Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Planuri Experimentale
Planuri Experimentale
Planuri de
cercetare experimental
Angelica Halmajan
EXPERIMENTUL-definiie:
EXPERIMENTUL-pai:
EXPERIMENTUL-pai:
chestionare,
interviuri,
observaie.
CE va fi studiat,
de ci participani este nevoie,
cnd vor fi culese datele.
EXPERIMENTUL-pai:
Pasul 3: Colectarea
datelor
EXPERIMENTUL-pai:
Pasul 4: Analiza datelor
i elaborarea concluziilor
descriptiv i
inferenial
EXPERIMENTUL-pai:
Pasul 5. Raportul cercetrii
VARIABILA
Variabila independent
VD
Gradul in care subiecii
elaboreaz judeci discriminatoare
Variabila independent
OPERAIONALIZAREA
Operaionalizarea variabilelor
Operaionalizarea variabilelor
TEORIE
IPOTEZ
PLAN CONCEPTUAL
Operaionalizarea variabilelor
Operaionalizarea variabilelor
n studiul lui Forgas i Fiedler din 1996 au fost alese dou tipuri
de emoie veselia i tristeea care reprezint bine conceptul
general i care sunt bine distincte una de alta.Nu este suficient
s alegem emoia care trebuie indus ci trebuie s alegem i
modul de manipulare al acestei stri la participani.Exist
diferite modaliti de a manipula aceast stare i fiecare
prezint avaneteje i dezavantaje.
Exemplu:
Operaionalizarea variabilelor
Operaionalizarea variabilei independente necesit deci
Verificarea manipulrii
Variabila dependent
operaional.
Variabila dependent
valuarile de grup,
percepia intergrup,
biasarile memoriei (Brewer si Kramer, 1985; Moise, Bourhis si
Gagnon, 1990)
Variabila dependent
Exemplu
PLANURI DE CERCETARE
EXPERIMENTAL
Generaliti
A. Planuri pe eantioane
independente
Descriere
In acest plan avem doua eantioane dintre care unul este supus
tratamentului X iar cellalt nu este supus nici unui tratament
(intervenie) i constitue grupul martor. La sfiritul studiului pentru
cele dou grupe-eantioane luate n studiu se msoar variabila
dependent O unde O poate desenmna mai multe msuri ale
variabilei dependente de exemplu mai multi indicatori sau mai
multe variabile dependente. Cum participanii sunt atribuii n mod
aleatoriu n cele dou grupe se consider c acestea sunt
echivalente ca pornire, ca nivel de start i c diferenele obinute
sunt doar consecinele tratamentului.
Grupul martor nu este necesar sa fie grup care nu este supus nici
unui tratament El poate fi un grup care primeste ca tratament
placebo sau un grup aflat pe lista de atenii(maror n mai multe
studii).
Validitate
Analiza datelor:
Exemplu:
Descriere
categoriala-deferite tratamente
continua diferite dozaje sau grade ale unui tratament.
Unde X1, X2, X3, ......Xi sunt tratamente sau niveluri ale unui tratament.
Acest tip de design se utilizeaz atunci cnd dorim s comparm ntre ele diferite
categorii de tratamente sau examinm efectul unei variabile independente
continue, (ex. Numarul de beri consummate) asupra unei variabile
dependente(ex. Timpul de reacii). Este obligatoriu ca repartiia participanilor n
grupe s se fac aleatoriu ceea ce face ca grupurile sa fie echivalente din
punctual de vedere al tuturor variabilelor implicate. Deci toate diferenele ntre
grupe nu pot fi puse dect pe seama variabilelor independente. In acest plan
accentul se pune asupra compararii diverselor nivele de tratament si nu asupra
comparrii tratamentului cu grupul martor (lipsa efectului tratamentului). inind
cont de acestea planul numai posttest cu grup martor poate fi considerat ca fiind
un caz particular al planului de fa.
Validitate
Cum atribuirea s-a fcut n mod aleoator n
cele dou grupe ameninarea cu privire la
validitatea intern este controlat.
n ce privete valabilitatea extern deoarece
nu exist pretest nu exist pericolul
sensibilizrii la premsurare sau al
interaciunii pretestului cu tratamentul.
Analiza datelor
Exemplu:
Descriere:
Validitate:
Analiza datelor
Analiza statistic optim aici este
analiza de covarian. (ANCOVA), n
care variabila concomitenta serveste de
covariabl. La fel de bine se poate
utiliza i regresia multipl.
Planul factorial
Descriere.
Un plan este factorial atunci cind mai muli factori sunt testai n
acelai timp. Cel mai simplu plan factorial este cel de tip 2x2 n
care fiecare din cei doi factori are cte dou modaliti sau
nivele A(A1, A2) B(B1, B2)
Fiecare subiect este supus doar unei cobinaii din doi factori,
adica unui singur nivel al factorului A i unui singur nivel al
factorului B. Nu exista pretest si participanii sunt evaluai dup
ce au fost supui modificrii experimentale. Putem avea ns i
mai multe de dou niveluri ale unui factor. De ex(2x3), (3x3),
(2x4). Putem de asemenea s avem mai mult de doi factori
manipulai in acelai timp. Avantajul acestui tip de design este
c el permite s examinm nu numai efectul mai multor factori
dar si efectele combinate ale unor factori adic interaciunea lor.
Totodat dac este uor de utilizat planul bifactorial, nu trebuie
sa uitm de complexitatea interactiunilor generate de planul
multifactorial.
Planul factorial
A1 B1 O
A1 B2 O
A2 B1 O
A2 B2 O
sau
B
B1
B2
A1
A2
Planul factorial
Validitate:
Cum subiectii sunt distribuiti aleatoriu n
diferite condiii experimentale ameninrile cu
privire la validitatea intern sunt sub control.
Pe de alt parte absena pretestului face sa
dispar ameninarea asupra validitii externe
care n mod normal este asociat cu existena
acestuia.
Planul factorial
Analiza statistic
Analiza de varian sau regresia cu codarea
datelor sunt abordarile statistice recomandate
pentru acest plan experimental. Ele permit s
determinam nu numai efectele principale ale
factorilor reinuti ci deasemenea i
interaciunea acestor factori.
Planul factorial
Exemplu:
Descriere:
Validitate:
Analiza statisitca
Exemplu:
Validitate:
sensibilizndu-l direct
interacionnd cu tratamentul(cum vom controla aceasta posibila
influenta vom vedea in planul experimental urmtor).
Analiza static
Desriere:
O1-pre-masurare/pretest
X-intervenie sau tratament
O2-post test
Exemplu
Planurile combinate
Descriere :
Planul poart numele celui care l-a propus Solomon (1949). El este o
combinaie a planurilor pe eantionae perechi cu planul pretest cu grup
martor.doar c se utilizeaz aceleai dou loturi de subieci.
O1 X O2
O3
O4
X O5
O6
Cercettorii au recurs la acest plan pentru c sunt interesai de efectul
premsurrii n sine sau al interaciunii acesteia cu
tratamentul.Compararea rezultatelor celui de al doile rnd cu cel de al
patrulea rnd ne permite s evideniem efectul premsurrii ( de
exemplu influena sa asupra post-msurrii)pe cnd compararea
primului rnd cu al treilea rnd ne permite s examinm efectul
premsurrii asupra tratamentului.n fapt, dac premsurarea nu
intreacionez cu tratamentul, rezultatele din post-test sunt aceleai n
cele dou cazuri.
Planurile combinate
Validitate :
Planurile combinate
Analiza statistic :
Planurile combinate
Exemplu:
Planurile combinate
Planul n ptrat latin
Planurile combinate
Planul n ptrat latin
Planurile combinate
Planul n ptrat latin
B1
B2
B3
A1
C1
C1
C1
A2
C2
C2
C2
A3
C3
C3
C3
Planurile combinate
Planul n ptrat latin
Planurile combinate
Tehnici de contrabalansare.
Pentru a neutraliza efectul de ordine se utilizeaz tehnici de
contrabalansare.
Cele mai utilizate sunt:
Planurile combinate
Tehnici de contrabalansare.
Planul cvasi-experimental:
Planul corelaional