NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

Principiul al II-lea al termodinamicii.

Reversibilitatea proceselor termodinamice
In natura, procesele sau transformarile de orice natura sunt transformari irevesibile. Exista
o multitudine de cauze care determina ireversibilitatea proceselor din natura. In mod
generic ele se pot grupa in urmatoarele 3 cauze:
1. Prima cauza a ireversibilitatii consta in omniprezenta fenomenului de frecare.
Frecarea poate fi interna datorita fortelor de coeziune dintre particule, adica a
fortelor de vascozitatea. In orice substanata, oricat de rarfiata sau de fluida ar fi
aceasta exista vascozitate.
De asemenea, frecarea poate fi superficiala sau coulombiana care apare in pata de
contact intre 2 corpuri in miscare reciproca, una fata de cealalta.
2. A doua cauza a ireversibilitatii o reprezinta neliniaritatea proprietatilor corpurilor, de
exemplu neliniaritatea proprietatilor mecanice.
F
Histerezis
- functie parabolica

Proces mecanic cvasistatic

de deformare si revenire a
unei epruvete.
x
F

Proces mechanic dinamic de

deformare ciclica a unui
epruvete

Aria Histerezis-ului este

echivalenta
cu
lucrul
mecanic disipat in proces.

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

3. A treia cauza a ireversibilitatii proceselor consta in faptul ca in natura transferul de

caldura se realizeaza la diferente finite de caldura.
Astfel, sa presupunem ca intr-o incinta cilindrica inchisa cu un piston s afla un gaz
oarecare in conditii idealizate adica fara pierderi prin ne-etanseitati si fara frecare
(respectiv intre piston si peretii cilindrului sau frecare vascoasa in gaz). Daca se
supune pistonul, greutatii unei mase m, gazul se va comprima si se va incalzi pana la
o temperatura T1 mai mare decat temperatura mediului Tm. Datorita diferentei de
temperatura T1, gazul va ceda prin pereti catre mediul inconjurator, caldura Q1.
Cand masa m se indeparteaza de pe piston, pistonul se ridica, sub efectul diferentei
de forte, determinand destinderea gazului si racirea acestuia la temperatura T2 mai
mica decat Tm. De data aceasta, gazul primeste caldura sub efectul diferentei de
temperatura T2 dar caldura primita nu este egala cu cea cedata datorita inegalitatii
diferentelor de temperatura. Astfel, pistonul nu va reveni la pozitia initiala.

T1 - Tm = T1

Tm T2 = T2
T1 T2

Daca revenirea pistonului s-ar face in timp infinit prin retragerea unor cantitati foarte
mici dm (de exemplu daca masa m s-ar inlocui cu un saculet de nisip din care sa se
extraga in mod continuu firicele de nisip), atunci pistonul s-ar intoarce la pozitia
initiala deoarece diferentele de temperatura dT dintre mediu si gazul din interiorul
cilindrului ar fi diferente infinitezimale permitand transferul unor calduri
infinitezimale care integrate ar da caldura totala schimbata cu mediul.
In conditii reale insa transferul de caldura se face la diferente finite ceea ce conduce
la inegalitatea dintre caldura cedata la comprimare si caldura primita la destindere.
Fie o transformare oarecare care se deruleaza intre o stare initiala 1 si o stare finala 2
parcurgand o serie de stari de echilibru intermediare. Se numeste transformare reversibila
2

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

acea transformare la care revenirea de la starea 2 la starea 1 s-ar face parcurgand aceleasi
stari de echilibru intermediare.
Studiul proceselor reale este deosebit de complicat datorita multitudinii de cauze ale
ireversibilitatilor. De aceea, in termodinamica clasica, se modeleaza procesele prin
transformari reversibile ca limita pentru transformarile reale si apoi se identifica directiile
prin care transformarile reale pot fi aduse in apropiere de conditiile ideale. Se poate spune
ca aceasta metoda a fost inventata de Sadi Carnot.

Ciclul CARNOT
Dupa cum se cunoaste, masina cu abur reprezinta una din inventii geniului uman care a
avut un impact de exceptie asupra dezvoltarii civilizatiei umane cu consecinte asupra
tuturor domeniilor. Din punct de vedere tehnic, primele masini cu abur functionale au fost
concepute in Marea Britanie prin contributiile unei lungi serii de inventatori si
intreprinzatori care incepe cu Thomas Savery
(1698), apoi se continua cu Thomas Newcomen
(1711) si ajunge la masina realizata de James
Watt si Matthew Boulton (1765) considerata ca
fiind un sistem de referinta, incluzand toate
elementele unei masini clasice cu abur dupa
cum se poate observa in figura alaturata.
Masina cu abur a fost realizata si dezvoltata in
prima etapa in mod empiric sintetizand
maiestria unr mestesugari si ingineri
autodidacti, inducand un mare intres din partea
mintilor progresiste si vizionare de la sfarsitul
secolului XVIII.
Masina cu abur este un sistem termodinamic la
care aburul este obtinut cu ajutorul unui
generator de abur extern si apoi aburul se
destinde producand lucru mecanic.
Producerea lucrului mecanic se realizeaza fie intr-un cilindru cu piston, fie intr-o turbina cu
aburi. Contributia lui Watt a constat in faptul ca a demonstrat utilitatea unui condensator.
Astfel masina functioneaza in contact cu doua surse de caldura: sursa calda care transfera
caldura necesara vaporizarii apei si sursa rece care preia caldura eliberata prin condensarea
aburului.

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

Daca s-ar reprezenta pe o diagrama T-S, transformarile parcurse de abur in masina cu abur
cu piston, acestea ar fi urmatoarele:
T

1 2 vaporizare in generatorul de abur

2 3 destindere in cilindru
3 4 condensare in condensator
4 1 comprimare in pompa de circulatie
a condensului.
De remarcat faptul ca in diagrama T-S din
figura alaturata s-au reprezentat: curba
limita inferioara (stanga) si curba limita
superioara (dreapta) care reunesc starile
care corespund inceputului si sfarsitului
vaporizarii apei.

In demersul sau de a studia masina cu abur si posibilitatile de imbunatatire a functionarii

acesteia, Nicolas Leonard Sadi Carnot (1796 1832) si-a pus problema: in ce conditii o
astfel de masina ar obtine efectul util maxim?
In 1824 publica la Paris, ideile sale in lucrarea Rflexions sur la puissance motrice du feu
et sur les machines propres dvelopper cette puissance. In aceasta lucrare, circulata intrun grup f. restrans, Carnot a introdus pentru prima data notiunea de proces reversibil ca o
limita idealizata a proceselor din natura. Folosind acest concept, Carnot a asociat
proceselor din masina cu abur, un ciclu de transformari care ii poarta numele si sunt
reprezentate in figura de mai jos.
p

T = T2

T = T1
4
3

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

Ciclul conceput de Carnot se compune din urmatoarele transformari:

1-2 - Transformare izoterma: agentul termodinamic se destinde izotermic la T = T1 = const.
efectuand lucrul mecanic L12 . Pentru a efectua lucrul mecanic L12 agentul primeste
caldura Q12 de la sursa calda.
2-3 Transformare adiabatica: agentul termodinamic se destinde producand L23 . In
punctul 3 pistonul a ajuns in punctul limita de destindere.
3-4 Transformare izoterma: Comprimarea agentului termodinamic se realizeaza la
temperatura T = T2 = const. Pentru comprimare se consuma lucrul mecanic L34 cedandu-se
caldura Q34 catre sursa rece.
4-1 Transformare adiabatica: Comprimarea agentului termodinamic se realizeaza cu
consum de lucru mecanic L41
Atat in transformarea 1-2 cat si in 3-4, masina termica este in contact cu surse exterioare de
caldura pentru a schimba caldura. Propagarea caldurii se realizeaza numai daca exista o
diferenta de temperatura. Astfel, se fac urmatoarele consideratii:
T1 = TSC dT
T2 = TSR + dT
p

Unde: TSC este temperatura sursei calde;

TSR - temperatura sursei calde;
dT - diferenta infinitezimala de
temperatura.

De remarcat faptul ca diferenta de

temperatura este infinitezimala. Aceasta
2
T = TII
ipoteza este fundamentala in abordarea
T = TI
propusa de Carnot.
4
Presupunand in mod implicit ca se face
3
abstractie atat de frecari cat si de
neliniaritatea
proprietatilor,
ipoteza
diferentei
infinitezimale
permite
V
considerarea tuturor transformarilor ca fiind transformari reversibile si in consecinta intreg
ciclul este reversibil si poate fi parcurs in sens invers.

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

Ciclul Carnot direct, parcurs in sens orar, modeleaza procesele din masinile termice
motoare.
Ciclul Carnot invers, parcurs in sens anti-orar, modeleaza procesele din masinile termice
generatoare.
Presupunad ca avem doua masini in contact cu aceleasi surse de caldura, se va obtine ciclul
din figura de mai sus unde se fac urmatoarele consideratii:
TI = TSC + dT
TII = TSR dT

Masinile generatoare pot fi instalatii frigorifice sau pompe de caldura si ar functiona

parcurgand urmatoarele transformari:
1-4 Transformare adiabatica: agentul frigorific se destinde adiabatic intr-un detentor
efectuand lucrul mecanic L14 = L41 .
4-3 Transformare izoterma: agentul frigorific se destind izoterm la temperatura
T = TII = const. prelund caldura Q43 = Q34 de la sursa rece pe masura ce efectueaza lucrul
mecanic L43 = L34 .
3-2 Transformare adiabatica: agentul frigorific este comprimat cu un consum de lucru
mecanic L32 = L23 .
2-1

Transformare

izoterma: agentul frigorific este comprimar izoterm la

T = TI = TSC + dT = const cedand caldura Q21 = Q12 sursei calde pe masura ce se consuma
lucrul mecanic L21 = L12 .
Se observa ca diferentele de temperatura se considera de data aceasta cu semne schimbate
si acest lucru este posibil numai pentru ca acestea sunt cantitati infinitezimale.
Pentru a rezolva problema pe care si-a pus-o Carnot, vom calcula randamentul unei masini
motoare: =

Lu
Q12

Luand in consideratie Principiul I pentru cicluri:

L = Q
L12 + L23 + L34 + L41 = Q12 + Q34
6

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

Observam ca cea mai simpla metoda de calcul a lucrului mecanic pe ciclu consta in
determinarea Q12 si Q34 sau raportand totul la 1 kg de agent, ajungem la masimile specifice
q12 si q34 . Astfel, din transformarea izoterma 1-2 obtinem:
q = l = pdv =
q12 = RT1 ln

RT
dv
v

v2
v1

Din transformarea 3-4 obtinem:

q34 = RT2 ln

v4
v
= RT2 ln 3
v3
v4

Din transformarea 2-3 obtinem:

T2 v2k 1 = T1v2k 1 = T3 v3k 1 = T2 v3k 1
v2

v3

k 1

T2
T1

Iar din transformarea 1-4 rezulta:

T1v1k 1 = T4 v 4k 1 = T2 v4k 1
k 1

v4
T
= 1
T2
v1
v
v 2 v1
v
=
2 = 3
v3 v 4
v1 v 4

Si din ultimele doua relatii, tinand seama de proprietatile sirului de proportii egale obtiem
in final:
v 2 v1
v
v
=
2 = 3
v3 v 4
v1 v4

Cu aceste relatii putem sa revenim asupra expresiei randamentului

=

q12 + q34
=
q12

v
v2
RT2 ln 3
v1
v4
v
RT1 ln 2
v1

RT1 ln

Din care prin simplificari obtinem expresia finala:

T1 T2
T
=1 2
T1
T1
7

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

Expresia de mai sus scoate in evidenta faptul ca randamentul unei masini motoare Carnot
depinde numai de temperaturile maxime si minime pe care agentul termodinamic le atinge
in evolutia sa ciclica si ca randamentul are intotdeauna o valoare subunitara.
Extrapoland, rezulta ca cele doua directii de imbunatatire a randamentului masinilor
motoare sunt urmatoarele:
- Reducerea temperaturii T2 - ceea ce inseamna ca temperatura sursei reci trebuie sa fie
cat mai mica. Aceasta directie este limitata de faptul ca sursa rece folosita este in
final mediul inconjurator (aerul atmosferic sau apa din surse naturale). Deci din
punct de vedere economic temperatura sursei reci nu poate fi mai mica decat
temperatura mediului inconjurator.
- Cresterea temperaturii T1 . De doua secole, principala preocupare a inginerilor a
constat in principiu in cresterea temperaturii sursei calde. Principala limitare in
aceasta directie a constat in rezistenta materialelor la temperaturi inalte. Astfel,
cresterea randamentului a fost controlata de realizarile din domeniul materialelor
care se poate spune a fost rezolvata in deceniile 8 si 9 prin utilizarea materialelor
ceramice. Cam in aceiasi perioada a aparut cea de-a doua limitare si anume emisiile
poluante. La temperaturi mai mari de 1100 oC, azotul din aerul cu care se
alimenteaza masinile termice formeaza oxizi cu efect nociv asupra mediului. In
conditii speciale, prin metode avansate de control a proceselor de ardere se poate
ridica temperatura in prezent pana la 1600 oC.
Eficienta frigorifica
Pentru instalatii frigorifice se introduce ca indicator de performanta energetica eficienta
frigorifica ca fiind efectul util raportat la energia consumata respectiv caldura absorbita de
la sursa rece raportata la lucrul mecanic consumat pe ciclu:
f =

q34
lc

q34
q12 + q34

1
T2
= 1 >< 1
T1 T2 c

Eficienta pompelor de caldura

Similar pentru pompele de caldura eficienta este definita prin caldura transferata sursei
calde raportata la lucrul mecanic pe ciclu:
p =

q12
q12
T1
1
=
=
=
>1
lc
q12 + q34 T1 T2 c

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

Pentru a evita confuziile sa recapitulam ipotezele simplificatoare in care s-a dezvoltat

modelul de ciclu Carnot si anume:
- in cilindru evolueaza ca agent termodinamic un gaz perfect;
- nu exista frecari si pierderi prin ne-entanseitati;
- schimbul de caldura intre sursa si caldura si agentul termodinamic se realizeaza la
diferente infinitezimale de temperatura dT ceea ce insemna ca peretii de separatie nu
au rezistenta termica.
Un astfel de model este un model idealizat care permite estimarea conditiilor in care se
poate obtine o eficienta maxima pentru o masina motoare. Acest lucru permite sa se
identifice directiile de cercetare pentru cresterea randamntului motoarelor reale.
Dar asta nu inseamna ca o masina Carnot are o utilitate practica directa. Este celebra
remarca lui Schroeder: Nu te osteni sa-ti instalezi un motor Carnot pe automobilul
personal; in timp se vei mari numarul de kilometri parcursi cu aceiasi cantitate de
combustibil, vei fi depasit pe strada de pietoni!.
Din punct de vedere conceptual importanta ciclului Carnot este imensa pentru ca asigurat
fundamentul teoretic pentru directionarea cercetarilor. Astfel, performantele masinilor
termice atinse in prezent, pot fi remarcate in diagrama de mai jos:

Eficienta diferitelor sisteme energetice dupa Siemens Westinghouse (SUA)

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

Modelul de masina endoreversibila - Ciclu Curzon-Ahlborn-Novikov-Chambadal

Principala limitare a modelului de ciclu Carnot consta in faptul ca intre agentul
termodinamic si sursele de caldura, diferenta de temperatura este infinitezimala si nu exista
rezistenta termica. Acest lucru a preocupat comunitatea stiintifica si in mod independent, in
anii 50 s-au conturat mai multe abordari convergente constand in extinderea modelului
Carnot prin adaugarea a doua surse exterioare si introducerea diferentelor finite intre
sursele de caldura initiale in contact cu masina Carnot.
Astfel, sursele T3 si T4 sunt in contact cu masina Carnot. Intre sursele T1 si T3 la fel ca intre
T2 si T4 exista o diferenta finita de temperatura iar transferul de caldura se realizeaza in
conditii similare cu cele din sistemele reale in prezenta unor rezistente termice rt , rt . Acest
model se numeste masina endoreversibila deoarece se poate imparti in doua zone: cea
interioara care este o masina reversibila Carnot si cea exterioara care introduce
ireversibilitatile datorate diferentelor finite de temperatura.
1

In consecinta vom avea urmatoarele ecuatii:

- pentru masina Carnot cu sursele T3 si T4:

T1

=1

T3

T4
L
=
T3 Q1

si
Q1 Q2
=
T3 T4

- Caldurile Q1 si Q2 se transfera de la sursele T1 la T3 si

respectiv de la T4 la T2:
T4

Q1 = rt1 (T1 T3 )

Q2 = rt 2 (T4 T2 )

T2

Si astfel se obtine cea de-a doua relatie in T3 si T4:

rt1 (T1 T3 )
T3

rt2 (T4 T2 )

T4

Din cele doua expresii in T3 si T4 se expliciteaza in forma de mai jos:

rt
rt
1
T3 =
T1 +
T2
rt + rt
rt + rt 1
1

T4 =

rt
2

(1 )T

rt + rt

rt

rt + rt
2

T2

10

NOTITE DE CURS TMT

Notam cu:

rt rt
1

rt + rt
si rezulta ca:
1

Q1 = rt

= rt ;

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

1 1 1
+ = ,
rt rt
rt
1

Data: 14.01.07

L
(P)

T1 T2 T1
1

si apoi:
L = rt

(T1 T2 T1 )
1

Pentru a reprezenta aceasta ultima functie

vom cauta punctele de extrem:

Pmax

dL
= 0 T1 2 2T 1 + T1 T2 = 0
d

Ultima ecuatie este o ecuatie de gradul doi cu doua solutii. O solutie va fi negativa si nu
are semnificatie fizica iar a doua solutie va avea forma:
= 1

T2
T1

Daca dorim sa identificam taieturile (intersectia cu axele) gasim ca o solutie va fi zero care
este solutia triviala si a doua solutie este chiar randamentul Carnot.
Daca se reprezinta grafic dependenta lucrului mecanic de randament se obtine figura din
dreapta sus. Acest grafic este similar daca impartim intreaga expresie la timp si in loc de
lucru mecanic obtinem puterea masinii. In acest fel, putem evidentia urmatoarele concluzii:
- O masina termica lucreaza la randament Carnot numai in regimul de mers in gol;
- La regimul de putere maxima, randamentul maxim al masinii nu poate fi mai
mare de: = 1

T2
.
T1

Aceasta formula a fost validata experimental pe o centrala nuclearo-electrica si apoi

observatiile au fost extinse pe mai multe centrale in lume.
In tabelul de mai jos sunt trecute date comparative pentru mai multe centrale luate din
literatura de specialitate:
11

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

Randamentul comparativ al Centralelor Energetice

Centrala

T2 (C) T1 (C) (Carnot) (Endoreversibil) (Observat)

West Thurrock (MB)

25

565

0.64

0.40

0.36

25

300

0.48

0.28

0.30

80

250

0.33

0.178

0.16

centrala pe carbune

CANDU (Canada)
centrala nucleara

Larderello (Italia)
centrala geotermala

Succesul abordarii endoreversibile a fundametat un nou domeniu in termodinamica:

termodinamica in timp finit (Finite Time Thermodynamics).

Reversibilitatea proceselor termodinamice oarecare

Urmarind constructia relativ sofisticata a modelului de ciclu Carnot, apare fireasca
intebarea daca un astfel de model poate sa fie extrapolat si la alte procese.
Astfel sa consideram un proces termodinamic ciclic reversibil oarecare reprezentat ca in
figura de mai jos. Sa trasam peste aceasta diagrama o familie de adiabate infinit invecinate.
Intre doua adiabate invecinate vom ajusta segmentele de curba se corespund ciclului
termodinamic cu doua segmente de izoterme.

12

NOTITE DE CURS TMT

P

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

Familie de adiabate

In acest fel observam ca orice proces ciclic poate fi considerat ca o suma infinita de ciclui
Carnot cu conditia ca sa fie in contact cu un numar infinit de surse de caldura.
Acest proces de transformare a unui ciclu oarecare in suma de cicluri Carnot se mai
numeste si carnotizarea proceselor termodinamice.
In consecinta, concluziile obtinute pe baza analizei ciclului Carnot pot fi extrapolate la
orice masina care functioneaza dupa un ciclu reversibil.

Enunuturi echivalente ale Principiului al II-lea al termodinamicii

Ideile lui Carnot au fost circulate intr-un cerc f. restrans de persoane si probabil ca ar fi fost
uitate daca nu ar fi fost continuate de Benoit Paul mile Clapeyron intre 1830 si 40.
Specialistii in istoria stiintei, considera ca desi initiata prin contributiile lui Carnot,
formularea Principiului al II-lea a fost realizata de Rudolph Clausius si William Thomson
(Lord Kelvin), folosind diferite exemple, intre 1850-51. Ulterior, o larga pleiada de savanti
au contribuit la clarificarea si structurarea in forma actuala. Chiar si in prezent sunt
cercetatori care lucreaza in clarificarea aspectelor de aplicare a Principiului al II-lea in
domenii cum ar fi tehnologia informatica, biologia sau procesele la scara micro si nano.
In continuare vom reproduce cateva din formularile de referinta ale Principiului al II-lea:

Enuntul lui Max Planck: este imposibil sa se realizeze o masina termica care sa lucreze
un ciclu intreg producand nici un alt efect decat al ridicarii unei greutati si racirii unei
surse de caldura, fiind in contact cu o singura sursa de caldura.

13

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

Enuntul lui William Thomson (Lord Kelvin): este imposibil ca prin actiuni materiale
neinsufletite sa se obtina efecte mecanice din orice portiune de materie prin racirea sa sub
temperatura cele mai reci din obiectele inconjuratoare.
Inca din antichitate, numerosi gaditori au visat la perpetuum mobile dar de fiecare data s-a
ajuns la aceiasi concluzie: Ex nihilo nihil! (Anaxagoras 500 i.e.n).
In cazul masinilor termice, acest vis s-ar traduce astfel:
perpetuum mobile de speta I o masina termica care ar produce la nesfasit lucru
mecanic fara a consuma caldura de la nici o sursa;
perpetuum mobile de speta a II-a o masina termica care ar produce lucru mecanic la
nesfarsit consumand caldura doar de la o singura sursa.
Pe baza acestei clasificari enunturile celor doua Principii in forma urmatoare:
Principiul I: este imposibil sa se realizeze un perpetuum mobile de speta I.
Principiul II: este imposibil sa se realizeze un perpetuum mobile de speta a II-a.

Teorema lui Carnot

Fizicianul Richard Feynman, laureat al premiului Nobel, a sustinut in 1963, ca paternitatea
Principiului al II-lea trebuie atribuita lui Carnot. Argumentul lui Feynman consta in faptul
ca formularea ideilor lui Carnot contin implicit formularea Principiului al II. In continuare
vom prezenta lantul deductiv care sustine aceasta afirmatie pe baza formularii prezentate
de Prof. A. Bejan la Universitatea Duke.
Ideile formulate de Carnot pot fi sintetizate in urmatoarea formulare:
Toate masinile reversibile care functioneaza intre acelasi doua temperaturi, au acelasi
randament, iar randamentul masinilor nereversibile care functioneaza intre acelasi doua
temperaturi ca si masinile reversibile, este intotdeauna mai mic decat al masinilor
reversibile.
rev > irev

C >
Randamentul unei masini termice nu depinde de natura substantei de lucru daca conditiile
de functionare ale masinilor reversibile sunt acelasi.
Acest text care s-a consacrat sub denumirea de teorema lui Carnot se poate imparti in doua
parti: in prima parte se refera la randamentul unei masini Carnot in comparatie cu
14

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

randamentul unei masini ireversibile si in a doua parte se refera la natura agentului

termodinamic (avand in vedere faptul ca una din ipotezele in care a fost dezoltat modelul
de ciclu Carnot era ca agentul termodinamic era gaz perfect).
Pentru demonstrarea acestei teoreme vom incepe cu cea de-a doua parte si vom folosi
metoda deducerii la absurd.
Vom considera doua masini, ambele in contact cu aceleasi doua surse de caldura, din care
una functionand ca masina motoare cu agent termodinamic gaz perfect si a doua ca
masina generatoare cu agent termodinamic un gaz real oarecare.
Constructiv cele doua masini vor avea arborii cuplatii. Deci lucrul mecanic furnizat de
masina motoare va fi consumat de masina generatoare sau:
Lid = LR

SC

Ceea ce in conformitate cu Principiul I pentru

cicluri este echivalent cu:

De asemenea, pentru cele doua masini, expresiile

randamentului si eficientei pompei de caldura vor
avea urmatoarele forme:

=
R
p

LR

Q Id Q2Id = Q1R Q2R

Id

Q1id

Q1R

Q2id

Q2R

SR

LId
Q1
LR

id - agent ideal
R - agent real
C cuplaj mecanic

Id

Q1R

= R =

Lid

LR
Q1R

unde R este randamentul unui motor echivalent cu pompa de caldura.

Avand in vedere enuntul din text, vom considera prin absurd ca Id > R . Lucrul mecanic
fiind egal, rezulta ca:

Q1Id < Q1R Q1 = Q1R Q1Id

Q2Id < Q2R Q2 = Q2R Q2Id
Adica, exista un transfer de caldura de la SR ( Q2 ) la SC ( Q1 ) spontan fara consum de
lucru mecanic. Ceea ce este absurd.

15

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

Rezulta ca orice masina reversibila indiferent de agentul de lucru cu care opereaza are
acelasi randament daca lucreaza intre acelasi doua temeperaturi.

Pentru prima partea textului vom considarea acelasi aranjament. Respectiv o masina
motoare reversibila si o masina ireversibila. Axele fiind cuplate L = LC . In continuare nu ne
propunem ca sa demonstram acest text. Ceea ce ne propunem este ca sa urmam
argumentatia lui Feynman pentru a ajunge la formularea consacrata a Principiului al II-lea.
Pentru C > si tinand seama de egalitatea lucrului mecanic, vom avea:
C >
(+)

( )

() C

Q1 + Q1 = 0

(+) C

Q 2 + Q 2 0 si Q1 = Q1C

SC

sau impartind inegalitatea la Q

1
C
Q2
Q
+ 2C 0
Q1 Q1

Q1C

Q1ir

Lir

LC

si apoi
Q2C
Q2 Q2C
Q

2
Q1
Q1 QC
QC

Q2C

Q2ir

dar

SR

Q2C T2
=
QC
T1

ir - ireversibil
C - Carnot
C cuplaj mecanic

ceea ce va conduce la :
Q2 Q1
Q2 T2
Q Q

1 + 2 0
Q1 T1
T2
T1
T1 T2

Aceasta ultima expresie este echivalenta cu formularea lui Clausius

careia pe un ciclu, integrala din

Q
T

Q
T

0 conform

va fi mai mica sau cel mult egala cu zero. Desi se

observa ca este o consecinta a teoremei lui Carnot, este totusi meritul lui Clausius ca a pus
in evidenta acest raport care va permite introducerea unei marimi noi in termodinamica
entropia. In limba greaca, entropia are semnificatie de directie sau sens de evolutie.
Pentru transformari reversibile, entropia se defineste dupa cum urmeaza:
dS rev =

Qrev
T

S 2rev S1rev =
1

Qrev
T

In cazul transformarilor ireversibile, cum ar fi exemplul de mai sus, vom considera un

bilant termic pe sursa rece SR:
16

NOTITE DE CURS TMT

1

Q 2 + Q2C 0
2

Q
T

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Qrev
T

0
1

Qrev
T

Q
T

Data: 14.01.07

(schimbarea semnului s-a facut prin schimbarea limitelor de integrare)

Ceea ce este echivalenta cu urmatoarea expresie:

Q
T

Qrev

sau dS

Qrev
T

Sau in forma integrala:

2

S 2 S1 =
1

Qrev
T

+ S gen

S gen = entropia generata in sistem

Deci, enuntul Principul al II-lea al termodinamicii se poate reformulaa: in orice proces

ireversibil entropia creste.
Cresterea entropiei este evidentiata de entropia generata in sistem.
Unitatea de masura a pentru entropie este: S

SI

=1

J
.
K

Entropia este o marime aditiva, in sensul ca entropia unui sistem este suma entropiiilor
subsistemelor componente.
Entropia este o marime extensiva si de aceea se poate defini entropia specifica: s =

S
q
=
m
T

Cercetarile asupra entropiei au reprezentat un amplu teren de dezbateri stiintifice care

continua si astazi. Principala abordare in asocierea unui sens fizic acestei marimi l-a
constituit abordarea statistica.

Interpretarea probabilistica a entropiei

Pentru inceput sa ne aducem aminte de notiunea de probabilitate compusa. Astfel, fiind
date 20 de bile aflate intr-o urna, din care 10 sa fie albe si 10 sa fie negre, probabilitatea ca
la o extragere sa se obtina o bila alba este:
a =

10
= 0,5
20

Iar daca din cele 10 bile albe, 5 au si o dunga, probabilitatea de a extrage o bila alba cu
dunga este:
ad =

5
= 0,25
20

Ceea ce este ca si cum am considera succesiv:

17

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

10
= 0,5
20
5
d =
= 0,5
10
ad = a d = 0,5 0,5 = 0,25
a =

Adica probabilitatea de a extrage o bila alba cu dunga, este egala cu probabilitatea de a

extrage o bila alba (dintre toate bilele din urna) inmultita cu probabilitatea de a extrage o
bila cu dunga (daca in urna s-ar afla numai bilele albe).
Pentru a vedea cum se aplica notiunea de probabilitate in termodinamica, sa consideram
acum situatia in care avem un gaz format dintr-un numar de particule, aflate intr-o incinta
separata in doua volume. Separarea se face printr-un
perete permeabil care are rolul de a delimita numai
geometric cele doua spatii fara a influenta in nici un fel
deplasarea libera a particulelor.
Sa consideram ca initial gazul este format dintr-o singura
molecula. In acest caz, gazul se poate afla in una din cele doua I strari echiprobabile
II
respectiv cu molecula in volumul I sau in volumul II. Probabilitatea starii cu molecula in
volumul I va fi:
1 =

1
2

Pentru un gaz cu doua molecule, numarul de stari echiprobabile creste. Probabilitatea starii
cu ambele molecule in volumul I va rezulta din formula probabilitatii compuse, reamintita
mai sus, astfel:
1 1 1
2 = =
2 2 2

Si asa mai departe, pentru un gaz cu N molecule, probabilitatea starii corespunzatoare

situarii (de la sine) a tuturor particulelor in volumul I va fi:
1
N =
2

Observam ca probabilitatea unei stari din multimea starilor echiprobabile in care s-ar putea
afla un sistem oarecare format din N particule este invers proportionala cu 2 N .
In continuare vom considera entropia ca o functie de forma: S = ( ) , unde reprezinta
probabilitatea starilor echiprobabile. De asemenea, vom considera un sistem format din
doua stari caracterizate prin functiile S1 , S 2 dependente de 1 si respectiv de 2 .
Din proprietatea de aditivitate a entropiei rezulta:
S = S1 + S 2

Iar din proprietatea probabilitatilor compuse:

18

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

= 1 2

In consecinta, vom avea urmatoarele expresii intiale:

S1 = (1 ); S 2 = ( 2 ); S = ( )

(1 2 ) = (1 ) + ( 2 )

Derivam o data in functie de 1 ' (1 2 ) 2 = ' (1 )

Derivam a doua oara in functie de 2 ' ' (1 2 ) 1 2 + ' (1 2 ) = 0
ceea ce este echivalent cu :

' ' ( ) + ' ( ) = 0

iar derivata a doua are forma :

' ' ( ) =

d ' ( )
d

In consecinta vom obtine urmatoarea ecuatie difrentiala:

d ' ( )
d

+ ' ( ) = 0 :

' ( )
d

d ' ( )

'( )

d
=0

Iar dupa o prima integrare rezulta:

ln ' ( ) + ln = const. ' ( ) = k

Dar

' ( ) =

d ( )

d ( )

=k
d
d
unde dupa ce se separa var iabilele se obtine :
d ( ) = k

Iar dupa a doua integrare se obtine:

( ) = k ln + k1 s = k ln + k1

Pentru a determina constanta k1 vom aplica din nou ecuatia de aditivitate:

k ln 1 2 + k1 = k ln 1 + k1 + k ln 2 + k1
s1 = k ln 1 + k1

k1 = 0

s 2 = k ln 2 + k1

Si astfel ajungem la formula lui Bolzmann pentru entropia starilor echiprobabile:

S = kln

unde k = 1,38 10 23 J

In sens probabilistic, entropia este o marime proportionala cu logaritmul natural al

probabilitatii starii echiprobabile.
Deci se poate spune ca entropia este o masura a starii de ordine intr-un sistem.
19

NOTITE DE CURS TMT

Prof.dr.ing. Eden MAMUT

Data: 14.01.07

Cu cat intr-un sistem creste agitatia particulelor, cu atata se poate spune ca in sistemul
respectiv entropia creste. In consecinta, putem spune ca evolutia generata a proceselor
ireversibile din natura este in sensul de crestere a entropiei din sistemul considerat.

20