n mitologia romneasc, ea rmne

mesagerul nvestit cu puteri magice,

cci Albina face miere/ Mierea se face
cear/ Ceara se face fclie/ Fclia se
aprinde/ Raiul se deschide/ Maica
Domnului n brae/ Pe toi ne
cuprinde", dup cum se spune ntr-un
text popular.
n multe legende, poveti sau colinde,
albinele snt legate de crearea lumii, ele
apar ca ajutoare constante ale
Creatorului.

n poezia Albina", G. Vieru

aseamn procesul creator cu
lucrrile albinei. Poetul nva
de la ea vieuirea curat":
...nimeni, nimeni nu-i n
stare/ Aripa a-i nctua", A
vrea pe drumul cel din urmai
S m petreac roiul tu".

Sugernd atmosfera de
belug
i
fericire
bucolic, motivul este
reluat de M. Sadoveanu
n
romanul
Fraii
Jderi": albinele fac
miere dens, iar spicul
de gru este mare ct
degetul mijlociu al unui
brbat plugar".

ALBINA

nsufleitoare a ntregului univers,smn a

nelepciunii i materializare a spiritului,ea
poart mesajul divin.
Simbol solar, albina s-a nscut din lacrimile
Maicii Domnului i este ocrotit de Snziene sau
de alte fpturi miraculoase, dar tot ea este
considerat un semn nefast, cci i-a fost sortit
acul nveninat, aductor de moarte.

n Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creang, dup ce

eroul face urdini albinelor, ca i n alte basme populare,
criasa lor i d o arip miraculoas, apoi l ajut s
treac ultima prob la care 1 supuse mpratul Ro: s-o
deosebeasc pe prines de sora sa geamn. Aici albina
devine un motiv literar frecvent n basmele populare, cel
al animalelor benefice, salvatoare pentru erou.