CflZU] p:'1mintul'ilor necoeziYe ma

I'imea lui n (sau c) poate cla (J inrJicatie
nS'I])l'fl ot8.rii l'elatino de indesale a pd
ll,inlllbi,
Tie un ~il: de der,e egale (fig. 2.20, ~).
DQca soar nm centree sfel'elur f-ar OD-

Go<

==
-

Vs

(2.7)

Densitatca selIc/etlillii ,,' noten[i p, ~i Fe dr,j"inqte-ca raporiul Jntn'mnsa'

pal'tic.ulelor ooljcle dintr,o ('anti~ate de p6mfnt :;i yolumnl p1'0jll'iu r;) Clcestor
partieule (fild galmi):

_ __ .11,
t"'s - -

(2.8)

jfal'in1ea deY1,siU"it ii schelet 1Jh.l i d cpind e ;1 t d (3n~itHte8 nrl!JPf;11e}or C,{rp

fntrl~cit acesteA. ~iLt tine de1ePJn.i"natp
.
,; ;entrn fif'cote
po.l11int~ P.s V81'laza lJ.1L.tI3 1ilnite re::::tl'in;:e~ i~~tr('. 2.C;S ~i 2~~O g;~lH3.
~Jcatuisc ,DRlnintld.

, ,I,
G' ':,'')
'i" 3>"
iritre 2 ~n-8kNrm, "",'
se detei-mina- tn-Jaborator c'upi9?P~

:. ~

...

<,~ ~

~~-,~._.,

In
c) Grellta/ea l,)olL~mica q.' jJa~nintului;li]ized;Jpar~iaLsaturat,. fig. 2,2~

;.~

tIl."~ce'st:~~z,:do~;o;

'Gfeutatea'()olumicaa piimintului se noteazii 'r :;i se def ineste ca raportuJ

int~ greutatea parnintului 9i volumul acestuia (inclusiv golurile):

.(

(VO/o

1313

0..;

''-'''~'

__

~'-''-

1..:

0..;

.1.

' !

~(d

-.::

Gs
T~

-'--~_/_'

,
-

!. -

n% \

LOa) 'j',.

b) Grr:utatea ('olLnrnO({], a p{nnfntuluZ: in s'{are satnrata

(2.JU)
~{~oat

(fig. 2.27 . [l)

F.~

':~7

~,
~IFI"~1in11",

4, '

/.-'T~I
P~l: --:,><~

~
/

,...,;=-,- --,

..L---':;;;";:";"~~,;:-=::

li kt;fciJd!lllln~i~7

.1;lii"~!:;i'il' ill!'
ii;! U?5cud! 'l'i'llV'
!l.illLl:1JJll.illLV

.l.1.ll fi'f 11 j!,: I

1.

lOu.

(2.12)

'

,vOl )

1+-'::'.

. 100

(1-

='r

n%)(i..L
100

., \.

Fru- 2.27. V(}lUln

a -

I ~1 ar,est

p~mint

C~'i '/.

(;

ul~it.-.:,

dr 1.:;".millt

11::<:at; I"-

:.:=

~.f:;t11]:t

GIl'" (~.

::..=

Lorl'~punz;ltor

diftrjteIor stari fizicr:

::3t;11""[ : ( - p,1m ;;It

(;$ . ~

l.lar~J~d

G' =

('1- -.'l'%
)".,
.100
....,

'/

C - G"
~--
V .

r:

u,

-=--

G'

= \1-

/t.,'

~o~~/.,
0/ )

36'~

n%.
"
- (1'

~U

n.

y",

=
(2.H)

Spre cieosebire Je greut.atca volum ica a scheletului, greui"tea \'olu

micl a p{imJntului Yariaz{i. in limite largi, de la valori in jur de to kl\/rn 3,
r,entru p~~mintul in star02 ::ubmersata, la ya]ori in .ill!' de
20 kN/n-J 8, pentru panlintul in stal'e sc;,t"urata. Ilnpor
/-r--
.' ).=-__
-=:2'J
tan~a pra,:ticii a unci asemenea val'iatii peate fi~. inte
o;L_~:::Af:5~/S?J
leaca din urmiHerul :':emplu: daca printro coborire
generala a nivelului apei' subterane Ull piimint trcce
d in stare S,l hm ersattt in stare saim-atiJ, greutafea lui
,-,~,Llm i.:a se dublcaz&. Tas{h'i snplimcntare ale construc. ~~_:r=:l1='::::%"++ ~~
t iilof c~~.ee au irlso~jL 0 u'scvlenea coborire' a IJi\7e1ului
~pei subtenwe, au' fe'5t explicate pe ?ceasta CEde.
IJaL:a in IGC de Q. l'?port.a greutate.a la Yolurn, se
re.p0l'tf8Z .t rnasa 18. Yohnn) so ob1in yalori ale dcnsit6.t i i
p.8.ll1ilJtII]ui cort'.spurJZ5.tonre CdOI' 4 stii.ri de Ilmiditatr\
I_L.)l1sn

, 100

- ~1-. ~o~%)

\ .
" rl V I ."
( J. - -nOll
- , ( " - ','.. )
"'/m'j.
\
l(\')\/S
"f,
"

\'] anunle:"

f;

.L -

(2.13)

100)

G=:G,-G';.

s;lturat.

(V% I.

d) Greutatea oolumicii a pdmintului in stare submersatii. y' (fig. 2.28).

Cubul unital', l ncoujurat de apa, este supus fOl'iei de subpresiune egala eli
greutatea G' a volumului de apa dislocuit.:

~~Jij~

=-=?"=r~-:b 11
---.,A~-=~W
~-;-II~ 0=---,111:
I' ,il,dI\J,lI, I"""

ll '.' !'iIIUljJ..~i'!.'.Wlllillllill:11

",

G,

=
0

(2.11)

'-

~i w. Oricnre dinue acest.ia ponte fi calculat d aca se cunosc ceilalti trei.

. , . . . .

n~;;)\
1-(:)!~ J ':

":

.vceast a este cca m ai general a relatie intr e indicii geotehnici y, y" n

a) Creutaiea ooluniicii a pdmintului in stare uscoui 't (fig. 2.27,' a).

In acest caz, Gp = 0, G = Gs :
(

G -f- Glf)
-5 - V

Asa cum 13-;1 ruat at. noroz itatea n estc un indica care 8'3 c alcule az.
o uJ.1_-,1
In acest C('OJ) est.e 1'pr'ec'aI:ii ("'IY"'ohro
nor relatii
intre n "
sij 'indicii
_,j \-10.., .... t:v.
r
"
J ("' , :.,,
'(, care se stabilesc prin incercari de laborator.
Fie un cuh en latura egala cu unitates. reprezent.incl 0 proba de pii
mint la care partea solid a s-a co ncenu-at pe (i anumita inalt.im e, ia bazi'l,
n%
V;~' "
iar restul este ocupat de ~golnn. i ntrucit.. .rin o efini LIe
- = --",
. 100
V Jl1 cazul
V = 1, n%/100 = V p , dcci ]niiI1,imeH volumului de goluri este n%jl00,
iar lIJ[\ltimea volumului pi"irtii solidc, eu greutatea volum ica a scheletului 'l"
este (1 - n%/100).
.
Expresiile greutatii volum ice se d efinssc corespunzator dif'eritelor st.ari
.Ie umidit.ate ale pamintului.
,_

"

,
(\.'%
(~v%)
G=G"G w=G'+100- G,=G, 1+ 100 ;

face

1.5.4. ?ELATIILE iNTRE y, y, n, w iN fUNCT1E DE STAREA I'IZICA A PAMh../TULUI

.:1_

= _,e .

D~tcrminarea in laborator a gn.'uta\ii volumice a pamintului

en st anta sau prin parafinare (v. anexa I).

IV

(2.9)

F"

.1~

:;"~,x,'. ' y ..... v;

. G

== - _ .

'l

relat.ia (2.6), 'umiditatea

'.'~':'

".' . .

F".tC3.

..

pnnllnt.:U]Ul in ~t.[tre usc,aLa Pa;

III

~J!S~;lr ~.~~. ;:~~!lj\l~l~

subnlffS2t.

dC'nsitatea j ' 3.In lnt:c Ju.i 1n .stare. saturata Pn.l:

denS1ta"Lea p&niint.l.Ilui in B.tA.fC unledf.i p;
d{;nt~iiatp8 - D9rnint ldui . in ~t HI'e. .SU.!)1l1CrSal.a o.
DelFlta\ea pAn1intuJui S(~ ('xpri~na 111 grHJTitJ pe centhnr;CfU cub (g/cJn 3) .

_~'.,

, delineste ca rapo~tt~l '1rit're' Yolumu! apei con

volumul total al p or ilor din acel. pamint.:
:_'i.'

= v." .

Tinind seam a
(2.18) devine: _

Luind

"0 =

(2.18)

Vp

Vw = G",I-:'JJl iarconf'orm relat iei (2.4) V p = eV,,-relat ia

ea

Gw
r

Sr

.:

Gu'
"

== --+~f
t' ~ s
e J.

(;
==~" _~

. ,0/

:==

- 00

C", we

~,

~,
i

",P

'Ys

10 kl\ /m 3 :

~vo ~/~-('J

(2.18')

1000 e

!n expresi a (2.18') (V se exprima in procent.e, iar '(. in kl'Z/m'.

In Iunct ie de marimca lui S" pamll1turile EC clasif ica astfel:
S. :s;; 0,1 . . . . . . . . , . . . . . .. pamint meat;

O,!. < S. :s;; 0,8

pamlnt umed ;

O,S < Sr < 1

pamlnL foarte um ed ;

S. = 1
pamint saturat.

Pentru cal:~~terizarea starii naturale a paminturiIor nisipo ase, ~e, uti

beaza un indice geotehnic denumit grad de fndes-are, care so noteaza I Ii 9i
3e definc~te ell relatia:
r~

ePIC"': -

In =

emax

':;\,,<. " :;- .; .: ,_.;.

'~',>

e-,

Gradul de ~ndesare def'init pi-in relatia (2.19) se d etermina 111 lahorator

pe probe de nisip uscst., aduse prin procedee simple (v. anexa I) Ia 'starile
extreme de Indcsare. Se st abilesc greutat ile volurnice in st.ar-e uscata si,
apo i, prin calcul, C",:" ~i em",'
Aprecierea corecta a gradului de indesarc dcpjnd e de modul In .care
Fe determina inclicele porilor in stare naturala, c. In acest seep, pe probe
netu lburat.e de nisip urmcaza a Fe determina greut.atea volurn ica y ~i 'umi
dit.at.ea IV si apoi, prin calcul , Co Este foarte dificil sa se recolteze, m ai ales
de la adincirne 9i sub nivelul apei, probe de nisip fal'a a se deranja structur a
naturala a pamintului, De aceea, in pr act ica se ut ilizeaza de cele mai multe
ori metode de recuno sstere in situ (pe lac, in strat) 0. starii de indesare a
nisipurilor c a, de exemplu, metod,ele cle penetnne (v. cap. 5).

Projn-iet atea p.imlntucilci- 11isi]ldase"de'a.~i micsora volumul porilor

pi-m reusez area psr-ticulelor solid e estc exprim ata prill c3.pacitatea de indc
ERro 'care ;":(3 cn]cu.1caza en e~pl'esja:

c., ::==

(2.19 )

e.);;:z

~rl:OJx
em:;,
--~--.
10 :r./:l

in C;Irc:

!~'l

,,;~?

ema~

em b

este indicelc porilor in starea cea mai afinata;

indicele pariIor in starea cea mai indesata;

indicele porilor in stare naturo.la.

J,

Fig.

,'~

Gradlll

2.5.8. PLAST1C1TATEA PAMiNTURILOR COEZI'IE. LII-1ITELE DE PLASTICITATE.

INDICELE DE PLASTICITAT12

de

!uncre de
in;Jicdc ptH:ilor c.

,l

< \

~.~:Jw

111des~ re

Cr.:.';r...! de :nde-;orr 11)

tn

a
p

-,"7l.'n

ua

Pcntru a
0 semnific3\ie geomel:'i':A reIa1i\'i (2,19), ,'e ;'i?pr",zinti~ 1-'12
o. !~xil (fig. 2.29) valnrde pcsibile :,le indicelui pOlile,r ]Jl':ltru Ull l'i(mint
mSJ]Jos:

en",
OJ): e c";,; ~~ O.~: e ~ OC;

0=

DB - DC

CB

I n = ----_._=----.
.
OB - 0,1
,J B

pamint annat;

piimlnt de indesare mijlocie;

pamint indesat.

2.5.7. CAPACITATEA DE iNDESARE'

2.5.6. GRADUL DE iNDESARE

_..;:CA'>~"'!',.

mintuleste af lnat.:
. '
.
.. P entru clasiiicarca parninturilcr nisipoass; dupa gradul de 1ndesare,
intervalul A.B se Impurtc in trei zone. In func}ie de pozitia lui e ?i de rna
rimea ce rezulta pcntru JIi' stare a de indesare se defineste astfel :

0< I Ii ~ 1/3
1/3 < 1Ii :s;; 2/3
2/3 < J D ,,-:; 1

~J>, 10_ _'_'

-1

'

Valcarea- lui Iii depinde de' pozitia'J~l.a!ivai a- pt~J},ct~Iui'f::'J~Vj\~d~'l P1;1ric~~I~'

fixe A 9i' B. Dac~ e se apropie de.'Af adic~;'e'se.apropie:r d~:>e-~f~l:rap'ortuJ
C'B lAB" t.inde catfe lr iar patnlntul ' este' indesat;idacii,c,c' dilnp'otriva;J C se
apropie de S; adica e se apropie de e~~x,. raIJortul'CBIAB tindecatre- 0; pac

D aea se in <) IJJ(jhi! de p,-uJ1int CGeZlY in stare utcatii ~i i S8 adauga sue

c.eoiY cq.ntjUi.ti de .1jJA, se constati'i ca intre ,'olumul probei ~i umiditate
C'xist,'i 0 rrIQtie c",n), in mud sirnpJificat, poate fi reprezClltata prin doni).
drcl'(e (fig. ~).3iJ). La inC-GIlt;! \'olul111l1 pre'bei raml1'8 l:cschimbat., \,u]oan'3.
cEte deschisa (datoritcl Berulni din pori), iar proLa'estp, taee. Pentru a SUlU
!nita Y",loBre a umiJiiiHii "'.,, denu;11it<1. limita de contraelie,' pl'oba 5]1ecp8
r;;'i-:?i IT,{tr83SC;t VOhlJ'H1L Ctl1c!!uea se inch ide ..\li1rirea 1n eontinu,o.re a nmi
dit1~ li est~ In;';C1,it5 nu L11.Dl['.i G8 t.) ;::reitere de y(?]urn ~i de lnehiderea culr:rii
,sewn al so.im-:lJii jJClJ,j!c'r eu apJ), ci iii de a mo3ificrre 3. sElr)i fizir,e. AsHe!'
1;., (I unumiLil. valu'ile a umiJit.A1ii, piirnintul incepe sa. S8 com porte ca un
(orp j)/n ..,"ric: ;,tli(',q ).]H CCl'p ('8;-(' :-:e defonn"enz\l irev(;rsibil sub -actiul1.ea for
,\(0101' e);'Lt:I'ic>;-,J'f" mnrlific'l1,lu-,:i fonna fsra sii,~i schimbe volnJ1lul \'i fad. apa
l

J'i~i~I;tifi!6~\~!dii~~ptih\I~itit/in;:nl'asa.i
.La~ 0 valo are ~i' mai.rnare a um iditat.ii,
piimintt.il;C~eJ t~~nsfqrm~, intr-un: .lichid . viscos. '.; '. .1:.C

p I as~ic i ~~i~i ~ r~;~i'iie~~~~rf~~::'~1~tidJ,i~{~;';~:~i~~~i

. . ,j.: UmiditiHilel care', definescl domsniul. in! care pamintul' se". comporta ;'ca

,,,'

,',

de' umiditati, ca un corp plastiC:se nurrieste

plasticiuue. .
'.
Limite- inferioarii de plasticitaie sau limita
de [rdinintare II'p este umidit.atea minima l a Care

.... >(

!/I

I~P!05[iC
/

1
I c,"~

SoH'

l_l_

~ilS

pamintul se m ai comporta ca un corp plastic :;oi

stare tare
in stare plastid.
'
Limite su perioara de plasticitate sau litnita de
curgcre iV L este umidit atea maxima l a Core pli
mintul se m a] cemporta ca un corp <jJbstic; la

riCUi!lO!O'
m archeaza trccere a uarnintului din

I~I

v'!.

wp

1'::Ji1%

St are a fizica a paminturilor coez ive depind e de co ntinut.ul lor 1n apa~

U nul ~i acelasi pamint coeziv poate avea, In Iuncj ie de nmiditatea sa, stari

Iiz ice ioavte diferite: ca 0 buc ata de p iatra, d aca E'ste meat,' sau ca un

lithic! viscos, d aca are 0 urnidit.at.e foarte mare. St area fizica a unui pamint

coez iv , ciepinzlnd de umiditate, se d enumeste stare de consisteniii sau, pc

scurt con 5'1",' cnui

~ COl~~i~t~;l~'~ unui pamint se exprima cantitativ prin indicele de consis

len!ii J,., derinit prin relatia :

f _ wI, - (V
c --
(2.21)

valoi-i ale umiditat ii m ai m ari ca \V L, p;1n1inL1.1}

curge sub propria greutate (de pilda 0 past,1 ia

forma v asului in CaI'E' E:~t'2 pusa}; (vJ~ marcheazs

trecsrea pan:intului din stare pla:-:.tici.{ in stare
curgiitc are.
Limitele. de plasticitate 8C determine in [abor ator pe probe tulhur atc,
prsgatite sub forma de pasta oniosenii.
..
Limit.a
framintare se poate determine prin dow} m etode : met(Jria
cilindrjlor de pamlnt :;.i metoda mediilor absorb ante.
limita de curgere se poute detel'mina de ASC;11cnea p'in doua 111 "t.ode :
;-netoda eli cuna si metoda 0.1.1 conn!.
Oescril'ea~ ac~stor. patfl.t n~etod{~ csit' GaLl in Hnexa 1.
Plasticitatca reprezinla 0 lJ1'o}Jl'ietate (=J1~ecterist.ic.cl. po.rrdnturilo; co::
zive. care se.datoreste m8zentei IllYclisurilor de apa !egata din iurul lj3.l'ti
rull"ior solide.: AI)a t leg~ta "are. ralnl de' lubrifiant (f8.v0rizeaza ~dcpl;sarea
r81Hti\~a a partic.u}elor u'na in l;aport cu' c:.e:1.laltG; pcrnlitc n10delarerf nnrnin
tului, cOlnportarea accstuia eEl un CO!'[J pL~~tjc).
J~s:prilnarea cant.itatiY8. a plnsl,ic.iv\1;i ::-r:' face prill l:ndcele de
citalC I"~, care rep1'8zintiJ. inteIT8lul de l1lniditate in car8 pilminturile sr, aU!l
in ~tare plastjr:a~ dat de, l'(Jlatia:

~.

de

I;; --

,:!>

"'t.ort

/1
"
~:D

70'

F~I
;~r

'~.<'

~~,
1
lOr
--""'p

d //".......---_1'1--

Li0'o~~--:o'-' I
..,V,,_'

4)

5()cO 7JJ()90 a

f?7

2..:11. VHriatia ;lmiieJor de

p];sliei~.<}.te eu' procrnLui de
p2.l'~i iine
OJ005 lill;l) (1 f::J
~~i(f.

tn functie de yaloorea i11dicclui-- de consist.c;1\a I" (,:re d~pinde de

pozitia relative1 a urnidit.atii (\J fata de (~'p 9i (Vi, un pa,mint COGziv poate fi, din

punet.ul de vedere' 0.1 cansistentei: tare, plastic sau curga tor (~abelul 2,1).

Consistent.a plastica cuprinde, I" rinduL oi, patru tl'epte,' dupa cum pamintul

we,te m~.i a)Jl'oape de stare a tare sau de cea curgiitoare.

Tabehd ::.1

.Vo..:/ajiG,./U;" lIe

,n fUf'C!Je ae VS/

(2.20)

,,'po

~'.~

~.

{.<1

~l.,~

Va,:":ot/'J umjdifatii

nafu{'o:'f! k'V"

I
i

It

40

f--------------------..
>'ip

~ '~'L

CWlO'l$terea indiceJui de cOl1sisfent;\ 1, ~i deterrninarea sa. corect~l :1d

dcosebi,::\ imDortaDtiL :\.stfc1, valori](~ presiuniloi' cOlwcntionah de calC'11

(;1)\.~'U p~1.]nlnt1~11'ilc ci~eziYe~ C3X8 intervii1 in calcll!ul fnlld,;tiiJor, f31nt dat.r

n S'f.\S 8)10;'-77. :~-reri?n1l1 d(~ fund<iTe..Prjnl:ipii fundarnent8.le de cal("Dl'~

(1

n flJTJ"-'1i~ cIe I 1j

}~riC('.ivrea st:lrii ce. CO!1:j~~CJlta 3. p;:llninh~rilor coezlq:. pc });}!.a indic,J1.l1 de c'Jl1sis"Lcnt;) Ie,

(;..,;(":ll;~t ca ::'('Ll~l:l (2.21) i:1 ft1;lCpe de linlitclc de p]ac:tlciLlip, pC'a~e fi 1.!j}eori rI'onatJ. ACc8St'J.

~:~ inUnJpJ"l la p~1~11iDt!..lri1t; ::i care kg;~tllrile de c.:rncnl:tre dinlre pc.r~ic.ule s;~}t p~~ternkc.

La c.:)l11cction;1rl~a pa:>t6!or pcntlll detrrm,;naT{'a lirnite1Qf de pbs1itLtatc: aceste lo:gaturi ~ir.:t

d;~trl1se. Lipsit::i I'je ap'Jrhil ~o'" pasta, ue~,: cu 0 un1id.it[l,~e !'ia1a (:u n. p5nlintu1ui in S~,3r,~

nntlll;tJ~L ;i;'C \J c(m~istcnt:l lI1ai sc;1zut~. De f:lpt, Ie c:1lcl.l]::tt eli rt13tia. (2.21) Hrata C--2ri~ ('~~e

ate. Pu aeeaf=.l.i3 naZi1, in J~J.Sl:['rn::la '..,Hn().1[~-~t(d:di.1rd din fj:;~u.i..q 2. (l J~l~ r'~

';t::

Score umiddr5tiJor

'-----------

re

(lor (~at8goJ'ii ~Je pB~ljnt1]ri ~.'ocziYe~ definite prin g['anuloz)t3.t~\ li

~)ie ~i ;;'Jli.:rnite vi.1.Iori al'J lui 1 __

Tare

a'e ccnsisfc;r-;/o

Cunodstet8a indicelui de pJhsiicitate f ~ este

inlpc1rtantA 'lJentru identiflC(}rCa si c)2,sih.c,arca
e:\i':+2
0 k,->it"r':i
_",
v\..
'.
.>-or..
c,
I.!' a"m ' n t "" ilor 'cneliYe.. dr,,~O>D"e
intre Irdir1lnea ;lcestuia si f,J f Hll1.1 }ozit at e8. jidrn1n
tului. fn fjgnril :2.31 ~e ~'l';ta cum vriri8~2, (;('je
doua ljn1ite cit:- p]asticitat.e in fl1n('~ie de \~'cn1'i
nut:ul pro(~enliJal de frH(:t~U118 iu'giL':i djn p:?';rnlnt
(paJ'ticu1e 1l1ai lnjci de OJ(/;.J .Jlll-~J), I1ot~t (l.~~/;;.
I)entru a dc:{t~ difE;l,pni(:l lntre o!'i':onatele
puncteJol' d~~ pe cole \io~!a ~~u.;1b8 J'\.';lrezirrt..l IJ!1HJ'
[po S8 con::tatCt ('5,
n);:=:'~:ur3 Ci.~ crl'~tG pr(\,~<r;.t;l!
de fractiuJ1c arsi.:a~ cre~t.e ;.~j intl,i,'01e d8 jJJH::t ;cj
.J.~l.

I .

~-::tr

'~J

d'l, -

nisip ,.;argil.<!sii pr af
;, ;; ...:' .':"". " i ' , i"
praf argiles; argila
.'.
.
..

argila ;

argilii grasa.

2.5.9. CONSISTENTA PAt-1iNTURILOR COEZIYE. lND1CELE DE CONSISTENTA

FiJ. 2.:10. ,VariQtia \.o:,~l!n'-11ui

tn funci w de urniditat e.

l$Ot1

;' ~.;t~.:(.;.,';~:;: ;';:;':',~c'i ':; ;":~';;:':. ;:~ii:~"

" .' -; p,amiJl1.uri cu I~last~cjtate ~\ldu,sa" 11' ':".;) .:. 29,:nisipos.i pr al.c pr af. argilo-nisipos i- ',"",': ... ;.::
,.,', .'".,..
- paminturi cu plasticitate mijlocie, I p = 15 ... 25 prafo asa nisipo asa, argila nisipoasa, argila prafo asa ;
- paminturi cu pJasticitate mare, Tp = 25 ... 50 - parnlnt.uri cu plasticitate foarte mare. I jJ > ,jO -

un" corp; plastic. 'se\ nuniesc lim ite de plasticitate, iar propriet.atsa parntntului
.
coeziv de
se coruport.a, intr-un anurnit dorneniu
" .. '

ac~st~r, YaItJr.i(l;e,z~lta, capamiritul,ile, se" P9t\ ~l:upa;dup~

:-tJ1.n examinsrea

F~

~1lir

j;

IV

::;;~ "~~\;. ~/. "'~:i~~:.J~~~:%(~,~"s;:-;];.-t~;,;,z:';''4!~'f;-~~"g:*~-::;~!:.~~~",::;;'';li;;,~,:<",~-:\'>::-~~X:!""5J,;.r.~""",,".-o.;),,",,, '.. "";_.~~_,,_ ~_ ~"> ~,~,_,

'.':.';;:J -.- L"> >:"
'0

.. __

Re:oiva~e~i

Contlnutul procentual aferent Iract lunilor granulare de bizii Ia piimJnturile, B

slntetlzat in tabelul 2.4.
'
puterni~.er\<~~,r_,;,,~2' "'.". ',"
~_
.' . .
: ):'. Pelithi;'a<pre\~enl' asernenea erori, este indicatii apreci~.8: stiil'jj de consislelltil'
tode care nu lmplica deranjarea struclurii naturale a piirniiitului. In Iabcrat or, se poate Iolosi
ruaces t-sccp-ccnut care serveste pcntrufrctermtnarea limi't el de curgcrc, Adlncimc a de infl
gere a conului in proba nctulburat a cons ti tuie 0 m asura a. consist cn t ci pfimtn t ului (Y. ancx a J).

C 'este

Tabe/ul 2.4

Kisip

Fracttunea granulara,

mm

Aplicat ii

2 ... 0,05 mm

Continutul af crcnt Irncl iuuii granulnre,

in ~,~

1. Cran ulozi tatca p~1rDiJ1turi]or B ~i C cst c drfinH?i prin datcle cuprinsc in t abclul 2.2.
Sa se cxprirne granulozf t atr a unui pamin t D olJtinut prin nmcs t ccarca p3ilJlnturl1or B ~i C
ill proporj ia 1 : 3.
1'abclul ;.1.':
I '
Fracuunca cranu.ara,

:2-1

nlln

Cont inu tul afrrcnt

in ~'~J
pamtnt ul B
piimintlll C

1-0.5

pamln t u) 13

0,5-/0.25,.-1 (.10- 0-C\5-(J.'25 I 0;1-0 I 0.05

0,Oj

15

12
18

~--;2

"::::J

2::>

14

19

10

Se utiliz 3 Za diagrama tern3ra Cll lat urile atrilJuitc Iractiunilor nisip, praf', argi15. (fig. 2.32)

0,01--1
6,005 <ll,l](,&

~i

sc rcpre zint a parniuturtle B

U2 %?'-',

39

% P, 19 % A)

~i

C (90

~,

10 %

Pl.

Se cnnst r uieste dreapta BC. Proportia 1 ~ 3 irnpusa in trc pamtnturilc B ~i C este ecni
\'abt~ en urmat oaren compozi] ie a panunt.ului D: 25 S~ B }i 75 ~'6 C. Sc impar t e drcapta BC
in ,1 i nt crvalc :?i se dctcrmina punctul din diagrams atercnt p5rn!ntuini JJ. Ductn d p arale!c
13 cclc trci Iaturi se obtin gr auc coordonatcle punctului D: 78 ~'6 N, 1'7 r;~ P, 5 ~/~ A ..

frac\in,,;;,
2
S

39

i2
90

pihnintul C

",9

Prccizla mctodci gralice cs te s at isf dca toare, avlud in vcderc c;'1 proccntcle Db1inutc p e

cale anaJitkfi (v. tab. 2.3) smt :

Rczolvare
cOll1ine

Y8,

52

pcr~tru

fraetiunca :2 ,.. 1

. 10

1111n: - - - -

:::..'=

d.5

r,eniru fr3qillnca 1 ... 0:5 nun:

11n p:.i1ninl local A.. care coutine

Pentru asigurarea ccndi t iilor de compactare se cere
matcriatul diu corpul digullli C s;1 cllprjuda eel !n~1t .0 % partic:u1c'-11-;3,i mad de '0,0'501111.

partlcule 1113i marl de 0..05

C;1

t"t1J.l csteC111ui.

(J

Sc note8.z!i:

~i~;

. 10() ': '-';: 20

Ta!:dul :1.0'

~~;

, 1
'".1

i.

granul8..r~,

,1,5 ' ..
_.. 0,5! 0.:25

n1Hl

1,iuj,li~

0,10 ...
0,0;)

:),-:'5...
O.iO

(IJ'5 ...
0.01

6:~~;~1 <0.GI15

--(a%100

v~jminiul

13
~~hnintlJ1 C
1'0 1'11 (1;~l11intlll lJ)

l\G2
tJ.~1

IU'';S

r!.08

0.7;)

LL~!13

0.26 ~
.

O.SO

1.L~

! . .

i---:--Conthjl;tl:] :Jfcn:nl frac

t ltlllii, in '0' In
p{;lnlnLul D

I
:., f'1

n,12

f).I!)

U.~t ~

0.21

0.013

I 0,36
I'

0:1

n,1

i 0.13
1 0.32

()~1
0,3

U,19

I ('

0.25

:r

__ !__..~ __.
'C

.,<
/
,,>' <50.

52 -

40

.';2

1 1j

>-

50

~/U\

,co

0,

12
. lUO = 33
3G

~. s
-4 -
~~_,~._. : I,)
()

Ii

2~ Folosindu-sc' d2.tde cuprinst' in t:d'cJuI 2.2 Sil se rq)rcl.J1.te gr~1J;u1ozit[1~(:~ vn.nJirdll

rUGf B.~i C eu njuior111 diag:~1mri 1CilHtfr . i ~;'i ::., d'!f'rndlH:; pc c.le gr:;Ji~f.!. nin\;nr:~'J.l pTO
c~ntual aferent fractiullilor gl~1fJ\lla~e nh.ip. j,r..;f,. [irgi]a J tlt'1initc~ prin ST;\S 124~~ /J pe':~trn
pamintul J) cbtilll't prin ;"'!mc!-tc(,:lr~:~ P:~J~j;J)t~!rj](,r B .?i C 1n l'rrporpa 1 ~ ~i.

. r--

~--,._::..

til
0L~iJle

\60 ~:-;.

<~8J

100:

. 100

;:. 7 '
707
\0

Co!~;

01

a % _ b (}~

--'--1-----'1---

~r ~ I q
_.~_~,_L ~.~~,_,,_L_'_J~ l~~
f"

b~:~)

.r=~c~~

~~fcrent fr~1c-

in kg

30'

,r

-----

Con1illlltul

JI~~-

--,----

--

'\00
\70 "

40/ .

100

'$.::)-.

Fra(;tilll1 J

;I

c%=~O~/;j;

1\,00

10/ \\00

bYo=16;

~'~.

Rezlll!atcle sin! sin!etizatc in t<JJe]ul 2.3.

{,

m.!11.

Cali tate a ne ccsara se olrtinc prin amcstccarca _Cll 1111 alt pan1int B care cent inc doar 16?{,

a~"~=::52;

0.80

-----.:~-

iJ75~~.

respe ct iv,

particule :mni J113ri de O.b5 J1iI'il. Se cere detC'rnlinarca c~,ntiUilii de :natl?ri:1l de aport, ex
primnt=1 in S,~ din greut~tl.:a totala a

~,~

ins3

se va regas~ ~n ca drul Iiccart-i Iract iuni granularc. .~s,fel! fl:lqi"IHC:l gr~lnul<..1.r~l 2 ... 1 ;11111 ;l
p3mintullli D va cintiiri (1 kg X 0,02 + 3 kg X o,ns) = 0,02 + 0,2,1. = 0,26 kg. Fr'acti~1nta
1... 0,5 mm: (1 kg X 0,05 -+- 3 X 0,25) = 0,05 -+- 0,,5 = 0,80 kg ~.a.lll.d. Continlltlll pro

ccntual at fractiunilor gr;lllulare 2le }JJ111iat1JJui 1) sc dcternlinii rapOl"Hnd 1113sa fraq,iunii Ja

masa to!ala de 4 kg, asUe!:

0,20

~i,

17,25%

:J. Pcntru executarcn unul dig de aprirure se utilize az a

t rei parti pamrnt C si 1 parte p.imtnt B. De

cxemplu.. iJr 4. J.:g din- pamintul D se vor !-!2si 3 J.:g p~~mlnl C ~l 1 kg }.J0mint B. Proporl,ia
P21nintul D rcz ultat dill amcs t ec

7S(:~!

\.

,fa

50

0!
I

~O.
50

..(;0

\;0
\

'\0

'\D
iO
25
- - - -----------\5
I. ~
. _ _ ~--" 0
JO 1720 30 '40 50 60 70 60 90 ;00
Pre!

L.

!'in. 2.32.

((mc1n;:ie: luind 2 p~~r\i in gr~ut:-'tte din pi3:;111ninJ A. ~j 0 I'Llrtc din p&lT:inil1] B se

C dont.

~l!nC'st('c.n1

.{. Eezl1}t~i.te1e det(.'r,~1in;ljlj br8rilllozi U't\ii nnui pan11nt pzin :11.etoda ('{?t!1trii ~int 55:;11.('

tizatc

~n

t~belnl

2.5.

--c-;-.-,7'~_--

~ =:.

'"
:. r.' . ;i'-

. - L-.,~ ,

% de p.hnil1t
ret iuut r.'t' S!!fL

Dia metrul ritei,

mm

........... ,

;:;,~

care a t recut prin sit a

111<1 =

98
88
58
22

U.S

10

0.25
0,10

26

30

(I.UO

l:l]gu.'

100

lJfUliinlt~l

\"{q~(:rc

dill punct ul de

JI- =
=-

al :..:r:':J1u1czlL11ii si <lin eel

~J

I'e;

unire

ddinesc curba

I' S

JI _
l' -

175
105

~ll('

lin d djff.:rent(,je orclonatclor punctclor ('OJ1::ccctiye

grsn1ei (fig. 2.33.,).

Pe bnza

hjstogr~ll1i.'i

.. _(JeD:] nun) est c 88. ~~ iar eel afcrcnt

(U:1~T;~1l~d t ernarc

grD.~i1l]0:11etrje('

Gra dul de uniformit atc :

G~!-=

ate rent

sa

sc e31'.1(

Iract iunii

---~iL

P F!,~ t-

1 % 1 A ;o'-/L ,j

a'tO

J,iJ

;'if:

.U1 _

= ~ -

~
10,1

:j4

.1f,"_ . 100
,"11 s

-J'I

fc,c"i1tU I

I
f

61

1~?

c= ~ =

S'T

.j.i

=-~

I'p

,.

o:

. 100

7+

3-!

F'

S<1.

-44--

~,~

cderrpjnt.: F,

tHe

;::'!. ,::,

(~('

1.J;)

58: 1 ~/~ :

2.--1

= 0,88.

61

10 I (
1;0)
1

W%)

II

p,

2,63

(1- -~~)
ioo J

J.3

II 0/
,0

LS2

100

2.. (~5 1,3

1-

-t

100

2, 65

l1r

n 0/
'1(;;

t1 +

) (

1-

n ~~

Sc ;1plica

=:=;

1-82;

0.53 ;

(1 '- 0,5::',)' 1(J[) .= -i -;

rcl;"":~ia

(2.4} pcatru

:'c'

;-I!];.-+rt'J.

lid c:

n :;
li~(';'ll'

1,39:

-----1

'.' ".)
....
'.f.

:l. :\;~:S3 L;::e:-l Pl"OlN de r:;}r:;LJL '~t(' in ;;::r;!e

;;l'd pTub'i 1Ti::l.i!ite de

. 100

105

Sc cunosc u rrn at o are le cnrn ct c rist i ci ale l:n(~i prolre de p:1!"!11nL: w=30 ~~. F= J .82f!'tln 3..

I'

"

,.-g -;-

100

-14.13 ~,S:

;i[-Ll~l,~:~zti?f~~:~~i'~~tf;': 2
-.1')0/

. 100

121

"17

~~

0/

g:em':

= 1.15

p! j 111 a v a r i a n t tl. S~ aplica relat i a (2.1~)). cxprimata In Iunc l ie de. ?'

CUl1Qse tV, p, ?s ~i .~C ::tfW as tf'cl:

.
' ~~L-+-_--!-_--+.
--\-d-t-:?~/U=--f--:---i-_I
----t---,
~'
:.:--.--,---~,
--~O/r .

~}

~-"l;

Rezoloarc

--

15. !I.P- ':),"';'EUnS

:
mar_ .",.._ -;-_. ~<

I'

~;

D,

Fig. 2.:3-1

I !

I cm,s;

5-1

_-'----=-.L.._

,.

n.

, . 1 I. - - "I
!
j'. i - i __
I '-1->
1
, 90!----r--~'--l-- - .
! !__ j'I_ /~"

I1100

g/cm';

Jl

= 0,25 mrn;

.....,....,..,.-....,.II~i
i_
_~I'
j
_
_ :
I
-~I~-;
7
r- - . L . . _ __.
I. '7'DI---;-8Ol---Wi
! I,-,---r
i ! __L"'-I_!
I
I
,I
!
_1 __ ~_'
I----t-t!-----I
I ; I
)
L-L.
I
1
! "0 --L.-..---,....-~;-~!---n---!-I,~
-~-+---- ' ----l

~~,

i',~

= 1,07

1-4 -

~
Ps = 2.65 gjcm 3 Sa 5e det crminc n ~,S, e. -er-

- - - -N

~{. Conform

PftJrintul are granuloztnt unii orn:.

lDS

nisip (2.

= 5,2_

0,26
1),04

d}1)

17"

drc pt. nisip rta(cs.

se dctcrrnina : d10 = 0))5 m rn ;

df.[I

~
~.
Di
8 ~I
/-po
:?! -;~i
~I
I
"
~i, 'tl
;
~! '1 sou a
~i
:,1_ _ , r:.
-~
's=L,I9/::Jn':
.c, 't
1

r-,l

j'

(fig. 2.33). C21cl'

(0.05 ... 0.005 mm) 2St2- de 12

ct~~incft

standard (Gg. 2.4), parn!ntul sc

Fe haza curbci

-I

A,er

accstcl curbe sc ohlin ordouat cle h is t o

lC7l.1}t.l c<'i proccntul

fr3c~i1H;ii praf

110:0

J-

llnifofli}it;j\ii.

granulornctri ca

s:

'1g:7cmJ

I'

Valori!c din coloane le 1 ~i :3 ale t abc!ului :2.5 rcprezint a coor don atclc un or punctc in

care prin

~~ " / ' ,:;';

~"-~ f

,14 eD1:);

a~/~),

-:.-~

...."

Rezolccre

sist r mu] de axe (d,

51 = 5-1 'em' :
100

{w

S~l s e rcprczint e curba gr2nuJorn~tl'i..c) <i hist ogrmna pamintulul st udiat ~i

'Ll'rjzt'ze

-'!

121 =:-.54

12

10
1'.2

U,(6)

1'w

',.

.1Id-~ 175 -

2,70

Fs

121

= ,11::....:

111..

C"'t de p:imint

Ys =

2
1

(J; ~~;

Datele cunoscut e ale probremei pot fi reprezcntate gralic (fig. 2.34); 'se calculeaza:

.-=-------..:..._'- - ' - - - - - _ . -

c!n~'.

i:n

l..: l j : l r}ii

1,'5 S. in

Ijd:~jLdra

:,t~lrc 11SC.3tfi

121

,,,chde1d.llJi Pi! = 2::-0

Sr

g, yo]u

g/cm~,_

100
nO'

'c /,)

100

0.47

1- CU7

o,~.r

so )
lc~O

1,82:

in

care sc

(:fis'),

Sc aplica rclatia

S;

s..

pcntru aflarea lui

w%

30

100 . y s .

100

e : --;w

'
JIoJ)
c)\ w = -
. 2,65

'.

l'

0,89

100

0/
.11 = V?= .11,+.11,,=.1I. -0- IV
1;~..-'1,=.11,< (
13
-;- 0 )

1,3
0/

'0

. .11, = 0,3' 1-10

,.)

~-

n __ V p

1'u} -;-

i'

v:-::= .5~:~
~

\.

100 -

52)3 -

-12

5,2

43

61,4

+ 61,4 =

O.7(\' -

61,4)

104,4 em':

43:

43

+ 0,761,4

122.8 em>.

=----~~-

0,7

1-1 k2'J/rn3 ~i um.dtt atca in stare n a turala

10;5 k~/)113.
~lllnga " .
I

tIl

8 ~~. Pus in

OPCI".1

';ii c(J,np.Jdat p:'iluintul

a"uI

volurnnl de piimint ce trcbu!e cxcavat dill gro3pa de i.nprumut ;

165
14

~'- 100 000 = 117860

,,1 V =

crn~;

b)

= 0.8g ;

(;~,

F -rd:I;~"~

117 SGOx 14. = 1 G50 000

k~

m"l )

~O~Q, =1650000XLU8=1782000 k'"

-= 18 ~.~,

= 10,8

k~jnl~

25,5 k:\"','1~12; care ['stc aster nut hl st ratnri de n;50'11 grn~,j:l1e compact a!e
pinel. 13 s at urnre a F~lnlnt:Jlui. Se cere dctcrrnlnarca grosirnii ficc;lrui s t ..,;:\. dtlp5. C(iIl1pact;;:re.

O)SS.

:=

Ill"

~J. PentTll rcaliz arra unci umplul uri sc ut i lize az I un nlsi p pr:ifos. a ....in d ~(
~i w

~2

yU}

0,7;

\: -

Rc:olvare

Ff.', _ 17,2
_
-- lOO-=-i7:2~)~:

~ V~ =--= -;;~

<r

,
G=G,ll+

.l" ~

Fp

,13

\'.

b) grcDt3tcn 10t:11ii a pi11"!1!Utului cc urrnr az a a fi transport at. ~i pus in o perfi.

F 1.:;Fs

_._~~

v -

S~\

~~)

2:l15

1'g = V-- F -

I'll'

61,4

----

Vp

...
(111 3 ;

S8. 5\; :lfle:

JIll)
- - __.
-~2 _ = 42 cm ':
10

Pw

I',t'

t rcbu!e

- - == 52.8 C1l1 3;

Ps

2.80

Pent ru Sc

1-10

Jj s

F'

Pcnt ru S; = 1; V

;d,,;,(d

a'
.';:) 1

JUO

r.v = -- =

172

n. Pcntru rrm s l ruirc a unci lucrfir! de tcrasrd11tntc cu Ull voluru Lotal ric 100 (;00 111..l <'J~
dr schi de 0 ~::-oap:l de trnprumut iritr-un pihnl1~t avin d grcut3tra YolulY2icfi mcd. irb--;i[~rc uscaLwi,

JI,=~-=JAOg;

i.1"'

.U.

~-=--=

"
Sr-

182 g;

182

43 cn13;
.

__ \w _

A do u 3. v a r i a n t n. Sc det errnina masele ~i volumele Iazclor componcntc in Iunc

tic de care se cxprtma indicii fcotehnici c3u13!L Intrucit volumul proliei nu cstc pre ciz.at, sc
considera in mod arbirrar r = 100 cln 3; se calr ulr.az a :

."\lv_,

== -43

P,C

"'($

Hc:ol;~arc

i. 0 prob.i dE'

tcle de plas t icit at c smt t:'L

t.-)~

Se

'J;"'J'

('C:TC:

Po roz i t a.Lea ini\iala a pfiEttntuh!i no s e deter.nina tn fl1nc.!ie -Jc y, -(c. w:

'( =

a ) cnract eri znrr-a pPd.nllltliLli din pun ctul de ve dcre al plas ti ci t ati}:
h)

\,

in s t are unic d.i 215 g. inr in stare usc'lUi ] ~2 g; lirni

;34 :~f wp = 18 ~.'~: t'f'l"lsitatl'a 5che1etllJlJi cst c F~ = 2)~:O g/cn1 3.

p~~nlil1t dnHil'..:~tt.:

C1ractcrj/..ar~;{

pl1minlului din punct ul de vcderc 31 co nsi s t cn t ci :

c) cit ar fi tre;]uit s;1 fie volumcl ir;itial 3.1 prohr-l corr.spunz at or nnui grad de: SalLlra\iI:.
.t;,::,:,:,,: 1',) D~,r pentrn ;:"'j =--:: J)7?

f~

:i) liJ -=

no

nO%J' y, (I. 1 ,"'%'

18)
lOO) = ( 1 - Ilo%),.-.r,
100 ~6,~ II
)00 )

100

%)

100 ;

'T

n3~S=46~. ;

Indicck ror:;or jll::dn~e Gl' C('(1!r'scLarc

;;'J.. --

Ij'.::1inl;~1

[,rc

w},,::::,,:

c f -- 1,S

10~:~.

('';le:

.11.,

1-

'~L

S ..

. 1 (JO

=. '1.~

-=-:-

"~

jJ

,i;

e,

(;.:' (~,

~OO _ _
Cf'

1"7~

-- ;};
~

1'."1

0.8".

54

18

;t.'%

- - "(s
'.j -

Co =-

Inc1jcl.:)(' poriJor dllpa cnn;~<ictnre ~i atl:;gcYca .ctfirl1 dr S;<~lJr8r,"~ ~'':: c.h,t~lTnjn"l C:1 rcb.jia

rh.~.tiL';;:l:~ }~>:]i-,cir.

.'J,.

10,8 J..?'/m";

16,3
=0,54

26,.1 x 1,18

,~6

nc:t,!z.-'Q,'C

(1-

(1 -

r.r=

y~~

==

' 26,5

~~_~~

___

="!

,:/. 1U

.., '8 'x2i3,5

~''':
-;:-~ 0'8:
,'-1
10

IG

1-7
i6

1;,(1

+ eo)

S h,

!n care S reprezlnta suprafat a stratulul Sl1pUS .~lJ1paEtarii:

Sh

V.=~.

-:--(0

CAPITOLUL 3

Vo]uJ11uI sche lct ului f2Inini"nd ncschimb at, t asarca Dl!. a strntului supus
neste dre pt variatle a volurnului pori lor af cre nt- suprafr-te l 5:
.
!; l'
I.!.h = - S

F,(co - ei)

5 h(co -

ei)

= -O,~(0,S5 -

5(1 - co)

0,~8)

cornpactaril sc dcfi

0 n

,1."

1,05

Grosimca st rat ului dupa compactare rez nlt a:

hi = li o -

!'oil = 0.00 -

APA iN pAMINT
Se vor examina succesiv princip alele v arietat i de apa din pamtnt., carl?
iniluenteaza comportarea pamintului ca teren de fund are sau ca material
in constructiile de pamint.

0,10= 0,'10 m = ~O em.

10. en pamint locs s oi d arc lL'p = 14 ~~J J p =C'21 ~/~. '{s = 27 1-.::-\/rn3.

Sa se det errnine indicelc pariJor CL c(lrespll!?Z~1tor Iimi t ci de' curgere

3.1. APA LEGATA SA,U ADSORBITA

U.J..

Rezolcare
I p = wL IVL

--= 35

1:."0 ::=

U'L -

1--1 = 21 S~

%.

Pamint ul adus 130 li mi t a de curgcre fjjnd 52L"Urat (Sr = 1), sc p oat c s crie:
WL

~'~ ./~

= (L "{1(':

100

35
100

27

'---= "r . ; ('.

.,-

,U

(1..=0,95.

Ap a legatii rcprezinta apa atr asa in jurul p art.iculelor de argila incar

cat e electric, ca urmare a propriet.atii moleculelor de apa de a se orienta.
intr-un einrp electric. Xloleculele de apa se f'ixeaza fie direct de supr af'at a
p art iculci, fie In.jurul catioriilor str atului difuz sau se afJii in zona de influ
('11\2. a p art.iculei.
tn cuprinsul invelisului de apil legata din jurul p articulei de argilii se
deosehesc dona straturi (fig. 3.1):
- un st.r at foarte suhtire, cu grosimea a 3 sau 4 molecule de apa, af'lat,
in imediata vecinat.ate a particulei ~il'etinut de aceast a en presiuni Io arte

rnari, dcnumit strat de apa sirins lrgata;'

.
- in coritinuare, pina la limita unde incetloaZd. atractia p art.iculei, se
afla stratul de apii slab legatii.
.

rn

af ar a invelisului de apa legaUi se gase;;te ap a Iibera.

Ap a stiins legata are proprietati diferite cIe' ale apei ohisnuite : densi
tate m ai mare, temperatura de iIighet mai scazu ta , viscozit.ate. Se admite

ca acest str at se deplaseaza solid ar cuparticula salida,

put ind fi indepar-tat doar prin usc are la temperatut-i

1
2
?

<leo peste 200C.

.vp a sla h legiltii. const ituie par-tea mobilii a inve
lisului de ap a legata. Grosime a accstui invelis depinde
in prim ul rind de natura nrediului in care se afli'! par
t icula. La fel ca 1n cazul stratului d ifuz decationi, gro
~l

simea pclicu lei de api'i legA.ti'i est.e ell atit. mai mare ell
cit sint m ai scazute valent a io nilor din coinnlexul de
~1
i
ad~orbtie~ cOllce.ntratia de'ion] si tcrnDPratuI.l.a s'o}utiei
~j
I
,
jn <.-a1e' se aIEl p<:.l'ti~ulele. Pc ac~asti; l;n,prietate se ba
/; ,.
!
zeaza \HleJe J':,ocedec de .imblln5tu\ ire a' p(;miJitur~J(lr.
/','I,

._
.\;~tft:d l a0ij.ugal'8a Ea-ruriJo; UDOl' rnetale ITtO'r;OV ~1lente
in (lpa din porii, pal11intldui, prin efectul de jngro9ATc rin. :;.1. Ap~~ IegsUi:
d p.'lieu]0] de apa lCi!at.3: dl1ce Ja co]n1atGrea pO!'iJor d(~ ]'---:3ptL ~l~'i!JS lcg:lt;'i; 2-
- _
_ ~,
-", '-' J
'",
".
J}a ~J<:.b h~ga1..1: 3 - :=,jJ~~
CAt1'8 aceasta apa ~I rec uce (:ol1s1dera1JJJ ])c,rmeaJJllltme"
]jber;i.

;j;il"niniuhJi. Gr0f3i;T1Ca Jllyelis:ulu.i de anti ]ev-at.:; rse pO<3te

;l1C'liifica, de Rsemenea, plin eyapo;[\f(' ~an prin crl,;~(:]'f'a ]Jresiunii, ca

:l1'nlRre [l 11":c5.rc5ti~.(;r exterioarc ri]J!icatc p~lrnlntu11Ji. Tn :-Jr:t'~:t, din llrlI~?i.

~~-,L\L-

i.,

~\\~

-.
:.J,j

-,

49

,,:,;,~<,<>~ ~~$::~;i'/;;';>:;;;-;.li;~1!(,oi.~;'N-":i>\',":/'~~":"';-< ';','"

:-':;:,

-.'.:caz~'" I'igicarea:~,incal~~arilaf
j ni ~i1f ~);~:'?e1iQcrJ~i

. 'suiJ

U sa

:~~-: l"i~ii2g!tl;[J.r~isyte. geargila,suficient de aprapiate, astf'el inert Inveli

9urile de; apa~ leg.atif sa S8 intrejJatl'undii (iig. 3.2). Ionii 9i moleculele de apa
din zona cornuna sint atrasi concoinitent de ambele p art icule, st abilindu-se

Este cuncscut Ienomenul de ~idjcal'e' a apei In r~b~~i'l~~';~htirinuinlfe.:

tuburi eapi! are (fig. 3:5). Colo ana de apa' de' iniiltime--hc;\~st~'.su~ti9uta de
Iort a de t ensiune superficiala care S8 dezvolta pecircumferinta rneniscului
ee se Iormeazf l a ccnt.actul intre apa 9i peretele tuhului capilar de raz a r:

d~-~i~r<i\

2-;;r Is cos

,~--~-r

CI.

-;;r2hcl' w.

(3.1 )

11

3)

T-E~~J

~L3. )li~r~nC'2

2 1) ei

h'g~'.tt.

pl'111 interrnediul lor 0 legAtura CiJre P(liJlta nume!e de coeziune prunarii.

In cazulin care invelism-ile au grosimi eliferite (fig. 3.3), moleculele de iii'i}
VOl' fi atrase m ai mult spre p articula cu pelicula m ai suht.ire, Se produce
astf'el o, dcplasare a apei de Ia p ar ticula ce excic ita 0 for13: de atract ie mai
rcclllsa spre cea care cxercitii 0 fOlVl'de ati-act ie m ai putcrnica, pina la ega
lare a celor doua fo1'\e de au-actie.
Acest ;;nod' d e migrare a apei legate oferll. 0 explicat ie a f enorn enclor
de eontractis si umll arc. La un p achet de p art icu le de argili\. ell invelisui-ilc
respecti"/e'd_e 'aiJ;l legalii (fig. 3.4, a). ,se observa d. prine eY~]Jol'~;re se pro
duce 0 'mic'~orare a invelisului de A.pi'l legati1, din jured p art iculei in ccutac:
eu atmosfera. Molcculele de apa din jurul p art.iculei u nnat oare sint 1,tr8.S"
rn ai nut.emic de mirna particula, acenst a la iindu-i uicrde 0 1l0U{l cantit..t e
de 81;a prin evap~j'are ia.m.d.; 'plocesul se iJ]'opaga'"ii1 lant" la' p ait.iculele
~rrniitoare, pinil cind lJl~lidit~tea at.inge limit a d~ ,contr~lqje. F'PJ1,{)Jl1enul
ue umf'lare are un IJ1EcfU1Ism S1l1111ar. Prob a de pam11lt pusa cu haz a III con
tact eu apa se umf'la (fig. 3.4, b), c a urrn are a faptului C'el invelisurile ,ie
apii leg at a se ingros9i'i., rind, pc rind, prin migrarea apci in sus.
.A$a CUD1 s-a arato.t, ,plezentH 11l\eli
~ 4 ,
9ului de apii legata explica prnpl'ietatcit
\ .... \! I /
paminturilor coezive de a nu iJUiea fi mo
~----~
delate deeit in euprinsul unei [mumi,,!
(\Z==t'
~
. '"
game de umiditati, adil!i plasticitat8a.
W
Dac3. in jurlll particuIelor s-ar ai'Ja m:nlai
\\
~ ~
(tJ (----, ~1
apa libera, ntuDei din stare mC,Qt3, dnd
"I
I.J'
,} ==
pamintnl 8ste [are, S-8.I' treef' direct L,
\>
<'~
st area de eurgere.
If =--, ) i
I\~
Culitatiy.' sturile de conSfstenta rile
\~._---j
L
lv'
I~-'
---" cC~l'
pamlnturiloI' 'euezjye pot Ii asoci;t,!, in
t':-. -:.__ ~ _ ~-~~",:~,'~
special, UI1ui anumit tip de ap<l.. "\stfeJ, ;'"
L
a
poate C'r:nsldeI'll cd.1J;)'liditat,ca ptnnintJlui
F:\J. j.~. Contracpa (~) ~i lll~-,ii;:n 'l (1))
in stare t2.l'e se l.lHt01e:t/}i in cca rnhi
.
rnar::: parte r:prj stl'}n~. le~r..tf:'~ CI'(i. it p[~nlint~llul In st.nr~ ~_:IasLc;-{. ape'l sjab 1cgate~ iar l.t~':1 a paJllintulpi in :::t:lt'L
.;urgatodl'G, apel JIDer\,.

"I
I ,.r;,
N~

"'I ~~.
--L~=o-=~
_
oi

FIfJ.

Fi(l. :J.::!. Cocz iu nca

primara.

'c

r~-::l-:::-~

1"/1

FJ ~1' :i.5. Tuhuri capilar (a) ~i Iorta care actionr az asupra unui
tub capllar (h).

Luind

(f.

1?1J

~-

g/c'rn3
hr.;;';r::r

==

2I,

r-,

lind" L, rcpr eziuta [pmiunca wpediciaJ5 (T,

l nlocuind in relatia (.3.2). l'i:zult~l:

(3.2) >
CC.C:

72,3 d~'neJem = 0,075 gjcm):

015
" - - [cm l,

h..
=
'"'rrax

(3.2'),

..

~~'i.
,..'-D
~~,
";y

,,;:

tftc----.
~.

(..

::J)\

..so

'J)

( {== )~

C;o}urjle: pL'in}intu1ui -- porii -- pot fi asimilate cu nist.e tuburi capi

Jar e ell s",qiune ner+:gnlat{ Empiric S8 comidel'a d dimensiullea medie a
per-ilor ul1ui pamint este ega];l ell aproximativ 1/5' \1in diametrul mediu a]
jHldic'lle]ol'. In "irtutea ace~tei reguli, un i)amlnt nisipos avjnd diametrul
mediu al granulelol' de 1. mill are pori de cit'Cll 0,2 ml'll, un piimint pr8.fos
e11 dimensiunea medie de 0,01 mm are pori de 0,002 mIll, iar un pamlnt al'gi
lns en particule rie 0.002 mm are poei de c:irea 0,0004, mIll.
j n;'l!\imile uwale de I'idieare capilara observat'! la ]J8,mintul'i sin!.:
-- In pf{n)lnt Jl-i n}sipc,a:sc:\ 10 ... -100 ern:
'- la p':-uniJ1Turj p1'5J(JQ~e, 2
B 1.11;.
- lA pilruil1bll i (n'gjh)rt~e; 4 .5 Tn.
lilll'S' \),.l11in1l1e c,bsen'ate ~i c['1'e ealculnle eu reJa~i.1 (3.2''), introdur:1nd
,!in}{J,n~~lll1)h'~ n1erijl ~1.Je gohJriJor, indicate I11rd inainte, ~e constat~ djferen1E:
.. , ...
"'J't]]
t' ]'., ']~J
"l' 11"']']'
l"'J l''t
')"j)l,,.,t:ll n.t
""13 I'J Cr]'t]c",j"'Je
I"]] "'I' n1;C.I
.\cn,',,
I
I
l
cl
l
. l ' 1.
l ...-, \.
L
l

,,1

\..

~:,~,

:-:8 e~\"pl)c:a

(1

. ,

t,t

~ l

".

~,

( l (...

..

(l_:.~

crill ~11'CZenta in jlJnll p~l.rbcnlelol- f)ne. de ilihnint ::,

jn'\-(::li~~lrjlol' d-? !3p4 li:lC"aL'i c~u'e ubtnyeaza p~-)l'ij~ irnp1l:dieind ,c1rc1J)a\ia apei

ir;:t:J'eJ1\e

""-~<'

"

primei pinze de apa sub

nermite' recuno asterea urmatoarelor zone cu
capiJara; ','

p art ial ii:' '

- 'ZOna"cu apa de contact EaU de colt.

Ap ade contact sau de colt (fig. 3.7)~ care apare cabe supr'lfata tcr c
nului in punct.e izolat.e, la cont actul tntr e particu]e]e de pi'imint, est.e rarnasa
dupa evaporarea apci din zona de saturate p ait iala san provine din infilt r-atii .

intre dO,lJii puncte din pamlnt, trebuie ca intre

diferenP. de nivel piezometr-ic. Prin nivel piezometric

~H, . "".,

.. IL

.----s

~::::::::::::: :;~~-~~l1~.:;;~~
-rTTf\TlT Tll -! : ; j 1n i! j \~.J IJ - j
n
I
i i \' I I U.lJJ.!.L..L
~JJJp,L~
- 'r'-.-~rN"""i,
''',," "["'"
11I" " ' i l" I" : 1..::1",'""
"','I""I'i:"I"

'
n
~
!

'iI'"",I"

\\

','1"

v':',

'

I.

"

'J;

r:

.;".""

'1,,11,
i Ifllll"1
,I,'!1,i',~ i,,,,"'"
Ii', i'l""'1,"
"L--./.
I J';!
I; i 'I Iiil.L:.ji,;
N 1! j! '!!
l!.J! i, ii:l'
'I , l l!ill'
'
I J

't

U ''

~HI:!;i

illlili :lIL~

1;11" I1 ' II iII[iii

i:; Iiii ;fli iiIjl i
,!"!1 I: ';,I;:;~\::,ft!j:::;i;:;::;HiT;II;i;ri

Illillllllliii
11!i:iil~iill!!i, IliIJii!!!iw1j,I%!j!
lill:llit i ili!it"1NI!..u:1Li:!I:iL.L" llbl.....".
1

1111l

01

P.

s:

FlU. :1,n.
c~p:l

Zor.c

,""~"0,~

de

t:!;~.$;.:,*;~ ti;~

capilara :

FiB-

turare c<1pilar:1; 3

zona de s aturarc pa r

Apa
contuct :

Fi!fo ;"L7.

11:11;1, capilara : 4 - Ul
na ell ':::'P? eapiiara de
cnlf; /) -- suprafat a

1--

tc!'C'nului.

0Et8 n8g~tiya~

\}?~'

J,

Se

rf'prezil1ta~

v,rtic!t1e; 2- ap,1.
cap;];:tr:J..

de ascmenea,

~i

diDgl'(llJ1 a de

'<1

riatie'deasupra pi nzei Ireat.ice a gradului de sat uratie Sr'

Act iune a apei cap ilare asupra fchel0-t",hi m ineial pcatc f i puscl in ev i
denta eu ajutorul tubului eapilar din figura3.5, b. Intl'e peretii tubului ~j]i
<:hid"existi'i 0 interactiull';, FOI'tei de, tensiune oupaficii1.1!i ii corespunde a
l'orta egala si de "8llS contrar eli1 ii) c\qi0D28Za 85upra peretelui eu 0 compo
nel~ta norm~la pe peretet-S1re Uncle sa mi_c'-cQI,eze- s;ircumfcr:.illJ,a....Lu]mLu.i, 'ii
o Cl)nl poneD1a 1l11uDgu C]) er-etelu~-c~ ~E:::-it~'t"--l1 i2J':'fL;:)9..QI.t-,,!i'\..,Q.__~.Ql-gJ:'Li~
f]:lare.-::-\,naJi5g;-m--'pofli-FaliJ:i'ntuJ'L1Y-fIfeniscurilc capilnre tind sa apropie
part.icuJele de pamint "i totodata exercitii. 0 adiune de comnrimare, Pre
zent,ei apei eapilJre i se'dcttoreaz,l o:'ja,nElnita cce:;;'une aparen!c{51 nisip,ITiloT',
care,' reprezintii 0 Jegatura intre, granule asiguratcl, de meniscurile cRpiJare.
Ea inceteaz;'i in morncntul dispari(,iei meniscmilor (prin inundal'e sau tlrin
evapol'are), de unde ~i denumirea de aparel1ta. In ceea re prive:'jte aqiunea,
de comprimareexereitata de apa c3pilarii. ell e;:te uneori sllficient de ]Juter
nidi. pentl'u a produce t;;"i\ri ale tiCl'enului ~i ale c'JnstrnC\iilol' funciate p8
terenul riCspectiy.

l-,
3,3, P.,PA LIBERA (GRAVITi\TIONAL7\)
~\pa"_ljbera
~:ub influen~a

sou apa gl':,\ it 8.Vl{jj}(:Ll f?ste Ci.}J:"-j \..';nc ;~8 I..ICIJLisfj;.L,:8. in pGllll:1L
gra';ilapei. 3pre d.e~JS(J.bire de hi"':; lcgr J {1 ~i np:l r r.ir'il,:!"'<l cate

sint ret,inute la :-:uprafG.tJ. pArt}(uJe.lnr Jc l_'z\L-l>.ll

{i1'!!1 r:.j~c:;bti

..

:~.G.

~i ::.~S]j(:Ctj-"v'"

prin ten-~iunc }-.t;petficicJu, \Jp1 g: . . i. .y}; (1~ir,:~:nl~ r_;::.f,? I:Lcnl

1 .J(. ,,-,.'tll'lt<ul
rninerEl.1, fijnd pr~l.crtf a inr1(l:o::-',~bi in ;.,011i :"[1~r';1!t In'l]~~r l1(\{ot"'I'J"-e.

St rat de ;3pa suhtcrnna

cu n ivc l Ii bcr.

de

In figura .3,6 cste reprez ent at a si di"gramil ciG pre,il:ni in "pa din porii
pamintului. La nivclul pinz.ei Ire at.ice, presiunea este zero, sub ac est niv cl
are valori pozit ive, jar ue2.suprn acest ui nivcl. in zc ncle eu c\pi\ capi1:11'ii pre

siu nea II). apa

,-,on de referin/a

~'-;4~~:'"

1 1 - nivelul apci S~1:1tt-

ra ne: :} - zon,'t tie ;.;a

FiU.

3.~.

Strat de ajli! sub teran.i sub

preslune,

se intelege 111:iltimea, masurata fata de un plan de ref'erinta orizontal, la care

se ridica spa i nt r-un tub perfor at l a parteI' inf'erio ara, intrcdus in pamint,
numit tub piezometric.
'
,
In Iiecare din puturile montate in punct ele J 9i :2, ap a se st.ahilizeaza
la a(ela~i nivel ca ~i in st ratul de apa suhter ana din jur (fig. 3.8), Acest a este
cazul stratului de apa cu nivel liber. Daca hi = hz, apa nucirculajntra punc
tele iespect.iv e ; rcgimul est e hidost.at ic ; d aca hI -f h2 , apa circula de la punctu 1
en nivel piezometric' ridicat catre eel eu nivel m ai cobortt ; regimul este hidro
d inamic. Stratul de apa suhter ana din figura 3.9 se gils8fite lntre doua stra
te de pamlnl. il11jJerrneabile. EX'2cutind un put lntr-un punet, apa se ridiea
mai sus decit !livelul ap8i subterane in acel jJullet ~i allume, in conformit'l.te
en pl'ineipi1l1 v8selor cOmUl1iC8ntc, plna la nivelul eel 111ai J'jdicat a1 strntului
J'espeetiv de apa, Acesta pste cazul stratului de apii su!Jterana sub presiune.
Un caz particular d stl'aturiior de "pa subteranasub presiulle j] constituie
~tl':ltul al'te7jrm de c~ni'i <ubtra;]~" ]G care niyeJul ap'ei intr-un l)ut care 1)'1'fo
l;eal8. ~iratul w ridie~ deasupra suprafelei tcrenului (fig. 3.10)."
,
Curge-reG, apei~ pl:iri n~atcrjal8 po~
10a':,e: c:11n "ll1t 1~,,,r;111lt~1'l1;.' poate. fI
.,:=\ /1
I"
'''''
L

]ammru:.":.

IGjJtul

~au tu~:lent.~., 00~ a?l111t~ --\~--T-tr---.z5>(~

en ll1 cCTG rDR.l

1'1\.l1te pCllmntun

~'~~~~' ~-l Ii /~_.71'~)~'

~J;E:;~;:!~~i~:~:~0 p~l:.JH:,~~r!;~~_~~;~~

de tj;J t,~.:: bulr-nL cnracterizat8 prin

~""'~
. "
/
J~nii de t~!t(lnt nf'r'(~gulate ~i })!-in \~lrte.-
juri) lJoatc ar;ll'r::a Ja yjtezC' Ini.-u~i in j)i:l,
Fin :1.10. SIf8t de "pa "rt('z;an:
rnhltufl Z'U gellUl') rr:~-:ri, CUIn sint pie
'1 - slr"te .impcrll1eabiJe,
tri"llJ'i 1e, ])nJo\'H]]j'llrile. J'kClll'i!e.
. Ener,gia 8s(;('i~ti'i il;Jei l'artieuJe de apii. in mi 7c:Jre prin porii llamintulnl
oe "CmpUD(o <lin: fmcrgia potcntiala, date-nihi In:ll~irnii \ a p~rti,~1l!8i Li.t,3. ~e
rl](~rJ1l1 or;ZOnll'1] de rcferint-e.; enel'g1g c0r"espUl1Zato8re preSlUnll Pwa <,lpel:
'"!l',rt:ia cineLici'i datorat5 vitczei (' ~ apC'i. In mod obi~rlHit; energia 'op8i S(~

.,::.i:,,;:,~,-:,,:;:;T4~"i:;>~'!f:;:k,C;~:;-'~~(\~;':~'<:.,,c('> '<.'" ,~-',

-"" ,,",;._,, ","

._

:exp'rim~~prjRtr~~~z,inajtime;; de:: colo ana deapa corespunzatcare,'

totala'1it:ai)at~'~:a suma a' trei terrneni: : .
:p-_:.::r~ .," .~,O'~f _:~:i,:{>- '-::~:Z~1:; .:.~" ,

..--: ";;:'i," ~~;'.:::':,':

+ PtC +

hI = Ii

~.-

",2

in 'care:
" este v it ez a medie de curgere a ape} prin pamint;
coeficientul de permeabilitate;
gradient ul hidi-aulic care se define~te c a r aport ul intre diferent a
de nivel piezometric h intre doua punct.e ~i drurnul l strabatl1t.
de ilpa intre cele doua pu nct e :

TermenuI ;:' corespunzator energiei cinetice poate fi neglijat, deoarece

viteza de mise are a 'apei prin porii pamintului este rcdusa. Fie r = 0,1 mis,
o viteza dintre cele m ai m ari, Inaltimea de colo ana de apa corespu nz ato are
0('('", l'l"
es t e ',(!2
- =0,01
- - = 0 ,_J')~l
m = 0 ,J- mm
"a1lliH'e negllJa
Jl 8..
2g 2 10
'

In aceste ccndit.ii, expresia (3,3) devine:

hi

h,

pr6bei:' Legea:::care'gu\rernbaziiicqrgerea

(3.3)

2g

Yw

invers projiortion'aj"cu Iur1'glnieai l: k

apei prin pamint]

h
l

(3.3')

hr.'

in c~re .11., eXI~rilJ1;l cnergia pot.ent iala. iar hp exprima energia corespunzato are
presnmn 3pe1 p.
Pcntru st.ud iul miscaiii ap ei prin medii poi-case se po ate utiliza un dis
poz itiv de felul celu i din Iigura 3.11, alcat uit dintr-un cilindru transparent
continlnd proha de pamint, In capetele cilruia si nt r acordat e, prin tuburi
flexihile, (lana rezervo are de apa cu prcap lin. Ap a va circula intre pu nct ele A
~i B C11 conditia existeritei nnei diferente de nivcl piezometric li lntre punct ele
A si B. Se cxpiima he si!Lu entru ]1r,t1'11 punct e car acteristice De traseul d intr-e
cel~ dOll?\ v ase : jJunct'ele "de intr are (A f si iesire (B) a apei ~lin dispoz itivul
experimental 9i pu nctele de intr are (C) ~;i iesire (D) a apei din proha:

(.3.5 )

1 =-.

Deliitul q in unit at.es de t imp san dehitul specific:

q ~ a . " === a . l: .

(3.6)

in care a este scctiunea prohei norm ala pe linia de curent.

Debitul total Q corcspunzator unui timp t de curgere a apei prin proba
este:

Q= q.

= a . k . i . t.

(3.7)

Daca in expresia (3.7) a = i ~ t = 1, sc obtine Q =k. Coeficientul de

permeahilit.at.e k poate fi def'init dreptcantit atea de apa care se scurge printr-o
-----IS;~tul-i --~-----[---(~- --------D ------1--;:----
's('(.tiU11 unit ara norm ala pe linia rl8 curent, in unit.atea de timp, sub un gra
~
!.J
'L.J.
dient l.idr-aulic egal cu unit atca. Coeiicientul de permeabilit.ate are dimen
,I)
~
I
I
I
"
:_i - - - - - - j - - - - - - - ' - - - - - - i
~
'sillnile unei yiteze (cm/s, m/zi etc.).,
I
I
I
I
i
,I,.
!
IfA
_
II e
:
JJD
!
HB
i
: ----------/-----'- - - - - - - !--------- ,-------;
In expresia (3.4), '" reprezint.'i 0 viteza ilparenta, deoarece sa considerat
;
hp
0
I 7Jl'- lIe
j{J]- Un!
0
:
c5. ap'a ar vircula prin il1treaga seqiune a. In realitate, apa cir\'llJ!i doar prin
i ---------.--' - - - - - - - ; -----------, - - - - - - - 1 - - - - - - - 1
I
; ,
, ;
porii pamlntlllui, ast.fel incit iritre Yitcza reala (Jr iii \'iteza apal'(!ntil '" exist;'[
i
ht
ll,--l!
)1. 4
Il B
i
JiB
!
- - - - - - - - = - - - - - - - - - - -------_:_-_._-------------'
relatia:
I';

<,

Se constat:; ca circuli1\ia apei se prOduce, jJl':lctic, fi'irii pierdel'i de energie pe

p0I'\illnile A - C ,~i D- B. Pierderea de energie Lese realiLeazii pe llortiunea CD,

(!

v, -

(3.8)

-,,0/ "

l"

/0

:[00

-,- Al'&"'[--~~'..::::]T-il----J ~~.

Q'l
i
)
- [~~1
ILJ-l-i"j ----,JL~""_'
"n -=CL~
I
;
-::?
-0 \

!I
!

II

i' ,,'

'"

': i

"\

'i
f~
IJ

rJ

,irj~j

t/.
"

I.

:1
13

,(
J)

w\'//

/~'D'/

C'~/:,.-- ) ' - - ''I

I
'i;/;~-"
I[
>''',
/
il __ <):~ , / / / 1 . /

i
i

. -,

. . //

Fi:i. :3,11.

.Lli"t~l"_,ziti\

:lli('i

-9

1 -'- prvl':l Jc

i : :~':
,--,_._------

l-,;ljJ1jl~t; ;! -

feZHYvr eU ap:1.

C,'l Hl:;i c(lncllldcni. n:;ijJo(' de

::_nlide ~j c~te ('gn.la (jU dife

Ii. E:q:J!'t1:nr"1':Lid C'::-:11!. p11S ill eyidenta faptul ea
in lll;ii'~!"d ,j.-. j ;,nj' ,J,. :a ,,1 la B e~te dil'ectpro
nl,~el flle;::( :rJr~trjc h ~i (:11 ~pctiuneR a a pl'oDei ~i

rej)~.a elf; l1iYel jJl~;,.\~:n-~c'-~l'jv

dehituJ If lie ~;p:{ Ui'f' t ..ere

:::,5 4-,,:'

curgl?rii

_l~_

-::0 Jnlnr(_'ilJi frl~(';il ii ,J11,t,1'(: d1F\ ~1 J'r~f't};'ull-:t;

dif'(~rc;Lta ltl?

5t\i~Eul

l1bcrl~:.:

'.(;

r\~~v

port-jonnl (.u

pcntfn

unde, n% reprezintii porozitatea pamintlllui (in procente).

Coeficient.ul de permeilbiJitate poate fi determinat pin jncerc.ari de
1abol'[<t0r S(lU LIG tereh. rn labo"'ato1'. d8terminariJe ~e dectueilz.a in anal'ate
nurnite permeametre, j~l care S6 int;'od~ce probCl de p:1mlnt prin cm:e esLc
]iisata ~li. filtreze ape.. In funqie de conditiile sub care are loc filtratia, :'e
deosebesG pe1111Cmll8Lre cu niH>] constant ~i jJHmeanlPtre l'll nivel variilbiJ
(Y. anexH. i).
dl~terr:ni:nare

a coencientuhli de pl\flllenbiJIlQt-c ii

("on!:.itituh~

pompJ~'~'a de prob5. pe t(01'tl1, .in 3CCSt 5(OP ~e cxecllHi un put-fUtnJ can~, dac;"i. llj~lnge la stra

tuJ i:mpl';nlcahl. se
~~

drnll~:h';,t~\

put pcrJrd. oPe. fun(Iul PtJtU'JUI :\c intr0dllCf'

larDa P01l1f!..1rU din pu\ a ullui (;ebit de .rc;2Il11 q

~l'

frt:aUce Uig. 3.12). Pen1r'u a rieducc cC:1<:;1L1 supr3fc;ei dClliYe1nte B ::>pd.

dru

iIr~:"ginar

de r:"ilU :r

~i

in ..llt-ilne

=.

SUd'l,l

prCoduce 0 cub(jfjrc a

Ci1rditBtca dc apa 1

St'

\.l.l1d j)fnrpr

niychlh~i

lJ!nzei

('ol1sidcnl un riHn

ce se infi1trehl:l in put in
"~~_-

nnittl~(,8

'0:-':::;":::,,,. z-':_:=;;?:~f5

.,::r~~

di{ a~pil: ce; se inflltreaza:prin:supraf~!~ ~btcral:1 a cilindru!ui

(3.G)~ rezultii:;:, 'j L
., .~.,

unui punctal suprafetci apei. r1l acest scop; dupa Inccperea pomparil; se masoara tntr-un pu t
apruplat; anat ]a dista~\a_ "I; nurni t pur de obser.'~\ic, d('ni\'Cja~ea 51 a, Sllpraft~d apei, pe
baza eilrcia se calculeaz a ordcnata ~l cu rclat la :,,;

q = aki = 2::.r:ki;

=1
d

-~~.

..

//"

'~C//r

In care JJ cste grosirnca stratulul de apa.

.~

Cocfi cient ul de perrncabillt atc k se calculcaz a cu ecuat ia (3.14), in care s-an introdus

....

'-:

... -

:1:

..
-

2":

\:\

."

. . . . . rn r'j'

..

..1./ . . .

-I '

/'

'j . . , . 1=-13.

,....:v
I
~~l

1:

unde k

-,

x
I
![-'-__._1_----f>-i
7---W-~1:--'--:;''''1
!

o:.1r:r

5C

:\!t.'I

c:\prirna in
rd~l\ic

tg :'-J

(!n,:~.

;X'jY:r~!re;~

\lia

(3.17)

100 dic),

jar d 1C in ern.

l; = 1.A J:O,B5 ' e?,

(3.18)

unue I: v ~.j rcpr ez i n ta c(jcfjcicn~El de perJTIl'labilit.3tc 3.1 p~1.min1u:l1j ~yjnd ir:dicele porilor 0,85.
-

CudlciCl1tul de

nivcl uI i n ir' al j.! ::l;-'c.

niSr~;J1U1 p~:nlicllJ::1CJrJ

':-J.!ori mlci, sin x

011

Clnpiric:a It.. . g3 pc 1: de. in dic:-le pori lor e :

"'-.,

F:U' :).1;;. F'o;l:pnrc ell' PJ'(;l){l:

1 - strat Impcrrnealnl : :! ---- n;~:cjlll ;;.pri

pot foJosi Iorrnule

j~l~- ;~! . . "1' . i'

tf4J".~" ...... f'

': . . .

'.'j . . .

-:12

Ast Icl .. c:ul1osdndu-se cur ha de. g:<;?nulozitate :l nistpurilcr unifcr m, se st abilestc

rnct rul rl l GJ nU111it di a m cl ru cfic;1CC', in Iunct ie de care se calcIl1cnz,"J. l.:

,.... 1

. "t

\{:....~~---r-------

:II~~j"+:" ',' ."1'

,7!. . .. '. !

'1 .

1n jip~.1 unor vn lori ex pcrirncn t alc ale lui k. in s cupur i pra ctl cc
piri c care lC.lga pc I: I.2C ~1tc. caT8cL:rislici flzicc ~11.: i)3111jntullli.

(;/A~

,.",' ~

(3.16)

In-

(:1--1i");:

".l" . !.. :. :'~JLk(L '. : I . ", '. ..' '.

I',

. t . :.
j .I..j

:x ~Y!lld.

Q..1'l

!"l..'=

--;-~rc.\
'----i ~r~-,,', . 1;5. .: --..
'
, . . . . 'r-:
" , . i.1 VlI, /"./-:-:1.. ,
I, [ ... ,:I.>:-~ .. lijl.'.>:".r... :I ...

d-..::::::-:.....:..,:.
~,I
\ "

~I

1."1, ;

/.

(3.15)

sin a ;

d IL.-f,/;<~,.",,..,.,-.r/A'Y?=~""l
~\J'/"'c)/A'~'/'v.;,?p:<,~~s~?,,:
:'. :.
. / . '. . ~;.
~
.~ ~:: ~~: I'. .: +'. '. : .~ '. :,II ~ :r:.' <'.. . :~;.
~I.~--"
/:-:~

~~t" ..

= JT - , , 1,

(3.9)

dz

i=

c..~ e ci :

pCrlr,(';~LilUt~tf? \'ari~z.1

(10:-

~,.L;:r:;a

\"~:d'JTik uzual :11e ~lli

slnt

Il:

(3,10)

rf'c1~:;le

l:

in llmitc ro.rrte ls.lgi: depinZ1i1d in principal de

tie il:des:11'1: a t1:1rr.llutnrilor_. de s truc. ur, U~ gradul de saturat ie.

Sl

C'a!:i.-:;('t,-rjz~lrC'a p(~ :J.CC3.StCl b~tZ'1. 8.

pcr'l:e:::.bilib1tii

p~rr}jnlurihr

;n tabel;11 :3.1.

lix

Tabdul ;:.1
iJ1~ocujnd

rcLitia (3. Ul) in rcl:1tL.1 \3.C'). 5C ohtillC:

q "::'.:: 2-::.r:k -~
d.:::

!';;?~i
<:0--'>""

Se.

')(par~l

yarl3.biIclc

~i

5(' intC'grC:lZ8;

dx
cd: .= __ ~L

~\;v).

(3.1:2)

-,

.'\
:"f:El't:3

cO;l~tallt(;j U(~ jJl.tcgr~~~rc

C. sc

2-

rll:.:.>~ia

(:t]:3) d:n

tCI~llla

10- 5

ni:::ip fin pr~1fos~ 'pLlf ,-.;sipos

argiJO$, nrgiJa prt-fo8Si.i.. ;.i;:nb. ;1bipn2~fi

[:\rr~~l1J.

(["jildl\_;;1 pe

C(l!~Lur

pcnLrll

:l.'

i.

':=}l,

1_,Vj-mc~Li:_ti-\~}.'

fr

.1'2} )cntl';'"
=--__

L"1:J;1::1~HtC'\

(3.13)
II}

h,i

1:1,

Cu,'g,'l'e

f(';:'rezc:n.l:'t >'1;,1

k~, j,-~i"

in.

(,lJ

';
,
._in

(:3.]

~Hn1:;t

t:<:bHc)ol'

Sc

:l sir~d.e

3.1.:;..

(1!

cr'["(::':P\:n~:i't,-..,re

~)

;j,"'jrld

C{'i:.:'~cr,l {!{li.l;l (';"i'.~Hi

.r"rt~('{fa .~(jj(~;\7.ifUi CI

inlre fcJefe eD {:! cd

c:

r.c:-hqia (3.1 I) const;tulc ccu~.q: ~ ':'CrlL1.f:.::~d de<li\-"l:1te ~l Jpd s':t'tcrarJl~

-~,:;6

llledic

.. 10- 5

rcdusa

... 10- 7
1('l-7

fosrle rCGusa
p~'hnintl,ri pr[tciic

COlji("ieHtul de PCrIl,Pi.-.!Ji!;:iile in I.:[;zul (urucrii ;,[.('.i in

i::'JlpernH:,aJJiJe

:'-z .

r:ccC~Br:l

,:llpa pOI1))JarC'.

ddcnnil1:l.fca prill l"ll;~~udHoTi n

COvfC:'Oll3.tc1or

k;

'i
1-'1

/1

di2 clrgcr:::

~.

<1pd l'r:!) 'in.celu1 11 C:O:l: LiP..0'",..

lJd.Jllul !Jt:::d con:sp;:;lZ;-,.!"r g:-cs'lPJi

I..'(ier

, ..I-...

0'

1,,1n~infllri !H.'.O!lHineH (~tratUi..

grosin:i]e J1,-, /1-;:< 113 .,. ~:l co/.:'[jclclitii Gt:

lifnifel{' de '-:(To:o{il.' c'nlrc S:ld:C') ~mb un. r,i<.uilfil!

/..'z1/ 2

1(,f(J](~

if cste i':i!.-:;1

~lrHtt'.

..::f-I'1. --

;;k

k c::-..ll'

:iJ1:1.r~

100 3

...

= - 2~k 1n r -~- C.

,lj:'!

l'f'ntru aflHrea coeficienlului

<

Ar~i1c

(':'til..:). Fie ~Jn IT.lcdiu

11 2

<'~~lde

~i:,ip n!1:

Pr;~f

nisip mc.I'c. nisip lllijlodl1

2-::k

IntroducilJdu-sc in fe];:qia C3.12):

Sc

I-)lctri~J

:0-- 1
10- 3

eu

1n:t ,'- C.

:J
Pl'~-ltrn

10+1.... 10.- 1

Pic:iri~

?\,j,..;jP

Penr;eabilit::tLa

----,-----------'---

._-----------

!_._--

:2;:k
{

l;:~ )!1 eni/S

).-:i{l:r;t r:~JjL;:;1 c; .:t

(:3.11 )

1:)13

k:):.l -- ...

f:n'i.;!:

~';;1 J11)

..~.: ,IIi
,--

~!

-/Jf

(:l.lD)

"r;;;~;'r;';iii'Jliicidi"~~frrial(r>pe:/lfilitele' de scparali~ dini;~"st;ate:i (fig. i 3:1J.;,

b ).0
stratelc 1/ 2) 3':',~, Vltcz a (debltllJ) slnt c~nstante: '
. 'I.,

Vy

= k y'1

k,i I

~:;.

k 2 i2

k3i3

..

.,''-'

1'"

H,

1.

"

-~

h
' ,--

-+-

h3

In
lt: -

u:

II

,
;

~
= ~ = ~~~
jJ
III
liz

Fin. 3.13. Curgcre prin nicd ii strat iiicate: paralelfi en 1i111i

1cle de sc-parat ic dlrrl rr. str.ite (a) ,?i r-crrnala pc Innit rlc
de scparut i e r.intrc stratc (b):
] -lillie

(~'--'

curent.

ky

_....!.!.-

B~Ji

:L:h i

lin

Ii;;
It ;

H='

Yw
'\7

li;

II

---".

l.Ut =

Ito~o

c- 0 0

] - piston ell

...

;.. , ...~i_

c: k i

ki

CJ20)

2.

/I.

IJI'incipii/Jui pr~sil1nii fJfeet-jye.

Se considu'il 0 rre
de nisip sat11J'D.t, de in5.11irnc L, aDEtlil la fund1.1l
1.1;,'.1i ,-"s.,\supl'a jd'o))('i ,'.(' ('.\:err'ita n rrc-~illne p prin intprnlcdiul unui pi:::ton
DJ C\~Jzut t~U ol'lfl(.-,ji Cdl'n s{l penniLfi 11'C'CC'l"C'R (q)ei (L~. 3. 'J0, 0). Sub nct.i-iJLea
l)les]u1tji p se jntr.E'i;~t :'t~':17.;} 0 I ('furln ill ie ~L. d IH','\J)~i d J !Z~_ri1inL Pl"(j~iun~a
t,t;~Ja PI la fllnrJlll \, :t~llh:i i:::~te t.1nicl de prc:::iunr<l exlc.Jl'jn; l'fi. p Ja '2:il'(J ~e D{J;"u
ga l)ref~jup.ea CCll'0::v\:nz;::!to81'E greutfqii p1'UpLii ;-i ,'t1 :~Ll!1l1~ tie inil1111ne l~:
l ]; [ \

:"l

PI '= P

+ )',r.t

L.

_!_

Presiunea to talE, la Iundul v asului riimine neschimb ata :

(.j, ::::0)

'o',at .

L = P -;- "(,at

L,

(3.21 )

C\I toate acestca, in eel de-al doilca cal, prob a nu se m ai ~lefol'meala,

Aceast.a se explica pi-in actiunea jn-incipinlui prcsiunii ef'ective. Intr-adevar,
in prirnul caz presiunea exterio ara s-a transmis in intregime scheletului mi
ner al, marind astfel presiunea intergranul ara (presiunea ef'ectiva] ~i deter
m inind deform area probei. In eel de-al do ilea caz , sporul de presiune, cores
punzator greutatii colo anei de apii de In{tltime!J, a rev enit exclusiv presiu nii
neut rnle, acarei muime. la b az a v asului, a devenit :
II'

Conform principiului presiunii dective enurJtDt (Ie Earl Tcrzaghi in aDu]

192:). COl1lportarca rJ{:l1JinilJlui sub "oJicitiiri este di~t ata de pre"illllf;a prr~luD.ti't
,18 schcletul minclaJ, adiei) de presiuJJea l:'fcctivQ. In ceJc ce l.irm"3za se pre

Z1.11:1 U yer)ficRre CypCrlFlent;:l};{ sJrnpJA

~:

GnfiC'ii.

PI = J'.... fl
h
BIll;

Presiul1ea to tala P san G care. ce excrcit a uitr-un punct al unei m ase d(~
piunint satur at cste preluat a aut de scheletul m ineral, cit, ~i de ap a din pori.
Partea preluata de schelctul mineral se num este prcsiune creeti"a (efOl't unital'
ef\~eiiv) i S8 note azu P,! san c;'. P artea prelu atn de ap a din pori se numeste.
presiune neutralii sau prcsiunca apei din pori i se !10tl:'RZ8. eu Pw sau u. Se
poate deci scric:
(3.19)
P = Pc! -;- p",

p = p'

?0:<)o:~'
~o....

Oo"ClO"tlQ

FiU. 3.1-L Principinl prcsiunii cfcct ive :

3.4. PRESIUNE EFECTIV A ~I PRESIUNE I'~EUTRALA

saD:

"'I
f

p=HTw

Il 2

Ili

~(

-...I

~!J~

k2

;':1

k2

U" '

Hoi

k u'

. -= kil~

!i

-1- lin = hi ;

I
tY

~~

ill acelasl limp, pierderea

lotalii de energie h corospunza

t oare Iungimii totaJe II cste

cgalii ell surna ptcrdcrllor par:

t iale hi corespunz atcare lu ngi

milor in di vi duaie H v H 2 , 113 ..

ky

DJ----.-L '

.-- '0

kni".

11= hI .-- h 2

Y."

Se' efecttieazii' 0 noua tncercare

oc de a aplica presiunea p prininterrnediulpistonului
, de; apa de.Inaltirne echivalenta cu presiunea:'

-(,to

Y::-.'

)',)11

+ L).

(3.22)

Presiune a ef'ect ivs in eel d!'-aI doi1f;a cal pstc:

Pt

o -

t:

':',"1

-(,c'

Ti -- y,)H

+ 10) ~-=
(3.25)

(~(Ult -

'(fJL -

~('JJ.

Helalia (3.25) este impol'tanta, araUnd' cit jJlcs'iuncct efectivil intr-ull

;,irat de pamint sub apa, supm greutalii propri;, es.te data de grelltatea in
;,tare submcl'sata a ]lilmintullli ~i este il1depc-ndenta de ina]1imea coloanei
de apa aflata deasujJl'a.

3,5. ACTJUNEA l'E:CANic,~ A /\PEI !\SUPRA PAI1fNTULUi

In curgerea'prin porij pamintului, apa Jihcrii exeh~jta aSllpra !'arti';;JJcjOl'

solide 0 nctiu"ne del!UJnit.l ,1ctiune lneC8D1C3. ~:JU cl.ct,iun81JidtodinaJTlic3. Pent.rn
a 0 ihlstro.., se efL('t~lcaza u:i"ln[ito~:u'!.;a inc ere nrc ;::rnpl."l fic lahcr~ttoT":
,- fie di1ua ,-05 con1unic;u1te 11'[-ln~paJ"('ntE: _ A ~i B, unlpldtp eu np;:'l
](~gate printt-un tub flexiLl! (fig. ~3. '1.)). In \-u:-:~J1 B ;:"c [1f~.:1 () pl'nb ti -(10 niC:1p
:J~ 1La11,irne [.I. :3[: r~d~ca Y8s~.Jl A (,~::;tfel inclt -i:li I'e nlyr']llriJe dt.J. ara jn \8-~c'Jr~
f;

,::,q
58----"---~

W",,:,'-: "

,;;;'",:;:::~:, ~ >" ; .. "

~"

:-:--:

...... :

=:-- -

-:

I,.
.:' I
-ci

~
t:
~
t
...

~
~ / B~ \~;Jl~~
[

- --r--=--

\'

her
;:oL'

=., Hi . li: a:'

(3.26)

J[Joarta nurm-le de for-tii tot <iLi a curentului s i

]'eprezintii, forta. 1;e c~re opa in mise are o~ ewrcit~
asupr-a scheletului miner-al. Se laporteaza Iort a j
la voluniu l pr-obpi ,ie piimint:

'1

/J

Fin. 3.15. A('!illliea meca

njc~1 a ape i asupra p;11rdn
t ului

.,'..... h.

II.

- = -"'-- - - =., - =', . I:

V
L.a
IW
,<t"
L

(3.27 )

in

caz ul cnrcnt ului

ascendent :
r:rt"':ba d~ r8.rnirlt <:;;:!f.'ll'.'lL

j reprez.int a fori a curcntului asupra unit~q.i

de velum.
Din exprcsia (3.25), in care i replezinUi. un nurnar far:) dimensiune , re
Iu.lic\ C8. ,f se c-xprinlJ:, ca ~i {rJ.:; in kl'\/n1 3. l)t~cj~ Hc-yiunea pe (~al'e apa in miscare
prin porii pamintull.li exerc itri asu pra scholetului mineral se m anif'est a prin
J,ceica eil in fi(,( are punct &1 t.raiectoi-iei ell rentului de api'[ (traiectorie denum iU\
lillie de curcni.) ap are o forla de natura m asica (ca si greut atea proprie) diri
ji~ta in sC'!1~i11 curentuln i, t ange nt a l.a liniu de cment., TlHlJ11tU f()l't,;l cure n
t.rlui. Daca se iidica t reptat Vcl,-ild _1~ {),cind astfel;:3. creas~:5 hi ]a~(J anu
11,it:i valoare a 1ui h se constCl.t,'L 0 rtfincu'e p1Jternica a ni~lpului; care trece
J;] st t~re \.lc p]uUr:j (plaslnd, ln rreulrdJiL 0 ~:rcllt3.te IH S11pi';_daia prcbej,
~l'e.1Jt8.l.l:a :='8 EcufllndJ bJ'usc in ptii11ir:t). _\C2St fenorncn poaTtn nUlnele
de antrcll ciJ'8 11idrolliui.:unici.l,
1--

:'.,

=',

r~

lui n% ~i ')', ~j lulndy,i. '. " 10 kNjm3, i refulta

,11 '. '
..,.. ..::.".'
;.".".; ,.".' .:. Ii_, '
='......l!..., ccndit.ia 1\3.28) uo ate fi pllsa si-sub forma:
'.:' L
.
~
,

~isip:'de

rl\..1

A' 9i B trr--",,xiste 0 diferenp. h;-apa-~circula din

A spre,B, strabatlnd. l,lrob"a.?w
jos In
sus (cur ent ascendent). Denivelar ii h 11 corespunde 0
pierdere de presiune {de sarcina) egala eu ;u/l, careia
pentru prob a de sect iune a Ii corespunde 0 forta:

.v spre

~t' L

~(;J.l'cr -

CL:;O)

Dr-u'. asa cum s-a 2r~ltJt. ,,'L J'crr()zjnt~l pre~june(1 r:fEctjYa i a b az a 1JrJiJl
prnbe ~~turate de irtal\1111e /J in c(,nditii Li(L'(i:,tatic8 (f~}rcl curent dc apa).
Cuientul a~censinnal Dl-e dcci ca !'czult(t!_ n~i'-_~Or8T08.. pr2::i'cl:1ii clect ive en 0
('ClntltH~e ,'1)1. a carei IT!6rj~nc dcp1n.de d~ djfr:~nta Je. nivei piezometr-ic h
care d(::t.errl1in~~ eurgerea apei. _\ntrCl1fU'ea hidrodinam ica C(1;'-'8spnncle acclei
den],'e}{;ri her rare duce la anular'ea presiunii r.:fe(~ti\-e. Stal'ea de pint-ire j l l care
trcce lj;~nl1ntl!1 corespuude, inil'-8.de\-J.l>, situat ici in care presiune a efectiv{i
devine nula, scheletul mineral Iiind incap abil de a prelu a vreo incarc arc.
1

expl'irna Dnaljt](' (_onditia Je rJparitie 8. antrtlii1.rii Lidrodinq

nJICP~ :38 \:CJJ12idl:l'J. un '-Olti111 ~}nil~ll' de p{unlnt de Ja supr8fa1a probe} de
n.isip.. \snpra \'rdun1nlui nn.itar 2\.~ l::x.~rcitJ daua fOIte (fig. 3.10):
Pentl'u

;:i3.

~.

,-

pl'\iprie

dirjjilta de

'it'

- IC'l'ta l8r-entu]1.;i j = ','". ,

l.
....

gi>cutate(~

~r J= t>/,

>

./7"""[--/'1

roo"
,I

LI_,_/
II

I ()

I
I,
I

~us

in .los ~

dirijat6

de

,jos In

~U;:;.

SjLllHtia (Title,). ,Ie dnt.rcn8f8 11jdn_i dinanl1c5. [8 ptO

,]lIC8:clnli I0~'~a CUf011tuiul

1'1...111 r i(J R p;~i!j1ii1iu}l1j:

Ii / r;--',--/>~'
L~/_-!---\v/

.1.1UJlf;'C

sa

e~lH~2ZC

~ie'l t

te [}

(-t.

-<'I

''(
j Ii;.

/\

--

:n

dll~t.

== F,

100

'c

:':;('('l~

I'''.)
..

il

'

"

CUI)

'

de

Dintre to<1te liniile

curent pc care
1e descrie a.pa.ln 'mi~ca.rea dintr,o parte
in u1tR n pe-retclui, in yirtntca difercntci
de 11j\,~1 piezometric Il, intE..rescc',zC, (;(:8
cG.r(~ Ul1ce la \~Qfoarert D1(lXlrna 8. gr'~_1f1i
eniL:ui cfectiv. ;\.C(i.c,sta corcspunde .,Jru
rn_uJui rehli rnni SCUl~t pa,rC1Jl'S dt:, H1Jci.
1,di"il h ;,1
[ = 11 -,- 21;

v,.\.. :L,~ hi)!,! 1---,~.

\'

\ \, \ n, \ Iii:11 i~<.{
I /
\

(3.28)

~/lV' l(r ~

'"

1-

i \ \ \ ~i !;I

]\

F,'{w

i,/

\,,>.. . ,1l1i.~\1J1t

Clir("r,h:ll~j

Ie!

)
n 0~Jo' _
('.',

'

:1.1(:, "\ 1J1~lnjl]j

~~;l1t3r

(1

...

.~-:-,<

\ 'Ii

, \ -\

'I' J! I,
iI ! / /

\ Ui

\ \\ \;\ \:)1/ / / / /

('':=-/ / / /

\\,

....... / /

'-. ".:::..=:::-/

Fl~.

:J.17. C:;ndi\i2. ?lC ,-UiLrcn

la tin l".:'l\:i.c din

Llin~lll:ic;.l
i -

i""'l'(:'le; 2 -

p~:;nl'J.;

1r!2

:"1['(\

l");'l.l1.'~:~ii'.'t':

,1 -- !I!]l:- de

. r',',t.

+-

.- f
I

-------'::':\-2

..,.--,l

~_

-:'=-;:.='7.'07'~7'1; 'f!'
~~~==~~il
I'I
i roo! i Il i ,i

)(': ~.=.

!h,:~

I'

I"~,
i,.(

Ii
=- ~-=- 2t

~;'j(")

(:3. 2~!)

lnldcu~;Id ]'('la~ja (3,01.) in

i)8 (,]J]~

e1;

1i'.~

se ia ('gal

l:lI

l'cla\i:J (2:.,'-32)
2,5 .,. :~L

~C' obtir:e ~l-a}r'area

L11

t 1'~11]i."~~.';

G1

, "~.< ':;,~':, '-;-~: ~'.~::_- ~:-~j;:~:~~~~~2~~~?JFAJ~~~~~7;'<:?,~'

?,,fi'k;~1~~i~1@fti~~'rf;~~88~iieXCava!i!' ,u~ niveIU'I~:~'.

se';

trant.., marimea, particulelor, crescind ' p~'-masura; ce"

iifdepiirteaza . stratul
pl'otej.at .(%flea ~cesta. este: orizontal, 'pa~ti~ylfl}e::ia(mi9_~i~%JnJ&~!HLse:~i4~5:
cele dintii, apoi altele mal marl s.a.m.d., In ordme mve~sa.';celeI;?{reahze!l-za
prin sedimqntg.l'~natUl:aJii;.de,u nde :;i, .del1Um.il;f!aAeriiltt:~~iri~~~:s'er"::,'~;0"";
In figura 3.21'se ar ata un har a] al cih;uipicior. trel:Jui~,op~i*jat.fatii de:
antrenarea hidl;odinaica~'Det"aliulA 'arata modul de'alCiituil'e' a filtrillui in've'rs;
In figura 3.22 se aratiialciituirea unui dr en -pentrU:(6borirea"nivelu]ui
apei subter ane.
"
"
-,,'.
'

tel~~ri~(~ po ate prodil~'e< ~i in copditiile' existentei unei pinzede apa. ub pre

siune; (fig:,'3~~8):;;Prin-deschiderea:excavatiei,insotita de'epiiiZarea; apei din

. ' .

. ::~':::tr';':~';-;-~. ,

~~::7~~-,--.~~.;.

.---:-:. . . . . . .

-<:.

. . . . . . .

_I

t. ts; t f tW . I 1'" t

..: incint.a, stratul de argila este

supus presiun}i Y.. h. Ce?area
:--are loc atunci cind presmnea
corespunziHoare greutatii stra
tului de argila ramas deasupra
apa sub presiune
devine egalii cu i',c' h , deci:

-s tr at.ului de

1'"
I -j '1 . t 1 .r
i . 1
i p......
:.:.:.:.:.:.: .:.:.:.'.:.:.:.:,:.:.:.:.:.:.:.' "-2

1_

"]

netalir.:I.4

j.

I -

F d = y,jL

excavatiel:
1 - strat imperrneabn : 2 cantoriata plnz a

de

stra t permea bil

In care est e

~\.
.
~":e~Z;;;~

.. ;v.!~1 c;e/

(3.33)

Fi:/. :J.13. Condiiia de rupcre hidrau1icii a Iun dulul

" . "',~

F~c,'1i't
1

~-s:;..:eV0%

.,,,,,,,:-,,

''"'''--

(.d-

'()1 =

~~~~~.;0~"
. N;ve:u;c'~ei __
-~~g%~" -=~
~~'-~:m~

apa sub presiunc.

Expresia (3.33) are acee asi

sem nificatie ea expresia (3.30). Huperca hidraulica a fundului excavatiei
coincide cu anularea presiunii efect.ive la haz a su-atului de argj]ii.
Pentru a urrnari efectul unui curent descendent de apa asupra pamintului
se utilizeaza acelasi disp ozitiv experimental din figur a 3.16, cu deosebirea
eii v asul A. este cohortt in r aport cu vasul E, dct errninind curgerca apei de la
B spre A 9i realizarea unui curent descendent prin proha (fig. 3.18).
Considerind un velum unital' de pamint (fig. 3.20), asupra acestuia actio
neaza tot f'ortele masice / ':)ij=yw' i, dar, de data aceast a, ambele avrnd acelasi
semn. Spre deosebire de cazul curentului ascendent, in caw] curentului des
cendent presiunea efectiva cre~te ell ','w' It, CEca ce are drept eIect indcsarea
piimintului.

y-----_

;(:..A-..J

'///////!oo...o.O~

FIn-

~~.~1.

Protcei ie eli filtru invcrs la picio

rul unui ]J8f3j.

FiG.

:J.~2.

Dren de

piatr?i:

1 - umplutura de :ugil,j.; :2 - pta

tr:l SpJr1i1; 3-pjelri~; 4-- C'J!l
duct~

perforatrl;

5-

Jundat ie.

Pentru a picv eni cclm at.area golm-ilor umpluturii ..d in zidarie de piatra

de catre p articulele de pamint antrenate de curcntul de apa, aceasta este pro

t ej ata Cll un Iiltru alcatuit din 1--:-3. straturi de nisip.

~fateri~l\ll de. ~:;ezat in primuJ-strat al'filtl'ului in-{cers trebuic sa indepli

neaoea duua condi\Il:"
: .
.'
r; , .' .
",

- :=;l'anulele trebuie sa fie suficient de mari, astfel ii1cit sa, permita [)

rnic~orare corespunziitoare a for\ei curentului;'

.

. - granulcle trehuie sii nu depii:;;easca 0 anumitiimal'ime, pentl'U cil. atunci

~i porii (golurile) dintre ele ar fi mai mari, existind riscnl antren3.l'ii parti
culclo)' din p2lJnlntul de protejat printre ace':)ti pori.,
.

Experirnent.al s-au stabilit

urmatoare]e ..condit,ii pentru eli
relll~----------:
j~-, I
mensionarea filtrului:
t

S 5 r - - - -I,-- -

~~?&,

(
Fig. :J.l ~I. Aqiunc<i ll1ccan:c,i
a apci ~SlJpr;1 p~trnint1l1ui i:1

"

c<1l\l I

c:ncll1Ullli

dcsC'~'J)(l('])i.

FiO. :J.:!u. YclUInul

t:0j}d.j~ iil<'

llnit:n il1

eljT.ntL~l,!i

d(:5('1:.11

dent.

3.6, FiLnE iNVEF:SE

Jllhl uti1jZJ"L de pl'r,LIJtie fe\;J. de (c.. ntT(l,n;~I.~c'a 11i~:r(Jdi'1;:-nllit,;\
ijJire]e jnYel'~e. [Jrou::c-t1:"::. lCJJ)~tq. in a~('z~~l'e;~ pC' ;-.~.i tliul de p~lInJnt
('c J,Tebuje 8pO.l'a1., a ;)rn~ja ~81.1 'rlu"i nl1:)VT ~;:'.'-~inl1 \le n-j -.t~j inl g.l'HrJi;!al' i"i1

.\Tij.locu.l eel

n c(ln~.Lituie
62

."1[__-

0"

-_\_-~7"

1) d!5j> (4 ... 5) d!5'

(3.3.3)

care coresjJlinde primei conditii

enuntate mai lnaintc ~i
2)

dl:'1

<

(4 ... 5) d S5 '

(3.3'1.)

care corespundc' ce]ei de" cloua

conJitii.
aI'S
d85
5d '5
5des
log a
1;1 'rel~tii!e (.3.33) ':)i (3,.%),
.
"
,,,
'.
d);
reprezIJiLl. (barnetrul COr(;sFin :1.:!:J. DmH'mlonarea Jiitrelur inn]Se:
<I "t
'.
t ] " 1" .J

'
.
'
.
_
'
.
plJJ1ZaOr
J-Ifj;:dl~n:>J ,jl~ fJrl1~2.i~tt; 2---V.ill;i, li1 'dl"t' ~e llt);l:!:'
I 1 pr0.::en.u
. 1 'U1. :) ue
f"\ pe
"lila liltn'J.
cur)a (e gr8.nu oZltate a l~trn
Jlli~ lar'((5 '~i d S"5 ~li8.n1etl:]e corc~s
pun:dH,'are proc,:ntrJol' IS ;i 3:) d'3 pr clirha granulomet.rica a pamintului
,Ie proll.:jat (tig. :~,2:3). Se 11lni lJrnl(~re~te l...:& uniforrnitateafi1tr-ului ~i a pihl11ntulni
rIe 1-,rot(~j8.t sa fie asrrn.an.9:tfJ3re, ceea r.e JDei-tn1na lJlclinliri apro}Jiate ale
"

'

i:i~

;";"~'~rke'rcri~a'~;gi~uf6~itaLJ:>ptilnd:s~amA'd c-aceste' conditii,

rezulta, 'ca brice'

paip~ilptHls:}r~Aabconstituie l~n rnat'e~+ll bun{I~. filtr~ peritru: protej ifea:'8'panliptull1i' aC" ',: ' .
'.
' ;,"
c'>; .,":'
" " S~~:a1uI'i'af'd~ilea;~1 filtr~l\iLse dimensioneaza' pe. acC'~a~i' oa;a)lulhd
phriiut stl'at-ce: se prctejeaza- si- aplicind prin raport cu acesta coriditiile
(3.33) ~i (3.34) ~: a.m.d. Grosimea unui filtru invers trebuie sa fie de eel putin
de 30'
"Eficacitatee filtrului invers asupra reducerii fortei curentului este
ilustr ata pr in urrnatorul ealeul: se exprima conditia ca vitez~ cu care apa eurge
pr in pamintulde protcjat ~i prin filtru (deci ~i debitul) sa fie ccnst anta (con

tateunele

30%).,

a acestui fenomen est e urrnato area (fig. 3.25): inapropiere

de - supraf'at.a terenului se formeaza Ientile de gheala prin ing1ielarea apei
libere ~i a unei parti din invelisul de apa.legata din j~rul,.Jz.articulelor
solid e. Trecerea unei
.T
- 0
T

em.

1"'\; din '1" dab 1,-

clitia de co ntinuitat.e a curgerii}:

~

= ki

(.3.3S)

=== kffo

Dupa cum sa arat at , coeficientul de perrneahilit ate k. ~e poat e exprim a

c1.1 rel at in mp irica:

k = 100 . dio'

In mod aproxirn ativ s e po ate scrie:

= 1iJ0 .

le

tc
kf

= ~- =

. 100d~o
r r-;
100 disf

d~s

I'

-.-_--;;- = .--:- .
.2::> dls

. "

ranj at a.
(3.37)

2.')

-~""":"""""'7;:7'~"./,-'('..oy''
,;;;0~%:"~;'itc'f'e~$.

f~'i:~;~i~ -~

'~:;1!

~J~~

Fig.

~L::L

Drcn en gectcxUl:

1- umr.,]utUfi'i din

Jar; 2--

~e(Jt('xtil

n"Jlui; 3- gcot x til

lrJruJ:1i; .if

m~il('rial

grJnu
cont urul cre

pe

!n jurul

~ CCl~<lucta

C(ll(c

de ('(I!ecL'1l"e.

~gD'dJ;W~4
~~/

..

./

;1
;'

A~adar, gl'adientul hidraulic in filtru devine i/2S, ceea ceo tinindseama de

rdalia (3.27), insemnni'i a micfjorare de 25 ori a fortei curenlului.
Solutii aYantajo8.,e penlru j)roLejarea paminLurilor fa\a de aqiunea
mccanica a apei ofer,~ utilizarea geote:ctilelor. AcesLea sint materiale textile
te,ute sau netesuLe, confeqionate din fibre SclU fire la prima intrebuintare

~)}~'~i:lij'<J.: :.:~ ()'I~;>

t'': 1
I
or p ar l~ll_ e cu ce c

aflate m ai jo s est e

Tinlnd seam a de relatiile (.3 ..33), (3.3S) ~i (3.36), se scrie :

lf

gata ill cristale. de

ghea1}i duce la rmcsor are a inYeli~\If'ilo~, de
apii legata in jurul
uarticulelor aflate in
' .
contact direct cu front ul de inghetare. Starea de cchilibru in care
S8 g,i sea u invelisurile
. t-a a1e aces
(1e apii,. Iega
t

(3,36)

dr5'

sau din cle~euri. III tara n082Lla 58 p'odue ~i se folos8sc indcuH'bi geotextilele
nr~esllte (Terusin. ;-':et0sin ~.a_). In figura J.2.'t se a~at!l un dren la Ciire geo
lextilul 3. prroluaL atit fUilctia filtrullli inver"., cit si pc cca a cLlDacului de ('./crila
b:Huta de la drcnul trddi\:Ul1Rl din figura '3.2i.
'
0

"

,.'

o explicatie'

j
j

11

de~

vrrtut ea

5~f

-;-------------------::

~4'

<:::2i2?

~ ~ ~

---=

-~-~~--~-3-- ~ - -

---';--~

_ _ ~'~

I
I

*
I
I

. -- -

t
I
I

I
I

I!

~-'Sf""
I
I

--=. --' - -

--=.- _--=:--= --

I 2
,..

-=-=

1\"
t\

~_ _._

- _j_
- . 1'L

Fiy. :1.2:;, Apa solrda :

nivelul _apei suhteraue, 2 _ asccnsiuuea capilara, 3 _ 1.01':3 Inf'eri
oan'l de ler.tile de gllea\.l; , - zona pamintului inghet at In masa ,
5 - zona supcrlcara de lcntilc de ghea1a. '

]_

acestui dczechilibru , apa din jurul p art.iculelor all at e .mai in adincime est e
atrasri spre p art.iculele de la supraf ata, iar de acolo treceln.sfaresolida, ingj,o
sind lentilele de gheata. Aceast a migrq.l\" a apci legate face ca volumul de apa
SUPU3 Inghet.arii sa fie mai mare d:eciCalapei annte in J'orii zonei din ime
diata apr"]Jiere a suprafetei. Proprietaten pamintului de a ~uferi umfJiiri
prilJ inghet poarta nun:eJe de gelivitaLe. Din punctuJ de 'ieelel'e al comporLl1ii
In inghel, pamintUl'ile,se clasifica in negelive ~i gelive. A.vlnd ill vedere meen
nismul umflarii prin inghet rezulUi ca posibiliLq,ile unoI' umWiri mari prin
inghey sint foarte recluse la pietri~uri '~i nisipuri, datorita faptului ca nu an
clecit ~tpa lib era ~i deci nu apare presiunea osmotica, presiune care face sa
vehiculez8 apa din adincime spl'e suprafata, Jupa fornHnea primelcJI' Ientile
de gheata. Fe asemenea, ar'gilele ~i argilele grase, din cauza permeabilitaiii lor
foarte scilzute, daLorita intrepiHrunclerii inveJi~uriJor de ap5 legaLa, care imp ie
dica accesul apei atl'ase spre suprafata, SiIlt piiminf1.!ri de gelivitate ~cazuta.
PiiminLurile intermecliare din punctul de\'edere al granulozitatii \'i avind
pla!Oticitate redusa (nisiplll'ile fine prafoasC', j]i~ip\lriJe pI'Monse, jJl'afuriJe
nisipoase, njsipurile al'gilo3se) sint pamint\ll'i geliYe deoH.rece, pe de a part(",
con tin ]Jartil~ule fine inconjurate de pelicule de apii JegflUi i, pe de alta parte,
!OInt snficient de permeabile.
Umflarea prin inghet Ul'matii. ele inmuierea p,;mintulni la dezghct cJegf!:
de.'lza luC'ri'triJe ere construqie fundate. in apropierr,a sllprafetei Lcrenuhi C3,
lie exempJll, drumuri!e, caile [erate eLc.
Ll cL~diri, pentl'u eyitarea degradari]or prin inghet-dezghet-, cotC} de'
fundare tr~buic..aJe:lsa sub adincimea de inglJet dnti'i in ST:\S 6054-76 pentnl
;gineip3.lele loealiti'lt,i din lar;l.
.

3.7. /\PA SUB FORJ-1A, SOLIDA

.\2eas a esle 8:H sub formti de gheap. C8.re se forrnea:~a incepind ell" la
elcnului. Lind le:npc.rhlura aerului cohoa18 sub (fe. P)in inghet-rire,
;~i m r\,~j e \'0:\]'1[\1\ ('U cir-ca ~1~~. Cl'('~tt-I'ea de yolum t'Ol'C'sj1unzatoare

;-t'pt'<;fa~3
"lEI

~:) i l

ApJicatii
1. In cllpiin<,ul 1l1li1i "Lr:.1t .3,f.:yj[l:f se Inrig tulJuri pit..'zochlricc h~. pULctde 1 ~i ~ d!' ('>
tC' t..'\1n;J~-('utc fat:i ue nn 'pJ:l'n ()rizonL1J de' rcfcrj~1~;1 .. 1-;l;:~~nrindn-:;e i;-;fJ1lirn'i:e tota1c ?~r
fl,~

"

. . h ' -75
lip, ,= bt, -

PI

hp,' Yw

13 10

k=~~

130 kN!m'.

br,: '.'w

k~!!n2.

5' 10 = 50

"

'itJ<""""'V"Y'M""'")M"""v'lr"'"''

--r-l'~
~

;:!2j

'~B,75

1/'~\/_T_,~20

~t::~w~~,.

11

8i

~I

k z
=

2(1,5>:10-

..)..

2XlO-

):Jl,

FlU. 3.2.G.

'!

7J'

!II.'::::: - k '

2. Doua foraje grotehnice executat e in lungu! unui versant (fig. 3.27) au interccptat
plnzn Ircatica la urmatoarcle adin cimi : 6,50 m in punetul 1 ,I 3,50 11l In punctul '2. Cunoscin
dn-se cotelc absolute ale cclor do u a puucte (Ih = -+- 68, is In, H 2 = +65,20 m), dist an ta
dintrc de I = .:15 m ~i cocticlentul de pcrmeabilitat e 81 pihntatului, k = 2~7 X 10-3 ctn], sase
determine vi tcza de curgerc ;,1 apci in pamint.
Rezoluare

"'"' ,1

l:v =

,:~.~

68,75 -

6,50

62,25 lTI:

hi,

65,20 -

3,50

61,70 m :

!:"h

hI! -

hI!

= 62..25 -

61..70

0 s 55

m,

Gradlcntul hidraulic :

..
t';:;'l

L',h _

~~i_

~i

1 /

10-~

X 0,0122 += 0J03

~< 10-~

cJn;~.

,
=::

'1,:)

:-< 10- 0

:~djl~dnle.

c)

k i

10~5

.) =

.::

O,55 /' 10- 5 clnfs.

1 X 10-2

0:60 X

10--~

cm.s.

5. Se consi dcra nn str.it ck 1);tlTlint coez iv af lat inte

gral suh !"ii\ cluj npei sub tcrane (fig. ;).20). Se cere:
a) s~l sc calculcz e presiunca apci int r-u n punct A 2f~at

COnf0rIl1 legii lui Darcy:

"k"

II"

n!!111EC

--

rclat ia aproxirnati va :

Jf
-

cnb or irii

,i5

---c;--

coefi cicn tului de pCfl;1tabilit8.te in direct in norrnala pe Iimitelc de separat i e

k:~~i de groslmea H r;.l~
stratulut eel mai putln pcrmc.rbil.. In cazul u110r st rate en pcrrncabi1itat-i f0:"~rte dif crit e, se poat e

b)
= 0,0122.

~-~~

--

CH!S

?\rarin~ea

1:1

~)

2)5 X 10- 1

intre st rato depinde in p rlm.i; rind de cccflrf ent ul de pcrmeablhtnte-

ky

--~-~

tt,

Iolosi

I'

_1

b)

Inallimllc totale ale coloanci de apa In ce!e doua punctc slnt:

ht,

3.28~

lu.; sonsul curcntului de 2pa est e de la P1.HICtul 1 spre punctul 2.

'/)1

Fig..

1)(10-'+1) =2,52X10- 1 Clll! S.

If

>

'I k i ' l!i =

a)

Intrucit 111 1

",P=l
~~~~

I =c;L m :
~larirnca cocfi cicnt.uhri de permeabllltat e in direct.ia p aralcla cu lirnitele de separatle
l:jy. 3.2i.
in tre st rate dcpinde, in prinml rin d, de valoarca k a coef ici cn tulu i de pcrrneahili ta te 31 stra
tului eel m ai perrncahil, de grosirne H', In cazul unor stratc en per!11cabiHi:1ti foarte difetitc,
sc poat e Iclosi ~i rclai ia aproxitnativ.i :

tl)l

Pian "de.
re/erinla

1,7 X 10- 2 em/s.

Rezoiiare

tJ

un rn asi v ncoiuogen _de pan1~llt (fig. 3.28).

cocflcicntli de perrncahilit at e ai cclor
determine:

m e di u de perm cabiht a te l::

mcdru de permeabilit at e J: 2}.

4. Se eOD~idera
Cunosclndu-se
,1 stra te, sa se
a) coeficie n tul
b) cocficicnt ul

hp,=hl,- h,,= 16-11 =5111;

50
19,6 X 0,5 X 300

ait

In punctul 2:

P2

)22

he, = 18":" 5 = 13 m;

--=- =- == 0,5;'

i =

::~l

de

nivelului
S~:hll;it

~f~

rn ;

se caln;]r'ZC prrsiunea ap l in punrt.ul _1. ill urrn a

se

ell

apci

3 ::1r

{~('[\~r;pra ni\-('1~1Ui

l,recL~ezL'

t(iJ~.slrftrir:d

1.-'3.

pjodll~;l

~~%*~.%=~,J
>/~~&"

?3~~i;t:,~--~1'//
;::;/?':;'?'=i<~
2"
///'l/:/~;//
~

~;/,:/~;:~<::;

, / // / / / / / /; /;

::pd;

'iJ1oc!iric;lrv:J.

p:~nlint1}l

~~~!

!'
. u

de; C'oLr,:r-L:-ea n!

Fig'. :1.29.

\"chllui ,'lpl'i. ~-slJpra pre:,i"tl1di dcc1i Y e jn p~:ncli}l A..

l:c,:cIPare

3. Pentnl delCrrni!larr:1 cudicientlllni de pc:rnl('fibiEtalc k al unei probe dlindrice de

pam!nt J cu dianlctrul de ~)O n~n1, 1:JngiIl1r3 de 150 rrnn, 5C utilizE'.1zfl un disp07.ltiv ('xpcrirnental
de Upul ct111i d;n figura 3.11. Care c~te valo:1rea lui A.+ dac':;' s~b 0 diferen~a de nh'd pkzome

tric de ,5

lTIJn

se

fj1tre:t%3.)

rin proha 50

CDi s

de

:..l~lt\ ~Jl

cuts LIe 5 rn:n.

a)

l! =:: j'H . ::

J (}

Lj F;'n:nintnl <.lf13.t

ian:,

p;,,~ill:;I.';)

;oc-:..

20

-k:\l!rn~:

dC;1~Ul)1':)

:1jJLl 1H j){JrJ

;1]

-_:-= -

)ljYfluJ."l. ;'l~d (.lbhr:'r)(;. fiind ,sat'lf8t Fe 5('alT1~ ~pd Lapi

3U':JsL1 7.0:-'3 ('~:c. r'cg:"lliY8. \~~g. :=:.29)

~:'

1I :.-,

';.'

~..

--10 k;'",m 2

67

-0

egalii' ell prcsiunca totala' minus prcsiunea

urmare{ prJ~ia'ilci('negatl"a'a:"'p"unpori mareste cu aceeasi valeare presiunca efectiva.
punclul A sporcste ~i prin t;ec~~e~ p~~'lntului din stare subrner
cantit.atca

~.'

""to"

a-

In concluzie, prin coborlrea nhdlului apei subterane

erective tn A -.es te :

~u

+ y,ch =

:(".=

20

+ 10 =

~-7.~)

~"

- -

jTlTITt.t. t.t. ..~.. ft~

toP.
.......

. . . . . . . . .

w~~

Yw 'II

s,

('Ol'CSPUl17.3to~j'e

con t racarat a, de prcsiune a

nOt'

_,_0

100

,,=

-r;

ill = :20 (7 -

Ii) = 1.J.0 -

UO - (ill
-_._------

l: '=

~-i

-1'_7

:;;;/
/
////0

~_.

\ !\W:
~2D'
~I.~
.

~~.;~
//%//

L~.//

I\

' -\
I __1

-. .

112

~.

jhfz

982 \

7.

Sa

~()

e21cl1(';:e pi

v-,p.lllCa

3fjd diu I)(;;'J

~i

presiill1C>;1

('f('cti\'~i
[igUT::l

l:l

arJli~c:iDJilc

de :2

III

?i

:J.31 pUliru \Jaud. sitU<.itii

l'\r.,l ;.:iyeln1 "i'ci ylbtcr:':lJh ~t .ifL\ ;:1 s\,pr;:f:1~:'l lcn:"n.lni; (Ind niydul [!pd !'.:ubtcn1l1C ~t,;: afJa
':} h;l;~l :)i ':dt.hd ,:e r~r;~f ~;: r~;'Js. Si' nLJn~(' 11)': 13to~irde c:.ll':lcl(~ri~tid :de (",101' ,Jcua strD.t.c:

CoS

~O,2'

20,2 kNjlJ1':

k:\'jm 3

(26.0 -

3
,U,'~ ],;\;m.

,r

10) =

. ,.

20 k!':/m';

2 = 20.4 k:--:Jjm".

0 = 10' G =- GO

~(~

. 4 .+- t; 2 =

=----.:

:2

III

--= -

l':).~,,ln:J:

10.:2' J --J- 10.72

Ll:2,2 k0:/111 2

- 10' 2 =- - Zu 1'-).'1;.:"12 .

or/v' 2 =

-+

= 'Yd11

Y1 1 +

,-lc('8s1:'1 situatjc',

slr;ill'

',~l'

";I!,.I

=--=-

16.2' 1

cO~isid('rd

'sC

cllprillsu]

pr~ful

~jrgilos

ncc~tci ,Z0]1(' (Ij~.

~O ..2 1 -;-- 1U' 2

J~).4

:"3.::n.

u~~;,t

b):

k~j'Jl13.

11J

2 = 102 = :2i)

P.I" -=- '-ti'l' 1 -T ':1' ~)

de ~:l !J~\'C;l:] tt:ld~U]ui. in cl);](LtiiJp st;-::1ific;ipei din

10 2

Y, . 2 =

il ,j -=:.. .[,1"

n. Se

I) III

: -= 6

L~:.

Fi!J' :1.;]I.

de

y".) == 1 -,

de<1~1.:pra Lond de Tidic~rc capi}3r:l ~ .-;pd ~i satuT3t ill

L~~

.J

(35
100).

(y, -

La cnlculul pres(unii cfcc-ii\'e ill

,--,

: "~6:.:.

._J:?~,-~--\

1-- _

b J La z

U
I

.-,

C(, - Yll) = (1 - 0,40) (27 - 10) = 10.2

;lU'

:.-..=;

IhfG

\
\

U6

Ii46

~1~~
~I
__L:~%
~~

XJ,-f,~,.

a20J{4..

,,,'//'j;/

80 Per

4J

~I,v-?;/ ~;20

O
,4

t :.: -:-:::~ I \
t=l
"?I ~~~~~: l~yj

-r-///

(1- 0.-10) 27(1 -i- 0.25)

La : = G m

2p

o
n /- )
.
-1~; ," ~ (1 -- 0,1)27 = 10,2 k:-':/m'.

;Ii = y". . 2

T//~rl
'/// / .

.I \'

I\

://0 7

\'~~'"

1~;

: = 2 m

a) La

Pcj, =

.~ I.{) 60

~O EO

r: 100%)

m.

!j(",kNlm 2

IV 0/ )

/)

1;~

.,.:, = i

:20

u,kN/m L
201;(j 50

0.. 67:

1,67

II -:-

e=

= _._ = 0:.10;

n O/ ) . (
( 1- 1;; 'r,

= (1-

1.

e'10

Pcnt ru s l rat u l de nisi p :

grcuiaiH

20 h.

100

0.67

e
= __
1+e

Yd,.= ( 1. -

5tratl11ui de nJ'gil~'i care mal rr\ll\h~c dcusupra st ratului de nisip

GO = or (7 -

"., .-..; , ..

25
, 27

100";-'

C01'1O

10' G = 60 k!':jll1'.

Lu adinclmca ('~':{utata h, accastu prcsiunc t rrb ui e

FlU' :3,:JO.

Pentru stratul de praf argiles:

'

1'"

,II

30 k!':jtri'o

Icczolccre
Prcsiunca exrTc]t::-:;t:1 de pi nz a a r t czi an d asupra
s t rutului de 3rgila supus excaviiriI es t e :

==t= '

<"<,.' ,

\:a~jatie' ~u adlnciine:1'afe' p;esillnilor' neutrale" si cfecli ve

de.

Rezoluare

dL

\=---L----=t~1
-.-'" I

27;,~kNlm'

S:i~e r~p~ezi;, th ~i diagramcle

G. Pcntru reallz arca unci gropi de Jundat ic I relruie sa sc excavez e intr-un strat de argiUi
de 7 In groslmc urm a t de un sl ra t de nisip in C:l.C cs t e can t onat a 0 PlllZii de apa sub 0 pre
siurie c.ircia Ii corcspunde 0 coloaua 1I = G m (fig.
3.30). ;-'d se ddt'rmine pe cc adincirnc 11 s c po at e
cx cava. f3[;1 dcprcsi onarca plnz.ei de ::tp.1 ~i fara a sc
's
I
--'i
~- produce r upcre a hi drnulrcf a s t ra tulni de 3Tgiln.
-'.>.,,1
~!
Cl110SL'111du-se grcuta tca volumice a :1rgilci "'( =
20 l,:\',n,'.
c_

corespunzatoare. celo;;.'douli'situn'tii;>:" : .: ;',;.;: ;. -.",' .,;,,' i" .., 'cl ie'C."

3 n;, sporul total al presiunil

:'P'I =

w =25%;,"{<

n%'7 35~;,;y,=; 26,5,ckNlrn 3.'pentru njSip:;'c~~

('qn~,jd('nl

lll}

k~<!rn?:

+ i~ .'~

J")T'ofil

= 1G.2 1 _L 20.2' 3

,~,:l}lCi!~'ic

.-<-

in.. 7 2

= ~'K:Z

kl\', :1]:=.

a]C:ltl,It dintr-l!Jl >.:trat (le ~:r'::Jj3 c]p!~ns int1'(, dCJu{~

;l'~Stit(' 0 pilJZ.;:l de :;,p:'t 3rfc;:..i:lnj Ing. -:; ::2).

;Jb.:ip: In stratl;J 111frr::Jr de nit.,jp sc

LUi.d..:t.t:rbt1ci.Jt
Litip, .1" {;~l

==

ct.:'1t)l'

q.5

~rf:'iJ3. Y:ar~ =~1(. .

t1u',,:l

p{~mi;lluri

k~ !n.l, ;'dJ
i;:",;n~

,",:

:-=:

~Jllt

urm5tu~~rl'h':

1i3.5 k:\/n11". ];1 =

In" k?";111 3: ';,'2

1 >< lG<~' t'r'il!s.

-= 2 >'

IG- fi cm;~.

.9.2

,s,e.1ite,rm~~~;;i&;""c:>~'

;."

'

",,' "

e---rift==. 5,7' kNjm 2 ;

cantitateade, apli care se va Iiltra in decurs de 0 zi prin 1: m 2,a l st ra(uJui de a:rgila;

, " ii{'pori ~i prcsiunca electlva Ja baza strat;;l,',,; dd argil1l
presiunea apei In' str~tul inferi~~ de nisip pentru care soar produce ruperea hidra'ulicif
de argiHi.
Rezolocte
a)

A. = 1 rn 2 = 10 000

"') ....'.,...',' i
I

"'

:+, -:.:.: -: : ::::": :::~:: ,

EI

"<.1

"

---

C"i

Jfl

-/

Pt =
= 16,5' 2

~L'i77c~_L
=

prJ

= ;"'~I -

2 T j'sai 1 2

"(ii, .

1-14

her =

YH..~hcr

"'('ll == 2,2
l"w
10

0.22 m

= 22 em.

~"',- I"'.'"v -~,

-~ I ",I I ~
i

+ "(cat

4.

~-

72

~ I

H~
l., ~

.' ',-', ,__

, I'

I ,~

LI~.
ttt~ ~;~
--d

.+ ~g

1rII>r1
r-s# 1-'' 1

't

X 4 = 33

I"i~
,
I r<-'l.l1r
fh/~ h.. r "1

-,oj

IJ

11

k>~/rn2;

120

24

c.t; Ih,-h;,

);):/1,,0

;'11:;11 = 14.1 -

r-~~,
. ",~

H = 1-1,\ rn .

9. Curgere a apci pr.ntr-un -tr.u de nisip l'5te sludi2ia .ntr-uu dispozitiv ':'XI_<'1:fr1cnt:d
de Iclul celul ar~1.t:lt in Iigura ~1.33. Se da u : hI -= 1.5 ern, 11:2 : . .--:: 20 CI]), prccum ~i c:r~H:tc~isticilc
nt~ipr~l'jj: n ~. ~ = 35 ~/~ .. '(s = 26,7 k~lrn7l. Sa sc constr niascii diagrmDc1C' de prcsin:.-d ncu trale
~i presiuni efective p cnt ru trci situatil:

\'\

II

I !\""

\=i~ ._

\ \

r-~
,I

/L.'I

yz,at =

= 17,05

'l
-,j

II %- "j Y8 -t. -~Yu.;

.n %
( 1-~'
100)
100

~-=.

i( 1 ~

II~~),

- - - ("(s --

~/1L)

100)

;i

( 3 5 ) (..0.:O,1
.".,_

v~
I J
Ii

."

'.0'

l:Lip

i;J

I'

1,0.:::3. ::~~8t;Jlt~i

+-

~(s'J(h:. =

Yn;(h1

j;11 = fJt ~
..'1) {Jz==5,7
U

-;-.:=

1.0' 0..05

-+-

20,85' \1,20 =-= 1,;-)

+ hJ = 10(0 . 15 + 0.20) :;:::; J,5

"'(lift + Y.<o'Jth.!. - "';';t} 1 -= ';J~~ '--=

+ 11 2 -

!Jc: = '(h l

h) I'll'

-+

(0)5

"'(~c"~ ~

+ O~20 -

2,J

~~-

W~~
r

Per 2

'.:-,

l",, .~ )I
_

~~

I ~
I~~._J1

~'
1 \

!~

I!;'~
:\

II,
L-.! \'~,
\,~
_,h{w

I 1

;-- / i
u=l!w;"',h/h)

iii I
[I
~'-'
..... 1",,_
jlo(oM-hr",
:/1""1

(;----1...

i/~'W h2 "so!

J.l(f'ln~:

0,22

],:.:-(-/111 2.

0.10)' 10 = 2..5

10 O..lD =

'",

IL~
\..:

4.2 = 5,7 !,'NfJn z;

Fi!J. :Ll:l.

kl~/Jn2;

(hI

I-

I (
I 5 '_
1,.:.....

;1 "..:::.:....,/

:~int:

a) Pt = y . j'l

70

lOG}

Ordon3tclc diagra111e1or de PITS] lU1i toLde~ prl,!=il:ni neutr:.:dc ~i l;fcsiuJd (;1CI':UVC 1:1
\~e

~:~"I
IIII 11'1''-'
- t, ' 'l

",_
k~(n"'.

10,1"':"1

100

-- 1U; =--::

-"

A .'"

lui h

1,:,:-\/)11 2;

= \1- - '

100)

I I

"1 ",;

( 1- --120,1
35 I
, +- ---10
:J5
:::..-::.

-i- 3;5 = 20.S5

i i

hi"""" ! I

u:=.t'r'r'{hj"'hz"

Rerolcare

/}

I
I

b)

~e

'~h t~Mw
~
I ~'l

I i E-t_,

iL-.l-\}h'w

a) r cgim hi-Iros t.atjc, li -zz: 0;

curcnt de ap~l dcs ccudcnt priu proba dt~ ni sl p , 11 = 10 ern:

cj ci.rent de apa asccn deutvprin proba de nisip.../1 = 10 cm ; IJcrdrn ce valcar e

l'c:11izc:J.z3, in o ccs t cnz, cc n dij.i a de an t rcn..rc h l d ro di n a rni ca ?

saf

I.

,\
P

,'7

=a

10' II

,4

c)
H~Jpcrea h iclrauli ca corespunde si tual.icl p en t ru
care Pella baz a s t r at ului dc al'di1a devine z e ro, as lIel :

P: -

:lh;

.a /

'<:~

= 1.44 -

4,5

1,2 kNjrn 2...

CI1)2;

2592 cln 3/zi/rn:!.

+ 19~5' 2 + 18

2,2- 10: 0,10'

Conditi a de antrenare hidrodlnami ca cste:

GO X GO X 24 se c =- 86 4.00 s ;

J'cf= PI -

Fig, 3.32.

Pd

'+ h) y';' =' (0,15'+ 0,20 +0,10)' 'lO'~'

-ywh,::'

11=':w'lJ= 10'12= 120 k>ijm 2 ;

b)

,I

'

1 'zi

+h2

Pd ='y;

1,5;

Ackil = 10000 X 2 X 10- 5 X 1,5 X :86 4.00

"=

"~:.~-: -:.:-:-:-:--,~.: i E!
" . : " " 7

,.

= ~,1 =

i --- -!z
I

u= ih

3:~

1~:\"ln:Z;

1-:':--~i)l1:!.

o h s e."
':It

'j

lJ.1

t i (.

i)r('sh~11,-.l toLl1?i Ja b;,~zr: s1.rat~i1l'J.j (:~te ::('cc;1~;~i, atit

In l'o])di!;j]e dl' curgc-fc :: ::.pei lntr-un

Iii 111r;:..1e

,td11CC

(J

~;C1JS

IT.-'',t~"l"C en Jcenl?i Y3]o~re

:l.

f8.i:.

::dtuL

fJl regiln

J'ddrusta~jcl

In (,O~15('~jnt8. dlll1~r;,unr{'~l

prtsiuc:i

1-1rcsinnii e[cctiyl', .~j i)1YCn:.

':: ~:::i:::::~c:,~:~'=--=;C:~~==,-:t:o,,0

CAPITOLUL 4

" " ..... 3,/

"C=::J

COMPORTAREA PAMINTURILOR SUB. SOLICITARI

'1

a) diagralna

prcsmr.i.or

a pci

in

mi scarc

asupra pcrctclui Ingropat ;

,I,

,Ii

:Ii

b) cocficientul de siglJr:lnFt F R fa\;) de ~11l

bidrodjl1~lIl1ic:1.

t rcnarca

_ C~-L ~1LlPW2

Re:D!i;CiC
fl) In cond it ii hidrost a ncc. on~uJ1atcJe di~
~r~llnelor de prc siuni ;:Jr apei , de> 0 pnr t e :)i de

Fin- ;3.31

alta a cap.it ului inferior B al perct clui, au urrnatcarelc valori .

AE

pe fatn

p:l'l=AB'Yw=9.10=S10 k:\:'nl 2;

Pentru r-ezolvarea problemelor puse de proiectare a fuud atiilor ~i a con

-t ruct iilor de pi'\mint. TIU este sulicienta I111mai cuno astcre a car acteristicilor
car-e ~ervesc la identilicarea ~i clasificarea pilminturilor (granulozitate, corn po
zitie miner alogica, plasticitat e, permeabilitate etc.). Comport.are.a sub solici
t&!'i depind e in pr imnl rind de proprietiuile mecanice ale piiminturilor : GO m
pre sib i 1 ita 1 e a ~i I' e z i s t. e n ~ a I a for fee are.
inaint8 de a se prezenta modul de det erminare in Iaborator 9i pc teren
a acestcr proprietat-i, se prezinta principalele faze ale procesului de deformare
sub inci\l'Cal'e Ia pJmlnturi_

pe f'ata EC
I':'::~ = Be Yw .,~ 4' 10 =
~\l:i~care3.

zornc tric 12

Grndi cn

npci pc sub b::?8 IJcr('tdlli c t ans s c pro.luce

5
t

-1\.) 1,:-\jlfi2
(':1

urma re

111.

ul

hi

d r n u ll

COI"eSpUi"lCe

max im

dr

uuiului

CCh1i

rn

SCUTt

ai

(trnscu

~lBC) ~i

cs

('gal en:

-_!~--:::::: --~ =--::" ().:-~S5.

h -}- 21

;)

+ 2

Encrgia cores punz at oarc ln~1]1ilnH pi ez orn et r lt c h se (OnslJn;,~ pe t rnscui ..A. Be prin Jrcc.ire a

diri tre 3pa si part lcuklc de pilG11nt.

Pc tn.1SC'.U1 /lB, curcntulut (lr: :11J:1
~:i

~liJ . .-i

(:11

:?/<.. i:~ ~h

+ t)

dlmiriur.r a prc::.iunii

~.pri'l

:..=

.-1 n

dL'~ct.nJ(:nt

.1

Pc tr.iscul

~,,.

UYC

~i

Be.

1_'-i- 2t

Prc~iunt'a i

= D

0~:~85

10

ti cor~':-lJl!:w!L'

= nC'Yj(i=-I---}~-";'",=

o1-ah)

Jj ~-

];1 b:u:1.
[":<,'1:

l'r::~juP{':l. inL1};'{

<\

'----

I)

ip

8l,bj k:""in1 2 ,
<.Jinjintl~\l'e :t prcsi uriii

('l e c

"
Ii)

.n~,

~"):tl -

DO -

-r" = (; --

!J.p:('~

/[,".'2,

1~J.3S 1\.X'1l;~

Fi!l ..~.l. !l1c~1.rc8.re de p~-cba ~lsupra unci funcla'ii.

:<:.:-;;i

': 1135

nO:, 1I Co"~,
. -- -.-".) -,
.-._1UU) .'
.....

(J

-(

. cr

'.'
,>"

lOG

= :~.~I.:);)

\I

J ~...:'r'
1..)

_-:-- 110:":;
1:)

;'l{
s

--

1 cr

-+- 1;:\3:1

~:J

= i-~I:a-; --

_ ' Pi

I
1

l:~'/'n2.

Fj!J. 1.2. D i2gnl!11a t r.(',-~rc~~rc

t:ls::r'2.

l.O;;

(.1,,5;-::::)

_~ 2 G:~

j:~<,'n)2.

l(j)

:-=

HI.":::) k~ Joe'

<~ln'e

P2 P3

1
jI
i-I!
,I
0'

J H e ,\c:

11('l'rtc1ui, fe ftltn.
2 --

1 03Sj,ji,

2!

O.

.~.
:T-P
"
1
Ii

la Ll,1za :~'l'rd~ . ]ui, Pt~ Ll\U Dr ('~1r'

I),; '/

72

A(U;

~pa ~~c('nd(,lll

curcn l ului elL-

fata de contact cu terenul; construindu-se diazram a- de lncarcare-t.asare,

In' cazul eel l11Hi genel'aJ., De 0 asemene a diazr~ma~el}ot
distinge trei secto are
'

0 crcsl cre a prcsiuni: apci en can ti t a l ca :

~p:.!.,~

,,,]

ii CGl'(,spl1ndc. 0 Cl'c'?tvrc ~1 prcsiunf ctcct ive

in

- Un mijloc concludent de a: pune in eviden~2l modul

care se desfil~oarii
HGe"t proces 11 const ituis efectuarea une i incarcari de proha asupr a unci placi
'sau chiar a u nei fund alii la scara natl1ralii (fig, 4.'1)_, Se imegistJ:eaza t.asarile s
_ale placii (Iundatiei) corespunzatoare presiunilor p care se dezvolta pe supra

cant it at cn :

]I

~~(

4.1, FAZELE PROCESULUI DE DEFORi'l/\RE SUB lNCARC,A.RE

LA p Ar-1!NTU R!

difc:i'cntei de r.lv c l pie

<l

"1I

si

cOt'eSo!Jnnd l1noc faze distincte 8.]e pr('(:e~:.:ului de defornlnI'(; sub

(fig, /1.2):

11iCf1,'CcH'I'

I - l'rlatia intrc presi'Elca ]J si laslil'ea S pote c,-ilsiliniar{\: de exernp]u.

jaUt1 S-dl' e::--:;rnlina dou:l \"nlurne tie- ,uarnint sit.{late jJe YE;rtica.'leJe lluse ,Drin
rnuchiile s~Jprnf(~t~)i de ine(lfCCtre , inainte :;i dlJD8. dpfoI'ni~.re. s-ar COD~.tatH CB.
se produl~e 0 modifi'::al'e de w,]C:J11, [lU ~i rl'e for;nii, pe seam~ !nlles;}!'ii, A. mi;

-.: _..

I eo1'espti~d~;":';~~d

Iiind numita din'

comport.area pamintului in aceasta

,;";JAonnA"

I""

i i

sf

-,

( --

~:..{:.-:"

_c.,,',_ , . : . '.< .

..,';,;~;

111

11
P>P1
UlI" I htU hmJ,(p<pz

1,1"", II IIl-P<Pt

nm

ol'atiih:ir s~b'--<.rTricarcare constanti~st~ rri~i-i'ndefuhgAf:rL~:desQ~r~a.l~-~a.,pl~Sii

(fm;datieij se produce 0 revenirecarej eyolueaza; d~~;as~;heneanri;:t{mlJ.
def?tn'latiile n11 se. anuleaza, ci se imegist!eaza.o t~a,r,e remanenui

Jr

S;J.'~
__ ,
::

,.:,\1

SiJ

s.

nil_ 4.6.

Rcprezentarea relatiel tncarcar e-tasarc-descarcare,

4.2. Cm1PRESIBILITATEA PAt11NTURlLOR

l'lg. ".3. DdorIl12\iiie paminluJui In difcrlte st adi i de indrcGH':

a_

Ia za ,je tndes are ; b -

Ia za dez'~0Jtarii zonelor

pj asvtcc.

II _ daca presiunea depage9te 0 anumita valo are PI' relat ia p-s devine
in mod vauit neliniara ; cresterea tasarilor este mai accentuate dectt crestcre a
presiunilor. Modif'icarile d~ velum sint Insotit.e ~i de modificihi de forma,
ceea ce dcnota ap arit.ia unor deformatii de lunecare determinate de crestere a
temillnilor VUJgeni.iale (fig. 4.3, b). Ca urmare, la inceput in puncte situate
sub much iile placii, iar apoi in zone nurnite zone plastice (fig. 4..4), este intre
cuta rezisten~a la forfecare a pamintului (capacitatea pamintului de a pr01ua
solicitari tangeniiale). Sect.orul II corespunde [azei de dezcoltore a zonelor
plastice san [azei lunecarilor progresive;
III - dincolo de 0 anum ita v aloare ]Jz a prcsiunii, deformatiile'deviJl
neamortizate $i se pot produce ch iar ruperea san cedarea prin d~sprindere
a unei parti din m asivul de piimint. de r estul masiyului, ca urm ar e Q depa9irii
rez istcntei Ja forfecare de-a lungul unei supr afete llumita suprafaiii. de alu
nee are (fig. 4.S). Aceast a est e [aza de rnpere sau raw de cedare.
~ <. p

Pz

{~i..
J,

\ '

,,,

4.2.1. COMPORTAREA FAZELOR COMPONENTE ALE pAM1NTURILOR

SUB ACTIUNEA SOLICITARILOR DE COMPRESIUNE

1Ib

cornp acte).

Dupa cum s-a aratat, compresibilit.atea guverneaza comport area pamin

t.uiui in pi-im a fa.zii a procesului 'de deform are sub ine:1rcare, in care rclat ia
inulrcCIl'e-t;:lsare noatc fi considerata liniara. Se snune ca parnintul se com
_ pOl lil in 8ceasU( f ala ca un mediu Iiniar deform~bil -9i' nu elastic, deoarE:ce
in Ci'ZUJ rid icarii Incal'ci1rii t.asarca nu so anulcaza. ci se inregi~treaz.a a t.asare
rem anenta s, (v. fig. !1.6). Pentru a intelego bazeJ~ fizice a1e~ compresibilitatii
se v a exam ina comuortarea fazelor cornuonente ale paminti.Jl'iJor sub act.iuuea
,0Jititi1ri]or de con\presiune."
.
;1. Y;lza solida. 'Ca urrn are a.aulicarii mcarcarilor exterio are, CreSL: ])1'12
siunile la co nt.actul dintre particule.vceea ce produce compriruaiea acestors.
Dcsi presiu nile de contact slut m ari, rezistcntele' m ccan ice ale p articulelor
solide sint de aseruenea mari, asHe1 incH 'compr'in,\at'ea acesto1'a este fcarte
mic~"i 2i 1111 poate expJica defol'matiile imul,wtante [\le sLratului de parilint.
Aceas{{i comprimm'e are, in generai, un c~ractel' r:eversibi1,particulele reYG
rli]j(b-~i ckstic la l'idicarea incarcarii. In uuele [Juncte de contact se pot p1"o
dllce ~i sfn:('iri locale, oJ carol' efect globaJ asupra deformatiei este de asemcmea
Jicglijabil. In schirnb, s(ri"'i1i1o locaJe constituie 0 explicatie a deformaliilo)~
renl:onente. Log;lturile din1r(~ jJA.rticl;le fiind mult rnai slabe decit rezistentelt:
DG.rLiculelc\r, ~,ulJ actiunea soliciUiri1ol' do c<Jmnre.;,iune se produce 0 I'earanj(;re
d'
J."
.
'
(/- pO.rtlCtUUOr, lnsopt8. ,e 0 rntc.90rare a yolurnuhn n(~. gOlurl.
J

_.I'

Fin. Lt. Df2yo]1:1rea zone-Jor pl;-~s~

tice ~11h frmd:1t it :

Fin. L;J. CedareH Icreill.llUi ds

Lll1 <.1::1 rl' .

In l'aze]e II ~i III preriomina defonnatiiJe sJlu:ifjce (le lur18C,UI'. PrO)

prj (~tat l~d C' arc UUVE'rnea:di c()rn pOl talt) 8. DDn11nt ~:du i in acbstc f HZi~ cste r(;'::ist en !rj

~.

'

Ca~-'a('tf:rist ic?i c::te si ;:yolut la in tinlp a deforn1at.iilor. Cu eli ril ~llnt u1

cste'mai putin p"nneabi'J, cu ath timpllJ necesar pent'I'u amortiz:lrZr, I},,1'01'
_

..

...

A I ! . '-'

h. =.\]1'1 din pori. Pr'e,iu nile suplimentarc care;e dezvoltii. 1n p<lmint slntln
j' [imul rMiJ11 en:' pl'e!ui{te de apa din pori. Apa iiincl practic inccm presihiJ::l, crc~

] _ zone pl:u:t1ce; : - ir:dl?ctol'ii ~lle

p2rticu1fll,r L1e r<il"!:int.

la forf,'(ure.

Compresibilit.atea reprezinta proprietatea paminturilor de a se deforma

actiune a unor solicitari de cornpresiune, d evenind mai indesate (m ai

t"lca jJl'eSiU'lii ap ei ,lin pori nu poate cxpJica deformatiile piimintului. Pe maSlJ ['a
,:r,,11:1l'ii ;{Dei ,lin pori,
prcsiunea excedentari'(
in apa ~eI
diminueaza
si. ;Je
....
.,...

..
~.

~'

S(~:l~-r)a pC';'110r ~~,are r{lI~11n neOC~lpatl {18

apa, sc p01.tc pr(),~uce.riJara.nJD.I'eap~t~'

"'_1cn1elcl'. Ir ('azul pa.~nintl:rilor cOPzlv., sub Efect\.lJ r-ne~1I1ni1,)~ suplirneoturc
~~e rqcdUf'e t!'ec,ersH. llDei Dal'ti d)n aDa le\:rata in n l)11 ]lbc!'B.\ suhtijndu-se astfeJ
Vl~
-'~'
v'"
.::>
1 : '
In',~:~h~\.ll (l8 llpa ie:;'Ui.ta. La descarcare; fe.nolIlt.:>.Dt)l se prOfJuce In sens' 111VetS,
1

,J.,

,'~~1;~:~~,;7:1~~;.~~,~E~~i~t{\Jh,~%~~~\f~}~~:{i;;~2~it}1t~1~
~:~~1:t~'
' i ': 7: :p;' ':f:;' , ~" :;" ';'; "'i\--' ~ :''''~-;

.'.

'~xjtiI.1~::!el:14I!:tt~A.~~!:~fa,~~n~})Fgr9s~mll,' initials a' invelisulu]

est~'.c:e~~~e.l~~lrurn,'~\~~;,efctul.d e p ana". al apei legate (fig;,

<f.-;{:,.-.~t:r: :':."~.i i~~\~~,_;,~j'\~~~~~",~:-,-,~ ~)-+i\~~.;) ~r",><~~: .:'-~\_:/

<

,;! ,-:~,:-:;

;',:" ,.',f'~:,,~. "~

'.,~ ~ f

-r" ..."....

..

~;.:.~J I r 1 ' , ' .

__--. 111lttlt"l1t,f

zinta-ptesiUllea, J a sca~A 9b.i~n\Jit~ (f.igA:9,a),ia~!a,ea:.rii'!ciga;ritmicii (fig:J. 9,b),

iar in or-dona tii tasare.a spesificii~ 10 ~~f}Bi~~";CaraporttIl.i.ntre deformatia Iinala
J.H sub presiunea p ~Iinal1ImeaH;'exPflmatein prqcente.v'

.. _,"

, c.-Aerul' ~i' gaicI~'diIi' pori: Aceste"comporiente sint ccmprimateLa (

terea presiunii. T9.fodatii~' gazeJe pot Ii dizolvhte ill apa din pori. Amhele feno
mene au u l1 , c ar act er : reversihil.
...

. iurb~1t~I~~I~~~f~;~i~~f!Jfl~~~~'~rt'!~;;if

,., '. ~I.{:;'

iiiiiHitnH;~f

P,
'-

"=,' Y
r~e-;'Z::!!T3!.J-"'"

[P,,,,

c
ct:
21

!HIHHI'HII:,

iH!HHHHIH

,~/'
-"',

>~-=c ~/nc5rcare

In concluz ie, princi pola cxplicatic ,I dcior.natiitor sub solicitarca de COI)/

presume rezidd in rearanjarca particulclor. In..caz ul pc''imillturiltrr "fiturilte,
p aiticulelor est e pc,s'jbjHi num ai dupfi. ev acu area apei din por-i.
Riunul de tleformare estc dcci determinat de permeabilitatea jJnnfnlullii.

rcai-anjarea

'f.------"-"" ...<

,,

r:

.j

~//rccq;'/L/'L",:2:y//rr1;"'l
~ ~':::':':::':"::':::':,:::::.:,:.:::,::,.1,::;-~~_~3

t1

"7

1"'1.
J -

"lC,.',],,'0"P'
.J
'l...
..-1.,1 '- l..{

':! -. ire!:

,J,'
L

(I,l',

t.l

\'h'('j'
t;.
.

in

fi2:
}7" :

In

;UW\<1 [

"",t,

.1

!',"

'.

,1 .. - pIcl1'a

:;".""'~;;du"f-l)l~~l,(;:ii(~~;rT::rr)~h:i~{,i!

1"-

\, LiJJ}'I',

Pi'

\~:irl;l"~~~~"e;','~f:,;';dii
proM;

".-

'

~~
1 \'::0~~":~,:~~~~\.~.~,:\";~",~~,?: : ~:;~:?:~

-'

-\

~illL

I"
~ ~ll

:J'

U\

( ....... l.l J.'.' .

(-".,'])" (.':J.fJ1:
(..:,
{j,}f),

't.!}~

~.

Curb e cle ccmprcsiune-tasar o:

uurrnala: t, -

re pr czentare St'mil(g.'lrilr:1ic:l.

.JIodlIint de dcfoi-maiie edometrc 011. 5e consider"; intervalul dintre doua

presiul1i PI 9i]J2 (fig, LL9, ci) 9i tasarile ~])ccifice eores])unziltoare lOp" Sp,. Pentru
into-ntld cOnsiderat se asimiJcaza cl11'ba cu 0 di'C'apta:

tg ~

(..:, it

m.l11Ji'a

P2 - PI

0.[1

'.-. -0." -

.t-jJ

(4.1)

00

Ddillitia modulului ,l~ rlrformatie edOl'H,tl'i..: .II ];eamint(;ste de cea a

moclnlului 'de elasticitate E == (I/s (l'egeA. lui !looke). Intre ce!e doui'i carac
teristici exist a totu9i 0 diferent,ii inipol'tanta, ~i, RlHlme raptul ca pentru un
pilmint delt m0c11l1ul de deformatie edoUletric .11 nu este constp,nt, ci depinde
de interv;,lul de pl'e~iuni Jlcntru care este definil. Pentr'] a compara pihnin
(mile in- rUilclie de aceasta c&ractpristica, se (lbislHJieste
,se caJculc2e .11
penll-u ill:en';~hd de p1'8s,il.:l1i de 1rl 218..3 da\"jcm 2, 'astf el :

... (-".Ii?l"'"

,f!1te dd,dii

.Jl ==

z_.. :

,1:/;).,,;

==

sa

11;1'U'('.ilrii,

nezi.lltniele unci incet'ci.\ri de c.OJnrircs;hilJi Iii e in ,'dQ;;jGLj"LI ::-e put pl'i?'

l.t~nt.a prin cUl'ba de cnn11;re~ildle-tQ;;o:te ~<lU }!rin t..l~j'hd ...10 (On1IJl'e3iunv

-:r
iO

f,-,carcore

Tosarea specificii p entru 0 presiune data. Pentru compar area pamin

turilor in ~un~\ie d,-; con:p]'e~ibilit~te s~ u~ili.zeM:i'i ~B.sarea specitica ~co:espu.n
zEltOI' presiunn de L, da:\/cn1". !n runctis ue Qceasta valoare e:P>~2, pamintur ile
:..:.e r:.:onsidpl'8..:

- pu\in cornpresihilo, d aca Sp=2 < 2% ;

- com p res ilril e , clacii Sp~2 '= 2/i' ... G%';

- Ioart.e compresibile, d aca Sp~2 > 6%,.

','ih';

- .. , ! .

lnregi..,1rar('a ~';;'z' pr(.!ucrorca, re::lI.ltrLlf/lor

~lurl);:it(lLe.

Pe haz a curhei de cornpresiune-tasare, se )1ot det.erm ina urmatoarele

caracteristici de compresibilitatc: t as area spscifica, rnodulul de deform atie
edometric ~i modulul de deform at.ie liniara.

:=:uc:c.e~i"\,-e

Cl:

=-~-~_.-

"'..."

~n;l
.J....

,_

;ogp....

LABORATOR.

la lntt.?1,.. ?Je de 0 era f:6 nn dif('.f(~ t:U

IJl ai ,r,ulL de CI.U 1 JlJ1l1).
'
,

P'"illru fieCCll'e inc:i'lT<:are N, ci'treia Ji <:0

~7
re~JJunde 0 pl'E--siune p =--= _."V-/A,~ un-de j
c:ste
e 0 r i ,\j{ h
"~,0~, ::"~
c"j3. il'c1ulni
<12 i'1ren'i~tri"F"
I'
~~'p~/~:/~~~~,::,+-1
~.
-E:- '. __ '- ..._~ l ,
<
1~:%%/:'/~/~W;/,;~~l---5 dl\"8r~,1 UmjJI t:

" f

,~~;t}~

l.lr,j"'''''j
"j ;,10'"
\,' .1 I J.' '.'.
1,-, "

OESCarCOre

*c%

Pcntru stud iul compr-esibilitat ii in Iabor ator ,,8 utilizeHza au aratul d(

nurn it cdometrii (fip'. 11 .8) , Prine})),;l,'le cn.ract!i,tici ale tneE'l'cArj(si nt. 1.1r1l11;
toarcle :
'0,
..
.; deform area l,ltETalil a prohei oste iml'iedicaHi: in acest. scop , prob a
en diametrul de 7 ... 10 ern si inalt imea de :2 ... J ern ?ste: 1r:.tl'oclllt:il intr-un
inc! de ot-! ;
.'
- trehnie asiguraUi posibilitatva cvucu.uii ape} {lin porr : pl'oba est e
asez ata lntre dOlJ3. p iet 1'8 porua-e.
Incarcarea se 8.p11l'8 in trept e prin in! rmediul unui sistem de pil~ghii.

Sub fie-care lncarc;~:U'e se rae citiri );:1 ~-iliti'nCCi1-1lp;)rdtl-)]'. 13 Qifei'ite lntel' . . ale

de dnljJ. plna ~'iLJ :~e con;;:trtt{i anlol'tiz.:-;fP(t.

\
I,
'.......
~ _L
\: .'
. . . ---]

.~.

<: -l'cpl'c-ze-n!:\re

IN

\-~....

I
I

Vt%
FiU'

4,2,2. DETERMINAP,Eh COtvlPRES[5ILiTAT"

1',
I ,~,

~
Oesccrccre

..

P:'<zc-

Epr'~--------'--~ I
cpJ
'<,

'

.........

Fin- Li. Efcct u l .lc pan;"i. 31 <-\pd legate.

......

{L

I '~ l
I "".
'-<;1

==..,,, -\i=,"=,~,
~~: &;:==5
~~

'Pz

7 ,--

fJ,

I
II

1r~-3

i.

iC{l

_'

":1=3 ~ ~t'-_2

Ep~~,

[(la~/cJn~J

wo

~~::~fC

.3- 2

C~ Sp,~3

-77

i J

=-::,' c::::-.;:.-t::~:=~::=~~_':=,,,,=::=>cc,:'::"cc;;c"'-;'-=-':'::'-=C--:-C:C='=::::'~oo,,,,"t-='?'::::.C'~ ..,:c.c,'

c-,C'-"'-C_~C-""'7C-'--~~:",-=",,~-:=~c.:~:_-:c,

',=C

linia;r;a~~{~;~~~,ft~fjr~f~~~~tli
,
__

.;c
.: i.

;',~

Tabclul4.1
I

p~mJntulul

Natura

;1[,_" da,,/cm'

i ArgiJii pJa~~;~~noale

I "\rgiJii
i

lor etc.

15
50
50
100
100 ." 150
100
200
200
500

plastic cnnsiste nt a

..:\rgHa plastic virt oasa

::-;isipuri al iriate

:\"bipuri de iudesare medie

:\"isipuri ludesat e, argile tnri

Curba de com.presiune- porozitate (fig. 4.11)

E.(H)

J[Odllllll de deiormatie Hnlard E. ACfSl ruodul se obt inc in fllnqie de jl in coridit iile
so]icitiirii edometrice (ng. 4.10), ast Iel :
2x=E)/=0;

va: =

VJ:/.

Se cxprirna legea lui Hooke gencraliz ata :

E"

"y =

- [vx E

'I

(0)/

+ uz)] =

tntre 1,0 ~i 2,3. Valorlle supraunitare

valorilor modulului E, obtlnute prln tricercarlpe +-,,-~., """..
edornetrlc, se explica prin cfectul de deranjare
turii pamlnturilor. coczlve produs prin operatille de e
recolt are a probelor pe teren, transportul la Iabora-:

0,

est e 0 diagrama in care in abscise se re-

prez ints presiune a la scara obisnuita sau 'I
inCOrCQie
la scara lcgaritmica, iR1' in ordonata ind i el~1---..--+!":''-''"-'('''-.,
cele por-ilor e.
'~
Trecerea de la un mod de recrezentare
~Descarcare
la celalalt se poate race stabillnd relat ia
care leRgii variatia de velum (sau de lnal
p
Pr P2

time) a ~p1'obei de variatia indicelui porilor.

Deo arece deiorm atia laterala este tmpiedi
Fin .1.11. Curbc de coinpr esiunc

poroz it at e.
cata, se po ate scrie:

un de \l est e coefic(entul de deform are 1ateraLl (cocficient ul lui Poiss on) 21e u'irui valor! la pa
min t nri slnt date in t abclul -1.2.
V;;; -

VCy

G;::;

vy

1 --

= -1

[vz -

dar:

'.(vx

E:z

+ vy) = -1 rCz E _

Mi

H'

0z

r11 - ---1-=
2'1 1
--"..
S,
1 ~ VEL
1 E'
y2

G'J1 = 0,
-

07"

= t;jT=

,il;3; E

1 rcz uh a ca, t corc t i c, E < .II.

STAS 3300"", se da rclat ln :
.E = Jl oJ'l 1..

-I'

(4,5)

r,

Tcl'dul ';.2

...,

,.~f

.~.

f,J:l

-+-

V.

Vo

Vgf

t111 h:I .ll;)H~un ~l

t O. 1.:OhditH

(1(' s.u]Jci1src in

edO;~jl2tru :

1'1

i0

_-1'1"...113 rir 1;;'l,::Ji:,1.

;,,~.,jj)uri

Sisipilri Ilr~dL'asr

.\rgllc

eo - e,

efV.,

!J.e
=---.
eo
1 eo

=--~.

1+

M1
Lle
--=---_.
H

'1

+-

(4.7)

eo

Caracteristicile de compresibilitate obtinute din curba de com.presiune

.
,
-porozitaie sin t:
- coeficicntul de compresibilitate at, este dat de 1'e141a:

((JClJ("jCnl111 l.f;1IdiJij('Tll

0)3(\

(l.~~3

, . I:,.q 1
C,l;)

LlC
_ -.3:,,' ~.!:-_
1 -,, eo -l-'-e
I
0

'p;:';fC,~1':1"'

f'r'J!ur! [lJ:,.;du, "B

')):.3" "I.'J~l
0,"1:~

(,,;)0 ...

(4.8)

- coeficientul de comprcsibilitate yolnmica

XI)

0)2G ... G.:=!9

2
D.e
C:111
au=c t:..P. l~-!aNJ

JaU'

0.H
j.

efVs;

s -

rnle III 5falr lIt' repa:.lS

[;(,JnH!;!!'l~;1

r;u-

+-

+- eaT', - V
V,(l -+ eo)

Cit .." ~~ :":d.ori f"x;~trjrll~.n~:'dc Il~lllr:l c~H:~"jtin,

; ;'i.rnl/;lld') '(:1'

fZ

= V.

Pentru a putea construi curb a de compresiurie-poroz.itate, atunci cind

se cunosc t.asarile fJ.H, este necesar sa se cunoascaindicele initial al porilor eo.

?<

Tctus}, in

-V-"-;

(~.1)

.11;3.

JI
Intrucit

(4.6)

Deei:

'ij

,:"p

f',p;

Yo-V,

Vf = V.

. (43)

!ioCi"z.

:2 - - - -

~V

fJ.H

=li'

VgO = V'8.'i ; e0 V8 .~
V o = V8.t.,
'

Gz= .:.~ ;]'1'.:;

Ace asta I2StC relat ia intrc tl"r:~il111ile norm!e in st~1.diDl cornportanl pii111intuh}1.ca un Elt:dil1
:niar-defotlnabil; ](0 sc dcnumcste cocficicn t de irnpingfrc J::::.tcIala 1n st are ,JC rcpaus.
~z

A 'H

Gy

A-!1H

Vo

V=

'Iuz;
..

~ ~--

Vx =
~

'~'Gz:

v,,(l- ',)

6fT

O,~,C)

It.'7{! '." '.'.

i-'

IlI

~-

= 1-+

to

==

III v

In '

r cm _1

EC

detclTninii

(l~tfel:

t1p ;

(>~.9)

daN J

79

ilp',_

-i1H - Jl= , ))!.

. .hPiitninturile -nisipoase stnt, ,in

H
1
III v

(4.10)

.11

indlrcii,,! stat icc,

In .schi mh;

dcfor'matti le erose mull In caz ul pamln turf Ior sup use vi.brat lilor. 0' p~~il de nisrp. supusa In
cdomclru unor incarcihi ciclic ajuugc, dupa un llUm~r, de ciclurt, - sa' aiba 0 comportare
elnstica (curbcle de ln cfircare , desdhc::ue ~i rctn carcare sc suprapun).

Piuniniuri arqiloase, Fie curba de compresiune-porozf tate a unei probe de argi15

COMPRESI81L1TATII

4.2.3. DETERMINAREA

iNCERCARI

PRIN

PE

TEREN

_\'('e;dsUl dct crrnlnare sc po a tc cf ect ua f ic p c calc dil'(:cU'i prin illCCrc8.ri I..:U pluca :".~lU in
c('r(';~ri ell prcsf omet r, fie pc ca!c iJldirt.>L.'U1, pc JJ<:1.za prob clor de pcnctrnr (dluarm c.i S~!'!.I SL1
t j C:;1)_

a. [p(:c'l"e.iri eli. phl<'a 1,(,!llrU de1l.~llllIllal'ea lui E. Sc ~"JroceJcilza Ia i\1C'rll'carc3. lind pl:lli
rifidl' patratc san ci rcularc. ell ar!u minima de 2500 Cl11 2 (de rcgu15 .5 000 .. ,10000 (111 2), Ja
inccrcarea in son d aj dcschis, ,?i de minimum (jon (':m2 J30 in ccr carea in p-aura cll' Ioraj. lnaintc
inc<1rc1ril
c-ztse ..
Sl' pn311C1fCl.
0 prfsjl..llH~ Jig L(!;'C'::-:Pt:llz;jtoafl~ co
lo anci at:' P2JllIl1t de dcasupra nlvelului pJsdi. 1~1('8rc2r('3. sc face in trcp:. l~l~~SUrilldu-sL'
t asarca placii dtrc ct pc supralat a placil ]a incl'rc:.'irne ill soridaje dcs chise S:TU 1)(' prClI~Jlgitorl1]
de

inc('\Jcfei\

pr opri

P!2.C3

~n~X:1

l;lctalic solid::nlzat ell p13c8., la in('(:rcarj]e ill Jorajc (Y.

b.

Ctii1z;~r('a

rHten:ari!or

prC'si0111dt'i(c

pCHtrH

1).

carnct criz ar ea

l:olnprcsiLil1U'I!ii. Frcsiu

i.l

2~~I-'
/-J~~' 1:1 tb--~
,,/'

r----"-- EI

<Sl

,._-_':>

-:r I I:cl

\<gt
I
i

~iJj I'~I
':d-l r:-~
J

,/,.::"__1-:-

\-----

,~

I'

~
I ;/

ccJuJa (;c lZ.1rdi1;

:; - gilZ FJlJ p!'e

J.;./;' r~:r:dt:;~\Jor prol~ci

de
7~'

i;'n'~jstrl':ll:1.

:-lle \;lJCJfJI(1r

l.l,ejL'

_"

,.in,lJl;'.~

,_0
;

L~~tc :IUIJJ:1f,;} ';(' ]()\'i(t.:j

.d;'j,: \"

('~(p.

;).).

r;f'nl"{'~,;T

=_

'3i

iJ1l'CfC1TCa

8 Y

Cll

tija.

Curba e -

dl:--ig')'~1,nle~l'

rtp

~i

pl'Jldr~lrc

clJ\inuL' JIL:-;irll

'-:,(r8tl

1l~;.t\lr:lhJ_ n.-'c(;~laLl dinL'~lm

Joraj de 1:1 0

I)O~ti\;nE' illiti?13,

cvasj-oriz on t ald (fig. 4.14)_

E:\j-11i c~tj:1 csic urmat oarca: port iunca cva si-orizcntnlfi reprezillUi, dc Iupt , 0 curD.} Lle rein
c~1r\"ar('. d{'o~rcce. prin rccoltarr-a probci de b. aGll"lcirne t::-t a fo~t dcscJ;yc-ata dc p n-siunca ('(;

r c-punzatoare

gTC'ut~i.tii

coloan ei de p;;millt. Proba se V.1. dciunna in edomct ru ahi a dupa ce

a unc i prol.e de <J.r:5ii;l ponte oh-ri deci inforrnat i!

fi.l~t ~':-lpu~a

h-Jtrr~-jL;)

Fi (\-.

rlc- \;-l.l-;n1ic
CDlJ.

"thll'!crt:/13]ill: F,

l'U

::.r:]J'

(.~

.\2)

1 tUI1<,:i[kr8~ prin ]''l''"1I1.! (~r; ]f'n\'.T~fl'

Pc

~1 }.'g ::~ dl:o~cb('sc:

argile ~llOrnH.ll consolidate, la care

Pill :)[..n!lntari L'2.re 1111 ;.lU fast S~lP~lSC u~H:i indir~

Pc :=

eari Tllni Inari dedt presiunea gpo!ogiea 3dl.1;~Jl1;

-- argile sHpracoJl..$olidQfe~ Ja c:tre

pc > j~'J' pan1inti)j"i supnse i~l tn:cut ll]1ur prc.5iuni rl1<1i

lli;:n-j dc-dt :"!.ctu;lJa pres-june gculogidL Pn:corlso)Jda:n:'2. ~-a plltui da~lOr:l grtllU,~Ii 1Ji-::or s.tr.lte
p~lniint

de

Indtj)2st3.IC prin erOz.lu:;lL: sau

~~

, , ' (./.,
/-0
I, ' "

~(""----"-~....4

:"'~~

I
1

~, ~;U

:.: -unoI' glli.:>'I\Dri care

torit Li. schim.

~ -----'p

e!

..----- 3

~~2

: ~I''''
i

i
_
L ~ - ---i::~I;gp

..,
Fi!t.

(~xt:a\"~J.le,

e~
j

01

tnla!:i

(1.1 J)

proba.

j}J ;11Dc1ie de rnportul Intrc

F r, St'

5).

log p

.Lslorici: st/iri i de icnsinni hi care

presiunc de consolidaTe._ Po prt'siU!j(,3 n!n~~il~la It] (2fL"' :l fns1 Sl!]jns

in c,:xist(:nta s~~ un str:lt de parnh~t ~1TfTiJO~~ 121 dl'l.'Ilt presiL'ne!!co[O!j[Ccl. Pc' pfL'~;'tnea cor(-'~Jltln
:-J.lc::re g!"CJltf\1ii strateJor de. pall1int <1fl~1tc in prl'zent d(:3supra p~;!l11riiuhJi ('o115idefal.

1.. . . .d

,u..! inci:r::l:':t

<15:.11j1"a

Se definc~te drept

prJltrn

diJl:,IJ,ic~ ~U-md:1Hl:

~d;'1:"":,'('m2]

Jog p a lind prot,-' ell st r nct ura

~1JJ.U1l1itii a dincimc, se caract crlzr az a prin tr-o

prl~,jom('trjc:'l.

inrfgjstrIndu-~c for~3

Cc frccHrc pc 111nnta (f:upr[;LJia

J>!.IP~1.
t I'

('ufr,'/ororc

(0]1

2sell1~1n;1toarc

dr eapt a. D3c:1 ]:1 0 :lllumiLl llJcJrc~1r(' P proba sc dl'sc;lrc~l~ iar apo! se rl'inc3!'C::L curbcle de
dc~c:irc:-Hc .si rctncar carc form.c:n.J 0 J)lH:]fi de h is t e rez i s , c1l1j)a
arc curba de rClndilTDre
c.OJiUnlJj curha prjmar~1_

e~Jr-:ld('rbfid!or (~e (~C!alllre~jhiHtnl(';. r'(~ll('

l(1ncCJ~trj(e

lnc:1rciirii in g:~l:ra

Pf(-::jc':~~ct.n1] ;-,lb:Grd:

/ ~ l,ju;,l {'j !Jlr;!j;~ ~ ~ - ., ~ \"I,h~n~l U 1); ,1 -~ ;~j;l;

en

illHgi:::tr)\lI:hi-5l' pe C(\l1 rc,.isk1113 R p : .~i a unci

,(;...:hl'm~l
C'.1

L'fc('tHC<1Lfi

mol,

cc1ci pc care 0 are nn st r.it de .:rgDJ in p1'1111n1 st.ull u ~J fOrm31'ii. In sis ternul de ccordo
nate c- 1(';~ P (Jig. 4.j3~ b). curha de jnc<.1rcan~ (curb a primara) ponte fi ~proxiJn:1t;1 ell 0

lrH1'ea stalic:\ consUl dill infigL'rC3 ~n r::~mlnt prill

pr(,~,8.r(' :l l:nl?i tije ttrnlinaUi cD lIn virf ronie.

I; < - - - - - ._ ~-'~,."
7, r1
1

-I

<:c

(,lJ!inejC;1

r:rr?::J/

1'jU ~.1:!.
de' JO);lj

ju]ui ,

r. l'lilizal'ea iIleCr'c-;"nilor (ic

/iel
al
I

Pres iOln c!r111

J'ff:zillta :1\';1nt3jll! e<'{,_ pe JlI2~lir~ t-'>.:ccut2rii fnr:J

cor

./

l~~~:rc.

in ('o1culr de

P~1~t{

prcsiu nea 2p1icat~\ va ln trcce presiunca 11laxiJ113 la care a fost SUPllS~{ anterior. Curba e -

l11L'trul ~ll'nard (fig, 4.12) c:uprillde 0 sonja cjl1ll(i!icu colJol'iUi intr-ul1 il,r~j exettl~;}t iiI prc;1
J:d)d si dintrul1 ap::nat de nl~hurat (Yo]uHi(:iru) ..:.11'1<1t Ja supr:1f3ta tcrenu]ni. Sm;(l;J ('stc :l1Cc~l
luiUi diIitr-o cc1'i1);l l-;:ntr::l15~ g(mnaJ)j)~1 sub ciect})] prcslunii lll1ui 1ichid~. ~i din J(JH~l celu1c de
~:::lrdft. dC":':~,lp:-a -:;1 dedcsu1 J t u J c('lnlei ('.c::nirc:i(:~ in
('~lre se crt~caz~l a('{ea~i prE'~tul1e~ ins;) ttl tdulond
5
l1:i11i ..-!~U_ Scopu1 ceJll]p1or de gJ.rdfi t:-ste Crem'c,}
r - ,:;;;./
~l~i\]i C'i11:p l1nifonn de Pl'(~illJj'i in jurul - ceiulci
I

('cntr;;1c. :1.1e c;irei dC'forn13\ii r:H11~k se st~1l:Ji1(5(,

!
~
',1 V
ell :ijldoful \"01Ul11ctl"u1ui. In fllllc1ie d.~ presiu;lca p
~~It
~J i1c!ClrJnriLia r3din.];'i Sf' SC' <ldcrmin:\ D"JoclUJtll (l~
rJ('fornL--ltie prc~iGrJ'lctric E'Prui c.;rc pGi1lC Ii 1.1tiHz3t
/7FS.,'/'-;/'/'Y'/'I Ci
P/A'/kY/.iV7~;

'00'
(:::r- .-~~~~

fcctiul1stJ III Iahorat or (fig . .!,J:jJ 0). avin d initial C-0115ist(,1113 !JJ1ci

"'"

{.l:l. Curta., de- ('':J111pr('~h;n('-1~ornzit.;}Lc ,~~ un..:.'!

fd'(ilJe'de, argi l;i confl'qi(llJ;)t;"l ill J3borato~':

u _ . ('pr(l:'cnt;-~rc n\.!r~;)'3.1;i.; ~.- Fl\!"[i.(';l~;.re ':2Hi;1i\;:rr-:1

rnjc{~.; 1 curJJa de j!~t.;1re~rc (prj;na!"a): :! ~-- eLil l:,e de

dc.':('r~r0:HC:
:; --- (ur!~'J (;~ rejjil:ihc<uc.

;)';1I'lil cl~'ll(,: t:~C.

COIHEiii pCJllfU

p-r...l'or.suhd~Fl" ::'c ('r(C,~l;:'i

eo~,,,,
i

L __-.
FiH. 1.i~.

~~l;.1.1L

PO} ..... Zit;itC' :i

L:'..iIrly:n'$ i '_m~
(~t'

;;l1l.i

r,,co~t;11

in ~I,::dt CU

icg P
,i(

'\

'-li;i~~.~

:.:.(:.ld

:1 r!:;]l rl

t'l'(';l.

.-\j ,rjr;~

prin u~(' ..l.rC:l pi1nllnt'll]ui. De aSl'm,nc"!.~ rid1c1fl':l nhcillh:i :qhi StllJ~L'!"~u~c lk:':5\:;~:~ : ..!;ui
cu.ri;"J1TsiLljl i'("~11Y.'1k~:7.;i. IC~ 0 prLCDl1:c,1iddl"t.': ';l~ ...)t~l\:("t' jn:'('~vn't,I.:' PTl":,iIi' 'C;l ~'i"\."l \-:,.

~tl';H

8]

~PNSTD'~~:~I~:;!~=-;;-;::-;:~