Brezeanu Daniela-Stefania, Ingineria Geologica a Resurselor, grupa

303A
Geochimia petrolului

Geochemical constraints on the origin

and volume of gas in the New Albany
Shale
(DevonianMississippian), Eastern Illinois
Basin
Constrangeri geochimice in ceea ce
priveste originea si volumul de gaz in
marnele(sisturile argiloase) de varsta DevonianMississipian ,Estul Bazinului Illinois

1.Introducere
Obiectivele acestui studiu de caz sunt:

sa aduca date noi in ceea ce priveste mediul depozitional al marnelor

de New Albany
sa determine originea geochimica a gazelor si controlarea acestora
asupra volumului de gaz disponibil
sa evalueze explorarea si productia gazului in viitor

Pe langa marnele New Albany din bazinul Illinois,caracteristici ale unei alte
formatiuni- marnele din Maquota Group(de varsta Ordovician) sunt si ele
incluse in acest studiu ,cu scopul de a arata o scurta comparatie cu marnele
de New Albany.
Sedimentele din acest grup nu au fost studiate pe deplin inca,
insa,datorita grosimii acestor strate(pana la 300 m),a continutului moderat

de Corbon Organic Total (Toc) i a maturitatii termice relativ mare - implica

potenialul sau ca fiind o alta sursa de generare a gazelor termogenice in
bazinul Illinois.

Figura 1. Location of New Albany Shale gas wells. (Based on Zuppann

et al. (2006).)

Localizarea sondelor de gaz in New Albany Shale

2.Caracteristici geologice a marnelor din New Albany

Marna New Albany este de varsta Devonian Mijlociu si tinde catre
Mississipian Inferior,fiind o formatiune bogata in materie organica ce se
extinde de-a lungul Indianei,Illinois si in V statului Kentucky,avand o grosime
de aproximativ 140 m si o inaltime de 228 m.
Principalele tipuri de roci sunt:marnele negre,bogate in materie
organica,marnele gri-verzui,dolomitele si silturile.(figura nr 2)

Figura 2 Lithostratigraphic
section of the New Albany
Shalein Indiana. Stratigraphy
modified from Lineback
(1970); lithology from
Hamilton-Smith et al. (1994);
thickness from Hasenmuelleret al. (1994).

Marnele New Albany sunt asezate neuniform in SE Indianei(Devonianul

Mediu)peste formatiunea calcarelor de North Verneon si este impartita
d.p.d.v litostratigrafic in 6 unitati.Interpretarea initiala a marnelor New
Albabny a fost caracterizata ca aparinand unui sistem depozitional de tip
marin,stratificat,anoxic.

Marnele de New Albany acopera o maturitate termica ce poate

corespunde limitei de reflectanta a vitrinitului(R0),avand valori de 1,5 % in S
bazinului Illinois si valori cuprinse intre 0,5-0,7% pe marginea
bazinului(inclusiv Indiana,fig 3)
Figure 3. Vitrinite reflectance (Ro) map of the New Albany Shale in the Illinois Basin.
Modified from Hasenmueller and Comer (2000).Average Ro values from the locations
studied are indicated. Note that Ro measured for the Pike County location is higher than
than predicted from the map

la

Maturitatea termala poate ajunge in unele zone

valori mai mari decat cele indicate de R0,valoare
de aproximativ 0,7 % masurata in Pike
County,ce poate sugera ca maturitatea termala
poate fi intarita de un model de ingropare
istoric(in decursul timpului).(fig 4)
Modelul a fost obtinut prin folosirea
datelor litostratigrafice din masuratorile
geofizice facute in Pike County si in imprejurul
acestei zone.Modelul indica ca marnele de New
Albany au atins temperaturi maxime de
aproximativ 100C si aproximativ 90C in Owen
County.(fig 4)

Asemenea conditii au stimulat biodegradarea

materiei organice din timpul afundarii si au
condus la producerea de metan(CH4)
Figure 4 Burial history model for New Albany and Maquoketa shales generated using BasinMod 1D software (Platte
River Associates,Inc.). (A) Burial history diagram for Pike County showing levels of thermal maturity and maximum
exposure temperatures reached byNew Albany and Maquoketa shales; (B) Evolution of transformation ratio and Ro
of New Albany and Maquoketa shales throughoutgeologic time and measured present day Ro values. In the case of
the Maquoketa Shale, the calibrated reflectance of solid bitumen wasused instead of Ro to compensate for the lack
of vitrinite. The burial history model used the hybrid model ofvariable heat flow combinedwith deep burial during
Permian (Rowan et al., 2002). Ord = Ordovician; Sil = Silurian; Dev = Devonian; Carb = Carboniferous; Perm
=Permian; T = Triassic; Pal = Paleogene; N = Neogene.

3.Metodologie
Masuratori ale reflectantei vitrinitului si analize macerale au fost facute
folosind un microscop cu lumina reflectanta Zeiss Microscope.Au fost
facute 25 de astfel de masuratori pentru reflectanta vitrinitului si 500 de
puncte au fost masurate(calculate) pentru a reflecta compozitia urmand
proceduri petrografice.
Analize izotopice asupra materiei organice au fost facute,dupa ce roca a
fost tratata cu 2N HCl(acid clorhidric);la temperature camerei,pentru
descompunerea carbonatilor din probe,urmata de spalarea probelor cu apa
deionizata si lasata la uscat la rece(inghet).

4.Originea si caracteristicile gazului in marnele New

Albany

Totalitatea continutului de gaz in aceste marne

variaza intre 0,4-2,1 m3/tona in Owen
County si de aproximativ 2 m3/tona in Pike
County.
O corelatie puternica a fost facuta
in aceasta zona intre gazul residual si
cantitatea totala de gaz(R2~0,9,fig
5a),si intre continutul total de gaz si
continutul Toc total(R2~0,7-0,9; fig. 5B),din
care Toc analizat a fost obtinut din probe
omogene si representative a sectiunilor
bazale(cca 30 cm)

Figure 5 (A) Relationships between residual gas content

andtotal gas content. Note different slopes of correlation

lines forNew Albany Shale samples and the larger fraction
of residual gas in the shallower Owen County
location. (B) Relationships between total organic
carbon (TOC) and total gas content. Note the larger
gas content per unit of TOC in the Pike County
location than in the Owen County location.

Corelarea a aratat o reletie pozitiva

intre volumele porilor mici si inchisi ce
contineau gaz residual si a porilor mari ce asigura
pastrarea gazului absorbit de catre acestia.
In Pike County datele au aratat ca zona contine o mai
mare cantitate cu gaz ce are aceeasi valoare de Toc,astfel a fost modelata
cantitatea de materie organica maturate(predominant alcatuita de materie
organica de tip marin) si a fost estimate volumul de gaz generat de catre
acestea.Tipul de kerogen gasit a fost:kerogen de tip II,acesta fiind un gaz
mixt.Maturitatea termala a materiei organice in fereastra de petrol de
inceput nu a permis o explozie semnificativa pentru generarea gazului,prin
urmare majoritatea kerogenului din marnele de New Albany a ramas astfel.
Gazele din marnele New Albany sunt predominant termogenice,in timp
ce unele se prezinta ca un amestec de gaz microbial(cu bacterii) ce are o

tendinta de transformare catre metan(CH4) catre marginea bazinului

Illinois.Ocurenta metanului(bacterian/microbial) coincide cu salinitatea mica
a apelor de formatiune si sugereaza o diluare a apelor sarate(desarare a
apelor de formatiune) de catre apele metrorice ,care au permis bacteriilor sa
se infiltreze in rocile fracturate.
Materia organica din aceste marne este predominant dominate de
liptinide,dar au si o proportie mare de alginate ce sunt bogate in lanturi
alifatice de atomi C17,respective C19.

5.Comparatie intre marnele New Albany si marnele din

Marquoketa Group
Marnele din Maquoketa group(de varsta Ordovician) sunt alte surse
potentiale de producere a gazului gasit in Bazinul Illinois.
Grupul Maquoketa este constituit din marne intercalate,maluri si gresii
unde au fost gasite urme de bioturbatii si fosile.
Materia organica aici este abundenta(valoarea Toc cca. 0,92-1,62%) si
este reprezentata de mici ansambluri algale,amorfinite si de bitumen
solide.In absenta vitrinitului a fost realizata o reflectanta a bitumenului solid
utilizand ecuatia lui Jacob,care a relevant o propotie de cca 0,93-0,98 %.
TOC si NT(Nitrogenul total) in marnele Maquoketa sunt de aproximativ 6
ori mai putin abundente decat cele din New Albany, ceea ce sugereaza o
cantitate redusa a materiei organice,implicit si a hidrocarburilor din acea
zona.
Relatia intre continutul de gaz si porii din formatiunile din grupul
Maquoketa nu sunt la fel de bine definite,ca acelea din marnele din New
Albany(fig 6),deoarece aceste formatiuni prezinta acumulari mici de gaz si
TOC.

Figure 6- D-A micropore volume versus gas content.

6.Concluzii
Prezenta gazelor mixte(kerogen tip II)din marnele New Albany ce indica
atat o formare pe cale termica ,cat si un ape cale bacteriana(biodegradarea
materiei organice) pot fi luate in considerare pentru exploatare.
Cativa parametrii geochimici si petrografici sunt aratati in figura 7.

Figure 7Conceptual diagram of

GIP potential and gas producibility
of New Albany Shale at the locations studied
depending on the type of
predominant shale gas origin. Colored zones
represent ranges of values of each
parameter favorable for GIP or gas producibility.TOC
= total organic carbon; TDS = total dissolved solids; Sw = water saturation.

Unii parametrii intaresc ambele ipoteze:atat ipoteza termica,cat si cea a

biodegradarii biomasei(ex:continutul Toc,grosimea stratelor).Astfel,ambele
ipoteze stabilite pentru originea gazelor in Bazinul Illinois pot fi valabile.

Bibliografie:
AAPG Bulletin, v. 94, no. 11 (November 2010), pp. 17131740