t

i,l

%ny Mosbr

il

r/t"

Asepsia.Profilaxia infec{iei prin aer gi piclturi,

de contact gi prin implantare.
intr-un timp apropiat dupa implimentarea in practica chirurgicald,a
metodeiantisepticede tratamental pldgilor s-au depistatunele neajunsuriqi au

t
t
I

t
I

fost incepute lucrdri pentru elaborarea unor noi metode de combatere a

microbilor piogeni.Chirurgul neamfErnst Bergman(1836 - 1907)gi discipolul
sdu C.Schimmelbuchminuliob au elaboratmetoda de sterilizarecu vapori, la
temperaturi inalte a materialului de paqsament gi instrumentariului. Acegti
savanliau pus bazaasepsiei.in 1890la congresulX internafionalal chirurgilor
in Berlin au fost relatate principalele principii ale asepsiei la tratatmentul
pldgilor, dar intreb6rileantisepsieiau fost datepe planul2.
itt istoria chirurgiei paralel au fost elaborate2 cdi de lupti cu infeclia
chirurgicalS:
1. Distrugerea factorului microbian ce a pdtruns in plagd sau lesuturile
organismului- antisepsie.
2. Preintdmpinareapdtrunderiimicrobilor in plagS- asepsia.
Acest fapt nu esteintdmplStor,deoarece atdt asepsiacdt qi antisepsiasunt
menite sd lupte cu factorul microbian gi sunt frecvent bazatepe aceleagmetode
de acliune

asupra celulei microbiene, adicd se folosesc aceiagi factori

antiseptici.
in activitateachirurgicald este necesardrespectarealegii fundamentalea
asepsiei,care poate fi formulatd astfel: totul ce contacteazd,
cu plaga trebuie sd
fie steril. Pentru aceastaeste necesar de a cunoagtebine sursele prin care
bacteriilepot nimeri in plagd.Sunt2 de astfel de surse:exogendgi endogend.
Exogen6, se considerdinfecfia, care nimeregtein plagd din mediul care
inconjoard bolnavul: din aer (infeciia prin aer) c,, pic6turi de salivd gi de alte
lichide (rnfecEg prin plcdturi), de pe obiectele, care vin in contact cu plaga

il

?I

d
E
,,

t5

(infectieprin contact),de pe obiectelecarerdmdnin plagd(suturi,drenaje,etc.),

aganumite infectii prin imglantare.
Endogendse considerdinfeclia,carese gdsegtein interiorulorganismului
sau pe tegumentelelui (piele, tubul degestiv,cdile respiratoriietc.). Infeclia
endogendpoatepdtrundein plaga direct sau prin vase (pe cale limfogendsau
hematogend).
in ultimul timp s-a constatat,cd infeclia prin aer gi picdturijoacd un rol
importantin evolufia complicafiilorpostoperatorii.La sf6rgitulzilei de muncdin

il

I
I

t
I

aerul sdlii de operafie,de pansamentecreqtebrusc numdrul bacteriilor qi se

formepatogenede microbi.
depisteazd"

i
Comparareamicroflorei din plagd,in caz de supuralie dupd operalie

asepticdcu microflora din aerul sdlii de operalieconfirml, cd una din cauzele

supurafieiesteinfecfia prin aer gi picdturi. Profilaxia infecfiei prin aerin secliile
de chirurgie depindede organizareamuncii in ele qi de mdsurileindreptatela
micgorareainfectdriiaeruluicu microbi qi nimicirealor.
Pentrurespectareaasepsieiin timpul operaliilor in blocul operatortrebuie
respectatddevizarcain zonea incdperilor.
in zonasterild 1 - sunt incluseinciperile cu cele mai strictecerinfe:s;r;i;i:

t
I
I

de operalie gi camerade sterilizare(in canil cdnd lipsegtesecfiade sterilizare

pregdtirea gi p6strareas6ngelui, pentru pdstrarea aparatajuluimobil pentru

T
I
I
I
T

centrald).
in zona2 - aregimului strict se referdincdperile,caredirect suntlegatede
salade operafie;salade pregdtirepreoperatorie;salade anestezie.
in zona 3

zona regimului limitat

o alcdtuiesc incdperile pentru

deservireasdlilor de operafie,biroul chirurgilor, asistenfemedicale,laboratorul

pentru artalizeurgente.
in zona4 - zonaregimului spitalicescobiqnuit- includeincdperilein care
intrarea nu este legatd cu trecereaprin camerade dezinfeclie sanitard:biroul
gefului blocului de operafie,a asistenteimedicaleqefbgi camerapentrulengerie
murdardqi degeuri.

i
il

in sala de operafietrebuie sd se gdseascdnumai utilajul necesarpentru

executareaoperafiei.Cu cAt mai pulin utilaj se afl6 in sala de operafie,cu atAt
mai u$or se asigurdcurafenia.in timpul cdndse opereazdesteinterzisaccesul?n
salade opera{ie.
in timpul lucrului se respectdcurdfenia,compreseleqi tampoanelede tifon

il
il
I

t
T

imbibate cu s6nge sau secrefie din plagd se aruncd in ligheane speciale.

Exsudatul gi puroiul din plagd sau cavitdli se colecteazdcu aspiratorul intr-un
vasinchis.
Curdlenia?nsalade opefafiese facecu pruden|dpe caleumedd.
Existd urmdtoarelemetodede curifenie in salade operafie.
1. Curdlenia curentd in timpul operafiei: infirmiera strAngetampoanelegi
compreseleintdmplStor cdzute pe podea gi gtergepodeauamurdard de
singe sau exudat.
2. CurSleniasdlii de operatiedupdfiecareoperafie.
3. CurSleniazilnicd dupd finisareaoperaliilor obiqnuitesauurgente.
4. Curlfenia generaldasdlii de operalie,carese face conform unui plan intro zi cAndnu se fac operafii,o datdpe sdptdmdnd.
5. Dimineala inainte de a incepe lucrul, suprafefeleorizontale(dugumeaua,
mesele, pefrrazurile)se gterg cu o cdrpd umed6, pentru a stringe praful
depuspestenoapte.AceastdmetoddsenumegteprealabilS.
Temperaturaaerului din sala de operalietrebuie sd fie intre 22 - 250Cla o
umeditatede 50% gi cu o ventilafie ce asigurdschimbul aerului de 3-4 onpe o16.
Temperatura mai inaltd provoac6 transpirafie, infectdnd astfel tegumentelecu
bacterii din glandele sudoripare. Temperaturajoasd poate provoca rdcirea
bolnavilor qi creacondilii pentrudezvoltareacomplicafiilor.
cdnd se folosegteepuratorulde aer stalionar se asigurdschimbul
"aorl
aerului curdlit de 40 de ori intr-o 016.in afard de aceastadezinfectareaaerului
in

din salade operafiegi pansamantese face ru ie-pi ultravioletebactericide.

Profilaxia infecfiei prin contact.

fl

f
il
il

I
T
I
I

t
T
I
I

t
,i

--,

Este
acestscop a temperaturiiinalte qi a soluliilor de antisepticeconcentrate.
deficild dezinfectarea miinilor de microbi, care se acumuleazd in canalele
gi sudoripare,
in foliculii pilogi.
excretoareale glandelorsebacee
in legdturdcu aceastatoatemetodelede dezinfectarea mdinilor prevddin
mod obligatoriutdbdcireapielii, scopulcdreiaconstdin ingustareaporilor pielii
gi cimentareabacteriilorin ei in timpul operafiei.
I

O mare importanld are ingrijirea mdinilor $i prevenirea infectdrii lor

i
(leziuni,traume).
in dezinfectareaanumitor pdrli ale mdinilor.
Este importantSsuccesiunea
La inceput cu ajutorul unei perii qi a sdpunului se spalSpalma, apoi partea
dorsalSa fiecdrui deget, spafiile interdegitaleqi loja unghiald, de exemplu a
mdinii stdngi. La fel se dezinfecteazddegetelemdinii drepte. Apoi se spal5
suprafafaregiunii metacarpienedorsalegi ventralemai intdi la mdnastdngdgi
apoi la ceadreapt6,gi in sfhrqitse spal6antebraful.La sfdrgitinci o datdsespal6
loja unghial6.

aceiaqisuccesiune.

I
I
I
I

DezinfectarcamAinilor este deficilS in legdturdcu imposibilitateautilizdrii in

Se qtergmdinelecu o compresdsterildqi se dezinfecteazdcu antisepticein

m6inile pentru operafie.

Chirurgul qi asistenliitrebuie sd-gi pregdteascd

Metodele clasicede dezinfectarea mdinilor chirurgului sunt: Fiurbringh.r,

Alfeld, Spasocucolki-Kocerghin.Metodele Fiurbringher gi Alfeld au doar o
importtanldistoricd.
Metoda Spasocuco{ki- Kocerghin.
in cazrrlutilizdrii accesteimetodenu estenecesarde a spdlain prealabilcu
ap6 intrebuinfdndperia gi sipunul. Metoda se bazeazdpe dezolvareacu solufie
de amoniac a grdsimilor de pe suprafala gi din porii pielii qi indepdrtarea
?i

impreundcu solufiaa bacteriilor.

Metodica:solulie proaspdtdgi caldi de amoniacde 0,5Yosetoarndin doud
ligheane sterile. Cu o compresdsterilS se spal6 m6inile in consecutivitatea

I
t

descris6mai sus timp de 3 minute, mai int6i intr-un lighean, apoi timp de 3
minute ?naltul. Dupd aceastam6inile se gtergcu un prosop steril saucompresdqi
timp de 5 minute se dezinfecteazdcu alcool de 960.
Mulli chirurgi badijoneazAlojile unghiale cu tincturd de iod. Pregdtirea
mdinilor pentru operafietrebuiesdprevadS:
l. indepdrtareade pe suprafa[apieliimdinilor a murddriei gi a bacteriilor.
2. distrugereabacteriilorrdmasepe mdini.
3. t6bdcireapielii pentrua inchide canaleleglandelor sebaceegi sudoripare.
;

4. inofensivitateapentrupiele.
Este imposibil de a obline o sterilitateabsolutda miinilor pe tot parcursul

f,
i

operafiei.in legdturdcu aceastaestenecesarde a izola pielea mdinilor de plaga

C-4 (amestecde apd oxigenatd qi acid formic ai bigluconat de clorhexidind

qi sdpun (fdr6 perie - timp de 1 min.). Se gterg cu o compresi steril6. Apoi

operatoriecu mdnugi.
O altd metodd de dezinfectarea mdinilor esteutilizarea peryomurului sau
(hibitan). inainte de dezinfectareamdinilor cu pervomur, mdinile se spalScu apd

mdinile se dezinfecteazdtimp de 1 min., cu solulie C-4 sau pervomur intr-un

ligheanemailat,se gtergcu o compresdsterild gi se imbracd mdnuqilesterile.

il

H
H
H
H
H
T

E
r,h

I)ezinfectareamffinilor cu biggluconat de clorhexidini

(Hibitan)

Mdinile se spaldcu sdpungi se qtergcu o compresSsteril6, apoi timp de 2'

3 min. se dezinfecteazicu un tamponde vatAmuiat in solu{ie alcoolic6de 0,5Yo
de clorhexidinS.

Dezinfectareamffinilor cu novosept

gMdinile se dezinfecteazdcu o solulie apoasdde 3o/ode novosepttimp de 23 minute cu o compresS.

La metoda de spdlarea mAinilorbazatd,numai pe tabdcireapielii se referd
dezinfectareamdinilor timp de 10 minute cu alcool de 960. SpdlareamAinilor cu
apA in acest caz nu se recomandd, pentru cd aceasta inrdutdlegte procesul
tdbdcirii. Aceastd metodd nu a cdpdtato largd intrebuinlare din cauza siguranfei
insuficiente. insd metoda tdbdcirii se recomandd in lipsa apei calde sau
mdnugilor sterile.

Dezinfectareamffinilor cu preparateaniogene
gi catiogenesiirtetice

I
I
il

il
I
I

I
I
I
T
I
I
I

Se utilizeazddetergenliisterilim,rodolon, etc. Pentrudezinfectarearapidd

a miinilor se utilizeazebei ultrasonorein care dezinfectareamdinilor se face
timp de 1 minut6. Dezinfectarease rcalizeaz6prin cufundareasimpld in solulie
de antisepticprin caretrec undeultrasonore.Astfel de bdi se utilizeazdpi pentru
sterilizareainstrumentelor.

Pregitirea cimpului operator

La dezinfectarea cdmpului operator se utilizeazd cu succes metoda

Grossich-Filoncicov

badijonareacu solulie alcoolicd de iod 5%. Prima

badijonarese efectueazdinainte de aplicareape cdmpul operator a lengeriei

sterile,a doua- dupd izolareacdmpuluide operaliecu lengeriesteril6,a treia inainte de suturareapielei gi a patra- dupdaplicareasuturilor la piele.
Deci, iodul tdbdceqtepieleagi pdtrunz6ndin addnculpliurilor qi porilor, o
dezinfecteazd.
in Occident pe larg se utiliz-eazddezinfectareacdmpului operator cu
solufiede hibiscrub,hibitan gi betadinS.

*r

*"i

s
ffi
ilil

Sterilizareainstrumentelor

Instrumentele necesarepentru operalie se sterilizeazl,prin fierbere in

solufiede ZYode hidrocarbonatde sodiu sau in apdtimp de 20 - 30 minute din
momentul cdnd a inceput fierberea.Instrumentelede tdiere qi de inlepare in

cazul fierberii indelungate se tocesc, de aceeaele se fierb separattimp de 3

minute frrd addugareahidrocarbonatuluide sodiu $i se fin in alcool de 900 nu

E
E
E
H
I

H
il

t
I
il

t
I
I
I

mai putin de 2-3 ore. Instrumenteleinfectatecu microbi patogeni,trebuie fierte

timp de 45 minute, iar cele contaminate cu microbi sporulali anaerobi se
sterilizeazd,prin fierbere fractionar6 timp de 2 ore. Sterilizarea se face in
sterilizatoaremetalicecu plasdgi cu un capac,carese inchide ermetic.in prezent
instrumentelese pot steriliza cu aer uscat in termostate- electrosterilizatoare.
Existd de asemeneametodade sterilizarein sterilizatoarcspecialecu gaze.Dar
aceastdmetoddnu a cdpdtato intrebuinlarelargd.
Cateterile uretrale qi cistoscoapele sterilizate prin

fierbere sau in

autoclavecu vapori se stricd,de aceeaele se sterilizeazd timp de 10 min mai intii

in alcool (frrd a cufunda ocularul), apoi pe 5 min in Sol. de cianurd de mercur
(1:1000).Inainte de intrebuinlareinstrumentulsau cateterulse dezinfecteazd,
cu
alcool.

Sterilizareamaterialului de pansamentgi lenjeriei.

Tot ,natrriulul de pansamenttrebuie supussteri lizdrii(tifonul, tampoanele,

vata). Materialul de pansament se sterilizeazd,in sterilizator

sub acfiunea

temperaturii inalte. Existd 2 tipuri de aparatepentru sterilizare: in primul rind se

utilizeazdvapori fluizi cu temperaturade 1000C;in al doilea se utilizeazdvapori
sub presiunearidicati cu temperaturdmai mare de 1300C.Sterilizareacuvapori
fluizi este nesigurS,fiindcd cea mai ridicatd temperaturdin aparat(1000C)nu
distrugebacteriile sporulate,tetanosul,antraxul, etc. Pentru aceastaestenevoie
de o temperaturdnu mai micd de 1200C.

H
g
$

il
il

t
il

t
il
I
il
I
I
I
I
I
I
I
I
I

Controlul steriHtitii

Controlul sterilitSlii materialuluiin autoclavese efectueazS,

prin metode
directeqi indirecte.
Metoda directS

bacteriologicS;insdmAn{areade pe materialul de

pansamentgi albituri sauutilizareatestelorbacteriologice.

Pentruefectuareatestelorbacteriologicesunt utilizate eprubetecu culturi
de microorganismenepatogenesporulate,care mor la o anumitd temperaturS.
Eprubetele se introduc in interiorul casoletei,iar La finisareasterilizdrri sunt
;

indreptate la laborator. Lipsa de creqterea microbilor confirmd sterilitatea

materialului.Acesttest se efectueazdodatdila10 zile.
Metodeleindirecte- sunt utilizate permanentla fiecaresterilizare.Pentru
aceastase folosesc substanlecu un anumit punct de topire acidul benzoic
(1200C),resorbcina(1190C),antipirina(1l00C).Acestesubstanle
sepdstrea
zd,in
fiole. in casoletdse introduc cdte 1-2 fiole. Topirea prafului gi transformarealui
intr-o masd compactS,demonstreazdfaptul, cd temperaturain casoletda fost
egaldsaumai inaltd de cdt ceeade topire a substanleide control.
Pentrucontrolul regimului de sterilizarein sterilizatoaresubpresiune,sw:[
utilizate substanlecu o temperaturdde topire mai ?naltd:acid ascorbic( I 87920C),pilocarpinihidrocloridi(2000C),tiouree( 1800C),etc.
O alti metoddestetermometria.in fiecare casoletdse instaleazAcdte l-2
termometre.in acestmod primim informafie despretemperaturamaximali, iar
neajunsulacesteimetode este faptul cd nu gtim in decurs de c6t timp a fost
menfinuti aceastitemperaturd.

Profilaxia infecfieiprin implantare

Sterilizarea materialului de suturd este necesarddin doud puncte de

vedere:

in primul r6nd, confeclionareafirelor este legatd de posibilitatea unei

infectiri considerabile;
in al doilea rdnd, o parte considerabildde suturi rdmdn in addnculpl6gii qi
microbii care saupdstratin ele, infecteazdfesuturile.
in calitate de material de sutur[ se intrebuin{eazd,larg mdtasea,lavsanul,
firele de capron,agrafemetalice.
in Occident pe larg se utilizeazd material de suturd montat pe ace
atraumatice(dexon,etilon, ti-cron, polisorb,surgilon,vicril, biosin, vicril rapid,
etc.), care se sterilizeazd,clJrazeI la,.uzine.t

La noi se utilizeazdpe larg firele de capron,care se sterilizeaz6prin

I

U"rberetimp de 20 minute.Avantajelecapronuluisunt:
a) simplitateapregdtirii;

I'
I
.
I
1
I

l
I
I
I
I
I
I
t

b) rezistentd
inalt6;
la firuI de capron.
c) reacliaslabda fesuturilororganismului
Neajunsulconstdin elasticitatea
miritd a firelor, din care cauzdexistd
de a legafirul de capronin
O.ricoluldeznoddriinodului,de aceeaserecomandd
trei noduri.