P.A.C.

NX7.5

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

MODULUL NX-Model
Introducere
Acest mediu de modelare permite construcia de modele 3D parametrice. Ulterior, aceste
corpuri pot fi medificate, adugnd operaii suplimentare pentru a aduce reperul la forma
dorit. Pentru a crea un reper solid, trebuie trasat, mai nti, o schi prin comanda Sketch.
In cadrul interfetei de lucru Sketch este oferit un set de functionalitati si instrumente de
schitare si de constrangere, care permite crearea si modificarea elementelor (entitatilor) unei
schite. foarte importanta este posibilitatea de a aplica constrangeri acestor elemente.
Modelarea curbelor, in special a celor bidimensionale, sta la baza modelarii solidelor si a
suprafetelor in orice software CAD. Suportul schitelor este de obicei un plan de referinta sau
o fata deja existenta a solidului. Este astfel nevoie sa definim unele elemente ce ne ajuta in
procesul definirii suportului si a constrangerilor din schita. Trebuie stabilit obiectivul
modelarii pentru a se sti unde strebuie ajuns. Aceasta etapa este foarte importanta si va
contura modalitatea prin care se va proiecta reperul.
Principalul obiectiv in cadrul modelarii se bazeaza pe un numar de factori cum ar fi:
informatii cunoscute, cerinte de forma, functionalitate si incadrare spatiala, cerinte de
fabricatie, conditii externe, etc.
Aceste obiective vor determina modalitatea de realizare a reperului prin urmatoarele
operatii: selectarea tipurilor de operatii de modelare, stabilirea relatiilor intre operatiile
necesare modelarii, definirea de constrangeri in schita realizata, stabilirea de relatii intre
componente.

Elemente de referin
Planul de referin
Acesta se utilizeaza ca element de ajutor pentru crearea unor alte operatii sau pentru
repozitionarea acestora. Acest plan poate fi:
fix, nu se leaga de geometria deja existenta si poate fi creat plecand de la planele
fixe ale WCS-ului, prin demarcarea optiunilor Associative din fereastra de dialog
a comenzii Datum Plane;
asociativ, se asociaza cu alte elemente si raman asociative cu acestea.
Planul de referinta se acceseaza fie din meniul Insert, Datum/Point, Datum Plane, fie
realizand clic dreapta pe o fata plana si apoi alegand optiunea Datum Plane sau din bara de
1
vladac-uvab.webnode.ro

P.A.C.

NX7.5

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

instrumente prin butonul Datum Plane. Acest plan de referinta poate fi construit avand in
vedere mai multe conditii de asezare, insa cea mai des utilizata este Inferred (fig.1).
Aceasta optiune face sistemul sa deduca automat, in functie de elementele selectate, ceea ce
dorim sa realizam. Nu exista plan de tip Inferred, sistemul va crea un plan din tipurile pe care
s-ar putea crea explicit. O serie de astfel de tipuri de plane de referinta este:
At Angle la un unghi specificat de utilizator si necesita selectarea unei fete si a unei
muchii sau linii;
At Distance plan paralel cu fata selectata sau cu un alt plan selectat, la o distanta
specificata de utilizator;
Bisector plan la jumatatea unchiului format din alte 2 plane sau fete plane. Daca
aceste fele sunt paralele va rezulta un plan paralel cu cele doua, la jumatatea distantei;
Tangent plan tangent la o fata neplanara. Se poate selecta optional un alt element
prin care va trece noul plan (muchii sau puncte);
Curves and Points acest tip de plan are mai multe subtipuri, acestea realizandu-se in
functie de ceea ce va cere sistemul in legatura cu constructia planului, adica 1, 2 sau 3
puncte, pucnt si curba, etc.;

Ca optiuni suplimentare in realizarea planelor de referinta se mentioneaza: Alternate

Solution ceea ce permite trecerea prin mai multe optiuni, in cazul in care exista mai multe
optiuni pentru selectiile realizate anterior; Reverse Plane Normal face ca normala planului
sa se inverseze; Associative prin demarcare creaza un plan neasiciativ, fix. Desi s-au

2
vladac-uvab.webnode.ro

P.A.C.

NX7.5

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

selectat elemente geometrice pentru al defini, acesta nu se mai reactualizeaza in cazul

modificarii geometriei de la baza.
Axa de referin
Utilizarea axei de referinta este necesara pentru definirea unei referinte liniare in scopul
realizarii altor elemente precum corpuri de rotatie, matrice circulare sau plane de referinta.
Functia este disponibila din meniul Insert, Datum/Point, Datum Axis sau din bara de
instrumente Feature (fig.2).

Ca in cazul planului de referinta, o axa se poate contrui prin mai multe modalitati pe
langa cea mai utilizata Inferred (fig.3).
Intersection axa pozitionata la intersectia dintre doua elemente plane;
Curva/Face Axis axa aflata de-a lungul unei muchii linare sau axa unei suprafete
cilindrice;
On Curve Vector axa normala, binormala sau tangenta la un punct de pe o muchie
sau curba sau perpendiculara la un alt obiect;
Point and Direction axa avand punct de aplicatie si directie specificata de catre
utilizator;
Two Points axa ce trece prin doua puncte specificate de utilizator

3
vladac-uvab.webnode.ro

P.A.C.

NX7.5

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

Sistemul de coordonate de referin

Sistemul de coordonate de referinta reprezinta o entitate realizata dintr-un cumul de
obiecte de referinta cum ar fi: un sistem de coordonate, trei plane de referinta, trei axe de
referinta, un punct de origine. Acest sistem de coordonate se acceseaza din meniul Insert,
Datum/Point, Datum CSYS sau din bara de instrumente Feature (fig.4). Dupa accesarea
sistemului de coordonate, in Part Navigator apare ca operatie. Elementele lui pot fi selectate
individual la realizarea de noi operatii, pentru constrangea unor schite sau pentru a pozitiona
componente intr-un ansamblu cu mai multe repere.

Atunci cand realizam un fisier nou, se regaseste in originea obsoluta a sistemului un

astfel de sistem de referinta, el aparand in Part Navigator ca prima operatie de modelare.
Acest lucru faciliteaza constructia noului model.

Schie
Mediul de schiare
Cea mai mare parte dintre modelele realizate in NX sunt compuse din operatii bazate pe
schite. Schita este o combinatie de elemente bidimensionale, intre care se stabilesc diverse
relatii de constrangere. Prin acestea putem controla profilul si modelul sau unele zone din
acesta. Operatiile realizate pe baza unei schite sunt asociative cu aceasta. Daca se
realizazeaza o modificare a curbelor din schita la fel vor face si operatiile.
Pentru a initializa un reper trebuie accesat mediul de schitare. Pentru aceasta se
acceseaza din meniul Insert, Sketch sau din bara de instrumente Feature, butonul Sketch.

Sistemul va deschide un mediu de lucru ce contine un set de instrumente ce ofera atat

posibilitatea de a realiza curbe libere, cat si posibilitatea de a aplica un set de reguli acestora,
astfel incat sa se indeplineasca fuctiile cerute de proiect. In cadrul sistemului NX, exista doua
tipuri de schite:
4
vladac-uvab.webnode.ro

P.A.C.

NX7.5

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

Schita pe un plan Sketch on Plane pe un plan de referinta sau pe o suprafata plana

a unui solid dera realizat;
Schita pe o traiectorie Sketch on Path utilizata in special pentru operatia
Variational Sweep, in cazul generarii suprafetelor cu o forma complexa.
n general, etapele de urmat pentru realizarea unei schite sunt urmatoarele:

Aplicarea comenzii Sketch;

Stabilirea obiectivului de modelare;
Verificarea si personalizarea setarilor schitei;
Realizarea curbelor pe interfata de lucru;
Aplicarea de constrangeri geometrice si apoi cele dimensionale;
Finalizarea desenului prin iesirea din modulul Sketch apasand butonul Finish Sketch;

Realizarea unei schite se incepe prin intrarea in modulul Sketch, alegandu-se apoi planul
sau o suprafata a unui solid deja existent, daca este cazul, pentru a pozitiona noul desen. Daca
nu avem in plan, putem crea unul in acest scop, selectand optiunea Create Plane din lista
Plane Method. Trebuie apoi stabilita referinta planului pe care se realizeaza schita. Pentru
modificarea orientarii sistelului de referinta se pot utiliza sagetile temporare care apar pe
planul de schita, selectandu-se una dintre ele si apoi o muchie sau fata ce va realiza orientarea
ei. Inversarea sensului se realizeaza prin dublu clic pe sageata sau muchia respectiva.
Realizarea curbelor pe noua schi
Dupa definirea schitei, sistemul initiaza, in mod automat, comanda Profile. Prin aceasta
comanda se poate crea un profil din linii drepte si arce de cerc intr-un mod foarte rapid. In
mod implicit, comanda este setata pentru crearea de linii drepte, insa, in orice moment se
poate schimba aceasta optiune in favoarea realizarii arcelor de cerc. In timpul realizarii
curbelor, cursorul primeste doua zone in care putem introduce valori numerice atat pentru
dimensionare sau pentru introducerea coordonatelor X/Y, cat si pentru introducerea acestori
valori sub forma raza/unghi pentru arce de cerc sau lungime/unghi pentru linii drepte.
Cand se incepe realizarea unui arc de cerc prin intermediul comenzii Profile si exista
deja un element construit anterior, sistemul
poate aplica implicit constrangeri de
tangenta sau coincidenta. Pentru schimbarea
acestor constrangeri, readucem cursorul in
zona de inceput a arcului, care prezinta un
cerc impartit in 4 cadrane si iesim printr-un
alt cadran (fig.6).

5
vladac-uvab.webnode.ro

P.A.C.

NX7.5

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

Comanda Line din aceeasi bara de instrumente, este utilizata pentru reafizarea liniilor
una cate una (fig.7). Arcele de cerc de sine statatoare se realizeaza prin comanda Arc din
doua modalitati: trei puncte sau printr-un centru si punctele de capat (fig.8). Pentru a realiza
un cerc se va utiliza comanda Circle, care prezinta si ea doua obtiuni: centru si diametru sau
trei puncte (fig.9).

Atunci cand curbele sunt realizate, apar linii punctate care corspund unor elemente cheie
din curbele anterior create. Daca liniile ajutatoare nu apar pentru elementul dorit, pozitionam
mausul peste un punct dorit, iar sistemul il va identifica si va genera linii ajutatoare punctate.
Deoarece definirea explicita a curbelor se face, in
general, prin culegerea de puncte, trebuie delaiata
optiunea barei de selectie Snap Point. Aceasta bara
poate avea mai multe sau mai putine elemente in functie de specificul operatiei active in acel
moment. Aceste elemente apar atunci cand sistemul cere selectarea unui anumit punct si ajuta
in culegerea acestuia printr-o filtrare, in functie de operatiile specificate cprin activare sau
dezactivare.
Tipurile de puncte ce pot fi activate sau dezactivate din bara de selectie Snap Point sunt
explicate in tabelul de mai jos:

6
vladac-uvab.webnode.ro

P.A.C.

NX7.5

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

Constrngeri n schi
Dupa ce curbele sunt reprezentate este necesar ca acestea sa fie constranse, astfel incat sa
obtinem un set de curbe care sa corespunda obiectivului modelarii. Constrangerile sunt
utilizate pentru a crea modele parametrice predictibile si usor de actualizat. Modulul Sketch
evalueaza constrangerile pe masura ce ele sunt aplicate astfel incat sa nu existe conflicte intre
acestea.
Un profil este complet constrans atunci cand inlaturam toate gradele de libertate ale
elementelor, astfel incat profilul respectiv are o singura solutie si nu exista ambiguitati in
forma sa finala. Un bun indicator al gradului de constrangere este mesajul dat de catre sistem
in zona Status Line atunci cand avem activa una dintre cele doua comenzi de constrangere,
unde este comunicat numarul de constrangeri pentru a completa schita. Gradele de libertate
ale elementelor din schita sunt evidentiate prin prezenta unor mici sageti in punctul care se
poate deplasa, insa doar atunci cand comanda de aplicare a constrangerilor este activa. Aceste
sageti dispar pe masura ce aplicam constrangerile. Acesta este un alt indicator al gradului de
constrangere al schitei. Fiecare
simbol este format din doua
sageti, daca vom constrange
deplasarea pe o directie,
sageata corespunzatoare va
disparea.
Constrangerea
completa va duce la disparitia
ambelor sageti.

Constrngeri geometrice

Constrangerile geometrice se aplica utilizand comanda Constraints care ajuta la

realizarea de reguli geometrice ce definesc forma schitei. Obiectivul modelarii va dicta ce
7
vladac-uvab.webnode.ro

P.A.C.

NX7.5

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

constrangeri sunt necesare pentru a crea fiecare schita in parte. Exemple de constrangeri
geometrice: definirea unei linii ca fiind orizontala, definirea mai multor linii ca fiind paralele
intre ele sau cu an alt element, pozitionarea unei schite in spatiu sau relativ la alte elemente
create anterior, etc. Pentru a activa
comanda corespunzatoare, sa apasa
butonul Constraints din bara de
instrumente Sketch Tools sau din meniul
Insert, Constranints. De fiecare data,
sistemul cere selectarea curbelor ce vor fi
constranse. In functie de elementele
specificate, sistemul va propune un set
anume de constrangeri ce pot fi aplicate.
Alegerea constrangerilor se face fie prin selectia din bara comenzii, fie prin selectia din lista
contextuala ce apare daca se initializeaza clic dreapta pe una din curbe.
Tipuri de constrangeri geometrice pe care sistemul le pune la dispozitia utilizatorului in
functie de elementele selectate:

8
vladac-uvab.webnode.ro

P.A.C.

NX7.5

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

Dupa aplicarea acestor constrangeri, ele vor aparea pe interfata de lucru langa curbele de
care apartin, sub forma unor simboluri.
Trebuie acordata o atentie deosebita modului de selectare a curbelor. Trebuie retinut
faptul ca este o mare deosebire intre selectarea unei curbe ca o entitate si selectarea unui
punct ce apartine acesteia (selectie permisa prin optiunea Snap Point), pentru ca tipurile de
constrangeri geometrice propuse vor depinde de aceste selectii. Se exemplu, pentru aplicarea
unei constrangeri de tangenta intre un cerc si o linie, trebuie acordata atentie in alegerea
curbelor pentru a nu cuprinde in momentul selectiei vreun punct specific al curbelor (capat,
mijloc, quadrant, centru), deoarece sistemul va propune o constrangere de tip Coincident,
ignorand tangenta.
-

Constrngeri dimensionale

Constrangerile
dimensionale
stabilesc
marimea elementelor dintro schita sub forma unor
parametrii dimensionali. Se
poate
stabili
marimea
oricarui element geometric
sau relatie dintre aceste
elemente (distanta dintre
doua puncte). Dimensiunile
din schita, cum ar fi cotele
din desenul de executie,
sunt formate din linii de
extensie, sageti si text. Textul este de fapt o expresie, partea din stanga reprezinta numele
parametrului, iar partea din dreapta (de dupa egal) formula sau valoarea parametrului
9
vladac-uvab.webnode.ro

P.A.C.

NX7.5

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

respectiv. Daca se modifica valorile acestor dimensiuni, deci ale parametrilor, se va produce
automat si modificarea obiectelor pe care le dimensioneaza. Modificarea se poate face si prin
comanda Expressions (aceasta comanda va fi studiata ulterior).
Datorita usurintei de utilizare, este
recomadata folosirea constrangerilor implicite
prin
selectarea
butonului
Inferred
Dimensions din bara de instrumente Direct
Sketch sau din meniul Insert, Dimension.
Sistemul este in stare sa aplice constrangerile
corecte in majoritatea cazurilor prezentate,
bazandu-se pe tipul elementului selectat, de
modul in care este miscat mausul.
Daca sunt selectate mai multe elemente, sistemul se adapteaza si propune o dimensiune
in concordanta cu elementele selectate. Vor fi generate dimensiuni intre elemente sau daca
elementele sunt doua linii neparalele ca propune un unchi, daca liniile sunr paralele va
propune distanta dintre ele.
In general, modalitatea de lucru in NX presupune o atentie sporita la modul cum se face
selectia elementelor. Daca se va cuprinde cu tinta cursorului punctul de capat al unei linii,
atunci sistemul va considera in mod implicit ce se doreste punctul respectiv si nu intreaga
linie ca entitate de sine statatoare. Pentru a selecta linia trebuie sa nu se atinga niciun punct
propus de Snap Point.
Introducerea valorii dimensionale se poate face
imediat dupa plasarea acesteia si se poate edita prin
dublu clic pe orice element al dimensiunii (sageti, linii
de extensie, text). Reatasarea unei dimensiuni se
realizeaza cu comanda Attach Dimension din meniul
Tools, Constraints sau realizand un clic dreapta pe
element, alegandu-se
comanda mai sus
mentionata. Comanda permite, de asemenea, reatasarea
unor dimensiuni care si-au pierdut geometria suport. Dupa
realizarea comenzii se specifica obiectele de care se
ataseaza dimensiuniea (mai intai Object 2 si apoi Object
1).

10
vladac-uvab.webnode.ro

P.A.C.

NX7.5

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

Editarea curbelor
In general, editarea curbelor presupune aplicarea catorva operatii simple pentru retusarea
curbelor din modelul schitat. Astfel, programul NX are posibilitatea de a edita curbele prin
patru operatii: Quick Trim, Quick Extend, Make Corner, Fillet.
Quick Trim este o operatie de taiere. Este utilizata pentru scurtarea unor elemente
prin intermediul altor elemente cu care se intersecteaza. Pentru a activa aceasta
comanda se poate accesa butonul corespunzator din bara de instrumente Direct
Sketch sau din meniul Edit, Sketch Curve, Quick Trim (tasta T). Este o operatie
extrem de simpla si nu este nevoie decat de selectarea segmentelor ce urmeaza a fi
indepartate. Daca sunt mai multe elemente de sters, se tine apasat butonul stanga al
mausului si apoi se trage de acesta, cursorul va aparea ca un creion care va trasa o
surba libera care la sterge toate curbele cu care se intersecteaza. Sistemul va aplica

automat constrangeri dupa aceasta operatie, in functie de elementele ce au fost taiate

si modul de taiere.
Quick Extend functioneaza in mod identic cu operatia de mai sus, insa va extinde
elementele respective pana ce vor intersecta primul element. Conteaza capatul
selectat, pentru ca acela va fi cel extins. Se poate ajunge la aceasta comanda fie din
bara de instrumente Direct Sketch fie din meniul Edit, Sketch Curve, Quick Extend
(tasta E). Ca si in cazul operatiei Quick Trim, sistemul va crea automat si
constrangeri: Coincident, Point on Curve, Tangent.
Make Corner este o operatie care poate extinde sau taia doua elemente pentru a
realiza un colt. Cele doua elemente se pot intersecta sau pot fi complet independente,
sistemul prelungindu-le. Ca si mai sus, sistemul realizeaza automat constrangeri. Se
poate ajunge la aceasta comanda fie din bara de instrumente Direct Sketch fie din
meniul Edit, Sketch Curve, Make Corner.

11
vladac-uvab.webnode.ro

P.A.C.

NX7.5

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

Fillet realizeaza racordari intre 2 sau 3 elemente. Curbele nu trebuie sa fie neaparat
coincidente, de asemenea, se pot crea racordari intre intersectii teoretice. Curbele
originale pot fi taiate la intersectia cu racordarea sau nu, in functie de optinudea din
bara de comanda (Trim/Untrim). Marimea razei este data de pozitia mausului insa se
poate introduce si o valoare prestabilita de utilizator. Se poate ajunge la aceasta
comanda fie din bara de instrumente Direct Sketch fie din meniul Edit, Curve,
Fillet.

Curbe decalate n spaiu

Operatia de decalate in spatiu a curbelor reprezinta o varianta de editare a acestora ce
permite lucrul mult mai facil in cazul adaugarii de elemente cu anumite caracteristici clare si
stabilite dimensional. Astfel, programul NX are posibilitatea de a decala in spatiu curbele
prin patru operatii distincte: Offset curve, Pattern Curve, Mirror Curve, Derived Lines.
Offset Curve, reprezinta o operatie de decalare paralela a unei linii de sine statatoare
sau a unui profil, la o distanta stabilita de utilizator. Pentru a activa aceasta comanda
se poate accesa butonul corespunzator din bara de instrumente Direct Sketch sau din
meniu Insert, Sketch Curve, Offset Curve. Dupa apartitia casutei de dialog,
utilizatorul trebuie sa aleaga
curba pe care o va decala,
apoi
trebuie
precizata
distanta la care noua curba
va fi trasata. Prin optiunea
Reverse Direction, noua
curva poate fi trasata in mod
simetric
spre
interiorul
profilului sau spre exteriorul
acestuia.
Pattern Curve, reprezinta o operatie de multiplicare a unei linii de sine statatoare sau
a unui profil, dupa un criteriu de circularitate (avand un centru de simetrie) sau
matriceal (aranjare pe linii si coloane). Pentru a activa aceasta comanda se poate
12
vladac-uvab.webnode.ro

P.A.C.

NX7.5

note de curs 2

2014-2015

semestrul 1

accesa butonul corespunzator din bara

de instrumente Direct Sketch sau din
meniu Insert, Sketch Curve, Pattern
Curve. Dupa apartitia casutei de
dialog, utilizatorul trebuie sa aleaga
curba pe care o va multiplica, apoi se
precizeaza modalitatea de multiplicare,
dupa care se introduc valorile cerute
pentru aceasta operatie. De exemplu,
in cazul unei multiplicari circulare, se alege curba de multiplicat, apoi se alege modul
circular de multiplicare dupa care se alege centrul de simetrie. In sectiune Angular
Direction se poate alege una din optiunile oferite de sistem cum ar fi numarul de
elemente si unghiul dintre acestea.
Mirror Curve, reprezinta o operatie copiere simetrica a unei linii de sine statatoare
sau a unui profil, pe baza unei linii sau plan
de simetrie stabilit de utilizator. Pentru a
activa aceasta comanda se poate accesa
butonul corespunzator din bara de
instrumente Direct Sketch sau din meniu
Insert, Sketch Curve, Mirror Curve. Dupa
apartitia casutei de dialog, se aleaga curba ce
va fi oglindita, apoi se precizeaza linia sau
planul de simetrie.
Derived Lines, reprezinta o operatie de trasare a unor curbe ce deriva din pozitia
elementelor deja existente in schita. Pentru a activa aceasta comanda se poate accesa
butonul corespunzator din bara de instrumente Direct Sketch sau din meniu Insert,
Sketch Curve, Derived Lines. In acest caz utilizatorul poate crea: o linie de simetrie
intre doua linii paralele, aceasta linie avand o lungime stabilita ulterior; o linie
bisectoare intre doua linii neparalele avand o lungime stabilita ulterior; o linie paralela
cu o linie dreapta, decalata la o distanta stabilita ulterior .

13
vladac-uvab.webnode.ro