Studenti: Barbanta Georgiana Diana

Gherghe Constantina
Itu Mihaela
An l Seria A Grupa 205
Management Administratie Publica

Bucuresti 12.05.2009

Cuprins

1. Tema cercetarii...................................................................3
2. Concepte teoretice..............................................................4
3. Ipoteza cercetarii................................................................6
4. Studiul propriu- zis.............................................................7
5. Rezultate.............................................................................9
6. Interpretarea datelor..........................................................16
7. Concluzii.............................................................................1

1. Tema cercetarii

N-am lasat scoala sa interfereze cu educatia

mea.
Mark Twain
Sistemele educationale cunoscute pna n prezent s-au bazat pe monopolul institutional al
scolii. Un astfel de model a putut functiona optim atta vreme ct alternativele educationale din
afara scolii erau putin dezvoltate si nu puteau deveni concurente. Deceniile din urma nsa au pus
n evidenta o dezvoltare a noi medii educationale n afara scolii, capabile sa devina o alternativa
(fie complementara, fie concurentiala) pentru educatia formala de tip scolar.
Extensia educatiei nonformale si informale a evidentiat si anumite carente ale educatiei
scolare, conducnd la anumite contestari si critici (uneori foarte vehemente, ca n teoria
"descolarizarii societatii"). S-a conturat, din ce n ce mai mult, ideea ca scoala trebuie considerata
n ansamblul modalitatilor sociale de educatie, care constituie sistemul social de educatie. Multe
din noile modalitati de educatie satisfac nevoia de educatie permanenta a individului.
nca de la nceputul secolului trecut, Kant - urmarind un proiect de emancipare a conditiei
umane - scria: "Parintii care au primit ei nsisi o educatie sunt deja niste modele dupa care se
ndreapta copiii. Dar pentru a-i face pe acestia mai buni, este necesar sa facem din pedagogie un
studiu; altfel nu este nimic de sperat de la dnsa, iar educatia este ncredintata unor oameni cu
pregatire rea".
In concluzie, aceasta cercetare isi propune sa studieze modul in care educatia primita in
familie precum si mijloacele alternative de educatie influenteaza educatia scolara a elevilor din
ciclul gimnazial.
Chestionarul a fost aplicat elevilor de gimnaziu din Colegiul National Carol 1, Craiova, prezenti
la ore pe data de 25.04.2009

2. Concepte teoretice

Educaia este ceea ce ramane dupa ceai uitat tot

ceea ce ai invatat in scoala. Albert Einstein
Factorii care influeneaz succesul i insuccesul colar sunt factori social obiectiv,
precum mediul social-cultural care creeaz oportuniti ale realizrii umane prin coal, mediul
familial care pregtete i ntreine spiritul de respect pentru coal, pregtete i ntreine efortul
de nvare i grupul extrafamilial, de prieteni, de aspiraii prosociale, proscolare care
influeneaz aspiraiile colare i profesionale, i factorii interni , precum starea general de
sntate care condiioneaz biologic reusita n nvare sau capacitatiile intelectuale- perceptive,
de memorie, de gndire i imaginaie, i abilitile care determin n cea mai mare msur nalta
performan colar.
Mediul social, precum mediul familiei sau grupul de prieteni reprezint deasemenea
factori ai succesului i insuccesului colar. Dezvoltarea psihic a elevului are o istorie
individual , a crei fundamentare se realizeaz nc din familie . Copilul , crescut ntr-un
anumit tip de climat afectiv i intelectual , va asimila mai uor acele valori socio-culturale cu
care vine n contact repetat i nemijlocit nc prin modelele de conduit ale prinilor . Familia
ndeplinete , prin funcia sa de socializare a copilului , un rol nebnuit de important n formarea
ierarhiei valorilor individuale . Familiile cu nivel de aspiraie ridicat, orientate spre succese i
performane , acord o importan deosebit reuitei colare a copilului .n acest tip de familie ,
la baza motivrii bucuriilor sau a necazurilor , a succeselor sau a insucceselor, ntr-un cuvnt a
autoevalurii , stau realizrile.
Climatul familial sanogen, modul de relaionare cu prinii, nelegerea i atenia acordat
copiilor respectiv elevilor, de ctre prini, canalizarea energiei spre descoperirea i punerea n
valoare a aptitudinilor, joac un rol decisiv n planul reuitei colare. Relaia printe- copil ncepe
nc din prima zi de via i se constuieste cu migal pe tot parcursul existenei noastre.
O greeal pe care o fac prinii de cele mai multe ori i este atribuit insuccesului colar, apare
nc de la grdini i const n rsful copilului.
Copilul rsfat este victima unei atitudini de supraprotecie din partea prinilor, care nu
l las s rezolve nimic singur, avnd ei grij s fac totul. De exemplu, atunci cnd este pus n
faa unei situaii noi, el nu poate s fac fa rmnnd dezorientat. Avnd totul de-a gata,
copilul nu este obinuit s lupte cu greutile, iar cnd nu mai este sub oblduirea prinilor, cnd
trebuie s nfrunte dificultile, se expune de la nceput la insucces i fie c devine timid, se
izoleaz, fie c devine agresiv i impulsiv.

Relatia familie-scoala apare justificata n masura n care restabileste ncrederea

colectivitatii n institutia educativa.
Informarea si formarea parintilor n ceea ce priveste scolaritatea copilului presupune, cel
putin, ca fiecare parinte sa cunoasca: obligatiile legale privind educatia copilului; drepturile de
care dispune pentru educatia copilului; importanta atitudinii lui pentru reusita scolara a copilului;
metodele de colaborare cu scoala. n acest scop este necesar un dialog ntre profesori si parinti;
profesorii trebuie sa primeasca o pregatire n materie de relatie cu parintii iar competenta lor n
aceasta materie trebuie considerata ca o aptitudine profesionala; parintii trebuie sa fie pregatiti
pentru a juca rolul lor educativ n cooperare cu profesorii; scolile trebuie sa asigure (asociatiilor)
parintilor asistenta necesara.
Cooperarea profesor-parinte n beneficiul elevului individual nu se poate substitui
participarii parintilor la gestiunea scolii, din mai multe motive: parintii sunt responsabili legali ai
educatiei copiilor lor, deci trebuie sa aiba posibilitatea de a influenta natura acestei educatii;
modelele participative pot ajuta la coordonarea eforturilor educative si la orientarea adaptarii
scolii la schimbarile din societate; este necesara o influentare pe plan local asupra rezolvarii
problemelor locale si luarea deciziilor la nivelul cel mai de jos cu putinta; este necesara
contrabalansarea "ndepartarii" (indiferentei) guvernamentale; cei care sunt afectati de o decizie
trebuie sa poata avea o influenta asupra ei; dezechilibrele balantei grupurilor de interes trebuie sa
fie corijate autoriznd persoanele interesate sa fie reprezentate dupa importanta implicarii lor n
institutia scolara; participarea trebuie sa faca apel la competentele locale; participarea poate
stimula initiativele si inovatiile.
Se pot deosebi trei etape n evolutia relatiei familie-scoala:
a. etapa scolii autosuficiente: scoala este considerata o institutie nchisa, care nu
influenteaza mediul familial si nu se lasa influentata de el. Caracteristicile etapei sunt:
contactele cu parintii sunt rare, formale; parintii accepta ideea ca nu au nimic de vazut
despre ceea ce se ntmpla n scoala; administratia alege scoala pentru copii; parintii nu
participa la consiliile de administratie scolara; asociatiile de parinti nu sunt ncurajate;
formarea profesorilor neglijeaza relatia ntre familie si scoala.
b. etapa de incertitudine profesionala: profesorii ncep sa recunoasca influenta factorilor
familiali asupra rezultatelor scolare dar parintii continua sa creada ca scoala este
autosuficienta. Caracteristicile etapei sunt: tendinta de a creste acuzarea familiei pentru
proastele rezultate scolare; administratia scolara are tendinta de a conserva atitudinea din
etapa anterioara; contactele formale, de rutina cu parintii continua; apar experiente
localizate privind comunicarea cu parintii; apar organizatiile voluntare de parinti; se
constituie consilii de gestiune scolara, n care participarea parintilor are un rol minor,
nedicizional; formarea profesorilor abordeaza relatia familie-scoala ca o problema de
importanta secundara.
c. etapa de dezvoltare a ncrederii mutuale: parintii si profesorii descopera mpreuna ca
nencrederea este putin cte putin nlocuita cu ncrederea unora fata de altii.
Caracteristicile etapei sunt: relatia cu familiile este din ce n ce mai ncurajata de scoala;
consiliul scolar include reprezentanti ai (asociatiilor) parintilor, cu rol decizional n toate
problemele educationale; organizatiile de parinti sunt acceptate si ncurajate n activitatea

scolara; profesori specializati (consilieri) trateaza problemele exceptionale ale colaborarii

cu familiile; organizatiile de profesori recunosc statutul si rolul asociatiilor de parinti;
administratorii si politicienii educatiei insista asupra importantei relatiei familie-scoala;

Anturajul elevului, care se formeaz o dat cu intrarea n coal, este i el un factor important
al eecului si succesului colar pentru c, adesea prietenii din aturaj sunt i ei scpai de sub
controlul adecvat al familiei, constituind un grup cu dominane negative. ntr-un anturaj de elevi
care nu frecventeaz scoala, care au tot felul de preocuprii bizare pentru vrsta lor duc la
insucces colar.
Printre principalele motive pentru care elevii recurg la acte de violenta este anturajul, in
conceptia a 30% dintre elevii care au fost chestionati pentru realizarea unui studiu de catre
Alianta Civica. Totodata, 25% dintre ei spun ca recurg la violenta pentru a domina, iar 13%
invoca influenta negativa a mass-media, insemnind TV, radio si Internet. Parerea este impartasita
in mod identic si de parinti, si de profesori.
Masurile pe care elevii le vad ca benefice pentru impiedicarea violentei sint cresterea sigurantei
in scoli si discutiile cu psihologul sau consilierul scolii. De asemenea, o mai buna colaborare cu
familia sau discutiile la ora de dirigentie ar putea ajuta in acest scop, insa cresterea supravegherii
pedagogice nu este vazuta cu ochi buni de elevi. Profesorii nu recunosc violenta. Studiul realizat
pe baza a 363 de chestionare completate de elevi, parinti si profesori releva faptul ca tinerii nu
stiu sa defineasca conceptul de violenta, pe care o confunda cu stirile de la ora 5 sau cu
emisiunile asa-zis de divertisment. Parere impartasita totusi si de unii parinti. Insa, cind vine
vorba despre practica, elevii au stiut foarte bine sa o identifice, avind in vedere ca peste 70%
dintre cei chestionati au spus ca exista violenta in locurile in care invata. Si parintii sint de acord
ca mediul scolar contine scene de violenta, insa profesorii nu au aceeasi parere.
Tom Bodett explica diferenta dintre scoala si viata sustinand ca in scoala, inveti o lectie,
apoi dai un test. n viaa, ai de dat un test care te invata o lectie. Intrebarea care ramane este
urmatoarea: intr-o societate devenita impersonala, plina de influente negative, de libertati
contradictorii si de consecinte importante, copii nostrii de unde aleg sa invete lectia?

3. Ipoteza cercetarii

Educaia nu este rspunsul la ntrebare. Educaia

este calea spre rspunsul la toate ntrebrile.

Sper ca acest chestionar sa confirme faptul ca subiectii chestionati sunt inca influentati in
mod puternic de scoala(aproximativ 70-80%) si ca atunci cand vine vorba de educatie, sfaturile
impuse de familie si anturaj se subordoneaza celor oferite la scoala de catre pedagogii avizati.

4. Studiul propriu- zis

Petrecem primele 12 luni din viata copiilor

nostrii invatandu-I sa mearga si sa vorbeaca,
iar urmatoarele 12 spunandu-le sa stea jos si
sa taca.

Chestionar:
1. Parintii obisnuiesc sa rezolve temele in locul vostru?
a. Da, aproape de fiecare data
b. Da, dar doar in anumite cazuri, daca nu inteleg sau nu imi place tema respectiva.
c. Nu, dar imi verifica temele frecvent.
d. Nu, dar ocazional imi mai verifica caietele de teme
e. Nu si nici nu se intereseaza niciodata de teme
2. Caror activitati le acordati cel mai mult timp?
a. Activitatile legate de educatie: teme, proiecte, carti
b. Activitatilor legate de televizor si calculator: filme, internet, jocuri, chat
c. Activitatilor sportive
d. Altor activitati: iesitul in oras, muzica, excursii
3. Cu cine va petreceti cel mai mult timp?
a. Mama si tata
b. Fratii si/sau surorile
c. Grupul de prieteni
d. Colegii de la scoala
e. Prietenii de pe chat
4. Cui va adresati prima data atunci cand aveti o problema?
a. Familiei
b. Grupului de prieteni
c. Blogurilor de pe chat
d. Profesorilor de la scoala
e. Nu obisnuiesc sa imi impartasesc problemele

5. Ce fel de sfaturi urmati cel mai frecvent ?

a. Sfaturile parintilor
b. Sfaturile profesorilor
c. Sfaturile grupului de prieteni
d. Sfaturile celebritatilor
e. Sfaturile revistelor pentru tineri
6. Ce reprezinta scoala pentru voi?
a. O obligatie
b. O necesitate
c. O modalitate de a imbina utilul cu placutul
d. O pierdere de timp
e. Un chin
7. Ce sentimente va inspira profesorii de la scoala?
a. Respect
b. Teama
c. Incredere
d. Afectiune
e. Ilaritate
f. Ura
g. Alte sentimente....
( *la acest chestionar aveti posibilitatea unui raspuns multiplu iar in cazul in care selectati variante g trebuie
sa precizati natura sentimentelor)

8. Care este atitudinea parintilor in legatura cu o nota proasta primita la scoala?

a. Invatam impreuna si data viitoare o sa te descurci mai bine
b. Cand ti-am spus noi sa lasi calculatorul... daca nu iti imbunatatesti notele ramai fara
el/iti taiem internetul/ il mutam la noi in dormitor
c. Noi de asta te trimitem la scoala?! Capra vecinului cum poate sa ia note mai mari
ca tine!!!! Esti pedespsit pe termen nelimitat!
d. Se pare ca va trebui sa iti punem meditatoare si la matematica
e. Cum sa-ti dea 4 la cat esti de destept?!! Maine domnul tau profesor va avea de-a face
cu mine!
f. Alt raspuns...
(*in cazul in care selectati variante f trebuie sa dati cel putin un exemplu)

9. De unde credeti ca acumulati cea mai mare parte a informatiilor?

a. De la scoala
b. Din familie
c. De pe internet
d. De la televizor
e. Din ziare si reviste
f. De la grupul de prieteni

10. Precizati pe o scare de la 1 la 5 in ce masura credeti ca va influenteaza parintii activitatea

scolara?

11. Credeti ca influenta parintilor asupra activitatii voastre scolare este una pozitiva?
a. Da
b. Nu
c. Nu stiu
12. In cine aveti cea mai mare incredere?
a. Familie
b. Profesori
c. Grupul de prieteni
d. Alt raspuns...
(*in cazul in care selectati variante f trebuie sa dati cel putin un exemplu)

13. Cine are cea mai mare influenta asupra vietii voastre personale?
a. Familia
b. Grupul de prieteni
c. Mass media
d. Internetul
e. Profesorii de la scoala
14. Lucrurile care imi plac cel mai mult la scoala sunt......
(*trebuie sa dati cel putin un exemplu)
15. Lucrurile care imi displac cel mai mult la scoala sunt......
(*trebuie sa dati cel putin un exemplu)

5. Rezultate
1. Raspuns:
a. XXXX= 4 elevi
b. XXXXXXXX= 8
c. XXXXXXXX= 8
d. XXXXXX=6
e. XXXX=4
2. Raspuns:
a. XXX= 3
b. XXXXXXXXXXXX= 12
c. XXXXXXX= 7
d. XXXXXXXX=8

3. Raspuns:
a. XXXXXXXXXXXXX= 13
b. XXXXXXXX= 8
c. XXXXXXXX=8
d. X=1
4. Raspuns:
a. XXXXXX=6
b. XXXXXXXXXXXXXXX= 15
c. X=1

d. XXXX=4
e. XX=2
5. Raspuns:
a. XXXXXXX= 7
b. XXXX= 4
c. XXXXXXXXXXXXX=13
d. 0
e. XXXXXX=6
6. Raspuns:
a. XXXXXXX= 7
b. XXXXXXXXXXXXXXX=15
c. XXXXX=5
d. XXX=3
e. 0
7. Raspuns:
a. XXXXXXXXX=9
b. XXXXXXX= 7
c. XXXXX= 5
d. XXXXXX=6
e. 0
f. XXX=3
8. Raspuns:
a. XXXXXXXXX= 9
b. XXXXXXXXXXXXXXXX=14
c. XX=2
d. XXX=3
e. X=1

f. XX=2

9. Raspuns:
a. XXXXXXXXXXX=11
b. XXX=3
c. XXXXXX=5
d. XXXXXXX=7
e. XXXX=4
10. Raspuns:
a. =1 XXXXX= 5
b. =2 XXXXXXXX= 8
c. =3 XXXXXXX=7
d. =4 XXXXXX= 6
e. =5 XXXX= 4
11. Raspuns:
a. XXXXXXXXXXXXX XXXXXXXXXXXXX = 26
b. X=1
c. XXX= 3
12. Raspuns:
a.

XXXXXXXXXXXX=12

b.

XXX= 3

c.

XXXXXXXXXXXXXX=14

d.

X=1

13. Raspuns:
a.

XXXXXXXXXXXX=12

b.

XXXXXXXXXXXX= 14

c.

XXX=3

d.

XXX=3

e. 0
14. Raspuns:
a. Profesorii: XXXXXX=6
b. Colegii: XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX=21
c. Orarul: XX=2
15. Raspuns:
a. Profesorii: XXXXXXXXX=9
b. Orarul: XXXXX=5
c. Salile de clasa: XXXXXXXXXXXXXXXX=16

6. Interpretarea datelor

Urmarind rezultatele chestionarului realizat asupra elevilor din ciclul gimnzial putem
observa ca implicarea parintilor se manifesta mai puternic in ciclul primar (clasele I-IV).
In timp, parintii reduc controlul asupra copiilor in ceea ce priveste mediul scolar, insa ei
raman principala sursa de sprijin pe care se va baza intotdeauna copilul. Parintii sunt cei care ne
calauzesc pasii pana la un punct. Ei sunt cei care ne educa, sunt alaturi de noi la bine si la rau.
Dupa cum vedem in raspunsurile elevilor chestionati, acestia tin cont de sfatul parintilor. In
procent de peste 80% elevii sunt de parere ca influenta parintilor este una pozitiva.
Cand vorbim despre anumite probleme care ii framanta pe elevi la aceasta varsta, in
marea lor majoritate, acestia, s-au aratat mai deschisi catre prieteni decat catre parintii lor, dupa
cum rezulta din chestionare 50% din cei intrebati au raspuns ca s-ar consulta cu grupul de
prieteni in cazul in care acestia intampina o problema. Daca este vorba de o decizie importanta,
copilul si va intoarce catre familie pentru rezolvarea situatiei.
In ceea ce priveste scoala si profesorii, pe durata acestui ciclu, elevii vad scoala ca pe o
necesitate , ba chiar ca si o obligatie, raspund o parte din cei chestionati. Pentru elevii incadrati in
aceasta etapa scolara, profesorii inspira in cele mai multe cazuri respect sau teama.
O alta influenta asupra o reprezinta mass-media si internetul. Att informaiile pozitive,
ct i cele negative influeneaz, tinerii i pot forma un stil de via urmnd exemplele mediei.
In procent destul de mare elevii isi supun cea mai mare parte a timpului in fata calculatorului,sau
a televizorului, activitati precedate, intr-un procent mai mic de activitatile sportive.

7. Concluzii
Familia, primul mediu de viata al copilului, exercita o influenta considerabila asupra
dezvoltarii acestuia. Cadrul general in care se formeaza copilul de cele mai multe ori este bun.
Rolul parintilor in viata si educatia este importanta deoarece se simte nevoia parintilor inca din
ciclul primar. Este o nevoie foarte mare de ei pentru ca copiii intalnesc anumite situatii care
trebuie lamurite anumite lucruri, situatii. Exista probleme grave ale societatii contemporane care
isi au originea in educatia primita la scoala sau in primii ani de interactiune in societate . Una din
cele mai mari influente asupra rezultatelor scolare ale elevilor o are familia.
Scoala are un rol important in viata elevului. Chiar daca considera scoala ca pe o
obligatie , aceasta ii este utila pentru viitor. Scoala iti ofera perspectivele in viata, te indruma spre
ceea ce vrei sa devii, care sunt atuurile, calitatile tale.
Perioada scolara de inceput este una importanta pentru dezvoltarea copilului. In aceasta
dezvoltare un rol important il are mediul social, care ne va forma pe fiecare in parte, pentru a ne
atinge cele mai inalte teluri.

Bibliografie
Carti:
1. Norman, Goodman (1992) Introducere in sociologie, Bucuresti, Editura Lider.
2. Victor, Tarcovnicu (1975). Pedagogie generala, Bucuresti, Editura Facla.
3. Nicolae, Margineanu (1973). Conditia umana, Bucuresti, Editura Stiintifica.
4. Anthony, Giddens (1997). Sociologie, Bucuresti, Editura Bic All.

Internet:
http://www.e-scoala.ro/dirigentie/familia.html
http://www.didactic.ro/lectii-dirigentie-15-influen-anturajului-asupra-elevilor-p87153-t0