Sunteți pe pagina 1din 13

Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Implicarea unui ONG in solutionarea unei


probleme de mediu
-ViitorPlus-

2012

CUPRINS
Capitolul 1: Prezentare generala
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.

Scurt istoric
Structura organizatorica
Identificarea domeniilor in care activeaza
Identificarea activitatiilor specifice domeniilor in care activeaza

Capitolul 2: Analiza comunicarii cu alte categorii de operatori


2.1.
2.2.

Relatiile de colaborare cu operatorii guvernamentali


Relatiile de colaborare cu alte ONG-uri

Capitolul 3: Studiu de caz


3.1.
3.2.
3.3.
3.4.
3.5.
3.6.
3.7.
3.8.
3.9.

Caracterizarea succinta a problemei de mediu


Denumirea proiectului
Necesitatea implementarii unui astfel de proiect
Obiectivele generale ale proiectului
Obiectivele specifice ale proiectului
Activitati desfasurate de ViitorPlus pentru realizarea obiectivelor
Analiza de mediu a proiectului
Analiza SWOT a proiectului
Concluzii si propuneri

Capitolul 1. Prezentare generala - ViitorPlus


1.1.

Scurt istoric

ViitorPlus este o organizaie neguvernamental, nonprofit, care implementeaz


proiecte de dezvoltare durabil ncadrndu-se n urmtoarele domenii de activitate:
managementul capitalului natural, producie i consum durabil, educaie pentru dezvoltare
durabil, buna guvernare.
Viaa i-a jucat rolul su tainic i, la nceputul lui 2006, 3 oameni - Teia
Gavrilescu, Teodora Plrie i Mircea Ilie s-au adunat n jurul unui vis comun: fondarea
unei organizaii care s contribuie la o lume mai bun i mai durabil.
Au fost cteva lucruri care i-au ajutat s porneasca la drum:

mprtirea cu sinceritate i din suflet a ideilor, viselor, speranelor,


experienelor;
Hotrrea de a pune n practic si de a organiza ceea ce ii doreau de mult timp;
nceputul propriu-zis - aflarea procedurilor legale, mprirea
responsabilitilor pentru fiecare parte, punerea lor n aplicare;
edinele fondatorilor, lucrul asupra statutului, alegerea formei de organizare
(asociaie sau fundaie), alegerea numelui, primele idei de activiti;
mprtirea cu alii a ideilor, ntr-un fel care a atras i ali oameni n echip Marcio Jappe, Jeremy Moses, Anca Soare-Minea, Dan Vlad, Ionu Enache,
Monia Martini, Cristi Lcraru, Ramona i Ofelia Constantinescu, Luiza
Dumitrescu...;
ntalniri personale cu fiecare dintre ei, pentru a explora posibilitile de a lucra
mpreun n ONG-ul lor;
edine regulate ale Asociaiei, la care au nceput s discute i s organizeze
primul proiect.

Iniiativa primului proiect - coala de Afaceri pentru Dezvoltare Durabil:

La o discuie despre sustenabilitate n Romnia, s-a relevat nevoia de a educa


oamenii de afaceri cu privire la dezvoltarea durabil, ca un factor important al
schimbrii i n contextul lipsei ofertei reale a unei asemenea educai n
Romnia;
Primele discuii i reacii despre idee de la ali oameni, din i din afara ONGului. De fapt, nceperea lucrului pe aceast iniiativ concret a adus i ali
oameni lang fondatori i a extins echipa;
Prima edin de proiectare a conceptului (la biroul din Bulandra) - Teia,
Mircea, Dora, Dan, Jeremy;
Au continuat cu planificarea, foarte mult cercetare (asupra problemelor de
durabilitate din Romnia i a obiectivelor pe care vror s le ating), edine
regulate, managementul proiectului;
Permanent au avut reacii din exterior asupra multor aspecte (vnzri, coninut,
parteneriate etc).

1.2.

Structura organizatoric

Fondatorii ViitorPlus - asociaia pentru dezvoltare durabil sunt i primii membri ai


Consiliului Director:
o Teia Gavrilescu (Catan) preedinte;
o Teodora Plrie - vicepresedinte;
o Mircea Ilie vicepresedinte.
ORGANIGRAMA

CODidddd
ADUNAREA
GENERALA

COMISIA DE
CENZORI

CONSILIUL
DIRECTOR

PRESEDINTE

VICEPRESEDINTE

COORDONATOR
DE PROIECT

BIROUL
EXECUTIV

ATRIBUTII
Adunarea Generala
Adunarea Generala este organul de conducere, alcatuit din totalitatea membrilor
activi. Aceasta are urmatoarele atributii:
Stabileste strategia si obiectivele generale ale organizatiei;
Aproba bugetul de venituri si cheltuieli si situatia financiara anuala;
Alege si revoca membrii Consiliului Director si Presedintele;
Modifica actul constitutiv si statutul;
Dizolva si lichideaza organizatia.
Adunarea Generala se intruneste cel putin odata pe an. Ea poate fi convocata in sedinte
extraordinare prin decizia Consiliului Director din initiativa proprie si la solicitarea a 1/3 din
membrii activi.
Consiliul Director
Consiliul Director se constituie din minim trei membri. Membrii Consiliului Director
sunt alei nominal n funcii de ctre Adunarea General. Principala responsabilitate a
Consiliului este s asigure funcionarea Asociaiei n conformitate cu statutul acesteia.
Funciile i atribuiile membrilor Consiliului Director sunt prevzute n Regulamentul
Intern.
Consiliul Director se ntrunete cel puin de dou ori pe semestru i ori de cte ori este
nevoie. Convocarea Consiliului se face de Preedinte, iar n lipsa acestuia, de un membru al
Consiliului Director.
Pentru buna desfurare a activitilor Consiliului Director, acesta i poate constitui
organe de lucru permanente sau temporare, n funcie de necesiti.
Hotrrile Consiliului Director se adopt cu votul majoritar al membrilor Consiliului.
n caz de egalitate de voturi, votul Preedintelui este hotrtor.
n caz de vacan sau indisponibilitate a unuia sau mai multor membri ai Consiliului
Director, ceilali membri decid asupra prelurii atribuiilor acestora sau a convocrii Adunrii
Generale.
Consiliul Director indeplineste urmatoarele atributii:
Convoac Adunarea General a Asociaiei;
Soluioneaz cererile de nscriere de noi membri, pe care le supune spre validare
Adunrii Generale;
Propune Adunrii Generale excluderea de membri;
ntocmete programul de activitate i bugetul pe o perioad de un an i le supune
aprobrii Adunrii Generale;
ntocmete i prezint raportul de activitate Adunrii Generale la sfritul anului
respectiv n baza cruia se va acorda vot de ncredere fiecrui membru al Consiliului
Director n parte
n cazul n care un membru al Consiliului Director ntrunete sub o treime voturi de
ncredere are obligaia s redreseze situaia prin implementarea msurilor adoptate n
respectiva Adunare General i s prezinte un nou raport de activitate la urmtoarea
Adunare General ordinar (n urmtorul semestru) cnd un nou vot de ncredere va fi
organizat. n cazul n care i de aceast dat membrul respectiv al Consiliului Director
obine sub o treime voturi de ncredere, este revocat imediat din funcia de membru al
Consiliului Director.

Dac este cazul, propune spre aprobare Adunrii Generale modificarea structurii
organizatorice a Asociaiei pentru realizarea ct mai eficient a scopului i
obiectivelor acesteia;
Angajeaz personal salariat sau indemnizat, necesar desfurrii activitii specifice
Asociaiei, n limita bugetului aprobat;
Stabilete i ntreine relaiile cu terii;
ine evidena oficial a membrilor Asociaiei;
Are orice alte atribuii stabilite de Adunarea General.

Presedintele
Preedintele conduce Consiliul Director i reprezint Asociaia n relaiile cu terii.
Preedintele poate delega o parte din responsabilitatea sa altor membri ai Consiliului
Director.
n caz de vacan sau indisponibilitate a Preedintelui, atribuiile acestuia sunt preluate
de membrii Consiliului Director.
Comisia de cenzori
Verifica modul in care este administrat patrimoniul;
Intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale;
Poate participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot;
Indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de Adunarea Generala.
Biroul executiv
Gestioneaza si administreaza bunurile ViitorPlus;
Asigura coordonarea proiectelor si programelor aflate in derulare;
Intocmeste lunar pentru Consiliul Director un raport privind activitatile si situatia
financiara.

1.3.

Identificarea i caracterizarea succint a domeniilor n care activeaz

Domeniile de activitate:
1. Productia si consumul sustenabil presupune reducerea impactului negativ asupra
mediului natural concomitent cu mentinerea sau cresterea standardelor de viata ale
indivizilor umani.
2. Managementul capitalului natural se ocupa cu refacerea structurii si functionarii
capitalului natural prin reconstructie ecologica si stimuleaza aplicarea principiilor
multi-functionalitatii ecosistemelor.
3. Educatie se ocupa cu promovarea abordarii integrate in randul organizatiilor, cu
constientizarea individului asupra rolului si impactului personal in mediu si societate,
stimuleaza comportamentele individuale fata de mediu.
4. Buna Guvernare isi asuma un rol activ al VP in retele de ONG-uri care au ca obiectiv
influentarea politicilor publice in directia dezvoltarii durabile.

1.4.

Identificarea activitatiilor specifice domeniilor in care activeaza

Domeniile in care activeaza ViitorPlus au mai multe activitati, cum ar fi:


1. Productia si consumul sustenabil:
- Dezvolta modele economice de productie si consum durabil;
- Incearca reducerea consumului de resurse naturale si a deseurilor;
- Sustine activitati de corelare a consumului cu productia locala;
- Colecteaza hartie si carton cu ajutorul a doua cargo-biciclete.
2. Managementul capitalului natural:
- Reface anumite ecositeme naturale si nenaturale;
- Reintroduce sistemele naturale in ecosistemele puternic antropizate;
- Impadurirea ternurilor degradate din Romania.
3. Educatie:
- Participare cu speakeri sau traineri la diferite conferinte si workshopuri;
- Organizeaza tururi de oras specializate pe problemele de sustenabilitate ale
Bucurestiului;
- Expunere de panouri educationale cu tema Padurea.

Capitolul 2. Analiza comunicarii cu alte categorii de operatori


2.1. Relatiile de colaborare cu operatorii guvernamentali
ViitorPlus colaboreaza cu diversi operatori guvernamentali, cum ar fi:

Ministerul Mediului si Padurilor


Centrul National de Dezvoltare Durabila
Primaria Generala a Capitalei

Ministerul Mediului si Padurilor si Centrul National de Dezvoltare Durabila au


colaborat cu ViitorPlus prin proiectul Alianta pentru Dezvoltare Durabila. Acest proiect
reprezinta o actiune ce a fost initiata de catre ViitorPlus in martie 2008, ca o grupare
informala de organizatii, cu scopul de a contribui la procesul de revizuire a Strategiei
Nationale de Dezvoltare Durabila a Romaniei. Desi strategia cuprindea o planificare pe
termen lung, revizuirea acesteia s-a desfasurat intr-un cadru de organizare insuficient de
participativ, incapabil sa asigure transparenta si eficienta. De aceea, ViitorPlus a propus
printr-o scrisoare oficiala adresata Ministerului Mediului si Padurilor, semnata si de alte 31 de
organizatii neguvernamentale, 9 solutii concrete pentru depasirea acestor deficiente ale
procesului. Doar doua dintre acestea au fost realizate, prea putin pentru a asigura incredere
intr-un rezultat final viabil pentru acest demers.
Un alt demers ViitorPlus in scopul diminuarii, opririi sau eredicarii anumitor
probleme de sustenabilitate cu care se confrunta Bucurestiul, il reprezinta proiectul Pactul
Bucuresti. Prin acest proiect organizatia colaboreaza cu Primaria Generala a Capitalei,
pactul fiind asumat atat de initiatori cat si de Primaria Capitalei.

2.2. Relatiile de colaborare cu alte ONG-uri


ViitorPlus prezinta relatii de colaborare cu diverse ONG-uri, cele mai imortante fiind:
Ateliere fara frontiere
SOS Satele Copiilor Romania
Asociatia Arhiterra
Asociatia pentru Dezvoltare Urbana
Ateliere Fr Frontiere este o asociaie romn nonprofit al crei scop este
inseriunea socioprofesional a persoanelor n mare dificultate prin economia social i
solidar, o acompaniere socioprofesionala individualizat, lupt mpotriv risipei, pentru
pstrarea mediului curat i proiecte ecologice i de solidaritate internaional.
Angajaii ce lucreaz n atelierul de inseriune "Atelierul de pnz" au fot recrutate
de ctre Ateliere Fr Frontiere i se afl sub asistena social i profesional a acestora.

Viitorii bicicliti ai proiectului "RECICLETA" ar putea fi alei dintre beneficiarii Programul


de asistare n vederea reinseriei socio-profesionale, implementat de Asociaia Ateliere fr
Frontiere.
Primii doi bicicliti ai proiectului "RECICLETA" sunt persoane n dificultate, aflate n
Programul de ntrire a Familiei, derulat de organizatia SOS Satele Copiilor Romnia. De
asemenea, cargo-bicicletele folosite n proiectului "RECICLETA" sunt cazate n incinta
Satului SOS din Bucureti, zona Floreasca.
Asociaia Arhiterra , grup de lucru pentru arhitectura ecologic si dezvoltare durabil.
Principalele obiective ARHITERRA se axeaz pe experimentarea i promovarea unei ecoarhitecturi sntoase care propune un stil de via alternativ i durabil n relaie cu mediul
nconjurtor, revitalizarea tehnicilor i meteugurilor tradiionale, consultan i lobby
privind legiferarea normativelor pentru construcii din pmnt.
ViitorPlus este unul dintre partenerii constani pentru schimb de informaii, participari
reciproce la evenimentele organizate i interese comune ai Arhiterrei.
Asociatia pentru Dezvoltare Urbana (ADU) isi propune prin realizarea revistei
tematice online "www.MasiniVerzi.ro" sa implementeze in Romania un nou concept de
responsabilizare sociala: Atitudinea AUTO - ECO". www.MasiniVerzi.ro prezinta
programele de responsabilitate sociala ale jucatorilor din industria auto si efortul depus de
acestia pentru a-si reduce amprenta de carbon la nivel national si international.

Capitolul 3. Studiu de caz


Problema de mediu: Impactul defririlor asupra capitalului natural
3.1. Caracterizarea succinta a problemei de mediu (impactul defrisarilor asupra
capitalului natural)
Pdurea este o bogie natural, al crei rol n economia naional i ale crei multiple
funcii n meninerea echilibrului ecologic sunt greu de evaluat. Aceasta este privita ca o
sursa de materii prime. Ea furnizeaza combustibil, lemn pentru construcii de case, poduri,
mijloace i ci de transport, ustensile casnice etc. Din acest motiv i din cauza faptului c
Romnia a pierdut n ultimul secol: jumtate din pdurile sale i terenurile degradate au ajuns
la aproximativ 3 mil. hectare, proiectul desfurat de ViitorPlus n parteneriat cu diverse alte
categorii de operatori, urmarete s refac o parte din terenurile agricole degradate prin
mpdurire.
n anul 1800 Romnia avea 8.5 mil. Ha de pdure, adic 35-45% din teritoriu,
suprafa care s-a redus, continuu, astfel c n 1974 a ajuns la doar 6.5 mil. Ha (27% din
teritoriu), iar acum suprafaa mpdurit a scazut sub optimul ecologic. Cauzele care au dus la
formarea acestui efect negativ asupra pdurilor au fost: defriarea abuziv, iresponsabil,
poluarea industrial (cca 6-7%) i paunatul excesiv. Situaia astfel creata produce mari
neajunsuri, dat fiind faptul c posibilitile de regenerare a pdurilor sunt foarte reduse.
De asemenea, un fenomen negativ caracteristic Romniei este caracterul galopant al
uscrii pdurilor, datorit depirii pragului critic al concentraiei de dioxid de sulf, provenit
din arderea combustibililor cu coninut ridicat de sulf, pentru ecosistemul forestier.

Dup arderea combustibililor fosili, despduririle reprezint cel de-al doilea factor
major al creterii nivelui de gaze cu efect de ser n atmosfer, fiind att o cauz a nclzirii
globale, ct i o consecin a acesteia, cci pdurea absoarbe cantiti imense de dioxid de
carbon, iar n momentul defririlor toat cantitatea absorbit revine n atmosfer, care duce
la creterea cantitilor de gaze cu efect de ser(dioxid de carbon, radicali liberi, diferii
compui toxici ai sulfului).
Ceea ce i propune prin acest proiect organizaia ViitorPlus este s menin la via,
faptul c:
O pdure pe o suprafa de 1 km ptrat poate produce zilnic 9 tone de oxigen,
aproape de 10 ori mai mult dect aceeai suprafa de teren agricol.

ntr-o or un stejar n vrst de 100 ani d n atmosfer 1,7 kg oxigen pur, ceea ce
reprezint raia zilnic de oxigen pentru 3 persoane. Pentru nlocuirea unei
asemenea producii trebuiesc replantai cca. 2500 puiei.

perdea forestier lat de numai 30 m reduce cu 8-10 % intensitatea zgomotului.


Din numrul mare de puiei care se planteaz la hectar (4000-7000), dup 80-100
de ani abia de mai rmn 500-600 de arbori.

n urma unui control al unui corp al Grzii de Mediu s-a elaborat un top al numrului
de gatere pe judee. Pe locul 1 se gsete Harghita, cu 1.153 astfel de instalaii, urmat fiind
de judeele Alba 688 i Suceava cu 668.
Aceste gatere trebuiesc reduse ca numar n aceste zone, altfel generaiile care vor
urma vor avea de suferit.
Termenul de Despdurire este total opus termenului de Dezvoltare Durabil care
are ca scop asigurarea tuturor necesitilor din prezent DAR care s nu compromit
posibilitatea generatiilor viitoare de a-i asigura singuri propriile lor necesiti.
3.2. Denumirea proiectului

Adopta un copac! este un proiect realizat de ViitorPlus care are ca scop


impadurirea terenurilor degradate din Romania. Acest proiect presupune urmatoarele:
Este realizat 100% din fonduri private, de la firme si personae fizice;
Padurea este plantata, ingrijita timp de 5-6 ani si monitorizata inca alti 10 ani;
Lucrarile de impadurire sunt realizate in baza unui proiect ethnic facut de
expperti silvici;
Promoveaza conservarea biodiversitatii si dezvoltarea comunitatilor locale;
Propune interventie directa asupra schimbarilor climatic prin compensarea de
CO2.
3.3. Necesitatea implementarii unui astfel de proiect

Un astfel de proiect, precum cel iniiat de organizatia ViitorPlus, in cazul defrisarilor


abuzive, este necesar pentru Romania datorita impactului negativ pe care l au acestea asupra
capitalului natural.
Aa cum am precizat anterior, despduririle nu pot avea un efect pozitiv, ci doar unul
negativ, deoarece produc hazarde naturale. Acestea apar tocmai din cauz c funcia de
protecie a pdurilor din apropiere sau din amonte a fost grav afectat.
Fenomenele naturale la care sunt supuse comunitile umane sunt n general inundaii,
alunecri de teren, avalane, modificarea regimului apelor (dispariia unor surse de alimentare
cu ap sau modificarea nivelului pnzei freatice), secet, tornade, deertificare (n Romnia
este evident acest efect n special n sudul rii, n Oltenia), ruperea unor baraje i deversri
din iazuri de decantare urmate de poluarea chimic a apelor.
n ultimii ani au devenit notorii dezastrele produse de inundaii, pagubele fiind
semnificative.
Aadar este necesar s se intervin pentru oprirea despduririlor prin diferite campanii
de mpdurire organizate de ONG-uri de mediu sau minister, printr-un control mai riguros al
celor care se ocup cu traficul de cherestea de ctre structurile abilitate s fac acest lucru i
mai ales prin contientizarea populaiei c fr pdure viaa este pus sub semnul ntrebrii.
3.4. Obiectivele generale ale proiectului

mbuntirea calitii mediului;


combaterea schimbrilor climatice;
fixarea carbonului.
3.5. Obiectivele specifice ale proiectului

mbuntirea calitii solului;


creterea pdurilor cu rol de protecie;
obinerea de lemn pentru scopuri bioenergetice;
reducerea efectului secetei;
stoparea fenomenului de deertificare, de producere a inundaiilor i modificare a
nivelului pnzei freatice.

3.6. Activitati desfasurate de ViitorPlus pentru realizarea obiectivelor generale si


specifice
Pentru ndeplinirea obiectivelor, generale i specifice, ViitorPlus desfoar activiti
de mpadurire a terenurilor agricole, avnd la baza proiectul Adopt un copac!, proiect ce
are drept int plantarea de copaci pe terenurile degradate prin strngere de fonduri de la
firme i persoane fizice. Deasemenea asociaia n cauz mai desfoar activiti de
transformare a deeurilor reciclate n copaci, printr-un program destinat tuturor persoanelor
i companiilor, care prin donarea resurselor financiare obinute din valorificarea deeurilor
reciclabile, ctre Asociaia ViitorPlus, s se investeasc n creterea de copcei, prin proiectul
"Adopt un copac!".
3.7. Analiza de mediu a proiectului

Din punct de vedere ecologic, activitatea de mpdurire a trenurilor agricole degradate


aduce un plus de valoare n ceea ce privete capitalul natural. Prin plantarea de copaci, omul
contribuie la ntreinerea mediului nconjurtor i asigur generaiilor viitoare posibilitatea de
a-i satisface propriile nevoi.
Din nefericire pentru Romnia aceast activitate este prea puin pus n practic, din
lipsa contientizrii de ctre oameni, a problemei cu care se confrunt i anume despduririle
abuzive.
Este important ca padurea s fie conservat i readus la via acolo unde nu mai
exist din pricina interveniei omului, datorit faptului c ea reprezint un filtru natural,
reinnd n coroanele arborilor, particule fine de praf sau cenus. Deasemenea pdurea are
rolul de a stabiliza clima local, de a conserva calitatea solului i reprezint pentru oameni un
loc de refugiu din calea polurii, zgomotului, soarelui puternic sau vntului.
Lipsa pdurii creeaz mari dezechilibre n ceea ce privete oamenii, deoarece
reprezint o surs de hran prin simplul fapt c adpostete n interiorul ei plante i animale.
Aadar, asociaia ViitorPlus prin proiectele pe care le desfaoar ajut la conservarea
capitalului natural i respect normele de protecie a mediului.
3.8. Analiza SWOT a proiectului
Puncte tari
-mpdurirea terenurilor agricole degradate
-mbuntirea calitii mediului nconjurtor
-fixarea carbonului
-creterea pdurilor cu rol de protecie
-conservarea mediului pentru generaiile
urmtoare

Puncte slabe
- resurse financiare limitate
- resurse umane disponibile pentru activitatea
de plantare a copacilor, limitate
-prea puin susinere din partea statului

Oportuniti
-promovarea n coli a necesitii de protecie
a mediului
- obinerea de lemn pentru scopuri
bioenergetice
- deprindere de aptitudini de ctre voluntari

Ameninri
- reducerea suprafeei agricole

3.9. Concluzii si propuneri


Aa cum este prezentat proiectul privind mpdurirea de terenuri i ducerea la
maturitate a plantaiilor cu puieti, acesta este necesar oamenilor nu doar din Romnia, ci din
ntreaga lume, cunoscndu-se faptul c omenirea se confrunt cu diverse probleme cauzate de
exploatarea neraional a pdurilor.
Ceea ce ncearc asociaia ViitorPlus s fac prin transpunerea n realitate a ideilor de
conservare a capitalului natural este doar un pas spre atingerea acestui fapt. Rmne decizia
oamenilor, a tuturor, de a contribui la ndeplinirea obiectivelor acestui proiect.
Parlamentul European a votat pentru o serie de masuri stricte in ceea ce priveste
aceste defrisari:

resursele naturale trebuiesc utilizate in mod rational;

combaterea si prevenirea degradarii mediului, provocata de om;

reciclarea deseurilor;

educarea populatiei pentru a trai in ambianta cu mediul inconjurator

refacerea ecologica a solurilor prin diferite metode;

plantarea de noi copaci tineri;

aducerea unor specii de plante si animale pentru stabilirea ecosistemului;

supravegherea pasunatului si a activitatilor agricole;

impaduriri;

gospodarirea padurilor( actiuni impotriva incendiilor).

S-ar putea să vă placă și