GH. CHIRITA CG ALE XE EDITURA TEHNICA6 - PREFATA Fata de prima editie a acestei lucrari, in lucrarea de fafi s-a dat 0 mai mare atentie problemelor de proiectare (dimensionare) a instalatiilor, fara sa se omita cele mai importante probleme de exe- cufie si de exploatare, cu tot ceea ce este mai now in acest domeniu; in acest fel, actuala edifie este aproape complet schimbaté in con- finut $i ridicatd ca nivel fata de prima editie din 1961. AUTORIL L GENERALITATI |. TABELE GENERALE ' Tabela 1-1,” Principalele semne conventionale fundamentale folosite in schemele instalatiilor electrice Denumirea Semnul conventional Generale, folosite in. electrotehnicd (dupa STAS 1590-50 revizuit) = sou = Curent continuu Surent continuu sau alternativ = it alternativ Pe ce @—monofazat; b—Difazat; eos s ¢—trifazat a e Sistem trifazat in triunghi: A a ‘a—tnchis; b — deschis 7 b Sistem trifazat in stea: @—cn neutrul inaccesibil; b —cu neutrul accesibil nerucigare de conductoare (linii): _a— fir legiturs electri legitura electrick c 4 (linie) clectricl, in generalDenumirea 8 GENERALITATI Tabela 1-1 (continudre) Sermnul conventional Traseu fizic comun pentru: a—doud conductoare electrices b—trei conductoare; ¢—n con- ductoare Prererat Rezistenfi, semn general sou uu Preferot Inductanya en sy Capacitate, in general izolatoare; d— ingropat Prizk de pimint, legac sau punere la —_ pamint = Legare sau punere Ja masi Sobes con ae ariabilitate: ay @—continu’; b—in trepte fo t we b, Pentru instalatii electrice interioare a (dup& STAS 1842-50 revizuit) a a a Montaj in cireuite: e | —aparent in general e b—aparent in tuburi; c— pe a n Circuite speciale: a— de protectie (in caznl unui cir- cuit separst); b —de comandi, semnalizare si miisuré; ¢— telefo- nie; d—de radio-distributie si an- tene colective fn general (sau de marmura); “h—capsulat (sau panou metalic) TABELE GENERALE 9 Tabela 1-1 (continuare) Seman! convenfional anté fuzibila: semn general; b— tripolark une in conducti venind de sus, gu mergind fn sus: u—in care energia merge in sus; b—in care energia vine de sus fn care energia merge in jos; im care energia vine de jos de iluminat pentru limpi cu andescent’: fn general; b —cu indicativ A, a trei Limpi cu cite 40 W, montat ¢ circuitul C la inaltimea hs pentru iluminat de siguranta; —proiector pa de semnalizare: in general; b— pentra insta-10 Denamiroa a SS GENERALITATI Corp do iluminat pentru limpi cu luminescen{a: a—in general; b—pentra n limpi Pentru aparate de conectare (dup’ STAS 2877-51 rovizuit) Separator monopolar, separare cufit, simpli — Tabela 1-1 (continuare) ‘Semnol conventions] a ey Totrerupitor: a—in general; b—bipolar; c—comutator bipolar Element de conectare mobil, actionat. automat: a—in general; b— xim; ¢—la curent Ja curent ma- minim; d—la tensiune maxim’; ¢—~tensiune mi- nim’; f—Ja curent invers pom | ee 3 Pi d Contact, sen special, pentra: L ie ‘a— contactor; b—ruptor ie 4 Contact auxiliar: 4 $8 @—noxmal Sachs —novmnal deschis, ca 0. pozities ¢-— normal idescbis} cay doth pad J il Ww d, Pentru reprezentarea modului de ‘acjionare a apa ratelor de conectare (dup& STAS 3812-53 revizuit) Actionare: manual Actionare prin pedal Denumirea ionare prin electromagnet fonare prin servomotor: @—in general; b—prin motor electric TABELE GENERALE 1 Tabela 1-1 (continuare) Semaul conventional Preferat am fionare pneumatic’ prin presiune de lichid sau de gaze . Pentru aparate de utilizare a ener giei electrice (dup’ STAS 2878-51 revizuit) asin electric de gitit itor electric de apa t de inciilzit cu carcasi deschisi Pentru masini si transformatoare dlectrice (dupi STAS 2408-56 “revizuit) erator sau motor de curent conti- in derivaties12 (GENERALITATI Tabela 1-1 (continuare) Denumixea © Motor asincron trifazat: a—cu rotorul, in scurtcircuit; b—cu rotorul bobinat (statorul tn triunghi si rotorul in stea) ‘Semnul conventional ‘Transformator: a —cu doui infisurtri; b—~ cu tre infagurari Autotransformator o g. Pentru aparate de misurat (dupa STAS 8526-52 revizuit) Voltmetru © aa @ Wattmetru ®) Varmetru TABELE GENERALE 1s Tabela 1-1 (continuare) Somnul conventional netru inregistrator i: ! de energie activi tiv monofazat conductoare ru pentru curent continue gi pentru curent trifazat, ou (sarcini echi-14 GENERALITATE Tabela 1-1 (continuaxe) Denumirea Semaul convenjional Wattmetru pentru curent trifazat, cu tei conductoare (sarcini echilibrate) Contor de amper-ore ‘TABELE GENERALE 415 Tabela 1-1 (continuare) Semnal conventional Contor de energie actitv’ pentru curent continua sau altemnativ mo- nofazat, cu circuitul de tensiune legat in interior de circuitul de curent h, Pentru relee de protectie (dupi STAS 8827-56 revizuit) Releu de curent: ~ a—in general; b— maximal Releu de tensiune: a—in general; b—de tensiune minima Releu diferential Relen direcjional de putere Releu de timp cu temporizare meca- nied, in general de curent; b—de tensiune nele din dreapta sint eme detaliate) nt Pentre a an his; ¢— normal deschis, cu tem- e Ia inchidere; d— normal cu intirziere la revenire; pasager‘Tabela 1-2. Principalele marimi si uniti{i de misur’ folosite in clectrotehnica SERS GENERALITATI TABELE GENERALE Tabela 1-2 (continuare) Mirimea Unitates do masuri Unitates do masurit Denumiren mitrimii Simbol Demumizea unititii de misurd Simbolul Denomirea unitigii de mésuri geometrice Marimi geometric ane Lungime 1 Metru (STAS 737-62) unitate funda-| im oS mentalé in sistemul SI intensitatea curen-] ; | Amper (STAS 737-62) unitate fun- A ; damental In. sistemul ST i i AS ‘Metru pitrat m? Arie, suprafata, sectiune nu pal Mrs ccl | ccna 7 Volum v Metru cub m ‘inti electric’ _| Unghi plan a, By | Grad a atl Volt Vv ete. Radian oa * Hicsdere de: ten-| Unghi solid @, Q |» Steradian str Marimi mecanice Spee ioe = a Xx Timp ‘ Secundi (STAS 737-62) unitate s ae fundamenteli in sistemul SY - > G | mho 1 Vitez’ u,v, tw, | Metra pe secunda m/s (Siemens) a Acceleratie a Metru pe secunda la paitrat m/s C [Farad i Vitez unghiular& @ | Radian pe secundé rads E | Volt pe metru Vim w nll Turatie, vitezi de rotatie n Rotafii pe secundd rot/s Roa ie Masi m,M | Kilogram (STAS 737-62) unitate kg ? lng fr 7 = fundamental’ in sistemul St g ee w 4 P,p | Watt WwW Forti F | Newton * N me lee “M Presiune p Newton pe metni pitrat Nim? Marimi magnetice ® We ts Energie (lucru mecanic, | W,(A) | Joule z ‘eber (Volt-secunda) Wb energie cineticd ete.) * B__ | Weber pe metru patrat Whim? Patere P Watt H | Amper-spiri pe metru A+ spina Momentul unei forté M | Newton-metru New HF Fool Amperspird Tag (cuplul) —— L | Henry H instalatorului electrician* i 16 GENERALITATI TABELE GENERALE _ 19 Tabela 1-2 (continuare) Tabela 1-4. Valorile naturale ale tunctiilor trigonometrice Mime Ten aT Dewnirea marimii Simbolul Denumirea unititii de misuri Simbolul Marimi fotometrice Intensitate luminoast 1 | Candelé (STAS 787-62) ed en ee Unitatea fundamental fn sistemal 009] 0,017] 0,035] 0,052] 0,07 ays 0,191 0,208) 0,235) 0,243} > 05 0,358) 0,875 0,391 0,407] Flux luminos ® | Lumen i 500] 0,515) 0,530) 0,545} 0, 559| - = 0,645] 0,656] 0,869] 0,608) 0,695 Thuminare Ee Lux 0,763) 0 777) 0, 788} 0, ),79| 0,809) 60 see] or 0,883) 0892 0,899 Luminanti B Candel& pe new itrat (nit) jed/m?== nt 10 | 0,9 946 0,951) 0,956) 0,961! Stilb (1 sh = 104 ot sb 80 | 0,985) 0,958) 0,990] 0,993] 0,995] Radiamta R | box x ee [ee se | ee ee eee lee Cantiate de lumin’ Q | Lumen-seoundit Im-s 1 — ——— Factor de eficacitate 4 | Lumen pe watt Imjw Juminoasi Cantitate de iluminare a Lux-secunda za Tabela 1-3. Prefixele si simboturile pentra Hos si submultiplii zecimalt (Dupa STAS 669-4 ‘Numral cu cars se multiplet aitatea Prefisul Simbolul | ee era P 10 sau 0,000 000 000 001 n 10~* sau 0,000 000 001 u sau 0,090 001 m sau 0,001 © sau 0,01 a 10 sau OL da 10, sau 10 h 10? sau 100 k 10% sau 1000 M Jo* sau 1000 000 G 10” sau 1.006:000 000 T 10" sau 1009000000 000 Cotangenta2 GENERALITATL Tabela 1-5. Literele grecesti folosite in clectrotehnica Litera | era Denur miei | mics | mare | a A alfa y N niu 8 B beta & = xi z eh a ° oO omicron 3 A Sate x I pi e E epsilon e P ro c Z zeta o = sigma q H eta v T tau ‘ 8 teta v Y ipsilon pe tle}. ° Kap} a dl ry A tees y wv psi » M © a omega B. RELATIL UZUALE IN ELECTROTEHNICA! 1, Curentul continau. Legea lui Ohm: 1 AL Pigy | Bet Re in care: Rj este rezistenta interioara a sursei; Re — rezistenta exterioara. Tensiunea intre dou& puncte A si B (fig. 1-1): Usp=E—Ril = Rel. a fe Rezistenta electricé a unui con ductor: ° eet) Fig. 1-10 apli- Ra = =a s cafie a legii lui pant} ‘Ohm. { Unit&tile de masurf’ sint indicate ca indici ale marimilor, in paranteze drepte (v. tabela 1-2). RELATI. UZUALE.IN ELECTROTEHNIGA aL P= Paq° [1-+(8—20)a.], id coeficientul de temperatura sau cantitatea cu care creste area unei rezistenje de 1Q confectionaté din materialul con- cind temperatura creste cu 1°C. onductanta: L Claas. 1s 7 Ryo mtitatea de electricitate: Qe = Aare Puterea electrica: : Pun = 1 kW=1000 W=1,36 CP; Energia ur 2 wii RP = 1 CP=0,736 kW=736 W. eonsumata: electricad ivy Win= Ponta = a fa 1 kWh=3 600 000 J Wy its yw =—l_ = tewel 3.600000 — Rjg,3 600 000 nergia si lucrul mecanic: q Won = Fixvdm = 98! Fugit 1 kgf-m.=9,81 J; 1 kWh=102 kgf-m. Echivalentul mecanic al c&ldurii:" 1.000 cal 4187 al curentului, Legea lui i I kcal=426,9 kgi-m—4 187J; 1 J= =0,239 cal. Efectul termic pule—Lenz: Qieay = 0.239R ov tarftn =0.239W 1 J produce 0,239 cal; 1 kWh produce 860 kcal.GENERALITATI Randamentul: I lucrul_util_produs ; Wa — pentru energie, = =o; uw Ss N= “Sergi total cansumatk Wy Duterea utili dezvoltati Pu | — pentru putere, y= ——————____— = > N ‘puterea total consumati Py Exemplul 1-1. O pompa actionat de un motor electric a debitat 20 mi’ de apa la inaltimea de 20 m, consumind 2 kWh. Lucrul util produs este W,,=20 000 X 20=400 000 kgf-m=400 000 X 9,813 924.900 J Energia consumat& este W,=2 X 3.600 000=7 200 000 J. Randamentul instalatiei (pompa‘ plus motorul electric) este 3924000 _ 7200 000 Tensiunea la bornele unei eursd de curentul J (dupa legea lui Ohm): U=RI. Tensiunea U la bornele unei surse care are. fem. E gi rezistenta interioaré R, cind debiteazd curentul I, este U=E_—RI. Legarea rezistenfelor. Curenfi derivati. Valoarea rezistentei echi- valente R: — la rezistente in serie: R=Ry+R,+R3+ - — la rezistente in paralel: R= n 0,545. rezistente R par- i 1 a “Rh, — la doua rezistente in paralel: eo h=1——; Se “OR ER RR RAR —la trei rezistente in paralel: R= poh RR, + RR, + BR, 4 Inclusiv conductele. RELATII UZUALE IN ELECTROTEHNICA 23 a un sunt cu rezistenta R, in paralel cu un aparat de rezis~ din curentul total J, prin aparat trece curentul Be Ry t Ry’ emplul 1-2. Un aparat cu R,=0,09 @ si cu scala gradaté pind la 1-5 A folosit pentru citiri de curent pind la 1=50 A. Rezistenta suntului tre- fie: i=l Ja == Ro =m Prin sunt va trece curentul de 50—5=45 A. gile lui Kirchhoff. Legea I. Suma curentilor care vin un nod al unei retele este egalé cu suma curentilor care Gin acel nod (fig. 1-2): Qth=h+letls. Fig. 1-2. Legea 1 a lui Kirchhoff. Fig. 1-3. Legea a U-a a lui Kirchhoff, segea a Il-a. Intr-o bucla a unei retele (fig. 1-3): LE= ERI; Ey—Ey=— Rly + Rola + Rals—Ral,+ Roly. onsidera cu semnul + curentii gi fe.m. in sensul sdgetii inte- (cu linie intrerupta) de parcurgere a buclei si cu semnul —, cei contrar.os GENERALITATI RELATI UZUALE IN ELECTROTEHNICA 25 Transformarea triunghi-stea, Un grup de trei rezistente legate in triunghi pot fi inlocuite cu trei rezistente legate in stea (fig. 1-4) avind valorile urmatoare: = ——Raclne Raat Roc + Rac RanBac 4 | Rp= ——Baalinc Rap t+ Rac + Rac R = ; ‘ Raa + Bac + Rac Fig, 1-4. Transformarea din triunghi in stea. Metoda tensiunii la noduri, Tensiunea intre nodurile A gi B (fig. 1-5) este U gy = East Bate + Bats 1 tet Fig. 1-5. Metoda tensiunii la noduri, Fig. 1-6, Metoda generato- rului echivalent. Metoda generatorului echivalent (Thévenin), Dac doud puncte A B ale unei retele (fig. 1-6) sint legate intre ele printr-un conduc- de rezistenta R, acesta va fi parcurs de curentul eae Rte ‘care: r este rezistenta echivalenta a retelei intre punctele A $i B; Usz — tensiunea intre punctele A si B tnainte de legarea rezistentei R. Exemplul 1-3, Se da circuitul din fig. 1-7 avind indicate valorile rezisten- lor si ale fem. Se cere si se afle valoarea curentului prin rezistenfa exte- joard de 52. "Pentru determinarea rezistentei r se transforma grupul de rezistente dintre tele F, D si C din triunghi in stea: = aX _ 2x8 2x4 oan Ug 0S? re = 105 21,9 + +805 +5) — 9 9.0, 143-4055 ) curentur y= ———#2 —_ -__ ian 4 , a+ GtMG+3) 249,03 4424345 ‘Tensiunile intre perechile de puncte C—D; —D si G—D: 2 Uop12—2X 2,21—-7,58-V; Upp=7,58 75 =208 V; & Ugp = 7.58 X —~= = 4,74 V. lap Xyygn a — Upe=U ap =Uep—Urp= — -=4,74—2,538=2,21 V. RSE Curentul prin rezistenfa R Urg 2,21 “T+R 38,8245 66 A Lt Tensiunea intre punctele A net 5°05 j, dupa conectarea rezistentei, o 0 F a 6 Fig. 1-7. Exemplul 1-3.26 GENERALITATE 2. Electromagnetism. Intensitatea cimpului magnetic H, in A.sp/m, produs de un curent de intensitate I, in A: — la distanta rm de la axa unui conductor drept:- a Que’ — in centrul unei spire circulare de raz rm: He, or — in axa unei bobine toroidale cu raza medie a torului r si cu w Sele One? *— in axul si la mijlocul unei bobine cilindrice de lungime Ll, cu w spire: wl Has. Inductia magnetica B, in Tesla (T) sau Wb/m?: B= yr yoH=uH, in care: jg este permeabilitatea magnetica in vid; 4p =4x10-7[H/m); ly — permeabilitatea relativa (pentru aer gi vid ,—1); — permeabilitatea absoluta. Astfel, pentru un ofel turnat, la care inductia” B=1,88 Wb/m? pentru H=2000 A-sp/m, rezulta: _B_ 138 7 w H 2.000 0,69 10° * [Hm], n _ 0,69 x 107" Pee i % an x 10— Valoarea inductiei magnetice in functie de intensitatea cimpului este data in curbele de magnetizare (fig. 1-8). Fluxul magnetic printr-o suprafata S,,,, este ©=BS[Wb]. = 2 26 KWAS/m ETE oa 2 200 6 5 __ 150 [ @ i H pentru curbéle A, B.C. Fig. 1-8. Inductia magnetica in functie de intensitatea cimpului: A gia — pentru tole de transformator; B si b — pentr ofel turmat; C si ¢ — pentrw fonta. Tt 6 6 of28 GENERALITATI Legile circuitului magnetic: EHl—wl wlS wl F © = BS=pHS =. ame us in care: Sins este forfa magnetomotoare; m ° — teluctanta circuitului magnetic. Pentru sectiuni diferite, 8, Pentru intrefier, inductia B, in aer se ia egalé cu”’cea din piescle care marginesc intrefierul By: deci Hy=Hyu,= 22. a Eforturi electromagnetice. Un conductor de lungime 1 i situat intr-un cimp magnetic de inductie Byy,,,2, Cind este parcurs de un curent I,,, este supus unei forfe My) perpendicularé pe con- ductor: Ba=By= Hy w= Hts to Hato; F=Bllsin «, a fiind unghiul facut de directia curentului cu directia liniilor de forta. Eforturi electrodinamice. Doua conductoare paralele de lungime 1 situate in aer la distanta d si parcurse de curentii i si J, se atrag dac& curentii sint de-acelasi sens si se resping daca acestia sint de sens contrar, cu o fortA —AAayeraytioy | Wang Inductia electromagnetica: — in cazul unei bobine, cu w spire, f.e.m. indusa este wor aay Fon __ aw | enn ou dt w fiind numérul de spire, iar p—w=fluxul magnetic total; RELATI UZUALE tN ELECTROTEHNICA 29 — in cazul unui conductor drept de lungime 1, care se deplaseaz viteza v intr-un cimp magnetic cu inductanta B, este Sy) = Bewve m% Mani tenro) SEB @ fiind unghiul format de liniile de forté cu suprafata generaté de onductor in timpul deplasarii. Inductanfa proprie a unei bobine cu w spire, aer: _ Mow) ban] TA) Inductanta unui tor cu miez de otel: wb _ wot us— us rs m= aE -Legarea in serie a inductantelor: L=Ly+Ly+Ly+...+Ln. Legarea in paralel a inductantelor: 1 1 1 1 ae eee 1 . In Energia cimpului magnetic: — Lan Ki Y, 2 magniy) Forta portanta a electromagnetilor: Bi 21S nt) .7 ‘Twh/m?) fr Pe un pol: Fy = een Fingi = 400008 nc Sure ondensatoare. Capacitatea: = Sa, ¢ 11 Uy¥ oe . RELATIL UZUALE IN ELECTROTEHNICA. 3b 30 GENERALITATE —[mpedanta unui circuit cu R, LsiC in serie: Ves (tod) vee rma complexé (fig. 1-9): Capacitatea unui condensator plan cu dielectricul de grosime d: ae in care: ¢ =eje)= 1 ss a stanta diclectricA absoluta), egald cu cea rela~ tiva (e}) inmulfité cu a vidului (¢) S este suprafata total activa a unei armaturi a con- este permitivitatea absolut (con- Z=R+ j(Lo—ZJ=R+ je — Xo, a some Pauses care: gomel este reactanta inductiva (inductanta): Tegarea coidensatoatelor: Xc= <5 — reactanta capacitiva (capacitanta). See nisenence : = nea $i intensitatea, in form’ complexa, Nica: U=U@tjb)=Ulcos g+j sing); T=Ke+id). ntensitatea curen- i intr-un circuit: — in paralel, C=C, +C2+ Cs. 7 Energia acumulata in cimpul electric al unui condensator: Ls lo p=oua =. Wie GU WU= sc 3. Curentul alternativ a Curentul alternativ monofazat. — Perioada T.=p-3 pulsatia Osa) = 2% otey v , tia ——— — Valori instantanee: VRP F (Xt =XcF €=Enax Sin wt; i= Imexsin (wt 9). Ula ti) R+iX, — Valori eficace la variatia sinusoidala: o 1 E, Inax B= \/4( edt = 22 =0,707 Emaxs 1 =0,707 Iras: \/35 ‘dé 5 0,70 oe VE ax - Decalajul » intre tensiu- Un i Ce c [ Fig. 1-9. Circuit cu rezistenté, reactanta inductiva si reactanté capacitiva in Zz serie. — Valoarea medie pentru o alternan{A (semiperioada): r Emed = edf = 0,687 Emax. Xi—Xe. ere oe pe 2=r a —=- 32 GENERALITATL — La circwite numai cu rezistenfA si inductanté sau numai cu rezistenta si capacitanta: oe Le VFeq OR = eae rae ee — Circuit cu rezistenta, inductanta si capacitanta in paralel: 1 Uy [+ (EL Oo) s tg@=R(L—Co)- Curentii derivati (fig. 1-10): u aia Ie = Uat Ife ile. J-ll, Dowd cireuite in paralel. Fig. 1-10. Circuit cu rezistenta, reac- tanfa inductiva si reactanf& capaci~ tiva in paralel. Fig. RELATIEUZUALE 1N ELECTROTEHNICA 33 UL cos @=Ul,; — puterea reactiva: Q=UI sin g=UI,. Doua circuite cu RL si R,C in paralel (fig. 1-11). Impedantele ramurilor 1 si 2 sint: Z= (REA XT si Zo= VREF XD Se noteazi cu /, si I, componentele activa si reactiva ale cu- ului: I,=1 cos p= Nic ind conductanta entru ramura 1: =VE+, =UV +o = Un m= Veit bias fiind admitanta; tg, =2- a forma complexa, I; =/,, ++ jl, =Ug +jUb. tru ramura 2: 3+ (2 = = UVa +B gy = “a 5 1=Vle + Ta, +, FT TVPG FeO OTE UNE ~ Up o Px Uleosp = UIE = yigz = U%g Q=U%; S=VPFC=UNE FB = Uy. instalatorului electrician34 GENERALITATL Bremplul 1-4. Se consider& un circuit cu urmatoarele valori: RO; X—Lo = 50: i sn; —+ = —40 si U=220 V. ed sy Be Z, = VES = VB = 5A; Ze R,_ 2 =t=— =0,0667; b, = ag 2 3 _ one, == — 0,16 B= Gy = Oe bs 35 g=Gi+G2=0,1867; s+ By=20,1725—0,16= 0,0125 y= Va-Pb' VOI 867-+0,0 125° 0,187 Uy=220 X 0,187=41,15 A Ug—=220 X 0,1 867=41,1 Ub=2200,0 125=2,75 I=41—} 2,75 Ug =220 X 0,0 667=14,64 A Urb, = 220 X OL 125=87,05 A 1,= VE, +, Vinee 15 Ty, = Uge =220 XX 0,12=26,4 A I, Ud,=220 X (0,10) 85,2 & 65 A p= Vd 30,244 A ivi sint de semp 1 este mai mic decit 1 sau Jy, intrucit curenfit react contrar (unul inductiv si altul capacitiv). P=U2g=220?X0,1867 = 9030 W Q=U26=220% 0.0125 = 605 var S=U2y=220?X0,187 = 8040 VA. Operatori pentru vectori: a ms — operatorul j=V—1 roteste vectorul cu 90° in sensul direct } trigonometric (gensvl invers de rotire a acelor usul cca @ sornic); RELATM UZUALE IN ELECTROTEHNICK 35 _ — operatorul —j=— —I roteste vectorul cu 90°.in sensul in- f direct (negativ) trigonometric (in sensul rotirii acelor umai ceasor- nic); — operatorul a=cos 7 +j sin =—0,5+ j 0,866 roteste vecto- 8 ul cu 120° in sensul direct (pozitiv) sau cu 240° in sensul indirect gativ); — operatorul a?=cos 4 sin = 3 = —05—F 0,886 roteste vecto- cu 240° in sensul direct sau cu 120° in sensul indirect. Suma a-+a?-+1=—0,5+j 0,866-+(—0,5—j 0,866)-+1—0. b, Curentul alternativ trifazat. F.em. trifazate in- ‘ tantanee (fig. 1-12): Ey sin (o al ae e;=Em sin wt; ey y= Em sin (o 4] ; : 1 +e2-+e3=0: ‘In forma complexa: (—0,5—j 0,866)E,; E;=aF, ; suma vectorilor B, +E +E,=0. Fig. 1-12, Fem. ti- Fig, 1-13. Montaj in stea) la sur fazate. 7 tajul in stea lu sursd (generator sau transformator). ‘Tensiu- intve doud conductoare de linie (fig. 1-13)- U= Vat, id tensiunea unei faze.36 (GENERALITATI RELATIL UZUALE IN ELECTROTEHNICA 37 Curentul in conductorul de linie este egal cu cel-de pe faza respectiva n=l. ao potentialului punctului neutru la receptor faté de surs& Curentul in conductorul neutru este: Ceca ie Ya + Up¥a + UC¥e | Yat Yea+Y¥o+¥n =Ty+Tg+Tc Iy=latTotle: care: Us, Up, Uc sint tensiunile pe faze la sursa; Iy=0, cind Is, Ip $i Je sint egali $i si- Ya Ys, Yo: Yy — admitantele pe faz ale receptorului inclu- metrici (decalati intre ei la 120°). i _ Montajul in triunghi la sursé (fig. siv conductoarele de linie; Ya=s,3 Ys= 1-14): i 1 1 z= =>; Ye=——; Yy= — iind ii - U=Uy;, [= ¥3 Ip 3p) erg i oe fiind impe- : danta conductorului neutru. f Receptoare trifazate in stea. Daci la Fig. 1-14. Montaj in tri- o retea trifazata cu tensiunile de fazi U., ee eeu Us, Up egale si decalate intre ele cu = Dac& Zy~0, Yy=00. Dacd Zy=co (conductorul neutru este in- pt), Yv=0. A este legat in stea un receptor constituit din impedante egale (Z,=Zs= =Z,=Z=R+-jX), curentul de linie, egal cu cel de fazd, are va- Joarea ZL, iar cos p= &- V3z Me Receptoare in stea la distributia cu patru conductoare (in stea cu conductor neutru). Se noteazi cu Zs, Zp, Zc (fig. 1-15) impedantele totale pe faze (ale conductoarelor de linie si ale fazelor receptorului) Za=Zaat+Za0% Za=Zpe'+Zg0% Ze=Zec' +Zco. Fig. 1-16. Diagrama topograficd pentru deplasarea punctului neutru, nsiunile la bornele A, B, C (pentru receptor plus conductoarele ic) sau la bornele A’, BY, C’, dacd se neglijeazd impedantele ctoarelor de linie, sint: U4= Us—Un; U,=Us—Uy; i in receptor si in linie sint: c= Uc—Uy. Fig. 1-15, Distributie trifazata cu patru conductoare. L=O¥ 4; Th Ws¥p; To~UK ci Iy—TePn= (ol Pf a | 38 GENERALITATE RELATI UZUALE IN ELECTROTEHNICA, 39 Exemplul 1-5. Un receptor bobinat in stea eu impedantele formate numai Cazut receptoarelor tunghi (fig. 1-17): din rezistente avind valotile Z,~=4(2, Z,=102, Zo AQ — gi Zy= & (irul ierua gate Meares eee Gl) neutru intrerupt) este legat la o sursd de curent cu tensiunea pe fazi de 120 V. Igp~ UAB; AB 3 E4120 V; Ey=120 a?=120 (—0,5—j 0,866)—(—60—J- 104) V; Zap f B= 120 a=120(—~0,5-+5 0,866)—(—60+) 104) V. Tae Tag—Teai Ip= Tec Tas; o=Tea— Tec Tatptle=0. ‘Admitantele: ¥4= 2+; ¥p=0,1; ¥o=0,05; Yy = + 0. ear ase oF © uterea electric&, pe faze: 10 X 0,025 + (— 60 — 7104) 0,1 + (— 60 +f 164) 0,05 > ; a7 7 eG Uarlas=Pas+JQa5; . Unclnc=Psc+jQsc; Ucalca=PcatjQca- 0,025 + 0,1 + 0,05 Uy = EB, — Un = 120 + 84,8 + 7 29,6 = (154,83 + 729,6) V. Valorile eficace ale tensiunilor: iv —60—j 104+34,3-+-9 29,6=(—25,1-—j 14,4) V, ~Ty=—60-+5 104-+-34,3-+-j 29,6=(—25,7+-j 133,6) V; “¥4=(154,3-+3 29,6) 0,025—(8,87-+4 0,74) A. Valorile eficace ale cuventilor: = 0,Y, = V887F-0,12— Vis sp 'p ¥p—(—25,7~j 74,4) 0,1=(—2,57—J 7,44) A 3,93 A; io Yom(—25,7+5 133,6) 0,05 =(—1,285-+4 3,72) A, Puterea electrici in curent trifazat. Cazul receptoarelor in stea: — puterea activa: Ualg cos Gat+Usly cos p+ Vele cos Pe, Us, Us, Uc, Ta; In, Ic find tensiunile si curentii prin cele trei faze; — puterea reactivé: Q—U,l,sin p4+Uplz sin pn +Uele sin oc; — puterea aparentd: S=U4l4+Uylg+Ucle. La incarearea uniforma a fazelor; P= Y3UI cos p; Q= Y3UI sing; S= Y3UI. Exemplul 1-6. Trei impedanje legate in triunghi la tensiunea trifazatA de 20 V au valorile Zap VIP P= 26 Q; Bigg (12451632; Zos=0+I695 Zyc=12 Zoq-VEFE=10 O; T aps220 V; Toa = 2200 = 220 (— 0,5 + j 0,866) = =(—110 + 7190) V; ee ae 48° Zan 12 +716 920 (12 — 16) —=(6,6—J 8,8) A. Fig. 1-17, Receptor in triunghi. . (124-7 16)(12—j 16) _ Valorile eficace: Igp= VERTBR a1 A — 110 + j190 Tyco 2 =(—-0,2—j 15,8) A; Tac= V0a-F 15,0 18,3 A;mo GENERALITTL - RELATI UZUALE IN ELECTROTEHNICA 4t ee =(2,6-45 21,0) A; inflamabilitate a vaporilor cuprins& intre 28 si 120°C, gaze sau va- ‘port care au limita inferioaré de explozie mai mare decit 10%, atunci cind aceste lichide si gaze sint in cantitati care pot forma cu aerul amestecuri explozive; incdperi si sectii in care se degaj stare de suspensie, fibre, pulberi combustibile si praf in canti ‘are pet forma cu aerul amestecuri Plogive; — categoria C incdperi si sectii in care se utilizeaza, prelu- gteaza, manipuleaza si depoziteazi: substan{e si materiale combusti- ‘bile solide sau lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor ‘peste 120°C; a categoria D — incdperi si sectii in care are loc: prelucrarea,, lanipularea si depozitarea substantelor si materialelor incombusti- bile in stare fierbinte, topité sau incandescentd insotita de degajare de caldura radianté sau degajari de flacarj s scintei; arderea in ‘calitate de combustibil a substantelor solide, lichide si gazoase. Dupi gradul de rezistenfa la foc, in N.P.C.1.-64 sint stabilite de asemenea diferite categorii de cladiri. Dupi numarul de persoane care poate sa lucreze sau s& apara la in moment dat intr-o inc&pere, in N.P.C.1.-64 sint stabilite urma- ele categorii: a) incdperi cu aglomerari de persoane in care se pot afla simul- an cel putin 50 de persoane, fiecdreia reyenindu-i o suprafataé de jardoseala de maximum 4 m2; b) sali aglomerate, reprezentate prin urmatoarele incdperi saw puri de incdperi cu comunicatie directy. . — sialile de teatru, indiferent de capacitate; — alte sli de spectacole, sali de intruniri, grupuri de icdperi tru expozitii cu exponate combustibile, cluburi si cdmine sindi- le, care nu sint amplasate la parter; la toate acestea daca pot sa jar simultan cel putin 150 de persoane; — idem, in cazul c& sint la parter, sau sali si grupuri de incé- cu alte destinatii, dacd la toate acesteg poate sa apara simultan de persoane. : Dupé caracteristicile mediului ambiant, prin normativul C.S.C.A.S. . /-62, in curs de revizuire, s-a stabilit urmatoarele categorii de iperi: To q=V2,0-121,8—22 A; ica 6,6—j 8,8)—-2,645 21,8)=(4—j 30,6) A; y= V7 30,68=30,8 p= —92—5 15,8—-6.6— 8,8) Ip=VI5.0= 7 Io=Teg—lcyp=2,6+5 21,8—(—9,2—J 15,8) =(11,8+5 37,6) A; V29-49~17,25 8 T= V11,8°-+37,6= 39,60 A, Verificare: Tably+Te=4—i 20,6—15,8—§ 741,843 37,60. ©, CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR, INCAPERILOR SI A LOCURILOR DE MUNCA Pentru clasificare se folosese diferite criterii si, dupa caz, unul dintre acestea are intiietate. Dupai gradul de pericol de incendiu sau explozie, in N.P.C.I.!) —1964 sint stabilite urm&toarele categorii de incdperi: — categoria A — incdperi si sectii in care se utilizeaza, pre- lucreazd, manipuleazi seu depoziteaza: substante a cdror aprindere sau explozie poate sd aiba loc in urma actiunii apei sau a oxigenu- lui din aer; lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor la 28°C, gaze si vapori care au o limita inferioara de explozie la 10%, atunci cind aceste lichide si gaze sint in cantitati care pot forma cu aerul amestecuri explozive; — categoria B — incaperi si sectii in care se utilizeaza, prelu- , creaz& si manipuleazi sau depoziteazd lichide cu o temperaturé de Be Be ! Normativu! pentru proiectarea $i executarea constructiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor.GENERALITATI 10 + 190 — =(2,64+-5 21,8) A; S+i6 ai Toa V 2,67 Fa P22 AS Tyg —loa=6.8—4 8.8)—@2,6-+5 21,8)=G—5 30,6) A: Tye VEF30,60°=30,8 vo Tag —P2—- 5 18,0-6.6—J 88) (“15.89 AS Ty V 15,8 FV 249-49 = 19,25 A =2,6-45 21,8—(—9,2—) 15,8) = (11,8+-3 37,6) A; ca—tep" I= V11,8°+37,6= 39,60 A. Verificare: th fy Vig=4—i 30,6—15,8—j 74-11,8+-J 37,6—0. Cc. CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR, INCAPERILOR $I A LOCURILOR DE MUNCA Pentru clasificare se folosesc diferite criterii si, dupa caz, unul dintre acestea are intfietate. . Dupt gradul de pericol de incendiu sau explozie, in N-P.C.L') —1964 sint stabilite urmitoarele categorii de incdperi: — categoria A — incdperi gi sectii in care se utilizeaz4, pre- lucreazi, manipuleazi seu depoziteaz’: substante a cdror aprindere sau explozie poate s& aiba loc in urma actiunii apei sau a oxigenu- Jui din aer; lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor pind la 28°C, gaze si vapori care au 0 limita inferioara de explozie pind la 100), atunci cind aceste lichide si gaze sint in cantitati care pot forma cu aerul amestecuri explozive; — categoria B — inc&peri si sectii in care se utilizeazd, prelu- creazi si manipuleazd sau depoziteaz lichide cu o temperatura de 4 Normativul pentru proiectarea gi execularea construefiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor. RELATI UZUALE IN ELECTROTEHNICA 4h ‘nflamabilitate a vaporilor cuprins& intre 28 si 120°C, gaze sau va- ‘pori care au limita inferioara de explozie mai mare decit 10%, atunci cind aceste lichide si gaze sint in cantitati care pot forma cu acrul amestecuri explozive; incdperi si sectii in care se degaja, in stare de suspensie, fibre, pulberi combustibile si praf in cantitati are pot forma cu aerul amestecuri explozive; — categoria C — incdperi si sectii fn care se utilizeaz, prelu- ‘cteazi, manipuleazi si depoziteaza: substante si materiale combusti- bile solide sau lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor “peste 120°C; _ — categoria D — inc&peri si sectii in care are loc: prelucrarea, “manipularea si depozitarea substantelor si materialelor incombusti- bile in stare fierbinte, topité sau incandescenta insotita de degajare ‘de caldura radianté sau degajari de flic&ri si scintei; arderea in ‘talitate de combustibil a substantelor solide, lichide si gazoase. Dupé gradul de rezistenfa la foc, in N.P.C.1.-64 sint stabilite de asemenea diferite categorii de cladiri. Dupai numérul de persoane care poate sA lucreze sau sA apara la ‘Wm moment dat intr-o incdpere, in N.P.C.1.-64 sint stabilite urma- arele categorii: a) inc&peri cu aglomerari de persoane in care se pot afla simul- cel putin 50 de persoane, fiecdreia revenindu-i o suprafata de: b) sali aglomerate, reprezentate prin urmatoarele incdperi (puri de inc&peri cu comunicatie directa: — sialile de teatru, indiferent de capacitate; — alte s&li de spectacole, sali de intruniri, grupuri de incdperi sau ard simultan cel putin 150 de persoane; "= idem, in cazul c& sint la parter, sau sali si grupuri de inca- Dupé caracteristicile mediului ambiant, prin normativul C.S.C.A.S.. , in curs de revizuire, s-a stabilit urmatoarele categorii de Ls2 GENERALITATI — categoria U0 —inc&peri ustate,in care nu se produce niciodata ceafa sau condensatie pe pereti, cum sint:incaperile de locuit, birou- Tile, sdlile de clase si de spectacole, spatiile industriale cu procese tehnologice uscate etc.; — categoria Ul — Inc&peri umede cu intermitentii, in care umi- ditatea relativa a aerului nu depaseste timp indelungat 75%; ceala sau condensatiile pe pereti pot si apard in perioade scurte de timp, dar dispar repede printr-o aerisire normala: astfel sint dependinjele locuinelor (bucdétariile, pivnitele bine aerisite, WC-urile), calcato- rile, uscitoriile etc. si de asemenea si spatiile exterioare acoperite, la care nu ajung ins stropii de ploaie (soproane, terase acope- rite etc.); — categoria U2 — inc&peri umede, in care umiditatea relativa atinge in mod obignuit valori cuprinse intre 75 si 97%, incit ceata si condensatiile pe pereti apar in mod frecvent; din aceasta categorie fac parte camerele de bai din locuinte, spalatorile din locuinte, bu- eiitiriile publice, statiile de pompare si incdperile industriale cu pro- cese umede; — categoria U3 — incaperi ude, in care umiditatea relativa a aerului depaseste in mod obignuit 97%; ceata se produce in mod permanent, incit condensatiile apar in mod frecvent sub forma de picdturi si peretii sint impregnati de umiditate; in aceasta categorie intra si incdperile la care pardoselile gi peretii se stropesc repetat cu apa, precum si spatiile exterioare neacoperite; din aceasta cate- gorie fac parte spalatoriile publice sau industriale, camerele frigo- rifice, baile si WC-urile publice, camerele de dusuri, incdperile pentru spélatul vehiculelor, incdperile industriale cu procese ude etc.; — categoria P — incdperi cu degajari de praf incombustibil, in care depunerile de praf pot s& afecteze functionarea instalatiilor electrice: din aceasta categorie fac parte spatiile de produ depozitare din fabricile de ciment, de produse ceramice ipsos, spatiile de productie din industria siderurgicd, turnatoriile ete.; — categoria V — incdperi cu degajéri de vapori sau gaze coro- sive; din aceasta categorie fac parte majoritatea inciperilor de pro- ductie si de depozitare din industria chimicd, spatiile de productie jndustriale in care se lucreaz& cu reactivi chimici, laboratoarele, in- caperile cu instalatii de galvanizare, incaperile pentru baterii de RELATI UZUALE IN ELECTROTEHNICA 43 ela si cele pentru fermentatii, WC-urile publice, grajdu- rile etc.; — categoria T — incdperi cu temperaturi ridicate, in care tem- Peratura aerului depaseste frecvent +40°C sau se mentine perma- nent peste +35°C; astfel sint unele spatii de productie din industria siderurgicA si metalurgica, forjeriile, turnitoriile, salile de cazane, tunelurile pentru conducte termice, spatiile adiacente cosurilor de fum, uscatoriile etc. _ Dupii pericolul de electrocutare s-a stabilit un grup de incdperi si locuri de muncé — categoria CE, care cuprinde incaperile foarte bune conducatoare de electricitate; la acestea, peretii, pardoseala precum si obiectele care le mobileazd sint executate din materiale bune conducatoare sau sint impregnate sau acoperite cu substante bune conducatoare de electricitate. __ Dupa gradul de pericol pe care-l prezinta aceste incdperi se cla~ sificd astfel: __— cu grad mic de pericol, avind pardoseala izolant& si uscata, lipsa, in apropiere, a corpurilor metalice in legéturé cu pamintul, Mmediul uscat, ventilat si incalzit la temperatura normala (sub 25°C) si lipsa degajarilor sau a depunerilor de substante conducaitoare (praf, ied gaze, lichide); astfel de incaperi sint cele din categoriile U0 gi Ul; — incéperi periculoase, care indeplinese una dintre urmatoareie eonditii: masele metalice in legdéturé cu pamintul ocupa pina la 0% din suprafata zonei de manipulare; in incdpere se gasesc vapori, peeze sau lichide care’scad rezistenta electrica a corpului omenesc; imiditatea relativa este cuprinsd intre 75 si 97%, existé degajari 1 depuneri de praf bun conducator de electricitate, temperatura ediului ambiant este mai mare decit +25°C dar nu depiseste 35°C; de asemenea se mai considera periculoase locurile de munca imte, existind posibilitatea atingerii unor corpuri metalice in giturd cu pamintul; din aceasta categorie fac parte incdperile ara- la categoriile U2 si P (cu praf bun conducdtor de clectricitate); a foarte periculoase, care au una dintre urm&toarele caracte- ici: masele metalice in legaturd cu pamintul ocupa peste 60% suprafata zonei de manipulare, temperatura depaseste +35°C,44 GENERALITATI umiditatea relativ’ depasegte 97%, mediul corosiv; din aceasté cate- gorie fac parte incdperile din categoriile U3, V si T; — extrem de periculoase (categoria EE), adicd acele incdperi spe- ciale pentra echipamente electrice, in care pericolul de electrocutare este in general deosebit de mare, datoritd prezentei instalatiilor, aparatajului electric etc. si din aceasta cauz4 nu sint accesibile decit persoanelor calificate, anume destinate: din aceasté categorie fac parte incdperile destinate tablourilor de distributie, bateriilor de condensatoare sau de acumulatoare, posturile de transformare, sta- fille de conexiune, salile de masini electrice, laboratoarelor de incer- cari electrice etc. PARTEA INTIL MATERIALE, APARATE SI MASINIIL. MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATIL ELECTRICE A, FUBURI IZOLANTE $I DE PROTECTIE 1. Taburi cu manta din PVC. Se objin prin extrudere din gra- nule de policlorura de vinil dur. Caracteristicile si indicatiile de folosire generale sint urma- toarele: reristé la actiunea coroziva a materialelor utilizate in con- structii (var, iment, ipsos, clorura de var etc.); — tensiunea de strapungere este de 12 kV/mm; = ard numai la flacirA intrefinutdé; nu continua arderee mai mult decit 15 s dupa indepartarea fldcdr' _— se pot indoi numai la cald; inedlzite pind la circa 100°C su- porta indoiri la 90°C cu raza minima de trei ori diametrul exterior; — absorbtia de apa este de maximum 0,4%; — conditiile de temperaturé: la manipulare, intre 5 si 40°C, iar in exploatare intre —25 si +40°C; “— din punct de vedere mecanic sint inferioare tuburilor meta- lice; de aceea pe portiunile de trasee expuse loviturilor se evita folo- sirea lor, sav, dacd aceasta nu este posibil, se prevede o masura de ~ protectie mecanicd corespunzatoare (acoperire cu mortar de ciment, protejare prin teci sau tevi metalice ete.); — se pot monta ingropat sau aparent, dar numai pe suporturi incombustibile; in cazul constructiilor cu o slaba rezisten{a la foc (iemn, stufit, paianté etc.) se admite numai montajul aparent pe un strat de tencuialA cu grosimea de cel putin 2 em (mortar de var, ciment sau ipsos); 7 — nu se pot utiliza la instalatii care necesita o siguranté marit in functionare, cum sint: instalatiile pentru alimentarea si comands MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATI ELECTRICE 47 mpelor de incendiu, cele de iluminat de siguranta (pri i ¢ ince , cele d i (prin exceptie admit la circuitele de iluminat de siguranta din cladirile de Tocuit) cele pentru semnalizarea incendiilor. Tipurile cu caracteristicile respective ale tuburilo i i rou VC sint date mn tabela 2-1. me Tabela 2-1, Caracteristicite constructive ale tuburilor cu manta din PVC Diametrul, mm Diametrul nominal | | crew | al thats oa | momlle ma — gle | "“caeed irearot oneal Invboaioste 11_ | tnlocuieste tubul metalic 66 135 TP in medii uscate sau 2] umede, cu intermitenti in. teaperi cu pericol de incendiu (categoriile D si E) si in cele far de- gaidri de praf combus- Ubil (categoria C) 28,4 32 240 29 35,4 89 295 86 IPE 14 16 76 | 13,5 | Mnlocui 8 jeste_tubul metalic Emipc- | 168 | 20 145 | 16 IPE in aceleasi conditii i246-60) 218 | 25 | 185 | 21 ca mai sus: in executie ss | 32 | 963 | 29 etansi_se poate utiliza z BS 838 86 in fneiperi umede sau cu medi corosive 8. Tuburi cu manta din banda de ofel. Fat de tuburile cu manta PVC au avantajul unor caracteristici mecanice superioare si al sirii fara impunerea conditiilor de temperatura. Totusi pe linia erii consumului de laminate din otel, utilizarea tuburilor me- @ ale tuburilor cu manta rigid’. In aceeagi categorie se in A si produsele Uzinei Metalurgice Iasi, tuburile PEL (prote- etanse, lécuiie).48. —— ar MATERIALE, APARATE SI MASINI Mabela 2-2. Caracteristicile si indicatitle cu manta © de utilizare ale tuburifor gid din banda de ote! ‘Tipol tubulué Garactesistie’ Tub de protectic, din banda de ojel imbinat& prin supra- punere, fii fal sau sudurd, Nu este izolant, nu este etanss asiguri proiectic mecanici. La exterior si in interior este pro- tejat cu un strat de lac anti- corosiv. Imbinarea inte tu burt se face cu mansoane libere Exemplu de notare pentru dia- metrul de 14 mm: Tub P 14 STAS 547-49 Indicasli de utilizar ‘ In medii normale, uscate, Fars praf, fir agenti corosivi (ine ciperi de categoria C fara praf combustibil, D si, E) Montajul numai aparent (pentru instalatii telefonice se admite si montajul ingropat) Tub izolant usor protejat, cu ‘captuseali interioar’ izolanta din carton impregnat eu bi- tum si cu invelig din bandi de otel plumbuitt incheiati prin faltuire. Nu este etans, nu asiguri protectia mecanica. Tmbinarea intre tuburi se face cu mangoane libere Exemplu de notare pentrt dia- ‘metrul de 23 mm: ‘Tub IP 23 STAS 546-49 Tn medii normale uscate sau umede cu intermitenti (inci- peri de categoria C fr praf combustibil, D si E). Montaj ingropat sau aparent (cind traseul nu este expus loviturilor); in inciperile de cat. C (v. mai sus) numai in montaj ingropat. Pe traseele orizontale expuse loviturilor se protejeaz cu mortar de ciment IPE Tub izolant de protectie, etans, cu. cliptuseali interioar’ izo- Janti din carton impregnat cu }itum si cu fnvelis din banda de ofel imbinat& prin sudura. {ia exterior invelisul metalic este protejat cu un strat de lac anticorosiv. Asiguri pro- tectie mecanicd si etanseitate Tmbinarea fntre tuburi se face ‘ca mansoane filetate (filet spe- cial STAS 549-49) Exemplu de notare pentru dia- metrul de 36 mm: Tub IPE 86 STAS 548-49 In medi uscate cu praf, perma- nent umede, in toate eazurile jn care se cere o instalatie etanse cu protectie mecan ca (in incperi de categoria A, B, G, D gi E); montajul aparent sax. Sngropat PEL-A (filetat) Tetat) (produse MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATIL ELECTRICE 49 Tabela 2-2 (continuare) Caracteristici Indicatti de wtilizare Tub protejat, etans, Licuit, din banda de ofel imbinati’ prin (pra sudura; nu are edptusealé izo- p Uzinei Me-] anti. Asiguri protectie meca- Tasi) | _ nick si etangoitate (2,5 at). Imbinarea intre tuburi se. face cu mufe filetate sau nefiletate (lipite). Punctul de fluiditate al lacului de acoperire este de 50—60°C In acoleasi_cazuri ea si pentru tuburile IPE Pe Imbinirile lipite au acelasi ee jauacita si se pot folosi in incliperi de categoriil ALB si c sae “si PEL-B (nef Tub IP STAS 546-49 Diametrul, mm Tui SPE STAS 548-49 .etral, mm. Numérul de lumi into- | ex ‘ued in Rapa ior | “nor | legiturk ae | 48 545 | Noti: Se livveazit la lungimea de 3 m. Anstalatorulut electrician50. MATERIALE, APARATE $f MASINI Tabela 2-4, Caracteristiciie constructive ale tuburilor PEL PEL—A PEL—B es Limginea | Lang | Diemetrul | Lang! | Diemetsut | Ser | TaMfatur | mea | exterior) mes, | crisnes Indcabivuh ’ fil tot | gnufei | al mufei | rmufot p al mufes interion | exterior ‘ a; de mam | mm | mm | mm —— PEL-9 os | 15,2 | 0,42 15 PEL-IL 16,0 | 18,5} v.58 W PEL-13 17,8 | 204] 0.6L WT PEL-16 19,30 O71 30 PEL-21 9530 | 28,3 | 1 23 PEL-29 336 | 87 | 140 25 PEL-36 43,00 | 47 | 3.24 30 PEL-42 495 | 54_ | 292 33 PEL-A3 5480 | 59,3 | 3,20 35 Nord La aveste taburd sau pastrat pentra diametrul nominal teeptele corespun zStoare de la [PE; diametrul interior. ‘din tabeli reprezinté diainetrul golului tbuluis aacesta nu mai este egal cu diametrul nominal deoarece tuburile PEL nu au c&pte- seala izolanta. ‘Acestea se folosesc In aceleasi con- p. Tuburi flevibile. pentru racordari sau pe Gitii ca si tuburile rigide corespunzatoare, trasee sinuoase. Tn tabelele 2-5 $i 2-6 sint prezentate caracteristicile constructive gi indicayiile de utilizare ale tuburilor fMexibile. Pabela 2.5. Caracteristicile si indicatii de atilizare ale tubarilor flexibile (Dupa STAS 4409-54) “Fipul tubulat ‘Caracteristich | Tadicatii de utitizare Fr In medii normale uscate ay umede cu intermitenti, fara praf sau agenti corosivs (in ine ciperi categoria C ford praf combustibil, D si E) Pentru racordari sau pe trasce ‘sinuoase, in montaj aparent ‘au ingropat, precusa si fa in- stalatii de pe masini, aparate, utilaje ete. in conditiile de me- diu de maj sus ee Tub izolant usor protejat, flexibtl, cu captuseali interioar’ izo- Tanta din banda de hirtie imme pregnati (doua infisuréri in elice) si cu invelis flexibil din panda de otel plumbuité infa- surat in elice Exemplu de notare: ‘Tub IPF 13,5 STAS 4409-54 MATERIALE FOLOSITE IN INSTALATII ELECTRICE 51 Tabela 2-5 (continuare) _ Bipal tubutat Caracteristici Toddicatit de util atit de utflizare Tub izolant 1 de protectie, flext- Dil, cw rezistenfa mecanicd; are ciptuseala izolanta cu o singu- ri infigurare de histie impreg- pati si inveligul exterior din doud ‘infisurari flebile din banda de ofel plumbuita, infi- gurate in elice Exemplu de notare: Tub IPFR 16 STAS 4409-54 tn aceleasi_conditii ca tubul IPF, in cazurile in care se cere © rezistenfi mecanic& superi- ari Tub de protectie, flexibil, cu In conditiile de mai sus tn medii zistenji mecanicd, cu doud invelisuri flexibile din banda de ofel plumbuiti, infiigurate fn lice, intre care se infasoari o banda de hirtie impregnata. Nu este izolant Exemplu de notare: Tub PFR 29 STAS 4409-54 umede, dar necorosive pentru inveli. de tabl4 plumbuitd, Ja. solicitart hae See la 2-6. Caracteristicile constructive ale tubarilor flexibite Lungimea colaculut m | extorior | 13.4 + 16,2 100 100 100 50 50 50 50 BoCooON 0, 1 1 1 1 1 1 HEA Be Fev din ofct penten instalafii. Aceste jevi se utilizeazi pen~ fotecta mecanicd, si pentru etanselzarea instalatilor in, medi o. p : pe medii umede necorosive, precum si in medii cu de incendiu si explozie (categoriile A, B si C din NP.C.L-6 nsiunile fevilor sint indicate in tabela 2-7. nce