Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
C 1 RWF
C 1 RWF
10-19C.
p0
r
r
unde: F = q1 E - forta ce se opune
p0
deplasarii pe linia de cmp electric. Lucrul mecanic este integrala unui produs scalar si
nu depinde de drum ci numai de valorile initiale si finale, atunci integrala:
r r
E ds =
p
p0
L=
q1
r
p
p
1 1
1 q r r
q
1
q 1
q
d
s
=
dr
=
=
=
2
p 4 r 2 r
4 0 p 0 r
4 0 r po
4 0 rp rp 0
0
p
nu depinde de drum ci numai de diferenta valorilor finale si initiale ale unei functii scalare
numita potential.
Definim diferenta de potential dintre doua puncte prin relatia:
p
E dr = V
p0
Vp 0
Capitolul 1
10
numeste
2 r
r
tensiune electrica si este redata matematic prin relatia U12 = V1 V2 = E d r .
1
r r
Se defineste tensiunea electromotoare prin relatia e = E ds
si exprima
circulatia intensitatii cmpului electric pe orice contur nchis. Generaliznd, pentru orice
r
r
r
forta F , notiunea de cmp electric prin relatia E = lim F distingem urmatoarele tipuri de
q0
cmpuri:
r
r
F
- cmp coulumbian E c = lim e ;
q 0 q
r
r
F
- cmp solenoidal E s = lim m ;
q 0 q
- cmp imprimat
unde:
-q
r
r
Fn e
E i = lim
,
q 0 q
- sarcina electrica;
- Fe - forta electrica;
- Fm - forta magnetica;
- Fne - forta neelectrica;
Atunci tensiunea electromotoare este:
r r
r r
r
r
e = E ds cu E = E c + E s + E i .
Observatie:
ntr-o baterie electrica, sub actiunea fortelor chimice, are loc separarea sarcinilor,
r r
r
r
r
r
iar daca bornele bateriei sunt n gol constatam : E ds = E C ds + E i ds = 0 , relatie
echivalenta cu u b = e .
r
Deoarece intensitatea cmpului electric E c depinde de mediu prin permitivitatea
r
r
se introduce marimea numita inductie electrica D = E , marime ce nu depinde de
proprietatile mediului. Fluxul acestei inductii pe orice suprafata nchisa este egal cu
sarcina din interiorul suprafetei (fig 1.1).
Capitolul 1
11
Fig. 1.1
r r
1 q
= D dA =
4
r2
r
r
r
r
4r 2 = q
r
r
Enunt:
Numim condensator sistemul format din doua corpuri conductoare
despartite de un dielectric.
Raportul pozitiv dintre sarcina ce ncarca una din armaturi si diferenta de
potential dintre cele doua armaturi, se numeste capacitate si este independenta de
sarcina si diferenta de potential dintre armaturi: C =
q1
0 .
V1 V2
Fig. 1.2
U = E l , ceea ce presupune
existenta unui cmp electric de intensitate E , purtatorii de sarcina q sunt deplasati fata de
r
reteaua cristalina a conductorului cu viteza v . Constanta de proportionalitate (data de
raportul dintre viteza si intensitatea cmpului aplicat) se numeste mobilitate p =
v
.
E
Capitolul 1
12
dq
. Dupa simple nlocuiri
dt
i
= G , poarta numele de
U
conductanta iar inversa acestui raport se numeste rezistenta. n baza relatiilor de mai
sus expresia conductantei este:
G = n qp
S
S 1
= =
.
l
l R
j dA
S
E dS
1
Capitolul 1
13
consumatori). Daca numarul elementelor de circuit este mai mic de trei atunci avem un
nod fictiv (punct de conexiune).
Asa cum n mecanica exista o lege de conservare (a energiei), se defineste n
electrotehnica, legea conservarii sarcinii ce indica faptul ca n orice suprafata nchisa
dq
) reda viteza de scadere a sarcinii din
dt
=0.
Fig. 1.3
si
1.(fig.1.3)
conductorului) i 1 = 0 i s + i S' + i Al = 0 .
n relatia de mai sus suma curentilor este algebrica, deoarece curentul este un
r r
flux a densitatii de curent prin orice suprafata S ( i 1 = j1dA ). Asociind un sens de trecere
S
i Al = 0 .
2
Capitolul 1
14
i + i = 0
S S'
cu planul
bornele unei laturi. Sa consideram un contur nchis (o bucla) format din n laturi (fig.1.4).
Notnd cu vK - potentialele atasate nodurilor (k), tensiunea la bornele laturii j este:
2 r
r
u b = E ds = v1 v 2
1
k 1
j[ m ]
bj
=0.
Capitolul 1
15
Fig. 1.4
Concluzie:
Suma tensiunilor la bornele elementelor de circuit (bornele laturilor) ce apartin
unei bucle este nula.
Aceasta este prima formulare a teoremei II Kirchhoff.
A doua formulare a teoremei II Kirchhoff rezulta din nlocuirea tensiunii la bornele
laturilor cu dependenta acesteia de sursele si consumatorii existenti n latura.
Sa consideram latura j n care exista o sursa ej si prezinta rezistenta Rj. Se
asociaza sensul curentului prin latura identic cu sensul sursei (fig.1.5) si se construieste
un contur nchis format din latura j si tensiunea la borne u b j .
Fig. 1.5
r
r
r
Tinnd cont de legea conductiei: E c + E i = j rezulta ca n conductoare partea
coulombiana a cmpului este descrisa de relatia
columbiene a cmpului pe orice contur este nula:
E c = j E i . Circulatia partii
r
dS= 0 si, n consecinta pe curba
rezulta:
r
r kr
r
E
dS +
c
E c dS = 0
k +1
latura j
r
r
E c dS =
r r
j dS
laturaj
r
r
E i dS +
j
14243 latura
142
4
3
R j ij
ej
r
dS = 0
k
+4
1 24
1
3
k
V k +1 Vk
vk v k +1 = R j i j e j = u b j
Capitolul 1
16
j(m )
(R
j(m )
bj
= 0 , rezulta:
i j e j) = 0
sau:
e R
j(m)
j =
j(m)
ij
Definitie:
Numim circuit electric ansamblul format din surse si consumatori prevazut cu
legaturi conductoare ntre ele.
Sursele au rolul de a produce energie electromagnetica, iar consumatorii, de a o
transforma n alte forme de energie. Exemplul cel mai simplu este oferit de fig.1.6:
Capitolul 1
17
Fig. 1.6
tensiune U f = R i =
(1)
A doua concluzie ce rezulta din notiunea de circuit electric si concluzia (1) este:
Valoarea curentul ce intra printr-un capat al unui conductor este egala instantaneu cu
valoarea curentului ce iese pe la celalalt capat al conductorului.
(2)
numarul minim de borne de acces pe care l poate avea un element de circuit. ntruct
curentul exista numai ntr-un circuit nchis, rezulta ca prin una din borne curentul intra iar
pe cealalta iese, iar suma curentilor la bornele de acces este nula (fig.1.7).
Fig. 1.7
Observatie:
Capitolul 1
18
i = 0i
+ i2 = 0
Fig. 1.8
Fig. 1.9
Forma caracteristicii de functionare poate fi: - liniara sau neliniara;- variabila sau
invariabila n timp. Distingem astfel urmatoarea clasificare a elementelor de circuit:
- elemente liniare invariabile n timp, cu ecuatia caracteristica y = C x ;
-
elemente
liniare
variabile
timp
(parametrice)
cu
ecuatia
Capitolul 1
19
dW
.
dt
Din punct de vedere al puterii instantanee, ce poate fi pozitiva daca energia creste
sau negativa daca energia scade, elementele de circuit se clasifica n:
- elemente de circuit pasive, daca n orice punct n planul caracteristicii de
functionare produsul u i = p > 0 este pozitiv (corespunde unei puteri primite de elementul
de circuit);
- elemente de circuit active, daca n cel putin un punct n planul caracteristicii de
functionare puterea instantanee este negativa.
Elementele pasive capabile sa acumuleze energie n cmp electric sau magnetic
se numesc reactive.
Asocierea sensurilor de referinta pentru elementele dipolare
Considernd circuitul elementar din fig.1.10, sa exemplificam asocierea
sensurilor de referinta pentru - dipolul generator, respectiv pentru dipolul receptor. In
acest sens consideram circuitul din fig.1.10 pe care l descompunem n dipol generator
si receptor.
Fig. 1.10
r r
i r
( E + E )d s = Jd s = Ad s, sau e = i (R
i
+ Rs )
b, C g
a r
r r
r ar r ar r
r
(E + E i ) d S = E d S + E i d S = j d S = R i i
b
relatie echivalenta cu : vb v a + e = R i i
Capitolul 1
20
Pentru dipolul receptor cmpul electric imprimat ( E i = 0 ) este nul iar prin
aplicarea
legii
conductiei
rezulta:
E dS = j dS = R
a ,r ,b
b r
r
i = E dS = R S i ,
relatie
echivalenta cu: v b v a = R S i .
Notnd tensiunea la borne u b = va v b n baza relatiilor de mai sus se pot defini
urmatoarele reguli de asociere ntre curenti si tensiuni, la bornele dipolului generator
respectiv receptor.
regula de la generatoare:
-
Ub
si
e u b = R i i sau u b = e R i i i
u b i = e i R i i2
ub = RS i
Fig. 1.12
u b i = R S i2
p > 0 deoarece R Si 2 > 0 - putere primita.
Fig. 1.13
Capitolul 1
21
Fig. 1.14
Enunt:
i
.
u
Capitolul 1
22
g (t ) =
di
1
=
= k tg
dv r( t )
r( t ) =
1
1
= ctg .
k tg k
Fig. 1.15
data de relatia: W = p (t )dt . Unitatea de masura a energiei electrice este kilowattul - ora.
t1
Capitolul 1
23
Fig. 1.16
Fig.1.19Dioda Zenner.
Capitolul 1
24
Observatii:
1.
Fig. 1.21
2.
U
, tensiunea maxima de lucru pentru a dezvolta P = Pn .
R
i = i1 = i 2 = ... = i n
n r
n
r 2r r 3r r
u = E dS = E dS + E dS + ... = R i i
1
Fig. 1.22
i=1
Capitolul 1
25
n
2. Conexiunea paralel
Rezistenta
echivalenta
rezulta
din
impunerea
conditiei
de
conexiune
3. Divizorul de tensiune
n conexiunea serie o utilitate foarte mare o are divizorul de te nsiune prezentat n
fig.1.23.
U0 = US
R2
R1 + R 2
Fig. 1.23
de
intrare.
U0
R2
=
=
US R 1 + R 2
Aceasta
pentru
divizorul
de
tensiune
este:
1
.
R
1+ 1
R2
4. Divizorul de curent
Conexiunii paralel i se poate defini divizorul de curent (fig.1.24) denumit si
atenuatorul de curent conform urmatoarei relatii: I2 = I
R1
1
= I
R
R1 + R 2
1+ 1
R2
Fig. 1.24
I2
1
=
.
I 1+ R1
R2
R eq
R laturik
. Atenuarea
divizorului
de
Capitolul 1
26
5. Punti rezistive
Fig. 1.25
VP = VS
R2
1
= VS
R
R1 + R 2
1+ 1
R2
R4
1
= VS
R
R3 + R 4
1+ 3
R4
U0 = VP VN
VN = VS
1+
U0 = VS
1+
1 1
U0 = VS
R1
R
1+ 3
1+
R2
R4
R3 R1
R3
R
1+ 1
R 4 R 2
R4
R2
= VS
R1
R
R1 R 3
1+ 3
1 +
1 +
R2
R4
R2 R4
R 3 R1
=
.
R4 R 2
6. Lanturi de rezistente
Fig. 1.26
Capitolul 1
27
R eq = R 1 +
1
1
+
R2 R +
3
1
1
1
1
+
1
R4 R +
5
1
+ ...
R6
U b = f (i ) sunt
redate n fig.1.27.
Fig.1.27
l
, p = e i 0 ;
RS
Capitolul 1
28
Fig. 1.28
e
,p 0 ;
RS + Ri
e
p ,0 . Rezistenta interna este rezistenta
RS
electromotoare
rezultanta
este
egala
e = ek
si
k =1
Ri = Rik
k =1
Fig. 1.29
cu
suma
tensiunilor
Capitolul 1
29
e=
ek
R
k =1
n
R
k =1
ik
si
n
1
1
=
R k =1 R ik
ik
Observatie:
Niciodata doua surse ideale cu t.e.m diferite nu se conecteaza n paralel
deoarece apar curenti de circulatie ntre surse.
Fig. 1.30
: R s ; u b ; p ;
: R s 0; u b 0; p = finita ;
- regim de scurtcircuit
: R s = 0; u b = 0; p = 0.
Observatie:
Capitolul 1
30
Fig. 1.31
: R s ; u b=Riig ; p=ubig
- n sarcina
: i = ig
Ri
;
Ri + Rs
u b = i R s = ig
Rs Ri
;
Ri + R s
p = ub i ,
Fig.1.32
e
Riv + Rs
Capitolul 1
31
Fig. 1.33
R ii
R ii + R s
caracteristica:
v = K v vx
unde:
- v = t.e.m. a sursei;
- vx = tensiunea de comanda (control);
- Kv = constanta adimensionala.(V/V)
Fig.1.34
caracteristica:
Capitolul 1
32
v = Kr
unde:
ix
- v = t.e.m. a sursei;
- ix = curentul de comanda (control);
- Kr = constanta cu dimensiunile unei rezistente
Fig.1.35
caracteristica:
i = Kg v x
unde:
Fig.1.36
caracteristica:
i = Ki i x
unde:
- K i - constanta adimensionala(A/A);
- i x - curentul de comanda (control);
Fig. 1.37
- i - curentul sursei.
Fig. 1.38
Capitolul 1
33
u 2 = i R 2 cu i =
ub
R2
, ub = e , u2 = ub
.
R1 + R2
R1 + R2
Notnd:
- Kv =
R2
R1 + R 2
si
ub = ux ,
Fig. 1.39
Fig. 1.40
Definim A =
u0
= k - atenuarea.
e
Concluzie:
Daca constanta de proportionalitate a sursei dependente 0 k 1 se obtine un
atenuator de semnal (un potentiometru este un atenuator de semnal).
Capitolul 1
34
Fig. 1.41
i=
e kv e e
e
= (1 k v ) =
R
R
R ech
e
R
=
i 1 kv
Cazuri particulare:
a) Daca:
k=0
e = 1 V i = = 1A
1
R = 1
R ech =
e
i
R ech = R
Concluzie:
Sursa dependenta are polaritatea din figura si este scurtcircuitata.
b) 0 k 1
1
e
Exemplu: k = 0.9 i = (1 0.9 = 0.1A ); R ech = = 10
1
i
Capitolul 1
35
Fig. 1.42
1V 1V
=
10 = 10A
R ech 1
c2. K > 1
Capitolul 1
36
Fig. 1.43
i=
e
(1 K ) cu K > 1 rezulta i < 0 schimba de sens.
R
R ech =
e
<0
i
Concluzii:
1. Rolul unei surse dependente este de a crea unui dipol o rezistenta echivalenta
cu orice valoare aparenta.
2. Circuitele ce au K>1 sunt denumite amplificatoare cu reactie pozitiva sau
negativa functie de semnul acestui coeficient. Semnul lui K din ecuatia Rech impune tipul
reactiei. Valorile subunitare ale coeficientului de proportionalitate definesc atenuatoarele.
Capitolul 1
37
Fig. 1.44
Fig. 1.45
Utiliznd modelarea tranzistorului npn cu valorile tipice UBE = 0,7V, = 150 rezulta
pentru circuitul din figura de mai sus circuitul echivalent.
Fig. 1.46
E U 0 15 10
=
= 0,025mA
Rc
2 150
Capitolul 1
38
Fig. 1.47
Ri
RL
iar la iesire se obtine tensiunea: v L = v O
A OC v i .
R S + Ri
RL +RO
n absenta ncarcarii
AOC se numeste
Capitolul 1
39
Fig. 1.48
RS
R0
, i = ASC i i
RS + Ri L
R0 + RL
Fig. 1.49
Capitolul 1
40
Fig. 1.50
amplificarea n putere AP =
Oricarui
amplificator
se
defineste
PL putereasarcinii
=
, ce se exprima n decibeli, prin relatia:
PS
putereasursei
AP (dB) = 10log 10 A P .
cu simbolul n fig.1.53.
Fig. 1.53
sau
u = u[q (t ), t ]
Capitolul 1
41
d
du
(C u ) = C
dt
dt
Fig. 1.54
a. Clasificarea condensatoarelor
Conform clasificarii elementelor de circuit distingem:
n planul (q,u) curba caracteristica este o dreapta ce trece prin origine cu panta
proportionala cu C.
Fig. 1.55
Ecuatia curent-tensiune
i=
dq
du
= C
= i (t ) poate fi exprimata si n forma
dt
dt
Capitolul 1
42
u=
1 t
1 0
1 t
1 t
i( t )dt = i (t ' )dt ' + i( t ' )dt ' = u C0 + i (t ' )dt ' .
C
C
C 0
C 0
Fig. 1.56
t
t
u
u2
1
du
C u 2 = u i dt = u C
dt = C d
2
dt
2
0
0
0
We =
1
1
C u2 =
q2
2
2C
Fig. 1.57
dWe
, pozitiva si negativa, cu
dt
Capitolul 1
43
unde:
dq
du
dC
= C
+u
dt
dt
dt
du
- C
- componenta de pulsatie a curentului;
dt
- u
dC
- componenta parametrica.
dt
Doua sau mai multe condensatoare pot fi conecta te n paralel sau n serie.
Conexiunea paralel
Fig. 1.59
i = C k
k =1
du
rezulta:
dt
du
du
= Ceq
dt
dt
C eq = C k
k =1
Conexiunea serie
Capitolul 1
44
Fig. 1.60
du k
dt
u = uk .
k =1
Dar
du k
i
du
i
= k , iar
=
. deci:
dt
Ck
dt Ceq
n
1
1
=
Cq i=1 C k
C1 C 2
.
C1 + C 2
Observatie:
Pentru conexiunea paralel capacitatile de valori foarte mici pot fi neglijate, iar pentru
conexiunea serie capacitatile mari pot fi neglijate.
1 t
i (t ' )dt ' poate fi pusa n forma:
C 0
u C0 + U(t ) =
1 t
i( t ' )dt
C 0
e + u b = zC i
unde:
- zC =
1 t
dt ' - operator integral atasat curentului.
C 0
Capitolul 1
45
Fig. 1.61
Fig. 1.62
r r
S N BdA
N2 A
L=
=
=
,
r
1
i S
l
Hds
N
d
Wb
[Henry] =
Capitolul 1
46
Fig. 1.63
d S
dt
E ds + E ds =
a
d S
dt
sau
R i ub =
d S
dt
d S
.
dt
a. Clasificarea bobinelor
Conform clasificarii elementelor de circuit bobinele necuplate magnetic se
clasifica n:
di
.
dt
Capitolul 1
47
Ecuatia u=u(i) indica faptul ca pentru a avea tensiune la bornele unei bobine
trebuie sa existe variatie de curent.
Alimentnd o bobina de la o sursa ideala de curent cu forma curentului data de
fig.1.57, tensiunea la bornele bobinei (ptr. L=4mH), va fi:
Fig. 1.64
i=
1 t
1 0
1 t
1 t
u Ldt = u L (t )dt + u L ( t ' )dt ' = i L 0 + u L ( t ' )dt '
L
L
L 0
L 0
Fig. 1.65
i = iL 0 +
uL
t , pentru L=2,4H.
L
unde:
- L (t ) inductanta proprie.
Ecuatia n tensiune a bobinei se obtine din legea inductiei fiind:
Capitolul 1
48
uL =
d
di
dL
= L +i
.
dt
dt
dt
Fig. 1.67
i g L m y L u b = i latura
Fig. 1.68
i L ( t ) = i L ( 0) h (t ) +
1
u dt
L L
S = (i1 (t ), i 2 ( t ),..., i n ( t ))
Bobinele fiind liniare fluxul total al bobinei s
(mutuale)
n
S = L Sk i k
k =1
Capitolul 1
unde: - LSS = S
i
S
49
S
iK
< 0
i S= 0
S K
- inductivitatea mutuala;
Fig. 1.69
n
n
d S
di
di
= L Sk i k = L SS S + L Sk k .
dt
dt
dt
k =1
k =1
k S
uS = z LSS i S + z Sk i k
k =1
unde: z LSS = L SS
d
d
, z L Sk = L Sk
- operatori diferentiali atasati curentului.
dt
dt
Capitolul 1
50
Din ecuatiile tensiune-curent ale bobinei cuplate magnetic se pot obtine ecuatiile
curent-tensiune, ecuatii de forma:
t
k =1
i S = S u Sdt + Sk u k dt + i S ( 0) i S = Sk u k dt + i S (0)
0
Exemplul nr.1
Exprimarea dependentei curent-tensiune pentru trei bobine cuplate magnetic.
d i1
di
di
L 1 2 2 L1 3 3
dt
dt
dt
u 2 = L1 2
d i1
di
di
+ L22 2 + L23 3
dt
dt
dt
u 3 = L 1 3
d i1
di
di
+ L23 2 + L33 3
dt
dt
dt
[u ] =
[u ]dt = [L ] [i]
d
[L] [i ] ,
dt
nmultind la stnga cu [L ]1
[L ] [u]dt = [i ] sau: [i
1
unde:
Capitolul 1
51
L 1 L12 L13
L 23 L 3
Fig. 1.70
Un graf neconex poate fi transformat ntr-un graf conex prin legarea la pamnt a
unui nod (prin alegerea unui potential de referinta).
Un rol important n studiul proprietatilor topologice ale grafurilor l au bucla si
arborele.
Capitolul 1
52
Fig. 1.64
Concluzii:
1. Numarul buclelor independente este egal cu numarul de coarde (b=l-ra).
2. Numarul de laturi ale unui circuit satisface relatia l=ra+b.
Capitolul 1
53
- se alege un arbore principal construindu-se buclele independente si alegnduse un sens de parcurgere a fiecarei bucle, considerat sens de referinta.
- se definesc matricile topologice ale circuitului
Matricea de incidenta a laturilor la noduri
[Ao]n l matrice cu dimensiunea noduri x laturi, de coeficienti kj, definiti astfel:
+ 1, daca latura j iese din nodul k
[ ]
A0
bj definiti astfel: