Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat in sitemele hidraulice
ale masinilor si utilajelor, in cea mai mare parte este depozitat intr-un rezervor sau bazin. Datorita
frecarilor mecanice, variatia presiunii, schimabrii temperaturii etc, agentul de lucru este supus
oxidarii, descompunerii, muradaririi, actiuni care modifica proprietatile fizice si chimice, facandu-l
necorepunzator scopului sau, conducand si la uzarea instalatiei hidraulice.
Rezervorul de ulei, impreuna cu filtrele instalatiei, au rolul de a contribui la mentinerea
proprietatilor agentului hidraulic, eliminand particulele solide prin decantare si filtrare si asigurand
mentinerea temperaturii acestuia in limitele admisibile.
Decantarea se aplica lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile din
circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turatie de mare gabarit
etc.
Separarea contaminantilor, a caror densitate relativa este mult diferentiata de cea a uleiului, se
face gravimetric. Pentru o mai buna separare decantoarele sunt compartimentate si se monteaza pe
returul uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de stationare fiind cuprins intre 10 si 30 min, iar
temperatura de 70-80 0C. Particulele ce nu pot fi retinute din circuit prin decatare vor fi elmiminate
prin filtrare.
Filtarea lichidelor de lucru este un procedeu utilzat pe scara larga, deoarece filtrele pot fi
schimbate cu usurinta fara sa afecteze sistemul de ulei. Elementele instalatie hidraulice supuse mai
des lucrailor de intretinere sunt:
Conductele
Armaturile
Rezervoarele
Conductele se degreseaza cu solutii alcaline calde, dupa care se introduc succesiv in bai cu
acid clorhidric sau sulfuric cald (dilutie 50%) ce contine: pasivizatori, bai cu apa pentru spalare si
neutralizare a urmelor de acizi.
Protectia anticoroziva se asigura prin suflarea conductelor cu aburi, apoi, fara pauza,
pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate anticoroziv si inchiderea la capete a conductelor.
Arnaturile trebuie degresate (prin spalare) si, acolo unde sunt pete de rugina se va interveni cu
perii de sarma, dupa care se pulverizeaza ulei aditivat anticoroziv. Rezervoarele se curata prin sablare,
frecare cu perii de sarma si se spala cu solventi (tricloretilena).
Dupa montarea instalatiei hidraulice este necesara spalarea intregului sistem prin recircularea
intensa a unui lot de ulei de spalare, la temperatura de 65-75 0C , fara circulatie in lagare sau alte
dispozitive speciale. In timpul spalarii se curata filtrele ori de cate ori se infunda, si, acolo unde exista,
se pune in functiune separatorul centrifugal, pentru indepartarea impuritailor existente in supensie in
fluid. Operatia de spalare se considera incheiata cand la filtre sau la separatoare centrifugale nu se mai
acumuleaza impuritai.
Dupa spalare , se evacueaza uleiul si se controleaza daca in sintalatie exista impuritai. Se
introduce lotul de ulei de lucru, se recirculeaa si se filtreaza, daca se considera ca este necesar , dupa
care instalatia poate intra in functionare normala.
IV. INTRETINEREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC AL MASINILOR
UTILAJELOR SI INSTALATILOR
Un rol deosebit de important in buna functionare a masinilor, utilajelor si instalatiilor la
parametri optimi il are si intretinerea corecta a echipamentului electric. Acesta trebuie ferit de
patrunderea apei si a prafului. Periodic, masinile electrice se vor curata pentru a impiedica
sucrtcircuitarea lor.
Motoarele si generatoarele electrice se verifica de cel putin doua ori pe an.
Cu acest prilej se verifica starea rulmentilor: daca mai corespund se curata si se greseaza, iar
daca prezinta o uzare pronuntata se inlocuiesc. In cazul cand rulmentii motoarelor electrice s-au
incalzit la o temperatura ce depaseste mai mult de 10-15 0C temperatura prescrisa se va inlatura cauza
incalzirii sau, daca nu se poate, se schimba rulmentu.
Bobinajele motoarelor se curata cu ajutorul unei perii mori de depunerile de praf ce ar putea
duce la deteriorarea izolatiei si scurtcircuitarea spirelor infasurarii.
2
Daca partile in miscare ale masinilor, utilajelor sau instalatilor nu functioneaza normal, se vor
verifica: tensiunea de alimentare a motorului electric; alimentarea cu curent electric sa nu se faca
numai in daua faze; existenta unui scurtcircuit in bobinaj. Incalzirea motorului electric se datoreaza
suprasolicitarilor sau arderi unei sigurante. Motorul electric poate fi supra incarcat pentru scurta
durata cu o sarcina cu 25% mai mare decat cea nominala.
Aparatura electrica se va verifica lunar, cand se va controla starea contactelor
intrerupatoarelor, contactoarelor si releelor. Daca acestea sunt arse sau oxidate, se vor curata cu hartie
abraziva fina, iar daca prezinta uzari pronuntate, se vor schimba.
Lucrarile de intretinere a echipamentului electric se vor efectua numai de personal calificat
pentru aceste tipuri de lucrari.
V. UNGEREA MASINILOR SI UTILAJELOR
Importanta ungerii
Oricat de ingrijit ar fi prelucrate suprafetele de contact a doua piese aflate in miscare relativa
una fata de cealalta , la nivelul acestei suprafete se nasc doua forte de frecare.
Dupa cum intre suprafetele in miscare exista sau nu sunbstante de ungere , frecarea poate fi:
uscata; semifluida; fluida
In mod normal, la functionarea de regim a masinilor si utilajelor se produce frecarea
fluida.Frecarea fluida se poate mentine cand intre suprafete se realizeaza deplasari cu viteze mari,
suprafetele sunt supuse unei apasari mijlocii si sunt alimentate in mod continu cu lubrifianti.
Frecarea semifluida poate sa apara ca urmare a unei ungeri defectoase sau insuficiente,
precum si la pornirea si oprirea masinii cand, datorita vitezei prea mici, nu se poate introduce stratul
de ulei necesar intre cele doua suprafete in miscare relativa .
La stationarea masinii, din cauza sarcini de pe arbore, lubrifiantul este indepartat dintre cele
doua suprafete ale fusului si ale cuzinetului, contactul facandu-se direct pe varful asperitatilor
suprafetelor respective, ramanand o cantitate foarte mica de lubrifiant in golurile dintre asperitai.
Astfel, la pornire ungerea va fi incompleta, semifluida sau chiar uscata , daca masina a stationat un
timp indelungat (fig.1,a).
La viteze de rotatie mici, arborele incepe sa transporte sunb el lubrifiant , care , avand forma
de pana si o oarecare presiune, incepe sa-l ridice : in acest caz , ungerea va fi semifluida (fig.1,b,c)
La cresterea turatiei, centrul fusului se apropie de cel al cuzinetului, pentru a coincide cu el la
turatie foarte mare. In acest ultim caz (fig.1,d) teoretic, grosimea peliculei de lubrifiant devine
constanta pe intreaga periferie a fusului.
Economie de lubrifianti.
5.1. LUBRIFIANTI
Lubrifiantii sunt materiale fluide, vascoase sau solide, care se poat intinde intre suprafetele de
contact a doua corpuri solide in contact de frecare, atit pentru a inlocui frecarea uscata dintre cele
3
doua corpuri printr-o frecare fluida, micsorand astefel frecarea, cat si pentru a impiedica o incalzire
prea mare.
Materialele de ungere trebuie sa indeplineasca urmatoareloe conditii:
Sa poata forma un strat de ungere care sa micsoreze frecarea;
Sa fie aderente la suprafetele in contact, sa nu se scurga in cazul cresterii temperaturii si sa
nu se intareasca la scaderea temperaturii;
Sa asigure transportul caldurii produse prin frecare sau rezultate din reactiile chimice, spre
exterior, atit prin corpurile in contact, cat si prin insusi fluxul de lubrifiant;
Sa asigure transportul componentilor chimici activi, in principal oxigen, care produce
stratul de oxizi;
Etansarea, respectiv protectia contra patrunderii impuritatilor din afara; de ex, unsoarea
consistenta formeaza la iesirea fluxului din lagar un guler protector;
Uleiurile minerale se folosesc cel mai mult deoarece au o stuctura stabila si pot fi utilizate la
viteze mari , la temperaturi ridicate cat si la temperaturi scazute;
Unsorile consistente au o buna aderenta la suprafetele metalice, ceea ce asigura mentinerea
mai persistenta a stratului de lubrifiant in cazul functionarii cu socuri si in perioadele de oprire l
functionarea intermitenta; nu necesita etansari complicate, iar intervalele de inlocuire sunt relativ mari
(6-8 luni).
Materiale de ungere solide pot fi utilizate inte suprafetle in miscare relativa, intre care exista
o presiune foarte ridicata, precum si in cazul temperaturilor mari. Utilizarea acestor materiale de
ungere presupune reducerea timpului de rodare a mecanismultui si o degajare rapida a caldurii
rezultate in timpul functionarii.
Dintre materialele de ungere solide se evidenteaza grafitul, talcul, bisulfura de molibden,
sapunurile metalice ca: stearate de calciu, magneziu, teflonul (material sintetic).
Dupa natura lor lubrifiantii solizi pot fi adaugati in uleiuri sau in unsori, incorporati in
materialul cuzinetului sau aplicati pe fus pe cale chimica ori mecanica .
Daca acoperirile cu straturi subtiri din lubrifianti solizi, de exemplu grafit sau bisulfura de
molibden, de aplica pe ambele suprafete in miscare relativa, durabilitatea cuplului de freacare creste
de 2-3 ori fata de cazul acoperirii numai a unei singure suprafete.
Viscozitatea este calitatea de baza a lubrfiantilor si reprezinta rezistenta pe care o opun
particulele lor atunci cand sunt supse unei alunecari.Pirin viscozitate se poate aprecia daca un
lubrifiant este corespunzator unu anumit scop , unor anumite conditi de exploatare .
Viscozitatea scade considerabil cu cresterea temperaturii.De accea , este necesar a se aprecia
temperatura la care este valabila valoarea data a viscozitatii.
Sunt de preferat uleiurile cu variatie cat mai redusa a viscozitatii in raport cu temperatura ,
acestea putand lucra intr-un interval larg de temperaturi cu un regim stabil .
Capacitatea de ungere este proprietatea lubrifiantului de a adera la suprafata metalica in situatii
dificile de frecare sau la presiuni foarte ridicate.
Punctul de inflamabilitate
Este temperatura la care uleiul incalzit intr-o cochilie deschisa, la presiunea atmosferica , se
aprinde sub actiunea unei flacari. Pentru uleiurile minerale punctul de imflamabilitate este de 150-200
0
C. Punctul de imflamabilitate intereseaza mai mult la alegerea uleiurilor pentru motoare cu arder
interna , compresoare etc.
Punctul de solidificare (congelare) este temperatura la care uleiul sub actiunea propriei sale
greutati nu mai poate curge in mod vizibil. Acest fenomen are loc nu la o temperatura precisa , cila
intru-un interval de temperatura.
Emulsionabilitatea
Este proprietatea uleiului de a se amesteca cu apa calda, formand emulsie, si de a nu se separa
ulterior, proprietate ne dorita mai ales la turbinele cu vapori.
Spumarea
Se datoreste bulelor de aer dispersate in ulei a caror degajare la suprafata uleiului formeaza
spuma, favorizand procesul de oxidare a uleiului. In acelas timp scadeconductibilitatea termica ceea
ce conduce la micsorarea capacitatii de racire a uleiului si de prelucrare acaldurii in procesul de
4
frecare a deiferitelor organe de masini. Dupa intrebuintare, uleiurile uzate se colecteaza in vederea
rerafinarii, pentru obtinrea de uleiuri de baza.
5.2 ALEGEREA LUBRIFIANTILOR
Alegerea corecta a lubrifiantilor se face in functie de : viteza de deplsare relativa a suprafetelor
in contact; presiunea specifica ce apare pe suprafetele de alunecare; regimul termic al masinii sau
temperatura de lucru a locului de ungere si a mediului ambiant; caliateta suprafetelor in contact; felul
frecarii (alunecare sau rostogolire); sistemul de ungere.
Uleiurile se aleg tinandu-se seamaseama de viscozitatea, capacitatea de ungere (onctuozitatea),
caracteristici fizice si chimice, stabilitatea in exploatare a acestor caracteristici pe durata cat mai
lunga, compatibilitate cu alte materiale cu care vin in contact in mod inevitabil in exploatre etc. O
onctuozitate superioara, in cazul starilor intermediare de frecare va determina uzarea mai redusa si
siguranta in functionare in raport cu pericolul de gripaj mai mare.
In cazul ungerii prin picurare sau cu fitil , se pune un accent deosebit pe onctuozitate si aceasta
mai ales pentru agregatele care functioneaza cu prsiuni de contact ridicate .
La ungerea cu recirculatie , cand aceeas cantitate de ulei este mentinuta timp mai indelungat in
circuit, intereseaza in mod deosebit stabilitatea chimica a uleiului respectiv.
In perioada de rodaj sunt indicate uleiurile mai fluide, eventual cu aditiv, care micsoreaza
pericolul gripajului.
Unsorile consistente au ca insusire de baza ounctul de picurare, adica temperatura la care
unsoarea incepe sa picure sub actiunea propriei sale greutati. O unsoare consistenta este cu atita mai
buna cu cat temperatura de picurare este mia ridicate, ungerea ramanand totusi asigurata la
temperatura de exploatare. TABELUL nr.1 cuprinde tipurile de unsori consistente standardizate in
tara noastra, cu indicarea domeniului de utilizare.
Tabelul nr. 1
Categoria
Unsori
Consistente
de uz general
Unsori consistente pentru
rulmenti
Unsori consistente in
brichete pentru lagare
deschise
Unsori pentru
temperaturi
joase
Tipul
U 75 Ca 2
U 80 Ca 0
U 85 Ca 3
U 100 Ca 4
Rul 85
Rul 100
Rul 145
Rul 165
LD 93 Ca 7
562-71
Calciu
1608-72
Calciu si plumb
Calciu
Sodiu
Sodiu
Calciu
Punct de picurareO
C min
75
80
85
100
85
100
145
165
93
Sodiu
170
Calciu
70
60
STAS
LD 170 Na 7
2721-71
Tj 70
Tj 60
6320-68
Baza (felul
sapunului)
Utilizari principale
Lagare, glisiere,etc
Ungerea rulmentilor
agregatelor care lucreaza in atmosfera libera, in praf (formeaza gulere protectoare impotriva
patrunderii diverselor particule) unele angrenaje. Ungerea se face cu ajutorul ungatoarelor cu bila,
care conform STAS 1116-78 sunt:
Ungerea centralizata, realizata prin alimentarea simultana a mai multor puncte de unsoare
presata dintr-un cilindru, al carui piston este actionat manual sau mecanic, cu posibilitatea de reglaj
exact al cantitatii necesare fiecarui loc de ungere, asigura o eficienta superioara dispozitivelor
anterioare (fig .7)
Ungerea cu ulei. Ungerea individuala efectuata manual se aplica organelor cu solicitari mici si
viteze mici. Ca dispozitive de ungere se folosesc ungatoarele cu capac plan sau cilindric (fig .8)
7
alimentate cu cana de ulei si ungatoarele cu bila (fig. 9) , in care uleiul se introduce manual sub
presiune cu ajutorul unei pompe denumita Tecalemit.
Sistemele de ungere cu fitil se bazeaza pe fenomenul capilaritatii fitilului de bumbac sau din
canepa (fig.10) .Uneori un rezervor central poate asigura ungerea simultan a mai multor locuri de
ungere, fiecare fitil avand canal vertical propriu pentru picurarea uleiului absorbit si un racord
individual de legatura cu tubul de conducere a uleiului (fig.11)
Ungatoarele cu inel (fig.12) asigura ungerea datorita aderentei uleiului pe inel. Este un
dispozitiv de ungere foarte bun, economic, deoarece uleiul nu se pierde.
Ungerea individuala in baie de ulei este utilizata mai rar si in special pentru rulmenti
(fig.13).In acest caz, nivelul uleiului nu trebuie sa treaca de mijlocul bilei sau al rolei din partea
inferioara, deoarece o cantitate mai mare de ulei duce la spumarea lui si, ca urmare, la o ungere
defectuoasa , remarcata imediat prin supraincalzirea lagarului.
Ungerea prin barbotaj consta din antrenarea si improscarea unei cantitati de ulei din baie pe
interiorul carcasei masini sau utilajului, de unde prin prelingere este condus prin santuri colectoare la
locurile de ungere. Ungerea individuala in baie de ulei cu element intermediar se foloseste in cazul
ghidajelor de lungime mare.Elementul intermediar (fig.14) consta din doua role conice 1 montate pe
axul 2 ce se sprijina pe arcul 3, al carui rol este de a mentine in contact permanent rolele cu ghidajul
saniei. Ungerea cu pernita de pasla (fig.15) care se afla intr-o baie de ulei si face contact cu fusul 2 ce
trebuie uns asigura prin capilaritatea acesteia transmiterea cantitatii de ulei necesare .
Ungerea centralizata fara presiune necesita o instalatie hidraulica care consta dintr-un rezervor
de ulei R (fig.16) , o pompa P care absoarbe uleiul din rezervor prin filtrul F si al trimite la un
distribuitor D , de unde , prin conductele C 1,C2,..Cn uleiul este dirijat sub actiunea gravitatiei la
locurile de ungere.
Sistemele de ungere continua sub presiune (fig.17) .Uleiul absorbit prin filtrul F 1 de pompa P ,
care asigura presiune corespunzatoare, este filtrat a doua oara de filtrul F2 si dirijat la ditribuitorul D,
inchis la partea superioara ; uleiul este dirijat la locurile de ungere prin conductele C1,C2,Cn
10