Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Acea persoan, fizic sau juridic, reprezentant a valorii ocrotite, care sufer un
ru ( o vtmare ) prin comiterea faptei.
Este important de stabilit dac subiectul poate fi orice persoan sau doar una care
are o anumit calitate , dac este calificat (ex: ultrajul)
5. Locul si timplul :
1
a) elemente esentiale ale unor infractiuni (ex: timp de rzboi n cazul infraciunii de
rapot cu faptuitorul;
ne intereseaza pedeapsa aplicata si pedeapsa principala, cele accesorii, cea
complementara intre ce minim si ce maxim; pedepsele complementare pot fi
aplicate facultativ de instanta.
- pedeapsa deteniunii pe viaa, a nchisorii sau amenda penal; cazuri de
nepedepsire sau de reducere a pedepsei; aplicarea obligatorie a pedepselor
complementare
12. Aspecte procesuale
competena
infractiuni contra securitatii nationale). In C. Pen. Anterior (Codul lui Carol) aparea sub
forma de crime si delicte contra statului. Codul penal socialist le-a numit infractiuni
contra securitatii statului. Legea 140/1996 a reglementat actuala denumire.
OBIECT
2. Obiect juridic:
a) generic: statul roman impreuna cu trasaturile sale fundamentale stabilite prin
constitutie: unitate teritoriala; indivizibilitate; suveranitate; independenta.
b) special: obiectul juridic se poate confunda cu cel generic la unele infractiuni. La
altele obiectul juridic poarta doar asupra unui fragment din obiectul juridic generic.
Exemple : art. 161, 162 se refera numai la puterea de stat.
La unele infractiuni putem vorbi si de un obiect juridic secundar (adiacent)
deoarece pe langa valorile ocrotite in mod direct, se ofera protectie si altor valori.
3. Obiectul material: in principiu aceste infractiuni nu au obiect material, sunt valori
abstracte.
Execeptii: art. 156 bunuri ( este o exceptie); de regula cat avem obiect juridic
secundar avem si obiect juridic material (art. 160,161 corpul persoanei)
3
Exceptii: art. 156 C.pen., unde situaia premis este dat de o condiie de timp, cum s-a
artat anterior, preexistena strii de rzboi; art.157 C.pen., unde este necesar
preexistena secretului de stat; art. 170 C. pen., la care situaia premis const n
svrirea anterioar a vreuneia din infraciunile prevzute n art. 155-163, 165, 166 i
167 C. pen.
CONTINUT CONSTITUTIV
7. Latura obiectiva:
a) elementul material infraciunile contra siguranei statului se svresc de regul
10. Variante: de regula varianta tip sau varianta asimilita. De regula nu exista varianta
agravata. Exceptie: art. 165 (2) subminarea economiei pagube importante. Exista in
schimb trei infractiuni care au fost prevazute variante atenuante: art. 158 (2) alte
documente care fac sa pericliteze siguranta statului afara de secrete de stat; art. 162 (2)
alte actiuni care ar slabi puterea statului afara de actiuni armate; art. 169 (2) (3) (4)
detinerea unui document in afara serviciului, detinere alte documente in vedere divulgare
de natura sa puna in pericol siguranta statului sau atunci cand sunt savarsite de alte
persoane ( altele decat cele care au indatoriri de serviciu).
Cele mai multe infraciuni prezint pe lng configuraia tipic i variante agravate. ( !!!
aceeasi problema ca mai sus)
11. Sanctiuni:
sau de ajutare a unei puteri straine pentru desfasurarea unei activitati dusmanoase impotriva
sigurantei statului, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani
si interzicerea unor drepturi.
1. Obiect juridic = coincide cu obictul juridic generic (stratul + atributiile sale)
2. Subiectii
a) activ = cetateanul roman sau cetateanul strain (???) /apatridul domiciliat in
Romania ; NCP (NOUL COD PENAL) subiectul activ este doar cetateanul roman.
b) pasiv = statul roman.
3. Latura obiectiva :
elementul material= actiunea faptuitorului de a intra in legatura cu o organizarie,
cu o putere straina sau agenti ale acestora. Mod de realizare: direct / indirect.
4. Latura subiectiva: vinovatia este ceruta sub forma intentiei, dar este ceruta ca si intentie
directa calificata prin scop.
5. Forme: Infractiunea se consuma in chiar momentul realizatii elementului material,
momenti in care se creaza si starea de pericol. Tentativa se pedepseste (desi e posibila
mai mult teoretic).
6. Variante: doar varianta tip.
7. Sanctiune: Detentiunea pe viata alternativ cu inchisoarea de la 15-25 de ani +
interzicerea unor drepturi . Se poate aplica art. 172 (1) (2) cauze de nepedepsire sau de
reducere a pedepsei.
d. Trece de partea inamicului sau efectueaza alte actiune care sunt de natura sa favorizeze
activitatea dusmanului ori sa slabeasca puterea de lupta a fortelor armate romane sau a
armatelor aliate, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare la 15 la 25 de
ani si interzicerea unor drepturi.
(2)Cu aceasi pedeapsa se sanctioneaza cetateanul roman sau persoana fara cetatenie care
domiciliaza pe teritoriul statului roman , care, in timp de razboi, lupta sau face parte din
formatii de lupta impotriva statului roman sau a aliatilor sai.
1. Obiectul juridic statul cu atributele sale. Se poate vorbi de un obiect juridic secundar
5.
Latura obiectiva
Elementul material Infractiunea de ajutare a inamicului concretizata in una din
modalitatile prevazute de text: Predare (a + b) Procurare (c) Trece de partea
inamicului pentru varianta tip ; de a lupta sau face parte din formatii de lupta
contra statului pentru varianta asimilata
Actiunile prevazute la art 156 reprezinta modalitati alternative de realizare a elementului
material, este suficient sa se comita una dintre ele.
Actiunile enumerate de legiuitor au caracter exemplificativ pentru ca exista o teza finala
art. 153 ( 1), lit d, care foloseste o formula generala pentru a include si alte modalitati ale
actiunii care sunt de natura sa favorizeze activitatea dusmanului sau sa slabeasca puterea
de lupta a statului roman.
Urmarea imediata starea de pericol existent se prezuma in existenta
elementului material
Legatura de cauzalitate este intotdeauna prezenta (face parte din continutul
constitutiv al infractiunii), rezulta din materialitatea faptei.
6. Latura subiectiva - Vinovatia - forma intentiei (directa atunci cand scopul arata
stat (varianta tip alin. 1) sau documentul care prin importanta sa face sa pericliteze
siguranta statului (varianta atenuanta alin. 2).
Poate fi si alt bun prin care se materializeaza secretul de stat.
Se poate ca in mod concret sa nu aiba un obiect material, in masura in care datele nu se
materializeaza in documente ci este vorba de informatii, date care se transmit oral, ele nu
se materializeaza intr-un obiect sau bun.
3. Situatia premisa existenta documentelor
4. Subiectii
activ cetatean roman, persoana fara cetatenie domiciliata in Romania.
10
6. Latura subiectiva
- Vinovatia intentie directa si indirecta
- Scopul in acest caz, existenta unui scop nu se refera la rezultatul faptei in sensul
ca nu este necesar ca fapta sa urmareasca punerea in pericol a sigurantei statului
ca in cazul art 155. Nu avem de a face cu o intentie calificata prin scop chiar daca
scopul are legatura si cu latura subiectiva.
2 tipuri de scop: 1. are legatura cu calificarea faptei ca savarsita cu intentie directa
2. nu are legatura cu aceasta calificare a fapte (???)
7. Forme: consumare se face diferentiat in functie de modalitatea elementului material in
Faptele prevazute in art. 157, savarsite de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie
care nu domiciliaza pe teritoriul statului roman, se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu
inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Raportat la art 157 cu aceasi deosebire.
NCP : actiuni dusmanoase sunt inlocuite cu actiuni ostile.
ATENTATUL CARE PUNE IN PERICOL SIGURANTA STATULUI
Art 160 Atentatul care pune in pericol siguranta statului (norma)
Atentatul savarsit contra vietii, integritatii corporale ori sanatatii unei persoane care
indeplineste o activitate importanta de stat sau alta activitate publica importanta, in imprejurari
care fac ca fapta sa puna in pericol siguranta statului, se pedepseste cu detentiune pe viata sau
cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
In denumirea generica de atentat sunt incluse atat faptele incercate (terntativa) cat si faptele
consumate. Atentatul este o infractiune complexa, fapta este incriminata in variant tip.
1. Obiectul juridic (complex) Principal relatiile privitoare la siguranta statului
Secundar relatiile privind dreptul persoanei la viata, integritate corporala sau sanatate
2. Obiectul material reprezentat de corpul persoanei asupra careia se exercita elementul
material.
3. Subiectul Activ orice persoana, necircumstantiat, participatia este posibila sub toate
12
6. Latura subiectiva
- Vinovatia intentia in ambele modalitati
- Mobilul si scopul indiferente pentru existenta infractiunii, chiar daca in acest
gen de infractiuni se actioneaza pe motivuri particulare. In anumite cazuri putem
intalni si aceste elemente.
7. Formele infractiunii tentativa in principiu nu este posibila deoarece tentative este
14
Curs 04 27.10.2009
SUBMINAREA PUTERII DE STAT
Actiunea armata de natura sa slabeasca puterea de stat iar conform alin (2) sunt incriminate orice
actiuni violente savarsite de mai multe persoane impreuna de natura sa slabeasca puterea de stat.
Art 162 Subminarea puterii de stat (norma)
Actiunea armata de natura sa slabeasca puterea de stat se pedepseste cu detentiune pe viata
sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Orice alte actiuni violente savarsite de mai multe persoane impreuna, de natura sa atraga
aceleasi urmari, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
1. Obiectul juridic Principal relatiile sociale referitoare la puterea de stat
Secundar cand actiunea se indreapta nemijlocit, fie asupra bunurilor, fie asupra
persoanelor, relatiile privind viata/integritatea si relatiile patrimoniale.
2. Obiectul material Secundar anumite bunuri, corpul persoanei atunci cand exista
de faptuitori .
In cazul alin 1 este de vorba de actiune armata de cel putin 2 oameni.
In variant alin 2 este vorba de mai multe persoane. In doctrina se sustine ca in acest caz
trebuie sa actioneze cel putin 3 persoane deoarece daca ar fi fost suficiente 2 persoane sar fi folosit sintagma utilizate la alte articole fapte savarsite de 2 sau ami multe
persoane (exem. 209 furt)
Pasiv statul; persoana fizica supusa la violente si/sau persoana juridical care sufera
prejudiciul patrimonial.
4. Latura obiectiva
- Elementul material In varianta tip, reprezentat prin actiune armata, realizat in
modalitati practice multiple. Esential este ca in cadru actiunii respective sa se
foloseasca arme in sensul art 151 care se refera la alte obiect ce au fost folosite
pentru atac.
In variant atenuata elementul material este reprezentat de actiuni violente asupra:
persoane, bunuri, institutii.
Cerinta esentiala pentru ambele variante ca fapta sa fie de natura sa slabeasca
siguranta de stat.
- Urmarea imediata Principala starea de pericol
Secundar rezultatul ce poate fi: decesul, vatamarea integritatii corporale fie
un prejudiciu
15
Pasiv statul; agentul economic public sau privat caruia ii apartine bunul afectat
4. Latura obiectiva
- Elementul material actiunea de distrugere, degradare, aducere de in stare de
neintrebuintare a unui bun. Modalitati concrete: explozii, incendii. Cerinta
16
7. Variante Tip
8. Sanctiuni detentiunea pe viata alternativ cu pedeapsa inchisorii 15-25 ani.
17
2. Obiect material inexistent in cazul alin (1). Este posibil doar in cazul alin (2).
3. Subiectii
a) Subiectul activ in alin (1) textul prevede folosirea unor organizatii de genul celor de la
art 145, astfel subiectul activ trebuie sa fie o persoana cu o functie care sa I permita
folosirea unor astfel de organizatii. In alin (2) subiectul activ poate fi orice persoana.
b) Subiectul pasiv - este statul. Subiectul subsidiar(adiacent) organizatiile de genul celor
de la art 145.
4. Latura obiectiva
-
drepturi. Pentru varianta agravata de la alin (2) sanctiunea este detentiunea pe viata
alternative cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
7. Variante: tip si o varianta agravanta.
COMPLOTUL
dintre infractiunile prevazute in art 155- 163, 165 si 1661 ori aderarea sau sprijinire
sub orice forma a unei astfel de asociatii sau grupari se pedepseste cu detentiune pe
viata sau inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Pedeapsa pt complot nu poate fi mai mare decat sanctiunea prevazuta de lege pt cea
mai grava dintre infractiuni care intra in scopul asociatiei sau gruparii.
(3) Daca faptele prevazute in alin 1 au fost urmate de savarsirea unei infractiuni se aplica
regulile de la concursul de infractiuni.
19
(4) Nu se pedepseste persoana care, savarsind fapta prev in alin (1) sau (3) o denunta mai
inainte de a fi fost descoperita.
Se pune problema daca este utila existent acestei infractiuni (in NCP aceasta infractiune
nu mai este reglementata).
Existenta acestei infractiuni se justifica prin existenta unui pericol social sporit dat de mai
multe persoane in vederea comiterii unor infractiuni ce aduc atingere sigurantei statului.
Exista o traditie in acest sens si in legislatiile mai vechi. In codul Calimah se vorbea de
imperecherea impotriva stapanirii si a obstestei sigurante.
Este raportat numai la infractiunile contra statului, pentru celelalte infractiuni de drept
comun exista o noua infractiune denumita Asocierea in vederea savarsirii de
infractiuni.
Infractiunea de complot consta in: constituirea unor grupari sau asociatii in vederea
savarsirii unor infractiuni de la articolele 165-163 si de la art. 165-1661 sau aderarea si
sprijinirea sub orice forma a unor astfel de grupari.
20
3. Subiectii
a) Subiectul activ poate fi orice persoana- natura infractiunii presupune o pluralitate
constituita. Conform doctrinei sunt necesare cel putin 3 persoane altfel s-ar fi utilizat
sintagma doua sau mai multe persoane
b) Subiectul pasiv este statul roman.
4. Latura obiectiva
-
5. Latura subiectiva.
-
depasi sanctiunile prevazute de lege pentru cea mai grava infractiune ce intra in
scopul asocierii.
Daca nu s-a consumat una din actiunile in vederea careia s-a format asocierea, se va
retine infractiunea de la art. 1661 (???) Complotul este o infractiune de sine statatoare,
ceea ce implica ca si atunci cand nu s-a consumat una din infractiunile proiectate (in
vederea carora s-a realizat asocierea), se va retine complotul ( nu stiu care din variante
este corecte deci ???).
21
Daca se produce una sau mai multe astfel de actiuni avem de a face cu un concurs de
infractiuni.
Document sau inscris = tratate international care pot lua forma unor conventii, acorduri,
pacte, etc. dreptul ocrotit poate fi prin urmare banesc, teritorial sau de navigatie etc.
(1) Divulgarea unor documente sau a unor date care constituie secrete de stat ori a altor
documente sau date, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca
fapta este de natura sa puna in pericol siguranta statului, se pedepseste cu inchisoare
de la 7 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Detinerea inafara indatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat,
daca fapta este de natura sa puna in pericol siguranta statului se pedepseste cu
inchisoare de la 5 la 10 ani.
(3) Cu pedeapsa prevazuta in alin. 2 se sanctioneaza detinerea in afara indatoririlor de
serviciu a altor documente in vederea divulgarii, daca fapta este de natura sa puna in
pericol siguranta statului.
(4) Daca faptele prevazute in alin. precedente sunt savarsite de orice alte persoane,
pedeapsa este de la 1 la 7 ani
NEDENUNTAREA
Art. 170 Nedenuntarea (norma)
(1) Omisiunea de a denunta deindata savarsirea vreuneia dintre infractiunile prevazute in
(1) Infractiunile contra vietii, integritatile corporale, sanatatii, libertatii sau demnitatii,
savarsite impotriva reprezentantului unui stat strain se sanctioneaza cu pedeapsa
prevazuta de lege pentru fapta savarsita, al carei maxim se sporeste cu 2 ani.
(2) Actiunea penala se pune in miscare la dorinta e xprimata de guvernul strain.
Subiectul pasiv
a) Principal este statul roman
b) Adiacent este persoana care reprezinta statul sau guvernul strain in tara noastra.
Curs 05 03.11.2009
TITLUL II : INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI
Capitole:
I.
Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatarii
Sect. I : Omuciderea
Sect. II: Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii
Sect. III: Avortul
II.
Infractiuni contra libertatii persoanei
III.
Infractiuni privitoare la viata sexuala
IV.
Infractiuni contra demnitatii
NCP: acest tilul are IX (9) capitole:
I. Infractiuni contra vietii
II. Infractiuni contra integritatii corporale sau sanatatii
III.Infractiuni savarsite asupra unui membru de familie
24
SECTIUNEA I. OMUCIDEREA
Cuprinte 6 infractiuni:
- 3 infractiuni de omor ( omor, omor calificat si omor deosebit de grav)
- Pruncuciderea
- Uciderea din culpa
- Determinarea sau inlesnirea sinuciderii
Trasatura generala: ocrotirea dreptului la viata garantat de art. 22 din Constitutie.
1. Obiect juridic: in afara de obiectul juridic generic al capitolului, aceasta sectiune mai
3. Subiectul:
a) Activ = necircumstantia. Exceptie: pruncuciderea ( unde este mama care isi ucide copilul
nou-nascut). Participatia de regula posibila sub toate formele. Exceptie: pruncuciderea
unde coautoratul nu este posibil intrucat infractiunea are un autor activ propriu.
b) Pasiv = necircumstantia. Exceptie: pruncuciderea ( unde este copilul nou-nascut).
Situatii: o anumita calitate a subiectului pasiv conduce la retinerea unei agravate (exem.
Determinarea sau inlesnirea sinuciderii produsa impotriva unui minor ) sau conduce la
retinerea unui element circumstantia in cazul infractiunii de omor (exem. Art. 176 lit. e)
si f) ) .
- Art. 175 lit. c) omor calificat asupra sotului sau unei rude apropriate - !!!
calitatea subiectului pasiv obligatoriu pentru retinerea infractiunii respective
conduce si la circumstantierea subiectului activ.
- Pluralitatea victimelor poate reprezenta un element circumstantial ( art. 176 lit b))
sau poate conduce la retinerea unei agravante ( in cazul uciderii din culpa art.
178)
4. Latura obiectiva
- Elementul material = uciderea unei persoane. De regula este o actine , dar este posibil sa
fie si o inactiunea atunci cand subiectul activ treuia sa aiba o anumita conduita pe care nu
si-a respectat-o.
Special: infractinea de determinare sau inlesnire a sinuciderii : elementul material consta
in actiunea de a determina sau inlesnii sinuciderea.
- Urmarea imediata = consta in moartea victimei. Exceptie: art. 179 fie decesul victimei
suferit ca urmare a sinuciderii sau incercarea de sinucidere.
5. Latura subiectiva
- Forma de vinovatie: este intentia (la omor, pruncucidere, determinarea sinuciderii) si
culpa (la ucidere din culpa).
- Mobilul/scopul : nu au nici o relevanta.
26
6. Forme = consumarea infractiunii are loc de regula in momentul deceesului, exceptie: art.
7. Variante
- omorul este incriminat intr-o varianta tip si 2 variante calificate reglemente sub un nomen
-
iuris propriu
pruncuciderea doar varianta tip
exista variante agravate la uciderea din culpa si la determinarea sau inlesnirea sinuciderii
se pune in miscare din oficiu, mai putin la ucidere din culpa unde procurorul doar
supravegheaza;
Judecata in prima instanta este de competenta tribunalului, cu exceptia uciderii din culpa
unde competenta apartine judecatoriei.
OMOR
ART 174 Omor (norma)
(1) Uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ni si interzicerea
unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseste.
1. Obiectul juridic (special)= se oritejeaza viata persoanei, rezulta ca fapte trebuie sa
fie indreptata impotriva unei persoane aflate in viata.
2. Obiect material = corpul persoanei in viata.
3. Subiectul:
a) Activ = este necircumstantiat. Participatia este posibila sub toate formele.
Coautoratul = se retine atunci cand autorii faptei au actionat concomitent in cadrul
unei actiuni indivizibile si in realizarea intentiei de a ucide chiar daca viata
persoanei a fost suprimata prin actiunea exclusiva a numai unuia dintre
participanti.
27
4. Latura obiectiva =
Elementul material = uciderea o constituie de regula o actiune (directa de exemplu :
lovire impuscare/ indirecta cand nu se actioneaza in mod direct asupra victimei). Poate
fi si o inactiune; de exemplu: mama nu-si ingrijeste copilul nou-nascut.
Urmarea imediata = decesul persoanei (infractiune de rezultat).
Legatura de cauzalitate = reprezinta o mare importanta deoarece pot exista factori
exteriori ce sa favorizeze producerea rezultatului.
5. Latura subiectiva = vinovatia se prezinta sub forma intentiei. Stabilirea in concret
se face plecand de la elemente obiective:
obiectul utilizat
regiunea anatomica vizata : capul, gatul, trunchiul.
intensitatea si numarul loviturilor
varsta si starea de sanatate a victimei
Discutie = se pune problema daca actiuni asupra membrele pot fi considerate ca fiind
facute cu intentia de a ucide. !!! ICCJ a stabilit ca daca lovirea are lor la nivelul unui
membru si este distrus un vas important de sange atunci vom retine infractiunea de omor.
Opinie C.Rotaru = daca actiunea a fost aleatorie (???) atunci nu putem considera omor.
28
ori de cate ori exista o moarte suspecta se va proceda le efectuarea unei expertize
medico-legale;
ori de cate ori subiectul activ este minor se va proceda la efectuarea unei expertize
psihiatrice.
Curs 06
OMORUL CALIFICAT
(previziunea faptei, comiterea omorului cu sange rece). Pentru existenta acestui element
circumstantial, nu e suficienta existenta constiintei, ci e necesara si o exteriorizare a
hotararii infractionale.
Vorbim de indeplinirea cumulativa a 3 conditii:
1) Adoptarea rezolutiei infractionale si chibzuirea cu referire la savarsirea faptei
2) Existenta unei perioade de timp intre momentul luarii rezoutiei infractionale si
momentul savarsirii faptei astfel incat acest interval sa fie suficient pentru a da
posibilitatea faptuitorului sa pregateasca executarea si sa se gandeasca asupra faptei
29
E)
F)
G)
H)
31
poate retine art 175d atunci cand autorul e cel care aduce victima in neputinta de a se
apara. Se va retine omorul simplu.
Pentru a se retine acest element circumstantial, trebuie ca faptuitorul sa cunoasca starea
de neputinta a victimei, si aceasta se va rasfrange asupra participantilor numai in masura
in care au cunoscut starea victimei.
Omorul comis prin mijloace care pun in pericol viata mai multor persoane. Se refera
la mijloace apte de a cauza uciderea mai multor persoane: provocarea incendiului,
declansarea explozibililor, declansarea unei arme automate si executarea unei rafale
inspre un grup de persoane, otravirea unei surse de apa.
Se va retine aceasta circumstanta si cand mijloacele sunt apte sa cauzeze decesul mai
multor persoane, dar se produce decesul unei singure persoane.
In doctrina se vorbeste despre o intentie directa, cu referire la moartea unei singure
persoane, si de o intentie indirecta pentru moartea celorlalte. Daca se produce moartea
mai multor persoane, se vorbeste despre un omor deosebit de grav (art 176b).
Imprejurarea care conduce la agravarea faptei se rasfrange asupra participantilor care au
cunoscut mijlocul utilizat.
Omorul comis in legatura cu indeplinirea datoriilor de servici sau publice ale
victimei. E considerat a fi grav pentru ca, de regula, e vorba de o razbunare sau o
nesocotire.Fapta trebuie sa fie in legatura cu serviciul sau indeplinirea datoriilor publice
ale victimei, si nu e obligatoriu sa fie comisa in timpul serviciului.
Daca se comite in timpul serviciului, si nu are legatura cu indeplinirea datoriilor de
servici, se va retine omor simplu. Victima trebuie sa fi actionat in limita atributiilor de
serviciu; daca si-a depasit aceasta atributie nu va mai beneficia de protectia legii, si se va
retine omorul simplu.
In situatia in care subiectul pasiv e magistrat, politist, jandarm, militar, se considera omor
deosebit de grav.
Omorul comis pentru a se sustrage de la urmarire sau arestare, ori de la executarea
unei pedepse. Exista si un obiect juridic secundar, deoarece sunt protejate si relatii
sociale legate de infaptuirea justitiei. In realitate, in legatura cu aceste fapte putem vorbi
de un scop: de a se sustrage, pe sine sau pe altul, de la urmarire/arestare/executarea unei
pedepse.
Omorul pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altei infractiuni. Exista doua
posibilitati:
1) Omorul e o infractiune-mijloc, comisa pentru realizarea infractiunii scop.
2) Omorul e comis pentru a ascunde/sterge urmele unei infractiuni deja realizate.
Nu exista omor calificat daca aceste infractiuni ascunse sunt talharia sau pirateria, pentru
ca se incadreaza la omor deosebit de grav.
In situatia in care se savarseste si omorul si infractiunea scop, sau in 2, se va retine in
concurs omor calificat + respectiva infraciune.
I) Omorul comis in public. Acesta a fost introdus de curand in codul penal. Legiuitorul a
Curs 07 17.11.2009
OMORUL DEOSEBIT DE GRAV
ART. 176 Omorul deosebit de grav (norma)
(1) Omorul savirsit in vreuna din urmatoarele imprejurari:
a) prin cruzimi;
b) asupra a doua sau mai multor persoane;
c) de catre o persoana care a mai savirsit un omor;
d) pentru a savirsi sau a ascunde savirsirea unei tilharii sau piraterii;
e) asupra unei femei gravide;
f) asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui militar, in timpul sau in
legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora,
g) de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in
legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora
se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si
interzicerea unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseste.
-
32
nu doar provocarea de suferinte fizice victimei (aspect care de cele mai multe ori
ar fi imposibil de stabilit) ci si aspectul de ferocitate cu, care infractorul savarseste
omorul, trezind in constiinta celor care iau cunostiinta de fapta un sentiment de
oroare. Practica a evoluat in acest sens. S-a depasit putin acceptiunea
legiuitorului si a doctrinei data initial acestei optiuni, intrucat nu ne mai interesa
daca victima a suferit inainte de a deceda ci ne interesa opinia pe care o formeaza
oamenilor. Exem. Victima cu cutitul in inima ramas in inima Ca atare pe langa
atitudinea psihica a faptuitorului si atitudinea opiniei publice a inceput a castiga
teren in aprecierea acestei agravante.
Acest trend a facut ca in ani 70 ca dupa uciderea simpla urmata de transarea
cadravelor sa se retina omorul deosebit de grav.
V. Cioclei: Este evident insa ca aceste criterii nu sunt suficiente si ca in fiecare
caz concret trebuie avut in vedere si impactul pe care modul de comitere a faptei
il are asupra victimei, fie ca este vorba desrep victima directa a infractiuni, fie ca
este vorba destre victima indirecta ( persoana obligata sa asiste la comiterea
omorului unei rude/ prieten).
O situatia speciala a existat in practica judiciara si in doctrina cu privire la faptele
in care se aplicau mai multe lovituri cu pumnii si picioarele si in cele din urma
victima deceda. Putem avea : loviri cauzatoare de moarte, omor simplu sau omor
savarsit prin cruzimi.
Omor simplu atunci cand autorul nu a provocat in mod voit suferinte victimei
(exem. I-a aplicat o lovitura in abdomen si l-a pamant i-a dat la cap).
Loviri sau vatamari cauzatoare de moarte avem atunci cand (exem. Aplica 2
lovituri in abdomen si ii rupe splina).
Omor prin cruzimi daca faptuitorul a lovit victima timp de mai multe ore cu
pumnii si picioarele si loviturile erau destul de puternice.
Situatia cu omor cu un cutit: nu retinem atunci cand faptuitorul a vrut sa se
asigure ca victima a decedat, dar retinem daca avrut sa-l chinuie.
2008 RIL decizia 35 22 septembrie 2008 in care se reia acea ipoteza a
uciderii victimei urmata de partajarea corpului. S-a spus ca in mod gresit
33
otravirea apei etc) In aceasta opinie se sustinea ca daca avem de a face cu mai
34
multe actiuni trebuie sa retinem omor comis de o persoana care a mai comis un
omor (alta agravanta) .
2) Intr-o alta opinie omorul nu trebuie sa se realizeze neaparat printr-o actiune ci
trebuie sa se realizeze in aceasi imprejurare sau cu aceasi ocazie. Ca atare trebuie
sa existe o intentie directa sau indirecta a faptuitorului de a ucide iar daca exista
intentie fie directa fie indirecta insa nici o persoana nu a decedat se va retine o
tentativa la infractiunea de omor deosebit de grav in varianta de la litera b).
Au existat si aici mai multe opinii in practica la situatia in care incerc sa ucid
mai multe persoane dar omor una dar ranesc pe alta. O solutie consacrata in
practica noastra (Bulai), atunci cand avem de a face cu o intentie de a ucide 2
persoane insa se obitne moarte unei si ranirea celei de a 2-a va fi retinuta o
infractiune de omor simplu in concurs cu o tentativa la omor deosebit de grav. De
multe ori si in practica judicira retinem asemenea solutie. Mai exista o solutie
pentru ca in asemnea situatie ar trebui sa retinem o singura infractiune de omor
deosebit de grav
.
RIL : ICCJ a venit cu o solutie ce nu se baza pe nici una din cele 2 opinii. A
retinut ca incazul in care au decedat una sau mai multe persoane asupra
carora s-a manifestat actiuni cu scopul de a ucide , fapta nu va fi omor
deosebit de grav , ci doar o singura infractiune de omor , omor calificat, sau
omor deosebi de grav cu exceptia lit. b) precum si tentativa la o asemenea
infractiune, deorece in asemenea caz unitatea infractionala legala nu poate
subzista.
Bulai : 174
+
20 raportat la 174 (mentionam
infractiunea de baza pentru ca la 176 nu avem definitie 176 lit b)
!!! A doua opinie : 176 b)
RIL: 1. Daca nu se verifica alte circumstante: 174
+ 20 raportat la 174 altfel
176 a,c,d
+ 20 raportat la 176 a,c ,d (NU b)
V.Cioclei: O asemenerea interpretare, contrara solutiilor anterioare ale instantei supreme si
opiniei majoritare din doctrina este discutabila; ea pare sa ignore caracterul complex de
infractiune unica dat de legiuitor elementului circumstantial de la art. 174 lit. b). Cu toate
acestea, trebuie sa tinem seama de prevederile art. 4142 C. proc. pen. conform carora
35
dezlegarea data problemelor de drept judecate cu prilejul recursului in interesul legii este
obligatorie pentru instante.
NCP pastreaza in mod identic acest element circumstantial, in incriminarea omorului calificat
C) Omor comis de o persoana care a mai comis un omor: Comiterea de o persoana
36
S-a mai pus problma : daca trece ceva timp si omorurile sunt la distante considerabile
una de cealalata. Vom retine : 174 + 176 (c) doua omoruri, al doilea deosebit de
grav.
Nu retin agravanta de la lit. c) cand fapta a fost o infractiune alta decat
infractiunea de omor. Exem. Pruncuciderea, vatamari cauzatoare de moarte, talharia
urmata de moartea victimei etc.
Acest element circumstantia are caracter personal si nu se poate resfrange asupra
celorlalti participanti.
V. Cioclei = In literatura de specialitate s-a aratat ca nu are importanta, pentru
existenta elementului circumstantial in discutie, daca pentru fapta de omor anterioara
autorul fusese sau nu condamnat definitic, daca a executat sau nu pedeapsa. Nu are
relvanta imprejurarea ca pentru prima fapta a intervenit prescriptia , ori s-a implinit
termenul de reabilitare sau daca fapta a fost amnistia. De asemenea nu intereseaza
daca pentru omorul anterior, autorul beneficiase de vreo clauza de atenuare a
pedepsei, cum ar fi depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate,
provocare etc.
NCP = pastreaza acest element circumstantial inincriminarea omorului calificat. Pentru a
pune capat discutiilor privind fomra sub care trebuie sa se prezinte infractiunea de omor
anterior NCP prevede in mod explicit si forma tentativei.
Curs 08 24.11.2009
D) Omorul comis pentru a savarsi sau pentru ascunderea savarsirea unei talhari
sau piraterii: corespunde acest element circumstantial celui de la art. 175 (h) dar
scopul savarsirii omorului nu mai e acela de a comite sau ascunde comiterea unei
infractiuni oarecare ci ascunderea unei talharii sau piraterii.
1. Omorul savarsit in scopul savarsirii unei talharii sau piraterii aici infractiunea
de omor este infractiunea mijloc iar talharia infractiunea scop. Putem vorbi si de
un obiect jurdic adiacent constand in relatiile patrimoniale.
2. Omorul comis pentru a ascunde savarsirea unei piraterii sau a unei talharii. Prin
interemediul acestei modalitati sunt portejate in mod adiacent relatiile privind
infaptuirea justitiei.
In ambele situatii trebuie sa existe un scop, insa pentru retinerea elementului
circumstantial nu intereseaza daca acest scop a fost atins sau nu. De asemenea nu
conteaza daca talharia este comisa de aceasi persoana care a comis omorul sau
asupra aceleiasi persoane asupra careia s-a savarsit omorul.
37
Daca scopul a fost atins si s-a savarsit pe langa omor si o talharie sau piraterie se
va retine un concurs de infractiuni format dintre infractiunea de omor deosebit
de grav si o intrafctiune de talharie/piraterie, in situatia in care bineinteles si
omorul si talharia au avut acelasi autor.
Daca nu au avut acelasi autor voi retine doar infractiunea de omor deosebit de
grav (de ce nu participatie???).
Distinctii:
1. Fata de omorul din interes material (art. 175 (b)) unde se intra ulterior in
posesie si aparent pe cai legale a foloaselor materiale. La omor deosebit de
grav- intentia este de a procura un avantaj material, iar violentele exercitate cu
intentia de a produce moartea victimei.
2. Fata de talharia urmata de moartea victimei exercitarea violentelor sunt cu
intentie dar nu cu intentia de a ucide. Ca atare loviturile nu trebuie sa fie apte
de a conduce la decesul victimei cu toate acestea sa se produca moartea
victimei dar acest rezultat accidental si cu privire la el sa se poata retine
decat culpa (praeterintentia).
Speta: un caz mediatizat cu un drogat ce a lovit o eleva pentru a-i sustrage
mobilul. Eleva a murit la cateva zile. Lovitura in sine nu era indeajuns sa
provoace moartea victimei. S-a dat initial incadrarea de omor deosebit de
grav, dar apoi a fost schimbata in talharie cu urmare moartea victimei, dar la
presiuni publice s-a intors la omor deosebit de grav. (nu prea avea importanta
pedeapsa e tot aceasi)
NCP = nu mai retine acest element circumstantial Optiunea legiuitorului este
fireasca. Aceasta varianta a omorului deosebit de grav poate fi considerata
drept o varianta mai grava a omorului calificat comis pentru a inlesni sau a
ascunde savarsirea altei infractiuni. In conditiile in care exista o incriminare
distincta a omorului deosebit de grav, iar sactiunea cea mai severa a fost
preluata de omorul calificat, nu se mai justifica o diferentiere inte cele doua
elemente circumstantiale.
E) Omor asurpa unei gravide: caracteristic subiectul pasiv este circumstantiat
NCP = nu mai retine acest element circumstantial (din motivele enumerate mai sus).
Formele infractiunii :
- Tentativa se pedepseste
Consumare are loc in momentul decesului victimei.
!!! Pluralitatea elementelor circumstantial nu constituie un temei de existenta unui consurs
de infractiuni.
Sanctiune: detentiune pe viata, 15-25 de ani.
Aspecte procesuale: Procesul procurorul efectueaza urmarirea penala.Tribunalul - prima
instanta. Este totdeauna necesara o expertiza psihiatrica.
NCP = a reunit omorul deosebit de grav cu cel calificat si deci din 16 circumstante (ipoteze) au
ramas doar 8.
PRUNCUCIDEREA
ART. 177 Pruncuciderea (norma)
Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de
tulburare pricinuita de nastere, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
1. Obiectul jurdic special al acestei infractuni este prezentat de viata copilul nou nascut.
2. Obiectul material corpul copilului nou-nascut.
Nu intereseza daca mama era casatorit in timpul nasterii , daca provine din casatori sau din afara
casatoriei, daca raporturile sexuale au fost consimtite sau nu.
3. Subiectul
a) Subiectul activ :sa fie mama copilului si sa se afle intr-o stare de tulburare.
Participatia este posibila la o asemenea fapta insa nu exista participatie la infractiune de
pruncucidere (in sensul propriu). Persoanele care o insitga sau o ajuta vor fi vinovate de omor
calificat art. 175 lit. d).
b) Subiectul pasiv este si el calificat. S-a cautat in doctrina o definitie petru notiunea de nou
nascut = copilul ce purta pe corp urmele unei nastere recernte.
Starea de nou nascut dureaza in principiu pana la taierea cordonului ambilicat devine indepent
fata de mama. Dar aceasta stare exista si dupa taierea cordonului ombilicat motiv pentru care de
fieccare data trebuie intocmita o expertiza medico-legala, insa solutia este la latiutdinea
40
magistratului (nu il obliga). Nu are importanta daca acel copil era viabil, important este ca el sa
se fi nascut viu.
4. Latura obiectiva
- Elementul material al acestei infracctiuni consta in uciderea copilului fie prin actiune
fie prin inactiunea.(exem. Il lasa intr-un loc expus).
Cerinta esentiala : ucidera sa se suprapuna imediat dupa nastere. Daca pruncul este ucis
mai tarziu atunci avem omor calificat.
- Situatia premisa trebuie sa existe o nastere recenta atata timp cand copilul este
considerat un nou nascut.Cat timp e considerat nou nascut? In doctrina s-au stabilit mai
multe termene. (exem pana la taiere conrdon , dupa dar maxim o zi etc... )
- Urmarea imediata moartea noului nascut. Legaruta de cauzalitate trebuie stabilita de
la caz la caz si trebuie stabilita acesta legatura intre actiunile si inactiunile mamei si
moartea noului nascut.
5. Latura subiectiva: vinovatia este sub modalitatea intentiei directe sau indirecte, intentie
ce trebuie sa survina pe fondul unei tulburari pricinuite de nastere ( o stare psihofiziologica anormala are actioneaza asurpa discernamantului mamei , pe care il
diminueaza fara insa a-l aboli). Exem. Febra cuerperala determinata de patrunderea unui
agent patogen, psihozele maniaco depresive. Ele trebuie determinate.
Exem. Nu ajunge ca aceasta detine un certificat care sa ateste starea psihica. Acesta stare de
tulburare trebuie pricinuita de nastere. Daca nu retinem aceste stari atunci vom retine omor
calificat. In majoritatea cazurilor din practica s-a preferat calificarea faptei ca omor calificat.
Care este atunci oportunitatea acestei norme? (in conditiile in care in majoritatea cazurilor
avem omor calificat)
Mama care isi ucide copilul natural mai inainte de a fi expirat termenul legal de declarare la
oficiu starii civile comite crima de prunucidere si se pedepseste cu temnita grea de la 3 la 5 ani.
(text de pe vremea lui Carol) s-a incercat sa se pastreze aceasta norma, cam neoportuna.
Atunci se oferea o clementa din partea legiuitorului atunci pentru a scapa de copii bastarzi.
Astazi se poate spune ca in mod indirect se recunoaste o raspundere penala atenuata ( femeia
dupa nastere e mai instabila ca de obicei).
NCP: este incriminata sub o alta denumire si se largeste spfera de aplicare, deoarece nu se mai
cere ca tulburarea sa fie provocata de nastere.
UCIDEREA DIN CULPA
ART. 178 Uciderea din culpa (norma)
(1) Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
41
(2) Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de
prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume
activitati, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(3) Cind uciderea din culpa a unei persoane este savirsita de un conducator de vehicul cu
tractiune mecanica, avind in singe o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau
care se afla in stare de ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la 5 ani la 15 ani.
(4) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta savirsita din culpa, de orice alta persoana in
exercitiul profesiei sau meseriei si care se afla in stare de ebrietate.
(5) Daca prin fapta savirsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, la maximul
pedepselor prevazute in alineatele precedente se poate adauga un spor pina la 3 ani.
1.
3. Subiectul
a) activ nu e circumstantia, fapta se poate comite si sub forma participatiei improprii;
instigatorul, complicele pentru instigare sau complicitate la omor (raspund pentru omor
deoarece ei au intentie, autorul pentru ucidere din culpa).
Daca exista culpa comuna se va retine coautorat la ucidere din culpa.
b) pasiv- nu este circumstantiat dar din puncul acesta de vedere este o infractiune oarecum
atipica pentru ca de multe ori subiectul pasiv poate fi in acelasi timp si subiect activ
(exem. 2 soferi se omoara reciproc).
4. Latura obiectiva
- Elementul material: uciderea persoanei se poate realiza fie prin actiune fie prin
inactiune.
Exem. Trecere prin fuga pe langa o persoana, atingerea acesteia si rasturnarea ei, rasturnare ce a
avut ca efect lovirea mortala a victimei.
Exem. Plec si las fierul in priza si se declanseaza un incediu si moare unul.
- Urmare imediata: decesul victimei,
- legatura de cauzalitate trebuie stabilita de la caz, si este poate infractiunea unde legatura
de cauzalitate este cel mai greu de stabilit.
Speta: inainte de 1989 se stabilea ca daca conducatorul este beat la volan sa se stabileasca culpa
acestuia desi nu exista o legatura de cauzalitate. Acest mod de a stabili vinovatiei este gresit. In
situatia in care si victima si autorul au fost vinovati, atunci se stabileste gradul de culpa a
fiecaruia (care intereseaza pentru latura civila a cauzei). Indiferent raspunderea penala ramane.
Se va tine cont la individualizare pedepsei. Daca e vorba de mai multi factori cauzali trebuie
facuta distinctie si analizat daca acel comportament al faptuitorului prin el insusi putea conduce
42
la decesul victimei sau daca actiunea conjugata a mai multi factori conjugali putea conduce la
acel rezultat.
5. Latura subiectiva: vinovatia trebuie sa existe sub forma culpei cu prevedere sau sub
forma culpei simple. Culpa trebuie s-o intalnim atat in ceea ce priveste producere
elementului material cat si in ceea ce priveste rezultatul.
6. Formele infractiunii: tentativa nu e posibila, consumarea se produce cu decesul
victimei. Daca trece o perioada mai mare de timp atunci nu asteptam moartea victimei si
incadram ca si vatamare corporala din culpa.
7. Sanctiuni = se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii , atat in varianta tip cat si in variantele
a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea
unei anume activita. Doctrina = uciderea din culpa profesionala sau speciala.
Obiectul juridic = caracter complex deoarece cuprine ca obiect secundar si relatiile
privitoate la asigurarea securitatii anumitor activitati profesionale.
Cerinte speciale (3):
- faptuitorul = profesionist sau meserias ori sa indeplineasca o anumita activitate
- pentru exercitarea profesiei = sa existe dispozitii legale sau masuri de prevedere
- sa se nerespecte respectivele dispozitii
Aceasta varianta este cel mai des intalnita in practica. Atunci cand dispozitiile legale referitoare
la profesie prevad si ele o infractiune (exem. conducere fara permis) se va retine concursul de
infractiuni.
Referitor la latura subiectiva = atitudinea psihica a faptuitorului este in acest caz raportata la un
set de reguli preexistente, de aceea se restrang destul de mult incidenta cazului fortui (art. 47).
Totusi nu inseamna excluderea acestuia. Exem: explozia cauciucului datorita unui viciu ascuns/
defect de fabricatie.
43
Culpa trebuie demonstrata. Exem: nu avem ucidere din culpa daca un medic si-a indeplinit
obligatia dar victima a murit datorita unei complicatii datoara unei maladii nedescoperite.
2. alin(3) = este in esenta o modalitate a infractiunii de la alin (2) doar particularizata pentru
Cerinte speciale:
fapta sa fie savarsita de un conducator vehicul cu tractiune mecanica = bicicleta nu
este vehicul cu tractiune mecanica ( nu se aplica alin (3) ci alin (2). Inexistenta permisului
nu are ca efect incadrarea la aceastra fapta (dar se poate aplica concursul , daca este gasit
vinovat).
conducatorul de vehicul sa aiba imbibatie alcoolica sau stare de ebrietate. = si in
acest caz trebuie !!! dovedica cauzalitate intre incalcarea normei si rezultat (ca betia (lato
sensu) a provocat accidentul). Exem. ICCJ = daca s-a constatat vinovatia victimei
constatarea imbibatiei alcoolice este irelevanta. Totusi daca se constata o imbibatie peste
limitele legale se poate forma o prezumtie relativa ca este de vina pentru producerea
faptei.
Limita legala = 0.8 g/l. Daca e sub limita atunci aplicam alin(2).
Se retine concursul cu infractiune de conducere in stare de ebrietate pe drumuri publica?
Opinii:
da, pentru ca altfel s-ar crea o situatie favorabila celui ce comite o infractiune de ucidere
din culpa fata de cel cere conduce in stare de ebrietate ( nu s-ar mai putea retine recidiva).
!!! ICCJ - RIL (si profesorii) = este o infractiune complexa si deci include si conducerea
in stare de ebrietate. Pedepsele mari suplinesc imposibilitatea retinerii starii de recidiva si
a concursului.
3. alin (4) = se refera la fapta savarsita din culpa de orice lata persoana, in afara deci de
conducatorul unui vehicul cu tractiune mecanica, in exercitiul profesie sau meseriei care
se afla in stare de ebrietate. Se afla la confluenta dintre alin (2) si alin (3).
Situatiile se reduc fata de alin (2) prin eliminarea ipotezei o anumita activitate deci
avem o culpa profesionala in adevaratul sens al cuvantului.
Nu mai este relevant gradul de imbibatie alcoolica , e de ajuns ca faptuitorul sa se afle
intr-o stare de ebrietate.
Si in acest caz trebuie stabilita legatura de cauzalitate intre nerespectarea normei
profesionale si deces.
4. alin (5) = ipoteza in care s-a cauzat moartea mai multor persoane. Caracteristic=
pluralitate de victime.
44
Aceasta varianta se aplica in raport cu toate celelalte. !!!Nu se va retine un concurs real
intre mai multe infractiuni de ucidere din culpa si nici un concurs ideal intre varianta alin
(5) si oricare alta varianta
vietii persoanei si apararea acesteia, inclusiv impotriva faptelor prin care indirect se
ajunge la suprimarea ei.
2. Obiectul material = corpul persoanei ( V. Cioclei= se poate sustine ca nu avem obiect
este incriminata.
Varianta agravata - subiect pasiv determinat minorul/ iresponsabilul. Faptuitorul
trebuie sa cunoasca starea subiectului.
Discutie: opinia majoritara este ca textul se aplica oricarui minor (persoana sub 18 ani) si
iresponsabil de lege lata. O opinie minoritara , care de lege lata este falsa, ar trebui
adoptata de lege ferenda, in sensul distinctiei dintre persoana cu discernamant diminuat si
persoana care este lipsita in totalitate de discernamant. (solutie admisa in NCP) in
sensul ca in acest din urma caz (persoane sub 14 ani si mentali lipsiti complet de
discernamant) se va considera ca fiind omor comis prin energia fizica a persoanei.
7. Sanctiuni = ambele pedeapsa inchisorii , cea agravata mai sever (maximul ei este
minumul de la omor).
8. Aspecte procesuale = din oficiu, de compententa procuror, prima instanta tribunalul.
viata nu se poate face o incadrare in una din aceste infractiuni fiind vorba fie de o
fapta putativa fie de o infractiune de profanare de morminte in varianta profanare de
cadavre.
3. Subiectii:
a) Subiect activ - orice persoana. Exista unele variante agravante unde subiectul pasiv
este circumstantiat si ca atare si subiectul activ devine unul circumstantiat si anume
persoana care are calitate de sot sau ruda apropriata cu victima. Intalnim aceste
variante agravate in art. 180 (1)1 si 181 (1)1
b) Subiectul pasiv- in principiu necricumstantiat dar de la aceasta regula exista o
exceptie in cazul articolului 182 (2) cand vatamarea corporala grava a avut ca urmare
avortul, in aceasta situatie subiectul pasiv este femeia gravida.
Prin modificarile aduse C.pen. legea 127/2000 avem de a face cu subiecti pasivi
circumstantiati si la infractiunile de la 180, 181 C.pen. si anume sotul sau ruda apropriata
a faptuitorului.
4. Latura obiectiva
- Elementul material - o actiune de lovire sau de exercitarea unor violente. Aceste
infractiuni se pot realiza insa si prin inactiuni ( exem. Fapta celui care are obligatia de a
administra un tratament unui bolnav si nu o face).
O conditie pentru existenta elementului material este ca acesta trebuie sa se plaseze in sfera
ilicitului ( in societate sunt permise anumite comportamente violente desfasurate itnr-un
cadru organizat sau daca e vorba de niste obiceiuri, cutume exem. Box, tatuaje). Nu e cazul
atunci cand se produc slutiri. ??? scarificarea este permisa de legislatia romana ???
-
Legatura de cauzalitate : trebuie stabilita de la caz la caz intre fapta comisa si rezultatul
produs. Aceasta legatura de cauzalitate va fi stabilita in legatura cu rezultatul existent la
momentul consumarii infractiunii sau daca este cazul la momentul consumarii.
5. Latura subiectiva:
47
mobil si scop : nu au relevanta in ceea ce priveste incadrarea juridica cu exceptia alin (3)
art. 182 unde legea foloseste cuvantul scop desi sensul acestei notiuni nu tine propriu-zis
de elementul scop din cadrul laturii subiective ci se refera la intentia directa cu care e
savarsita infractiunea.
6. Formele: tentativa este posibila la unele din aceste infractiuni dar nu se sanctioneaza
decat in cazul variantei agravate prevazute in alin.(3) de la art. 182. Sunt de asemenea
infractiuni unde tentativa nu este posibila din cauza formei de vinovatie (184) .
Aceste infractiuni se consuma in momentul producerii urmarilor specifice fiecareia
dintre ele. Acest moment poate fi concomitent cu savarsirea faptei sau poate fi
ulterior.
Este de mentionat ca aceste urmari se pot agrava progresiv si daca la momentul
producerii faptei vorbim de o infractiuni este posibil ca dupa trecerea unei perioade
de timp incadrarea jurdica sa se faca la alta infractiune.
7. Variante: cu exceptia infractiunii de la 183, toate celelalte infractiuni au si variante
agravante.
8. Sanctiuni: legiuitorul a prevaut o gama larga de sanctiuni pentru aceste infractiuni
9. Aspecte procesuale:
180, 181 actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, impacarea partilor
inlatura raspunderea penala. Exista si in cazul acestor infractiuni variante agravate
(victima sot, membru al familiei) unde actiunea penala se poate pune in miscare si din
oficiu, impacarea partilor putand produce si in aceasta situatie efecte.
Art. 184 (1), (3) exista plangerea prealabila ca mod de punere in miscare.
amenda.
(21)Faptele prevazute la alin. 2 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de
la unu la 2 ani sau cu amenda.
(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul
faptelor prevazute la alin. 1^1 si 2^1 actiunea penala se pune in miscare si din oficiu.
(4)Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si efectele si in cazul in care
actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu.
Obiectul si subiectii- vezi la inceput sectiunea.
1. Latura obiectiva:
Elementul material: de regula este o actiune de loviere sau exercitarea altor violente.
Actiunea se poate realiza fie prin energia faptuitorului , fie prin folosirea altei forte pe
care acesta o pune in miscare (exem. Pune cainele pe tine) . Aceste actiuni se pot exercita
fie direct ( lovire cu palma, cu pumnul) , fie indirect ( ofera victimei un scaun despre care
stie ca este stricat si victima pica). Aceste actiuni pot consta in violente fizice dar si in
violente morale ori constrangeri psihice ce produc o suferinta fizica ( exem. Faptuitorul
sperie victima, care care si se loveste) .
Practica judiciara a dat un sens foarte larg notiunii de violente si s-a retinut in spetele
solutionate de instante ca suflarea prafului de bachelita in ochii victimei reprezinta o
infractiune de lovire. Daca aseaza o pioneza pe scaunul victimei, ii sufla creta etc.
Poate consta si in inactiuni sau in omisiuni de exem. Faptuitorul sapa un sant si nu o
acopera cu gandul ca victima sa cada ( cine sapa groapa altuia... ). Nu ne referim la
aceasta ipoteza in situatia in care se fac niste lucrari si din neglijenta faptuitorul nu
acopera groapa pentru ca nu avem intentie vom retine infractiunea de la 184.
49
capilare la nivelul demei cu infiltratie sanguina in tesutul din jur- in functie de culoare
poate fi stabilita si ziua in care s-au podus) , de regula nu necesita zile de ingrijiri
medicale insa daca acopera zone mai intinse de pe corp sau denota o anumita profunzime
se pot acorda zile de ingrijiri medicale (max. 10 de regula).
2. Exfoliatia( zgarietura) este o eroziune la nivelul epidermei, o detasare mai superficiala
unor vase de sange importante. Se manifesta fie prin existenta unei bose (umflaturi) daca
este pe os, fie prin existenta unei adancituri ( la nivelul tesuturilor moi). Daca nu atinge o
anumita gravitate nu se acorda zile de ingrijiri medicale, dar daca este profund atunci se
pot acord zile de ingrijiri medicale (de regula max. 10).
4. Plaga (rana) este o leziune de profunzime si continuitate a tegumentelor si tesuturilor . In
functie de obiectul utilizat avem plagi taiate, plagi intepate, contuze, impuscate, termica,
chimica etc. Plagile taiate si cele contuze daca nu sunt penetrante au nevoie de obicei de
ingrijiri medicale de pana la 10 zile. In cazul plagilor impuscate, penetrante etc de regula
se acorda mai mult de 10 zile ( putem iesi din sfera infractiuni de la 180).
-
Zilele de ingrijiri medicale nu pot fi dovedite cu martori, chiar daca suntem in prezenta unor
loviri care ar necesita ingrijiri dar nu se prezinta la medic, atunci ne vom incrada pe alin.(1)
nu pe alin. (2).
Fara o expertiza medico-legala nu se pot face aprecieri de catre judecator. El poate doar
combate certificatul (exem. Cere o contraexpertiza, in apreciere fata de spusele martorilor o
considera exagerata).
2. Latura subiectiva: intentia directe, indirect, mobilul, scopul sunt irelevante.
3. Forme: tentativa este posibila dar nu se pedepseste. Consumarea are loc la momentul
4. Variante:
Avem infractiunea tip si o varianta agravata (ingrijiri medicale). (????)
Au fost introduse 2 variante agravate (1)1 si (2)1 care reiau ipotezele de la (1) si (2) cu ipoteza ca
acestea sa fie impotriva membrilor familiei (sotul sau ruda apropriata daca acesta locuiect sau
gospodaresc impreuna cu faptuitorul)
5. Sanctiune: amenda alternativ cu inchisoarea.
6. Aspecte procesuale: se pune in miscare la plangere prealabile si (1)1 si (2)1 din
care se produce rezultatul cerut de lege ( sa exista o vatamare corporala ce necesita mai
mult de 20 de zile de ingrijiri medicale). Nu se confunda consumarea infractiunii cu
momentul savarsirii faptei.
Varianta agravata presupune circumstantierea subiectului pasiv si a celui activ (membru al
familiei)
2. Sanctiunea: inchisoarea.
3. Aspecte procesuale: plangere prealabila/din oficiu (pentru membrii familiei). Impacare
produce efecte.
51
relevanta daca numarul acesta a rezultat prin actiunea directa a faptuitorului sau
este urmarea unor complicatii suferita de victima in urma tratamentului.
2. Varianta agravata alin (2) :
Pierderea unui simt sau organ sau incetarea functionarii acestuia: se face in
doctrina distinctie intre cele doua. Simtul - o capacitate a individului de a avea
diferite perceptii in raport cu sine si lumea inconjuratoare. Nu exista o
suprapunere perfecta intre functiile anumitor organe si simt (exem. Organele
pereche) (????). De aceea pierderea unui simt presupune lipsa totala a capacitatii
de a percepe pe cand pierderea unui organ de regula conduce la diminuarea sau
micsorarea capacitatii ori la o infirmitate permanenta fara a echivala aceasta cu
pierderea simtului. Organul reprezinta o parte componenta a corpului alcatuita
dintr-un tesut omogen sau eterogen prin intermediul organelor fiind indeplinite
functii vitale sau functii utile vietii. Pierderea unui organ insemna detasarea din
corp al acelei parti fie ca aceasta detasare este determinata direct de actiunea
faptuitorului fie ca este consecinta unei interventii chirurgicale determinata de
producerea faptei. Incetarea functionarii acestora desi se foloseste pluralul
probabil ca se refera mai degraba la incetarea functionarii organelor nu si a
simturilor pentru ca pierderea simturilor inseamna acelasi lucru cu incetarea
functionarii aceastora.
52
3. Varianta agravata alin(3): preia ipotezele de la alin (1) sau (2) cu conditia ca
53
Latura subiectiva: la alin (3) intotdeauna intentie directa iar ipotezele de la alin. (1) si (2) se
pot produce cu intentie indirecte sau cu preterintentie. !!! Nu ne putem imagina cum se poate
pune in primejdie a vietii cu intentie directa si sa nu vorbim tentativa de omor.
Forme Tentativa este posibila si se sanctioneaza la forma alin(3).
Sanctiunea doar inchisoarea.
Aspecte procesuale: din oficiu, nu e posibila impacarea partilor.
Latura subiectiva: vinovatia apare de acesta data sub forma praeterintentie, dar loviturile sau
violentele sunt exercitate cu intentie si numai moartea victimei intervine din culpa. Loviturile nu
trebuie sa fie apte sa produca moartea victimei. Este gresit sa spunem ca loviturile sunt cu
praterintentie!!!
Formele: Tentativa nu este posibila (daca moartea nu se produce atunci infractiunea consumata
este o infractiune de la 180-182
Consumarea infractiuni de lovituri cauzatoare de moarte se produce la momentul in care se
produce moartea victimei care nu intereseaza la cat timp s-a petrecut)
Variante doar varianta tip
Sanctiunea 5 15 ani
Aspecte procesuale: se pune in miscare din oficiu, se judeca in instanta la tribunal.
VATAMAREA CORPORALA DIN CULPA
ART.184 Vatamarea corporala din culpa art.184
Fapta prevazuta la art. 180 alin. 2 si 2^1, care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare
ingrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum si cea prevazuta la art. 181, savarsite din culpa, se
pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.
Daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute la art. 182 alin. 1 sau 2, pedeapsa este
inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Cind savirsirea faptei prevazute in alin. 1 este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a
masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru indeplinirea unei
anume activitati, pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Fapta prevazuta in alin. 2 daca este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor
de prevedere aratate in alineatul precedent se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Daca faptele prevazute la alin. 3 si 4 sunt savarsite de catre o persoana care se afla in stare de
ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 3 ani, in cazul alin. 3, si inchisoarea de la unu la
5 ani, in cazul alin. 4.(Alin. 4^1)
Pentru faptele prevazute in alin. 1 si 3, actiunea penala se pune in miscare la plingerea
prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
Latura obiectiva: infractiunea se realizeaza prin faptele prevazute la 180 (2) sau 181, fapte ce
au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare mai mult de 10 zile de ingrijiri medicale.
Daca numarul de ingrijiri medicale nu este mai mare de 10 atunci fapta nu reprezinta infractiune.
La accidente de circulatie: de multe ori victimele nu inteleg ca producerea unui rezultat mai putin
grav (sub 10 zile de ingrijiri medicale) nu reprezinta infractiune.
Latura subiectiva: o regasim sub forma culpei (cu prevedere/simpla)
55
Obiectul material: il reprezinta corpul femeii insarcinate. Daca acceptam teoria ca avem si un
subiect al protectiei in subsidiar atunci avem si produsul de conceptie.
Subiect activ: orice persoana cu exceptia femeii insarcinate. Iar pentru agravanta de la alin(4)
medicul.
Subiect pasiv: femeia insarcinata existenta unei sarcini. Daca nu avem o femeie insarcinata
atunci avem o fapta putativa, daca insa se produc alte urmari vom avea de a face cu o alta
infractiue.
Latura obiectiva=
Elementul material consta in efectuare de manopere avortive . Intreruperea cursului sarcinii
prin orice mijloace in una din urmatoarele imprejurari:
1. In afara institutelor medicale sau cabinetelor autorizate
2. De o persoana care nu are calitatea de medic specialist
3. Varsta sarcinii adepasit 14 saptamani.
Urmarea imediata expulzarea produsului de conceptie (moartea produsului de conceptie).
Legatura de cauzalitate: trebuie sa existe o legatura intre elementul material si rezultatul.
Latura subiectiva: trebuie sa existe cu privire la vinovatie, intentia subiectului activ de a
produce avortul. Daca nu exista aceasta intentie vorbim despre o alta infractiune (exem. O lovest
in fata si datorita socului avorteaza 183 (3)).
Forme: tentativa se pedepseste ( nu s-a produs avortul). Daca se naste cu anumite malformatii nu
pot sa-l condamn decat eventual pentru tentativa de avort (in Noul Cod Penal este protejat insa
produsul de conceptie).
Consumarea: se produce expulzarea sau inceteaza viata intra-uterina.
Variante: o varianta tip, 3 agravate.
1. Alin (2) : intreruperea sarcinii fara consimtamantul femeii insarcinate
2. Alin (3): daca faptele de la (1) si (2) au avut drept urmare o vatamare grava sau moartea
femei insarcinate
3. Alin (4): cand fapta de la (2) si (3) a fost savarsita de un medic fapta este mai grava si pe
langa inchisoare se prevede si interdictia exercitatii profesiei de medic (64 lit.c)
Sanctiuni: 3-6 ani varianta tip, pedeapsa inchisorii si interzicere drepturi varianta agravante
Cauze de nepedepsire: nu se pedepseste intreruperea sarcinii facuta de un medic daca era
necesara pentru salvarea vietii femei sau din motive terapeutice.
57
!!!Ar fi bine sa citim din manual acest capitol (infractiuni impotriva libertatii
persoanelor) si sa punem intrebari
necesara pentru realizarea obiectului material al infractiuni de viol. Daca insa depaseste cu mnult
acest timp vom retie viol in concurs cu lipsire de libertate.
La fel la infractiunea de talharie de multe ori victima este amenintata sau supusa unor violente iar
daca lipsirea de libertate dureaza atata vreme cat este necesar pentru sustragerea bunului vom
retine doar talharie. Bulai: la talhari nu putem retine niciodata un conscurs atunci cnad lipsirea
de libertate este facuta cu scopul de a sustrage bunul sau de a scapa. In practica si la alti autori
atceasta definitie nu se retine prrin urmare vom retine concurs daca victima de exmeplu este
legata cu lantul sau este legata cu o sfoara Un alt exemplu iau victima o tin 2 zile ma duc la ea si
ii vad lantul de aur si il fur, atunci nu pot vorbii de o absorbtie si deci vom retine concurs.
In cazul infractiunii de omor este legata pentru a evita cu mai mare usurinta loviturile care duc la
moartrea victimei atunci nu vom retine concrus. Daca insa faptuitorului a deplasat victima in
padure a legat-o si apoi a legat-o dar victima l-a injurat si a fost omorata atunci vom vorbi de o
intractiune complexa. (???)
Rele tratamente aplicate minorului: se mergea fie pe absorbtia infractiuni de libsire sau
infractiune de rele tratamente. Atunci a intervenit ICCJ si a stabilit ca avem de a face cu un
concurs ideal.
Urmarea imediata consta in restrangerea libertatii fizice iar in cazul agraventelor consta intr-o
urmare imediata speciala: suferinta, punere in primejdie a vietii, deces.
Legatura de cauzalitatea rezulta de regula din materialitatea faptei.
In cazul moartii victimei trebuie sa constatam intotdeauna ca lipsirea de libertate este cea a cauza
decesul victimei.
Putem retine si concurs cu lovituri cauzatoare de moarte.
Fomele infractiunii:
1. Tentativa se pedepseste in cazul alinieatelor 2-4
2. La alin. celelalate tentativa nu este posibila.
3. In variante de lalin (4) actele preparatorii sunt asimilate tentativei.
4. Infractiunea se consuma in momentul in care are loc o restrangere a libertatii
persoanei.
5. Putem vorbii de infractiune continua si de un moment la epuizarii care intrevine
atunci cand persoana este repusa in libertate. Sunt si cazuri in care intervine
moartea victimei sau sinuciderea acesteia.
Variante agravata (alin 2):
1. Simularea de calitati oficiale - ori de cate ori aceste calitati nu exista la momentul
savarsirii faptei indiferent daca ele au existat anterior sua au fost dobendite dupa
2. Rapire - transportul victimei dintr-oun loc in altul si impiedicarea deplasarii acesteia
conform propriei vointe
3. Fapta sa fie savarsita de o persoana inarmata: arme in acceptiunea de la 191, atunci
armele sa fie la vedere sau pentru amenintarea victimei. Putem vorbi si de obiecte
asimilare armelor si atunci aceste obicte treb uie folosite la un atac.
60
4. Fapta sa fie savarsita de 2 sau de mai multe persoane impreuna. Pentru existenta
5.
6.
7.
8.
faptei acele persoane trebuie sa fie prezente la locul faptei, sa dea incredere faptuitorului
si sa inhibe reactiile victimei
In schimbul eliberarii se cere un folos material sau un alt avantaj. Doctrina este de
acord si practica de asemenea ca infractiunea de sataj se absoarbe in aceasta
agravanta.
Victima este minora se intelege ca prin minor = persoana sub 18 ani, pentru existenta
agravantei trebuie sa cunoasca ca victima este minora, iar starea de minoritate sa existe la
momentul inceperii lipsirii de libertate.
Victima este supusa unor suferinte fizice sau psihice si aceste suferinte sa intreaca
suferintele inerente lipsirii de libertate. daca tin victima in conditii insalubre sau o
privez de mancare, de apa, pot vorbii de o asemenea varianta agravata.
Atunci cand viata sau sanatatea victimei sunt puse in pericol este important de
subliniat ca fapta se produce praeteintentionat ca altfel as avea de a face cu tentativa de
omor sau o alta infractiune. Exemplu: rapesc o persoana despre care nu stiu ca este
bolnava dar care sufera de astm si viata i-a fost pusa in pericol.
Varinata agravata ( alin (3)) :
Lipsirea de libertate in scopul obligarii la practicarea prostitutiei: - este o
infractiune complexa ce se poate confunda cu infractiunea de trafic de persoane
sau trafic de minori si de acea s-a pronuntat un RIL 1/2008 : nu exsita un concurs
de infractiuni intre lipsire de libertate si trafic de persoane/de minori. Se va retine
cele din legea speciala chiar de a avut loc si o lipsire de libertate.
Varinate agravata 3 : - cand este indreptata impotriva statului, un grup de persoane, o
organizatie etc. A fost introdusa ca urmare a aderarii la conventia cu privire luarii de
ostatici. De atunci lucrurile s-au schimbat si s-a adoptat si la noi o lege legata de terorism.
Ce se prevede in aceasta lege acopera aceasi situatie de fapt cu cea reglementata cu
aceasta varianta. Ca atare exista o suprapunere de texte si s-ar dori sa se modifice textul
lipsirii de libertate. De aceea in viitorul cod penal sunt eliminate aceste infractiuni care
duc la suprapunere de texte.
Varianta agravata 4 : este nevoie ca autorul sa faca parte dintr-un grup organizat.
Varinate agravata 5: daca a avut ca urmare moartea sau sinucirea victimei.
Sanctiuni: prevazuta pedeapsa cu inchisoarea. Pedepsele sunt mari.
Aspecte procesuale: actiunea penala se pune in miscare din oficiu.
VIOLAREA DE DOMICILIU (ART. 192) :
61
Divulgarea secretului profesional: s-a pus problema in doctrina mai veche daca nu
cumva faptuitorul care divulga asemenea secrete nu va fi tras la raspundere penala daca
cel care i-a incredintat secrete a savarsit o fapta penala. Autorii consacrati spun ca nu
avem de a face cu o infractiune. Profa: ca totusi ar fi o infractiune, deoarece legea nu
conditioneaza existenta acestei infractiuni.
Care mai e actualitatea acestei infractiuni? In conditiile in care notarii, avocatii au
obligatia de a divulga secretul profesional atunci cand clientii lor incearca sa savarseasca
anumite infractiuni (spalare de bani etc.). Profa: aceste persoane ar trebui sa nu raspunda.
64