IMPACTUL COLECTIV

ȘI OPORTUNITĂȚILE DE A-L
APLICA
PENTRU A PROMOVA REFORMA
SISTEMULUI DE ÎNGRIJIRE A
COPILULUI
Safronova Alexandra
Masterand anul I, SOMP
 • Începând cu 2021, modelul de impact colectiv va fi aplicat
pentru a promova în continuare implementarea reformei
Noutatea sistemului de îngrijire a copilului în Moldova în cadrul
inițiativei globale Changing the Way We Care.
ştiinţifică • Aceasta va fi prima dată când Impactul colectiv este aplicat
pentru a consolida eforturile mai multor părți interesate
pentru a rezolva o problemă socială complexă în Moldova.
 Actualitatea
• Construirea pe eforturile de colaborare
existente este considerată a fi una
dintre condițiile de succes. Acesta este
motivul pentru care este foarte
important să înțelegem ce mecanisme
de coordonare au condiționat succesul
reformei îngrijirii copilului în Moldova
în etapele anterioare.
 a înțelege care sunt sistemele de
coordonare anterioare și existente pentru
Scop reforma sistemului de îngrijire a copilului
în Republica Moldova și care sunt
oportunitățile pentru integrarea unei
inițiative de impact colectiv
 Obiective

- Analiza părților interesate din domeniul îngrijirii și

protecției copilului, precum și sprijinului familial și
sprijinului pentru persoanele cu dizabilități din
sectorul guvernamental și neguvernamental
- Identificarea mecanismelor de coordonare de succes
anterioare și existente prin realizarea de interviuri cu
experți din domeniu
- Realizarea unei revizuiri a surselor secundare pentru
a identifica principalele probleme și critici, precum și
recomandări legate de mecanismele de coordonare
 Metode
- Sinteză informațiilor din
surse secundare și web-
site-uri
- Realizarea interviurilor
cu experte în domeniu
- A utiliza elementele /
principiile CI pentru a
analiza rezultatele
 • Impactul colectiv este angajamentul unui grup de actori din
diferite sectoare față de o agendă comună pentru rezolvarea
unei probleme sociale complexe și specifice, utilizând o
formă structurată de colaborare.
Definiție • Conceptul de impact colectiv a fost articulat pentru prima
dată în articolul, scris de John Kania și Mark Kramer.
• Impactul colectiv a fost ales drept cuvântul cheie al
filantropiei numărul 2 pentru 2011 și a fost recunoscut de
Consiliul Casei Albe pentru Soluții Comunitare ca un cadru
important pentru progresul pe probleme sociale.

Sursa: JOHN KANIA & MARK KRAMER Collective Impact In: Stanford Social Innovation Review, 2011
 Cinci condiții de impact colectiv
Agenda comună Toți participanții au o viziune comună asupra schimbării, inclusiv o înțelegere comună a problemei și o
abordare comună pentru rezolvarea acesteia prin acțiuni convenite

Sistemul de măsurare Colectarea de date și măsurarea rezultatelor în mod consecvent între toți participanții asigură
comună eforturile rămase aliniate și participanții se responsabilizează reciproc

Activități de consolidare Activitățile participanților trebuie să fie diferențiate, dar totuși coordonate printr-un plan de acțiune
reciprocă care se consolidează reciproc

Comunicare continuă Este necesară o comunicare coerentă și deschisă între multiplele părți interesate pentru a construi
încredere, a asigura obiective reciproce și a crea o motivație comună

Suport „backbone” Crearea și gestionarea impactului colectiv necesită o organizație separată cu personal și un set specific
de competențe care să servească drept sprijin pentru întreaga inițiativă și să coordoneze organizațiile
și agențiile participante

Sursa: JOHN KANIA & MARK KRAMER Embracing Emergence: How Collective
Impact Addresses Complexity In: Stanford Social Innovation Review, 2013
 Fazele impactului colectiv
Componentele Faza I Faza II Faza III
impactului colectiv
Inițiază acțiunea Organizați pentru impact Acțiune și impact durabil

Guvernanță și Identificați campionii și Creați infrastructură (organizația Facilitați și rafinați

infrastructură formați un grup intersectorial „backbone”)

Planificare strategica Hartați situația și utilizați datele Creați o agendă comună Sprijinirea implementării
pentru a vă apăra ideea (obiective și strategie) (alinierea la obiective și strategii)

Implicarea comunității Facilitați accesul la comunitate Angajați comunitatea și voința Continuă angajamentul și
publică desfășoară activități de advocacy

Evaluare și Analizați datele de bază pentru Stabiliți valori comune (indicatori, Colectați, urmăriți și raportați
îmbunătățire a identifica problemele cheie și măsurare și abordare) progresul (procesul de învățare și
lacunele îmbunătățire)

6 luni – 2 ani >10 ani

Sursa: HANLEYBROWN, F., KANIA, J., & KRAMER, M. Channeling Change: Making
Collective Impact Work in Stanford Social Innovation Review, 2012
Limitări ale impactului colectiv

• nu abordează cerința esențială pentru angajarea

semnificativă a celor din comunitatea cea mai afectată
de probleme.
• reiese din experiența de consultanță în afaceri de sus
în jos și, prin urmare, nu este un adevărat model de
dezvoltare comunitară.
• nu include schimbarea politicilor și schimbarea
sistemelor ca rezultate esențiale și intenționate ale
activității parteneriatului.
• nu se bazează pe literatura de specialitate și
practicieni sau pe experiența miilor de coaliții care au
precedat articolul din 2011.
• etichetează greșit studiul câtorva exemple de cazuri ca
„cercetare”.
• presupune că majoritatea coalițiilor sunt capabile să
găsească fondurile pentru a avea o organizație
„backbone” bine finanțată.
• Colaborările multisectoriale la nivel comunitar nu pot
fi simplificate în cele cinci condiții solicitate ale
impactului colectiv.
Categorii de părți interesate în domeniul
protecției și îngrijirii copilului
2% 3%
3%
4%

4% Academia

ONG-uri din stânga Nistrului

10% Grup de lucru

Structura de coordonare

53% ONG-uri internaționali

Autorități publice centrale

Structuri teritoriale de asistenta

sociala

ONG-uri din Moldova

20%
Tipuri de organizații neguvernamentale
după acoperire geografică

37%

44%

Nivel local

Nivel regional

Nivel national

19%
 Mecanisme de coordonare și cooperare
existente
• Consiliul Național pentru Protecția
Drepturilor Copilului
• Alianța ONG-urilor active în domeniul
Protecției Sociale a Copilului și Familiei
• Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu
Dizabilități din Republica Moldova
• Platforma comună a comunității
Organizațiilor Societății Civile preocupate de
promovarea drepturilor persoanelor cu
dizabilități
• AID management platform
 Mecanisme de coordonare
de succes precedente

• Consiliul național pentru

coordonarea reformei sistemului
rezidențial de îngrijire a copilului și
dezvoltarea educației incluzive
• Country Core Team
 Critici mecanismelor
de coordonare
• participarea inegală a Cancelariei de Stat la
coordonarea Programului de cooperare de țară al
UNICEF
• responsabilitate reciprocă slabă pentru
rezultatele generale.
• capacitatea insuficientă de implementare a
partenerilor guvernamentali pe fondul unei
fluctuații dificile în contextul țării
• pierderea memoriei instituționale,
• priorități concurente
• constrângeri bugetare la nivel local,
• baza de dovezi slabă

Sursa: UNICEF, 2017, Evaluation of the Government of Moldova –

UNICEF 2013-2017 Country Programme of Cooperation, Chisinau,
UNICEF Moldova Office
 Concluzii

• 180 de părți interesate diferite în domeniul îngrijirii și

protecției copilului, atât din sectoarele guvernamentale, cât
și din cele neguvernamentale.
• O jumătate dintre aceste părți interesate este reprezentată
de OSC-uri.
• O cantitate mare de resurse financiare, umane, instituționale
și de altă natură este concentrată în domeniul sprijinului
familial, îngrijirii copilului și protecției copilului, precum și în
domeniul sprijinului pentru copii și persoanelor cu
dizabilități.
• Mecanisme de coordonare de succes sunt construite de
părți interesate din sectorul guvernamental, partenerii de
dezvoltare, OSC-uri campioane în domeniu
• Mecanisme de coordonare de succes au fost coordonate de
organizație-secretariat, au avut un scop bine definit și
indicatori comune de măsurare, lider influent
 • îmbunătățire coordonării,
• consolidare practicilor de monitorizare
• responsabilitate reciprocă
Recomandări •
•
includerea vocilor grupului țintă
impactul colectiv este privit ca o soluție, deoarece
elementele sale critice vor răspunde provocărilor
existente și vor contribui la îmbunătățirea coordonării,
monitorizării și responsabilității reciproce.
 Surse
bibliografice
• CABAJ, M., & WEAVER, L. Collective Impact 3.0 An
Evolving Framework for Community Change.
Tamarack Institute, 2016
• GILOTH, R., HAYS, G., & KERI, L. Laying the
Groundwork for Collective Impact, 2014
• HANLEYBROWN, F., KANIA, J., & KRAMER, M.
Channeling Change: Making Collective Impact Work
in Stanford Social Innovation Review, 2012
• JOHN KANIA & MARK KRAMER Collective Impact In:
Stanford Social Innovation Review, 2011
• M. CANNON, C. GHEORGHE Assessing Alternative
Care for Children in Moldova, 2018
• UNICEF, 2017, Evaluation of the Government of
Moldova – UNICEF 2013-2017 Country Programme
of Cooperation, Chisinau, UNICEF Moldova Office
• WOLFF, T. Ten Places Where Collective Impact Gets
It Wrong in: Global Journal of Community
Psychology Practice, 2016
• https://bettercarenetwork.org/sites/default/
files/Moldova%20poster.pdf
• https://msmps.gov.md/sites/default/files/
raport_cer_103_pentru_anul_2019.pdf