Contraste cromatice

1.Contrastul complementar. Rezulta din alaturarea culorilor complementare, care se cer reciproc. Juxtapuse, isi
maresc puterea de
stralucire pana la maxim.

HENRI MATISSE "TANGER"

GRAZIA CANCIULLO "COMPOZITIE" - GAMA R- V

GAMA GALBEN - VIOLET

ALFRED SISLEY "BARCA IN TIMPUL INUNDATIEI" - GAMA A - O

2.Contrastul inchis- deschis (clarobscur) se obtine prin alaturarea unor culori cu valori tonale diferite. Acest contrast
mai este cunoscut si sub denumirea de perspectiva tonala.
3.Contrastul de calitate rezulta din alaturarea unor culori stralucitoare cu unele stinse. Calitatea unei culori este data
de gradul ei de puritate. Culorile se pot tulbura cu alb, negru, gri.
4. Contrastul de cantitate rezulta din alaturarea unor culori ce acopera suprafete de marimi diferite.
5. Contrastul simultan si succesiv are la baza legea complementaritatii si se manifesta atunci cand o culoare pura
cere fiziologic culoarea ei complementara.
6. Contrastul culorii in sine apare prin alaturarea unor culori pure, curate.
7. Contrastul cald-rece apare in situatia in care culorile calde sunt alaturate celor reci.

ALEXANDRU CIUCUREANU "CAPITE DE FAN"(culori calde in prim plan si culori reci in planul
indepartat)

Pentru o descriere mai amanuntita a culoarii exista trei unghiuri de

abordare:
1. in sens fizic, obiectiv-culoarea este proprietate naturala, in
doua variante:

culoare-lumina, componenta sau element structural al

luminii solare, raza de o anumita lungime de unda, emisa
monocromatic direct din soare sau de alta sursa prin
fenomenul numit dispersia luminii sau reflectata prin
fenomenul numit absorbtie-reflexie.

culoare-substanta, materie naturala, substanta de o

anumita calitate cromatica(pigment natural) prezenta si la
suprafata obiectului, dar si ca rezultat al ambitiei omului
de a descoperii sau de a produce echivalente
substantiale ale culorilor-lumina (pigment de sinteza
chimica)

2.in sens psiho - fiziologic culoarea este raport sau perceptie

conditionata simultan de mai multi factori, intre care - si cel mai
important lumina.

deci, "variabila de lumina", sursa si calitatea ei (naturala,

artificiala), predominant calda/rece;

momentul optim (teoretic): la pranz in miezul verii ->

intensitatea maxima a emisiei si luminozitatea atmosferei/
luminiscenta ambiantei: cand galbenul este situat la
aproximativ mijlocul benzii spectrale vizibile;

suprafata obiectului calitatea acestuia (mata, lucioasa,

rugoasa etc.);

acuitatea vizuala(sanatatea ochiului; boli: acromatism,

discromatism, daltonism etc.);

distanta(+luminozitatea atmosferei+acuitate);
culoare proprie ->culoare - impresie, ton local

de

aici

3. In sens gramatical - element de limbaj cu diverse roluri: creeaza

spatiu = rol constructiv de spatiu vizual cu doua dimensiuni (spatiu
decorativ) sau cu trei dimensiuni(a treia dimensiune = sugerata),
deci spatiul pictural, plastic;
Contraste cromatice
Contrastele cromatice sunt determinate de: stralucire, luminoziate, puritate,
intindere ca suprafata, valente expresive, etc.
Contrastul presupune existena a dou elemente opuse : zi noapte, var iarn,
mare mic, uor greu, etc. Contrastele cromatice sunt determinate de :
strlucirea unei culori, cantitatea ei, luminozitatea i puritatea ei. Contrastul
cromatic se obine cnd ntre culori sunt diferene puternice. Johannes Itten a
fundamentat teoria culorilor i a stabilit apte contraste cromatice :
1. Contrastul culorilor n sine se obine prin juxtapunerea tentelor de culori
pure, strlucitoare, de primare i binare. Puterea acestui contrast scade cu ct
culorile folosite se ndeprteaz de culorile primare. Prezena albului i
negrului amplific expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele
caracteristice de cretere a luminozitii i strlucirii culorilor. Acest contrast
transmite un sentiment de optimism, de bucurie.

2. Contrastul nchis deschis, sau clar obscur se obine prin alturarea unei
culori cu valori tonale diferite (luminoziti diferite). Acest contrast genereaz
unele efecte de uor greu i aproape departe.

Contrastele cromatice sunt determinate de: stralucire, luminoziate, puritate,

intindere ca suprafata, valente expresive, etc.
Culoarea
24 Proiectul pentru nvmntul Rural
3. Contrastul cald - rece se realizeaz prin alturarea culorilor calde i reci. Pentru
a obine efectul maxim de cald rece se juxtapune culoarea cea mai rece
(albastrul) cu cea mai cald (oranjul). ntr-o compoziie culorile calde dau
impresia de aproape iar cele reci impresia de departe.
4. Contrastul complementar se obine prin alturarea culorilor complementare.
ntr-o compoziie plastic se pot dezvolta dou sau trei perechi de
complementare care prin juxtapunere i mresc strlucirea.
5. Contrastul de calitate rezulta din alturarea culorilor strlucitoare cu cele
stinse, amestecate, tulburate. Prin calitatea unei culori se nelege gradul ei de
puritate. Acest contrast este cel mai subtil, mai rafinat n contextul unei armonii
cromatice.

Culoarea

Proiectul pentru nvmntul Rural 25

6. Contrastul de cantitate se refer la raportul de mrime a dou sau mai multe
suprafee colorate. Este contrastul mult puin sau de proporie.
7. Contrastul simultan i succesiv are la baz legea complementarelor i se
produce atunci cnd o culoare pur solicit complementara ei. Dac
complementara lipsete din context atunci ochiul o produce. Este un efect optic
simultan. Astfel cnd privim mai mult timp o pat de culoare verde i apoi
nchidem ochii aceeai pat ne apare n rou.