Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rezidentiat 2014
Rezidentiat 2014
Tema nr. 1
Farmacocinetica generala
BIBLIOGRAFIE:
1. Farmacologie generala Aurelia Nicoleta Cristea, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1998
F1201002. Care din afirmatiile referitoare la calea orala de absorbtie a medicamentelor sunt adevarate:
A. are o complianta redusa din partea pacientilor
B. se utilizeaza exclusiv pentru o actiune sistemica
C. in cazul administrarii pe cale orala, unele medicamente pot suferi un efect al primului pasaj hepatic
D. aclorhidria nu influenteaza absorbtia orala a medicamentelor
E. la nou-nascut absorbtia digestiva a fierului este mult crescuta
(pag. 46-171)
F1201003. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale biliara sunt adevarate:
A. eliminarea are loc la nivelul nefronului
B. eliminarea se face prin mecanisme pasive
C. se pot elimina pe cale biliara eritromicina, rifampicina, tetraciclina
D. eliminarea pe cale biliara scade timpul de injumatatire al medicamentelor
E. medicamentele eliminate biliar nu pot intra in circuitul enterohepatic
(pag. 46-171)
F1201004. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale renala sunt adevarate:
A. filtrarea glomerulara se opune eliminarii
B. prin filtrare glomerulara se pot elimina substante hidrosolubile
C. diureza nu influenteaza eliminarea renala
D. in cazul eliminarii renale nu este posibila competitia pentru sisteme de transport activ
E. secretia tubulara se opune eliminarii
(pag. 46-171)
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
F1401007. Precizai pentru care dintre urmtoarele medicamente se impune o ajustare a posologiei sau
a ritmului de administrare cnd valoarea clearance-ului creatininei este de 10-20 ml/min:
A. eritromicina
B. benzilpenicilin
C. tetraciclin
D. kanamicin
E. ciprofloxacina
(pag. 140)
F1501008. Antipirina este folosit pentru testarea funciei de epurare hepatic pentru urmtoarele
caliti, cu excepia:
A. este biotransformat total n ficat
B. nu circul legat de proteinele plasmatice
C. se distribuie numai intravascular
D. se distribuie n toate spaiile hidrice
E. variabilitatea Vd este mic
(pag. 111)
F1501010. Care dintre urmtoarele grupe de medicamente nu sunt utilizate la nivelul cii de
administrare?
A. antibiotice i chimioterapice oral
B. antiacide oral
C. bronhodilatatoare inhalator
D. antidiuretice prin inhalaie nazal
E. purgative oral
(pag. 56)
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
D. fenacetina
E. lidocaina
(pag. 128)
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
(pag. 107)
F2101021. Care dintre urmatoarele cai de administrare se utilizeaza numai pentru actiune locala?
A. intraosoasa
B. bucala
C. intrarectala
D. subcutanata
E. uretrala
(pag. 60,82)
F2101023. Calea de referinta utilizata in mod obisnuit in Clinica pentru determinarea biodisponibilitatii
absolute a unei substante medicamentoase noi este calea de administrare:
A. sublinguala
B. alveolara
C. intracardiaca
D. intravenoasa
E. intraarteriala
(pag. 21)
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
F2201033. Care din afirmatiile referitoare la transferul prin membranele biologice sunt adevarate:
A. trec usor substantele cu greutate moleculara mare
B. substantele legate in procent mare de proteine traverseaza rapid membranele
C. trec foarte usor substantele cu coeficient de partitie lipide/apa foarte mare (tiopentalul)
D. substantele hidrosolubile si disociate traverseaza usor membranele
E. masa moleculara nu influenteaza transferul prin membranele biologice.
(pag. 46-171)
F2201035. Care din afirmatiile referitoare la legarea medicamentelor de proteinele plasmatice sunt
adevarate:
A. pozitia verticala a corpului scade concentratia albuminelor sanguine si scade capacitatea de legare
B. substantele medicamentoase legate in proportie mare de proteinele plasmatice au eliminare lenta si durata
lunga de actiune
C. la nou nascut, varstnic si gravide, creste albuminemia si creste capacitatea de legare
D. legarea de proteinele plasmatice scade capacitatea antigenica a unor medicamente
E. proteinele plasmatice de care se leaga medicamentele sunt interleukinele.
(pag. 46-171)
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
(pag. 46-171)
F2201043. Un medicament care se distribuie in toate cele trei compartimente hidrice ale organismului:
A. Are o viteza de eliminare crescuta
B. Are o durata de actiune scurta
C. Are un timp de injumatatire crescut
D. Are un volum de distributie mic
E. Este o macromolecula proteica
(pag. 46-171)
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
B.
C.
D.
E.
nu depinde de varsta
este scazuta in insuficienta cardiaca
creste cu cresterea procentului de legare de proteinele plasmatice
scade cu cresterea diurezei.
(pag. 46-171)
F2201045. Care din urmatoarele medicamente pot avea efecte toxice la nivelul caii renale de eliminare:
A. purgativele
B. diureticele
C. expectorantele
D. aminoglicozidele
E. antiacidele neutralizante.
(pag. 46-171)
F2201047. Care este cea mai rapida cale in ce priveste aparitia unui efect sistemic:
A. orala
B. intrarectala
C. nazala
D. conjunctivala
E. intravenoasa
(pag. 46-171)
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
(pag. 98)
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
10
10
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
11
F1301069. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare
glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin:
A. cresterea diurezei;
B. diminuarea diurezei;
C. acidifierea urinei;
D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;
11
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
12
E. alcalinizarea urinei.
(pag. 46-171)
12
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
13
F1401078. Care dintre urmtoarele afirmaii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice
este incorect
A. doar forma liber a medicamentului este difuzabil i activ
B. legarea se face numai de albuminele plasmei
C. legarea este un proces ireversibil
D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard
E. forma legat influeneaz latena i durata aciunii medicamentului
(pag. 86)
F1401079. Care dintre urmtoarele afirmaii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice
este incorect:
A. doar forma liber a medicamentului este difuzabil i activ
B. legarea se face numai de albuminele plasmei
C. legarea este un proces ireversibil
D. medicamentul slab legat de proteinele plasmatice are un profil farmacocinetic retard
E. forma legat influeneaz latena i durata aciunii medicamentului
(pag. 85)
13
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
14
B.
C.
D.
E.
intravenoas
intracardiac
intraarterial
oral
(pag. 37)
F1401087. Strile patologice care pot modifica clerance-ul hepatic al unui medicament sunt:
A. insuficiena cardiac
B. hipertiroidia
C. insuficiena respiratorie
D. ciroza hepatic
E. sindromul dislipidemic
(pag. 40)
14
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
15
(pag. 125)
F1501093. O substan medicamentoas bazic se afl n cantitate mai mare n forma nedisociat cnd:
A. pH > pKa
B. pKa > pH
C. pKa pH > 0
D. pH pKa > 0
E. pH pKa = 0
(pag. 51)
15
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
16
B.
C.
D.
E.
insuficiena cardiac
enterocolita
spasmul sfincterului piloric
febra
(pag. 62)
16
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
17
(pag. 58)
F2101107. In cazul caii de administrare sublinguala propriu-zisa, sunt valabile urmatoarele afirmatii:
A. se foloseste atat pentru actiunea generala, cat si locala
B. mucoasa este lipidica, fara pori, permeabila pentru substante lipofile
C. este o cale de urgenta
D. nivelele plasmatice ale substantelor absorbite prezinta doua picuri
E. comprimatele administrate sunt de talie mare, dar usoare
(pag. 67-68)
17
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
18
caracteristici:
A.
B.
C.
D.
E.
F2101112. Urmatoarele afirmatii sunt valabile in ceea ce priveste calea de eliminare renala a
medicamentelor:
A. filtrarea glomerulara este cel mai rapid mecanism de eliminare
B. substantele hidrosolubile se elimina prin secretie tubulara pasiva
C. substantele cu caracter acid se pot reabsorbi cu usurinta din tubii renali
D. substantele cu structuri speciale se elimina prin secretie tubulara activa
E. interactiunile medicamentoase care pot sa apara la locul de eliminare sunt exclusiv nedorite, cu cresterea
riscului aparitiei reactiilor adverse
(pag. 137)
18
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
19
B.
C.
D.
E.
nedisociate
lipofile
cationi trivalenti
legate de proteine
(pag. 49, 64)
19
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
20
D. teofilina
E. fenobarbital
(pag. 113)
F2101121. Volumul de distributie pentru medicamentele hidrosolubile creste prin cresterea cantitatii
totale de apa (mai ales hidremia si apa extracelulara), in urmatoarele cazuri:
A. insuficienta renala
B. gravida
C. nou-nascut
D. obez
E. varstic
(pag. 97, 100)
F2101123. Sunt neuroleptice cu efecte secundare neurologice marcate (sindrom parkinsonian, acatizie,
diskinezie):
A. butirofenone
B. diazepine i oxazepine
C. fenotiazine piperazinilalchilice
D. fenotiazine aminoalchilice
E. fenotiazine piperidilalchilice
(pag. 121-122)
F2201126. Care din afirmatiile referitore la absorbtia medicamentelor pe cale pulmonara sunt
adevarate:
A. calea pulmonara se poate utiliza pentru actiune locala sau generala
B. se pot administra gaze si lichide volatile
C. particulele de aerosoli cu diametrul mai mare de 10 micrometri prezinta o absorbtie optima
D. in cursul administrarii medicamentelor pe cale pulmonara, oprirea respiratiei este contraindicata
E. ritmul respirator lent este favorabil absorbtiei medicamentelor pe cale pulmonara.
20
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
21
(pag. 46-171)
F2201129. Care din afirmatiile referitoare la distribuirea in sectoarele hidrice sunt adevarate:
A. macromoleculele proteice difuzeaza usor dintr-un compartiment in altul
B. medicamentele se pot distribui in unul, doua sau toate cele trei compartimente hidrice
C. Li, K, alcoolul se distribuie in toate cele trei spatii hidrice
D. medicamentele distribuite in toate cele trei compartimente hidrice prezinta o viteza de eliminare crescuta
E. distributia in toate compartimentele hidrice creste durata de actiune a medicamentelor.
(pag. 46-171)
F2201132. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea renala a medicamentelor sunt adevarate:
A. se realizeaza doar prin mecanisme active
B. secretia tubulara este cel mai rapid mecanism de eliminare
C. medicamentele legate puternic de proteinele plasmatice se elimina rapid
D. eliminarea renala este influentata negativ de insuficienta cardiaca
E. viteza de eliminare a medicamentelor creste cu numarul sectoarelor hidrice in care se distribuie.
(pag. 46-171)
21
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
22
B.
C.
D.
E.
F2201134. Filtrarea:
A. se realizeaza in sensul gradientului de concentratie
B. este caracteristica substantelor lipofile
C. se face cu consum de energie
D. are nevoie de sisteme speciale de transport
E. se realizeaza la nivelul porilor membranei.
(pag. 46-171)
F2201139. Care din urmatoarele cai sunt folosite doar pentru efecte sistemice:
A. intrapericardic
B. sublingual
C. oral
D. subcutanat
E. cutanat.
22
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
23
(pag. 46-171)
F2201140. Care sunt factorii fiziologici care pot influenta absorbtia orala a unui medicament:
A. PH-ul
B. timpul de golire al stomacului
C. prezenta altor medicamente
D. diareea
E. temperatura mediului ambiant.
(pag. 46-171)
F2201141. Care din urmatoarele substante sunt iritante pentru mucoasa gastrica:
A. sarurile de fier
B. carbonatul de calciu
C. digoxinul
D. teofilina
E. diosmectita.
(pag. 46-171)
23
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
24
B.
C.
D.
E.
prin vasoconstrictoare
prin pansamente ocluzive
la varstnici
in zone cu leziuni si inflamatii cutanate
(pag. 46-171)
F2201147. Care din substantele medicamentoase sunt conditionate sub forma de sisteme
transdermice:
A. adrenalina
B. nitroglicerina
C. aspirina
D. estradiolul
E. furosemidul
(pag. 46-171)
F2201152. Care din urmatoarele medicamente sunt metaboliti activi ai altor substante:
A. paracetamolul
B. codeina
C. prednisonul
D. dopamina
24
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
25
E. oxazepamul
(pag. 46-171)
F2201155. Biotransformarea:
A. se face diferit la specii diferite
B. in stadiul 2 este mai crescuta la nou-nascut
C. este redusa in hepatita cronica si ciroza
D. este crescuta de post
E. este crescuta de inhibitia enzimatica.
(pag. 46-171)
F2201158. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale biliara sunt adevarate:
A. eliminarea se face prin mecanism activ
B. eliminarea creste cu cresterea filtrarii glomerulare
C. se elimina biliar orice substanta administrata parenteral
D. medicamentele eliminate biliar intra in circuitul enterohepatic
E. eliminarea biliara a unor antibiotice este benefica in infectii biliare.
(pag. 46-171)
25
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
26
A.
B.
C.
D.
E.
neostigmina
nitroglicerina
captopril
izoprenalina
nifedipin
(pag. 46-171)
F2201160. Intravenos:
A. nu se pot administra volume mari de solutie
B. se evita primul pasaj hepatic
C. se pot administra solutii nutritive
D. efectul apare rapid
E. nu se administreaza suspensii.
(pag. 46-171)
26
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
27
D. imipramina;
E. neostigmina.
(pag. 46-171)
F2301166. Viteza absorbtiei medicamentelor administrate oral in diferite forme farmaceutice descreste
in ordinea:
A. solutii, suspensii, capsule, comprimate, drajeuri;
B. solutii, emulsii, suspensii, capsule, comprimate, drajeuri;
C. solutii, suspensii, pulberi, capsule, comprimate drajeuri;
D. drajeuri, comprimate, capsule, pulberi, suspensii, emulsii, solutii;
E. solutii, emulsii, suspensii, pulberi, capsule, comprimate, drajeuri.
(pag. 46-171)
27
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
28
(pag. 46-171)
F2301175. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare
glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin:
A. cresterea diurezei;
B. diminuarea diurezei;
C. acidifierea urinei;
D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;
E. alcalinizarea urinei.
(pag. 46-171)
F2301176. Care sunt factorii care intervin in transferul prin membranele biologice si depind de
substanta medicamentoasa:
A. liposolubilitatea formei nedisociate;
B. doza si concentratia;
C. tipul membranei;
D. structura chimica;
E. greutatea moleculara (masa moleculara).
(pag. 46-171)
F2301177. Unele cai de administrare a medicamentelor sunt utilizate exclusiv pentru efectele locale, la
nivelul caii:
A. calea oculara;
B. calea intravenoasa;
C. calea intravaginala;
D. calea subcutanata;
E. calea intraarticulara.
28
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
29
(pag. 46-171)
F2301178. Alegerea caii de administrare se face in functie de multiple considerente legate de bolnav si
medicament:
A. viteza instalarii efectului;
B. locul actiunii urmarite;
C. biodisponibilitatea medicamentului pe diferite cai;
D. costul tratamentului;
E. starea bolnavului.
(pag. 46-171)
29
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
30
B.
C.
D.
E.
glicozide cardiotonice
dextrani
cefalosporine
alcool
(pag. 97)
30
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
31
(pag. 206)
31
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
32
A.
B.
C.
D.
n momentul verificarii gura sa fie ntredeschisa pentru a nu pune n tensiune musculatura de la periferie;
limba sa aiba o pozitie anterioara pentru a nu mobiliza macheta;
pacientul sa faca deglutitie pentru ca macheta sa se adapteze ct mai bine la cmpul protetic;
sa se faca presiuni alternative dreapta-stnga pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor pentru a
verifica stabilitatea machetelor;
E. baza machetei superioare sa cuprinda ntreaga zona de nchidere posterioara.
(pag. 209)
32
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
33
Tema nr. 2
Farmacodinamie generala
BIBLIOGRAFIE:
1. Farmacologie generala Aurelia Nicoleta Cristea, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1998
F1202005. Care din afirmaiile referitoare la starea sistemelor enzimatice sunt adevrate:
A. este un factor de variabilitate dependent de medicament
B. bolile sistemelor enzimatice pot determina devieri de la raspunsul farmacodinamic normal
C. inductia enzimatica genereaza o actiune farmacodinamica exacerbata
D. inhibitia enzimatica produce o diminuare a reactiilor adverse
E. in cazul idiosincraziilor, deviatiile actiunii farmacodinamice sunt doar de ordin cantitativ
(pag. 172-231)
F1402006. Aciunea cardiotonic a digitalei este din punct de vedere farmacoterapeutic o aciune:
A. simptomatic
33
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
34
B.
C.
D.
E.
paleativ
patogenic
de substituie
etiotrop
(pag. 182)
34
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
35
(pag. 179)
35
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
36
A.
B.
C.
D.
E.
F2102020. Una dintre urmatoarele caracteristici nu confera unui produs medicamentos calitatea retard:
A. forma farmaceutica retard
B. structura chimica de tip ester
C. secretia tubulara activa
D. reabsorbtia tubulara inalta
E. legarea de proteinele plasmatice in procent mare
(pag. 180)
F2102021. Notati afirmatiile adevarate privind influenta factorului structura chimica asupra actiunii
farmacodinamice:
A. radicalii grefati pe nucleu confera afinitatea selectiva pentru un anumit substrat, imprimand tipul de actiune
farmacodinamica
B. gruparile "farmacofore accesorii" influenteaza profilul farmacocinetic
C. gruparile "farmacofore distribuitoare" influenteaza profilul farmacodinamic
D. aceeasi configuratie sterica sub forma de "cicluri potentiale" imprima afinitate pentru acelasi tip de receptori
E. structuri chimice foarte diferite nu pot avea aceeasi actiune farmacodinamica
(pag. 183, 184)
F2102022. In general, daca nu exista o recomandare precisa, este preferabil ca medicamentele sa fie
administrate in raport cu mesele:
A. inainte cu 30 minute
B. in timpul
C. imediat dupa
D. la 30 - 60 minute, dupa
E. 1 ora inainte sau 3 ore dupa
(pag. 203)
F2102023. Penicilinele injectabile se pot amesteca "in vitro" ( in seringa sau saci de perfuzie) cu:
A. aminoglicozide
B. solutie de clorura de sodiu izotonica
C. solutie glucozata izotonica
D. solutie de lactat de sodiu
E. solutie de carbonat acid de sodiu
(pag. 208, 209)
F2102024. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind potenta actiunii farmacodinamice, cu exceptia :
A. se exprima prin DE50
B. potenta relativa este raportul dozelor echiactive
C. depinde de afinitatea pentru substrat
D. se exprima prin efectul maxim
E. este data de proiectia curbei pe abscisa
(pag. 175, 176)
F2102025. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice, cu exceptia :
A. formele retard au latenta lunga
36
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
37
B.
C.
D.
E.
F2202027. Care din urmatorii factori ce influenteaza actiunea farmacodinamica nu sunt dependenti de
medicament:
A. structura chimica
B. rata absorbtie / epurare
C. doza
D. calea de administrare
E. coeficientul de partaj lipide / apa.
(pag. 172-231)
F2202028. Care din urmatorii factori care influenteaza actiunea farmacodinamica nu sunt dependenti
de organism :
A. specia
B. locul actiunii
C. starea sistemelor enzimatice
D. calea de administrare
E. sexul.
(pag. 172-231)
37
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
38
C. atenolol
D. ranitidina
E. diclofenacul
(pag. 172-231)
38
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
39
F2502040. Morfina are aciune analgezic superioar analgezicelor de tip antipiretic pentru c este:
A. agonist total al receptorilor opioizi i k
B. agonist parial al receptorilor k
C. acioneaz periferic la nivelul zonei de generare a durerii
D. produce dependen
E. agonist-antagonist pe receptorii opioizi
(pag. 192)
39
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
40
B.
C.
D.
E.
clorpropamida cu hidroclorotiazida
guanetidina cu antidepresive triciclice
peniciline cu tetracicline
tubocurarina cu gentamicina
(pag. 214)
F2602045. La adaptarea protezelor totale, contactele premature n propulsie se vor suprima dupa
regula:
A. DUML;
B. MUDL;
C. LUBL;
D. BULL;
E. Nu necesita slefuire
(pag. 228)
F2602046. Solutia Mc Collum utilizata pentru curatirea si dezinfectarea protezelor totale are la baza:
A. hipocloriti alcalini;
B. acizi concentrati;
C. acizi diluati;
D. enzime;
E. peroxizi alcalini
(pag. 234)
F2602049. Dupa aplicarea protezei totale n cavitatea bucala pacientul va primi urmatoarele
recomandari;
A. folosirea arcadelor artificiale n aceeasi maniera ca si dintii naturali;
B. protezele se tin n cavitatea bucala doar n timpul zilei;
C. igienizarea protezei cu ajutorul periutei si a pastei de dinti;
D. consumarea alimentelor si a bauturilor calde pentru reaparitia simtului gustativ;
E. consumarea alimentelor de consistenta crescuta n primele zile
(pag. 232)
F2602050. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care mpiedica intercuspidarea maxima
daca devierea protezei este oblica spre limba se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
40
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
41
D. DUML;
E. Se slefuiesc vrfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)
F2602051. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care mpiedica intercuspidarea maxima
si mandibula deviaza spre obraz se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
E. Se slefuiesc vrfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)
F2602052. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care mpiedica intercuspidarea maxima
si devierea mandibulei este sagitala, rectilinie spre anterior pna la 1 mm, se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
E. Se slefuiesc vrfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)
41
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
42
A.
B.
C.
D.
E.
potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare
potenta depinde de afinitatea fata de substrat
agonistii totali au activitate intrinseca maxim
medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct
durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare
(pag. 172-231)
42
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
43
F1302064. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori:
A. modificarea fluiditatii membranelor;
B. modificari conformationale ale unor macromolecule;
C. schimbari de permeabilitate membranara;
D. deschiderea de canale cu schimburi ionice;
E. influentarea unor enzime membranare.
(pag. 172-231)
F1302065. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate?
A. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste;
B. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva;
C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii;
D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii;
E. sensul depinde de structura chimica a substantei active.
(pag. 172-231)
F1302066. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor
farmacoreceptori?
A. morfina;
B. atropina;
C. salbutamolul;
D. manitolul;
E. adrenalina.
(pag. 172-231)
F1302067. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament?
A. structura chimica;
B. doza;
C. calea de administrare;
D. farmacocinetica substantei;
E. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase)
(pag. 172-231)
F1302068. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism?
A. calea de administrare;
B. alimentatia;
C. factori fiziologici;
D. temperatura mediului ambiant;
E. factori patologici.
(pag. 172-231)
43
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
44
F1302072. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt:
A. activitatea intrinseca (la nivel de receptor);
B. doza maxima;
C. ansamblul receptor-sistem efector;
D. eficacitate (la nivel de receptor);
E. calea de administrare.
(pag. 172-231)
44
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
45
B.
C.
D.
E.
instabil;
putin stabil;
in conditii biolgice este desfacut cu dificultate;
in conditii biolgice este desfacut usor;
(pag. 172-231)
F1302076. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui
complex medicament -receptor:
A. ca urmare a unei reactii reversibile;
B. ca urmare a unei reactii ireversibile;
C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals;
D. prin legaturi chimice covalente;
E. fara nici un fel de legatura chimica.
(pag. 172-231)
F1402080. Care dintre urmtoarele afirmaii privind latena aciunii farmacodinamice a unui
medicament este(sunt) corect(corecte):
A. medicamentele din aceeai grup farmacodinamic au o laten identic
B. formele farmaceutice retard au o laten mai mare dect formele cu eliberare rapid
C. substanele medicamentoase care acioneaz prin metabolitul activ au o laten scurt
D. medicamentele cu legare slab de proteinele plasmatice au o laten mai mare
E. n urgenele medicale se utilizeaz medicamente cu perioad de laten scurt i foarte scurt
(pag. 178)
45
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
46
46
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
47
(pag. 174)
F1502092. Consecinele farmacologice ale proceselor de reglare "up i "down ale receptorilor sunt:
A. modificri n intensitatea efectului
B. modificri n durata efectului
C. efect rebound
D. toleran
E. sensibilizare alergic
(pag. 199)
47
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
48
B.
C.
D.
E.
heparina cu gentamicina
barbiturat de sodiu cu colimicina sulfat
heparina cu clorpromazina
penicilina G cu cefalotina
(pag. 208)
48
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
49
F1602102. Care dintre urmtoarele afirmaii legate de relaia structur chimic - aciune
farmacodinamic este adevrat ?
A. Esterii tropanolului (tropinei) au aciune parasimpatolitic, iar ai pseudotropanolului (pseudotropinei) au
aciune anestezic local.
B. nlocuirea radicalului metil de la atomul de azot heterociclic al derivailor de morfinan (morfin, oximorfon)
cu radicalul alil coonduce la obinerea de antagoniti ai receptorilor opioizi.
C. Introducerea unor grupri hidrofile (-OH) pe nucleul sterolic al digitoxinei crete durata aciunii
farmacodinamice
D. Derivaii barbiturici N-metilai au aciune de durat lung i coeficient de reparie lipide/ap mai sczut
E. Catecolaminele penetreaz uor bariera hemato-encefalic, datorit prezenei gruprilor -OH pe nucleul
aromatic
(pag. 183-187)
F1602103. Cauzele posibile ale reactivitii particulare la medicaia SNC la vrstnici sunt:
A. Scderea capacitii de reglare homeostatic
B. Scderea numrului de neuroni colinergici centrali (sensibilitate crescut la anticolinergice centrale)
C. Creterea cantitii de mediatori (catecolamine, serotonin, acetilcolin)
D. Creterea afinitii i a numrului receptorilor -adrenergici
E. Scderea numrului de neuroni dopaminergici din nigro-striat (reacii extrapiramidale frecvente la
neuroleptice)
(pag. 195-196)
F1602105. Consecinele farmacologice ale proceselor de reglare ascendent ("up regulation") sunt:
A. Efect rebound la oprirea administrrii medicaiei
B. Instalarea toleranei (obinuinei)
C. Apariia sindromului de abstinen la oprirea administrrii medicaiei
D. Diminuarea eficacitii medicaiei
E. Apariia tahifilaxiei
(pag. 199)
49
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
50
50
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
51
F2102116. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind eficacitatea maxima a unui medicament, cu
exceptia:
A. se exprima prin efectul maxim
B. este data de proiectia curbei pe ordonata
C. depinde de activitatea intrinseca
D. depinde de numarul de receptori ocupati
E. agonistii totali au potenta maxima
(pag. 176-178)
51
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
52
F2102121. Notati afirmatiile corecte privind factorii dependenti de organism ce influenteaza actiunea
farmacodinamica:
A. structura imuno-genetica din sistemul HLA confera o reactivitate particulara la anumite medicamente
B. varstele extreme influenteaza exclusiv indirect, prin modificarea profilului farmacocinetic
C. unele actiuni farmacodinamice apar exclusiv in prezenta unei stari patologice
D. enzimopatiile pot influenta actiunea farmacodinamica exclusiv calitativ
E. efectele farmacologice pot fi influentate de modificarea exclusiv cantitativa a starii receptorilor
(pag. 195-201)
F2102124. Notati afirmatiile adevarate privind influenta factorului structura chimica asupra actiunii
farmacodinamice:
A. nucleul confera afinitatea selectiva pentru un anumit substrat, imprimand tipul de actiune farmacodinamica
B. gruparile "farmacofore accesorii" influenteaza profilul farmacocinetic
C. gruparile "farmacofore distribuitoare" influenteaza profilul farmacodinamic
D. aceeasi configuratie sterica sub forma de "cicluri potentiale" imprima afinitate pentru acelasi tip de receptori
E. structuri chimice foarte diferite nu pot avea aceeasi actiune farmacodinamica
(pag. 183, 184)
52
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
53
F2202129. Antagonistii:
A. cresc efectele agonistilor
B. prezinta afinitate fata de receptorii farmacologici
C. antagonistii competitivi nu pot fi deplasati de pe receptori
D. antagonistii necompetitivi modifica conformatia receptorului impiedicand legarea agonistilor
E. prezinta o activitate intrinseca mai slaba decat a agonistilor.
(pag. 172-231)
53
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
54
F2202133. Latenta:
A. nu depinde de calea de administrare
B. este timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la aparitia efectului
C. este mai mare in cazul formelor farmaceutice retard
D. este mai mica in cazul medicamentelor cu mecanism indirect de actiune
E. poate diferi in cadrul aceleasi grupe farmacodinamice.
(pag. 172-231)
F2202134. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la structura chimica sunt adevarate:
A. nucleul confera afinitate selectiva pentru substrat, imprimand tipul de actiune farmacodinamica
B. gruparile farmacofore accesorii nu influenteaza afinitatea pentru substrat
C. structura chimica influenteaza atat afinitatea pentru substrat, cat si activitatea intrinseca
D. gruparile farmacofore distribuitoare influenteaza profilul farmacocinetic
E. nucleul beta-feniletilamina confera specificitate pentru receptorii opioizi.
(pag. 172-231)
F2202136. Agonistii:
A. nu se leaga de receptori
B. au afinitate pentru receptori
C. nu au activitate intrinseca
D. blocheaza ireversibil receptorul
E. pot fi totali sau partiali.
(pag. 172-231)
F2202138. Potenta:
A. este capacitatea unei substante de a avea activitate biologica
B. se exprima prin doze toxice
C. depinde de afinitatea pentru substrat
54
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
55
F2202140. Latenta:
A. scurta este preferata in urgente
B. este timpul cat se mentine efectul medicamentului
C. este cantitatea de medicament care ajunge netransformata la locul de actiune
D. depinde de calea de administrare
E. este mai mare la formele retard decat la cele cu eliberare rapida.
(pag. 172-231)
F2202141. Care din urmatorii factori dependenti de organism sunt factori fiziologici:
A. tipul de sistem nervos
B. tipul de metabolism
C. structura imuno-genetica
D. insuficienta hepatica
E. febra
(pag. 172-231)
55
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
56
F2202146. Care din urmatorii factori dependenti de organism influenteaza actiunea farmacodinamica:
A. structura chimica
B. coeficientul de partitie lipide - apa
C. mecanismul de actiune
D. starea receptorilor
E. starea patologica.
(pag. 172-231)
F2202147. Doza:
A. influenteaza cantitativ si calitativ actiunea medicamentului
B. nu influenteaza afinitatea pentru un anumit teritoriu sau subtip de receptori
C. poate influenta sensul actiunii unui medicament
D. se exprima intotdeauna in mg/kg corp
E. crescuta poate creste intensitatea efectului farmacodinamic
(pag. 172-231)
F2202148. Care afirmatii sunt adevarate pentru calea de administrare a unui medicament:
A. medicamentele se administreaza doar pe cai naturale
B. calea de administrare a medicamentului este un factor ce tine de medicament
C. latenta unui medicament poate fi diferita functie de calea de administrare
D. orice medicament administrat pe orice cale are aceeasi actiune
E. calea de administrare poate influenta potenta unui medicament
(pag. 172-231)
56
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
57
F2202154. Care din urmatoarele afectiuni sunt consecinta modificarii calitative a receptorilor:
A. anemia feripriva
B. miastenia gravis
C. boala Grave
D. hipercolesterolemia ereditara
E. parkinson
(pag. 172-231)
F2202155. Care din urmatorii factori dependenti de mediu pot influenta actiunea unui medicament:
A. alimentatia
B. temperatura corporala
C. momentul administrarii raportat la mese
D. altitudinea
E. stresul
(pag. 172-231)
57
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
58
F2202158. Sinergismul
A. Este o relatie ce apare la asocierea a doua sau mai multe medicamente
B. Apare cand medicamentele actioneaza in sens diferit
C. Poate fi competitiv si necompetitiv
D. Impune de multe ori reducerea dozelor medicamentelor asociate
E. Trebuie intotdeauna evitat in terapie
(pag. 172-231)
F2202160. Antagonismul:
A. Apare cand substantele actioneaza in sensuri opuse
B. Poate duce la scaderea efectului terapeutic
C. nu duce la anularea efectului farmacodinamic
D. Poate duce la inversarea efectului
E. Nu este util in terapie
(pag. 172-231)
58
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
59
C. in sinergismul de aditie, efectul asocierii poate fi mai mic sau egal cu suma efectelor individuale
D. neuroleptanalgezia are la baza un sinergism de potentare
E. datorita efectului sinergic, codeina nu poate fi asociata cu paracetamolul
(pag. 172-231)
F2302167. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt:
A. activitatea intrinseca (la nivel de receptor);
B. doza maxima;
C. ansamblul receptor-sistem efector;
D. eficacitate (la nivel de receptor);
E. calea de administrare.
(pag. 172 - 231)
F2302168. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori:
A. modificarea fluiditatii membranelor;
B. modificari conformationale ale unor macromolecule;
C. schimbari de permeabilitate membranara;
D. deschiderea de canale cu schimburi ionice;
E. influentarea unor enzime membranare.
(pag. 172 - 231)
F2302169. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor
farmacoreceptori?
A. morfina;
B. atropina;
C. salbutamolul;
D. manitolul;
E. adrenalina.
(pag. 172 - 231)
F2302170. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament?
A. structura chimica;
B. doza;
C. calea de administrare;
D. farmacocinetica substantei;
E. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase)
59
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
60
F2302171. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism?
A. calea de administrare;
B. alimentatia;
C. factori fiziologici;
D. temperatura mediului ambiant;
E. factori patologici.
(pag. 172 - 231)
F2302172. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui
complex medicament -receptor:
A. ca urmare a unei reactii reversibile;
B. ca urmare a unei reactii ireversibile;
C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals;
D. prin legaturi chimice covalente;
E. fara nici un fel de legatura chimica.
(pag. 172 - 231)
F2302175. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate?
A. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste;
B. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva;
C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii;
D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii;
E. sensul depinde de structura chimica a substantei active.
(pag. 172 - 231)
60
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
61
A.
B.
C.
D.
E.
F2302183. Actiunea predominanta si selectiva a unui medicament (selectivitatea) asupra unui teritoriu
cat mai limitat din organism poate fi consecinta:
A. unei afinitati deosebite pentru componentele tesutului respectiv;
B. unei afinitati scazute pentru componentele tesutului respectiv;
61
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
62
F2502189. Radical metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formeaz derivai barbiturici Nmetilai, cu:
A. coeficient de partaj L/A ridicat
B. efect hipnotic
C. efect anticonvulsivant
D. efect narcotic
E. coeficient de partaj L/A sczut
62
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
63
(pag. 183)
F2602195. Pentru curatirea cu usurinta a protezelor se folosesc urmatoarele pudre sau comprimate:
A. apa lui Javel;
B. Steradent
C. Deterdent;
D. Polident;
E. Corega Tabs
(pag. 234)
63
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
64
B.
C.
D.
E.
64
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
65
Tema nr. 3
Farmacotoxicologie generala
BIBLIOGRAFIE:
1. Farmacologie generala Aurelia Nicoleta Cristea, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1998
65
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
66
A.
B.
C.
D.
E.
consta in cresterea intensitatii efectului prin administrari repetate la intervale scurte de timp
mitridatismul este o forma de toleranta cronica
se instaleaza foarte rapid
este ireversibila
se instaleaza numai printr-un mecanism farmacocinetic
(pag. 232-274)
F1403007. Care dintre reaciile de mai jos se ncadreaz n grupul reaciilor adverse de tip idiosincrazic:
A. modificarea genotipului indus de citostaticele alchilante
B. citoliza hepatic produs de izoniazid
C. hemoliza produs de nitrofurantoin
D. aplazia medular survenit dup tratamentul cu cloramfenicol
E. edemul Quincke produs de penicilina G
(pag. 244)
F1403009. Pot provoca reacii adverse prin insuficien funcional, la ntreruperea brusc a
farmacoterapiei:
A. beta-adrenoliticele
B. glucocorticoizii
C. antihistaminicele H2
D. anticolinergicele centrale
E. barbituricele
(pag. 264)
66
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
67
C. fenotiazine neuroleptice
D. tetraciclina
E. minociclina
(pag. 241)
67
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
68
F1603019. Sunt reacii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi produse de medicamente:
A. Trombocitopenia, granulocitopenia;
B. ocul anafilactic;
C. Dermatita atopic;
D. Glomerulonefrita;
E. Boala serului
(pag. 251)
F2103023. Prima masura de urgenta si obligatorie in tratamentul unei boli "iatrogene" este:
A. tratament fiziopatogenic
B. reducerea lenta a dozelor de medicament
C. reducerea rapida a dozelor de medicament
D. sistarea imediata a administrarii medicamentului incriminat
E. tratament simptomatic
(pag. 232)
F2103024. Induce cea mai intensa dependenta fizica, urmata de sindrom de abstinenta puternic:
A. amfetamina
B. morfina
C. cocaina
D. barbiturice
E. benzodiazepine
(pag. 263)
68
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
69
C. morfina
D. barbiturica
E. benzodiazepine
(pag. 263)
F2103026. Despre reactiile adverse provocate de medicamente sunt valabile urmatoarele afirmatii, cu
exceptia:
A. sunt nedorite si daunatoare
B. sunt provocate exclusiv de dozele toxice
C. sunt favorizate de tratament prelungit
D. sunt favorizate de complianta deficitara
E. sunt manifestate la doze eficace terapeutice mari
(pag. 232)
F2203028. Care din urmatoarele reactii adverse sunt considerate efecte toxice:
A. aritmiile cardiace produse de glicozidele cardiotonice
B. sindromul astmatic produs de propranolol
C. sindromul extrapiramidal provocat de neurolepticele clasice
D. citoliza hepatica produsa de izoniazida sau paracetamol
E. insuficienta cardiaca produsa de verapamil
(pag. 232-274)
F2203029. Care din urmatoarele reactii adverse nu sunt efecte toxice la nivel sanguin:
A. aplazia medulara produsa de cloramfenicol
B. leucopenia produsa de citostatice
C. hemoragiile produse de heparina
D. methemoglobinemia produsa de derivatii de anilina
E. anemia megaloblastica produsa de fenitoina
(pag. 232-274)
69
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
70
(pag. 232-274)
F2203037. Tahifilaxia:
A. este toleranta cronica
B. se instaleaza rapid
C. are ca mecanism un proces de up-regulation
D. duce la cresterea efectelor terapeutice
E. este ireversibila
(pag. 232-274)
70
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
71
B.
C.
D.
E.
71
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
72
(pag. 243)
F2603045. Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-n laborator sau n cabinet, este indicata
cnd:
A. fragmentele protezelor se potrivesc perfect;
B. baza protezelor este impregnata, deteriorata;
C. ocluzia este dezechilibrata;
D. dintii laterali sunt montati n afara crestei;
E. dimensiunea verticala este supraevaluata
(pag. pag 241)
F2603046. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente are urmatoarele caracteristici:
A. este indicata n cazul cmpului protetic care suporta foarte bine presiunile;
B. se efectueaza numai prin tehnica directa;
C. materialele pastreaza un grad de porozitate;
D. materialul devine iritant pentru mucoasa;
E. protezele vor fi usor de prelucrat si netezit
(pag. 248)
72
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
73
(pag. 232-274)
F1203053. Idiosincrazia:
A. este un raspuns anormal la un medicament
B. este intoleranta congenitala
C. apare dupa administrari repetate
D. are la baza enzimopatii
E. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii
(pag. 232-274)
F1203055. Obisnuinta:
A. este o forma de toleranta acuta
B. este ireversibila
C. poate fi data de inductia enzimatica
D. poate fi data de fenomene de up-regulation
E. necesita marirea dozei
(pag. 232-274)
F1303056. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut
si sugar:
A. medicamente anorexigene amfetaminice;
B. opioide;
C. barbiturice;
D. neuroleptice;
E. benzodiazepine.
(pag. 172-231)
F1303057. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la
fat sau nou/nascut si sugar:
73
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
74
A.
B.
C.
D.
E.
paracetamolul;
acidul acetilsalicilic;
anticoagulantele cumarinice;
contraceptivele orale;
cloramfenicolul.
(pag. 172-231)
F1303058. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.
(pag. 172-231)
F1303059. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte?
A. apar datorita unor particularitati farmacocinetice;
B. sunt independente de doza;
C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic;
D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural;
E. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala.
(pag. 172-231)
F1303060. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta
psihica?
A. amfetamina;
B. neostigmina;
C. morfina;
D. cocaina;
E. teofilina.
(pag. 172-231)
F1303061. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si
dependenta fizica?
A. morfina:
B. carbamazepina;
C. imipramina;
D. clemastina;
E. alcoolul etilic.
(pag. 172-231)
F1303062. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic?
A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic;
B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi);
C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea
concentratiei plasmatice);
D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa;
E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.
(pag. 172-231)
74
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
75
B.
C.
D.
E.
F1303067. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la
medicamente sunt:
A. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica);
B. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor);
C. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica);
D. accelerarea biotransformarii;
E. mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana).
(pag. 172-231)
75
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
76
76
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
77
(pag. 273)
F1403077. Printre medicamentele care pot declana reacii adverse autoimune se numr:
A. neomicina
B. alfa-metildopa
C. izoniazida
D. tiouracil
E. aspirina
(pag. 252)
F1403078. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numr:
A. bleomicina
B. neomicina
C. contraceptivele orale
D. fenitoina
E. halotanul
(pag. 236)
77
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
78
78
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
79
E. gentamicina
(pag. 246)
79
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
80
A.
B.
C.
D.
E.
80
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
81
81
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
82
F2103108. In cadrul toxicomaniei poate fi notata aparitia urmatoarelor tipuri de reactii adverse:
A. tahifilaxia
B. dependenta psihica
C. dependenta fizica
D. idiosincrazia
E. obisnuinta
(pag. 262)
F2103112. Notati tipurile de reactii adverse semnalate in grade diferite in cadrul toxicomaniei:
A. obisnuinta
B. toleranta cronica
C. tahifilaxia
D. dependenta fizica
E. dependenta psihica
(pag. 262)
82
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
83
C. anomalii morfologice
D. defecte fiziologice
E. suferinte fetale
(pag. 269)
83
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
84
F2203122. Idiosincrazia:
A. este o intoleranta dobandita
B. este o intoleranta congenitala de grup
C. poate aparea chiar de la prima doza
D. se manifesta ca un raspuns anormal cantitativ sau calitativ la un medicament
E. are la baza un fenomen de down-regulation
(pag. 232-274)
F2203127. Obisnuinta:
A. necesita cresterea dozei pentru obtinerea aceluiasi efect
B. mitridatismul este o forma de obisnuinta
84
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
85
C. se instaleaza rapid
D. are la baza fenomenul de up-regulation
E. se poate datora desensibilizarii receptorilor
(pag. 232-274)
85
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
86
86
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
87
C. norfloxacin
D. bromocriptina
E. enalapril
(pag. 232-274)
F2203143. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele reactiilor adverse la intreruperea
brusca a farmacoterapiei sunt adevarate:
A. efectul rebound are la baza un fenomen de up regulation
B. sindromul de retragere are la baza un fenomen de desensibilizare
C. insuficienta functionala este produsa printr-un mecanism de feed-back negativ
D. fenomenul de hetero-up-regulation sta la baza sindromului de retragere
E. efectul rebound apare la glucocorticoizi
(pag. 232-274)
F2203144. Care din afirmatiile referitoare la potentialul toxicomanogen al unor substante sunt
adevarate:
A. barbituricele produc dependenta psihica si fizica
B. morfina produce dependenta fizica puternica
C. cocaina produce predominant o dependenta psihica
D. amfetamina produce predominant dependenta fizica
E. marihuana produce o dependenta fizica puternica
(pag. 232-274)
F2203146. Obisnuinta:
A. este ireversibila
B. are o durata variabila dupa intreruperea tratamentului
C. apare la hipnoticele barbiturice
D. necesita scaderea dozelor
87
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
88
E. se instaleaza lent
(pag. 232-274)
F2203147. Obisnuinta:
A. se poate datora unui fenomen de up-regulation
B. poate sa apara prin cresterea vitezei de metabolizare
C. se poate datora cresterii absorbtiei
D. are la baza un fenomen de desensibilizare a celulelor sau receptorilor
E. are la baza un mecanism farmacotoxic
(pag. 232-274)
F2203151. Care din urmatoarele medicamente produc tulburari la oprirea brusca a tratamentului:
A. anticonvulsivantele
B. antihistaminicele H2
C. antiinflamatoarele nesteroidiene
D. corticosteroizii
E. colereticele
(pag. 232-274)
88
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
89
A.
B.
C.
D.
E.
F2203158. Idiosincrazia:
A. este o forma de toleranta acuta
B. poate apare chiar la prima doza
C. are drept cauza particularitati genetice innascute
D. are la baza o serie de enzimopatii
E. se manifesta ca o deviatie de la raspunsul farmacodinamic normal
(pag. 232-274)
89
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
90
F2303162. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic?
A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic;
B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi);
C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea
concentratiei plasmatice);
D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa;
E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.
(pag. 232 - 274)
F2303163. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte?
A. apar datorita unor particularitati farmacocinetice;
B. sunt independente de doza;
C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic;
D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural;
E. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala.
(pag. 232 - 274)
F2303164. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta
psihica?
A. amfetamina;
B. neostigmina;
C. morfina;
D. cocaina;
E. teofilina.
(pag. 232 - 274)
F2303165. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si
dependenta fizica?
A. morfina:
B. carbamazepina;
C. imipramina;
D. clemastina;
E. alcoolul etilic.
90
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
91
F2303169. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la
medicamente sunt:
A. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica);
B. mecanisme de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor);
C. mecanisme de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica);
D. accelerarea biotransformarii;
E. mecanisme de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana).
(pag. 232 - 274)
91
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
92
B.
C.
D.
E.
defecte fiziologice;
malformatii;
efecte dismorfogene;
suferinte fetale.
(pag. 232 - 274)
F2303173. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la
fat sau nou-nascut si sugar:
A. paracetamolul;
B. acidul acetilsalicilic;
C. anticoagulantele cumarinice;
D. contraceptivele orale;
E. cloramfenicolul.
(pag. 232 - 274)
F2303174. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut
si sugar:
A. medicamente anorexigene amfetaminice;
B. opioide;
C. barbiturice;
D. neuroleptice;
E. benzodiazepine.
(pag. 232 - 274)
F2303175. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.
(pag. 232 - 274)
F2303176. Frecventa mai mare a reactiilor adverse se intilneste la varstnici datorita unor factori
multipli:
A. particularitatile farmacocinetice specifice organismului varstnic;
B. complianta, frecvent deficitara;
C. particularitatile farmacodinamice specifice organismului varstnic;
D. utilizarii de obicei de doze mai mari decat la adultul tanar;
E. polimedicatia, consecinta a polipatologiei.
(pag. 232 - 274)
F2303177. Caracteristicile comune ale efectelor secundare sau toxice sunt urmatoarele:
A. nu sunt dependente de doza, relatia gradata doza - efect lipseste;
B. sunt dependente de doza si favorizate de supradozare in general;
C. ambele apar la dozele eficace, ca efecte adverse (de obicei);
D. ambele apar la doze toxice, in intoxicatii medicamentoase;
E. sunt evidentiabile experimental pe animale de laborator.
(pag. 232 - 274)
92
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
93
93
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
94
94
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
95
95
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
96
Tema nr. 4
Antibiotice cu structura betalactamica
BIBLIOGRAFIE:
3. Farmacoterapie practica Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2
96
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
97
B.
C.
D.
E.
Ricketsioze
Salmoneloze
Infectii cu piocianic
Bruceloza
(pag. 41-66)
F1404011. Carbenicilina este antibioticul beta-lactamic de elecie pentru tratamentul infeciilor produse
de:
A. stafilococul aureus
B. meningococ
C. treponema pallidum
D. pseudomonas
E. clostridium tetani
(pag. 53)
97
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
98
98
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
99
F1504020. Meticilina:
A. se administreaz oral
B. nu se administreaz parenteral
C. nu este rezistent la penicilinaz
D. este rezistent la penicilinaz
E. nu este nefrotoxic
(pag. 49)
F1604023. Benzilpenicilina:
A. Se absoarbe bine oral
B. Se utilizeaz frecvent local
C. Are timp de njumtire lung
D. Acioneaz bactericid, prin inhibarea sintezei peretelui celulei bacteriene
E. Difuzeaz uor n sistemul nervos central, precum i n esuturile nevascularizate
(pag. 42)
F1604024. Carbenicilina:
A. Este activ pe stafilocul auriu penicilinazo-pozitiv, avnd aciune bactericid
B. Este activ pe Pseudomonas i pe germenii din genul Proteus
C. Se absoarbe ca atare din tubul digestiv
D. Poate fi utilizat ca alternativ a penicilinei G la bolnavii alergici la aceasta
E. Poate fi utilizat i la bolnavii cu insuficien renal grav
(pag. 53)
F1604025. Care dintre antibioticele enumerate mai jos are structur monobactamic i este rezistent la
majoritatea -lactamazelor?
A. Latamoxef
99
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
100
B.
C.
D.
E.
Sulbactam
Aztreonam
Mezlocilin
Carbenicilin
(pag. 61)
F1604026. Fenoximetilpenicilina:
A. Este antibioticul de elecie n infecii cu piocianic
B. Este antibioticul de elecie n infecii cu pneumococ, streptococi anaerobi
C. Prezint nefrotoxicitate marcat
D. Se folosete n infecii cu bacili gram negativi
E. Se folosete n tratamentul anginei Vincent
(pag. 46)
F2104029. Cele mai mari concentratii in secretia bronsica, sunt atinse de:
A. hetacilina
B. amoxicilina
C. ampicilina
D. ciclacilina
E. epicilina
(pag. (I) 52)
F2104030. Cele mai mari concentratii in secretia bronsica sunt atinse de:
A. ampicilina
B. hetacilina
C. epicilina
D. amoxicilina
E. ciclacilina
(pag. 52, [vol. 1])
F2104031. Notati antibioticul care provoaca cel mai frecvent reactii alergice:
A. co-trimoxazol
B. penicilina G
C. ampicilina
D. cefalexina
100
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
101
E. eritromicina
(pag. 50, [vol. 1])
101
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
102
F2204043. Amoxicilina:
A. Se asociaza cu clavulant de potasiu in produsul Ticarpen
B. Are absorbtie digestiva inferioara ampicilinei
C. Este activa si pe unii bacili gram negativi
D. Apartine grupului penicilinelor rezistente la beta-lactamaze
E. Absorbtia orala este puternic influentata de alimente
(pag. 51)
102
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
103
D. Latamoxef
E. Azlocilina
(pag. 55)
103
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
104
F2504051. Antibiotice cu structura beta- lactamica pot fi administrate pe cale orala, cu exceptia:
A. cloxacilina
B. carbenicilina
C. carindacilina
D. cefradina
E. cefadroxil
(pag. 53, 55)
F2604055. n cadrul stomatopatiilor protetice, care dintre urmatoarele manifestari reprezinta reactii
imediate bazale:
A. hipertrofii si hiperplazii;
B. eroziuni in situ;
C. iritatii traumatice;
D. tulburari vasculare;
E. alergii
(pag. 278)
104
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
105
105
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
106
106
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
107
F1304070. Cefalexina:
A. este o cefamicina naturala;
B. este o cefalosporina de semisinteza;
C. se absoarbe bine pe cale orala;
D. este un derivat de 3-cefem;
E. este un derivat de 3-carbacefem.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
F1304074. Oxacilina:
A. este rezistenta la penicilinaza;
B. este rezistenta la aciditatea gastrica;
C. are spectru ultralarg de actiune;
D. se administreaza oral sau parenteral;
E. este o penicilina de semisinteza.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
107
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
108
D. oxacilina;
E. ticarcilina.
(pag. 41- 62, (vol. 1))
108
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
109
F1404085. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la oxacilin sunt corecte:
A. se administreaz exclusiv oral
B. prezint rezisten la penicilinaz
C. are durat lung de aciune (12-24 ore)
D. este activ n infeciile esutului cerebral
E. este contraindicat la bolnavii alergici la penicilin G
(pag. 48)
F1504087. Amoxicilina:
A. are absorbie bun digestiv
B. este inactivat de sucul gastric
C. eliminarea renal este ntrziat de probenecid
D. are efect bactericid
E. se administreaz n infeciile aparatului respirator
(pag. 51)
F1504088. Ampicilina:
A. se administreaz oral i parenteral
B. este inactivat de sucul gastric
C. se elimin predominant netransformat prin urin
D. eliminarea urinar este ntrziat de probenecid
E. nu are capacitate alergizant
(pag. 50)
109
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
110
D. se administreaz oral
E. se administreaz zilnic
(pag. 45)
F1504095. La care dintre cefalosporine s-a demonstrat experimental c preziint aciune nefrotoxic?
A. cefaloridina
B. cefoperazona
C. cefalotina
D. cefapirina
E. cefazolina
(pag. 56)
110
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
111
F1604096. Amoxicilina:
A. Are spectrul de activitate asemntor cu al ampicilinei
B. Acioneaz bactericid, aciunea fiind mai intens dect a ampicilinei
C. Este activ pe stafilococul penicilinazo-pozitiv
D. Avnd aciune mai intens dect ampicilina, nu se asociaz cu inhibitori de -lactamaz
E. Necesit administrarea naintea meselor, deoarece absorbia este mult diminuat n prezena alimentelor
(pag. 50, 51)
F1604097. Ampicilina:
A. Este penicilinazo-rezistent
B. n esuturile inflamate difuzibilitatea ei diminu pe msur ce survine procesul de vindecare
C. Se asociaz cu inhibitori de -lactamaz
D. Eliminarea ei renal este ntrziat de probenecid
E. Se absoarbe limitat din tubul digestiv, calea oral necesitnd doze mult mai mari dect calea parenteral
(pag. 50, 61)
F1604100. Fenoximetilpenicilina:
A. Este insolubil i stabil n mediul acid din stomac
B. Este instabil n mediul acid din stomac, dar termorezistent
C. Este indicat n infecii cu streptococ, n profilaxia reumatismului
D. Este indicat n infecii grave (meningite, pielonefrite)
E. Este indicat n septicemii
(pag. 46)
111
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
112
D. Eritromicina
E. Azlocilina
(pag. 53, 54, 61)
F1604104. Ticarcilina:
A. Este foarte activ pe stafilococul productor de penicilinaz
B. Este activ pe multe tulpini de Pseudomonas
C. Se asociaz cu gentamicina, pe baza sinergismului de aciune
D. Nu necesit reducerea dozelor n insuficiena renal, deoarece nu are aciune nefrotoxic
E. Se utilizeaz n infecii urinare sau septicemii cu bacterii gram negative
(pag. 50, 54)
112
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
113
113
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
114
C. enterococ
D. treponema
E. streptococ piogen
(pag. 42, [vol. 1])
114
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
115
F2104123. Benzilpenicilina:
A. este inactivata de sucul gastric
B. se elimina predominant renal
C. nu este activa in infectiile cu stafilococ penicilinazo-secretor
D. se administreaza cel mai frecvent i.m.
E. este antibioticul de electie in infectiile cu Pseudomonas
(pag. 42, 43, [vol. 1])
F2204125. Carbenicilina:
A. Este denumita penicilina pentru pseudomonas si proteus
B. Este activa pe stafilococul penicilinazopozitiv
C. Se recomanda in infectii urinare cu bacili gram negativi
D. Se utilizeaza ca sare sodica
E. Este o carbacefema
(pag. 53)
115
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
116
C. Cefoxitina
D. Cefotetan
E. Cefuroxima
(pag. 55)
F2204130. Mecilinamul:
A. Este o carboxipenicilina
B. Este activ pe bacterii gram negative
C. Este activ si pe pseudomonas
D. Se recomanda in infectii urinare
E. Se administreaza intramuscular si intravenos
(pag. 55)
F2204132. Cefoperazona:
A. Se administreaza oral si parenteral
B. Actioneaza bactericid prin inhibarea sintezei peretelui celulei bacteriene
C. Este activa pe Bacteroides fragilis
D. In septicemii cu unii bacili gram negativi se poate asocia cu un aminozid
E. Difuzeaza bine in tesuturi si fluidele organismului
(pag. 57)
116
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
117
F2204135. Tienamicina:
A. Este stabila la betalactamaze
B. Se utilizeaza in asociere cu acidul clavulanic
C. Are spectru larg, inclusiv Pseudomonas
D. Este o carbapenema naturala
E. Este o monobactama
(pag. 61)
F2204137. Monobactamele:
A. Sunt betalactamine monociclice produse de bacterii
B. Se obtin din culturi de mucegaiuri
C. Sunt active pe gram pozitivi
D. Sunt active pe Pseudomonas
E. Sunt rezistente la betalactamaze
(pag. 61)
117
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
118
C. Benzatin benzilpenicilina
D. Procain benzilpenicilina
E. Oxacilina
(pag. 45)
F2204143. Fenoximetilpenicilina:
A. Este o penicilina de uz parenteral
B. Nu se recomanda in profilaxia reumatismului articular
C. Este indicata in erizipel
D. Este indicata in otite
E. Este indicata in angina Vincent
(pag. 46)
118
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
119
F2204150. Ticarcilina:
A. Este o cefalosporina de semisinteza
B. Apartine penicilinelor rezistente la penicilinaze
C. Are spectrul asemanator carbenicilinei
D. Se administreaza oral
E. Are sinergism in vitro cu gentamicina
(pag. 54)
119
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
120
C. Legionelozele
D. Osteomielitele stafilococice
E. Infectiile urinare cu Pseudomonas
(pag. 47)
120
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
121
F2204162. Referitor la cefalosporinele de generatia a treia , care dintre urmatoarele afirmatii sunt
corecte:
A. Se folosesc profilactic in chirurgie
B. Sunt mai stabile la betalactamazele enterobacteriilor fata de cefalosporinele de generatia a doua
C. Unele sunt active pe anaerobi
D. Activitatea pe Enterobacter este slaba
E. Sunt mai active decat cele din generatia a doua pe coci grampozitivi
(pag. 55-57)
F2304163. Oxacilina:
A. este rezistenta la penicilinaza;
B. este rezistenta la aciditatea gastrica;
C. are spectru ultralarg de actiune;
D. se administreaza oral sau parenteral;
E. este o penicilina de semisinteza.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
F2304165. Cefalexina:
A. este o cefamicina naturala;
B. este o cefalosporina de semisinteza;
C. se absoarbe bine pe cale orala;
D. este un derivat de 3-cefem;
E. este un derivat de 3-carbacefem.
(pag. 41 - 62, vol. 1)
121
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
122
122
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
123
123
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
124
C. reactia Herxheimer
D. difterie
E. edem angioneurotic
(pag. 42- 43)
F2504183. Aztreonamul:
A. este produs de sinteza
B. foarte activ pe germeni gramnegativ
C. ineficient pe germeni grampozitiv
D. este hidrolizat de beta- lactamaza
E. este indicat in infectii grave
(pag. 61)
F2504186. Ceftriaxon:
A. este sinonim cu Rocephin
B. este rezistent la beta- lactamaza
C. efect aditiv cu aminoglicozidele fata de Pseudomonas aeruginosa
D. se administreaza per os si intramuscular
E. nu este activ fata de Mycobacterium, Mycoplasma si fungi
(pag. 58)
124
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
125
F2504188. Ticarcilina:
A. este penicilina cu spectru larg
B. este activa fata de Proteus si Pseudomonas aeruginosa
C. se asociaza in acelasi flacon cu gentamicina
D. are efecte bune in micozele cutanate
E. se utilizeaza in infectii urinare cu bacterii gramnegativ
(pag. 54)
F2504189. Amoxicilina:
A. absorbtie digestiva neinfluentata de alimentatie
B. eliminare renala intarziata de probenecid
C. se biotransforma in proportii mari
D. in infectiile aparatului respirator isi mentine eficacitatea si dupa diminuarea procesului inflamator
E. se administreaza oral si parenteral
(pag. 51)
F2604192. Dintre stomatopatiile protetice, reactiile tardive marginale se manifesta sub forma:
A. eroziunilor in situ;
B. ulceratiilor de decubit;
C. hiperplaziilor,
D. iritatiilor chimico-toxice;
E. eroziunilor la insertie
(pag. 278)
125
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
126
F2604194. Elementele de diagnostic pozitiv ale reactiilor tardive marginale a leziunilor de decubit
cauzate de proteze sunt:
A. prezenta halenei fetide permanente;
B. frecvent disckeratoza;
C. tumefactie edematoasa sau ferma;
D. flora microbiana moderata;
E. localizare predilecta n zona canina la maxilar
(pag. 280)
F2604195. Fata de leziunile de decubit cauzate de protezele totale, leziunile maligne se diferentiaza
prin urmatoarele caractere:
A. pot fi localizate la orice nivel n cavitatea bucala;
B. lipseste flora microbiana;
C. diskeratoza este frecventa;
D. absenta mirosului fetid,
E. adenopatie moderata si inconstanta
(pag. 280)
F2604196. Ulceratiile bazale tardive la purtatori de proteze totale se datoreaza mai ales:
A. porozitatilor protezei;
B. avitaminozelor;
C. disarmoniilor ocluzale;
D. camerelor cu vid;
E. detergentilor folositi pentru igienizarea protezei
(pag. 281)
126
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
127
Tema nr. 5
Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, feniculi si
polipeptide
BIBLIOGRAFIE:
3. Farmacoterapie practica Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2
F1205002. Bacitracina:
A. Este un antibiotic polipeptidic cu aciune sistemic dup administrare oral
B. Se obine prin procedee de semisintez
C. Se utilizeaz local n combinaii cu neomicina
D. Este o aminoglicozid activ pe stafilococi
E. Este contraindicat n eczeme i ulcere cutanate infectate
(pag. 85-90)
F1205003. Clindamicina:
A. Este o macrolid de semisintez
B. Se indic i n infecii cu anaerobi
C. Are absorbie oral inferioar lincomicinei
D. Se utilizeaz exclusiv oral
E. Absorbia oral este influenat puternic de alimente
(pag. 62-65)
F1205004. Cloramfenicolul:
A. Are efecte adverse hematologice
B. Are utilizare larg, fiind putin toxic
C. Este inactiv n meningita meningococic
D. Parenteral se utilizeaz sub form de palmitat de cloramfenicol
E. Hemisuccinatul de cloramfenicol i sodiu, solubil n ap, se utilizeaza pentru prepararea de colire
(pag. 76-85)
F1205005. Doxiciclina:
A. Este o tetraciclin cu eliminare rapid
B. Acioneaz prin inhibarea sintezei proteice bacteriene
C. Este inactiv pe micoplasme i clamidii
D. Are absorbie gastro-intestinal redus
E. Nu are contraindicaii n sarcin
(pag. 76-85)
F1205006. Doxiciclina:
A. Este o tetraciclin de semisintez obinut prin hidrogenarea oxitetraciclinei
127
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
128
B.
C.
D.
E.
Este 6-alfa-dezoxi-oxitetraciclina
Uzual se utilizeaz 600 mg/zi, divizat la 6 ore
Se elimin preferenial pe cale renal
Poate fi indicat i la copii mici
(pag. 76-85)
F1205007. Eritromicina:
A. Este antibiotic activ pe Chlamidia trachomatis
B. Sub form de baz este rezistent la sucul gastric
C. Sub form de baz se absoarbe mai bine dect sub form de propionat
D. Este inactiv pe streptococi
E. Nu traverseaz placenta, ca urmare a masei moleculare mari
(pag. 62-65)
128
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
129
E. eritem multiform
(pag. 87)
F1405014. Precizai care dintre afirmaiile referitoare la aminoglicozide este (sunt) incorect(e):
A. prezint o absorbie digestiv redus
B. au o aciune curarizant
C. prezint o difuzie crescut n LCR
D. mpiedic sinteza proteinelor bacteriene
E. se elimin renal, peste 90% n form activ
(pag. 66)
F1505017. Aminoglicozidele:
A. prezint absorbie digestiv bun
B. prezint aborbie digestiv redus
C. se administreaz exclusiv local
D. nu sunt oto- i nefrotoxice
E. nu se elimin pe cale renal
(pag. 66)
129
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
130
A.
B.
C.
D.
E.
metaciclina
minociclina
doxiciclina
rolitetraciclina
tetraciclina
(pag. 76)
F1605023. Bacitracina:
A. Se administreaz oral, avnd o biodisponibilitate de 90%
B. Are efect bactericid fa de germenii gram pozitivi
C. Se administreaz parenteral, fiind relativ bine tolerat
D. Nu se recomand n aplicaii locale, deoarece produce frecvent reacii alergice
E. Este foarte activ pe enterobacteriacee.
(pag. 88)
F1605024. Care dintre urmtoarele antibiotice cu spectru larg se poate utiliza n insuficiena renal?
A. Tetraciclina
B. Doxiciclina
C. Metaciclina
D. Minociclina
E. Rolitetraciclina
(pag. 77)
130
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
131
F1605026. Doxiciclina:
A. Este un antibiotic cu spectru larg
B. Este strict contraindicat n insuficiena renal
C. Are timp de njumtire scurt, necesitnd mai multe prize zilnic
D. Se asociaz frecvent cu benzilpenicilina, datorit sinergismului de aciune
E. Carbamazepina i poteneaz efectul
(pag. 80)
F2105032. Notati antibioticul a carui posologie trebuie ajustata corespunzator insuficientei renale:
131
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
132
A.
B.
C.
D.
E.
penicilina G
gentamicina
eritromicina
doxiciclina
cloramfenicol
(pag. 71, [vol. 1])
F2205033. Doxiciclina:
A. Este o tetraciclina cu eliminare rapida
B. Actioneaza prin inhibarea sintezei proteice bacteriene
C. Este inactiva pe micoplasme si clamidii
D. Are absorbtie gastro-intestinala redusa
E. Nu are contraindicatii in sarcina
(pag. 80)
F2205036. Eritromicina:
A. Este activa pe Chlamidia trachomatis
B. Sub forma de baza este rezistenta la sucul gastric
C. Sub forma de baza se absoarbe mai bine decat sub forma de propionat
D. Este inactiva pe streptococi
E. Nu traverseaza placenta, ca urmare a masei moleculare mari
(pag. 62)
F2205038. Cloramfenicolul:
A. Are efecte adverse hematologice
B. Are utilizare larga fiind putin toxic
C. Este inactiv in meningita meningococica
D. Parenteral se utilizeaza sub forma de palmitat de cloramfenicol
132
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
133
F2305044. Care din urmatoarele antibiotice are structura aminoglicozidica si este caracterizat prin
nefrotoxicitate:
A. nitrofurantoina;
B. rifampicina;
C. gentamicina;
D. cloramfenicolul;
E. penicilina G.
(pag. 62- 89, vol. 1)
133
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
134
F2305045. Care din urmatoarele antibiotice are structura aminoglicozidica si nu prezinta absorbtie
digestiva semnificativa:
A. oxacilina;
B. kanamicina;
C. rifampicina;
D. eritromicina;
E. tetraciclina.
(pag. 62- 89, vol. 1)
F2305046. Care din urmatoarele antibiotice are structura aminoglicozidica si necesita ajustarea dozelor
in insuficienta renala:
A. eritromicina;
B. cloramfenicolul;
C. doxiciclina;
D. gentamicina;
E. penicilina G.
(pag. 62- 89, vol. 1)
F2505047. Streptomicina:
A. are absorbtie buna digestiva
B. nu traverseaza placenta
C. excretia urinara nu se modifica in caz de insuficienta renala
D. produce albuminurie si cilindrurie
E. contraindicata administrarea sub forma de aerosoli
(pag. 68)
F2505050. Datorita tratamentului cu cloramfenicol pot aparea urmatoarele efecte adverse, cu exceptia:
A. glosite si stomatite
B. aplazie medulara
C. anemie aplastica
D. confuzie si halucinatii
E. poliglobulie
(pag. 82)
134
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
135
B.
C.
D.
E.
F2605056. Fata de tehnicile directe de realizare a incrustatiilor din rasini compozite, cele indirecte,
respectiv semidirecte prezinta urmatoarele avantaje:
A. adaptare marginala satisfacatoare;
B. realizarea aproximativa a ariei de contact;
C. realizarea unei suprafete ocluzale acceptabile
D. posibilitatea unei prelucrari si lustriri optime;
E. toate avantajele enumerate mai sus.
(pag. 194)
135
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
136
F1205063. Gentamicina:
A. Este activ pe bacili gram-negativi
B. Nu se poate asocia cu betalactamine
C. Se condiioneaz sub form de soluii injectabile
D. La doze mari este nefrotoxic
E. Are structura tetraciclic
136
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
137
(pag. 66-76)
F1205064. Tetraciclinele:
A. Interacioneaz cu antiacidele pe baz de ioni de calciu
B. Pot fi utilizate sub form de aerosoli
C. Au toxicitate relativ redus
D. Sunt active pe Mycoplasme i Chlamidia
E. Pot fi utilizate n bruceloz
(pag. 76-85)
F1305065. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea
concomitenta de:
A. produse lactate (in cantitate mare);
B. preparate din fier;
C. antiacide gastrice neutralizante;
D. antispastice;
E. enzime pancreatice.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
F1305068. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene;
A. penicilina;
B. polimixina;
C. ampicilina;
D. colistina
E. tetraciclina
(pag. 62- 89, (vol. 1))
137
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
138
A.
B.
C.
D.
E.
F1305075. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase?
A. streptomicina;
B. neomicina;
C. bacitracina;
D. tobramicina;
E. rifampicina.
(pag. 62- 89, (vol. 1))
138
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
139
F1405079. Absorbia tetraciclinei dup administrarea oral poate fi diminuat prin administrarea
concomitent de:
A. fermeni pancreatici
B. antiacide gastrice
C. produse lactate
D. preparate de fier
E. antispastice
(pag. 76)
F1405080. Aminoglicozidele:
A. pot provoca atrofia nervului optic
B. sunt eliminate predominent pe cale renal n form activ
C. au absorbie digestiv redus
D. traverseaz uor bariera hematoencefalic
E. sunt antibiotice de elecie n infeciile survenite la gravide
(pag. 66)
F1405081. Aminoglicozidele:
A. realizeaz concentraii mari la nivel biliar
B. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelular
C. au o absorbie digestiv redus
D. sunt compui nefrotoxici ca urmare a acumulrii n parenchimul renal
E. nu se asociaz ntre ele datorit riscului crescut de reacii adverse toxice
(pag. 66)
139
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
140
F1405083. Care dintre urmtoarele afirmaii reprezint caracteristici generale ale eritromicinei:
A. este activ pe germenii cu multiplicare intracelular
B. se elimin biliar n concentraii mari
C. inhib sinteza proteinelor bacteriene
D. prezint alergie ncruciat cu penicilinele
E. este contraindicata in insuficienta respiratorie
(pag. 62)
F1405084. Gentamicina:
A. nu se recomand la bolnavii cu insuficien renal
B. este un antituberculos major
C. are o toxicitate renal ridicat
D. are proprieti inductoare enzimatice
E. se fixeaz pe subunitile ribozomale 30S ale bacteriei i inhib sinteza proteic
(pag. 71)
F1505088. Care dintre urmtoarele antibiotice nu se administreaz oral pentru efecte sistemice?
A. kanamicina
B. cloramfenicol
C. polimixina B
D. eritromicina
E. gentamicina
(pag. 69, 71, 86)
F1505089. Cloramfenicolul:
A. are absorbie bun rectal
B. nu traverseaz placenta
C. este biotransformat la nivel hepatic
140
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
141
D. se elimin biliar
E. produce anemie aplastic
(pag. 82)
F1505090. Cloramfenicolul:
A. se administreaz oral n doz de 2 - 4 g/zi la aduli
B. se aplic local n unguente
C. se administreaz ntr-o singur priz zilnic
D. nu se administreaz rectal
E. nu se administreaz pe cale parenteral
(pag. 83)
F1505091. Colistin:
A. are concentraii pulmonare superioare celor sangiune
B. penetreaz uor bariera hematoencefalic
C. trece greu prin bariera placentar
D. se elimin predominant renal
E. are absorbie digestiv bun
(pag. 87)
F1505092. Menionai care dintre urmtoarele efecte adverse sunt caracteristice streptomicinei:
A. tulburri vestibulare
B. tulburri auditive
C. anemie hemolitic
D. alergii
E. albuminurie, cilindrurie
(pag. 68)
F1505093. Polimixina B:
A. amelioreaz nefrotoxicitate aminoglicozidelor
B. se absoarbe digestiv
C. prezint absorbie bun dup injectare intramuscular
D. crete efectele de blocare neuromuscular ale curarizantelor
E. are aciune bactericid
(pag. 86)
141
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
142
142
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
143
143
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
144
144
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
145
145
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
146
F2105122. Streptomicina:
A. se absoarbe bine la administrarea orala
B. difuzeaza usor prin membrane
C. produce tulburari vestibulare
D. produce tulburari auditive
E. este activa pe Mycobacterium tuberculosis
(pag. 67, 68, [vol. 1])
F2205128. Gentamicina:
A. Este activa pe bacili gram negativi
B. Nu se recomanda asocierea cu betalactamine
C. Se conditioneaza sub forma de solutii injectabile
146
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
147
F2205129. Bacitracina
A. Este o aminoglicozida activa pe stafilococi
B. Se obtine prin semisinteza
C. Se utilizeaza local in combinatie cu neomicina
D. Structural este o polipeptida
E. Este contraindicata in ulcere cutanate infectate
(pag. 88)
F2205132. Tetraciclinele:
A. Interactioneaza cu antiacidele pe baza de ioni de calciu
B. Pot fi utilizate la sugari
C. Au toxicitate relativ redusa
D. Sunt active pe mycoplasme si clamidii
E. Pot fi utilizate in bruceloza
(pag. 78)
F2205133. Doxiciclina:
A. Este o tetraciclina de semisinteza
B. Uzual se administreaza 600 mg/zi, divizat la 6 ore
C. Se elimina preferential pe cale renala
D. Este contraindicata in sarcina
E. Are un timp de eliminare scurt
(pag. 80)
147
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
148
F2205136. Eritromicina:
A. Este antibiotic de electie in pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae
B. Nu se recomanda administrarea la copii
C. Este antibiotic de rezerva in infectii cu Chlamidia trachomatis
D. Scade toxicitatea teofilinei prin inductie enzimatica
E. Creste toxicitatea carbamazepinei prin inhibitie enzimatica
(pag. 62)
F2205137. Aminoglicozidele:
A. au absorbtie digestiva redusa
B. difuzeaza slab in tesuturi
C. sunt active pe enterobacteriaceae
D. realizeaza concentratii scazute in parenchimul renal
E. se elimina renal, peste 90% in forma activa
(pag. 66)
148
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
149
F2205143. Kanamicina:
A. se obtine din culturi de Streptomyces griseus
B. este o aminozida de semisinteza, derivat al gentamicinei
C. are absorbtie digestiva redusa
D. actioneaza bacteriostatic si bactericid fata de E. coli
E. este inactiva pe bacilul Koch
(pag. 69)
F2205145. Tobramicina:
A. are spectru de activitate asemanator gentamicinei
B. are actiune sinergica cu carbenicilina fata de Pseudomonas
C. are efecte adverse acustico-vestibulare mai intense decat gentamicina
D. nu se recomanda in infectii urinare
E. se administreaza pe cale orala si are absorbtie digestiva buna
(pag. 72)
F2205146. Neomicina:
A. are absorbtie digestiva buna
B. este foarte activa pe coci gram pozitivi
C. este activa pe Salmonella si Shigella
D. este inactiva fata de virusuri
E. se poate utiliza preoperator pentru suprimarea florei intestinale sensibile
(pag. 73)
149
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
150
F2205153. Doxiciclina:
A. este activa pe pneumococ
B. este tetraciclina preferata in infectii urinare
C. se poate utiliza si in caz de insuficienta renala
D. are absorbtie digestiva buna
E. se obtine prin hidrogenarea metaciclinei
(pag. 80)
F2205154. Cloramfenicolul:
A. este usor solubil in apa
B. are absorbtie digestiva incompleta
C. se absoarbe rectal
150
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
151
F2205156. Tiamfenicolul:
A. este un detivat al cloramfenicolului in care grupa nitro a fost inlocuita cu metilsulfonil
B. ca si cloramfenicolul, poate produce aplazie medulara ireversibila
C. se utilizeaza oral, intramuscular si intravenos
D. este inactiv pe anaerobi
E. este inactiv pe Salmonella
(pag. 82)
151
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
152
F2305165. Dintre antibioticele enumerate mai jos care se pot administra ca antituberculoase?
A. streptomicina;
B. neomicina;
C. bacitracina;
D. tobramicina;
E. rifampicina.
(pag. 62- 89, vol. 1)
152
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
153
B.
C.
D.
E.
neomicina;
tobramicina;
gentamicina;
kanamicina.
(pag. 62- 89, vol. 1)
F2305169. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea
concomitenta de:
A. produse lactate (in cantitate mare);
B. preparate din fier;
C. antiacide gastrice neutralizante;
D. antispastice;
E. enzime pancreatice.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
F2305172. Care din urmatoarele antibiotice actioneaza la nivelul membranei celulei bacteriene;
A. penicilina;
B. polimixina;
C. ampicilina;
D. colistina;
E. tetraciclina.
(pag. 62 - 89, vol. 1)
153
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
154
F2505177. Gentamicina:
A. circula nelegata de proteinele plasmatice
B. se elimina urinar aproape complet nemodificata
C. este activa fata de anaerobi
D. este inactiva fata de Pseudomonas si Klebsiella
E. se administreaza in infectii grave cu germeni gram-negativ sensibili
(pag. 71)
F2505178. Aminoglicozidele:
A. sunt distruse de sucurile digestive
B. au difuziune buna in l.c.r.
C. se elimina renal mai ales in forma activa
D. au actiune curarizanta
E. nu afecteaza functia renala
(pag. 66)
F2505180. Eritromicina:
154
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
155
A.
B.
C.
D.
E.
F2505182. Bacitracina:
A. are absorbtie digestiva buna
B. este bactericid fata de germeni gram-pozitiv
C. se administreaza injectabil
D. se administreaza exclusiv local, singura sau asociata
E. este utila in piodermite si impetigo
(pag. 88)
F2605185. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile comparativ cu obturatiile din amalgam sunt:
A. economie de tesuturi dure dentare la nivelul istmului;
B. economie de tesuturi dure dentare datorita flexibilitatii metalului;
C. mbunatatirea adaptarii marginale;
D. refacerea unei morfologii ocluzale acceptabile;
E. nu coloreaza tesuturile dentare.
(pag. 192)
155
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
156
E. n edentatii partiale ntinse, restaurate cu proteze mobilizabile, pentru mbunatatirea conditiilor de sprijin si
stabilitate.
(pag. 193)
F2605190. Inlay-urile ceramice ofera urmatoarele avantaje fata de alte tipuri de rastaurari:
A. sunt mai estetice;
B. ofera rezistenta structurilor dentare subiacente;
C. reprezinta o metoda conservativa;
D. executie tehnica facila;
E. pret redus.
(pag. 201)
156
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
157
157
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
158
Tema nr. 6
Chimioterapice antibacteriene
BIBLIOGRAFIE:
3. Farmacoterapie practica Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2
158
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
159
B.
C.
D.
E.
F1406008. Cotrimoxazolul:
A. prezint incompatibilitate fa de preparatele de calciu
B. este indicat n profilaxia infeciilor streptococice
C. asociaz dou chimioterapice antibacteriene
D. poate produce creterea uricemiei
E. trebuie evitat la bolnavii cu mononucleoz infecioas
(pag. 98)
F1406009. Face parte din grupul sulfamidelor utilizate pentru aplicaii locale:
A. sulfametizol
B. sulfafenazol
C. sulfafurazol
D. sulfacetamid
E. sulfametoxidiazin
(pag. 97)
159
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
160
(pag. 91)
F1506014. Spectrul de aciune cuprinde fungi patogeni (candida) n cazul urmtoarelor chimioterapice:
A. sulfacetamida
B. ciprofloxacina
C. furazolidon
D. clorchinaldol
E. sulfafenazol
(pag. 106)
F1506016. Urmtorii compui sunt sulfamide cu aciune de lung durat (retard), cu excepia:
A. sulfametoxidiazina
B. sulfalen
C. sulfafurazol
D. sulfadimetoxina
E. sulfametoxipiridazina
(pag. 92)
F1606018. Chinolonele :
A. Inhib ARN-polimeraza
B. Inhib ADN-giraza
C. Inhib sinteza proteic la nivelul subunitii ribozomale 50 S
D. Produc efecte adverse mai grave dect sulfamidele
E. Sunt nefrotoxice
(pag. 100)
160
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
161
B.
C.
D.
E.
F1606020. Furazolidona :
A. Se indic n infeciile urinare i profilactic n caz de cateterizare a cilor urinare externe
B. Este activ pe Giardia i Entamoeba
C. Este un adjuvant n tratamentul poliartritei reumatoide
D. Se poate administra la bolnavii cu deficit de G-6-PD
E. Inhib ADN-giraza bacterian
(pag. 105)
F1606021. Nitrofurantoina :
A. Este un antiseptic intestinal eubiotic
B. Este un derivat chinolinic
C. Are efect bacteriostatic sau bactericid n funcie de doz
D. Se poate administra n infeciile urinare ale nou nscutului
E. Se poate asocia cu acid nalidixic
(pag. 104)
F1606022. Salazosulfapiridina :
A. Este o sulfamid cu aciune la nivel intestinal
B. Se indic n infecii respiratorii i urinare cu germeni sensibili
C. Se absoarbe bine digestiv
D. Se folosete i sub form de crem 1%, fiind activ n prezena puroiului
E. Este combinat cu trimetorprimul n preparatul co-trimoxazol
(pag. 96)
161
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
162
162
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
163
B.
C.
D.
E.
acidul salicilic
acidul 5-aminosalicilic
acidul clavulanic
sulbactamul
(pag. 96)
F2306037. Care este singurul din urmatoarele chimioterapice antimicrobiene activ in infectia cu
Mycobacterium leprae:
A. mesalazina;
B. nitrofurantoina;
C. dapsona;
D. sulfafenazol;
E. ofloxacina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
163
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
164
E. sulfafenazol.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2506045. Sulfafurazol:
164
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
165
A.
B.
C.
D.
E.
F2606046. Sa indicati acele sulfonamide heterociclice care prezinta doi atomi de nitrogen in
heterociclu:
A. sulfametoxidiazina si salazosulfopiridina
B. sulfametoxidiazina si sulfametoxazolul
C. sulfametoxidiazina si sulfafurazolul
D. salazosulfopiridina si sulfadiazina
E. sulfadiazina si sulfametoxidiazina
(pag. 167, 168)
F2606047. Sa indicati care dintre urmatorii derivati sulfonamidici se utilizeaza in special pentru
actiunea lor locala:
A. sulfametoxazolul si salazosulfopiridina
B. ftalilsulfatiazolul si mafenidul
C. sulfafurazolul si mafenidul
D. ftalilsulfatiazolul si sulfametoxazolul
E. sulfametoxazolul si mafenidul
(pag. 205,206)
165
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
166
166
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
167
F2606058. Care dintre urmatoarele sulfonamide sunt inactive in vitro: sulfacetamida, ftalilsulfatiazol,
sulfametoxazol, salazosulfapiridina:
A. sulfametoxazol, salazosulfapiridina
B. salazosulfapiridina, ftalilsulfatiazol
C. sulfametoxazol, ftalilsulfatiazol
D. sulfacetamida, ftalilsulfatiazol
E. salazosulfapiridina, sulfacetamida
(pag. 171)
F2606060. S indicai care sunt aspectele comune din structura nitrofurantoinei i furazolidonei:
A. sunt derivai de 5-nitroimidazol, cu grupare azoic, avnd n molecul dou heterocicluri pentaatomice
B. sunt derivai de 5-nitroimidazol, cu grupare azometinic, avnd n molecul dou heterocicluri
pentaatomice
C. sunt derivai de 5-nitroimidazol, cu grupare aminic, avnd n molecul dou heterocicluri
D. sunt derivai de 5-nitrofuran, cu grupare azoic, avnd n molecul dou heterocicluri
E. sunt derivai de 5-nitrofuran, cu grupare azometinic, avnd n molecul dou heterocicluri pentaatomice
(pag. 109, 111)
167
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
168
F2606067. Sa indicati care dintre reactivii urmatori se folosesc pentru identificarea sulfonamidelor
bacteriostatice?
A. nitritul de sodiu, nitratul de argint si sulfatul de cupru
B. nitratul de sodiu, nitratul de argint si sulfatul de cupru
C. nitritul de sodiu, nitratul de argint si sulfatul de sodiu
D. nitratul de argint, nitratul de sodiu si nitritul de sodiu
E. nitratul de sodiu, nitritul de sodiu si sulfatul de sodiu
(pag. 190)
F2606068. Sa indicati care dintre urmatorii substituenti se intalneste in structura unor sulfonamide
bacteriostatice - la gruparea sulfonamidica:
A. gruparea propil
B. pirimidina
C. gruparea fenil
D. gruparea 1-naftil
E. gruparea 2-naftil
(pag. 167)
F2606069. Sa indicati care dintre sulfonamidele urmtoare prezinta in structura un heterociclu cu doi
atomi de nitrogen:
A. sulfametoxidiazina
B. salazosulfapiridina
C. mafenidul
D. sulfatiazolul
E. sulfametoxazolul
(pag. 168)
168
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
169
A.
B.
C.
D.
E.
sulfatiazolul i sulfametoxazolul
sulfametoxazolul si sulfacetamida
sulfacetamida si mafenidul
mafenidul si sulfametoxidiazina
mafenidul si sulfatiazolul
(pag. 165-168)
F2606071. Sa indicati care dintre urmtorii derivati se abat cel mai mult prin structura lor de la
majoritatea sulfonamidelor:
A. sulfacetamida si mafenidul
B. ftalilsulfatiazolul si mafenidul
C. ftalilsulfatiazolul si sulfurazolul
D. ftalilsulfatiazolul si sulfametoxazolul
E. sulfametoxazolul si mafenidul
(pag. 171-172)
F2606072. Sa indicati care dintre urmatorii compusi cu actiune bacteriostatica din punct de vedere
structural nu este o sulfonamida:
A. mafenidul
B. salazosulfopiridina
C. trimetoprimul
D. sulfadiazina
E. sulfanilamida
(pag. 195)
F2606074. Fata de axa de insertie a protezei unidentare, fiecare perete axial al bontului trebuie sa aiba
o nclinare de:
A. 3 ;
B. 6 ;
C. 10 ;
D. 12 ;
E. 15.
(pag. 551)
F2606075. Unghiul de convergenta optim dat de prepararea convergenta spre ocluzal a peretilor
opozanti externi ai bontului dentar trebuie sa fie de:
A. 6 ;
B. 10 ;
C. 12 ;
D. 15 ;
E. 20
(pag. 551)
169
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
170
A.
B.
C.
D.
E.
F1206080. Chinolonele:
A. Cele din prima generaie sunt active pe bacili gram negativi
B. Cele de generaia a doua sunt active i pe unele bacterii gram pozitive
C. Acioneaza prin inhibarea ADN-girazei
D. Unele sunt fluorurate
E. Au o grup carboxil n poziia 4
(pag. 99-103)
F1206082. Fluorochinolonele:
170
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
171
A.
B.
C.
D.
E.
F1206083. Furazolidona:
A. Se utilizeaz n infecii urinare i intestinale
B. Poate produce anemie hemolitic la deficieni n G-6PD
C. Este un derivat de nitroimidazol
D. Apartine clasei derivatilor de chinolein
E. Este activ i pe unele protozoare
(pag. 103-109)
F1206088. Sulfametoxazolul:
A. Se administreaz oral, uzual, la adult, 1 gram la 12 ore
B. Are aciune semiretard
C. Are efecte antibacteriene potentate de trimetoprim
D. Este activ n colita ulceroas
171
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
172
172
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
173
F1306096. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate pentru Acid nalidixic:
A. reprezinta principiul activ din: Negram, Nevigramon
B. reprezinta principiul activ din: Negamicina, Nebacetina
C. este derivat de 8-hidroxi-chinoleina
D. se recomanda exclusiv in infectii urinare cauzate de bacterii Gram negativ sensibile
E. se contraindica in epilepsie, sarcina
(pag. 100-101, [3])
173
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
174
F1406104. Furazolidona:
A. poate crete methemoglobina
B. coloreaz urina
C. irit mucoasa tubului digestiv
D. este contraindicata la copii
E. impune evitarea consumului de alcool n cursul tratamentului
(pag. 105)
174
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
175
F1506112. Care dintre chimioterapicele antibacteriene sunt folosite exclusiv n infecii urinare?
A. acid nalidixic
B. nitrofurantoina
C. furazolidona
D. norfloxacina
E. trimetoprim
(pag. 98, 100, 103, 105)
F1506113. Care dintre sulfamide se aplic local n infecii la nivelul tegumentelor i mucoaselor?
A. sulfacetamida
B. sulfafurazol
C. sulfametoxidiazina
D. ftalilsulfatiazol
E. mafenid
(pag. 92)
F1506114. Care dintre urmtoarele sulfamide prezint aciune antibacterian de lung durat?
A. sulfametoxidiazina
175
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
176
B.
C.
D.
E.
sulfafurazol
sulfalen
sulfadiazina
sulfadimetoxin
(pag. 92)
F1506115. Dapsona:
A. nu se absoarbe digestiv
B. intr n circuitul enterohepatic
C. se elimin prin secreia lactat
D. nu se elimin prin urin
E. este medicamentul de elecie n lepr
(pag. 109)
F1506117. Furazolidona:
A. prezint absorbie bun din tubul digestiv
B. prezint absorbie redus din tubul digestiv
C. se elimin prin fecale, n cea mai mare parte
D. se administreaz n enterocolite i toxiinfecii alimentare
E. este indicat n infecii urinare acute
(pag. 105)
F1506118. Metenamina:
A. se elimin prin bil i urin
B. se elimin prin fecale
C. elibereaz formaldehid la pH < 5
D. se administreaz n infecii urinare
E. este contraindicat la bolnavi cu insuficien renal
(pag. 107)
F1506119. Nitrofurantoina:
A. se administreaz n infecii ale tubului digestiv
B. se administreaz n infecii ale aparatului urinar
C. se administreaz oral, timp de 10 - 14 zile
D. nu se elimin renal
E. produce anemie hemolitic la cei cu deficit de G-6-PD
(pag. 104)
F1506120. Trimetoprim:
A. n mod frecvent se asociaz cu sulfametoxazol
B. se folosete n tratamente prelungite la copii
C. stimuleaz dihidrofolatreductaza bacterian
D. inhib selectiv dihidrofolatreductaza bacterian
E. asocierea cu sulfametoxazol este contraindicat
176
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
177
(pag. 98)
F1606123. Ciprofloxacina :
A. Este o chinolon de generaia I
B. Nu are un spectru de aciune prea larg
C. Este activ n infecii cu Staphylococcus, Clostridium, Mycoplasma
D. n esuturi realizeaz concentraii superioare celor serice
E. Este bine tolerat digestiv
(pag. 103)
F1606124. Clorchinaldolul :
A. Este activ pe coci, fungi i protozoare
B. Este inactiv n prezena puroiului i a substanelor organice
C. Este cheratoplastic aplicat pe tegumente
D. Se poate folosi pentru tratamente prelungite
E. Se poate aplica pe mucoase
(pag. 106)
F1606125. Co-trimoxazolul :
A. Se indic n infecii respiratorii i ale cilor urinare
B. Se administreaz oral la aduli, cte 2 comprimate de 3 ori pe zi
C. Se administreaz oral la aduli cte 2 comprimate de 2 ori pe zi
D. Se poate folosi n sarcin
E. Conine sulfatiazol i trimetoprim n proporie de 5:1
(pag. 99)
177
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
178
B.
C.
D.
E.
Hepatotoxicitate
Dermatit exfoliativ
Colorarea n galben a dinilor, friabilitatea smalului dentar
Boala serului
(pag. 92)
178
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
179
F2106139. Notati fluorochinolonele cu spectru larg, active pe bacterii gram pozitive si gram negative:
A. acid nalidixic
B. ciprofloxacina
C. ofloxacina
D. pefloxacina
E. rosoxacina
(pag. (I) 100-103)
179
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
180
B.
C.
D.
E.
activa pe Salmonella
la nou nascuti poate produce anemie hemolitica
este indicata in infectii urinare cu germeni sensibili
eliminare predominant renala netransformata
(pag. 105, [vol. 1])
180
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
181
F2106149. Administrarea a doua doze/zi (interval intre doze 12 h) este caracteristica urmatoarelor
chinolone:
A. ofloxacina
B. ciprofloxacina
C. pefloxacina
D. rosoxacina
E. acid nalidixic
(pag. 101-103, [vol. 1])
F2206151. Sulfametoxazolul:
A. se administreaza oral, uzual la adult 1 gram la 12 ore
B. are actiune semiretard
C. are efecte antibacteriene potentate de trimetoprim
D. este activ in colita ulceroasa
E. in infectii urinare se poate asocia cu metenamina
(pag. 95)
F2206152. Furazolidona:
A. se utilizeaza in infectii urinare si intestinale
B. poate produce anemie hemolitica la deficienti in G-6PD
C. este un derivat de nitroimidazol
D. apartine clasei derivatilor de chinoleina
E. este activa si pe unele protozoare
(pag. 105)
F2206153. Chinolonele:
A. cele din prima generatie sunt active pe bacili gram negativi
181
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
182
B.
C.
D.
E.
cele din generatia a doua sunt active si pe unele bacterii gram pozitive
actioneaza prin inhibarea ADN-girazei
unele sunt fluorurate
au o grupa carboxil in pozitia 6
(pag. 100)
F2206159. Salazosulfapiridina:
A. creste digoxinemia cu 50%
B. este un prodrug care in colon se scindeaza la sulfapiridina si mesalazina
C. se poate asocia cu corticosteroizi
D. se recomanda in colita ulceroasa
E. este contraindicata in poliartrita reumatoida
182
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
183
(pag. 96)
F2206160. Sulfacetamida:
A. administrata oral se indica in colite
B. sub forma de colire 10% se utilizeaza in conjunctivite
C. este nonabsorbabila oral
D. se utilizeaza sarea sodica
E. este bine tolerata de piele si mucoase
(pag. 97)
F2206162. Trimetoprimul:
A. are absorbtie digestiva slaba
B. inhiba biosinteza acidului tetrahidrofolic
C. asociarea cu sulfametoxazol produce efect bactericid
D. are si actiune antivirala
E. dezvolta rezistenta incrucisata cu sulfamidele
(pag. 98)
F2206166. Nitrofurantoina:
A. este nonabsorbabila din intestin
183
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
184
B.
C.
D.
E.
F2206169. Cliochinolul:
A. este un derivat din clasa chinolonelor
B. este iodclorohidroxichinoleina
C. poate produce nevrite periferite la administrare prelungita
D. asocierea cu fanchinona este contraindicata
E. are activitate antibacteriana si antifungica
(pag. 107)
F2206170. Metenamina:
A. este hexametilentetramina
B. se obtine prin condensarea acetaldehidei cu amoniac
C. poate fi administrata oral sub forma de comprimate
D. este sinonim cu urotropina
E. este inactiva pe colibacil
(pag. 107)
F2206171. Terizidona:
A. este derivat al cicloserinei
B. este produs natural obtinut din culturi de Streptomyces orchidaceus
C. absorbtia digestiva este redusa
D. se recomanda in infectii urinare
E. se asociaza cu fenazopirina
(pag. 108)
184
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
185
F2306173. are din urmatoarele chinolone se administraza la interval de 12 ore (doua doze pe zi):
A. acidul nalidixic;
B. ciprofloxacina;
C. ofloxacina;
D. pefloxacina;
E. rosoxacina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306174. Care din urmatoarele chimioterapice antibacteriene se folosesc pentru actiunea generala
(sistemica):
A. nitrofurantoina;
B. sulfacetamida;
C. sulfametoxidiazina;
D. sulfafenazol;
E. ofloxacina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
185
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
186
B.
C.
D.
E.
poliartrita reumatoida;
pielonefrita acuta;
colita ulcero-hemoragica;
infectii cu Nocardia.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306180. Ce compusi fac parte din grupul sulfamidelor sistemice cu actiune de durata scurta:
A. sulfafenazol;
B. sulfatiazol;
C. sulfafurazol;
D. sulfadiazina;
E. sulfametoxazol.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2306185. Furazolidona:
A. este indicata in infectii intestinale cu Salmonella, Shigella;
B. are absorbtie digestiva redusa;
C. este indicata in infectii urinare;
D. realizeaza concentratii intestinale ridicate;
E. este indicata in infectii respiratorii.
186
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
187
F2306186. Care din urmatoarele chimioterapice antimicrobiene pot duce in tratamente indelungate la
aparitia unui sindrom neurologic cu nevrite periferice, mielopatie si in special neuropatie mielooptica
subacuta:
A. furazolidina;
B. ciprofloxacina;
C. clorchinaldol;
D. cliochinol;
E. sulfametoxidiazina.
(pag. 90 - 109, vol. 1)
F2506190. Sulfacetamida:
A. se utilizeaza local, in infectii conjunctivale si cutanate
B. are absorbtie digestiva buna si se leaga 80% de proteinele plasmatice
C. este indicata in infectii urinare acute
D. este indicata in enterocolita
E. se poate prescrie magistral ca solutie apoasa 10-30% sau ca unguent 10-30-%
(pag. 97)
F2506191. Ciprofloxacina:
A. este derivat de nitrofuran
B. actioneaza bactericid la concentratii de 2-4 ori mai mari decat cele bacteriostatice
C. este activa fata de germeni gram-pozitiv si gram-negativ
D. se administreaza oral, in infectii severe 100 mg de 2 ori pe zi
E. se administreaza oral, in infectii urinare grave 250-500 mg de 2 ori pe zi
(pag. 100.103)
187
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
188
F2506192. Furazolidona:
A. se elimina in cea mai mare parte prin fecale
B. nu este activa fata de Salmonella si Shigella
C. la nou nascut poate produce anemie hemolitica
D. este utila in dispepsii la sugari
E. este contraindicat in trichomoniaza si amibiaza
(pag. 105)
F2506193. Clorchinaldol:
A. nu actioneaza pe fungi patogeni (Candida)
B. dezvolta rapid rezistenta
C. are ca indicatie principala gastroenterocolitele nespecifice
D. in tratamentele prelungite poate determine nevrite periferice si tulburari de vedere
E. nu se aplica local
(pag. 106)
F2506194. Metenamina:
A. este produs de condensare a formaldehidei cu amoniac
B. circula in organism nemodificata
C. in urina elibereaza formaldehida la pH mai mare ca 7
D. dezvolta rapid rezistenta
E. este bine suportata de bolnavii cu insuficienta renala
(pag. 107)
F2506195. Dapsona:
A. intra in circuitul enterohepatic
B. este activ fata de Mycobacterium leprae
C. este bactericid pentru germeni gram-pozitiv si gram-negativ
D. este medicament de rezerva in lepra
E. poate produce agranulocitoza si metemoglobinemie
(pag. 109)
188
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
189
F2606200. Referitor la marginile supragingivale ale restauratiilor unidentare, care dintre urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
A. se prepara mai precis dect cele subgingivale;
B. sunt mai greu de finisat;
C. de multe ori nu pot fi plasate n smalt dur;
D. sunt mai greu de amprentat;
E. pot fi evaluate mai eficient la controalele periodice.
(pag. 612)
F2606201. Pentru conservarea structurilor dure dentare la prepararea unui bont se va tine seama de
faptul ca:
A. se indica o coroana de nvelis total numai cnd coroana partiala este contraindicata;
B. chamfrein-ul este mai conservativ dect pragul;
C. se prefera plasarea subgingivala a marginilor;
D. axa de insertie sa nu coincida niciodata cu axul lung al dintelui;
E. suprafata ocluzala se prepara anatomic.
(pag. 546-547)
189
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
190
F2606205. Chanfrein-ul:
A. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi drept rotunjit cu axul lung al dintelui;
B. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit cu axul lung al dintelui;
C. ofera o nchidere marginala insuficient de buna;
D. ofera o grosime suficienta marginilor;
E. n cursul agregarii restaurarii pe bont, cimentul are posibilitati de refluare.
(pag. 573-574)
190
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
191
Tema nr. 7
Antimicotice
BIBLIOGRAFIE:
3. Farmacoterapie practica Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2
F1207003. Pentru care dintre urmtoarele antimicotice este adevrat afirmaia c absorbia oral este
sczut cnd aciditatea gastric este redus:
A. Clotrimazol
B. Ketoconazol
C. Miconazol
D. Griseofulvina
E. Nistatin
(pag. 137-147)
F1207004. Pentru care dintre urmtoarele antimicotice este adevrat afirmaia c absorbia oral nu
este influenat de alimente:
A. Acid salicilic
B. Tolnaftat
C. Fluconazol
D. Clotrimazol
E. Iod
(pag. 137-147)
191
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
192
192
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
193
D. flucitozina
E. griseofulvina
(pag. 139)
F1507015. Ketoconazol:
A. este sinonim cu Nizoral
B. nu se administreaz oral
C. nu dezvolt rezisten
D. este foarte activ n meningoencefalit
E. se asociaz cu antiacide care cresc absorbia
(pag. 145,146)
F1507017. Nistatin:
A. este sinonim cu Griseofulvina
B. se absoarbe foarte bine din tubul digestiv
C. se absoarbe foarte bine dup aplicarea pe piele sau mucoase
D. nu este activ fa de Candida albicans
E. nu este activ n micozele profunde (viscerale)
(pag. 141,142)
193
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
194
F1607021. Clotrimazolul :
A. Este un antagonist de acid folic
B. Are absorbie bun din tubul digestiv
C. Acioneaz pe membrana celular a fungilor
D. Se folosete local i sistemic
E. Este contraindicat n candidoza mucoaselor
(pag. 138-139)
F1607022. Fluconazolul :
A. Nu se absoarbe oral
B. Nu difuzeaz n l.c.r.
C. Se folosete n candidoza sistemic
D. Produce hipokaliemie
E. Este un antimetabolit
(pag. 147)
F1607023. Ketoconazolul:
A. Este un antimetabolit
B. Are structur polienic
C. Este activ fa de dermatofii, Candida, Histoplasma
D. Nu produce afectare hepatic
E. Este contraindicat n tratamentul micozelor diseminate
(pag. 145)
F1607025. Natamicina :
A. Nu acioneaz pe Trichomonas vaginalis
B. Se folosete inhalator n micoze respiratorii
C. Este activ n micoze ale pielii capului
194
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
195
195
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
196
F2207034. Pentru care dintre urmatoarele antimicotice este adevarata afirmatia ca absorbtia orala nu
este influentata de alimente?
A. Acid salicilic
B. Tolnaftat
C. Fluconazol
D. Clotrimazol
E. Iod
(pag. 147)
F2207035. Pentru care dintre urmatoarele antimicotice este adevarata afirmatia ca absorbtia orala este
scazuta cand aciditatea gastrica este redusa?
A. Clotrimazol
B. Ketoconazol
C. Miconazol
D. Griseofulvina
E. Nistatin
(pag. 145)
F2207036. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice se comercializeaza sub denumirea Diflucan
A. Ketoconazol
B. Isoconazol
C. Fluconazol
D. Bifenazol
E. Miconazol
(pag. 147)
196
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
197
B.
C.
D.
E.
F2307041. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica se pot elimina
prin bila?
A. fluconazol;
B. flucitozina;
C. ketoconazol;
D. griseofulvina;
E. clotrimazol.
(pag. 137 - 147, vol. 1)
197
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
198
C. tolnaftat
D. griseofulvina
E. sulconazol
(pag. 138)
F2607050. Etiologia mobilitatii dentare reversibile are mai multe cauze. Acestea pot fi:
A. bruxismul;
B. insuficienta parodontala;
C. mobilitate dentara de origine inflamatorie datorita acumularilor de placa dentara;
D. procese de distructie desmo-osoasa prin extinderea inflamatiilor gingivale la suportul osos si ligamentar;
E. ocluzie traumatica ce genereaza procese de liza desmo-osoase.
(pag. 445)
198
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
199
F2607052. Mobilitatea patologica dentara are la origine mai multe cauze dintre care amintim:
A. dinti supusi unor tratamente ortodontice;
B. dinti supusi unor inteventii de chirurgie parodontala si periapicala;
C. procese de distructie desmo-osoasa prin extinderea inflamatiilor gingivale la suportul osos si ligamentar;
D. dinti vecini cu o extrctie laborioasa;
E. ancorarea de crosete cu epuizare parodontala asupra dintilor stlpi.
(pag. 444)
F1207056. Care dintre urmtoarele substane medicamentoase sunt macrolide polienice cu proprieti
antimicotice:
A. Natamicina
B. Clorfenesina
C. Nistatina
D. Tolnaftat
E. Amfotercina
(pag. 137-147)
199
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
200
F1207058. Griseofulvina:
A. Este un antibiotic cu aciune antibacterian
B. Este un antibiotic cu efect fungicid i fungistatic utilizat n terapia onicomicozelor
C. Este un inductor enzimatic
D. Are i aciune antiinflamatoare
E. Este medicament de elecie n pitiriazis
(pag. 137-147)
F1207059. Ketoconazolul:
A. Este un antimicotic cu structur bis-triazolic
B. Absorbia oral este crescut n prezena unor alcalinizante
C. Este un antimicotic cu aciune local i sistemic
D. Este un antimicotic de origine natural
E. Se comercializeaz sub denumirea Nizoral
(pag. 137-147)
F1207060. Natamicina:
A. Este un antibiotic polienic de sintez
B. Este o macrolid polienic natural
C. Absorbia din tubul digestiv este redus
D. Are i aciune antrichomonazic
E. Se condiioneaz n flacoane de uz parenteral
(pag. 137-147)
F1207061. Nistatinul:
A. Este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice
B. Se condiioneaz sub form de flacoane de uz parenteral
C. Se utilizeaz pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot aprea n cursul terapiei cu antibiotice cu
spectru larg
D. Este medicamennt de elecie pentru tratarea candidozelor sistemice
E. Se comercializeaz sub denumirea Pimafucin
(pag. 137-147)
F1207063. Precizai care dintre urmtorii compui antimicotici sunt derivai de imidazol:
A. Griseofulvina
B. Flucitozina
200
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
201
C. Miconazol
D. Ketoconazol
E. Fluconazol
(pag. 137-147)
F1307068. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte pentru Metyltioninii chloridum:
A. este sinonim cu Violet de gentiana
B. este sinonim cu Albastru de metilen
C. este sinonim cu Verde malachit
D. este antibacterian, antimicotic
E. se utilizeaza pentru tratamentul unor dermatomicoze superficiale
(pag. 93, [12])
F1307069. Clorchinaldol:
A. este o chinolona din generatia a-II-a
B. este principiul activ din Saprosan
C. are actiune antimicotica in special fata de Candida sp. ca si fata de Lamblia intestinalis, Trichomonas sp.
D. este practic lipsit de toxicitate, chiar la tratament prelungit
E. reprezinta 5,7-dicloro-8-hidroxi-chinaldina
(pag. 123,127, [12])
201
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
202
202
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
203
C. amfotericina B
D. clotrimazolul
E. griseofulvina
(pag. 138, [3])
F1407077. Clotrimazolul:
A. este un antimetabolit al uracilului
B. este un derivat de imidazol
C. se administreaza exclusiv oral
D. se administreaza exclusiv local
E. nu actioneaza in tricomoniaza vaginala
(pag. 138-139, [3])
F1407078. Nistatinul:
A. este un antibiotic antimicotic cu structura polienica
B. este un derivat al citozinei
C. este o substanta sensibila la lumina
D. este o substanta solubila in apa
E. este un derivat al citozinei
(pag. 141-142, [3])
F1407080. Ketoconazolul:
A. are o difuzie bun n LCR
B. nu dezvolt rezisten
C. este un derivat de imidazol
D. are un efect sczut n cazul coadministrrii cimetidinei
E. poate provoca hepatotoxicitate
(pag. 145)
203
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
204
F1507089. Flucitozina:
A. nu se absoarbe oral
B. difuzeaz n toate esuturile, inclusiv l.c.r.
204
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
205
F1507090. Fluconazol:
A. sinonim cu Diflucan
B. prezint absorbie oral neinfluenat de alimente
C. nu difuzeaz n l.c.r.
D. se elimin renal 80% neschimbat
E. nu se administreaz n meningita criptococozic
(pag. 147)
F1507091. Griseofulvina:
A. este antibiotic antifungic
B. prezint absorbie digestiv rapid i complet
C. este inductor enzimatic
D. este contraindicat n porfirie
E. activ n micoze ale pielii capului i onicomicoze
(pag. 140,141)
F1507092. Ketoconazol:
A. este derivat de imidazol
B. este activ fa de Candida i Histoplasma
C. este contraindicat n infecii recidivante cu Candida pe tubul digestiv
D. se administreaz oral, la aduli, 50 mg/zi
E. se administreaz oral, la aduli, 200 - 400 mg/zi ntr-o priz
(pag. 145,146)
F1507093. Natamicina:
A. sinonim cu Pimafucin
B. se administreaz oral n candidoze intestinale
C. nu se administreaz local
D. se administreaz inhalator n micoze respiratorii
E. pentru uz oftalmic se prezint sub form de suspensie 5%
(pag. 143)
F1507094. Tolnaftat:
A. este produs natural
B. este activ fa de Candida
C. este activ fa de Epidermophyton
D. este folosit n pitiriazis
E. se administreaz injectabil
(pag. 147)
205
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
206
F1607097. Griseofulvina :
A. Este un antibiotic antimicotic
B. Se folosete exclusiv sistemic
C. Este un inhibitor enzimatic
D. Are efect fungistatic i fungicid fa de agenii epidermomicozelor
E. Poate fi folosit i la gravide
(pag. 138,140)
F1607098. Indicai care din substanele de mai jos aparin grupei antibioticelor polienice :
A. Nistatina
B. Griseofulvina
C. Amfotericina B
D. Flucitozina
E. Capreomicina
(pag. 138)
F1607100. Nistatinul :
A. Se absoarbe bine din tubul digestiv
B. Este un antibiotic cu structur polienic
C. Este un derivat de imidazol
D. Se folosete n tratamentul micozelor viscerale
E. Este activ fa de Candida albicans
(pag. 138,141, 142)
206
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
207
C. Hipokaliemie
D. Tromboflebit la locul injectarii
E. Leucopenie
(pag. 141)
207
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
208
208
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
209
B.
C.
D.
E.
209
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
210
E. ketoconazol
(pag. 138, [vol. 1])
F2207123. Precizati care dintre urmatoarele substante fac parte din grupul antibioticelor antimicotice?
A. Econazol
B. Griseofulvina
C. Nistatina
D. Natamicina
E. Amfotericina
(pag. 138)
F2207124. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice nu fac parte din grupul antimetabolitilor:
A. Buclosamid
B. Flucitozina
C. Amfotericina
D. Ketoconazol
E. Miconazol
(pag. 138)
F2207126. Precizati care dintre urmatoarele antimicotice sunt utilizate exclusiv local:
A. Clotrimazol
B. Amfotericina B
C. Econazol
D. Griseofulvina
E. Tolnaftat
(pag. 138)
210
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
211
A.
B.
C.
D.
E.
Clotrimazol
Flucitozina
Ketoconazol
Nistatina
Natamicina
(pag. 138)
F2207131. Clotrimazolul:
A. Este un derivat bis-triazolic
B. Este un derivat imidazolic
C. Se prezinta ca o pulbere cristalina, colorata
D. Este usor solubil in apa si alcool
E. Este o pulbere criatalina incolora, insolubila in apa
(pag. 138)
F2207132. Clotrimazolul:
A. Dupa administrare orala se absoarbe 100%
B. Se absoarbe putin dupa administrare orala
C. Absorbtia este redusa dupa administrare de tablete vaginale
D. Prezinta o buna actiune sistemica
E. Nu patrunde in epiderm
(pag. 138)
F2207133. Clotrimazolul:
A. Este un antimicotic sistemic, cu spectru larg
B. Prezinta efect fungistatic si fungicid in functie de doza
C. Prezinta si actiune antitrichomonazica
D. Are un spectru larg antibacterian
E. Este antimicotic de electie in criptococcoze
(pag. 139)
F2207134. Clotrimazolul:
A. Este substanta activa din produsul Canesten
B. Se utilizeaza local in candidoze cu localizare cutanata si mucoasa
C. Se conditioneaza sub forma de comprimate de uz oral
D. Se conditioneaza sub forma de comprimate vaginale, unguente si solutie de uz extern
211
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
212
F2207135. Miconazolul:
A. Este substanta activa din produsul Canesten
B. Se comercializeaza sub denumirea de Daktar
C. Se poate administra si perfuzabil, intravenos
D. Dupa aplicare pe piele si pe mucoase se absoarbe in totalitate
E. Absorbtia digestiva este incompleta
(pag. 139)
F2207136. Miconazolul:
A. Actioneaza prin modificarea permeabilitatii membranei celulare a fungilor
B. Prezinta actiune antitrichomonazica
C. Este un antimicotic local si sistemic
D. Se administreaza oral in candidoza intestinala
E. Crema este utilizata pentru terapia pitiriazisului
(pag. 139-140)
F2207137. Griseofulvina:
A. Este un antibiotic antibacterian cu spectru larg
B. Este o pulbere cristalina usor solubila in apa
C. Pentru activitatea antimicotica prezinta importanta diametrul particolelor
D. Este o pulbere alba sau alb-galbuie, greu solubila in apa
E. Se obtine si prin sinteza
(pag. 140)
F2207138. Griseofulvina:
A. Absorbtia digestiva este completa dupa administrare orala
B. Absorbtia digestiva este lenta si incompleta
C. Este un inductor enzimatic
D. Timpul de injumatatire este 2-3 ore
E. Se elimina preponderent pe cale renala
(pag. 140)
F2207139. Griseofulvina:
A. Este un antibiotic antibacterian cu efect bactericid
B. Antimicotic de electie in infectiile candidozice
C. Antibiotic antifungic cu efect fungicid si fungistatic
D. Are si actiune antiinflamatoare
E. Actioneaza prin inhibarea sintezei acizilor nucleici
(pag. 140)
F2207140. Griseofulvina:
A. Se utilizeaza in terapia onicomicozelor
B. Este de prima alegere in terapia candidozelor
C. Este activ in micoze ale pielii capului
D. Nu este contraindicata la gravide
E. Scade efectul anticoagulantelor orale
(pag. 141)
F2207141. Griseofulvina:
212
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
213
A.
B.
C.
D.
E.
F2207142. Nistatinul:
A. Este un antibiotic cu structura polienica
B. Este un antibiotic bis-triazolic
C. Contine in structura un ciclu imidazolic
D. Se obtine prin sinteza
E. Este un antibiotic de biosinteza
(pag. 141)
F2207143. Nistatinul:
A. Are caracter acid
B. Este o pulbere alba, usor solubila in apa
C. Este o pulbere galbena cu caracter amfoter
D. Este o pulbere sensibila la lumina si aer
E. Este inactivata de sucul gastric
(pag. 142)
F2207144. Nistatinul:
A. Dupa administrare orala se absoarbe in totalitate din tubul digestiv
B. Este activ in micoze viscerale
C. Nu se absoarbe dupa aplicarea pe piele si mucoase
D. Este stabil la actiunea sucului gastric
E. Realizeaza concentratii sanguine ridicate dupa administrare orala
(pag. 142)
F2207145. Nistatinul:
A. Este activ in micoze superficiale
B. Se administreaza oral pentru terapia unor micoze sistemice
C. Este foarte activ fata de Candida albicans
D. Este de prima alegere in infectii date de actinomicete
E. Dezvolta rapid rezistenta
(pag. 142)
F2207146. Nistatinul:
A. Se utilizeaza curativ in infectii candidozice buco-faringiene
B. Nu este activ in micoze profunde
C. Se utilizeaza profilactic fata de micozele bucale si intestinale in cursul terapiei cu antibiotice cu spectru larg
D. Se utilizeaza in doza unica in terapia pitiriazisului
E. Se comercializeaza sub denumirea de Stamicin
(pag. 142)
F2207147. Natamicina:
A. Este un antibiotic polienic cu caracter amfoter
B. Este o macrolida nepolienica cu caracter bazic
C. Se prezinta sub forma unei pulberi albe, solubila in apa
D. Nu este sensibila la aer si lumina
213
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
214
F2207148. Pimafucina:
A. Contine ca si substanta activa natamicina
B. Prezinta absorbtie redusa din tubul digestiv
C. Nu este activa pe Trichomonas vaginalis
D. Sub forma de aerosoli se utilizeaza in terapia micozelor respiratorii
E. pe cale orala se utilizeaza in terapia candidozelor intestinale
(pag. 143)
F2207149. Amfotericina B:
A. Se obtine prin sinteza chimica
B. Este usor solubil in apa
C. Este un antibiotic cu structura polienica de biosinteza
D. Prezinta absorbtie orala redusa
E. Realizeaza concentratii ridicate in lichidul cefalo-rahidian
(pag. 143)
F2207150. Amfotericina B:
A. Este un antimicotic cu actiune fungistatica fata de levuri
B. Este activa pe bacterii si virusuri
C. Este inactiva pe protozoare
D. Se utilizeaza in terapia aspergilozelor
E. Nu este activa pe candida albicans
(pag. 144)
F2207151. Amfotericina B:
A. Este un antibiotic antimicotic cu toxicitate redusa
B. Se utilizeaza in micoze locale si sistemice
C. Dupa administrare parenterala se utilizeaza in terapia candidozelor viscerale
D. Prezinta toxicitate renala, dependenta de doza utilizata
E. Poate produce soc anafilactic
(pag. 144)
F2207152. Amfotericina B:
A. Scade nefrotoxicitatea aminoglicozidelor
B. Creste toxicitatea digitalicelor ca urmare a hipokaliemiei produse
C. Scade efectul anticandidozic al miconazolului
D. Nu prezinta toxicitate renala
E. Se utilizeaza ambulator
(pag. 144)
F2207153. Flucitozina:
A. Este un derivat fluorurat al citozinei
B. Se utilizeaza exclusiv sistemic
C. Este lipsit de reactii adverse
D. Nu se absoarbe dupa administrare orala
E. Se asociaza cu amfotericina B in terapia meningitelor criptococice
(pag. 145)
F2207154. Ketoconazolul:
214
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
215
A.
B.
C.
D.
E.
F2207155. Ketoconazolul:
A. Este un antimicotic activ fata de dermatofiti
B. Nu este activ pe Candida albicans
C. Se utilizeaza local si sistemic
D. Nu dezvolta rezistenta
E. Este inactiv in meningoencefalite
(pag. 145)
F2207156. Ketoconazolul:
A. Se asociaza cu antiacide pentru reducerea iritabilitatii gastrice
B. Se comercializeaza sub denumirea de Nizoral
C. Nu prezinta toxicitate hepatica
D. Se administreaza pe cale orala, in timpul mesei
E. Se utilizeaza in terapia onicomicozelor
(pag. 145-146)
F2207157. Fluconazolul
A. Este un derivat bis-triazolic
B. Nu se absoarbe dupa administrare orala
C. Difuzeaza bine in lichidul cefalo-rahidian
D. Nu necesita reducerea dozelor in caz de insuficienta renala
E. Se utilizeaza in terapia candidozelor la imunodeprimati
(pag. 147)
F2207159. Precizati care dintre urmatoarele substante sunt utilizate in terapia pitiriazisului?
A. Miconazol
B. Tinidazol
C. Griseofulvina
D. Econazol
E. Flucitozina
(pag. 137-147)
F2307160. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica sunt folosite
exclusiv sistemic?
A. econazol;
B. flucitozina;
C. griseofulvina;
215
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
216
D. clotrimazol;
E. amfotericina B.
(pag. 137 - 147, vol. 1)
F2307164. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase cu actiune antimicotica sunt inductori
enzimatici?
A. nistatina;
B. griseofulvina;
C. clotrimazol;
D. natamicina;
E. flucitozina.
(pag. 137 - 147, vol. 1)
216
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
217
217
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
218
F2307173. Ketoconazolul:
A. este indicat in infectii recidivante cu Candida pe tub digestiv
B. este inactiv in meningoencefalite;
C. este indicat in meningoencefalite;
D. prezinta absorbtie scazuta la administrarea pe cale orala cand este asociat cu antiacide.
E. prezinta ca reactii adverse: ginecomastie, fotofobie, necroza hepatica
(pag. 137 -147, vol 1)
218
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
219
D. agranulocitoza
E. hiperkaliemie
(pag. 144)
F2507181. Ketoconazol:
A. este derivat de imidazol
B. absorbtia creste cu scaderea aciditatii
C. se excreta urinar sub forma de metaboliti
D. se elimina prin fecale sub forma de metaboliti
E. are T1/2 de 24 ore
(pag. 145)
F2607185. Valoarea parodontala a dintilor stlpi, la un edentat partial este dependenta de mai multi
factori:
A. de pozitia de intercuspidare maxima;
B. de morfologia radiculara;
C. de depulparea dintilor;
D. de gradul de uzura a dintilor;
E. de profesie, vrsta, sex.
(pag. 418)
219
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
220
F2607188. Dupa topografia zonei n care sunt inserate restaurarile protetice fixe (RPF) se pot clasifica
n:
A. RPF la maxilar si mandibula;
B. RPF continue;
C. RPF laterale;
D. RPF extinse fronto-laterale;
E. RPF fixate.
(pag. 483)
220
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
221
221
www.rezidentiat2004.ro