APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

ACOLO
{EZUM
{I PL~NSEM

`rgove]ii `i spun Zidul Pl`ngerii.

De fapt e mai mult un gard, de sc`nduri,
`nalt, vopsit `ntr-un verde decolorat de ploi [i de
ninsori.
Numele i se trage de la obiceiul unora de a
scrie cu cret\ tot felul de mesaje,trimiteri la originile materne, enun]uri retorice, constat\ri,
expresii sapien]iale, ur\ri aniversare, `njur\turi
de toate felurile sau simple desene ca [i cele de
pe pere]ii vespasienelor.
La o privire mai atent\, trec\torul indignat
devine aproape curios iar dac\-[i `nfr`nge ru[inea are
[ansa s\ fac\ mari descoperiri.
Zidul Pl`ngerii `nconjoar\ perimetrul unei foste glorii a
industriei privatizate tocmai c`nd mergea mai bine, transformat\ `ntr-un SA care a decedat prin faliment din pricina
c\pu[elor care i-au supt conturile.
A r\mas o amintire zumzetul de furnicar al ma[inilor cu
care fusese modernizat\ fabrica chiar `nainte de loviru]ie.
Lucra un regiment de femei, spetindu-se `n trei schimburi
pentru victoria politicii Partidului [i pentru socialismul multilateral dezvoltat.
Vizionarii economiei de paia]\, inginerii financiari [i
b\ie]ii cu ochi alba[tri nu s-au l\sat cu una cu dou\, pun`nd
la punct strategia de ruinare `n vederea privatiz\rii.
~n scurt\ vreme s-au `nmul]it Jeep-urile [i limuzinele `n
garaje, excursiile de documentare `n ]\ri cu tradi]ie,
vizitele de lucru [i schimburile de experien]\ `n sta]iuni ale
fostei clase muncitoare. Zelul managerial nu s-a cheltuit `n
van. Intermediarii s-au `mbog\]it, iar Fabrica [i-a dat
ob[tescul sf`r[it. B\t\lia pe coliva mortului a fost scurt\. Ea
s-a purtat `n lini[te [i `n deplin\ siguran]\, c\ci Sindicatul
fusese deja anesteziat de mireasma m\rcilor germane [i a
dolarilor americani.
Mortua est!
Dar Zidul Pl`ngerii a supravie]uit, ca o cronic\ a
`nvin[ilor.
Cronicarii cu creta `n m`n\ s`nt de regul\ femei cu
chipul trist, cu `ngrijorarea [omerului `n ochi, leg\n`nd
saco[a cu c`]iva cartofi [i o sticl\ de untdelemn.
T`r`ie de bra] c`te un pre[colar precoce, c\ruia nu-i
pas\ de tranzi]ie [i reform\.
~l smuce[te furioas\, [optindu-i printre din]i c\ nu are
bani pentru gogoa[\.
S`nt tot felul de persoane coautoare, dar toate au ceva
comun: [omajul, s\r\cia [i sc`rba.
Aceasta reiese din ultimele `nsemn\ri pe care ploile de
prim\var\ nu au apucat s\ le [tearg\.
Ne-a]i `n[elat
Ne-a]i furat
Ne-a]i min]it
V-a]i `mbog\]it din furat , Din minciun\ (adaug\
altcineva)
Tic\lo[ilor, s\ v\ stea `n g`t !
Ho]ia se nume[te Ordonan]\
Privatizare - jaf la drumul mare.
Altele seam\n\ cu ni[te acatiste, menind de r\u [i de
v\t\m\tur\ pe c`te unul ale c\rui nume [i porecl\ `nso]esc
func]ia pe care a de]inut-o.
Unele s`nt triste, altele ironice, b\[c\lioase. O
adev\rat\ psiho-sociologie `n c`teva vorbe grele. O revolt\
`n genunchi. Un strig\t de neputin]\, un protest clamat la
cerul din care cade ploaia, sp\l`ndu-l.
P`n\ [i Dumnezeu i-a uitat pe n\p\stui]i.
~n ce ne prive[te, v\ rug\m s\ ne scuza]i c\ci nu am
citat vorbele ur`te, nici gre[elile gramaticale. Ca s\ nu v\
stric\m buna dispozi]ie.
Prof.dr. D. D. URSACHE

SERIE NOU|, ANUL X, NR. 105

mai 2008

PROFESORII CU NUME

-a]i prins? Oamenii de la catedr\ se deosebesc `ntre ei. Unii

s`nt profesioni[ti cu nume,
al]ii - dasc\li obi[nui]i. C\ destui
dintre ultimii s`ntincapabili s\
]in\ lini[te `n clas\, asta e
dureros [i alarmant. Dasc\lii
cu nume, versa]ii, se desprind
de restul colegilor prin voca]ie,
cultur\, comportament, pasiune
fa]\ de profesia aleas\. Dup\
ce, evident, [i-au ros coatele pe
b\ncile facult\]ii 4 -5 ani. Au pur [i simplu
har, talent. Catedra e locul lor unde se
realizeaz\... Prin anii 53 - 55, la Liceul
Petru Rare[ din Piatra Neam], tronau `n
loja profesorilor cu nume : Aurel Rotundu
( istorie), Costic\ Bor[ ( matematic\),
Georgeta Pralea ( romn\), Har. Mih\ilescu... Dasc\li consacra]i, despre care se

vorbe[te cu respect [i ast\zi. Cine l-a audiat pe Domnul Rotundu nu l-a uitat niciodat\. Preda at`t de clar `nc`t l-au `n]eles
chiar [i loazele cu ciung\ `n cap. Pietrenii
poart\ o frumoas\ amintire mon[trilor
sacri. La ie[irea spre Roman exist\ o
strad\ ce poart\ numele profesorului
Costic\ Bor[. Problema care ne fr\m`nt\ e
alta. Ce ne facem cu profii care nu intr\ `n
categoria cu nume? Nu po]i a[eza pa
aceea[i treapt\ a podiumului pe X [i Y.
Primul, un merituos dasc\l de matematic\,
care trimite anual la olimpiada na]ional\ 5-6
elevi, al doilea un celebru necunoscut.
Care pe deasupra e [i pilangiu motiv`nd c\
bea `n scopuri didactice. Solu]ia de
rezolvare? Contestarea superficialilor. Nu
este Romnia ]ara contesta]ilor? Nu-i contest\ peste tot elevii pe profesori? Nu s-au
`ncheiat tezele cu subiect unic cu mii de

contesta]ii? P\rin]ii nu s`nt nici ei iert\tori.

Ce zic ? Numai profesorii buni trebuie s\
profeseze! Vremea opai]elor a trecut.
Kinderii actuali se nasc l`ng\ calculator,
[tiu englez\ [i vor s-o taie `n State, ]ara
succesului [i a banului. Numai a[a pot participa la osp\]ul lumii! Societatea `n care
tr\iesc este o jungl\ social\ `n care
supravie]uiesc doar Tarzanii. Adaptarea
social\ e hot\r`toare `n vremurile noastre.
De ce nu reu[esc toate cadrele didactice?
Pentru c\ [oferul de la Electrica sau
femeia de serviciu de la Banca Na]ional\
au retribu]ii mai mari dec`t dasc\lii. {i normal, `n aceste condi]ii, dasc\lul mimeaz\.
Se face c\ munce[te. Ce spun politicienii
expira]i despre aceast\ situa]ie? Nu spun
nimic. s`nt ocupa]i cu num\r\toarea
voturilor. Nu-i deranja]i, s`nt nevrico[i!
Dumitru RUSU

TEATRUL TINERETULUI BATE FESTIVALURILE

~n mai: 00! pe scena

Teatrului de Comedie
din Bucure[ti

eatrul Tineretului a
participat, `n data de
19 mai, la FestCO
2008
(Festivalul
C o m e d i e i
Romne[ti),
cu
spectacolul "OO!",
crea]ie
colectiv\
dup\ Ion Creang\,
`n
regia
lui
Alexandru Dabija.

Reprezenta]ia a avut loc la ora

19,00 `n Sala Mare a Teatrului
de Comedie Bucure[ti. Ultima
prezen]\ a Teatrului Tineretului
la acest festival s-a s\v`r[it `n
anul 2004, cu spectacolul
"Avarul", `n regia lui Cristian
Juncu.
Actorii nu au avut timp s\-[i
trag\ r\suflarea, deoarece,
imediat ce s-au `ntors de la
Bucure[ti, au plecat la Satu
Mare, unde au luat parte la a
doua edi]ie a Festivalului
Interna]ional de Teatru "F\r\

bariere". ~n cadrul acestuia, TTul a fost prezent cu piesa

"Povestiri despre nebunia
(noastr\) cea de toate zilele",
de Petr Zelenka, `n regia lui
Radu Afrim, spectacol care s-a
jucat `n data de 22 mai, de la
ora 18,00, la Casa de Cultur\ a
Sindicatelor Satu Mare.
~n iunie,"Povestiri
despre nebunia
(noastr\)
cea de toate zilele"
pe scena Odeon - ului
parizian
Theatre
de
l'Odeon-Theatre de
l'Europe din Paris [i-a
publicat zilele trecute
programul pentru stagiunea 2008 - 2009.
Surpriza anului e una
romneasc\: al\turi de
mont\ri semnate de
regizori francezi `n
vog\, la Odeon se va
juca, `n iunie 2009, la
Sala Ateliers Berthier,
spectacolul lui Radu
Afrim, Povestiri despre
nebunia (noastr\) cea
de toate zilele de Petr

ROMAN
roiectul european
Mituri, legende [i
pove[ti, modalit\]i
de `mbog\]ire a limbajului tinerilor, din
cadrul
Liceului
Vasile Sav din
Roman, a fost nominalizat `n TOP 30 la
competi]ia
european\ elearning
Awards.
Carmen Lozonschi, profesoar\ de limba francez\ la
Grupul {colar Vasile Sav, a
reu[it performan]a de a fi nominalizat\ `n TOP 30 al
competi]iei elearning Awards,
organizat\ `n fiecare an,

Zelenka, de la Teatrul
Tineretului din Piatra Neam].
Astfel,
programul
interna]ional al Theatre de
l'Odeon cuprinde, `n anul care
vine trei produc]ii, semnate de
Thomas Ostermeier, Eimuntas
Nekrosius [i...Radu Afrim.
E pentru prima dat\, cel
pu]in `n ultimii 20 de ani, c`nd
aceast\ scen\ prestigioas\
(membr\ a Uniunii Teatrelor
Europene), unde `n 2007 - 2008
au fost invita]i Christian
Marthaler, Krzystof Warlikowski
[i Tamas Ascher, invit\ o
crea]ie romneasc\, eveniment
cu at`t mai remarcabil, cu
c`t...Nebunia cea de toate zilele
e o crea]ie recent\ (din 2007),
care n-a avut p`n\ acum parte
de vizibilitate interna]ional\.
Spectacolul a primit dou\ nominaliz\ri (Coca Bloss [i
Constantin Cojocaru, pentru
roluri principale) la recent
decernatele Premii Uniter.
~n aceast\ var\, o alt\
montare a lui Radu Afrim,
Mansard\ la Paris cu vedere
spre moarte de Matei V[niec,
f\cut\ la Luxemburg, va participa la Festivalul de Teatru de la
Avignon.

COMPETI}IA PROIECTELOR EUROPENE

`ncep`nd din 2000, de c\tre
European
Schoolnet,
organiza]ie
finan]at\
de
Comisia European\. Edi]ia de
anul acesta s-a desf\[urat sub
sloganul Celebra]i succesul prin
tehnologie. Nominalizarea a
fost ob]inut\ pentru proiectul
Mituri, legende [i pove[tiproiect european al c\rui coordonator a fost profesoara de la
Vasile Sav. Din Romnia, `n
Top 100 au fost selec]ionate
doar [ase proiecte, iar `n TOP
30 a r\mas un singur proiect, cel
al roma[canilor. Proiectul coordonat de doamna profesoar\
Carmen Lozonschi a primit un
premiu European Language

Label, `n competi]ia proiectelor

lingvistice europene. ~n cadrul
proiectului au mai avut loc spectacole de teatru [i a fost realizat
un dic]ionar cu termeni uzuali, `n
limbile ]\rilor participante.
Tot un succes european s-a
concretizat `n cadrul Liceului cu
Program Sportiv Roman, unde
`n perioada 7- 12 aprilie s-a
desf\[urat ultima reuniune `n
cadrul proiectului Eurolab, `n
Polonia, prin participarea
doamnelor
profesoare
P\tr\uceanu Irina, Pricopoaia
Ala [i a elevilor Petea
Alexandru- cl. a XII-a, Iacob
Paul, cl. a XII-a, D\nil\ Paula
clasa a X-a, {oiman Ana- clasa

a X-a, Butnariu Rare[- clasa a

X-a, Neguri]\ Irina- clasa a XI-a.
Printre obiectivele urm\rite
s-a aflat realizarea de materiale
didactice ce pot fi utilizate de
c\tre profesori [i elevi `n cadrul
orelor dar, cel mai important
lucru, a fost cunoa[terea culturii, tradi]iilor [i sistemul uieduca]ional din ]\rile care au participat `n cadrul proiectului
Eurolab.
~n momentul de fa]\ `n
cadrul Liceului cu Program
Sportiv, Roman au fost depuse
fi[e de aplicare pentru alte dou\
proiecte ce vor fi materializate
`n cur`nd.
Prof. Valerian PERC|

ULTIMA OR| LA ROMAN

PROIECT
DE {COLARIZARE
2008 - 2009
rintr-un proiect de act normativ, Ministerul
Educa]iei, Cercet\rii [i Tineretului (MECT)
propune cre[terea cifrei de [colarizare `n
`nv\]\m`ntul pre[colar cu 15.000 de locuri, `n
`nv\]\m`ntul liceal, clasa a IX-a - cu 2.000 de
locuri, `n `nv\]\m`ntul postliceal - cu 3.800 de
locuri [i `n `nv\]\m`ntul postliceal special - cu
45 de locuri.
Aceste major\ri vor fi compensate prin
diminuarea planului de [colarizare la alte
niveluri [i forme de `nv\]\m`nt. Astfel, MECT
propune reducerea cifrei de [colarizare `n
`nv\]\m`ntul gimnazial cu 50.000 de locuri, `n
`nv\]\m`ntul profesional cu 7.000 de locuri (2.000 de locuri
la {colile de Art\ [i Meserii [i 5.000 de locuri la anul de
completare), `n `nv\]\m`ntul liceal, clasa a XII-a - cu 6.000
de locuri [i `n `nv\]\m`ntul special cu 2.550 de locuri.
De asemenea, MECT mai propune men]inerea cifrei de
[colarizare `n `nv\]\m`ntul primar, liceal de art\ [i sportiv
(clasele a IX-a [i a XI-a).
Prin acest proiect de act normativ MECT propune [i
cifrele de [colarizare pentru anul [colar/universitar 20082009 la toate gradele `nv\]\m`ntului de stat.
Astfel, pentru `nv\]\m`ntul pre[colar, num\rul copiilor
cuprinsi `n gr\dini]e va fi `n total de 660.000.
~n `nv\]\m`nt primar, num\rul elevilor `n clasele I-IV
propus este de 900.000, `n `nv\]\m`ntul secundar, respectiv `nv\]\m`nt gimnazial, num\rul elevilor `n clasele V-VIII
este de 950.000, din care `n `nv\]\m`nt de zi 935.000 [i `n
`nv\]\m`nt seral, cu frecven]\ redus\ [i la distan]\ 15.000.
Pentru `nv\]\m`nt liceal, num\rul elevilor `n clasa a IXa `nv\]\m`nt de zi propus este de 149.000, pentru clasa a
IX-a `nv\]\m`nt seral [i/sau cu frecven]\ redus\ - 8.000,
pentru clasa a XI-a `nv\]\m`nt seral [i/sau cu frecven]\
redus\ 28.000, pentru clasa a XII-a `nv\]\m`nt de zi [i/sau
seral 60.000. ~n `nv\]\m`nt profesional, num\rul elevilor `n
anul I la [colile de arte [i meserii propus este de 90.000, iar
num\rul elevilor `n anul de completare - 85.000.
Pentru `nv\]\m`ntul postliceal, MECT propune ca
num\rul elevilor `n anul I s\ fie 16.245, din care `n
`nv\]\m`nt special - 195, `n `nv\]\m`nt militar (MIRA [i
MAp) -1.55, iar `n `nv\]\m`ntul de zi [i/sau seral - 14.500.
~n `nv\]\m`ntul de art\ [i sportiv, num\rul total de elevi
`n clasele [i grupele cu program de muzic\, arte plastice [i
coregrafie (exclusiv `nv\]\m`ntul liceal) va fi de 21.500,
potrivit propunerii MECT.
Num\rul total de elevi `n [colile cu program sportiv
(exclusiv `nv\]\m`ntul liceal) va fi de 17.000, iar num\rul
total de elevi care se preg\tesc pe linie sportiv\ [colar\ 53.000.
Totodat\, potrivit proiectului de act normativ, num\rul
copiilor cuprin[i `n gr\dini]e pentru copii cu deficien]e [i `n
grupe de copii cu boli cronice din cadrul unit\]ilor sanitare
va fi de 2.500.
Num\rul elevilor cu deficien]e [i/sau boli cronice din
[colile cu clasele I-VIII propus este de 20.000, al celor din
`nv\]\m`ntul profesional pentru deficien]i (anul I [coli de
adt\ [i meserii [i an de completare) - 4.500, iar `n liceele
speciale, la clasa a IX-a - 250, la clasa a XI-a, `nv\]\m`nt
seral [i/sau cu frecven]\ redus\ - 100.

PROFESIONI{TII EDUCA}IEI
Continu\m seriaa prezent\rii professioni[tilor educca]iei. ~n acesst num\r,, popossim la
Grup {colaar Indusstriaal Consstrucc]ii de Ma[ini
Romaan [i st\m de vorb\ cu doaamnaa direcctor,,
Gaabrielaa Dasc\lu.
Care este p\rerea dvs. despre
`nv\]\m`ntul romnesc `n general?
- De 17 ani `nv\]\m`ntul romnesc se g\se[te `ntr-un proces continuu de schimbare. Putem postula o
criz\ a [colii [i anume una de stabilire a obiectivelor [i finalit\]ilor ei `n
contextul trecerii de la un `nv\]\m`nt
centrat pe cuno[tin]e, la un
`nv\]\m`nt care ar trebui s\ articuleze cuno[tin]ele, competen]ele [i
atitudinile cu scopul de a-l aduce pe
elev la stadiul independen]ei [i autocontrolului asupra propriei vie]i. Din p\cate, lipsa
unei politici educa]ionale coerente, datorat\ `n
parte num\rului mare de 11 demnitari care au fost
la conducerea ministerului, a dus la un experiment continuu efectuat asupra elevilor, at`t din
punct de vedere al con]inuturilor curriculei c`t [i al
evalu\rilor. Aproape c\ nu a existat an `n care s\
nu se introduc\ ceva nou sau s\ se scoat\ ceva
vechi sau abia introdus. Ca s\ nu mai vorbim de
subfinan]are, care se reflect\ `n starea localurilor
[colare [i a dot\rilor r\mase la
nvelul anilor 80. Este adev\rat c\ `n
ultimii 2 ani au fost f\cute investi]ii
mari `n infrastructur\, dar va dura
ceva timp p`n\ c`nd to]i copiii se vor
bucura de condi]ii decente de
studiu. Ceea ce este mai tragic este
c\ `n numele egalit\]ii [anselor,
elevii proveni]i din [coli diferite din
punct de vedere al dot\rilor materiale
s`nt evalua]i cu acelea[i subiecte, iar
rezultatele s`nt [i vor fi evident
diferite. La nivelul programelor nu
exist\ o corelare pe orizontal\, pe
ani de studiu [i nici interdisciplinar\.
Elevii `nva]\ acelea[i no]iuni, cu limbaje diferite, la momente diferite `n
cadrul disciplinelor diferite.
~n sistemul de `nv\]\m`nt romnesc se reflect\ tendin]ele din mediul economico- social: exist\ o elit\- olimpicii- de
ale c\ror rezultate [i capacit\]i profit\ pie]ele de
munc\ str\ine, exist\ copii care abandoneaz\ de
timpuriu [coala [i care nu au nici o calificare [i
care vor `ngro[a r`ndurile celor de la periferia
societ\]ii [i cei de mijloc care ar trebui s\ fie
preg\ti]i pentru nevoile economiei na]ionale.
~nv\]\m`ntul romnesc are nevoie de o
schimbare major\ la nivel de politic\
educa]ional\. ~n opinia mea, [coala ar trebui s\
identifice aptitudinile fiec\rui elev, s\-l `ncurajeze
s\-[i `nsu[easc\ deprinderile [i competen]ele
necesare meseriilor cerute de societate [i care i
se potrivesc cel mai bine, s\-l preg\teasc\ pentru
rolul de viitor p\rinte, s\-l `nve]e s\ aib\ o atitudine con[tient\ [i discern\m`nt `n societate, s\
recunoasc\ valorile [i s\-l `nve]e s\ `nve]e dea lungul `ntregii vie]i.
Cu ce s-aa prezentat [coala dvs. la T`rgul
Educa]ional- organizat la LPS Roman, `n ziua de

8 mai 2008? Care au fost aprecierile celor care au

vizitat t`rgul, referindu-nne la elevi?
- Ne-am prezentat cu oferta educa]ional\
pentru anul [colar 2008- 2009. La clasa a IX-a
liceu ni s-au aprobat 2 clase, una profil servicii cu
specializarea Tehnician `n activit\]i economice [i
una profil tehnic cu specializarea Tehnician operator tehnic\ de calcul. La SAM, continu\m
tradi]ia liceului `n domeniul mecanic\ cu o clas\
Lucr\tor `n prelucr\ri la rece [i o clas\ Lucr\tor `n
mecanic\ de montaj `ntre]inere [i repara]ii.
Standul nostru a fost bine organizat, furniz`nd
informa]ii complete privind dotarea material\ [i
rezultatele ob]inute la concursuri de elevii no[tri
de la fiecare profil. Am avut afi[e A0 cu imagini
din [coal\ [i diplomele elevilor, un film de
prezentare a ofertei educa]ionale curriculare [i
extracurriculare, pliante, calendare [i pixuri personalizate. Olimpicii no[tri, `mbr\ca]i `n tricouri cu
sigla liceului au fost cei care le-au vorbit colegilor
lor mai mici despre avantajele continu\rii studiilor
la Grup {colar Industrial Construc]ii de Ma[ini. La
nivel de imagine, standul nostru a fost apreciat ca
fiind cel mai bine realizat. A[tept\m acum s\
vedem dac\ viziunea noastr\ `n politic\ de marketing educa]ional va da roade la `nscrierea
absolven]ilor clasei a VIII-a.
~n ultima vreme, Grupul {colar a fost implicat `n mai multe proiecte europene. Cum vede]i

dvs. [coala romneasc\ `n context european?

- Am avut ocazia s\ v\d cum este organizat
`nv\]\m`ntul `n Italia, Belgia, Fran]a [i Spania.
Dup\ conferin]a de la Lisabona cam toate sistemele de `nv\]\m`nt din Europa au suferit
schimb\ri de mai mic\ sau mai mare anvergur\.
Schimb\rile cele mai mari se observ\ la nivelul
`nv\]\m`ntului profesional [i tehnic, unde se tinde
spre o structur\ comun\ a calific\rilor `n cadrul
uniunii europene. Dar [i `n acest domeniu noi am
fost cuprin[i de o frenezie a modific\rilor radicale
[i de dorin]a de a fragmenta [i, implicit a complica parcursul [colar c`t mai mult posibil. Structura
noastr\ pe ruta progresiv\ 2+1+2 (SAM, an de
completare, liceu) `n practic\ nu se dovede[te
viabil\ deoarece cel mai mare abandon [colar se
`nt`lne[te aici. Deasemenea, num\rul mare de
calific\ri la anul de completare, unele dintre ele
`nrudite, raportat la cerin]ele de angajare a for]ei
de munc\, nu reprezint\ o re]et\ de succes. De

exemplu, o societate are nevoie la anul de 10

muncitori, strungari [i frezori; pentru a putea
preg\ti elevii pentru cerin]ele pie]ei for]ei de
munc\ [coala trebuie s\ propun\ `n planul de
[colarizare 2 clase, cu c`te 28 de elevi, una cu
calificarea profesional\ strungar [i a doua cu calificarea frezor- rabotor- mortezor, conform nomenclatorului aprobat de minister. De unde at`]ia elevi
[i ce vor face ceilal]i care nu vor fi angaja]i dup\
terminarea studiilor? ~n ]\rile europene problema
se rezolv\ simplu, exist\ calificarea mecanic prelucr\tor prin a[chiere. Dup\ 3 ani de studiu ei se
vor putea specializa mai departe la locurile de
munc\ `n func]ie de cerin]ele patronilor. C`t
prive[te performan]a de v`rf, s`ntem foarte buni,
pentru elevii de mijloc testele PISA ne-au dus
spre coada clasamentului.
S`nte]i managerul unei institu]ii prestigioase din municipiul Roman. Cu ce probleme se
confrunt\ managerul unei [coli?
- O defini]ie din managementul educa]ional
spune c\ Managerul este cel care procur\, aloc\
[i utilizeaz\ resurse fizice [i umane pentru a
atinge scopuri [i c\ ac]iunile sale se `ncadreaz\
`n una din urm\toarele categorii: elaborarea
deciziilor, prelucrarea informa]iilor [i angajarea de
rela]ii interpersonale. Pornind de aici rezult\ [i
problemele cu care se poate confrunta managerul
unei [coli, probleme care pot s\ difere de la o
organiza]ie [colar\ la alta, `n func]ie de contextul
economico- social `n care este plasat\ [coala, de
schimb\rile multiple care au loc `n sistemul
educa]ional preuniversitar pi de ce nu [i contextul
politic.
De cine este sprijinit managerul unei [coli?
- ~n primul r`nd de colegii s\i, cadre didactice,
personalul didactic auxiliar [i nedidactic,
deoarece realizarea unei culturi organiza]ionale
puternice `nseamn\ `mp\rt\[irea valorilor [i a
celorlaltor componente de c\tre membrii organiza]iei. ~n al doilea r`nd de autorit\]ile locale [i de
conducerea inspectoratului [colar.
Care s`nt realiz\rile dvs pe plan managerial?
- ~mi este destul de greu s\ le evoc f\r\ s\ fiu
subiectiv\, pentru c\ exist\ riscul ca ceea ce pentru mine reprezint\ o mare realizare, pentru al]ii
s\ fie ceva obi[nuit, din rutina cotidian\. Dot\ri
materiale, multe, mare parte din ele realizate din
fonduri extrabugetare, de exemplu un laborator
de informatic\ cu 25 de calculatoare legate la
internet (al doilea laborator pe l`ng\ cel dat de
minister pentru AEL). Realizarea unui proiect de
granturi de dezvoltare [colar\ prin care am dotat
un laborator de contabilitate pentru a deveni
firm\ de exerci]iu, truse pentru laboratoarele
tehnologice, h\r]i, plan[e, reorganiz\ri de spa]ii,
igieniz\ri etc. Cel mai important pentru mine este
c\ elevii no[tri, care au fost admi[i la noi cu medii
foarte mici, au concurat cu elevii de la licee prestigioase [i au c`[tigat, ceea ce `nseamn\ c\
schimb\rile pe care le-am produs dau roade. E un
lucru deosebit s\ ai un num\r de 4 olimpici
na]ionali `n domeniul tehnic, raportat la 380 elevi
la `nv\]\m`ntul de zi. Peste 4 ani, `n contextul `n
care vor fi reabilitate toate cl\dirile, liceul nostru
va fi la nivel european.

A consemnat
prof. Valerian PERC|

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Trenul regal, Convorbiri literare [i Tramvaiul cu scriitori

n perioada 9-11
mai, la Ia[i, s-a
desf\[urat cea de-a
XII-a edi]ie a Zilelor
revistei Convorbiri
literare, manifestare care, `n acest
an, a cuprins [i o
parte din Programul
Na]ional Scriitori
pe Calea Regal\.
La Zilele Convorbiri
literare au participat din
Neam] scriitorii Adrian Alui
Gheorghe, Cristian Livescu,
Emil Nicolae, Radu Florescu,
Vasile Spiridon [i Nicolae
Sava.
Deschiderea Zilelor revistei
Convorbiri literare a avut loc
vineri la sala de festivit\]i a
Hotelului Moldova prin

Pag. 2

colocviul Ia[i - 600 de ani de

istorie [i cultur\, unde, `n final
s-au lansat de c\r]i [i reviste
ale scriitorilor invita]i. A doua
zi, s`mb\t\, au avut loc colocviul Ia[i 600 [i revista Convor-

biri literare [i un moment

aniversar Dan M\nuc\ - critic
[i istoric literar, care `mplinit 70
de ani. Au vorbit despre universitarul Dan M\nuc\ mai mul]i
scriitori [i colegi ai aniversatului din Ia[i [i din ]ar\, printre
care [i criticii literari Cristian
Livescu [i Vasile Spiridon. ~n
seara acelea[i zile, `n Gara Nicolina, la Salonul de primire a
oaspe]ilor a avut loc un podium
poetic `n care au citit poe]ii
sosi]i de la Bucure[ti cu Trenul
Regal - Ana Blandiana,
Nicolae Popa, Radu Sergiu
Ruba, Nichita Danilov - precum
[i c`]iva dintre scriitorii invita]i
la Zilele Convorbiri literare ,
printre care [i poe]ii nem]eni
Radu Florescu [i Nicolae Sava.
Manifest\rile de la Ia[i s-au

`ncheiat `n Gara Nicolina cu

acordarea premiilor anuale ale
revistei Convorbiri literare.
~ntre premian]ii pe care `i
onoreaz\ anual aceast\ important\ publica]ie literar\ s-a
aflat [i Nicolae Sava, care a

APOSTOLUL

ob]inut
Premiul
pentru
poezie. Premiile pentru `ntreaga activitate literar\ au revenit
`n acest an academicianului
Basarab Nicolescu [i eseistului
Ion Iano[i.
~n aceea[i perioad\, la Ia[i
a fost lansat programul
Tramvaiul cu scriitori, un
proiect cultural de promovare a
scriitorilor romni contemporani, ini]iat de Funda]ia cultural\ Poezia, `n colaborare cu
Prim\ria Ia[i. ~n toate tramvaiele din Ia[i, timp de c`teva
luni, c\l\torii au prilejul s\
citeasc\ pe parcursul c\l\toriei
lor poezii ale unor autori
romni contemporani, date
biografice
despre
ei.
Numeroase afi[e cu chipuri de
poe]i [i poezii au `mp`nzit gea-

murile tramvaielor ie[ene. ~ntre

scriitori cuprin[i `n acest program de promovare, dintre
nem]eni, se afl\ Adrian Alui
Gheorghe, Radu Florescu [i
Nicolae Sava. (NS)

mai 2008

~NV|}|M~NTUL NEM}EAN, AZI

Noile taxe
pentru
bacalaureat
inisterul
Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului a
transmis Inspectoratului
{colar Jude]ean neam] taxele pe care elevii trebuie
s\ le achite pentru
sus]inerea examenului de
bacalaureat. Absolven]ii
anilor terminali de liceu nu
vor fi nevoi]i s\ achite
aceast\ tax\, dac\ au
urmat cursurile unei unit\]i
de `nv\]\m`nt liceal de stat. ~n
schimb, candida]ii proveni]i din
`nv\]\m`ntul particular autorizat [i
acreditat vor trebui s\ achite o tax\ de
205 lei (2.050.000 lei vechi). Aceea[i
sum\ va trebui achitat\ [i de c\tre
candida]ii proveni]i din `nv\]\m`ntul
de stat, din promo]iile anterioare, care
au sus]inut `n anii preceden]i cel pu]in
dou\ examene de bacalaureat.
Trebuie men]ionat c\ at`t pentru candida]ii din `nv\]\m`ntul particular, c`t [i
pentru cei care au mai dat bacalaureatul, sumele men]ionate anterior se
aplic\ doar candida]ilor care sus]in
toate probele.

Bonuri
valorice
pentru calculatoare
848 de elevi din jude]ul Neam] vor
beneficia de cuponul de 200 de Euro
necesar pentru achizi]ionarea unui
calculator. ~n total, au fost transmise
cereri pentru acordarea acestui ajutor
financiar din partea a 437 de unit\]i de
`nv\]\m`nt din jude]ul nostru. Lista

complet\ a tinerilor care vor putea s\

foloseasc\ aceast\ tehnologie acas\
poate fi accesat\ on-line la adresa
web www.euro200.edu.ro. Subven]ia
este acordat\ elevilor [i studen]ilor cu
un venit brut pe membru de familie
sub 150 de lei [i care nu au mai beneficiat de un astfel de ajutor. Elevii trebuie s\-[i cumpere un calculator nou
`n termen de 30 de zile de la primirea
bonului valoric [i s`nt obliga]i ca, timp
de trei ani de la achizi]ie, s\ nu
`nstr\ineze aparatul.

Puncte de
Informare
European\ `n
[coli
Toate unit\]ile [colare din jude]
trebuie s\ aib\ amenajat `n incint\
c`te un Punct de Informare
European\. Ac]iunea este derulat\ `n
cadrul Prim\verii Europene, manifestare ce se `ncheie pe 30 iunie.
Punctul de Informare trebuie actualizat periodic cu reviste, pliante, oportunit\]i de finan]are european\ [i
exemple de bun\ practic\ `n materie
de proiecte/ parteneriate educative
desf\[urate `n [coal\. Acest punct
trebuie s\ con]in\ steagul tricolor,
steagul Uniunii Europene [i harta
Europei-actualizat\ dup\ 2007. De
asemenea, vizitatorii [i elevii vor avea
la dispozi]ie materiale informative
despre Institu]iile Europene: pliante,
bro[uri, CD-uri, albume de fotografii
din timpul mobilit\]ilor transfrontaliere
elevi [i cadre didactice, produse finale
ale proiectelor Comenius, dar [i afi[e
de promovare a valorilor europene, a
istoriei form\rii Uniunii Europene.

T`rguri de
ofert\
educa]ional\
Pe 7 mai a avut loc T`rgul Oferta
educa]ional\ 2008 - 2009 la Colegiul
Na]ional Calistrat Hoga[ Piatra
Neam]. La eveniment au participat
Mihai L\c\tu[u inspectorul [colar
general, Eugen Vasiliu-Dinu, inspector cu activitatea educativ\, directorii
[i directorii adjunc]i ai liceelor,
grupurilor [colare [i ai [colilor de arte
[i meserii din Piatra Neam], Bicaz [i
Roznov, elevii claselor a VIII-a ,
p\rin]i, cadre didactice. Ac]iuni simi-

lare au avut loc [i la T`rgu Neam] [i

Roman.

Lotul Na]ional
de informatic\,
`n Neam]
Lotul Na]ional de Informatic\ s-a
preg\tit, timp de c`teva zile, `n jude]ul
Neam]. Stagiul de preg\tire a `nceput
pe 13 mai. Cu aceast\ ocazie, tinerii
informaticieni nem]eni au avut ocazia
s\ vad\ cum se preg\tesc 16 copii,
care s`nt dintre cei mai buni informaticieni ai Romniei. Dintre ace[tia vor fi
ale[i cei 5 elevi ce vor reprezenta ]ara
noastr\ `n lume.

Astfel, din 220 de dosare la pretransfer [i restr`ngere au fost solu]ionate

137 pretransferuri plus 25 restr`ngeri.
~n cazul restr`ngerilor de catedre, `n
general datorate sc\derii num\rului
de elevi, situa]ia nu mai este chiar at`t
de bun\. La `nv\]\tori, din 39 au fost
solu]ionate doar 16. Majoritatea
dosarelor nesolu]ionate s`nt din zona
Roman, unde nu mai avem posturi de
`nv\]\tor libere. Cei nesolu]iona]i
primesc deta[are `n interesul
`nv\]\m`ntului, pe un an de zile, pe o
catedr\ rezervat\. De asemenea, la
matematic\, din 8 restr`ngeri, 5 au
r\mas nesolu]ionate, toate `n zona

Preg\tire
pentru
ingineri
de re]ea
Inspectoratul {colar al Jude]ului
Neam], `mpreun\ cu Colegiul
Na]ional de Informatic\, dore[te s\
organizeze primul curs de ingineri de
re]ea `n jude]ul nostru. Meseria `n
cauz\ este foarte c\utat\, at`t de
firme c`t [i de institu]ii, chiar [i de
unele unit\]i de `nv\]\m`nt, `ns\ nu
prea s`nt speciali[ti. S`nt studen]i
care pot face aceste cursuri `n
vacan]\, av`nd la final o diplom\
recunoscut\ la nivel mondial.
Cursurile vor fi pl\tite, pentru c\
`nseamn\ o profesionalizare `ntr-un
domeniu de v`rf. Avem infrastructura
necesar\ la Colegiul Na]ional de
Informatic\, dar [i persoanele care
pot s\ `ntre]in\ o astfel de re]ea, a
precizat inspectorul [colar general
adjunct, Grigoru]\ Oniciuc.

Rezultatele
mobilit\]ii
cadrelor
didactice
Luna mai a coincis cu perioada de
mobilit\]i ale cadrelor didactice.
Conducerea ISJ Neam] a declarat c\,
`n compara]ie cu al]i ani, num\rul
cadrelor didactice mul]umite de modul
`n care s-au rezolvat mobilit\]ile este
mai mare, aproximativ trei sferuri dintre dosare fiind rezolvate favorabil.

Roman. Norocul nostru este c\ toate

s`nt `n municipiul Roman, unde avem
directori care s`nt profesori de matematic\, iar atunci putem s\ `i deta[\m
pe catedrele respective, a declarat
inspectorul [colar general adjunct.

{coli `n
s\rb\toare
~n perioada 19 - 21 mai, au fost
s\rb\torite Zilele {colii Elena Cuza
din Piatra Neam].
~n prima zi a avut loc ac]iunea
Profesia mea - o preg\tesc de
acum!, care a fost organizat\ sub
forma unei `nt`lniri `ntre elevii claselor
a VII-a [i a VIII-a cu speciali[ti `n
diverse domenii de activitate, iar `n a
doua parte a zilei au fost programate
manifest\ri sportive [i culturale. ~n
cea de a doua zi au avut loc discu]ii
despre Elena Cuza, despre epoca `n
care a tr\it cea care d\ numele unit\]ii
de `nv\]\m`nt, dar [i o expozi]ie de
desene [i fotografie, cu tema Piatra
Neam] - ora[ul meu de suflet. De
asemenea, la Casa de Cultur\ a
Sindicatelor, s-a desf\[urat [i un

spectacol dedicat s\rb\torii. ~n ultima

zi, printre la s\rb\toare s-au aflat [i
micu]ii de la trei gr\dini]e, aflate `n
subordinea [colii.
~n perioada 29-31 mai, s-au
s\rb\torit Zilele Colegiului Tehnic.
Este al doilea an `n care se organizeaz\ aceast\ manifestare. ~n program au fost incluse numeroase simpozioane, sesiuni de prezentare a
unor lucr\ri `n diverse domenii din aria
curicular\, dar [i manifest\ri culturalartistice.

Rezultate
foarte slabe la
tezele cu
subiect unic
Rezultatele ob]inute de elevii de
clasa a VII-a [i a VIII-a la tezele cu
subiect unic, ce au avut loc `n a doua
decad\ a lunii mai, au fost, `n marea
lor majoritate, foarte slabe. 203 elevi
nem]eni din clasa a VII-a au ob]inut,
spre exemplu, nota 1, la limba [i literatura romn\. La clasa a VIII-a, al]i
80 de elevi au luat aceea[i not\, tot la
limba romn\. Dar nota 1 o reprezint\
extrema, s`nt mii de elevi care au
ob]inut note sub 5 la romn\, matematic\, istorie sau geografie.
ISJ Neam] a realizat [i o analiz\
pe [coli: la matematic\, la clasa a VII-a,
[coala din Dumbrava Ro[ie, structura
Izvoare, a ob]inut media 2, iar [coala
nr. 7 din Roman a ob]inut media 2,48.
De fapt, 41 de [coli au r\mas corigente la tezele la matematic\ la clasa
a VII-a.
La aceea[i materie, la clasa a
VIII-a, [coala cu clasele I-VIII din
V\leni nu a reu[it s\ ob]in\ nici m\car
media 2, media notelor ob]inute de
elevi fiind de 1,81.
La romn\ - clasa a VII-a, s`nt 4
[coli care nu au reu[it s\ ob]in\ nici
m\car media 3. Este vorba de [coala
nr. 1 din S\vine[ti, [coala din V\leni,
[coala nr. 2 Roman, [coala din Poieni
- Piatra {oimului [i SAM P`nce[ti. Iar
la clasa a VIII-a, [coala din V\leni a
ob]inut o medie dezonorant\: 1,73.
Cum a fost posibil\ o astfel de medie?
Au fost `nscri[i la tez\ 8 elevi, 5 dintre
ace[tia lu`nd nota 1. Ceilal]i 3 elevi au
primit un 2, un 3, iar cel mai bun la
romn\ din clasa a VIII-a a luat un 4.

Marius GHEGHICI

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
ISTORIA GRECIEI
J.B. Bury, Russell Meiggs
608 pag., 64, 9 lei

rima edi]ie a acestei

faimoase lucr\ri a
ap\rut `n 1900. ~n a
doua edi]ie (1913),
J.B. Bury a revizuit
materialul `n lumina
descoperirilor epocale
ale lui Arthur Evans de
la Cnossos (Creta). A
treia edi]ie (1951),
preg\tit\ de Russell
Meiggs, a beneficiat de
toate cuceririle arheologiei din prima jum\tate a secolului XX. Edi]ia a patra, din 1975 [i
cea revizuit\ [i actualizat\ din
1978, au p\strat caracterul de sintez\ al lucr\rii originale,
ad\ug`ndu-i toate achizi]iile de
cunoa[tere pe care [tiin]a modern\ le-a adus imaginii clasice a
Greciei antice.
...o lucrare demn\ de
`ncredere [i extrem de atractiv\.
Meiggs poiate fi felicitat pentru

mai 2008

NOUT|}I ~N LIBR|RII
modul admirabil `n care a reu[it s\
`mbine p\strarea a tot ce era valoros `n textul lui Bury [i adaptarea
la cerin]ele modernit\]ii.

Hermathena

J.B. Bury (1861 - 1927) a fost

profesor de istorie [i de greac\ la
Trinity College, Dublin, iar `n 1902

a fost promovat la Catedra de

Istorie de la Cambridge.
Lucr\rile sale de istorie antic\
au devenit titluri de referin]\ `n bibliografii.
Russell Meiggs (1902 - 1989)
a fost p`n\ `n 1970 fellow la Balliol
College [i lector de istorie antic\ la
Oxford. Printre operele sale se
afl\ lucr\ri despre Roma [i Grecia
veche.
A fost, de asemenea, fellow al
Academiei Britanice.

ISTORIA ROMEI
M. Carry, H.H. Scullard
722 pag.

Este o carte clasic\, intrat\ `n

bibliografia obligatorie pentru
oricine vrea s\ aib\ o imagine
cuprinz\toare a unuia dintre cele
mai fascinante capitole din istoria
umanit\]ii.
...o realizare unic\ de acest

gen: o vitez\ str\lucit\, pornind de

la o cantitate enorm\ de informa]ii,
aceast\
carte
abordeaz\
aspectele politice, militare, sociale
[i culturale ale civiliza]iei romane
pe parcursul unui mileniu.
Kleio
...pentru studio[ii care abordeaz\ pentru prima oar\ aceast\
perioad\ sau pentru publicul
interesat, aceast\ carte reprezint\
cel mai amplu [i mai accesibil ghid
de istorie a Romei antice.
Palgrave
M. Carry (1881 - 1958) a fost
profesor emeritus de istorie veche
la University of London. ~n afar\
de Istoria Romei, a scris O istorie
a lumii grece[ti (323 - 146 `.Hr.).
A fost editor al primei edi]ii a
Oxford Classical Dictionary.
H.H. Scullard a fost profesor
emeritus de istorie veche la
University of London (Kings
College) [i fellow al British

APOSTOLUL

Academy. Autor al unor lucr\ri

despre lumea roman\, a fost totodat\ editor al Oxford Classical
Dictionary [i editor general al
seriei Aspects of Greek and
Roman Life, din care au ap\rut
p`n\ acum 28 volume.

ISTORIA ARABILOR
Philip K. Hitti
846 pag.

Istoria arabilor de Philip K.

Hitti este o lucrare clasic\, inclus\
`n bibliografia obligatorie a oric\rei
catedre de arabistic\ din lume.
Prima edi]ie a c\r]ii a ap\rut `n
1937, iar valoarea ei i-a asigurat
consacrarea imediat\ dovedit\ de
ne`ncetatele reedit\ri, `nso]ite de
revizuiri [i aduceri la zi a
informa]iei p`n\ la edi]ia a X-a din
1970, revizuit\ la r`ndul ei `n 2002.
Cartea este o prezentare extrem
de ampl\ [i comprehensiv\ a istoriei arabilor, de la triburile nomade
preislamice p`n\ la complexa [i
fr\m`ntata lume arab\ de ast\zi.
Este deopotriv\ o istorie politic\ [i
cultural\ a civiliza]iei arabe
r\sp`ndite nu numai `n Asia, ci [i `n
Africa [i Europa. ~n actualul context politic, cunoa[terea [i
`n]elegerea contribu]iei civiliza]iei
arabe [i islamice la patrimoniul
umanit\]ii este esen]ial\.

Pag. 3

(VAI) DE CAPUL NOSTRU

PUTEREA ASCUNS| A CUVNTULUI
POATE SCHIMBA LUMEA

\ num\r printre cei

care au avut privilegiul de a se afla `n
preajma lui C\t\lin
Stupcanu, `n anii
70, c`nd eram
salariat
al
Comitetului
de
Cultur\ [i Art\ al
Jude]ului Neam], [i
`n perioada 19831989, c`nd am`ndoi
am fost trimi[i la
,,munca de jos cadre didactice la {coala Nr. 1
din Piatra-Neam], eu de la ,,cultur\ [i el de la ,,ziar.
Nu pot spune c\ am fost prieteni, dar `ntre noi s-a statornicit
o amici]ie bazat\ pe respect reciproc [i pot afirma cu certitudine
c\ am reu[it s\-l cunosc `ntr-o
oarecare m\sur\, mai precis, at`t
c`t mi-a `ng\duit el.
Aceste g`nduri mi-au fost
provocate recent de editarea,
sub emblema Editurii ,,Cetatea
Doamnei (Piatra-Neam], 2008),
a c\r]ii Z|PAD| {I FUM (scrieri
de tinere]e), o antologie (poezie
[i proz\ scurt\) semnat\ C\t\linFlorin Stupcanu [i alc\tuit\ de
Maria Stupcanu `n anul c`nd
autorul ar fi `mplinit 70 de ani, dar
de la moartea c\ruia, `n toamn\,
se vor `mplini 8 ani (n. 02. 04.
1938 - d. 26. 09. 2000).
Cartea con]ine, `n cele dou\
compartimente, ,,Poezii (19571968) [i ,,Proz\ (1960-1980).
Unele dintre aceste scrieri, `n
mod sigur, au ap\rut `n presa
vremii. Din p\cate, acest lucru nu
este men]ionat dec`t la modul
general: ,,publicate de-a lungul
vremii `n diverse publica]ii.
Nu spunem o noutate, pentru
cei care l-au cunoscut: C\t\lin
Stupcanu a fost un om al
drume]iilor la fel de `ndr\gostit de
natur\ ca [i `nainta[ul s\u pe
care `l aminte[te `nt-o proz\, f\r\
s\-l numeasc\ (nici nu era
nevoie): ,,... `ntr-un col] de strad\
se p\streaz\ casa acelui insolit
profesor de liceu, cu obiceiuri
faune[ti de cutreier\tor al
p\durilor, din care literatura
noastr\ a tras bun\ dob`nd\...
At`t `n proz\, dar mai ales `n
poezie, C\t\lin Stupcanu este
zg`rcit cu cuvintele sau, poate,
prea exigent cu sine, din aceste
dou\ st\ri n\sc`ndu-se poezia
concis\, discret\ precum a fost
mereu autorul ei: ,,P\dure veche

de stejar / ~ncremenit\-n pragul

toamnei, / At`ta lini[te-i `n umbra
ta, / C\ frunzele-]i de-aram\
pr\fuit\, / Atinse numai, or
`ncepe a c`nta (Inscrip]ie pe un
arbore). El nu este un ,,c`nt\re]
al naturii, un versificator `n felul
poe]ilor din zorii literaturii
romne, ci unul modern,
con[tient de ceea ce pune `n
pagin\ [i chiar ]ine s\ atrag\
aten]ia: ,,nu oricui `i e dat s\ se
bucure de neprih\nita [i pa[nica
alb\ floare (,,Prim\vara).
Parafraz`ndu-l, credem c\ nu
oricui `i e dat s\ toarne `n vers
frumuse]ea naturii. Numai cei
ale[i sunt `nzestra]i cu acest har
[i C\t\lin Stupcanu a fost unul
dintre ei. Era convins c\ `ntre el [i
natur\ este o stare de comuniune

Note
de lector
reciproc\: ,,Poate `n secunda
c`nd voi trece dincolo, / Ace[ti
stejari [i mesteceni [i fagi / ~[i vor
`nvolbura o clip\ coroanele / De
purpur\ [i brocart, at`t de dragi, /
{i vor suna lin abia ating`ndu-se /
Trunchiurile lor lungi, / Ca ni[te
buciume prelungi... (M\ plimbam prin p\duri [i livezi). Oare
`n acea toamn\ de sf`r[it de mileniu...?
Compartimentul al doilea al
c\r]ii - proza - este, dup\ p\rerea
noastr\, partea cea mai rezistent\ a c\r]ii, d`nd posibilitatea
cititorului s\-l cunoasc\ pe
C\t\lin Stupcanu a[a cum a fost
[i cum `l caracterizeaz\, `n
,,Cuv`nt `nainte, succint dar
exact, cea care i-a fost so]ie [i l-a
`nso]it `n drume]iile sale, Maria
Stupcanu: ,,C\t\lin Stupcanu a
l\sat, pentru to]i cei care l-au
cunoscut, imaginea unui om
drept, cinstit, corect, de[tept, un
om care a tr\it `n a[a fel `nc`t s\
nu-i fie ru[ine niciodat\ de el
`nsu[i.
Primele proze din aceast\
carte, pline de metafore, de simboluri, demonstreaz\ `nzestrarea
autorului cu harul descrierii, sunt
pagini de literatur\ autentic\,
original\. Iat\ o mostr\: ,,...~ntr-o
diminea]\ cenu[ie, vezi dintr-o
dat\ porumbii cu v`rfurile arse de
cel dint`i v`nt mai aspru. Arde un
ar]ar la marginea drumului. ~ncremenit `ntr-o pozi]ie nefireasc\, de

dans, `[i rote[te frunzi[ul b\tut cu

aur verde [i galben [i ro[u, mai
ales ro[u, `n jurul unicului picior
`ndoit sub d`nsul. Cump\ne[te `n
p\r]i crengi mai lungi, ca ni[te
m`ini, ori ca ni[te aripi. Ar
zbura... (,,Intr\ `n ]ar\ toamna).
Precum un pictor care re]ine pe
p`nz\ lumina `n diversele ei st\ri,
autorul nostru dovede[te c\ are
ochiul format [i harul a[ternerii
imaginilor artistice pe h`rtie,
alc\tuind tablouri de o m\re]ie
aparte. El nu a str\b\tut c`mpia,
dealul, dar mai ales muntele, nu
a traversat r`ul indiferent. A [tiut
s\ vad\, s\ asculte, s\ `n]eleag\
fiecare tres\rire a frunzei, a firului
de iarb\, la adierea v`ntului, s\
savureze acea simfonie a naturii
`n `ntregul ei, dar, ca un adev\rat
maestru, s-a priceput s\ asculte
[i partitura fiec\rui instrument al
ansamblului: ,,La `nceputul nop]ii,
brazii [ed nemi[ca]i, nep\s\tori
[i negri; ei sunt ai nordului!
P\durile de fag se `nfioar\ de
spaima niciodat\ biruit\. ~ntreaga
noapte se zbucium\ s\ fug\,
trunchiurile sun\ prelung, speriind t\cerea... (,,Nord). ~n
prozele sale, adev\rate ,,icoane
din Mun]ii Neam]ului, este
prezent [i omul acestor locuri, cu
munca, cu bucuriile [i necazurile,
cu obiceiurile lui.
~n partea a doua a compartimentului proz\ au fost grupate,
f\r\ un semn anume, scrieri mai
pu]in literare (nici autorul nu [i-a
propus a[a ceva), dar care pun `n
discu]ie norme de comportament
uman, concepte, iar comentariile
sale dau posibilitatea cititorului s\
completeze portretul autorului
acestei c\r]i, personalitatea sa
marcat\ de vasta cultur\ asimilat\ `n timp [i `mp\rt\[it\ semenilor.
Tot aici, g\sim ideile autorului despre scris, despre arta
cuv`ntului [i convingerea c\
aceast\ `ndeletnicire nu este la
`ndem`na oricui, subliniind rolul
cuv`ntului / cuvintelor, mai ales,
c`nd acestea ,,scap\ [abloanelor: ,,Fiecare cuv`nt are o
anumit\ raz\ de b\taie, `n
frunc]ie de care v\de[te puterea;
for]a c`torva e uria[\, comparabil\ poate doar cu energia concentrat\ a materiei: odat\
declan[at\, puterea ascuns\ a
cuv`ntului poate schimba lumea.

Constantin TOM{A

PLATON, DRAGOSTEA {I... POLITICA

n tinere]ile mele, se vorbea adesea
despre dragostea platonic\, sintagm\
folosit\ peiorativ la adresa celor care nu
reu[eau, sau nu vroiau, din varii motive,
s\-[i aduc\ prietena `n patul lui. Nu-i
vorb\, `n acele timpuri era [i o alt\ viziune despre amor, castitatea fiind un
motiv de m`ndrie pentru o fat\ `n noaptea
nun]ii. Asta nu `nseamn\ c\ nu se f\cea
dragoste, `n sensul cel mai cunoscut al
cuv`ntului, f\r\ s\ fie legiferat\ prin acte
oficiale, civile sau biserice[ti. Numele de
Amariei, Aluigheorghe, Ailenii etc. provin
tocmai din astfel de situa]ii [i c`nd unul
din parteneri a uitat de datoriile lui, nu
numai sociale ci [i biologice. ~n comunism, c`nd domnea pudoarea, rela]iile amoroase neoficializate erau
puse la index, nu at`t prin felul `n care erau privite, c`t
mai ales prin
urm\ri.
Al doilea motiv
pentru care m-am
re`ntors la Platon
este felul `n care e
`n]eleas\
dragostea ast\zi. Pia]a
este plin\ de literatur\ pornografic\,
botezat\ impropriu
erotic\.
Televiziunea, internetul
abund\ `n eschibi]ii
sexuale incluse la
categoria erotice.
Eros
`nseamn\
dragoste, iubire, ori
simpla `mpreunare dintre parteneri (nu mai zic b\rbat
[i femeie ca s\ nu fiu considerat desuet, ba chiar mai
mult c\ fac discriminare, m-a[ ridica `mpotriva
minorit\]ilor sexuale) nu `nseamn\ dragoste;
partenerii unui asemenea act trebuie s\ fie lega]i
suflete[te, trebuie s\ se iubeasc\. Dragostea [i
iubirea sunt dou\ no]iuni care se intersecteaz\, nu se
suprapun.
{i, `n sf`r[it, al treilea motiv este o emisiune de
televiziune `n care era adus\ la masa judec\]ii
dragostea unei m\icu]e pentru un c\lug\r, [i se pare
c\ dragostea a fost acceptat\ [i de c\lug\r, din
moment ce a rezultat un urma[, sensul vie]ii pe
p\m`nt, `ns\[i divinitatea, c`nd a creat omul, a spus
cre[te]i [i v\ `nmul]i]i. Cre[tinismul, prin introducerea castit\]ii pentru o categorie de credincio[i, vine `n
contradic]ie cu `ns\[i via]a, `i opre[te pe oameni de la
crearea vie]ii.
Doamnele de la televiziune, patru la num\r, frumoase [i s\n\toase, acuzau pe c\lug\r de nerespectarea angajamentului ca [i cum dragostea ar fi un
act voit [i nu s-ar afla `n noi, venit din negura timpurilor, de la acele combina]ii chimice primordiale
care au dat na[tere materiei organice, ca magma vulcanic\ ce iese la suprafa]\ c`nd te a[tep]i cel mai
pu]in.
Dup\ vechii greci, vorbesc de filosofi, de `n]elep]i,
dac\ lu\m `n seam\ defini]ia filosofiei, fiecare om
reprezint\ o jum\tate dintr-un `ntreg [i fiecare `[i
caut\ perechea. C`nd se `nt`lnesc asemenea p\r]i nici
Zeus nu la poate opri unirea. La c\lug\r [i la m\icu]\
iubirea fiec\ruia pentru cel\lalt, `mi place s\ cred c\
a[a s-au `nt`mplat faptele, a fost mai puternic\ dec`t
iubirea de Dumnezeu, sau poate Divinitatea le-a

c\l\uzit pa[ii `ntru iubire. {i ca s\ nu fiu considerat un

ateu [i c\ iau `n der`dere credin]a cre[tin\, afirm [i
sus]in c\ iubirea `ntre oameni, nu iubirea `n general,
ci acea iubire care face pe oameni s\ formeze un singur trup, o familie, nu exclude iubirea pentru
Dumnezeu iar iubirea pentru Dumnezeu poate s\
fac\ mai frumoas\ iubirea `ntre oameni.

* * *

Se [tie c\ Platon a fost elevul lui Socrate, un alt

mare `n]elept al antichit\]ii, cel care a enun]at celebrul
aforism {tiu c\ nu [tiu nimic. Trestia g`nditoare,
care era Socrate, `n realitate, [tia mai multe dec`t to]i
interlocutorii lui [i era o persoan\ respectat\ `n
Cetate, nu numai iubit\, ci [i du[m\nit\, sf`r[itul lui
fiind tragic. In opera sa, Platon, elev al lui Socrate, `[i
prezint\ concep]ia filosofic\ sub o form\ inedit\, dialogurile `n care personajul principal este mentorul
s\u, adic\ Socrate.
C`teva cuvinte despre ceea ce `nsemnau dialogurile `n Grecia antic\. Grecii se `nt`lneau acas\ la
o persoan\, la un osp\] unde se f\ceau liba]ii
(`nchinarea unui pahar, de regul\ cu vin, `n cinstea
cuiva, dar se [i discuta). Dialogurile lui Platon, cam
treizeci la num\r, sunt imaginate ca discu]ii la astfel
de ospe]e, dar nu oarecare, ci la cele care participau,
exprim`ndu-m\ cu o sintagm\ modern\, oameni de
cultur\ ai epocii, cuprinz`nd `n aceast\ no]iune generic\ pe filosofi, poe]i, medici, istorici, tot ce avea mai
de elit\ `n domeniu societatea atenian\. Pentru
Platon, personajul principal era Socrate.
Dialogurile nu sunt reale, adic\ Platon ar fi reprodus cuvintele participan]ilor la discu]ii ca `ntr-un interviu din zilele noastre. Dialogurile sunt fic]iuni, sunt
imagina]ii ale lui Platon, forme prin care marele
g`nditor `[i prezint\ concep]iile sale filosofice, o parte
din idei fiind desigur [i ale lui Socrate, de la care nu
ne-a r\mas nimic scris, iar concep]iile sale sunt
cuprinse cu preponderen]\ `n dialogurile lui Platon.
Ideea de a prezenta opera sub form\ de dialoguri
provine, deducem, tot de la Socrate, care considera
c\ adev\rul s\l\[luie[te `n noi [i c\ doar trebuie scos
la suprafa]\ prin discu]ii. Aceast\ idee st\ la baza
`ntregii filosofii pedagogice privind `nsu[irea
cuno[tin]elor, metod\ numit\ maieutic\, adic\
mo[ire, [i cunoscut\ [i botezat\ `n epoca electronicii
ca interactivitate.
(Continuare `n num\rul viitor)

Emil BUCURE{TEANU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
n ultima vreme, preocup\rile
psihologilor, pedagogilor [i a
sociologilor sunt tot mai
intense `n ceea ce prive[te
modul `n care omul `[i petrece
timpul liber. Aceasta cu at`t
mai mult cu c`t s-a constatat
c\, pe de o parte, petrecerea
pl\cut\ a timpului liber are
func]ii de restabilire mai pregnante dec`t odihna obi[nuit\
[i, pe de alt\ parte, din cauz\
c\ au fost inventariate [i prezentate `n sistem de c\tre reprezentan]ii ,,[colii active
func]iile foarte importante educative ale
jocului (activitate ludic\) [i ale distrac]iilor.
Activitatea ludic\ (joc [i joac\) este
mai dens\ la v`rstele copil\riei [i ale
tinere]ii. Copiii se joac\ aproape tot timpul. Aceasta confer\ conduitelor lor mult\
flexibilitate [i creativitate.
Prin joc se afirm\ eul copilului, personalitatea sa. Adultul se afirm\ prin intermediul activit\]ii pe care o desf\[oar\, dar
copilul nu are alt\ posibilitate de afirmare
dec`t cea a jocului. Jocul nu se reduce la
o simpl\ distrac]ie, de[i acesta se realizeaz\ `n toate activit\]ile ludice. A[a cum

Pag. 4

spune J. Chateau, `n acord cu considera]iile valoroase ale lui, jocul face leg\tura
cu munca, este o punte aruncat\ `ntre
copil\rie [i v`rsta matur\.
La v`rsta pre[colar\, jocul r\m`ne de
departe cea mai contribuant\ activitate `n
formarea personalit\]ii. La 3 ani, jocul este
`nc\ legat de obiecte [i cuprinde elemente
numeroase de normalitate activ\.
Interesul mare al copilului fa]\ de
adul]i, conduitele [i for]ele acestuia creeaz\ jocului o nou\ consisten]\.
Copilul `ncepe s\ decupeze
din conduitele umane din jur momente,
situa]ii [i s\ le reproduc\. ~n aceste
condi]ii, cap\t\ teren jocul cu subiecte [i
rol. ~n acest sens, copilul devine `n joc
medic, telefonist, constructor, `nv\]\tor
etc.
La 4 ani, jocul nu mai este izolat.
Partenerul concret este solicitat, de[i
copilul la aceast\ v`rst\ nu este `ntotdeauna mul]umit de el [i, din acest motiv, are
numeroase interven]ii extrajoc `n care `i
spune partenerului ce s\ fac\. ~n genere,
se joac\ bine cu un copil mai mare, sau cu
unul mai mic.

La 5 ani, jocul cu subiect [i rol atinge

un nivel de dezvoltare, adaptarea la posibilit\]ile de rol ale partenerului sunt evidente dup\ cum evident\ este [i capacitatea de a alimenta subiectul.
Apar acordurile [i proiectele `n joc.
Din acest punct de vedere, conduitele verbale, spre 5 ani, devin din ce `n ce mai

JOC SAU JOAC|?

dense `n joc, juc\riile [i accesoriile au o
pondere mai pregnant\, substitu]iile
(imaginare) [i ,,adaptarea acestora la
condi]iile subiectului jocului fiind evident\.
Rezum`nd, perioada pre[colar\ este
dominat\ de trebuin]a de joc `n care
activeaz\ combina]ii mintale, reprezent\ri
de imagina]ie (jocuri simbolice) [i sunt
ac]ionate forme de experien]\ complex\.
Exist\ o denumire social-istoric\ evident\,
precum [i una tradi]ional etnologic\ `n
jocurile copiilor. ~n jocul ,,de-a familia,
de-a doctorul etc., copilul are la baz\
subiecte de care a luat cuno[tint\, `n mod

nemijlocit, `n jocuri ca: de-a uria[ii [i

piticii, de-a r\zboiul, de-a cowboy-ii
etc., apar imagini din pove[ti vechi [i noi,
din vizionari ale filmelor [i emisiunilor tv
care l-au impresionat mai mult sau mai
pu]in pe copil.
La [colarii mici se manifest\ o tent\
mai clar\ a consumurilor culturale care se
desf\[oar\ sub form\ de distrac]ie `n
care sunt `nglobate, pronun]ate
elemente de joc. Chiar `n activitatea de colec]ionare foarte dezvoltat\ ]i datorit\ c\reia copiii
achizi]ioneaz\ tot felul de obiecte,
exist\ o sarcin\ logic\ implicat\ ce
creeaz\ bucurie. Evident, aceasta poate fi
canalizat\ spre str`ngerea unui material
folositor `n activitatea [colar\ ca: ierbare,
ilustra]ii, insectare etc.
~n asemenea activit\ti distrac]ia este
implicit\, dar `ns\[i desf\[urarea acesteia
dezvolt\ spiritul de observa]ie al copilului,
interesul [i st\p`nirea de sine, abilitatea [i
calit\]ile voli]ionale. ~n `nv\]\m`ntul
pre[colar se poate organiza cu succes
jocul didactic la toate activit\]ile, `n orice
moment al lec]iei, urm\rindu-se dob`ndi-

APOSTOLUL

rea noilor cuno[tin]e, priceperi [i

deprinderi, fixarea [i consolidarea acestora, fie verificarea [i aprecierea nivelului de
preg\tire al copiilor.
Se pune `ns\ condi]ia ca `n cadrul
jocului s\ primeze obiectele instructiveducative, pre[colarii s\ fie preg\ti]i, sub
raport teoretic, s\ cunoasc\ sarcina
urm\rit\, modul de desf\]urare, regulile
care se cer respectate etc. [i s\ nu-l considere doar ca un simplu divertisment.
Ca educatoare, `n activitatea didactic\ desf\[urat\, i-am determinat pe copii
s\ `nve]e c`ntece, poezii, s\ numere, s\
socoteasc\, s\ povesteasc\ etc. prin joc.
Oare nu cumva toat\ existen]a noastr\ este un joc, o joac\?
Jocul `nt`mpl\rilor, al destinului, ne
aduce uneori `n situa]ii, `n circumstan]e la
care poate nici nu am visat.
A[a cum `n concep]ia poetului Via]a
e un vis [i din punctul meu de vedere
via]a e un joc, un joc `n care `nv\]\m la
fiecare pas, juc`ndu-ne cu cei din jur, cu
vorbele, cu cuvintele, cu ceea ce [tim
referitor la subiectele `n discu]ie.

Educatoare, Rozalia POP

mai 2008

{COALA {I ARTELE
Bibliotecarul Palatului Regal
face carier\

Pagina web realizat\ de

elevele CNI va fi disponibil\
pe Net

ucrarea original\ [i func]ional\

pe care elevele Alina Maria
Ducra [i Andreea T\n\selea,
eleve `n clasa a XI-a F la Colegiul
Na]ional de Informatic\ (CNI) din
Piatra Neam], au dedicat-o bibliofilului care-a pus bazele bibliotecii jude]ene Neam] ce-i
poart\ numele, a fost foarte bine
apreciat\ de juriul interna]ional al
Festivalului European de Carte [i
de Lectur\ pentru Tineri (FELJEU) 2008.
Pagina web G. T. Kirileanu Bibliotecarul Palatului Regal a primit
Premiul I al sec]iunii Personalit\]i care au
`nsemnat o cotitur\ `n istoria c\r]ii fiind
apreciat\ drept Excep]ional\ nu numai de
juriul din ]ar\ ce a selectat-o, ci [i de juriul
interna]ional al festivalului. Pe l`ng\ acest
premiu de excep]ie, cele dou\ eleve [i profesoara care le-a `ndrumat, regretata
Georgeta {elaru, au primit din partea
Universit\]ii Bucure[ti, Facultatea de Limbi [i
Literaturi Str\ine, c`te un Atestat care adevere[te participarea activ\ la proiectul european FELJEU 2 din cadrul programului
Mesures d-accompagnement, prelungire
a proiectului EWHUM (Comenius 3 sub
Socrates). Atestatele `n nume proprii s`nt
semnate de Decanul universit\]ii, Prof. Dr.

Alexandru Cornilescu, [i de coordonatoarea

FELJEU 2 pentru Romnia, Prof. Dr.
Smaranda Elian.
Edi]ia a II-a a FELJEU a avut loc la
Altamura (Bari), `n Italia, `n perioada 8-10
mai, fiind g\zduit\ de Liceul Teoretic
Cagnazzi, unitate de `nv\]\m`nt ce a coordonat festivalul, `ntreaga manifestare fiind
structurat\ ca [i concurs cu cinci sec]iuni
diferite dedicate c\r]ii [i lecturii publice, la
care au participat echipaje din 11 ]\ri
europene: Italia, Fran]a, Cehia, Slovenia,
Polonia, Grecia, Macedonia [.a., fetele de
excep]ie de la CNI Piatra Neam]
reprezent`nd cu mare cinste Romnia.
Pagina web premiat\ are un design
deosebit, iar cei care o vor accesa pe
Internet, unde va fi cur`nd postat\, vor avea
ocazia s\ afle foarte multe informa]ii utile
despre via]a, activitatea [i personalitatea
celui care a fost G.T. Kirileanu, fondatorul
Bibliotecii Jude]ene ce-i poart\ ast\zi
numele [i Bibliotecarul Palatului Regal.

Italia v\zut\ prin ochii

premiantelor
~n Italia, echipajul de la CNI a fost `nso]it
de directoarea unit\]ii, Daniela Neam]u, fiind
g\zduite pe parcursul celor trei zile de festival de familii din Altamura [i particip`nd la
c`teva excursii interesante, `n special prin
zona istoric\ din regiunea Bari.
Ceea ce mi s-a p\rut mai interesant [i
de mare importan]\ la acest festival, pe l`ng\

prezentarea lucr\rilor laureate [i conferin]ele

academice, a fost faptul c\ se vor pune
bazele unui canon, o structur\ academic\ ce
va cuprinde toate operele relevante pentru
`ntreaga cultur\ european\ [i `n care [i scriitorii mai importan]i din Romnia vor fi, cu
siguran]\, inclu[i. Iar acest corpus literar
comun va fi studiat `n toate [colile din
Uniunea European\. S`nt foarte m`ndr\ de
elevele colegiului nostru [i am mare
`ncredere `n faptul c\ vor avea o carier\
deosebit\ [i un viitor de excep]ie a declarat
directoarea CNI, Daniela Neam]u.
Cele dou\ premiante, Alina Maria Ducra
[i Andreea T\n\selea s-au bucurat din plin
de zilele petrecute `n ]ara lui Dante Alighieri
[i p\streaz\ cu entuziasm amintiri pl\cute
despre sejurul `n Bari. Andreea T\n\selea a
fost surprins\ s\ constate c`t de primitori s`nt
italienii [i s-a `ntors cu nostalgia excursiilor:
Am vizitat ora[ul istoric `n Altamura, am fost
la o m\n\stire deosebit\ `n Trani [i `n alte
locuri `nc\rcate de istorie [i deosebite. Mi-a
pl\cut [i modul `n care s-au implicat `n organizare gazdele de la Liceul Cagnazzi.
M-a impresionat ospitalitatea gazdelor
noastre, dar [i arhitectura ora[ului Altamura
care `mbin\ foarte bine vechiul ora[ istoric
renovat cu cl\dirile moderne. Mi-au pl\cut
foarte mult [i c\r]ile primite ca premiu:
Kafka, Platon, Dante, Shakespeare, numai
autori importan]i, `n limbi de circula]ie interna]ional\: francez\, englez\, dar [i `n italian\, ne-a spus Alina Ducra.

Tinere]e f\r\ b\tr`ne]e, la cea de-a doua edi]ie

estivalul Na]ional
de Tineret pentru
Copii Tinere]e f\r\
b\tr`ne]e, primul [i,
deocamdat\, singurul din ]ar\ destinat
micilor actori din
gr\dini]e [i ciclul
primar, a ajuns la
cea de-a doua
edi]ie. Festivalul
este organizat de
Teatrul Tineretului din Piatra
Neam], `n colaborare cu
Asocia]ia
Pedagogic\
Educatoarea.
~mp\r]it pe trei categorii de
arte: dramatic\ (grup [i individual), coregrafic\ [i plastic\,
festivalul a umplut sala de
spectacole
a
Teatrului
Tineretului din Piatra Neam],

`ntre 2 [i 4 mai, cu voio[ia [i

agita]ia micu]ilor interpre]i,
dansatori [i pictori, sus]in\torii
din sal\ fiind [i ei foarte activi.
Participan]ii au venit din
Suceava, Bac\u, Buz\u [i din
jude]ul gazd\, Neam].
Juriul, prezidat de `ndr\gita
actri]\ Draga Olteanu Matei, a
fost format din actorii:
Loredana Grigoriu, Florin
Mircea jr., Dan Grigora[,
Manuela Mo]i Lucaci, pictori,
inspectori [colari [i jurnali[ti.
Marele Trofeu Tinere]e
f\r\ b\tr`ne]e a revenit talenta]ilor actori `n devenire de la
Clubul Artis din Piatra Neam],
care au impresionat `n mod
deosebit juriul prin presta]ia lor,
iar Premiul onorific Traian
Grigoriu i-a revenit Izabelei

Chito[c\, feti]a reprezent`nd

Asocia]ia
Pedagogic\
Educatoarea `n festival.
Foarte frumo[i [i plini de
energie, pre[colarii de la T`rgu
Neam] au impresionat at`t de
mult prin Dansul lor ]ig\nesc
juriul, `nc`t s-a luat decizia de a
mai fi acordat `nc\ un Premiu
onorific Traian Grigoriu acestor copii minuna]i.
In memoriam,
Traian Grigoriu

~n prima zi de festival,
actri]a Loredana Grigoriu a
lansat cartea dedicat\ celor
mai mici iubitori ai Thaliei Da,
ba da [i Nu, ba nu. Volumul
con]ine cinci piese de teatru
pentru copii: Doi clovni buclu-

ca[i, Coletul cu surprize,

Cior\pel
[i
cior\pina,
{oricelul [i balerina [i Z`na
m\selu]\.
Primele dou\ piese s`nt
scrise de so]ul meu, regretatul
Traian Grigoriu (decedat `n
iulie 2004 -n.r.), care a iubit
foarte mult copiii, iar acest
volum l-am lansat `n amintirea
lui. Spectacolul dup\ piesa
Doi clovni bucluca[i s-a
jucat pe scena Teatrului
Tineretului, `n stagiunea 20012002. De fapt [i ini]iativa unui
festival de teatru dedicat copiilor a[ putea spune c\ `i
apar]ine tot lui, a fost `ntotdeauna foarte apropiat de
copii a spus actri]a Loredana
Grigoriu.
Angela BRUDARU

Premii TeenFest
16 mai 2008

uriul format din: Tudor T\b\caru - pre[edinte,

Gen]iana Ionescu, Emil Nicolae, C\t\lina Ie[anu,
Eugen Vasiliu-D
Dinu, a acordat urm\toarele premii:

{COLI GENERALE:
PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN
SPECTACOL:

Trupa N|ZDR|VANII ({coala nr. 6) pentru

spectacolul
O SEAR| DIN EXCURSIE de Teona {tefania Corbu [i
Sabina Maria Dobria, regia [i scenografia: Maria Hibovschi
PREMIUL PENTRU CEA MAI BUN| ACTRI}|:
TEONA CORBU, pentru rolul Teona din spectacolul
O SEAR| DIN EXCURSIE de Teona {tefania Corbu [i
Sabina Maria Dobria, regia [i scenografia: Maria Hibovschi
Trupa N|ZDR|VANII ({coala nr. 6)
Premiul pentru cel mai bun actor nu s-a acordat. S-a transformat `n:
PREMIUL PENTRU TRAVESTI:
ALEXANDRA MANOLE, pentru rolurile Conu Leonida,
Ric\ Venturiano, Catindatul din spectacolul INDISCRET PRIN
LUMEA LUI CARAGIALE montaj dup\ opera lui I.L.Caragiale,
regia: Cecilia Roiu, trupa POESSIS (Liceul de Art\ Victor
Brauner).

LICEE
PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN SPECTACOL:
Trupa TEEN-ACT (Colegiul Na]ional Petru Rare[), pentru
spectacolul DE CE FIERBE COPILUL ~N M|M|LIG| dramatizare dup\ Aglaja Veteranyi, regia colectiv\
PREMIUL PENTRU CEA MAI BUN| ACTRI}|:
ALINA PETRIC|, pentru rolul Copila din spectacolul DE
CE FIERBE COPILUL ~N M|M|LIG| dramatizare dup\
Aglaja Veteranyi, regia colectiv\
Trupa TEEN-ACT (Colegiul Na]ional Calistrat Hoga[)
PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN ACTOR:
ADRIAN TODIREL, pentru rolul Aim din spectacolul
CUVINTELE CARE VINDEC| SAU ... QUEST-CE QUON
FOUT L?! regia colectiv\
Trupa SCENIC - EUROFAN (Colegiul Tehnic Gheorghe
Cartianu).

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
mbun\t\]irea condi]iilor de via]\, de
munc\ [i de studiu ale omului, prin perfec]ionarea continu\ a instrumentelor,
a stilului de lucru, prin crearea unui
mediu ambiant pl\cut, stimulator se
ocup\ [i [tiin]a numit\ Ergonomia.
~n vederea promov\rii condi]iilor
optime de mediu, de spa]iu unde se
desf\[oar\ diversele activit\]i (din interiorul unei [coli, locuin]e etc.), ergonomia se bazeaz\ pe cunoa[terea
anatomiei umane, a modului de
func]ionare a organismului [i a necesit\]ii sale
vitale.
Formele specifice ale ergonomiei s`nt toate
cerin]ele impuse de o anumit\ munc\: at`t cele
sanitare, c`t [i cele func]ionale. Spre exemplu,
posibilit\]ile de amenajare ergonomic\ a spa]iului
pentru joac\ [i studiu al copiilor dintr-o locuin]\ sau
dintr-o institu]ie de `nv\]\m`nt.
Mai `nt`i, se alege un mobilier `n culori vesele
sau din lemn natur. Perdelele, husele, covora[ele
[i tapetul se aleg astfel `nc`t s\ se asorteze. Pentru
siguran]a [i s\n\tatea copilului, corpurile de
mobilier `nalte se fixeaz\ `n perete. Se evit\ geamurile [i oglinzile mari, precum [i materialele textile plu[ate, care tind s\ atrag\ praful.
Locul de studiu ideal este situat `n apropierea

mai 2008

AMENAJAREA
ERGONOMIC| A {COLII

ferestrei, pentru a beneficia de lumin\ natural\

care trebuie s\ cad\, `n mod normal din partea
st`ng\. Toate elementele de mobilier se dispun dea lungul pere]ilor, l\s`nd astfel centrul camerei
liber, pentru deplasare [i joac\.
Corpurile de mobilier prev\zute cu rafturi
deschise vor fi folosite pentru juc\rii, iar cele
`nchise cu geam pentru depozitarea c\r]ilor. Pentru
ad\postirea hainelor se folosesc dulapuri `nchise
cu u[i pline (f\r\ geam).
~n sala de clas\, cabinet, laborator sau `n camera [colarului se pot folosi mochete imprimate cu
desene vesele, care realizeaz\ pe de o parte, un
ambient pl\cut, iar pe de alt\ parte o izolare fonic\
[i termic\.
Av`nd `n vedere faptul c\, asemenea tuturor
celor ce `ndeplinesc o munc\ de birou, [colarul `[i
petrece multe ore pe scaun pentru a-[i preg\ti
temele pentru acas\ [i a studia, cu ajutorul
cercet\rilor `n domeniul ergonomiei au fost create
condi]ii optime pentru aceast\ situa]ie: scaun

echipat cu arcuri care nu fac zgomot (deci, nu deranjeaz\ din acest punct de vedere) [i care
faciliteaz\ un grad ridicat de mobilitate, un factor
ajut\tor `n schimbarea pozi]iei (permite ridicarea)
pentru a atinge optimul necesar `n raport cu
`n\l]imea copilului.
Alt factor important `n amenajarea locului de
studiu al elevului `l constituie `n\l]imea mesei sau
biroului de lucru, care trebuie s\ fie optim\; totodat\, trebuie s\ permit\ orientarea bra]ului articulat al veiozei, astfel `nc`t lumina s\ poat\ fi dirijat\
c\tre punctul dorit.
}in`nd cont de faptul c\ elevii `[i petrec destul
timp la [coal\ (4- 8 ore pe zi), se urm\re[te
respectarea principiilor de amenajare ergonomic\
[i `n institu]iie de `nv\]\m`nt.
S\lile de clas\ s`nt zugr\vite `n culori pastelate, care asigur\ luminozitatea necesar\.
Ferestrele s`nt largi [i situate `n a[a fel `nc`t lumina
s\ cad\ `n partea st`ng\. Pentru siguran]a elevilor,

APOSTOLUL

corpurile de mobilier `nalte, `n care s`nt p\strate

materiale didactice necesare desf\[ur\rii procesului de `nv\]\m`nt, se fixeaz\ pe perete. ~n cazul `n
care se folosesc dulapuri prev\zute cu rafturi pentru expunerea diferitelor materiale didactice [i a
lucr\rilor - model executate de elevi, se evit\
folosirea geamurilor.
~n cadrul cabinetelor de educa]ie tehnologic\,
informatic\, `n caz c\ acestea dispun de modele
vechi de computere, este necesar\ folosirea
ecranelor de protec]ie pentru monitoare, cunoscut
fiind faptul c\ ele emit radia]ii electromagnetice
d\un\toare v\zului la o expunere `ndelungat\.
~n vederea asigur\rii condi]iilor optime de
desf\[urare a orelor de curs, s\lile de sport [i atelierele trebuie izolate fonic, pentru ca zgomotele
specifice s\ nu se r\sp`ndeasc\ `n toat\ [coala.
Din acela[i punct de vedere, s\lile destinate
studierii muzicii [i educa]iei muzicale trebuie s\ fie,
pe de o parte, separate de celelalte clase sau bine
izolate fonic, iar pe de alt\ parte trebuie s\ aib\ ele
`nsele o bun\ acustic\.
Amenajarea ergonomic\ a [colii [i a locuin]ei,
are, deci, ca obiectiv, studiul condi]iilor de munc\ a
elevului [i a altor persoane `n scopul adapt\rii
optime a acestora.

Prof. ing. Vasile B~LI{

Pag. 5

NIHIL SINE DEO

A existat sau nu
holocaust
`n Romnia?
n cele ce urmeaz\, propun
spre analiz\ dou\
lucr\ri ce abordeaz\, subiectiv
ce-i drept, o problem\ controversat\ referitoare la
existen]a holocaustului `n ]ara
noastr\.
Cele
dou\ c\r]i au
ap\rut cu sprijinul
Guvernului Romniei, Departamentul
pentru
Rela]ii
Interetnice [i al Claims
Conference.

1.*** Ecouri din holocaust

`n
literatura
universal\ ,
Bucure[ti, 2005. Antologia,
alc\tuit\ de Oliver Lustig,
cuprinde fragmente din diverse
lucr\ri de specialitate publicate
`n limbile francez\, englez\,
german\, italian\, ceh\, ebraic\, maghiar\, spaniol\.
Autorul antologiei a surprins voci din diferite spa]ii
geografice, ajung`nd la concluzia c\, `n aproape `ntreaga
Europ\, unde s-a dat fr`u liber
rasismului [i antisemitismului,
a b`ntuit holocaustul prin
crimele sale incredibile [i de
neimaginat. A fost cuprins\,
`ntr-o oarecare m\sur\, varietatea modalit\]ilor de exterminare.
Fiecare fragment prezentat `n lucrare este precedat de
un portret sumar al autorului [i
operei despre care se
vorbe[te.
2.***

Reflec]ii

despre

Holocaust. Studii, articole,

memorii, Bucure[ti, 2005.
Volumul constituie o culegere
de studii [i articole pe teme ale
holocaustului, unele dintre ele
fiind publicate anterior. Printre
autorii
articolelor/studiilor
men]ionez: Mihail E. Ionescu,
Alexandru Barnea, Harry
Kuller, Jean Ancel, Oliver
Lustig, Victor Eskenasy, Lya
Benjamin, Mihai Chioveanu,
Magdalena Boiangiu, Traian
Popovici etc. Ace[tia abordeaz\ subiecte precum:
Reflec]ii privind istoria comunit\]ii Evreie[ti din Romnia,
Oameni de cultur\ evrei `n
Romnia
modern\,
Actualitatea problematicii antisemitismului, Evreii din Banat
[i Transilvania de Sud `n anii
celui de-al doilea r\zboi mondial, Pogromul de la Bucure[ti 21
- 23 ianuarie 1941, Ferestre
`nchise etc.
Dup\ cum `n[i[i m\rturisesc, unii dintre autorii acestor
studii nu sunt speciali[ti `n istoria comunit\]ii evreie[ti din
Romnia, `ns\ au citit
numeroase lucr\ri, articole,
documente pe aceast\ tem\.
Poporul romn nu este
vinovat de ceea ce s-a comis
`n numele lui `ntr-o perioad\ de
nebuloas\ politic\, moral\ [i
social\. Genera]iile actuale [i
cele ce vor urma sunt `ndemnate s\ analizeze [i s\ judece
cu maxim\ obiectivitate ceea
ce s-a petrecut atunci [i ceea
ce pare c\ istoria las\ spre
uitare.

Drd. MIHAI
FLOROAIA

CHARISMELE FEMEII

ul]i au scris despre

femeie, unii elogiind-o
[i aduc`ndu-i osanale,
c\ci ea este promotorul a ceea ce e viu [i
plin de suflet, al]ii
`nfier`ndu-o [i consider`nd-o principala
vinovat\ de dezastrul
lumii. Care este
adev\rul `n aceast\
privin]\? Mul]i consider\ c\ Bunavestire
ar trebui s\ fie Ziua Femeii [i nu 8
martie, s\rb\toare de sorginte
social-democrat\.
Creat\ `mpreun\ cu b\rbatul
dup\ chipul lui Dumnezeu (deci
egal\ `n demnitate cu b\rbatul)
prima femeie, Eva a primit aceea[i
porunc\: Cre[te]i [i `nmul]i]i-v\ [i
umple]i p\m`ntul (Facere 1, 28).
Adic\ cre[te]i `n des\v`r[ire [i
umple]i p\m`ntul de oameni
destoinici, credincio[i [i `n]elep]i.
Dar, cunoa[tem drama primilor
oameni: Eva s-a rupt de
Dumnezeu [i l-a `ndemnat [i pe
b\rbat la p\cat, fapt ce a dus la
pierderea Paradisului, subjugarea
omului de c\tre p\cat, suferin]\ [i,
`n final, moarte.
~n antichitate femeia avea o
pozi]ie [i un statut existen]ial inferior b\rbatului,acesta subjug`nd-o
[i cobor`nd-o p`n\ la condi]ia unui
bun material, patrimonial. {i `n
iudaism femeia era ]inut\ `ntr-o
stare de inferioritate, astfel c\
milenii `ntregi s-a confruntat cu
problema supravie]uirii.
Fecioara Maria, care a dat
na[tere lui Iisus Hristos, a fost tot
ce a putut da mai bun omenirea.
Prin vrednicia Sfintei Fecioare de
a fi Maica lui Hristos, femeia este
ridicat\ la o cinste deosebit\.
Faptul c\ Domnul nostru a primit
s\ fie n\scut [i crescut de o
femeie a [ters pentru totdeauna
stigmatul dispre]ului [i al infamiei,
cu care lumea veche `nfierase
femeia, [i a ridicat-o la cea mai
`nalt\ treapt\ a demnit\]ii [i
moralit\]ii.
M`ntuitorul a repus femeia `n
stare de egalitate cu b\rbatul [i a
chemat-o la m`ntuire al\turi de
b\rbat `n mod egal: nu mai este
iudeu nici elin, nu mai este rob nici
slobod, nu mai este parte
b\rb\teasc\ [i femeiasc\, pentru
c\ to]i sunte]i unul `n Domnul
Iisus (Gal. 3, 28). Hristos oblig\
b\rbatul s\ p\streze fidelitate
femeii [i nume[te adulter chiar [i
privirea poftitoare, aruncat\

asupra femeii altuia: oricine se

uit\ la o femeie spre a o pofti, a [i
desfr`nat cu ea `n inima lui (Mat.
5, 28). Numai M`ntuitorul, `n calitatea Sa de Fiu al lui Dumnezeu [i
al femeii, putea reabilita femeia,
ridic`ndu-o din nou la statutul pe
care l-a avut p`n\ la c\dere.
Cre[tinismul a privit pentru prima
dat\ femeia ca pe un om, consider`nd-o [i pe ea o personalitate
integr\, de sine st\t\toare, nu mai
pu]in pre]ioas\ pentru Dumnezeu

dec`t b\rbatul. Hristos ridic\

leg\tura dintre b\rbat [i femeie la
rangul de Sf`nt\ Tain\.
Femeia `n lumea necre[tin\
are o pozi]ie cu mult inferioar\ fa]\
de b\rbat. De exemplu, `n viziunea islamic\ (musulman\)
femeile sunt considerate fiin]e
inferioare (Coran 4, 38) cele mai
r\ut\cioase, av`nd caren]e
mintale [i de credin]\ (Muslim,
1879), condamnate (majoritatea)
s\ ajung\ `n iad. Spre deosebire
de b\rbat (c\ruia `i este permis\
poligamia), femeia nu are dreptul
s\ aib\ mai mul]i so]i [i ea poate
foarte u[or s\ fie repudiat\, alungat\ din familie. B\taia este prescris\ ca fiind necesar\ (Coran 4,
34). Cam `n aceea[i situa]ie se
afl\ femeile `n budism, hinduism [i
`n celelalte religii.
~n societatea actual\ s-a produs schimbarea valorilor, a mentalit\]ii feminine `n raport cu
chemarea ei. G`ndirea ei este
virusat\, ea ajung`nd s\ se

`ntrebe: Eu s\ m\ c\s\toresc,
s\-mi pierd tinere]ea ca s\ nasc,
s\ sp\l, s\ cos...?. Dar femeia
este chemat\ ast\zi s\ salveze
omenirea, c`nd societatea contemporan\ este asaltat\ [i bulversat\ de noi ideologii [i concep]ii,
care nu fac altceva dec`t s\ re`nvie
p\g`nismul. ~n aceste condi]ii,
femeia cre[tin\ este chemat\ s\
dea m\rturie lumii despre suprema chemare adresat\ de
Dumnezeu umanit\]ii, de a ajunge
la asem\narea cu
Dumnezeu, prin
efort duhovnicesc
de `ndumnezeire a
propriei sale existen]e
[i
a
existen]elor personalit\]ilor din jur
cu care ea vine `n
contact. ~n cadrul
familial, adev\rata
menire a femeii
este aceea de a fi
mam\ [i so]ie. Prin
na[terea de prunci,
femeia continu\
lucrarea
lui
Dumnezeu, fiind
d\t\toarea [i protectoarea vie]ii.
Astfel,
ea
`mpline[te un ritual
religios, o jertf\
s`ngeroas\, prin
care
se
preasl\ve[te
Dumnezeu.
Femeia este slava b\rbatului (I
Cor. 11, 7), imaginea sa din
oglind\, prin care el se descoper\
[i se `mpline[te. Adev\rata menire
a femeii este de a umaniza [i
salva lumea prin transmiterea
credin]ei [i exemplul vie]ii ei, `ntr-o
lume desacralizat\ [i chiar dezumanizat\.
~n cartea sa ~nnoirea sufletului, Paul Evdokimov declar\ c\
sufletul feminin e mai aproape de
surse, de origini, de genez\.Biblia
`nal]\ femeia la rangul de organ al
receptivit\]ii spirituale a naturii
omene[ti. De fapt , promisiunea
m`ntuirii a fost f\cut\ femeii, ea
este
cea
care
prime[te
~n[tiin]area, ei `i apare Cel ~nviat ,
femeia `nve[m`ntat\ de soare e
cea care simbolizeaz\ Biserica [i
Cetatea cereasc\ `n apocalips\.
De asemenea, imaginea so]iei [i a
logodnicei o alege Dumnezeu
pentru a exprima dragostea sa
pentru om [i natura nup]ial\ a
comuniunii sale. Iar cel mai impor-

tant lucru este c\ ~ntruparea se

des\v`r[e[te `n fiin]a feminin\ a
Fecioarei. Ea este cea care d\
Verbului trupul [i s`ngele s\u.
B\rbatul se prelunge[te `n
lume prin intermediul instrumentelor; femeia o face prin
d\ruirea de sine. Dac\ b\rbatului
`i este propriu verbul a ac]iona, cel
al femeii este a fi; [i aceasta este
starea religioas\ prin excelen]\.
Instinctiv femeia va ap\ra `ntotdeauna `nt`ietatea fiin]ei asupra
teoriei, a operativului asupra
speculativului, a intuitivului asupra
discursivului. Ea posed\ darul
p\trunderii directe `n existen]a
celuilalt, facultatea `nn\scut\ de a
surprinde imponderabilul, de a
descifra destinul. A proteja lumea
b\rba]ilor `n calitate de mam\ [i a
o purifica `n calitate de fecioar\,
d`ndu-i un suflet, propriul s\u
suflet, aceasta este voca]ia
oric\rei femei religioase, celibatare sau c\s\torite.
M`ntuirea lumii nu va veni
dec`t dinspre sfin]enie; iar aceasta
`i este mai apropiat\ femeii `n
condi]iile actuale ale vie]ii moderne. Orice femeie are o intimitate `nn\scut\ cu tradi]ia [i continuitatea vie]ii. Cuvintele p\strate
`n sufletul ei sunt cele pe care
femeia le poate spune, a[a cum
Maria Magdalena merse s\
anun]e discipolii despre ceea ce
v\zuse [i ceea ce auzise; a[a cum
femeile care aduceau mir
anun]ar\ aceste lucruri celor
unsprezece [i celorlal]i; a[a precum spun femeile chemate de
liturghie, egale apostolilor.
Femeia are aceast\ misiune
charismatic\ de a fi martor\ [i
servitoare a Cuv`ntului; [i aceasta
`n felul ei, prin modul `n care Duhul
Sf`nt revel\ Verbul [i se ascunde
`n spatele figurii porumbelului.
F\r\ a face o apologie a
Femeii, ea a fost dintotdeauna
`ngerul p\zitor al casei [i al `ntregii
societ\]i. Este cunoscut\ expresia
unui sf`nt p\rinte : Da]i-mi o genera]ie de femei bune [i voi schimba
fa]a lumii. De aici importan]a [i
rolul cov`r[itor al femeii de-a lungul istoriei umanit\]ii [i mai ales `n
epoca contemporan\ desacralizat\. Femeia este poezia vie]ii,
dar ea nu-[i poate `ndeplini rolul ei
pe p\m`nt f\r\ prezen]a b\rbatului
`mpreun\ cu care poate s\ se
desav`r[easc\ [i s\ ajung\ la
m`ntuire.

Cecilia
IORD|CHESCU

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
onversa]ia reprezint\
o metod\ dialogat\ de
incitare a elevilor prin
`ntreb\ri, av`nd la
baz\ maieutica socratic\,
arta
afl\rii
adev\rurilor printr-un
[ir de `ntreb\ri puse
oportun.
Conform
acesteia, profesorul
nu mai conferen]iaz\
`n clas\, ci caut\ ca
elevul s\ descopere
singur adev\rurile permi]`nd
realizarea unor leg\turi directe
`ntre sufletul profesorului [i cele
ale elevilor s\i.
Etimologic, termenul conversa]ie provine din latinescul conversatio care la r`ndul lui este
compus din con = cum, cu [i versus = `ntoarcere [i re`ntoarcere,
examinare sub toate aspectele. De
aici rezult\ conversa]ie = `ntrebare cu r\spuns.
Socrate folosea metoda dialogului, consider`nd ideile ca fiind
`nn\scute, iar menirea `ntreb\rilor

Pag. 6

Metoda conversa]iei `n predarea educa]iei religioase

fiind de a le ajuta s\ ias\ la lumin\.

Ast\zi, conversa]ia, ca
metod\ didactic\ este folosit\ `n
predarea tuturor disciplinelor de
`nv\]\m`nt `n scopul `nsu[irii unor
cuno[tin]e noi [i introducerii `n
tema nou\, fix\rii [i sistematiz\rii
cuno[tin]elor `nsu[ite. Folosirea
conversa]iei are o mare valoare
educativ\, elevii fiind pu[i s\
g`ndeasc\, clasa particip\ activ la
lec]ie, fiecare elev are o pozi]ie [i o
atitudine `n fixarea problemelor.
Elevii `[i `nsu[esc un limbaj corect
[i adecvat, `nva]\ s\ fie respectuo[i, corec]i, `n fine este o metod\
care `i deschide pe oameni.
Conversa]ia este de dou\ tipuri:
conversa]ia catehetic\ [i conversa]ia
euristic\.
~n
cazul
conversa]iei catehetice, dialogul
didactic este bazat pe `nv\]are
mecanic\, elevii trebuind s\
r\spund\ `ntreb\rilor numai din
lec]ie, neput`nd ad\uga nimic din
ceea ce ar putea s\ g`ndeasc\.

Totu[i, are o valoare pedagogic\,

creatoare, bine precizat\ `n cadrul
educa]iei religioase, elevii trebuind
s\ reproduc\ exact rug\ciunile,
denumirile de localit\]i, date
istorice etc. Spre exemplu, la clasa
a VI-a: C`nd a avut loc Sinodul I
ecumenic ? sau C`nd a avut loc
marea schism\ dintre Apus si
R\s\rit ?, C`nd s-a `nfiin]at
Mitropolia Ungrovlahiei ? etc., sunt
`ntreb\ri ce au un singur r\spuns
exact [i la obiect. M`ntuitorul a
folosit aceast\ metod\ `n sensul
de
expunere
cu
dialog.
Conversa]ia euristic\ solicit\ g`ndirea elevilor (termenul venind din
grecescul
euriskein,
care
`nseamn\ a afla, a g\si, a
descoperi), invit`ndu-i s\ realizeze
o incursiune `n propriul univers
cognitiv [i s\ fac\ o serie de
conexiuni care s\ faciliteze
dezv\luirea de noi aspecte ale
realit\]ii. La religie, elevii pot
descoperi valori noi ale comporta-

mentului cre[tin, stimul`ndu-se afirmarea personalit\]ii, a originalit\]ii

[i creativit\]ii lor. Spre exemplu: la
clasa a VIII-a, la lec]ia
Schimbarea la Fa]\ - De ce
crede]i voi c\ Iisus a luat cu Sine `n
mod special pe Petru, Iacob si
Ioan? sau la clasa a VII-a, Cum
crede]i voi c\ s-ar fi putut evita
Marea Schism\? etc., sunt
`ntreb\ri ce le permit elevilor s\-[i
plimbe g`ndirea prin `ntreaga lor
sfer\ de cuno[tin]e generale [i religioase.
Ca form\ de utilizare a conversa]iei este [i convorbirea
moral\, un dialog `ntre profesor [i
elevi prin care se urm\re[te clarificarea cuno[tin]elor morale concomitent cu declan[area de tr\iri
afective din partea copiilor.
Dialogul valorific\ experien]a de
via]\ a elevului. Aceste convorbiri
pot avea ca punct de plecare
subiectul unei povestiri, al unei
`nt`mpl\ri cotidiene, al unei peri-

APOSTOLUL

cope Evanghelice, unui film etc.

~n utilizarea metodei conversa]iei se impun totu[i ni[te cerin]e.
Dac\ vom accepta teza conform
c\reia `ntrebarea este `nceputul
cunoa[terii [i al procesului cognitiv,
cunoa[terea const`nd nu numai `n
r\spuns ci `n punerea permanent\
a unor `ntreb\ri (de fapt asta presupune mesajul biblic), consider
necesar s\ ne oprim asupra rostului punerii `ntreb\rilor `n activitatea
de predare - `nv\]are. Metoda conversa]iei este `n sine ceva minunat,
pun`ndu-l pe elev s\ g`ndeasc\, `i
solicit\ spontaneitatea [i curiozitatea acestuia [i `i las\ mai mult\
libertate `n c\utare. Contextul unei
`ntreb\ri poate fi at`t natural, spontan c`t [i artificial, premeditat, c`nd
elevul e st`rnit de profesor s\
caute s\ `nving\ dificult\]ile,
dob`ndind noi cuno[tin]e. Este de
preferat ca `ntreb\rile s\ fie
me[te[ugit formulate [i adresate,
`n a[a fel `nc`t s\ nu aduc\ r\spun-

suri sterile de genul: da sau nu;

trebuie puse `n stil clar, s\ lase s\
se vad\ c\ ele cuprind tocmai
ceea ce noi inten]ionam s\ afl\m [i
nu altceva. Fiecare c\utare spune Heidegger - con]ine o
`nso]ire precursoare a lucrurilor
fa]\ de cum le [tim noi la un
moment dat. C`nd pui o `ntrebare, sublinia Constantin Noica,
luminezi lucrurile. Este vorba de o
iluminare a lor la propriu, o punere
a lor `n lumin\, `n sensul c\
deschizi un orizont, unde lucrurile
pot ap\rea l\murit sau nu. Felul
cum proiectezi fascicolul de
lumin\, `ntreb`nd, este felul cum
`nfrun]i lucrurile, iar bog\]ia
modalit\]ilor de interoga]ie ]ine nu
mai mult de subtilitatea con[tiin]ei
ce `ntreab\, dec`t de subtilitatea
existentului
asupra
c\ruia
`ntreab\.
(continuare `n num\rul viitor)

Drd. Mihai
FLOROAIA

mai 2008

LEC}IA DE ISTORIE
MAREA POTEMKIAD| NATO
fost odat\, c\ de n-ar
fi nu s-ar cleveti, o
femeie ambi]ioas\,
st\p`n\ peste ]inuturile [i popoarele
Imperiului Rus, pe
numele ei de fat\
Ecaterina.
A
fost
o
adev\rat\ doamn\
de fier[i mam\ a
celebrului ]ar Petru
~nt`i pe care ru[ii, cu
`nclina]ia lor natural\, l-au
botezat Cel Mare.
Ecaterina (Cea Mare), a
avut un iubit pe nume Potemkim,
un ucrainean care a iubit-o at`t
de mult `nc`t i-a r\mas credincios
p`n\ la moarte.
Doamna l-a r\spl\tit cu
func]ii `nalte `n administra]ia
]arist\.
La un moment dat ]arina s-a
hot\r`t s\ vad\ cu ochii ei cum
tr\ie[te poporul [i a organizat o
caravan\ compus\ din sute de
oameni, animale, alimente [i
furaje, `ntins\ - se spune - pe o
lungime de 2 Km.
Traseul a fost ales cu mare
grij\, de c\tre `nsu[i Potemkim.
Acesta [i-a f\cut mari griji
pentru starea de spirit a ]arinei. ~i
era team\ ca nu cumva s\ o
supere contactul cu s\r\cia [i
mizeria satelor.
De aceea, traseul le-a ocolit.
Pentru a nu creea o impresie
de pustietate, Potemkim a ordonat s\-i fie construite, din loc `n
loc, ora[e [i sate din carton presat.
Viu colorate, a[ezate `n
v`rful dealurilor, se vedeau `n
zare biserici [i catedrale,
locuin]e, [coli [i spitale etc...
De pe culmile `nsorite, de
sub poale de codri,din f`ne]e [i
de pe marginea lanurilor, ]\rani
frumos `mbr\ca]i, fete [i fecioare
`mpodobite ca de s\rb\toare, cu
haine scumpe din recuzita imperial\, salutau respectuos, rostind
urale de bine.
- Ce frumoas\, ce bogat\

]ar\ avem ! Ce oameni civiliza]i,

prosperi [i plesnind de s\n\tate !
{i c`t de mult `[i iubesc ace[tia
conduc\torul !
Mult s-a bucurat ]arina.
Inima ei mare s-a umplut de
m`ndrie,
mul]umind
Dumnezeului pravoslavnic pentru darurile sale. ~[i iubea mai
mult poporul, c\ci `l vedea
cuminte, s\n\tos [i prosper.
C\l\toria le-a l\sat ]arinei [i
mai marilor ei `nso]itori o puternic\ impresie : o ]ar\ bogat\, cu
oameni vajnici [i `nst\ri]i, cu o
]arin\ care-i conduce `n]elept [i
cu dreptate.
Romnia nu este Rusia.
Totu[i a avut [i are ]arii [i
Potemkimii ei. La fel de pricepu]i
`n v\csuirea realit\]ii, speciali[ti
`n butaforie.
Sammit-ul NATO de la
Bucure[ti din aprilie 2008 a
ad\ugat potemkiadei de tip clasic ceva nou.
Localnicii nu au avut voie s\
se apropie de ferestrele care dau
spre bulevardul pe care circul\
oficialii.
C`inii de pripas au fost aresta]i [i deporta]i, poli]i[tii cu burt\
au fost retra[i din dispozitiv iar
capacele canalelor au fost
sudate. Boschetarii [i cer[etorii
au interdic]ie, elevii [i studen]ii
au avut liber.
Vopseaua proasp\t\ a
acoperit pecinginea ora[ului bolnav.
Totul str\luce[te [i prosper\,
Delega]iile str\ine vor fi
`nc`ntate.
Democra]ia d`mbovi]ean\ a
`nvins bunul sim]!
Prof. dr.
D.D. Ursache

N.R. Dintr-o eroare de

tehnoredactare, acest text nu a
v\zut lumina tiparului la momentul potrivit. Din p\cate `ns\,
momentul potrivit pentru acest
text este, deocamdat\, mereu.

REMEMOR|RI NEM}ENE - MAI 2008

2/2008, d., PiatraNeam], profesoara
Maria-Tereza Gogu
(n. 8. 09. 1919),
artist plastic format
la Academia de
,,Belle Arte din Ia[i;
debutant\ `n 1941
la
,,Saloanele
Moldovei. Expozi]ii
personale, dup\
1992, la Ia[i, PiatraNeam] [i Roman.
4/1923, n., Piatra-Neam], Paul
Vasiliu, profesor de filosofie,
psihologie, pedagogie, inginer,
inspector [colar, director al
Grupului {colar de Chimie din
Piatra-Neam], om de o aleas\
cultur\, autor a numeroase articole [i al ,,Monografiei {colilor
Normale din Piatra-Neam]
(1912-2002).
5/2006, d., V\ratec, Zoe
Dumitrescu-Bu[ulenga (n. 20.
08. 1920, Bucure[ti), critic [i
istoric literar, comparatist\, profesor universitar (din 1971),
director al Institutului de Istorie
[i Teorie Literar\ ,,George
C\linescu (din 1973), membru
corespondent (1974), apoi titular [i vicepre[edinte al
Academiei Romne; a condus
Accademia di Romania de la
Roma (1991-1997). Distins\ cu
ordinele Meritul Cultural (1971),
,,23 August (1974), ,,Kiril [i
Metodie (1977), Meritul Cultural
Italian, `n Grad de comandor
(1978) [i Premiul Herder
(1988). A fost invitat\ [i a participat la numeroase manifest\ri
culturale din Piatra-Neam] [i din
jude].
6/1930 n., Piatra-Neam]
scenaristul, ziaristul, dramaturgul Dorel Dorian. Spectacolul
cu piesa scris\ de el, ,,Secunda
58, `n premier\, a inaugurat
Tetrul Tineretului, `n octombrie
1961, ca institu]ie distinct\.
7/1956, n., T`rgu-Neam],
Daniel Corbu, poet, publicist.
9/1947, n., Slobozia,
com. Roznov, jud. Neam],
Vasile Pruteanu, profesor de
istorie, director de gimnaziu
(com. Rediu - Neam]) [i de liceu
(Roznov), inspector [ef adjunct
al Inspectoratului {colar Neam],
prefect al jude]ului Neam] (ianuarie 2001-august 2003), `n
prezent, deputat `n Parlamentul
Romniei.
10/1971, d., Bucure[ti,
compozitorul, dirijorul Mihail
Jora (n., Roman, 18. 08. 1891),

membru al Academiei Romne

(1955).
11/1905, n., Dr\g\ne[ti
(Jude]ul Neam]), biologul Petre
Jitaru, membru titular al
Academiei Romne (1974), cel
care, printre altele, este intemeietorul Sta]iunii ,,Stejarul de
la P`ng\ra]i (d. 15. 07. 1989,
Ia[i).
13/1912, n., PiatraNeam], Constantin D. Bor[ (d.
10. 01. 1998, Piatra-Neam]),
unul dintre cei mai ilu[tri profesori de matematic\ din
`nv\]\m`ntul
liceal
din
Romnia, `ntemeietor al ,,[colii
de matematic\ din jude]ul
Neam]. Cu pseodonimul Lucian
Mircea a semnat versuri `n
presa literar\, a fost animator al
cercului literar ,,Slova Nou\ din
Piatra-Neam]; `n 1947 a
alc\tuit,
`mpreun\
cu
Constantin Pr`snea, Dumitru
Alma[,
Har.
Mih\ilescu,
Constantin Gavriliu, Nichita
Bistriceanu [. a., prima filial\,
din Piatra-Neam], a Uniunii
Scriitorilor. A ob]inut locul I la un
concurs de sonete ini]iat de
revista ,,Contemporanul (1947),
locul al II-lea revenindu-i lui
{tefan Augustin Doina[.

14/1945,
d.
[i
`nmorm`ntat la Mizil, c`nd se
`ntorcea din exil, Leon Mrejeru
(n., 10. 02. 1879) distins
`nv\]\tor. ~n 1968, c`nd a murit
[i so]ia sa, `nv\]\toarea Eugenia Mrejeru, osemintele i-au
fost aduse `n cimitirul din PiatraNeam].
15/1909, n., la Samara
(Rusia), Vladimir La[cu (d. 24.
12. 1996), remarcabil profesor
de educa]ie fizic\, publicist.
15/1925, n., Roman,
Savin Bratu, (d. 4.03. 1977,
Bucure[ti), pseudonimul lui
Raul Bara[. S-a dedicat cariere
didactice [i a fost, pe r`nd, la
Universitatea din Bucure[ti,
asistent, lector, conferen]iar,
profesor, ob]in`nd titlul de doctor `n filologie (1969) cu teza
,,Ion Creang\.
15/1928, a fost votat\
,,Legea `nv\]\m`ntului secundar la a c\rei elaborare a contribuit [i senatorul Panaite Crive]
(1868 - 1948), profesor din
Piatra-Neam]. Legea prevedea
reintroducerea examenului de
bacalaureat, scos `n 1898.
15-16/1928, la Bucure[ti,
se desf\[oar\ lucr\rile primul
Congres al Profesorilor de

Pedagogie, la care, particip\

profesorul Ion Dr\gan de la
{coala Normal\ de B\ie]i din
Piatra-Neam].
16/1892, d., la Roman,
episcopul c\rturar Melchisedec
{tef\nescu (n. la G`rcina, 15.
02. 1823), membru al
Academiei Romne.
17/1906, n., la Grin]ie[,
ilustrul `nv\]\tor de la Dreptu Constantin Romanescu, remarcat de Mihail Sadoveanu.
17/1928, Corul mixt al
celor dou\ [coli normale din
Piatra-Neam], condus de
Gheorghe Dimitriev, a ob]inut
locul I [i medalia de aur la
Concursul Na]ional organizat
de ,,Tinerimea Romn\.
19/1913, s-a dezvelit statuia lui Mihail Kog\lniceanu din
Piatra-Neam]. A vorbit profesorul Panaite Crive]. Textul
cuv`nt\rii a fost publicat `ntr-o
bro[ur\.
19/1938, n., PiatraNeam], Sorin Donea (d. 5. 12.
1994), distins profesor de
matematic\, director al Liceului
,,Petru Rare[, inspector [colar.
19-21/1940, la PiatraNeam],
s-au
desf\[urat
lucr\rile Congresului Na]ional al
Profesorilor de Geografie,
prezidat de prof. univ. Mihai D.
David (Ia[i). Au prezentat
comunic\ri
[i
nem]enii:
Constantin Matas\, Constantin
Turcu, Victor Andrei, Victor
}\ranu, Petru Gheorgheasa.
21/1913, n., Vii[oara Neam], Constantin Alupului,
absolvent al {colii Normale
,,Gheorghe Asachi din PiatraNeam], `nv\]\tor devenit
cunoscut [i stimat `n M\rginimea Sibiului, mort eroic pe
c`mpul de lupt\, `n timpul celui
de Al Doilea R\zboi Mondial, pe
frontul antisovietic, ca ofi]er.
21/1936, n., Solon], jud.
Bac\u, Constantin Cucu,
absolvent al Facult\]ii de
Filosofie - sec]ia ziaristic\ - a
Universit\]ii din Bucure[ti
(1958), redactor [ef al revistei
de cultur\ ,,Asachi, seria nou\
(1991-2005), redactor [ef al
s\pt\m`nalului
,,Informa]ia
Prim\riei din Piatra-Neam]
(1996-2002).
28/1855, domnitorul
Grigore Alexandru Ghica semneaz\ hrisovul de `nfiin]are a
Seminarului Teologic de la
T`rgu-Neam].
28/1936, n., Bucure[ti,
Mircea-Eduard Balan, absol-

vent al Facult\]ii de Teologie

Bucure[ti (1955-1959) [i al
Facult\]ii de Filologie a
Universit\]ii ,,Alexandru Ioan
Cuza din Ia[i. Volume publicate: ,,Costache Negruzzi <Alexandru
L\pu[neanul>
(1996), ,,Etape `n receptarea
operei lui Ion Creang\ (1999),
,,Metafor\, simbol, mit `n poezia
eminescian\ (1999) [. a.
29/1933, Petre Andrei,
ministru subsecretar de stat la
Ministerul Instruc]iunii Publice
de atunci, viziteaz\ {colile
Normale din Piatra-Neam].
31/1859, n., Romni,
Gheorghe Nicolau, ilustru institutor, revizor [colar, apreciat de
ministrul Spiru Haret, care a
participat la inaugurarea {colii
de B\ie]i nr. 3 din M\r\]ei,
Piatra-Neam] (ast\zi {coala Nr.
2). ~n mai 1902, la ini]iativa sa,
s-a `nfiin]at Corul ~nv\]\torilor
din jude]ul Neam].
31/1908, d., la PiatraNeam], Nicu N. Albu, prefect al
jude]ului Neam] (1885-1888 [i
1895-1899), primar (PiatraNeam], 1901-1904; 1907),
deputat (1891-1895), senator
(1905-1907; 1907-1908); absolvent al Facult\]ii de Medicin\ din
Berlin. Este unul dintre cei care
au sprijinit dezvoltarea economic\ a jude]ului Neam] (construirea de poduri, [osele, str\zi, a
liniei ferate Bac\u - PiatraNeam], introducerea iluminatului
electric `n Piatra-Neam]; amenajarea Parcului ,,Cozla; a sprijinit
apari]ia unor publica]ii liberale:
,,Mi[carea liberal\, ,,Prop\[irea, ,,Munca. A condus timp
de 30 de ani Organiza]ia PNL
Neam] [i s-a bucurat de
aprecieri deosebite din partea lui
Mihail Kog\lniceanu, I. C.
Br\teanu, I. G. Duca, V. A.
Urechia [i a altor frunta[i liberali.
mai 1930, {coala
Normal\ de Fete din PiatraNeam] a primit medalia
,,Palmes Academique `n grad
de ,,Oficier dAcademie oferit\
de Guvernul Fran]ei.
mai 1882, revista
,,Asachi a publicat studiul
,,Despre dezvoltarea [i conservarea na]ional\ la romni de
profesorul Calistrat Hoga[, `n
care se refer\ la temeiurile
istorice [i filosofice ale na]iunii
romne. Studiul a fost inclus `n
volumul ,,Amintiri (1967).

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
Revista CONVORBIRI
LITERARE public\ un
interesat articol semnat de redactorul [ef al
publcia]iei, Cassian
Maria Spiridon, despre
primele asocieri ale
scriitorilor romni, de
la Societatea Literar\
a Romniei din 1845,
p`n\ la actual structur\
a Uniunii Scriitorilor din
Romnia. ~n acela[i
num\r citim un frumos poem de
Adrian Alui Gheorghe [i fragmente
din interesantul jurnal al criticului literar Gheorghe Grigurcu. Po[ta literar\ a revistei, Curier de ambe
sexe, a fost preluat\, din luna februarie, de poetul Nicolae Sava.

OGLINDA LITERAR|, revista

de la Foc[ani, foarte bogat\ `n
con]inut dar inegal\ de la o pagin\
la alta, public\, `n serial, jurnalul
criticului [i istoricului literar Ion
Rotaru din perioada Revolu]iei. ~n
num\rul de acum, 4/2008, scriitorul
poveste[te perioada istoric\ 7 -15
ianuarie 1990, una foarte `nc\rcat\

mai 2008

de evenimente.
Serioas\, bogat\ `n articole de
interes pentru o categorie foarte
larg\ de cititori, respectabila DACIA
LITERAR|, fondat\ de Mihail
Kog\lniceanu la 1840, nu `[i
dezminte cititorii. ~n num\rul
3/2008 citim cu interes interviurile
cu poetul Dinu Fl\m`nd [i criticul de
art\ Valentin Ciuc\, precum [i
eseurile despre Max Blecher [i
Marin Sorescu. Aduc omagii pictorului trecut `n eternitate Sabin
B\la[a poe]ii George B\d\r\u [i
Daniel Corbu.
Revista de la Gala]i, PORTO
FRANCO, pe care o conduce poetul Sterian Vicol, public\ un interviu
cu academicianul Constantin
Ciopraga, un grupaj de poeme
semnat de Nicolae Oancea, ajuns
la v`rsta de 70 de ani, [i un articol
evocator despre Gala]iul de odinioar\. Salonul poetic al revistei
g\zduie[te scriitori precum Al.
Priboieni [i pr. Ion Croitoru, dar [i
tineri poe]i ce vin din urm\.

Un interesant eseu despre jurnalul lui Sebastian public\ `n

num\rul 18 al ROMNIEI LITERARE scriitorul Virgil Duda. ~n
acela[i num\r citim un interesant
studiu despre Dante semnat de
Doina
Condrea
Derer,
nominaliz\rilor la Premiile Uniunii

viitoarea carte a criticului literar

Eugen Negrici, Iluziile literaturii
romne. O revist\ vie, bine conceput\, semn c\ cei care vin vor [ti
s\ duc\ mai departe tradi]ia presei
literare romne[ti.
De la Constan]a ne-a sosit

Revista presei literare

Scriitorilor pe anul 2007, precum [i
o `ndr\znea]\ interven]ie f\cut\
c\tre organele superioare de partid [i de stat de c\tre Radu F.
Alexandru cu referire la stagiunea
teatral\ 1983-1984 [i despre activitatea fostelor case de filme din
acea perioad\.

CUVNTUL, revista literar\ a

tinerilor scriitori, public\ `n num\rul
5/2008 o anchet\ despre pia]a
c\r]ii, un interesant eseu despre
Tudor Vianu, semnat de Henri
Zalis, un interviu cu mezzosoprana
Viorica Cortez [i un fragment din

primul num\r din acest an al revistei literare EX PONTO, format

carte, de nu mai pu]in de 210 pagini, la care colaboreaz\ scriitori de
toat\ m`na: de la nume de prestigiu
precum Geo Vasile, Antonio
Patra[,
Dumitru
Mure[an,
Constantin Novac, Lucian Vasiliu,
Gellu Dorian, p`n\ la autori total
necunoscu]i. Ne-a re]inut aten]ia,
printre altele, eseul despre poezia
lui Nichita St\nescu, Un Ulise al
poeziei moderne, semnat de
Daniela Varvara.

APOSTOLUL

Num\rul 2 al revistei literare

CAIETELE ORADIEI, editat\ de
Asocia]ia cultural\ Astra, `[i grupeaz\ materialele dup\ tematici:
Istorie cultural\, Monografii literare,
Proz\, Teatru, Biopsii culturale,
Oamenii cet\]ii etc. Din mul]imea
de colaboratori, am re]inut c`teva
nume: Robert {erban, Lucian
Alecsa, Paulina Popa, Ioana
Cistelecan, Ioan Moldovan,
Bogdan Cre]u.. Am re]inut din
acest num\r un interesant interviu
acordat revistei de Traian T.
Co[ovei, `n care discut\ despre
regretatul Alexandru Condeescu [i
despre Muzeul Literaturii Romne.
Revista ARGE{ `ncepe, din
num\rul 4/2008, o intersant\
anchet\ despre debuturile scriitorilor: Observ\m c\ acum parc\
scriitorii tineri nu mai debuteaz\. Te
treze[ti cu ei direct la lansarea propriilor c\r]i, c\r]i despre care nu se
mai [tie care e prima, care a doua,
a nu [tiu c`ta, conteaz\ doar c\
`ngroa[\ rafturile. De debutul `n
reviste nici nu mai poate fi vorba -

scriu ini]iatorii anchetei `n preambul

[i au perfect\ dreptate. R\spund la
ancheta din acest num\r numai
poe]i moldoveni: Gellu Dorian, Liviu
Antonesei, Nicolae Turtureanu [i
Lucian Vasiliu.
De la Chi[in\u, primim primul
num\r pe acest an al revistei SUD
- EST CULTURAL, o revist\ editat\
cu sprijinul Institutului Cultural
Romn. Format carte, cu un sumar
foarte bogat, revista colegilor din
Moldova de peste Prut are o ]inut\
academic\. ~ntre colaboratorii ei
afl\m nume importante de la
Chi[in\u precum academicianul
Mihai Cimpoi, poe]ii Leo Butnaru,
Arcadie Suceveanu, Emilian
Galaicu P\un, Vasile G`rne], dar [i
alte nume de peste hotare precum
Aurel Pantea din Cluj, Dumitru
Crudu (tot moldovean), Roland
Barthes [i al]ii. Foarte interesant
este Topul 50 (Carte la pachet
2007) semnat de poetul Emilian
Galaicu P\un.

OCHELARIST

Pag. 7

Zig - Zag

Zig - Zag

IN MEMORIAM

ACADEMIA DE MUZIC|
GHEORGHE DIMA CLUJ NAPOCA

A plecat
Burghezul

u trebuit s\ treac\
40 de zile, de la 1
aprilie 2008, s\ pot
scrie despre plecarea
Domnului
profesor de istorie,
Director de liceu [i
CCD,
Inspector
[colar de specialitate al I.S.J. Neam] :

FELEA
CORNELIU ALEXANDRU

f\r\ s\ mai cred c\ a fost o

p\c\leal\.
Prima mea `nt`lnire cu
Cornel a fost `n 1981, pe holurile
de la etajul I al Universit\]ii Al.
I. Cuza , `ntre amfiteatrele
II7/II8; eram colegi de an. Era
u[or de remarcat: noi aveam
teni[i, el pantofi din piele
proasp\t lustrui]i; noi eram `n
blugi [i tricouri, el `n costum cu
cravat\; noi fumam Carpa]i f\r\,
el Kent lung; noi aveam mape
de plastic, el geant\ diplomat ...
De atunci [i p`n\ azi i-am zis
Burghezul, pentru c\ a r\mas
super-pedant, asortat, scrobit,
parfumat [i foarte discret.
Graseia `ntr-un mod fermec\tor
[i nu ridica tonul la nimeni, niciodat\.
Se num\ra printre chipe[ii
facult\]ii [i era foarte iubit de
toate colegele; chiar [i m\micile
noaste erau cucerite de
manierele lui elegante [i `l
l\udau pentru buna cre[tere de
care d\dea dovad\ `n orice
`mprejurare.
~n 1985, la reparti]ia pe ]ar\,
am fost arunca]i `n secuime, la
Miercurea-Ciuc, unde ne-am
f\cut stagiul de 5 ani la o special\ {coal\ a vie]ii. Ne
`nt`lneam `n fiecare s`mb\t\ la
autogar\ [i plecam la Piatra
Neam] s\ ne vedem bebelu[ii,
c\rora el avea grij\ s\ le fac\
rost de ceva bun, de la c`te un
ungur prieten.
I-a ajutat pe to]i [i pe mine
foarte mult, pentru c\ era un tip
milos, condescendent [i tole-

FACULTATEA DE MUZIC| PIATRA NEAM}

organizeaz\

rant. Recunosc la fel c\ uneori

m-a [i `ncurcat, dar cu scopul
declarat de a vedea cum m\
descurc; era metoda lui de a-mi
proba rezisten]a.
Astfel, rela]ia noastr\ camaradereasc\ de decenii s-a transformat intr-un fel de fr\]ietate, pe
care-o resim]eam ca pe un fel
de ciud\; a[a sim]ea [i el de c`te
ori nu uitam s\-i spun La mul]i
ani pe 24 noiembrie sau de Sf.
Alexandru `n var\.
~n ultimii ani `mi tot propuneam s\-i c`nt un refren al trupei
Taxi, `n memoria celor care
s-au `nc\p\]`nat s\ plece prea
devreme [i a c\ror pierdere am
resim]it-o `mpreun\ cu el ca pe o
sf`[iere a inimii : Profii no[tri
dragi : Timofte, Prun\, Pung\,
Platon, Vasile Cristian, Vasile
Rusu... [i colegii de promo]ie :
Lucia, R\zvan, Costic\, Ion. Azi
m\ trezesc murmur`ndu-le `n
g`nd [i pentru Cornel:
... prea sus
ca s\-]]i mai z`mbesc
... prea sus
s\ te mai g\sesc
Dar nu de-aajuns de sus
S\ nu te mai iubesc...
Oare c`te lec]ii ne mai trebuie nou\ celor r\ma[i, ca s\
`nv\]\m s\ ne ]inem de m`n\, s\
ne ap\r\m, s\ ne `ncuraj\m, s\
ne `nt`lnim pentru a ne m\rturisi
c`t de tare ne doare, sau c\ am
`n]eles mesajul marelui John
Lennon, care spunea: Via]a
este ceea ce ni se `nt`mpl\, `n
timp ce noi suntem ocupa]i cu
altceva.
Boierule, f\r\ tine Ia[ul nostru o s\ fie cu mult mai trist, dar
s\ fii sigur c-o s\ ne rug\m la
Dumnezeu s\-]i fie drumul
drept, mai luminat... sau m\car
mai u[or!

Dumitri]a
VASILCA

CONCURS DE ADMITERE
sesiunea 2008

~nscrieri: 8-1
10 septembrie; Concurs: 11-1
14 septembrie
Specializ\ri, 4 ani: vioar\, viol\, violoncel, contrabas, chitar\ clasic\, pian, percu]ie, canto clasic
Specializ\ri, 3 ani: pedagogie muzical\
se pot `nscrie la concurs - f\r\ limit\ de v`rst\ - absolven]i ai liceelor de specialitate, teoretice [i pedagogice,
educatori [i `nv\]\tori afla]i `n activitate;
pot fi admi[i [i candida]i cu diplom\ de bacalaureat, f\r\ preg\tire de specialitate;
`n activitatea profesional\ a Facult\]ii se lucreaz\ diferen]iat, `n func]ie de gradul de preg\tire al studen]ilor;
pe perioada examenului de admitere se asigur\ cazarea, contra cost;
se asigur\ corepetitori (dup\ caz) [i spa]ii de studiu [i corepeti]ie gratuit;
copiii personalului didactic beneficiaz\ de scutiri de taxa de admitere [i cazare gratuit\ pe perioada [colariz\rii;
celor mai merituo[i studen]i li se acord\ burse de studiu;
programele didactice con]in module op]ionale menite s\ favorizeze integrarea socio-pprofesional\ a absolven]ilor:
instrument / c`nt popular, informatic\ muzical\, jazz instrument / voce.

Informa]ii suplimentare:: Piatra Neam] - 023

3323
37596, Clu
uj Napoca - 0264591241/42/43
3
email:: facu
ultateademu
uzica@gmail.com, consclu
uj@gmail.com

Viitorul an [colar va avea 172 de zile

inisterul Educa]iei [i
Cercet\rii a aprobat,
recent, structura viitorului an [colar. Acesta va
avea 35 de s\pt\m`ni de
cursuri, adic\ 172 de
zile lucr\toare. Excep]ie
fac clasele a IX-a [i a Xa de la [coala de arte [i
meserii, clasa a XII-a de
liceu filiera tehnologic\,
ruta direct\ de calificare,
[i clasa a XIII-a de liceufiliera tehnologic\, ruta
progresiv\ de calificare. ~n cazul lor,
durata cursurilor este de 36 de
s\pt\m`ni- 177 de zile. Aceast\ a 36a s\pt\m`n\ este rezervat\ instruirii
practice/ stagiului de preg\tire practic\.
La excep]ii mai intr\ clasa a XI-a
- anul de completare, clasa a XI-a de
liceu filiera tehnologic\, ruta
direct\ de calificare [i clasa a XIIa de liceu - filiera tehnologic\, ruta

progresiv\ de calificare, la care durata cursurilor este de 37 de s\pt\m`ni.

Ultimele dou\, `n intervalul 15-26 iunie
2009, s`nt s\pt\m`ni de stagii de
preg\tire practic\.
Anul [colar 2008-2009 va `ncepe
pe data de 1 septembrie 2008, se
`ncheie pe data de 31 august 2009 [i
se structureaz\ pe dou\ semestre,
dup\ cum urmeaz\:
- semestrul I: cursuri luni, 15
septembrie 2008 vineri, 19 decembrie 2008; `n perioada 27 octombrie 2 noiembrie 2008, clasele din
`nv\]\m`ntul primar [i grupele din
`nv\]\m`ntul prescolar s`nt `n vacan]\;
vacan]\ s`mb\t\, 20 decembrie
2008 duminic\, 4 ianuarie 2009;
cursuri luni, 5 ianuarie 2009 vineri,
30 ianuarie 2009.
Vacan]a
intersemestrial\:
s`mb\t\, 31 ianuarie 2009 duminic\,
8 februarie 2009.
- semestrul al II-lea: cursuri
luni, 9 februarie 2009 vineri, 10

DE CE MEMORIA ESTE OARB|?

espre secolul nostru se poate

spune orice : c\ este mistic,
extravagant, violent, vulgar,
informatizat, entropic, cataclismic,
intolerant, terorist, pauperizant,
segrega]ionist, scientist [i `nc\
multe, multe altele care ne-ar mai
veni `n minte.
Dar cel mai adesea, secolul
nostru este v\zut ca unul apocaliptic.
Memoriei, grecii antici `i
spuneau MNEMOSYNE, o matroan\ oarb\,
sor\ bun\ cu HYPNOS, somnul.
Ne ajut\ s\ leg\m prezentul de trecut [i de
viitor, o punte peste timp, peste ani [i peste
veacuri.
Psihismul memoriei are func]ionalitate
vital\, `n lipsa ei, ar trebui s\ ne consum\m
`ntreaga via]\ pentru a `nv\]a `n fiecare
diminea]\ s\ ne `mbr\c\m, s\ ne folosim de
utilit\]ile casnice, chiar s\ vorbim [i s\ mergem

Zig - Zag

pe picioarele noastre. Nici un progres nu ar fi

posibil f\r\ ea. De aceea putem spune cu tot
temeiul c\ memoria este o caracteristic\ fundamental\ a existen]ei, nu numai a celei vii...
Cine nu crede, s\ topeasc\ ni]ic\ sare `ntr-un
ibric [i s\ fiarb\ p`n\ la recristalizare. Ce-a rezultat? Tot sare, aceea[i cantitate,aceea[i structur\
cristalin\ c\reia `i spunem clorur\ de sodiu.
De la `nceputul lumii, la fel ! Bazaltul este
bazalt, marmura - marmur\, granitul - granit [i
apa- ap\ ! Cum [i din oul g\inii tot g\in\ iese, cum
din s\m`n]a gr`ului nu va ie[i niciodat\ neghin\.
Animalele superioare se bucur\ `ns\ de
existen]a unui fenomen mult mai complex c\ci
memoria lor este instinctiv\ [i afectiv\. Este
posibil - spun unii - ca unele specii sau unele
specimene s\ se ridice la nivelul ra]ional care
caracterizeaz\ natura uman\.
Ea ,memoria, ne face mai umani `n sim]ire
[i mai ra]ionali `n practica vie]ii zilnice. Ne
apropie ca oameni, ca fra]i, ca parteneri,
f\c`ndu-ne s\ `mp\r]im acelea[i valori, acelea[i

convingeri. Ne trece din natura `n cultur\, din

regnul animal `n cel uman.
La nivelul umanit\]ii na]ionale sau universale memoria se nume[te ISTORIE.
Ea este o fiin]\, FIIN}A ISTORIC| `i
spunea g`nditorul romn Lucian Blaga `ntr-un
volum cu acela[i titlu. Fiin]a aceasta tr\ie[te `n
fiecare dintre noi, o purt\m cu noi, o transmitem
celor de dup\ noi [i ace[tia mai departe. Privit\
de aproape, de la nivelul a dou\-trei genera]ii,
nu-]i spune mare lucru. Privit\ de departe,de la
sute [i mii de ani distan]\, ea ne arat\ un lucru
oribil : c\ oamenii nu reu[esc s\ `nve]e aproape
nimic din Istoria lor, repet`nd la nesf`r[it ritualul
fratricid mai `nt`i cu falca de m\gar folosit\ de
biblicul Samson iar la urm\ cu focul nuclear al
rachetelor intercontinentale.
Uit`nd toate suferin]ele, prejudiciile [i dezastrele,memoria `[i pierde ra]iunea, c\z`nd `n
somnul hipnotic al Armaghedonului.
A]i `n]eles de ce Mnemosyne este oarb\?

Prof. dr. D.D. URSACHE

aprilie 2009; vacan]\ s`mb\t\, 11

aprilie 2009 luni, 20 aprilie 2009; cursuri- mar]i, 21 aprilie 2009 vineri, 12
iunie 2009.
Vacan]a de var\ va `ncepe pe 13
iunie [i se va `ncheia pe 13 septembrie.
Tezele de pe semestrul I al anului
[colar 2008-2009 se vor sus]ine, de
regul\, p`n\ la data de 19 decembrie
2008, iar cele din semestrul doi p`n\
la 15 mai 2009. Calendarul bacalaureatului, al examenelor de absolvire,
respectiv
de
certificare
a
competen]elor profesionale, precum
[i calendarul admiterii `n clasa a IX-a,
se vor aporba prin ordine distincte ale
ministrului Educa]iei.
Alte preciz\ri
la bacalaureat

Subiectele pentru proba de limb\

[i literatura romn\ de la bacalaureat
continu\ s\ st`rneasc\ discu]ii. Pe
site-ul s\u, Ministerul Educa]iei [i
Cercet\rii vine cu noi preciz\ri referitoare la con]inuturi [i programa
[colar\ de care s-a ]inut cont la
realizarea acestora. Astfel, absolven]ii
clasei a XII-a `n anul [colar 20072008 vor sus]ine examenul dup\ o
program\ [colar\ diferit\ de cea care
a stat la baza elabor\rii subiectelor
pentru absolven]ii seriilor 2003-2007.
~n programa [colar\ de limba [i
literatura romn\, destinat\ elevilor
care `[i `ncheie studiile liceale `n acest
M. DR|GOI
an, exist\ 17 scriitori obligatoriu de
studiat, cu cel pu]in un text literar, specii literare, texte poetice reprezent`nd epoci [i ideTextele se pot trimite [i pe adresa
ologii literare diferite, curente
revista_apostolul@yahoo.com
[i orient\ri tematice diverse,
precum [i o varietate de texte
non-literare. De asemenea,
s`nt prev\zute 11 studii de caz
[i dezbateri asupra unor teme,
curente, epoci [i ideologii literare, menite s\ formeze `n anii
de liceu competen]e specifice,

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r general, Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - dir
Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).

Pag. 8

APOSTOLUL

care fac obiectul evalu\rii prin examenul de bacalaureat. Aceste competen]e s`nt utilizarea corect\ [i adecvat\ a limbii romne `n diferite situa]ii
de comunicare, utilizarea adecvat\ a
strategiilor de comprehensiune [i de
interpretare, a modalit\]ilor de analiz\
tematic\, structural\ [i stilistic\ `n
receptarea textelor literare [i non-literare, punerea `n context a textelor studiate prin raportare la epoc\ sau la
curente culturale/ literare [i argumentarea `n scris [i oral a unor opinii
`n diverse situa]ii de comunicare, se
arat\ `ntr-un comunicat al Ministerului
Educa]iei. Pentru proba de limba [i literatura romna, speciali[tii Centrului
Na]ional pentru Curriculum [i
Evaluare `n ~nv\]\m`ntul Preuniversitar au realizat 400 de subiecte
(100 de subiecte pentru proba oral\ [i
300 de subiecte pentru proba scris\),
av`nd ca suport texte literare
(majoritare) [i texte non-literare, special selectate pentru a ilustra toate
epocile, ideologiile literare, curentele
literare [i culturale, precum [i orient\rile tematice din opera scriitorilor
canonici. Subiectele fac referire [i la
operele altor 112 scriitori, critici literari,
istorici literari, esei[ti, reprezentativi
pentru literatura [i cultura romn\. Din
cele 400 de subiecte, opera lui Mihai
Eminescu este tratat\ `n 18, cea a lui
Ion Luca Caragiale `n 12, George
C\linescu- 9 subiecte, Lucian Blaga14 subiecte etc.

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]

P re ] u l : 1 L E U
mai 2008