Studiul artelor şi culturologie: istorie, teorie, practică

nr. 2 (31), 2017

FORMAREA COMPETENŢELOR ARTISTICO-PLASTICE

LA ELEVI PRIN JOC. REPERE METODOLOGICE

DEVELOPMENT OF ARTISTIC-PLASTIC SKILLS

IN STUDENTS THROUGH GAMES. METHODOLOGIC OUTLINE

TATIANA JABINSCHI,
master în arte, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice,
doctorandă, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă

CZU 37.016:7]:793.7

Prezenta lucrare reflectă unele aspecte şi căi de interpretare a formelor şi metodelor de formare şi dezvoltare a multiplelor
abilităţi şi percepţii artistico-plastice la elevi în crearea lucrărilor în materie de ceramică. În activitatea instructiv-artistică
un rol important îl ocupă aplicarea jocului ce contribuie la organizarea activităţii de cunoaştere şi dezvoltare a capacităţilor
psiho-motorice.
Definirea semnelor şi simbolurilor prin tehnica Brainstorming generează creativitatea şi libertatea artistico-plastică în
ceramică. Asaltul de idei devine un joc care se transpune ulterior în diversitatea de lucrări, creând abilitatea de flexibilitate şi
ingeniozitate, fapt care produce un progres al tânărului intelect bazat pe individualitate personală.
Cuvinte-cheie: competenţe artistico-plastice, abilităţi creative, creativitate, joc creativ, percepţie, simbol

The present work reflects some aspects and ways of interpreting the forms and methods of training and developing the
pupils’ multiple skills and artistic-plastic perceptions in creating pottery works. An important role in the teaching-artistic pro-
cess consists in applying a game-like instruction that contributes to the organization of cognitive activity and development of
psycho-motoric competences.
Explaining symbols and signs via Brainstorming generates creativity and artistic-plastic liberty in pottery practice. The
assault of ideas becomes a game which turns into a diversity of pottery works, developing such abilities as creativity and flexi-
bility. This leads to the active development of the young intellect based on its personal individuality.
Keywords: artistic-plastic competences, creative skills, creativity, creative game, perception, symbol

Nivelul avansat de dezvoltare al societăţii contemporane nu mai surprinde pe nimeni, iar noi, cei
care trăim nemijlocit în această societate nu mai suntem uimiţi de tumultul inovaţilor şi transformă-
rilor care au loc în ca. Societatea, voluntar sau involuntar, este implicată în acest proces al evoluţiei
tehnologice avansate. Fenomenul în cauză transformă condiţionat valorile, gândirea şi interesele soci-
ale. Atitudinea de banalitate şi strânsa trăire a realităţii duce la diminuarea imaginaţiei. Problema este
în organizarea incorectă a timpului, în utilizarea tehnicilor avansate a secolului nostru de către elevi.
Pierderea treptată a conexiunii cu natura propriu-zisă, lipsa parţială sau totală a observaţiilor fenome-
nelor mediului înconjurător a redus, de asemenea, din spiritul creator al copilului. Este important de
trezit în tinerele generaţii simţul artistic, de a face o punte de la materialul virtual, la materia naturii, la
perceperea, ascultarea şi înţelegerea creaţiei divine. Interacţiunea cu natura produce schimbări esenţi-
ale în comportamentul fiecărui om, dar mai cu seamă în a unui copil dornic să exploreze, să valorifice
mediul înconjurător.
Artistul Ion Daghi spune că natura este bagajul informativ al vieţii umane. Planeta Pământ parcă
ar fi dată de Dumnezeu anume pentru om. Natura reprezintă veşnica sursă de inspiraţie pentru tot
felul de activităţi ale oamenilor [1, p.80].
O modalitate de a familiariza elevii cu creaţia este însăşi creaţia într-o materie plastică. Astfel,
formarea şi dezvoltarea gândirii creative, a imaginaţiei la elevi şi expunerea acestora prin materia de
ceramică este una din sarcinile propuse ale acestei lucrări.
Creativitatea a fost definită în diverse modalităţi şi sub diverse aspecte. A crea înseamnă: a făuri,
a zămisli, a produce, a da viaţă, a cauza, a face să existe, a genera, a construi. A fi creativ presupune o

| 275 |
Studiul artelor şi culturologie: istorie, teorie, practică nr. 2 (31), 2017

gândire creativă, imaginativă, inventivă şi flexibilă care generează rapid o idee novatoare, originală, in-
genioasă şi valoroasă. Modelajul în lut, plastilină, cocă de făină şi apă, este o modalitate în care copilul
îşi spune povestea atât prin figurinele modelate cât şi prin cuvintele, expresiile verbale care acompa-
niază activitatea de modelaj a copilului. Exerciţiul cu lut oferă copilului atât o experienţă tactilă cât şi
una kinestezică [2, p. 15].
În cadrul cercului de ceramică, pentru a dezvolta elevilor imaginaţia, se aplică metoda de
Brainstorming. Se desenează pe tablă un semn, invitând copiii să-şi expună cât mai variat părerile şi
ideile vis-a-vis de imaginea desenată. Odată cu asaltul de idei şi capacitatea de a ieşi „afară din cutie”,
adică din gândirea tipică, copilul are posibilitatea de a comunica eficient, dezvoltându-şi, astfel, gân-
direa abstractă, încrederea în sine, simţul imaginativ de creare a unui simbol.
Joc-exerciţiu: Cine va găsi mai repede simbolul unei stări interioare prin elemente sau fenomene
ale naturii.
Ex.: tristeţe – zi ploioasă, nor ploios, ploaie, picături, zi posomorâtă etc.; dragoste – inimă; fericire
– soare, flori, zâmbet; călătorie – automobil, avion.
O metodă efectivă de lucru cu elevii este jocul. Jocul este o verigă destul de importantă în viaţa
unui om. Dacă vom privi atent la jocuri, vom observa că în ele se reflectă situaţiile, fenomenele, eveni-
mente din viaţa de zi cu zi şi că, pe cât de inconştienţi nu am vedea noi copiii prin joc ei ne reprezintă
aparenţele vieţii, unde situaţiile, problemele sunt imprimate într-o altă formă, sub o altă viziune fără
de griji şi tulburări, fără de multe întrebări obositoare, fără de epuizarea creierului de a găsi răspuns la
unele situaţii ale vieţii. Aceşti mici genii joacă totul ca la un teatru, având legătura cu firea pură spiri-
tuală, ei ne arată deseori cum să primim realitatea, invitându-ne să învăţăm, să acceptăm şi să preluăm
simplitatea jucăuşă. Jocul este acel domeniu în care se poate manifesta şi exersa din plin imaginaţia,
climatul cel mai favorabil al copilului în devenire. Prin intermediul jocului elevul mai manifestă şi o
dăruire de sine atât prin eforturi fizice cât şi prin valori morale.
În jocurile de copii apar deseori personaje arhetipice sau mitologice. În antichitate chinezii cre-
deau că şotioasele cântece pe care copiii le cântă pur şi simplu sunt strâns legate de zeităţi şi chiar le
ascultau ca o contribuţie a acestora în conducerea administrativă. Prin fantezie şi joacă copiii află ceea
ce nu este la suprafaţă, află spiritul timpurilor, istoriile binelui şi ale răului, a miracolelor şi a puterii
de conducere. Răul pentru ei reprezintă monştrii, giganţii şi vrăjitoarele, iar binele şi magia reprezintă
zânele bune, vrăjitorii albi şi magicienii [3, p.167].
Jocul poate fi privit ca o activitate, ca o metodă spontană de descoperire de sine, a celorlalţi şi a
lumii. Joaca atrage după sine experimentarea, observarea a cât de departe poţi merge, aventurarea,
străduirea şi sărbătorirea [2, p.16].
Scopul principal al jocului este de a stimula dezvoltarea inteligenţei copilului, de a învăţa, de ase-
menea, să se concentreze, să construiască, să-şi dezvolte şi să-şi structureze imaginaţia. P e n t r u
desfăşurarea unui joc sunt necesare crearea şi stabilirea unor reguli evidente şi respectarea acestora,
el fiind considerat şi un factor creator de ordine. Dar cea mai importantă funcţie a jocului este de a
stimula imaginaţia, fiindcă înglobarea elevului în joc antrenează capacitatea de a produce multiple şi
variate idei creative şi fantezii [2].
În joc, învăţătorul poate sugera copiilor să încerce să exploreze mai multe alternative, se poate
integra în grupul de elevi în scopul clarificării unor direcţii de acţiune sau pentru selectarea celor mai
favorabile soluţii [3, p. 77].
Pentru cercul de ceramică, jocul didactic este acel joc care îmbină armonios elementul instructiv
şi educativ cu elementul distractiv, este tipul de joc prin care conducătorul de cerc precizează şi verifi-
că cunoştinţele predate elevilor şi le îmbogăţeşte cu noi informaţii.
Îmbinând armonios blândeţea cu exigenţa, se propune de a trezi în spiritul elevului dorinţa de a fi
însuşi creatorul frumosului. Pornind de la ideea că jocul mobilizează personalitatea elevului, realizăm
că acesta ar fi un excelent mijloc de a stimula, fructifica şi consolida percepţia, memoria, gândirea,

| 276 |
Studiul artelor şi culturologie: istorie, teorie, practică nr. 2 (31), 2017

imaginaţia, sentimentele, interesele şi voinţa elevului.

Jucându-se, copilul îşi lărgeşte orizontul de cunoaştere, învaţă, se apropie cu dragoste de muncă,
tehnică, artă, îşi cultivă aptitudini, talente, tendinţa către nou, exersează reguli ale convieţuirii şi cola-
borării, reguli ale vieţii sociale [3, p.66].
Pentru a avea rezultate bune în modelarea şi decorarea obiectelor din argilă la cercul ceramică
vor fi introduse ore de mică proiectare, unde elevul va fi instruit cum se construiască obiectul ce va
urma să fie modelat. Combinarea dintre desen şi modelare dă posibilitatea de a avea rezultate mai
bune în vederea atingerii scopului propus şi anume: de a dezvolta la copii abilităţi artistico-plastice.
Elevul are posibilitatea de a se dezvolta multilateral şi culege informaţie mai amplă din perspectiva
aspectului creativ al limbajului vizual-artistic. Cunoscând limbajul artei plastice, precum şi particula-
rităţile individuale, învăţătorul poate acţiona stimulativ în vederea dezvoltării potenţialului creativ al
copilului şi va dezvolta simţul frumosului în totul ce îl înconjoară, va trezi la elev dorinţa şi setea de a
se aprofunda în lumea formelor, unde prevalează aranjarea plastică şi armonioasă a liniilor, punctelor
în diverse tehnici şi metode de aplicare [4].
La activităţile de început, elevului i se dă în mână primul bulgăre de argilă, pentru a face să simtă
materia în care va depune imaginaţia şi creativitatea sa, este învăţat cum se construiesc cele mai simple
şi mici elemente. Pe foaie, însă, vor desena o formă simplă, prin punctişoare, sub formă de grăun-
cioare, bobiţe, sau spirale, linii verticale, orizontale, curbe etc., pentru a construi obiectul oferit şi a-şi
dezvolta imaginaţia.
Simţul formei se manifestă prin pornirea lăuntrică de a aprecia mental sau a cerceta cu mâna lu-
crarea, înainte de o reda pe foaie, în modelaj sau pe suportul modelat. Lucrând cu creioane colorate pe
foaie, cu argila în modelare sau decorare pe ceramica cu luturi colorate, elevul manifestă o atitudine de
uimire în faţa propriilor creaţii. Dotând copilul cu principalele elemente de limbaj plastic, îl vom sti-
mula să le reproducă, să le transforme (prin modificări, disocieri, omisiuni, deformări, alungiri, exa-
gerări), să le asocieze (prin juxtapunere, multiplicări, asamblări, suprapuneri). Aceste elemente sunt:
– Punctul plastic (biluţa în modelare), static sau dinamic, pe care elevul îl va multiplica, supradi-
mensiona, antrena în mişcare, va opera cu puncte pe care le va concentra sau risipi, distribui egal sau
inegal, din care va modela buburuze, strugure, coşuleţ etc.
Vor fi prezentate câteva exemple de jocuri didactice, utilizate în vederea realizării unei lucrări:
1. Cine mai repede o să facă cele mai multe biluţe cu diverse amprente şi ce vor reprezenta ele.
2. Aranjarea biluţelor de diverse mărimi într-o ordine oarecare sau de aceiaşi mărime. Utilizarea
lor într-o lucrare plană sau tridimensională (ex.:fântână, coş cu fructe, brăduţ, strugure etc.)
3. Cel mai haios peştişor cu cele mai diverse aspecte ale punctului. Elevii vor avea ca sarcină să gă-
sească cele mai originale idei de efectuare a solzilor la baza căruia este punctul şi diversele lui aspecte.
– Bile rotunjite sau bile ovale, aplatizate, cu diverse amprente, combinate între ele, reliefate etc.
– Puncte zgâriate, incizate, decupate, puncte pictate etc.;
4. Cel mai original ulcior, având ca sarcină construirea şi decorarea lui cu ajutorul diverselor as-
pecte ale liniei, cum ar fi cârnăciorul, fâşiile de plastic etc.
Şcolarul învaţă să exprime prin linie energie, mişcare, spaţialitate, să separe, dar să şi unifice com-
poziţia plastică rezultată din armonizarea relaţiilor dintre elementele compoziţionale; spaţiu plastic
reiese din ordonarea unitară şi expresivă a elementelor plastice. Antrenaţi să proiecteze lumea obiec-
telor înconjurătoare, elevii reuşesc să stabilească noi relaţii între fapte şi idei, noi aranjamente de ele-
mente precum şi noi elemente organizaţionale. În procesul de relaţionare profesorul are angajamentul
de a fortifica procesul de creativitate.
În contextul celor expuse şi în urma studiului realizat, având la bază monografiile autorilor Dolors
Ros, Geraldine Christy et Sara Pearch [5, 6], propunem următoarele aspecte ale elementelor limbaju-
lui plastic utilizate în materie de ceramică, în procesul de creaţie cu elevii în cadrul cercului respectiv.

| 277 |
Studiul artelor şi culturologie: istorie, teorie, practică nr. 2 (31), 2017

Punctul utilizat în funcţie constructivă şi decorativă

Grafic Pictural Prin modelare
Aplicarea punctelor cu ajutorul unui instrument Aplicarea punctelor cu ajutorul Biluţa un as- Gaura decupa-
ce va lăsa urmă pe ciobul proaspăt modelat fie pe culorii ce va lăsa urmă pe ciobul pect a punctu- tă un aspect a
ciobul uscat sau trecut prin procesul de ardere. proaspăt modelat fie pe ciobul tre- lui în volum. punctului cu
1. Pe ciobul proaspăt modelat : cut prin procesul de ardere. (vezi Anexele funcţie decora-
• prin apăsarea cu degetul 1. Pe ciobul proaspăt modelat : 6, 10). tivă utilizată în
• prin zgâriere sau amprentare cu vârful • se va picta cu luturi colo- modelare. (vezi
unui beţişor, ac, pix, creion eboşor, pie- rate, Anexa 4).
tricică etc. (vezi Anexele 2, 11). • pigmenţi naturali. (vezi
• cu pensula(vezi Anexa 7). Anexa 7).
2. Pe ciobul uscat: 2. Pe ciobul trecut prin procesul de
• prin zgâriere cu vârful unui beţişor, ac, ardere:
pix, creion eboşor, pietricică, etc. • smalţuri sau emailuri,
• cu pensula. glazuri.
3. Pe ciobul trecut prin procesul de ardere: • pigmenţi naturali.
• - cu ajutorul pensulei şi a culorii (vezi Copii pot picta cu:
Anexele 1, 3). • guaş,
• culori acrilice,
• ulei, etc.

Linia utilizată în funcţie constructivă şi decorativă

Grafic
Aplicarea liniei cu ajutorul unui instrument ce
va lăsa urmă pe ciobul proaspăt modelat fie pe
ciobul uscat sau trecut prin procesul de ardere.
1. Pe ciobul proaspăt modelat :
• prin trasarea cu degetul
• prin zgâriere sau amprentare cu vâr-
ful unui beţişor, ac, pix, creion eboşor,
pietricică, schijă de metal etc. (vezi
Anexele 2, 10).
• cu pensula.
• Cu ajutorul amprentării, spre ex.: frun-
ză, fire de iarbă, crenguţe, fire de aţă,
sârmă, texturi din natură, de pânză,
elastic, diverse elemente ce pot lăsa
urma liniei(vezi Anexa11).
2. Pe ciobul uscat:
• prin zgâriere cu vârful unui beţişor, ac,
pix, creion eboşor, pietricică, schijă de
metal etc.
• cu pensula (vezi Anexa 9).
3. Pe ciobul trecut prin procesul de ardere:
• cu ajutorul pensulei şi a culorii (vezi
Anexele 1, 3).
Pictural Prin modelare
Aplicarea liniei cu ajutorul culorii ce va C âr năcior u l Gaura decu-
lăsa urmă pe ciobul proaspăt modelat sau şnurul şi pată un as-
fie pe ciobul trecut prin procesul de ar- fâşia de lut pect a liniei
dere. croită un as- cu funcţie
1. Pe ciobul proaspăt modelat : pect a liniei în decorativă
• se va picta cu luturi colorate, volum. (vezi utilizată în
• pigmenţi naturali (vezi Anexa Anexele 1, 5, m o d e l a r e
3). 8, 10). (vezi Anexa
2. Pe ciobul trecut prin procesul de ar- 4).
dere:
• smalţuri sau emailuri, glazuri.
• pigmenţi naturali (vezi Ane-
xa1).
Copiii pot picta cu:
- guaş,
- culori acrilice,
- ulei etc.

Reieşind din cele menţionate mai sus, putem să concluzionăm, că jocul didactic în cadrul cercului
de ceramică este suflul ce oferă copilului o nouă modalitate de a privi fenomenele şi elementele din
mediul înconjurător, un generator de stări afective armonioase şi creative. Prin joc copilul învaţă să
perceapă lumea atipic, să abstractizeze obiectele, să transfere forma din modul realistic în cel creativ,
obţinând, astfel, produse imaginare de anvergură. Echilibrul lăuntric şi multidimensionalitatea artei
interferează în spaţiul microcosmic al copilului, condiţionând o conlucrare existenţial creativă.
Jocul facilitează combinarea aspectelor de limbaj plastic în materia de ceramică, copiii fiind atraşi
de simplitate şi executând, totodată, într-o manieră distractivă cele mai ingenioase forme şi modele.

| 278 |
Studiul artelor şi culturologie: istorie, teorie, practică nr. 2 (31), 2017

Astfel, cu ajutorul jocului putem dezvolta o generaţie nouă cu un simţ rafinat al formei şi esteticu-
lui, cu o gândire predispusă spre imaginaţie şi creaţie.

Referinţe bibliografice
1. DAGHI, I. Artistic. Chişinău: F.E.-P. Tipografia Centrală, 2011. 108 p.
2. DAMIAN, A. ş.a. Ghidul animatorului socio-educativ [online]. Bucureşti: Asociaţia CREATIV, 2007. 243 p. [accesat 15. 06. 2016].
Disponibil: http://www.nonformalii.ro/uploads/resurse/fisiere/Ghidul_animatorului.pdf
3. GRANACI, L. Educaţia prin joc. Chişinău: Epigraf, 2010. 200 p.
4. DAGHI, I. Compoziţie decorativă frontală. Chişinău: Editerra-Prim, 2010. 240 p.
5. РОС, Д. Керамика. Техника, приемы, изделия. Москва: Аст-Пресс Книга, 2003. 143с.
6. CHRISTY G. et PEARCH S. Apprenez la Ceramique. Paris: Edition francaise, Librairie Grund, 1991. 139 p.

ANEXE

Anexa 1 Anexa 2 Anexa 3

Anexa 4 Anexa 5 Anexa 6

Anexa 7 Anexa 8 Anexa 9

Anexa10 Anexa11

| 279 |