Farmacie Part2 30 207

251 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a II a
Tema nr. 9
Analgezice stupefiante
BIBLIOGRAFIE:
2. Farmacologie – Aurelia Nicoleta Cristea, Ed. Medicala, Bucuresti, 1999
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
F1209001. Analgezicele stupefiante:

A. stimuleaza centrul tusei
B. deprima centrul vomei la doze mici
C. activeaza peristaltismul intestinal
D. deprima centrul respirator bulbar
E. relaxeaza sfincterul Oddi
(pag. 163-174)
F1209002. Care din afirmatiile referitoare la analgezicele morfinomimetice sunt adevarate:

A. au ca antagonist flumazenilul
B. pot produce la supradozare respiratie Cheyne-Stokes
C. nu pot produce deprimare respiratorie la nou-nascut
D. tratamentul toxicomaniei se face prin administrarea initiala a unui antagonist total
E. efectele sindromului de abstinenta la opioide sunt de tip colinergic
(pag. 163-174)
F1209003. Care din urmatoarele substante este cel mai puternic analgezic morfinomimetic:
A. fentanylul
B. morfina
C. codeina
D. petidina
E. dextrometorfanul
(pag. 163-174)
F1209004. Morfina:
A. nu traverseaza bariera placentara
B. creste metabolismul bazal si consumul de oxigen al organismului
C. se administreaza in dureri acute intense
D. se poate administra la astmatici
E. este contraindicata in infarctul miocardic acut
(pag. 163-174)
F1209005. Pentazocina:
A. este un antagonist kappa, agonist miu
B. este un antagonist miu, agonist kappa
C. prezinta un risc ridicat de dependenta
D. are o potenta analgezica superioara morfinei
E. este un antagonist total al receptorilor opioizi
(pag. 163-174)
F1209006. Tramadolul:
A. este un antagonist miu
251 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
B. este un agonist slab al receptorilor miu si kappa

C. prezinta un risc ridicat de dependenta
D. se asociaza frecvent cu IMAO
E. nu se poate administra pe cale orala
(pag. 163-174)
F1409007. Precizaţi care dintre următoarele analgezice stupefiante au un mecanism de acţiune

complex (opiod şi monoaminergic):
A. buprenorfina
B. tramadol
C. pentazocina
D. petidina
E. dextropropoxifen
(pag. 168)
F1409008. Toate afirmaţiile referitoare la analgezicele opioide sunt corecte cu excepţia:

A. deprimă respiraţia
B. relaxează sfincterul Oddi şi reduc presiunea în căile biliare
C. provoacă contracţia muşchilor ciliari ai irisului
D. stimulează centrul vomei
E. scad peristaltismul intestinal şi secreţiile digestive
(pag. 170)
F1509009. Analgezicele morfinomimetice prezintă următoarele acţiuni farmacodinamice la nivel SNC,

cu excepţia:
A. diminuă capacitatea de concentrare
B. acţiune analgezică
C. deprimă centrul vomei din aria postrema
D. deprimă centrul tusei
E. deprimă centrul respirator bulbar
(pag. 170)
F1509010. Analgezicele morfinomimetice prezintă următoarele acţiuni farmacodinamice la nivelul

aparatului digestiv, cu excepţia:
A. scăderea secreţiilor
B. creşterea tonusului muşchilor netezi
C. scaderea peristaltismului
D. relaxarea sfincterelor piloric şi anal
E. contracţia sfincterului Oddi
(pag. 170)
F1509011. În clasificarea morfinomimeticelor, care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt reale?
A. agonişti medii şi slabi: sufentanil, fentanil, morfină
B. agonişti k – antagonişti miu: pentazocina, nalorfina
C. agonişti miu – antagonişti k: buprenorfina
D. antagonişti pe receptorii miu şi k: naloxon, naltrexon
E. mecanism complex (opioid şi monoaminergic): tramadol
(pag. 168)
F1509012. În intoxicaţia acută cu opiacee pentru combaterea depresiei respiratorii se utilizează:

A. buprenorfina
B. oxicodona
C. naloxon
D. tilidina
E. oximorfona
(pag. 169)
F1509013. La administrarea de morfină, toleranţa nu se instalează pentru:

A. deprimare respiratorie
B. analgezie
C. emeză
D. constipaţie
E. vagotonie
(pag. 173)
F1509014. Morfina:
A. nu difuzează prin placentă
B. nu difuzează în laptele matern
C. este agonist slab (miu şi k)
D. toleranţa se instalează pentru mioză
E. toleranţa se instalează la analgezie
(pag. 172, 173)
F1609015. Care dintre afirmaţiile următoare privind morfina este falsă?

A. Toleranţa se instalează pentru efectul analgezic, deprimant resprirator, emetic
B. Toleranţa se instalează pentru efectul miotic
C. Scade metabolismul bazal şi consumul celular de oxigen
D. Inhibă colinesteraza, crescând tonusul vagal (tendinţă la vagotonie)
E. Difuzează prin placentă şi în laptele matern
(pag. 172-173)
F1609016. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă?

A. Metabolizarea opioidelor endogene se face de către encefalinază şi aminopeptidază
B. Biosinteza proteinelor precursoare ale opioidelor endogene are loc la nivel ribozomal
C. Opioidele endogene sunt recaptate prin mecanism activ cu înaltă specificitate sterică
D. Neuropeptidele opioide endogene nu pot fi utilizate ca medicamente analgezice pentru că nu traversează
bariera hemato-encefalică
E. Opioidele endogene provin din precursori polipeptici cu moleculă mare
(pag. 166-167)
F1609017. Sindromul de abstinenţă la oprirea administrării opioidelor se datorează:

A. Sensibilizării şi externalizării receptorilor NMDA (heteroreglare de tip "up regulation")
B. Sensibilizării şi externalizării receptorilor adrenergici (heteroreglare de tip "up regulation")
C. Diminuării transmisiei inhibitoare glicin-ergice spinale
D. Creşterii acţiunii catalitice a acetilcolinesterazei neuronale
E. Scăderii numărului de receptori setoninergici centrali (heteroreglare de tip "down regulation")
(pag. 171)
F1609018. Sunt agonişti puternici ai receptorilor miu şi kappa:

A. Dextromoramida
B. Codeina
C. Pentazocina
D. Tilidina
E. Dextropropoxifenul
(pag. 168)
F1609019. Sunt efecte ale activării receptorilor delta:

A. Hipertensiunea arterială
B. Analgezia supraspinală
C. Sedarea
D. Comportamentul de învăţare şi recompensă
E. Farmacodependenţa
(pag. 167)
F1609020. Sunt efecte ale activării receptorilor kappa:

A. Hipotensiunea arterială
B. Comportamentul de învăţare şi recompensă
C. Sedarea
D. Euforia
E. Midriaza
(pag. 167)
F2109021. Medicamentele morfinomimetice au urmatoarele actiuni, cu o exceptie:

A. analgezica
B. antitusiva
C. midriaza
D. cresterea tonusului tubului digestiv si arborelui biliar
E. cresterea tonusului vezicii urinare
(pag. 170)
F2109022. Nu este efect al activarii receptorilor miu:

A. analgezie supraspinala
B. euforie
C. hipotensiune arteriala
D. dependenta psihica
E. deprimarea centrului respirator
(pag. 167)
F2109023. Analgezicele morfinomimetice au urmatoarele efecte adverse, cu o exceptie:

A. farmacodependenta
B. deprimarea respiratiei
C. greturi, varsaturi
D. sindrom diareic
E. retentie urinara
(pag. 171)
F2109024. Notati efectul stimularii receptorilor opioizi kappa (k):

A. euforie
B. depresie respiratorie
C. farmacodependenta
D. analgezie spinala
E. analgezie supraspinala
(pag. 167)
F2109025. Morfina are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

A. agonist al receptorilor miu si kappa
B. deprimant respirator
C. efect secundar vomitiv, la administrare injectabila
D. indicatie in durerile de orice intensitate

E. efect antitusiv
(pag. 168, 172, 173)
F2109026. Pentazocina are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

A. analgezie spinala
B. sedare
C. doza echianalgezica cu 10 mg morfina este de cca 50 mg, s.c.
D. agonist miu si antagonist kappa
E. disforie
(pag. 173, 174)
F2109027. Doza minima letala de morfina, per os la indivizi neobisnuiti, este (in mg):
A. 30
B. 60
C. 120
D. 240
E. 480
(pag. 173)
F2109028. Pentazocina are urmatorul profil farmacologic :

A. euforizant
B. deprimant al centrului respirator
C. analgezic morfinomimetic puternic
D. agonist miu
E. agonist kappa
(pag. 173, 174)
F2209029. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la analgezicele opioide sunt adevarate:
A. toleranta se instaleaza pentru toate efectele analgezicelor morfinomimetice
B. dependenta fizica are la baza un mecanism de hetero down-regulation
C. intoxicatia acuta cu opioide se trateaza cu metadona
D. antagonistii totali opioizi au efect toxicomanogen ridicat
E. caile implicate in toxicomania opioizilor sunt cai opioid-ergice si dopaminergice
(pag. 166-174)
F2209030. Care dintre urmatoarele substante se utilizeaza ca antidot in intoxicatii cu analgezice

morfinomimetice?
A. Pentazocina
B. Petidina
C. Dextropropoxifen
D. Naloxona
E. Tramadol
(pag. 172)
F2209031. Care dintre urmatoarele substante fac parte din grupul analgezicelor morfinomimetice cu
structura difenilpropilaminica?
A. Butorfanol
B. Codeina
C. Petidina
D. Naloxona
E. Metadona
(pag. 168)
F2209032. Alegeti dintre morfinomimetice pe cele cu structura de benzomorfan:

A. Levorfanol
B. Petidina
C. Pentazocina
D. Fentanil
E. Nalorfina
(pag. 168)
F2209033. Notati afirmatiile corecte referitoare la pentazocina;

A. Este substanta activa din Mialgin
B. Produce deprimare respiratorie puternica.
C. Este un analgezic opioid slab.
D. Este un analgezic opioid puternic
E. Este anatgonist opiaceu total.
(pag. 174)
F2209034. Notati afirmatiile corecte despre tramadol:

A. Este substanta activa din produsul Fortral.
B. Riscul de dependenta este redus.
C. Asocierea cu IMAO nu creste toxicitatea.
D. Se administreaza exclusiv i.v.
E. Are structura fenantrenica.
(pag. 174)
F2309035. Pentazocina are urmatoarele proprietati farmacodinamice cu o exceptie:

A. agonist kappa;
B. agonist miu;
C. produce analgezie spinala;
D. antagonist miu;
E. produce disforie.
(pag. 166 - 174)
F2509036. In migrenă se folosesc:

A. analgezice opioide
B. Carbamazepină
C. Ergotamină
D. antispastice
E. antianginoase
(pag. 165)
F2509037. Chimic pentazocina face parte din clasa:

A. Fenantrene
B. Morfinani
C. Fenilheptilamine
D. Benzomorfani
E. Fenilpiperidine
(pag. 168)
F2509038. Structura chimică de tip fenantrene este întâlnită la:

A. Metadona
B. hidromorfonă
C. oxicodonă
D. codeină
E. oximorfonă
(pag. 168)
F2509039. Morfina produce următoarele efecte cu excepţia:

A. scăderea secreţiilor digestive
B. greţuri, vărsături
C. diaree
D. contracţia sfincterelor
E. contracţia sfincterului Oddi
(pag. 170)
F2509040. Prin eliberarea de histamină morfina produce:

A. greţuri, vărsături
B. retenţie de urină
C. delir
D. urticarie
E. mioză
(pag. 171)
F2509041. Preparate magistrale cu morfină sunt următoarele, cu excepţia:

A. Pulbere de opiu
B. extract de opiu
C. tinctură de opiu
D. sirop de opiu
E. apă de opiu
(pag. 173)
F2609042. Indicatiile cimentului policarboxilat de zinc sunt urmatoarele:

A. cimentarea restaurarilor de mare amploare
B. cimentarea lucrarilor de mica amploare
C. cimentarea în zonele de solicitari masticatorii
D. cimentare unei lucrari în zona premolara-molara
E. cimentari provizorii
(pag. 994)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
F1209043. Analgezicele opioide:

A. se indica in dureri intense
B. sunt numai produse de sinteza
C. la om au efect excitant pe SNC
D. produc toleranta si dependenta
E. actioneaza exclusiv ca agonisti pe receptorii miu
(pag. 163-174)
F1209044. Analgezicele opioide:

A. scad pragul perceperii durerii
B. sunt eficace in durerea somatica si viscerala
C. deprima respiratia
D. cresc peristaltismul
E. cresc tonusul uterului gravid
(pag. 163-174)
F1209045. Care afirmatii sunt adevarate:

A. activarea receptorilor miu este responsabila de farmacodependenta
B. toleranta are la baza un mecanism de heteroreglare up
C. toleranta nu se instaleaza pentru efectul constipant
D. este interzisa asocierea unui analgezic opioid cu unul neopioid
E. sindromul de abstinenta la opioide imbraca manifestari de tip adrenergic
(pag. 163-174)
F1209046. Care analgezice morfinomimetice sunt agonisti puternici pe receptorii μ:

A. fentanyl
B. metadona
C. pentazocina
D. naloxona
E. codeina
(pag. 163-174)
F1209047. Morfina:
A. sufera intens efectul primului pasaj hepatic
B. este agonist-antagonist pe receptorii opioizi
C. stimuleaza respiratia
D. are proprietati constipante
E. are efecte antihistaminice
(pag. 163-174)
F1209048. Opiodele:
A. stimuleaza centrul tusei
B. produc midriaza
C. produc deprimare respiratorie
D. produc greata si voma
E. produc retentie urinara
(pag. 163-174)
A. intra in preparatul Mialgin
B. este un agonist slab pe receptorii miu si kappa
C. are efect analgezic mai slab decat morfina
D. produce dependenta psihica mai slaba decat morfina
E. se poate administra la bolnavii cu neoplasm
(pag. 163-174)
F1209050. Se contraindica utilizarea opioizilor:

A. in insuficienta respiratorie
B. in hipertrofie de prostata
C. postoperator
D. in anestezia generala
E. ca antitusive
(pag. 163-174)
A. este un analgezic-antipiretic
B. are un efect analgezic superior morfinei
C. este un agonist opioid central
D. prezinta un risc de dependenta mic
E. intra in preparatul Fortral
(pag. 163-174)
F1309052. Activarea receptorilor opioizi miu este asociata cu urmatoarele efecte:

A. analgezie (la nivel supraspinal);
B. midriaza;
C. euforie;
D. deprimare respiratorie;
E. dependenta fizica.
(pag. 166 - 174)
F1309053. Agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi sunt:

A. serotonina;
B. enkefaline;
C. histamina;
D. endorfine;
E. dinorfine.
(pag. 166 - 174)
F1309054. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse:

A. toleranta;
B. midriaza (exceptie petidina);
C. dependenta psihica;
D. hipertensiune arteriala;
(pag. 166 - 174)
F1309055. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza:

A. codeina;
B. naloxona;
C. pentazocina;
D. nalorfina;
E. metadona.
(pag. 166 - 174)
F1309056. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt:

A. are efect analgezic puternic;
B. risc mic de farmacodependenta;
C. induce greata si voma;
D. are si mecanism analgezic monoaminergic spinal;
E. are efect analgezic mediu.
(pag. 166 - 174)
F1309057. Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina?

A. toleranta;
B. dependenta psihica si fizica;
C. deprimare respiratorie;
D. diaree;
E. urticarie.
(pag. 166 - 174)
F1309058. Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina?

A. analgezie;
B. deprimarea centrului respirator;
C. bronhodilatatie;
D. deprimarea centrului tusei;
E. scaderea tonusului musculaturii netede a aparatului digestiv.
(pag. 166 - 174)
F1309059. Care din urmatoarele medicamente au actiune antagonista asupra receptorilor opioizi?
A. naloxona;
B. codeina;
C. nalorfina;
D. morfina;
E. metadona.
(pag. 166 - 174)
F1309060. Morfina are urmatoarele contraindicatii:

A. astm bronsic;
B. colica hepatica, colica renala (asociat cu un spasmolitic);
C. abdomen acut;
E. copii sub doi ani.
(pag. 166 - 174)
F1309061. Morfina prezinta urmatoarele efecte secundare:

A. hipertensiune arteriala;
B. urticarie;
C. greata, voma;
D. deprimarea respiratiei;
E. diaree, mictiuni frecvente.
(pag. 166 - 174)
F1309062. Profilul farmacocinetic al metadonei este:

A. biodisponibilitate per os buna;
B. biodisponibilitate per os redusa;
C. durata de actiune analgezica lunga (8 - 48 ore) si risc de cumulare;
D. durata de actiune analgezica medie;
E. nu prezinta risc de acumulare, datorita procentului redus de legare de proteinele plasmatice.
(pag. 166 - 174)
F1309063. Profilul farmacocinetic al morfinei este:

A. biodisponibilitate redusa p.o.;
B. coeficient de epurare hepatica mic;
C. durata de actiune analgezica medie (2 - 7 ore);
D. clearance hepatic dependent de functia cardiaca, tensiunea arteriala, debitul sanguin hepatic;
E. variabilitate farmacocinetica mare dependenta de activitatea enzimatica hepatica si debitul sanguin hepatic.
(pag. 166 - 174)
F1309064. Supradozarea si intoxicatia acuta cu analgezice opioide se manifesta prin:

A. mictiuni frecvente;
B. hipotensiune arteriala cu stare de soc;
C. diaree;
D. mioza (exceptie petidina);
E. deprimarea respiratiei.
(pag. 166 - 174)
F1309065. Tipurile de actiuni farmacodinamice care pot fi produse de analgezicele opioide sunt:
A. antivomitiva;
B. analgezica;
C. bronhodilatatoare;
D. laxativ-purgativa;
E. antitusiva.
(pag. 166 - 174)
F1309066. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice pentazocinei:

A. agonist pe receptorii opioizi k (kappa);
B. produce analgezie spinala;
C. este euforizant;
D. este deprimant al centrului respirator;
E. agonist pe receptorii opioizi miu.
(pag. 166 - 174)
F1409067. Analgezicele morfinomimetice pot fi administrate:

A. în dureri cronice intense
B. postoperator
C. la bolnavii cu abdomen acut
D. în arsuri intense
E. în patologia obstetricală
(pag. 172-173)
F1409068. Analgezicele morfinomimetice pot provoca:

A. retenţie urinară
B. hipotensiune arterială
C. diaree
D. midriază
E. iritaţie gastrică
(pag. 171)
F1409069. Care dintre următoarele efecte pot fi atribuite analgezicelor morfinomimetice:

A. relaxarea sfincterului Oddi
B. mioză
C. deprimarea respiraţiei
D. midriază
E. scăderea secreţiilor digestive
(pag. 170)
F1409070. Morfina este contraindicată în:

A. epilepsie
B. ulcer gastric
C. hipertensiune arterială
D. hipertrofia de prostată
E. abdomen acut
(pag. 173)

A. patologia obstetricală
B. copii sub 2 ani
C. infarct miocardic acut
D. edem pulmonar acut
E. hipertrofie de prostată
(pag. 173)
F1409072. Morfina:
A. provoacă midriază
B. traversează bariera feto-placentară
C. contractă sfincterul Oddi
D. poate fi administrată pe cale orală
E. diminuă contractilitatea miocardului
(pag. 172)
A. nu produce euforie
B. se administrează exclusiv parenteral
C. induce dependenţă psihică
D. nu provoacă deprimare respiratorie
E. are efect antagonist pe receptorii k şi agonist pe receptorii µ
(pag. 174)
F1409074. Precizaţi acţiunile farmacodinamice corecte ale analgezicelor morfinomimetice la nivelul

aparatului digestiv:
A. calmarea greţurilor şi vomei
B. efect antidiareic
C. scad tensiunea în arborele biliar
D. cresc peristaltismul intestinal
E. contractă sfincterul anal şi piloric
(pag. 170)
F1409075. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la morfină:

A. provoacă bronhoconstricţie
B. creşte secreţiile digestive
C. creşte metabolismul bazal
D. difuzează prin placentă şi laptele matern
E. provoacă hipotensiune arterială
(pag. 172)
F1409076. Sindromul de abstinenţă la analgezicele morfinomimetice se manifestă prin:

A. bradicardie
B. diaree
C. midriază
D. transpiraţii
E. tahicardie
(pag. 171)
F1409077. Sunt agonişti puternici ai receptorilor µ şi k următoarele analgezice morfinomimetice:

A. dextropropoxifen
B. codeina
C. metadona
D. hidromorfona
E. petidina
(pag. 168)
F1409078. Tramadolul poate provoca:

A. tahicardie
B. transpiraţii
C. greţuri, vărsături
D. bradicardie
E. diaree
(pag. 174)
A. are un efect analgezic similar cu codeina şi dextropropoxifen
B. se administrează exclusiv pe cale parenterală
C. are un risc de dependenţă mai mic decât morfina
D. nu deprimă centrul respirator
E. acţionează agonist la nivelul receptorilor µ şi k
(pag. 174)
F1509080. Analgezicele morfinomimetice antagonişti miu şi k sunt:

A. tramadol
B. naloxon
C. petidina
D. buprenorfina
E. naltrexon
(pag. 168)
F1509081. Analgezicele morfinomimetice prezintă următoarele acţiuni farmacodinamice:

A. acţiune analgezică
B. deprimarea centrului tusei
C. deprimarea centrului respirator
D. deprimarea centrului vomei din aria postrema
E. constipaţie
(pag. 170)
F1509082. Analgezicele morfinomimetice:

A. stimulează centrul respirator bulbar
B. produc bronhoconstricţie
C. au acţiune antitusivă
D. relaxează sfincterul Oddi
E. scad tonusul uterului gravid
(pag. 170)
F1509083. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

A. morfina difuzează prin placentă şi în laptele matern
B. pentazocina nu deprimă centrul respirator

C. pentazocina produce euforie
D. pentru morfină, toleranţa se instalează la analgezie şi deprimare respiratorie
E. morfina este recomandată în hipertrofia de prostată
(pag. 172, 173, 174)
F1509084. În intoxicaţia acută cu opiacee, pentru combaterea depresiei respiratorii se utilizează

medicamente antidot tip antagonişti miu:
A. nalorfina
B. buprenorfina
C. naloxon
D. hidromorfona
E. naltrexon
(pag. 169)
F1509085. La administrarea analgezicelor morfinomimetice, ca efecte secundare pot să apară:

A. stimularea respiraţiei
B. greţuri, vărsături
C. diaree
D. retenţie urinară
E. delir şi convulsii
(pag. 171)
F1509086. Notaţi caracteristicile farmacodinamice ale pentazocinei:

A. analgezic opioid slab
B. euforie
C. deprimă centrul respirator
D. induce dependenţă psihică
E. agonist k şi antagonist miu
(pag. 174)
F1509087. Tramadol:
A. este antagonist pe receptorii miu şi k
B. este agonist slab al receptorilor miu, k, delta
C. prezintă risc foarte mare de dependenţă
D. nu determină greaţă şi vomă
E. este indicat în durei moderate, acute şi cronice
(pag. 174)
F1609088. Au acţiune agonistă pe receptorii kappa şi antagonistă pe receptorii miu:

A. Naloxona
B. Nalbufina
C. Pentazocina
D. Nalorfina
E. Levorfanolul
(pag. 168)
F1609089. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată?

A. Concentraţia crescută de ioni de Na conduce la o capacitate crescută de legare a agoniştilor
B. Concentraţia crescută de ioni de Na conduce la o capacitate crescută de legare a antagoniştilor
C. Concentraţia scăzută de ioni de Na conduce la o capacitate crescută de legare a agoniştilor
D. Concentraţia scăzută de ioni de Na conduce la o capacitate scăzută de legare a agoniştilor
E. Concentraţia scăzută de ioni de Na conduce la o capacitate crescută de legare a antagoniştilor

(pag. 169)
F1609090. Efectele morfinomimeticelor prin acţionarea unor receptori specifici se explică la nivel
molecular prin:
A. Scăderea activităţii adenilat ciclazei (printr-o proteină Gi)
B. Deschiderea canalelor de calciu, cu creşterea influxului transmembranar de calciu
C. Deschiderea canalelor de potasiu, cu creşterea efluxului de potasiu
D. Stimularea activităţii adenilat ciclazei printr-o proteină Gs
E. Stimularea guanilat ciclazei cu activarea Ca-ATP-azei, sechestrarea şi extruzia calciului
(pag. 167)
F1609091. Farmacocinetica analgezicelor morfinomimetice are următoarele caracteristici:

A. Coeficient de extracţie hepatică mare pentru majoritatea morfinomimeticelor
B. Cleareance hepatic scăzut
C. Efect intens al primului pasaj hepatic pentru majoritatea morfinomimeticelor
D. Dependenţă mare de mărimea debitului sanguin hepatic
E. Timp de înjumătăţire mediu, cu excepţia metadonei
(pag. 169)
F1609092. Intoxicaţia acută cu morfinomimetice are următoarea simptomatologie clinică:

A. Midriază intensă, pupile fixe, reflex fotomotor abolit
B. Mioză (cu excepţia petidinei)
C. Hipertensiune arterială marcată, cu risc de accident vascular cerebral
D. Hipotensiune arterială, colaps
E. Respiraţie Cheyne Stokes, paralizia centrului respirator
(pag. 171+172)
F1609093. Mecanismele implicate în toxicomania produsă de analgezicele opioide sunt:

A. Favorizarea transmisiei opioidergice prin intermediul receptorilor miu
B. Stimularea eliberării glutamatului la nivel central
C. Diminuarea eliberării de dopamină
D. Creşterea eliberării de dopamină
E. Împiedicarea hidrolizei acetilcolinei
(pag. 171)
F1609094. Mecanismul de acţiune al tramadolului constă în:

A. Acţiune agonistă pe receptorii opioizi (miu, kappa, delta)
B. Inhibarea recaptării serotoninei
C. Inhibarea recaptării adrenalinei, cu stimularea consecutivă a receptorilor alfa-2 presinaptici
D. Potenţarea acţiunii inhibitoare a căilor monoaminergice spinale
E. Stimularea receptorilor GABA-A la nivelul căilor nigro-striatale
(pag. 174)
F1609095. Morfinomimeticele au următoarele acţiuni asupra SNC:

A. Deprimarea centrului tusei
B. Stimularea centrului respirator bulbar
C. Scăderea sensibilităţii centrului respirator la dioxidul de carbon
D. Stimularea centrului vomei
E. Analgezie
(pag. 170)
F1609096. Sunt antagonişti totali ai receptorilor opioizi, lipsiţi de acţiune analgezică:

A. Piritramida
B. Naloxona
C. Nalorfina
D. Naltrexona
E. Nalbufina
(pag. 169)
F2109097. Efectele secundare ale morfinei sunt:

A. deprimarea respiratiei
B. retentie urinara
C. diaree
D. hipotensiune arteriala
E. voma
(pag. 171, 172)
F2109098. Contraindicatiile morfinei sunt:

A. adenom de prostata
B. astm bronsic
C. depresie repiratorie
D. abdomen acut
E. diaree
(pag. 173)
F2109099. Pentazocina are urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. produce euforie
B. nu deprima centrul respirator
C. analgezic morfinomimetic puternic
D. agonist kappa
E. antagonist miu
(pag. 173, 174)
F2109100. Morfina are urmatoarele caracteristici:

A. agonist al receptorilor miu si kappa
B. deprimant respirator
C. efect secundar vomitiv, la administrare injectabila
D. efect antitusiv
E. este indicata in dureri de orice intensitate
(pag. 172, 173)
F2109101. Sunt analgezice agonisti puternici (miu si kappa):

A. levorfanol
B. piritramid
C. codeina
D. sufentanil
E. fentanil
(pag. 168)
F2109102. Analgezicele morfinomimetice pot prezenta urmatoarele tipuri de actiuni farmacodinamice:

A. antivomitiva
B. antitusiva
C. bronhoconstrictoare
D. laxativ-purgativa
E. analgezica
(pag. 170)
F2109103. Morfina are urmatoarele actiuni:

A. produce eruptii cutanate
B. produce degranulare mastocitara, cu eliberare de histamina
C. creste metabolismul bazal
D. deprima centrul tusei
E. deprima centrul vomei
(pag. 170, 172, 173)
F2109104. Notati actiunile farmacodinamice corespunzatoare medicamentelor morfinomimetice:

A. analgezica
B. antitusiva
C. cresterea tonusului tubului digestiv si arborelui biliar
D. cresterea tonusului vezicii urinare
E. midriaza
(pag. 170)
F2109105. Notati agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi:

A. endorfine
B. dinorfine
C. encefalina
D. serotonina
E. endomorfina
(pag. 166)
F2109106. Tramadol are urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. agonist puternic miu, kappa, delta
B. stimuleaza recaptarea noradrenalinei
C. stimuleaza recaptarea serotoninei
D. indicatie in dureri moderate, acute si cronice
E. doza maxima este 400 mg/zi
(pag. 174)
F2109107. Notati efectele activarii receptorilor opioizi kappa:

B. analgezie spinala
C. depresie respiratorie
D. disforie
E. dependenta psihica
(pag. 167)
F2109108. Notati efectele activarii receptorilor opioizi miu:

B. deprimarea centrului respirator
C. euforie
D. hipotensiune arteriala
E. dependenta psihica
(pag. 167)
F2109109. Notati morfinomimeticele agonisti puternici:

A. morfina
B. metadona
C. fentanil
D. petidina
E. pentazocina
(pag. 168, 169)
F2109110. Notati efectele adverse ale analgezicelor morfinomimetice:

A. farmacodependenta
B. deprimarea respiratiei
C. greturi, varsaturi
D. sindrom diareic
E. retentie urinara
(pag. 171)
F2109111. Notati efectele adverse ale morfinomimeticelor agonisti miu:

B. dependenta psihica
C. dependenta fizica cu sindrom de abstinenta
D. disforie
E. hipotensiune posturala
(pag. 167-171)
F2109112. Notati simptomele din intoxicatia acuta si supradozarea morfinomimeticelor:

A. mioza
B. respiratie Cheyne -Stokes
C. cianoza
D. incontinenta urinara
E. soc
(pag. 171, 172)
F2109113. Tramadolul are urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. greata, voma
B. tahicardie, transpiratie
C. risc mic de farmacodependenta
D. CI asocierea cu IMAO
E. indicata asocierea cu antidepresive inhibitoare ale recaptarii serotoninei
(pag. 174)
F2209114. Pentru combaterea durerii pot fi utilizate:

A. analgezice-antipiretice
B. analgezice opioide
C. anestezice locale
D. antiemetice
E. antihistaminice H1
(pag. 166-174)
F2209115. Care analgezice morfinomimetice sunt antagonisti miu, agonisti k:

A. morfina
B. petidina
C. pentazocina
D. nalorfina
E. buprenorfina
(pag. 166-174)
F2209116. Analgezicele opioide produc:

A. deprimarea centrului tusei
B. relaxarea musculaturii netede digestive
C. stimularea centrului respirator
D. toleranta si dependenta
E. retentie urinara
(pag. 166-174)
F2209117. Analgezicele morfinomimetice se pot indica:

A. in dureri acute intense postoperatorii
B. in durerile din cancer
C. in tratamentul tuse seci
D. in tratamentul insuficientei respiratorii
E. in edemul pulmonar acut
(pag. 166-174)
F2209118. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt analgezice morfinomimetice?

A. Diclofenac.
B. Fenilbutazona.
C. Pentazocina.
D. Ibuprofenul.
E. Dextropropoxifena.
(pag. 168)
F2209119. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la naloxona si naltrexona sunt adevarate?
A. Sunt agonisti totali miu si K ai morfinei.
B. Au actiune analgezica superioara morfinei.
C. Produc deprimare respiratorie si dependenta.
D. Sunt antagonisti totali ai morfinei.
E. Sunt utilizate in intoxicatia acuta cu opiacee pentru combaterea depresiei respiratorii.
(pag. 169)
F2209120. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de analgezicele morfinomimetice?

A. Cresterea pragului de percepere a durerii si de reactie la durere, cu inlaturarea reactiilor psihice,vegetative
si somatice.
B. Deprimarea centrului tusei.
C. Stimularea centrului respirator bulbar.
D. Deprimarea centrului respirator bulbar.
E. Cresterea peristaltismului intestinal si relaxarea sfincterelor.
(pag. 169,170)
F2209121. Indicatiile analgezicelor morfinomimetice sunt:

A. Dureri acute intense (postoperator, traumatisme).
B. Dureri dentare.
C. Migrene.
D. Dureri cronice intense (neoplasm).
E. Poliartrita reumatoida.
(pag. 172)
F2209122. Morfina:
A. Este un alcaloid cu structura fenantrenica.
B. Este un alcaloid cu structura pirazolica.
C. Are efect analgezic slab.
D. Nu produce toleranta si dependenta.
E. Se utilizeaza pentru tratament de scurta durata in dureri acute intense.
(pag. 168,172-173)
A. Este un agonist-antagonist al receptorilor opiacei.
B. Este antagonist total al receptorilor opiacei.
C. Nu prezinta efect analgezic.
D. Nu produce dependenta psihica
E. Este substanta activa din preparatul Fortral comprimate, fiole.
(pag. 173)
F2209124. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Tramadol sunt adevarate?

A. Este un derivat de ciclohexanol.
B. Riscul de dependenta este mare.
C. Riscul de dependenta este mic.
D. Este indicat in dureri acute moderate si cronice.
E. Poate fi conditionat sub forma de capsule, solutie de uz intern, supozitoare si solutie injectabila.
(pag. 174)
F2209125. Care dintre urmatoarele analgezice morfinomimetice sunt obtinute prin sinteza?
A. Morfina
B. Oxicodona
C. Pentazocina
D. Levorfanol
E. Tramadol
(pag. 168)
F2209126. Care dintre urmatoarele substante sunt derivati de fenantren:

A. Pentazocina
B. Fentanil
C. Metadona
D. Oxicodona
E. Codeina
(pag. 168)
F2209127. Care dintre urmatoarele actiuni farmacodinamice corespund analgezicelor

morfinomimetice?
A. Antitusiv
B. Antidiareic
C. Vomitiv
D. Cresterea secretiilor digestive.
E. Bronhoconstrictie
(pag. 169-170)
F2209128. Morfina este:

A. Un produs de sinteza.
B. Un derivat de difenilamina.
C. Indicata in dureri acute foarte intense.

D. Se administreaza oral sau parenteral.
E. Se administreaza in crize de astm
(pag. 172)
F2209129. Care dintre urmatoarele contraindicatii sunt adevarate in cazul morfinei?

A. Copii sub 2 ani
B. Hipertrofie de prostata.
C. Abdomen acut.
D. Dureri neoplazice
E. Preanestezie
(pag. 173)
F2209130. Care dintre urmatoarele simptome sunt caracteristice in intoxicatia acuta cu morfina?
A. Mioza accentuata
B. Hipotensiunea arteriala
C. Respiratia Cheyne-Stokes
D. Hipertensiune arteriala
E. Retentie urinara
(pag. 171-172)
F2209131. Tramadol :
A. Este agonist opioid, central.
B. Inhiba recaptarea serotoninei.
C. Are un risc de dependenta mic.
D. Se asociaza cu IMAO
E. Se administreaza oral, parenteral, rectal.
(pag. 174)
A. Este un analgezic opioid slab.
B. Produce euforie.
C. Deprima centrul respiratior.
D. Este conditionat in produsul Fortral.
E. Este un agonist miu si un antagonist k
(pag. 173-174)
F2209133. Alegeti dintre morfinomimetice pe cele naturale:

A. Codetilina
B. Codeina
C. Hidromorfona
D. Morfina
E. Metadona
(pag. 168)
F2209134. Alegeti antagonistii opiacei totali (antidoti):

A. Petidina
B. Naltrexona
C. Naloxona
D. Tramadol
E. Levorfanol
(pag. 168)
F2209135. Alegeti morfinomimeticele cu structura de difenilpropilamina;

A. Petidina
B. Pentazocina
C. Piritramid
D. Metadona
E. Dextropropoxifen
(pag. 168)
F2209136. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la farmacotoxicologia morfinomimeticelor:

A. Sunt potential toxicomanogene.
B. Deprima respiratia.
C. Nu produc retentie urinara
D. In supradozare apare midriaza accentuata.
E. In supradozare apare hipotensiune arteriala.
(pag. 171)
F2209137. Notati afirmatiile corecte despre morfina:

A. Nu difuzeaza prin placenta si in laptele matern.
B. Este indicata in astmul bronsic
C. Este contraindicata in abdomen acut.
D. Favorizeaza eliberarea de histamina.
E. Deprima centrul tusei si centrul respirator
(pag. 172-173)
F2209138. Alegeti indicatiile corecte pentru morfina:

A. Dureri intense postoperator.
B. Preanestezie.
C. Abdomen acut
D. Constipatie cronica
E. Dureri acute in infarct miocardic.
(pag. 173)
F2209139. Simptomele frecvente in intoxicatia acuta cu morfinomimetice sunt:

A. Midriaza accentuata.
B. HTA
C. hTA
D. Diureza
E. Respiratie Cheyne-Stokes
(pag. 171-172)
F2209140. Receptorii opiozi:

A. pot fi de tip kapa
B. sunt receptori de tip canal ionic
C. sunt cuplati cu proteina G
D. pot fi de tip miu
E. prezinta stereospecificitate inalta
(pag. 166-174)
F2209141. Care din urmatoarele substante sunt agonisti puternici ai receptorilor opioizi:
A. naloxona
B. fentanilul
C. hidromorfona
D. oxicodona
E. dextromoramida
(pag. 166-174)
F2209142. Analgezicele morfinomimetice:

A. impiedica perceptia durerii la nivel talamic si cortical
B. stimuleaza centrul tusei
C. produc sedare si somnolenta
D. produc bronhodilatatie
E. produc frecvent diaree
(pag. 166-174)
F2209143. Morfina:
A. se poate elimina prin mucoasa gastrica
B. nu difuzeaza prin placenta
C. este histaminoeliberatoare
D. creste metabolismul bazal
E. se indica in dureri acute severe
(pag. 166-174)
A. este un agonist puternic al receptorilor opioizi
B. are si un mecanism monoaminergic spinal
C. prezinta un risc mic de dependenta
D. se poate asocia cu IMAO
E. se indica in dureri moderate
(pag. 166-174)
F2309145. Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina?

A. analgezie;
B. deprimarea centrului respirator;
C. bronhodilatatie;
D. deprimarea centrului tusei;
E. scaderea tonusului musculaturii netede a aparatului digestiv.
(pag. 166 - 174)
F2309146. Activarea receptorilor opioizi miu este asociata cu urmatoarele efecte:

A. analgezie (la nivel supraspinal);
B. midriaza;
C. euforie;
(pag. 166 - 174)
F2309147. Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina?

A. toleranta;
B. dependenta psihica si fizica;
D. diaree;
E. urticarie.
(pag. 166 - 174)
F2309148. Care din urmatoarele medicamente au actiune antagonista asupra receptorilor opioizi?
A. naloxona;
B. codeina;
C. nalorfina;
D. morfina;
E. metadona.
(pag. 166 - 174)
F2309149. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza:

A. codeina;
B. naloxona;
C. pentazocina;
D. nalorfina;
E. metadona.
(pag. 166 - 174)
F2309150. Profilul farmacocinetic al morfinei este:

A. biodisponibilitate redusa p.o.;
B. coeficient de epurare hepatica mic;
C. durata de actiune analgezica medie (2 - 7 ore);
D. clearance hepatic dependent de functia cardiaca, tensiunea arteriala, debitul sanguin hepatic;
E. variabilitate farmacocinetica mare dependenta de activitatea enzimatica hepatica si debitul sanguin hepatic.
(pag. 166 - 174)
F2309151. Profilul farmacocinetic al metadonei este:

A. biodisponibilitate per os buna;
B. biodisponibilitate per os redusa;
C. durata de actiune analgezica lunga (8 - 48 ore) si risc de cumulare;
D. durata de actiune analgezica medie;
E. nu prezinta risc de acumulare, datorita procentului redus de legare de proteinele plasmatice.
(pag. 166 - 174)
F2309152. Tipurile de actiuni farmacodinamice care pot fi produse de analgezicele opioide sunt:
A. antivomitiva;
B. analgezica;
C. bronhodilatatoare;
D. laxativ-purgativa;
E. antitusiva.
(pag. 166 - 174)
F2309153. Morfina prezinta urmatoarele efecte secundare:

A. hipertensiune arteriala;
B. urticarie;
C. greata, voma;
D. deprimarea respiratiei;
E. diaree, mictiuni frecvente.
(pag. 166 - 174)
F2309154. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse:

A. toleranta;
B. midriaza (exceptie petidina);
C. dependenta psihica;
D. hipertensiune arteriala;
(pag. 166 - 174)
F2309155. Supradozarea si intoxicatia acuta cu analgezice opioide se manifesta prin:

A. mictiuni frecvente;
B. hipotensiune arteriala cu stare de soc;
C. diaree;
D. mioza (exceptie petidina);
E. deprimarea respiratiei.
(pag. 166 - 174)
F2309156. Morfina are urmatoarele contraindicatii:

A. astm bronsic;
B. colica hepatica, colica renala (asociat cu un spasmolitic);
C. abdomen acut;
E. copii sub doi ani.
(pag. 166 - 174)
F2309157. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice pentazocinei:

A. agonist pe receptorii opioizi k (kappa);
B. produce analgezie spinala;
C. este euforizant;
D. este deprimant al centrului respirator;
E. agonist pe receptorii opioizi miu.
(pag. 166 - 174)
F2309158. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt:

A. are efect analgezic puternic;
B. risc mic de farmacodependenta;
C. induce greata si voma;
D. are si mecanism analgezic monoaminergic spinal;
E. are efect analgezic mediu.
(pag. 166 - 174)
F2309159. Agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi sunt:

A. serotonina;
B. enkefaline;
C. histamina;
D. endorfine;
E. dinorfine.
(pag. 166 - 174)
F2309160. Efecte ale stimularii receptorilor opioizi miu sunt urmatoarele:

A. analgezie supraspinala;
B. euforie;
C. farmacodependenta;
E. analgezie spinala.
(pag. 166 - 174)
F2309161. Care din afirmatiile in legatura cu morfina nu sunt corecte?

A. agonist pe receptori miu si kappa;
B. deprimant respirator;
C. efect antitusiv intens;
D. stimulant respirator;
E. indicata in durerile de orice intensitate.
(pag. 166 - 174)
F2309162. Indicati efectul activarii receptorilor opioizi kappa:

A. sedare;
B. disforie;
D. farmacodependenta;
E. analgezie spinala.
(pag. 166 - 174)
F2309163. Care din urmatoarele opioide sunt antagonisti totali (miu si kappa) cu eficacitate analgezica
mare:
A. metadona;
B. pentazocina;
C. morfina;
D. petidina;
E. fentanil.
(pag. 166 - 174)
F2509164. Sunt nociceptori:

A. chemoreceptori pentru mediatorii periferici ai durerii
B. mecanoceptori
C. adrenoreceptori
D. colinoreceptori
E. presoreceptori
(pag. 163)
F2509165. Mediatori algogeni la nivel periferic:

A. serotonina
B. histamina
C. bradikinina
D. substanţa P
E. acetilcolina
(pag. 163)
F2509166. Morfina este indicată în:

A. astm bronşic
B. dureri din fracturi
C. dureri din neoplasm
D. hipotensiune arterială
E. preanestezie
(pag. 173)
F2509167. Morfina produce:

A. Bronhoconstricţie gravă la astmatici
B. scăderea metabolismul bazal
C. creşterea consumul de oxigen celular

D. creşterea PCO2
E. deprimarea centrului tusei
(pag. 172, 173)

A. hipertrofie de prostată
B. astm
C. abdomen acut
D. neoplasm
E. copii sub 2 ani
(pag. 172,173)
F2509169. Dozele letale de morfină la toxicomani:

A. 60 mg
B. 120 mg
C. 250 mg
D. 50 g
E. 25 g
(pag. 173)
A. este agonist K
B. antagonist miu
C. analgezic opioid puternic
D. produce disforie
E. deprimă centrul respirator
(pag. 173,174)
A. este agonist opioid central
B. are mecanism monoaminergic cortical
C. inhibă recaparea noradrenalinei
D. inhibă recaptarea serotoninei
E. provoacă analgezie
(pag. 174)
F2509172. Neuromodulatorii sau opioide endogene:

A. endorfine
B. prostaglandine
C. dinorfine
D. endotelină
E. encefaline
(pag. 166)
F2609173. Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinata de:

A. resturi de ciment provizoriu
B. plusuri pe suprafata interna a componentei metalice
C. metoda de slefuire a bontului dentar
D. existenta unor arii de contact prea strânsa
E. procese carioase multiple
(pag. 983)
F2609174. Pentru ca în timpul cimentarii coroana sa nu se distanteaze de suprafetele bontului trebuie

tinut cont de:
A. crearea de santuri pe suprafata interna a coroanei
B. lacuirea bontului
C. supraextensiunea masei de ambalat
D. eroziunea galvanica
E. presiune mare la cimentare
(pag. 986)
F2609175. Fixarea provizoriu a lucrarilor protetice în cavitatea bucala se practica din mai multe
considerente:
A. posibilitatea unei interpretari mai obiective a retentiei
B. verificarea aspectului fizionomic si al fonatiei
C. vindecarea unor posibile leziuni gingivale
D. testare compatibilitatii materialului lucrarii în mediul salivar
E. adaptarea la noua dimensiune vertivala de ocluzie
(pag. 988)
F2609176. Fixarea de durata se poate face cu:

A. cimenturi traditionale: FOZ<, CFF, si ZOE modificat
B. cimenturi polielectrolitice
C. cimenturi rasini
D. cimenturi "hibride"
E. elastomeri de sinteza
(pag. 990)
F2609177. Criteriile de selectare a cimenturilor sunt:

A. starea pulpei dintilor stâlpi
B. gradul de paralelism al dintilor stâlpi
C. retentia biomecanica a coroanei pe dintele stâlpi
D. marimea anticipata a fortelor care vor tinde sa desprinda restaurarea
E. pretul de cost
(pag. 999)
F2609178. Înaintea cimantarii de durata trebuie executata urmatoarele manopere:

A. testarea vitalitatii dintilor stâlpi
B. verificarea protezei fixe pe modelul de lucru
C. îndepartarea completa a cimentului provizoriu de pe suprafetele dentare
D. verificarea existentei unor arii de contact prea strânse
E. verificarea formei bontului dentar
(pag. 1000)
F2609179. Pentru curatirea bontului dentare se indica:

A. alcoolul
B. apa oxigenata
C. stergerea cu neofalina
D. acid poliacrilic 30%
E. cloramina
(pag. 1001)
F2609180. Uscarea cu jet de aer a bontului dentar este interzisa datorita:

A. afectarii odontoblastilor
B. desicarea dentinei
C. crearea unei pelicule de lichid la suprafata bontului dentar
D. îndepartarea smearlayer-ului
E. posibilitatii infectarii plagii dentinare
(pag. 1001)
F2609181. Cimenturile ionomere de sticla poseda:

A. adeziunea crescuta la preparatii si coroana
B. rata scazuta la carie secundara
C. toleranta pulpara scazuta
D. aspect inestetic
E. viscozitate scazuta
(pag. 995)
Tema nr. 10
Analgezice antipiretice
BIBLIOGRAFIE:
F1210001. Alegeţi afirmaţiile corecte:

A. Benorilat este analgezic cu structură de pirazolonă
B. Metamizolul are efect analgezic, antipiretic, antispastic
C. Paracetamolul se utilizează ca antipiretic, antiinflamator şi antispastic
D. Acidul acetilsalicilic are efecte analgezice superioare metamizolului
E. Glafenina este analgezic cu structură de pirazolonă
(pag. 175-181)
F1210002. Alegeţi afirmaţiile false

A. În intoxicaţia cu aspirină se foloseşte ca antidot specific acetilcisteina
B. Metamizolul poate fi administrat i.v. ca analgezic sau antipiretic
C. Paracetamolul este analgezic-antipiretic
D. Pirazolonele sunt contraindicate în leucopenie
E. Aspirina nu se administrează înaintea unei intervenţii chirurgicale
(pag. 175-181)
F1210003. Care afirmaţii referitoare la aspirină sunt corecte:

A. La doze mari este antiagregant plachetar
B. Efectul antiinflamator apare la doze mici
C. Este lipsit de acţiune antipiretică
D. Inhibă biosinteza de PGE2 citoprotectoare şi scăderea mucusului gastric
E. Stimulează biosinteza de PGE2 bronhodilatatoare prin acetilarea ireversibilă a COX1
(pag. 175-181)
F1210004. Care dintre compuşii următori au acţiune analgezică-antipiretică şi antiinflamatoare?

A. Petidina
B. Paracetamol
C. Acid acetilsalicilic
D. Metamizol
E. Tramadol
(pag. 175-181)
F1210005. Metamizolul sodic:

A. Este derivat de anilină
B. Nu se poate administra parenteral
C. Este contraindicat la copii
D. Nu se absoarbe prin mucoasa rectală
E. Nu este incriminat în inducerea cancerului gastric
(pag. 175-181)
F1210006. Notaţi afirmaţiile corecte referitoare la paracetamol

A. Este o pirazolonă
B. Este metabolitul activ al fenacetinei

C. Fenacetina este metabolitul său activ
D. Nu se poate asocia cu alte analgezice deoarece creşte riscul reacţiilor adverse
E. Nu se asociază cu acidul ascorbic datorită pH-lui acid creat de acesta
(pag. 175-181)
F1210007. Notaţi afirmaţiile corecte:

A. Antipireticele sunt substanţe hipotermizante
B. Analgezicele acţionează numai prin mecanism periferic
C. Unele prostaglandine (PGE1) cresc sensibilitatea terminaţiilor nervoase senzitive şi eliberarea de
substanţă P, provocând hiperalgie
D. Analgezicele-antipiretice nu sunt eficiente în durerile somatice
E. Antipireticele inhibă mecanismele de termoliză (transpiraţie, vasodilataţie periferică)
(pag. 175-181)
F1210008. Notaţi afirmaţiile corecte:

A. Analgezicele-antipiretice produc euforie
B. Analgezicele-antipiretice deprimă respiraţia
C. Paracetamolul nu are efecte metemoglobinizante
D. Paracetamolul se poate administra şi în caz de insuficienţă hepatică şi renală
E. Pirazolonele pot produce tulburări sanguine: leucopenie, agranulocitoză, anemie aplastică.
(pag. 175-181)
F1310009. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii in afara de una dintre acestea:
A. astm bronsic;
B. cardiopatie ischemica;
C. ulcer gastro-duodenal;
D. alergie la salicilati;
E. diateza hemoragica.
(pag. 175 - 181)
F1310010. Metamizolul are urmatoarele efecte in afara de unul dintre acestea:

A. alergizant;
B. antispastic musculotrop;
C. cancerigen gastric;
D. leucopenizant;
E. analgezic.
(pag. 175 - 181)
F1310011. Paracetamolul are urmatoarele efecte in afara de unul dintre acestea:

A. methemoglobinizant;
B. antipiretic;
C. analgezic;
D. antiinflamator;
E. hepatotoxic.
(pag. 175 - 181)
F1410012. Antidotul specific utilizat la bolnavii cu intoxicaţie acută la paracetamol este:

A. deferoxamina
B. acidul edetic
C. acetilcisteină
D. acidul cromoglicic
E. protamină
(pag. 181)
F1410013. Toxicitatea principală a paracetamolului în caz de intoxicaţie acută este:

A. renală
B. hematologică
C. hepatică
D. neurologică
E. gastrică
(pag. 181)
F1510014. Acidul acetilsalicilic are următoarele contraindicaţii, cu excepţia:

A. diateză hemoragică
B. astm bronşic
C. luxaţii
D. alergii la salicilaţi
E. ulcer gastroduodenal
(pag. 179)
F1510015. Acidul acetilsalicilic:

A. nu are efect analgezic
B. are efect antiinflamator slab
C. are efect antiinflamator prin acetilare ireversibilă a ciclooxigenazei inductibile tip COX-2
D. este hiperglicemiant
E. este hipercolesterolemiant
(pag. 178)
F1510016. Aminofenazona:
A. este derivat de anilină
B. este derivat de acid salicilic
C. produce frecvent hematurie
D. prezintă efect antispastic musculotrop
E. este analgezic mai slab ca acidul acetilsalicilic
(pag. 180)
F1510017. Efectele secundare ce apar la administrarea de analgezice - antipiretice se explică prin:

A. stimularea ciclooxigenazei COX
B. inhibarea de COX-1 constitutivă
C. stimularea COX-2 inductibilă
D. stimularea COX-1 constitutivă
E. efect central talamic
(pag. 177)
F1510018. Intoxicaţia acută cu paracetamol produce:

A. toleranţă
B. euforie
C. deprimare respiratorie
D. necroză acută hepatică
E. leucopenie
(pag. 181)
F1510019. Reacţiile alergice la administrarea de acid acetilsalicilic sunt următoarele, cu excepţia:
A. eritem nodos
B. purpură
C. porfirie
D. microhemoragii gastrice
E. edem angioneurotic
(pag. 179)
F1610020. Aminofenazona este un analgetic antipiretic, din punct de vedere chimic fiind un derivat de:
A. Acid salicilic
B. Pirazolonă
C. Anilină
D. Chinolină
E. Fenil-etilamină
(pag. 176)
F1610021. Antidotul specific intoxicaţiei cu paracetamol este:

A. Administrarea imediată a furosemidului
B. Edetatul disodic monocalcic (edetamina)
C. Acetilcisteina administrată în primele 12 ore
D. Fenobarbitalul
E. Fenitoina
(pag. 181)
F1610022. Doza antiinflamatorie medie a acidului acetilsalicilic este de:

A. 0,5 g/ zi
B. Între 1-2 g/zi
C. 2 x 1,5 g/zi
D. Sub 0,5 g/zi
E. Între 0,5-1 g/zi
(pag. 179)
F1610023. Efectele secundare ale acidului acetilsalicilic apar la nivelul:

A. Aparatului respirator – tuse prin stimularea biosintezei de PGE2
B. Aparatului digestiv – efect ulcerigen prin inhibarea biosintezei PGE2
C. SNC- depresie
D. Analizatori – tulburări de vedere a culorilor
E. Sânge – antiagregant plachetar la doza de 3 g/zi
(pag. 179)
F1610024. Fenacetina face parte din derivaţii de:

A. Pirazolonă
B. Anilină
D. Chinolină
E. Acetilamină
(pag. 176)
F1610025. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate pentru paracetamol

A. Este antiinflamator
B. Este analgezic
C. Este antipiretic
D. Are efect metemoglobizant
E. Este hepatotoxic
(pag. 180-181)
F2110026. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele actiuni farmacodinamice, cu o exceptie:

A. analgezica antipiretica
B. antiinflamatoare
C. antiagreganta plachetara
D. uricozurica
E. hiperglicemianta
(pag. 178)
F2110027. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii, cu o exceptie:

A. ulcer gastro-duodenal
B. diateza hemoragica
C. astm bronsic
D. alergie la salicilati
E. diabet
(pag. 178, 179)
F2110028. Mecanismele actiunii antiagregant plachetare a acidului acetilsalicilic sunt:

A. inhibarea ireversibila a ciclooxigenazei COX -2
B. acetilarea cicloxigenazei COX-1 din trombocite
C. acetilarea ciclooxigenazei COX - 1 din endoteliul vascular
D. stimularea biosintezei plachetare de TXA2
E. inhibarea biosintezei de PGI2
(pag. 178)
F2110029. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii, cu o exceptie:

C. alergie la salicilati
D. cardiopatie ischemica
E. astm bronsic
(pag. 179)
F2110030. Paracetamolul are urmatoarele efecte, cu o exceptie:

A. anlgezic
B. antipiretic
C. antiinflamator
D. methemoglobinizant
E. toxic hepatic
(pag. 180, 181)
F2110031. Doza zilnica medie de acid acetilsalicilic ca antiagregant plachetar este (in grame):
A. 0,050
B. 0,200
C. 0,500
D. 1,000
E. 1,500
(pag. 180)
F2110032. Metamizol are urmatoarele efecte, cu o exceptie:
A. analgezic
B. antispastic musculotrop
C. leucopenizant
D. alergizant
E. cancerigen gastric
(pag. 179)
F2110033. In nevralgia de trigemen este medicament de electie:

A. acid acetilsalicilic
B. paracetamol
C. sumatriptan
D. carbamazepina
E. tramadol
(pag. 165)
F2210034. Metamizolul:
A. este un antiinflamator steroidian
B. are si proprietati antispastice musculotrope
C. poate induce cancerul gastric
D. se administreaza exclusiv oral
E. nu se poate administra la copii
(pag. 175-181)
F2210035. Care afirmatii referitoare la analgezicele-antipiretice sunt adevarate:

A. efectul analgezic are exclusiv mecanism central
B. sunt eficace in principal in durerile viscerale
C. produc hipotermie
D. pot avea proprietati antiinflamatoare
E. pot avea proprietati antispastice de tip anticolinergic
(pag. 175-181)
F2210036. Care dintre urmatorii compusi sunt derivati de pirazolona ?

A. Metamizol
B. Fenacetina
C. Benorilat
D. Paracetamol
E. Salicilamida
(pag. 176)
F2210037. Care dintre urmatorii compusi sunt derivati de anilina ?

A. Paracetamol
B. Metamizol
C. Glafenina
D. Salipirina
E. Propifenazona
(pag. 176)
F2210038. Care dintre urmatoarele analgezice antipiretice poseda si actiune antispastica

musculotropa?
A. Paracetamol
B. Acidul acetilsalicilic
C. Metamizol
D. Salipirina
E. Fenacetina
(pag. 176)
F2210039. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase se administreaza ca antidot in

intoxicatii cu paracetamol?
A. Mesna
B. Bromhexin
C. Ambroxol
D. Carbocisteina
E. Acetilcisteina
(pag. 181)
F2210040. Notati afirmatiile corecte despre acidul acetilsalicilic:

A. Modul de conditionare nu influenteaza biodisponibilitatea.
B. Este un analgezic puternic.
C. La doze mari este antiagregant plachetar.
D. Nu are efecte antipiretice.
E. Biodisponibilitatea este dependenta de forma de cristalizare.
(pag. 178)
F2210041. Acetilcisteina este antidot specific in intoxicatie cu:

A. Aminofenazaona
B. Metamizol
C. Paracetamol
D. Acid acetilsalicilic
E. Codeina.
(pag. 181)
F2210042. Nu este indicata depasirea duratei de 5 zile in utilizarea :

A. Metamizol
B. Paracetamol
D. Fenobarbital
E. Acid ascorbic
(pag. 181)
F2310043. Acidul acetilsalicilic nu este conraindicat in:

A. ulcer duodenal;
B. angina pectorala (cardiopatie ischemica);
C. diateza hemoragica;
D. astm bronsic alergic;
E. ulcer gastric.
(pag. 175 - 181)
F2310044. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii in afara de una dintre acestea:
A. astm bronsic;
B. cardiopatie ischemica;
C. ulcer gastro-duodenal;
D. alergie la salicilati;
E. diateza hemoragica.
(pag. 175 - 181)
F2310045. Paracetamolul are urmatoarele efecte in afara de unul dintre acestea:

A. methemoglobinizant;
B. antipiretic;
C. analgezic;
D. antiinflamator;
E. hepatotoxic.
(pag. 175 - 181)
F2310046. Metamizolul are urmatoarele efecte in afara de unul dintre acestea:

A. alergizant;
B. antispastic musculotrop;
C. cancerigen gastric;
D. leucopenizant;
E. analgezic.
(pag. 175 - 181)
F2510047. Derivati de acid salicilic sunt:

A. salipirina
B. benorilat
C. glafenina
D. metamizol
E. fenacetina
(pag. 176)
F2510048. Noraminofenazona:
A. este incriminata in producerea cancerului gastric
B. este utilizata p.o. si i.m.
C. nu produce alergii
D. este analgezic si antispastic mai slab decat aminofenazona
E. metabolitul sau activ este acidul rubazonic
(pag. 180)
F2510049. Acidul acetilsalicilic se asociaza frecvent in produsele farmaceutice cu:

A. piroxicam
B. morfina
C. adrenalina
D. cafeina
E. metamizol
(pag. 178)
F2510050. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic:

A. poate produce bronhoconstrictie
B. nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutive
C. efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6g/zi)
D. are efecte analgezice superioare metamizolului
E. stimuleaza biosinteza PGE2 bronhodilatatoare prin acetilarea ireversibila a COX-1
(pag. 178-179)
F2510051. Intoxicatia acuta cu paracetamol se manifesta prin:

A. alergii
B. necroza acuta hepatica
C. leucopenie
D. rabdomioliza
E. spasm piloric
(pag. 180)
F2510052. Care din urmatorii compusi au actiune analgezica- antipiretica si antiinflamatoare?

A. metamizol
B. tramadol
C. aminofenazona
D. paracetamol
E. petidina
(pag. 176)
F2610053. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă?

A. Antiacidele alcalinizante scad absorbţia gastrică a substanţelor bazice
B. Parasimpatoliticele întârzie absobţia medicamentelor luate concomitent prin influenţarea motilităţii gastrice
C. Substanţele mucilaginoase reduc absorbţia medicamentelor prin reducerea contactului cu mucoasa
D. Creşterea secreţiei acide a stomacului favorizează absorbţia substanţelor cu caracter acid
E. Parasimpatomimeticele grăbesc evacuarea stomacului şi modifică viteza absorbţiei intestinale a
medicamentelor
(pag. 63)
F2610054. Sunt reacţii metabolice de oxidare nemicrozomială (citoplasmatice):

A. Oxidarea alcoolilor şi aldehidelor
B. Dezaminarea oxidativă
C. S-oxidarea
D. N-oxidarea aminelor secundare
E. Hidroxilarea alifatică şi aromatică
(pag. 127)
F2610055. Care dintre afirmaţiile următoare este incorectă?

A. Eliminarea substanţelor prin bilă are loc la nivelul hepatocitelor prin mecanisme fiziologice active
B. Există sisteme specializate de transport activ la nivel biliar pentru acizi, baze, glucurono-conjugaţi
C. Circuitul entero-hepatic conduce la scăderea timpului de înjumătăţire a medicamentelor, datorită eliminării
biliare
D. Eliminarea biliară a antibioticelor este utilă în infecţii ale colecistului
E. Eliminarea biliară este dependentă de mecanismele de transport activ
(pag. 141-142)
F2610056. Sunt medicamente cu capacitate inhibitoare enzimatică:

A. Paracetamol
B. Eritromicina
C. Griseofulvina
D. Petidina
E. Meprobamatul
(pag. 123)
F2610057. Consecinţele inhibiţiei enzimatice sunt:

A. Apariţia tahifilaxiei
B. Instalarea bruscă a sindromului de abstinenţă la toxicomani
C. Creşterea incidenţei şi gravităţii efectelor adverse
D. Creşterea eliminării renale a medicamentelor
E. Scăderea timpului de înjumătăţire a medicamentelor
(pag. 123)
F2610058. Care dintre medicamentele următoare este metabolit activ?

A. Enalapril
B. Primidona
C. Paracetamolul
D. Carbidopa
E. Levodopa
(pag. 107)
F1210059. Acidul acetilsalicilic se asociaza frecvent in produsele farmaceutice cu:

A. Piroxicam.
B. Cafeina
C. Metamizol sodi
D. Acid ascorbic
E. Paracetamol.
(pag. 174-181)
F1210060. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic:

A. În intoxicaţia acută produce convulsii, delir
B. Poate produce bronhoconstricţie
C. Produce aceleaşi efecte terapeutice şi adverse la doze mici şi la doze mari
D. Nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutive
E. Efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6 g/zi).
(pag. 175-181)
F1210061. Analgezicele neopioide se pot asocia în preparate farmaceutice cu

A. Codeina
B. Cafeina
C. Fenobarbital
D. Morfina
E. Adrenalina
(pag. 175-181)
F1210062. Care dintre afirmatiile referitoare la medicamentele analgezice antipiretice sunt corecte?
A. Unele analgezice-antipiretice au si efecte antiinflamatoare
B. Antipireticele produc vasodilatatie periferica, transpiratie, scaderea metabolismului.
C. La dozele analgezice produc somnolenta si somn
D. Actioneaza ca analgezice ridicand pragul perceperii durerii fara a influenta reactia la durere.
E. Antipireticele reduc atat temperatura crescuta (in febra) cat si temperatura normala a organismului
(pag. 175-181)
F1210063. Care dintre afirmatiile referitoare la Metamizol sodic sunt corecte?

A. Este contraindicata administrarea la copiii de orice varsta
B. Are efecte analgezice, antipiretice si antispastice bune
C. Se conditioneaza sub forma de comprimate, supozitoare, fiole
D. Poate produce alergii cutanate si leucopenie
E. Nu poate fi administrat pe cale i.v
(pag. 174-181)
F1210064. Care dintre produsele farmaceutice date au ca substanta activa paracetamolul?

A. Acesol
B. Panadol
C. Tylenol
D. Tramadol
E. Eferalgan.
(pag. 175-181)
F1210065. Clasele structurale de analgezice anitipiretice sunt:

A. Anilide
B. Pirazolone
C. Derivaţi de acid salicilic
D. Dihidropiridine
E. Fenotiazine
(pag. 175-181)
F1310066. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele contraindicatii:

A. ulcer gastro-duodenal;
B. altralgii, mialgii;
C. boli hemoragice;
D. cefalee;
E. alergie la salicilati.
(pag. 175 - 181)
F1310067. Acidul acetilsalicilic este:

A. sinonim cu aspirina;
B. acid 2-acetoxibenzoic;
C. analgezic, antipiretic, antiinflamator;
D. antialergic;
E. antiagregant plachetar.
(pag. 175 - 181)
F1310068. Actiunea antiagreganta plachetara a acidului acetilsalicilic are ca mecanism:

A. acetilarea ciclooxigenazai-1 (COX-1) din trombocite;
B. acetilarea ciclooxigenazei-1 (COX-1) din endoteliul vascular;
C. inhibarea biosintezei plachetare de tromboxan A2 (TxA2);
D. inhibarea biosintezei de prostaciclina (PGI2);
E. inhibarea ireversibila a ciclooxigenazei-2 (COX-2).
(pag. 175 - 181)
F1310069. Aminofenazona poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. efect proulcerogen gastric;
B. microhemoragii;
C. eruptii cutanate alergice;
D. leucopenie si agranulocitoza;
E. neoplasm gastric.
(pag. 175 - 181)
F1310070. Analgezice antipiretice derivati de acid salicilic (salicilati) sunt:

A. diflunisalul;
B. fenacetina;
C. benorilatul;
D. propifenazona;
E. acidul acetilsalicilic.
(pag. 175 - 181)
F1310071. Care sunt formele sub care acidul acetilsalicilic prezinta o biodisponibilitate ridicata?
A. forma de acid;
B. omprimate efervescente (cu NaHCO3);
C. forma cristalizata din etanol;
D. sarea de sodiu;
E. forma cristalizata din n-hexan.
(pag. 175 - 181)
F1310072. Mecanismele de actiune care stau la baza actiunilor analgezica - antipiretica sunt:
A. mecanism periferic antinociceptiv (antihiperalgezic);
B. mecanism central talamic (ridicarea pragului perceperii durerii);
C. inhibarea biosintezei de prostaglandine citoprotectoare la nivelul mucoasei gastrice;
D. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate in nociceptie;
E. inhibarea biosintezei de prostaglandina E2 (PGE2) cu efect pirogen la nivel hipotalamic.
(pag. 175 - 181)
F1310073. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. hepatotoxicitate;
B. tulburari sanguine (leucopenie, agranulocitoza);
C. neoplasm gastric;
D. reactii alergice cutanate;
E. methemoglobinemie.
(pag. 175 - 181)
F1310074. Metamizolul (noraminofenazona) prezinta urmatoarele contraindicatii:

A. insuficienta hepatica;
B. alergie la pirazolone;
C. ulcer gastric;
D. leucopenie;
(pag. 175 - 181)
F1310075. Paracetamolul este:

A. p-acetilaminofenol;
B. antiagregant plachetar;
C. analgezic;
D. antipiretic;
E. antiseptic-dezinfectant.
(pag. 175 - 181)
F1310076. Precizati medicamentele analgezice - antipiretice:

A. pitofenona;
B. propifenazona;
C. paracetamol;
D. metamizol;
E. fenpipramida.
(pag. 175 - 181)
F1310077. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de paracetamol:

A. icter;
B. methemoglobinemie;
C. efect proulcerogen gastric;
D. citoliza hepatica;
E. eruptie cutanata.
(pag. 175 - 181)
F1410078. Acidul acetilsalicilic este indicat în:

A. artralgii
B. infecţii acute febrile
C. dureri preoperatorii moderate
D. tromboflebită acută
E. dismenoree
(pag. 178)

A. la doze mari are efect hipoprotrombinizant
B. este antipireticul recomandat la pacienţii cu teren atopic
C. este contraindicat înainte de o intervenţie chirurgicală
D. poate provoca citoliză hepatică
E. are efect uricozuric
(pag. 178-179)
F1410080. Acţiunea farmacodinamică a acidului acetilsalicilic se caracterizează prin:

A. analgezie intensă
B. bronhoconstricţie
C. efect uricozuric
D. efect antiagregant plachetar la doze mari
E. efect ulcerigen
(pag. 178-179)
F1410081. Analgezicele antipiretice:

A. prezinta efect euforizant
B. au acţiune analgezică în principal la nivelul talamusului ridicând pragul perceperii durerii
C. efectul analgezic este mai intens în afecţiunile viscerale
D. unele au şi efect antiinflamator
E. au efect hipotermizant
(pag. 176)
F1410082. Metamizolul poate provoca:

A. leucopenie
B. cancer gastric
C. erupţii alergice cutanate
D. necroză hepatică
E. retenţie urinară
(pag. 180)
F1410083. Paracetamolul este contraindicat în:

A. insuficienţă respiratorie
B. insuficienţă renală
C. insuficienţă hepatică
D. insuficienţă coronariană
E. insuficienţă cardiacă
(pag. 181)
F1410084. Paracetamolul poate provoca următoarele efecte adverse:

A. hipotensiune arterială
B. rabdomiolize
C. retenţie urinară
D. necroză hepatică
E. microhemoragie gastrică
(pag. 180-181)
F1410085. Paracetamolul:
A. are efect antipiretic şi analgezic moderat
B. la doze mici, subanalgezice, are acţiune antiinflamatoare moderată
C. la doze mari este hepatotoxic
D. are efect methemoglobinizant
E. poate provoca microhemoragii gastrice
(pag. 180)
A. este contraindicat la pacienţii trataţi cu antivitamine K
B. este antipireticul preferat la astmatici
C. poate fi folosit în cursul sarcinii
D. poate determina citoliză hepatică în caz de supradozaj
E. este contraindicat la sugari
(pag. 181)
F1410087. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic:

A. provoacă bronhoconstricţie
B. se indică în obţinerea preoperatorie a analgeziei
C. la doze mari are efect antiagregant plachetar
D. are acţiune antipiretică mai intensă decât paracetamolul
E. are efect uricozuric
(pag. 178)
F1410088. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la noraminofenazonă:

A. la doze mari are şi efect antiinflamator
B. poate induce cancer gastric
C. este un analgezic mai intens decât aminofenazona
D. poate provoca leucopenie
E. intră în compoziţia preparatului Antinevralgic
(pag. 180)
F1410089. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la paracetamol:

A. are efect methemoglobinizant
B. este contraindicat în insuficienţă respiratorie
C. poate provoca rabdomiolize
D. este metabolitul activ al fenacetinei
E. poate induce cancer gastric
(pag. 180-181)
F1510090. Acidul acetilsalicilic are următoarele acţiuni farmacodinamice:

A. analgezică, antipiretică
B. antiinflamatoare puternică
C. antiagragantă plachetar la doze subanalgezice
D. hipercolesterolemiantă
E. hiperglicemiantă
(pag. 178)
F1510091. Acidul acetilsalicilic are următoarele efecte adverse:

A. bronhoconstricţie
B. favorizarea accidentelor trombotice la doze mici
C. acufene
D. edem angioneurotic
E. farmacodependenţă
(pag. 179)
F1510092. Acţiunea analgezică antipiretică a AINS se realizează prin:

A. mecanism central la nivel talamic
B. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate în nocicepţie
C. inhibarea COX-2 inductibilă
D. inhibarea biosintezei de PGE-2 cu efect pirogen la nivel hipotalamic
E. inhibarea COX-1 constitutivă
(pag. 176, 177)
F1510093. Acţiunea antispastică musculotropă este caracteristică pentru:

A. metamizol
B. fenacetină
C. acid acetilsalicilic
D. paracetamol
E. aminofenazonă
(pag. 176)
F1510094. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt reale:

A. benorilat – derivat de pirazolonă
B. diflunisal – derivat de anilină
C. noraminofenazonă – derivat de pirazolonă
D. paracetamol – derivat de chinolină
E. fenacetina – derivat de p-aminofenol
(pag. 176)
F1510095. La doze foarte mari antiinflamatoare, acidul acetilsalicilic:

A. stimulează COX-1 din endoteliul vascular
B. inhibă biosinteza de PGI-2 antiagregantă
C. este antiagregant plachetar
D. favorizează accidente trombotice
E. favorizează microhemoragii
(pag. 179)
F1510096. Paracetamolul prezintă următoarele caracteristici farmacologice:

A. antiinflamator puternic
B. analgezic moderat
C. antipiretic moderat
D. toxicitate hepatică la doze mari

E. methemoglobinizant
(pag. 180)
A. este derivat de pirazolonă
B. este derivat de anilină
C. este antiinflamator
D. are toxicitate hepatică
E. este methemoglobinizant
(pag. 180)
F1510098. Reacţiile alergice mai frecvente la administrarea de acid acetilsalicilic sunt:

A. purpură
B. insuficienţă hepatică
C. eritem nodos
D. eritem pigmentat fix
E. edem angioneurotic
(pag. 179)
F1610099. Acidul acetilsalicilic se caracterizează prin:

A. Efect analgezic moderat
B. Efect antipiretic mai slab decât aminofenazona
C. Uricozuric
D. Antiagregant plachetar
E. Efect antiinflamator, antireumatic slab
(pag. 178)
F1610100. Aminofenazona se caracterizează prin:

A. Analgezic şi antipiretic mai intens decât acidul acetilsalicilic
B. Antispastic miotrop
C. Antiinflamator moderat la doze mari
D. Efect antigaregant plachetar
E. Efect vasodilatator la nivel periferic şi cerebral
(pag. 180)
F1610101. Care dintre afirmaţii este adevărată?

A. Intoxicaţia acută cu paracetamol apare la doze de cc6 g/zi
B. Noraminofenazona este incriminată în producerea cancerului gastric, prin favorizarea nitrozaminelor
cancerigene
C. Acidul acetilsalicilic este contraindicat în diateză hemoragică
D. Acidul salicilic se prezintă în 2 forme cristaline, între care există diferenţe de biodisponibilitate
E. Acidul salicilic are acţiune antiagregantă plachetară numai la doze mari
(pag. 178-180)
F1610102. Clasa medicamentelor analgezice-antipiretice nu produce:

A. Sedare
B. Euforie
C. Hipotermie
D. Scăderea febrei
E. Creşterea diurezei
(pag. 178-179)
F1610103. Contraindicaţiile administrării paracetamolului sunt:

A. Insuficienţă renală
B. Copii preşcolari
C. Insuficienţă hepatică
D. Alergie la salicilaţi
E. Hipertensiune arterială
(pag. 181)
F1610104. Intoxicaţia acută cu acid salicilic produce:

A. Alcaloză metabolică (iniţial), datorită inhibării eliminării ionilor de bicarbonat (competiţie)
B. Alcaloză respiratorie (iniţial), prin hiperventilaţie
C. Acidoză metabolică, prin formare de metaboliţţi acizi
D. Acidoză respiratorie (prin retenţie de dioxid de carbon)
E. Convulsii, delir (beţie salicilică)
(pag. 179)
F1610105. Paracetamolul are următoarele efecte adverse:

A. Metemoglobinemie
B. Rabdomioliză
C. Eritem pigmentar fix
D. Hipotensiune cu caracter ortostatic
E. Bronhoconstricţie
(pag. 180-181)
F1610106. Reacţiile adverse ale aminofenazonei sunt:

A. Leucopenie
B. Anemie aplastică
C. Alergii
D. Ulcer gastric
E. Cancer gastric
(pag. 180)
F1610107. Reacţiile alergice posibile la aministrarea paracetamolului constau în:

A. Erupţii cutanate
B. Edem angioneurotic
C. Lezarea endoteliului vascular
D. Glomerulonefrită
E. Trombocitopenie
(pag. 179)
F2110108. Acidul acetilsalicilic are urmatoarele reactii adverse:

A. iritatii gastro-duodenale
B. microhemoragii
C. bronhodilatatie
D. euforie
E. reactii alergice
(pag. 179)
F2110109. Metamizol are urmatoarele reactii adverse:

A. tulburari sangvine
B. reactii alergice
C. toxicitate hepatica
D. toxicitate renala
E. cancer gastric
(pag. 180)
F2110110. Paracetamolul poate provoca urmatoarele reactii adverse:

A. citoliza hepatica
B. methemoglobinemie
C. rabdomiolize
D. hemoragii gastrice
E. eruptii cutanate
(pag. 180)
F2110111. Precizati cauza pentru care acidul acetilsalicilic trebuie evitat la bolnavii sub tratament cu
heparina:
A. inhiba sinteza de tromboxan A2
B. interfera cu metabolismul heparinei
C. este fibrinolitic
D. este antiagregant plachetar
E. este hipoprotrombinizant
(pag. 179)

C. alergie la salicilati
D. astm bronsic
E. cardiopatie ischemica
(pag. 179)
F2110113. Paracetamolul are urmatoarele efecte:

A. analgezic
B. antipiretic
C. antispastic
D. antiinflamator
E. methemoglobinizant
(pag. 180, 181)
F2110114. Sunt analgezice-antipiretice derivati de acid salicilic:

A. acid acetilsalicilic
B. aminofenazona
C. fenacetina
D. diflunisal
E. benorilat
(pag. 176)
F2110115. Notati efectele acidului acetilsalicilic

A. analgezic - antipiretic
B. antiinflamator
C. antiagregant plachetar
D. hiperuricemiant
E. hipercolesterolemiant
(pag. 178)
F2110116. Notati tipurile de efecte terapeutice ale analgezicelor antipiretice:

A. analgezica - antipiretica
B. antiinflamatoare
C. antispastica
D. antitusiva
E. hipotermizanta
(pag. 176, 177, 178)
F2110117. Notati efectele adverse ale aminofenazonei:

A. eruptii cutanate
B. leucopenie si agranulocitoza
C. creste incidenta cancerului gastric
D. methemoglobinemie
E. colaps
(pag. 180)
F2110118. Precizati efectele adverse ale acidului acetilsalicilic:

A. microhemoragii gastrice
B. eruptii cutanate
C. agravarea astmului bronsic
D. acidoza respiratorie
E. diminuarea acuitatii auditive
(pag. 179)
F2110119. Notati efectele adverse ale metamizolului (noraminofenazona):

A. eruptii cutanate
B. crize astmatiforme
C. agranulocitoza
D. methemoglobinemie
E. inducerea cancerului gastric
(pag. 180)
F2110120. Precizati mecanismul de actiune al acidului acetilsalicilic, ca antiagregant plachetar:

A. inhiba biosinteza TXA2 in plachete
B. inhiba biosinteza PGI2 in endoteliul vascular
C. inhiba ciclooxigenaza din trombocite
D. inhiba ciclooxigenaza din endoteliul vascular
E. inhiba lipooxigenaza
(pag. 178)
F2110121. Notati efectele adverse ale paracetamolului:

A. methemoglobinemie
B. citoliza hepatica
C. eruptii cutanate
D. rabdomiolize
E. nefrita interstitiala cronica
(pag. 180, 181)
F2110122. Precizati cauza ce explica actiunea antiagreganta plachetara a aspirinei la doze mici:
A. dozele mici inhiba biogeneza PGI2 din endoteliul vascular
B. dozele mici inhiba biogeneza TXA2 din trombocite
C. dozele mici inhiba fosfolipaza A2
D. ciclooxigenaza din trombocite este mai sensibila

E. ciclooxigenaza din endoteliul vascular este mai sensibila
(pag. 178)
F2110123. Precizati cauza pentru care acidul acetilsalicilic trebuie evitat la bolnavii sub tratament cu
heparina:
A. inhiba sinteza vitaminei k
B. interfera cu metabolismul heparinei
C. este fibrinolitic
D. inhiba agregarea plachetara
E. beste hipoprotrombinizant
(pag. 179)
F2110124. Paracetamol are urmatoarele contraindicatii:

A. insuficienta hepatica
B. atopie
C. deficit de NADH-methemoglobin-reductaza
D. leucopenie
E. diateza hemoragica
(pag. 181)
F2210125. Care din urmatorii compusi sunt analgezice-antipiretice:

A. butilscopolamina
B. acidul acetilsalicilic
C. paracetamolul
D. metamizolul
E. proclorperazina
(pag. 175-181)
A. se metabolizeaza la fenacetina
B. are proprietati analgezice-antipiretice
C. are proprietati antiinflamatoare
D. produce citoliza hepatica la doze mari
E. nu se poate asocia cu alte analgezice-antipiretice
(pag. 175-181)
F2210127. Aspirina:
A. blocheaza reversibil ciclooxigenaza prin acetilare
B. nu are proprietati uricozurice
C. are proprietati antiagregante plachetare la doze mici
D. produce bronhoconstrictie cu agravarea astmului
E. doza pentru toate efectele sale: analgezic, antipiretic, antiinflamator, antiagregant plachetar este de 1,5-2 g
/ zi
(pag. 175-181)
F2210128. Care din urmatorii compusi sunt analgezice neopioide:

A. paracetamolul
B. metamizolul
C. naloxonul
D. petidina
E. propifenazona
(pag. 175-181)
A. este un derivat de anilina
B. este noraminofenazona
C. are proprietati analgezice
D. nu se poate administra parenteral
E. intra in produsul Algocalmin
(pag. 175-181)
F2210130. Care dintre urmatorii compusi sunt derivati de acid salicilic?

A. Paracetamol.
B. Diflunisal.
C. Acid acetilsalicilic.
D. Propifenazona.
E. Salicilamida.
(pag. 176)
F2210131. Analgezicele-antipiretice pot fi utilizate in asociere cu alte substante medicamentoase cum

ar fi:
A. Codeina
B. Fenobarbital
C. Mexiletina
D. Tolazolina
E. Cafeina
(pag. 178)
F2210132. Care dintre afirmatiile referitoare la acidul acetilsalicilic sunt corecte ?

A. Are efect analgezic comparativ cu al morfinei
B. Are efect antipiretic mai intens decat al Aminofenazonei
C. Are efect antiinflamator prin acetilarea ireversibila a ciclooxigenazei
D. Are efect antiagregant plachetar la doze mici
E. Are efect uricozuric
(pag. 178)
F2210133. Care dintre afirmatiile referitoare la posologia acidului acetilsalicilic sunt corecte ?
A. Ca analgezic-antipiretic se utilizeza la adulti in doze de 0,5 g de 4 ori pe zi
B. Ca analgezic-antipiretic se utilizeza la adulti in doze de 0,5 g la 2-3 zile
C. Ca antiinflamator se utilizeaza in doze mari timp indelungat
D. Ca antiinflamator se utilizeaza in doze mici pe perioade scurte
E. Ca antiagregant plachetar se utilizeza in doze de 0,5 g la 2-3 zile
(pag. 179)
F2210134. Care dintre afirmatiile referitoare la aminofenazona sunt corecte ?

A. Este un derivat de pirazolona
B. Este un derivat de acid salicilic
C. Este analgezic si antipiretic mai intens decat acidul acetilsalicilic
D. Este antiinflamator moderat
E. Este antispastic miotrop
(pag. 180)
A. Este sinonim cu Noraminofenazona
B. Este derivat de anilina

C. Are proprietati analgezice si antispastice
D. Este conditionat sub forma de comprimate, supozitoare si solutie injectabila
E. Este conditionat numai sub forma de comprimate
(pag. 180)
A. Este metabolitul activ al fenacetinei
B. Este un analgezic-antipiretic moderat
C. Are efect antiinflamator intens
D. Nu are proprietati antiinflamatoare
E. Este methemoglobinizant
(pag. 180-181)
F2210137. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la acidul acetilsalicilic sunt adevarate ?
A. Prezinta doua forme polimorfe
B. Proprietatile farmacocinetice nu sunt influentate de forma polimorfa
C. Biodisponibilitatea este influentata de forma farmaceutica
D. Efectul analgezic se realizeaza exclusiv prin mecanism central talamic
E. Efectul analgezic se realizeaza prin mecanism central talamic si periferic de inhibare a biosintezei
prostaglandinelor
(pag. 178)
F2210138. Care dintre urmatoarele substante medicamentose sunt derivati de anilina?

A. Paracetamol
B. Fenacetina
C. Metamizol
D. Salicilamida
E. Propifenazona
(pag. 176)
F2210139. Care dintre afirmatiile referitoare la paracetamol sunt adevarate?

A. Este un compus cu proprietati antiinflamatoare bune.
B. Este metabolitul activ al fenacetinei.
C. Are proprietati analgezice si antipiretice.
D. Poate produce methemoglobinemie.
E. Se administreaza si in cazul pacientilor cu insuficienta hepatica si renala.
(pag. 180)
F2210140. Care dintre afirmatiile referitoare la metamizol sunt adevarate?

A. Este antispastic musculotrop.
B. Are actiune analgezica.
C. Are actiune antipiretica.
D. Este mucolitic.
E. Este antispastic prin mecanism colinomimetic.
(pag. 180)
F2210141. Precizati care afirmatii sunt corecte:

A. Aminofenazona este sinonim cu metamizol.
B. Acidul acetilsalicilic este un antiinflamator si antireumatic puternic.
C. Paracetamolul poate produce rabdomioliza.
D. Paracetamolul are proprietati antiinflamatoare.
E. Acidul acetilsalicilic poate produce bronhoconstrictie.

(pag. 179-181)
F2210142. Acidul acetilsalicilic este contraindicat in:

A. Ulcer gastro-duodenal.
B. Astm bronsic
C. Dureri moderate
D. Diateza hemoragica.
E. Cu o saptamana inainte de interventii chirurgicale.
(pag. 179)

A. Poate produce bronhoconstrictie.
B. Se administreaza ca antiagregant plachetar in doze de 0.5g/2-3 zile.
C. Este antipiretic prin mecanism hipotalamic.
D. Se administreaza in doze de 1,5g de 2 ori/zi ca antialgic.
E. In intoxicatia acuta produce initial alcaloza respiratorie.
(pag. 179)
F2210144. Paracetamolul se gaseste asociat in diverse medicamente cu:

A. Alte analgezice neopioide.
B. Codeina
C. Cafeina
D. Fenobarbital
E. Tramadol
(pag. 178)
F2210145. Metamizolul se poate adminstra ca:

A. Analgezic
B. Antipiretic
C. Antihipertensiv
D. Antispastic
E. Euforizant
(pag. 180)
F2210146. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase fac parte din clasa derivatilor de
pirazolona?
A. Metamizol
B. Paracetamol
C. Propifenazona
D. Fenacetina
E. Salicilamida
(pag. 176)
F2210147. Care dintre urmatoarele actiuni sunt prezente in cazul acidului acetilsalicilic?
A. Antiinflamator, antireumatic.
B. Uricozuric
C. Hipocolesterolemiant
D. Antiulceros
E. Bronhodilatator
(pag. 178)
F2210148. Notati afirmatiile corecte referitoare la analgezice-antipiretice:

A. De prima alegere sunt acidul acetilsalicilic si paracetamolul.
B. Acestea nu se pot asocia cu alte substante medicamentoase cu efect sinergic.
C. Se pot asocia cu cafeina, mai ales in cefalee.
D. Nu se asociaza cu codeina.
E. Nu se administreaza in infectii microbiene cu febra mare.
(pag. 178)
F2210149. Efectele acidului acetilsalicilic sunt:

A. Influentate semnificativ de posologie.
B. Analgezic moderat.
C. Antiagregant plachetar la doze mici.
D. Antiinflamator la doze mici.
E. Antireumatic la doze mari.
(pag. 178)
F2210150. Efectele secundare posibile la administrarea acidului acetilsalicilic sunt:

A. Efect ulcerigen
B. Microhemoragii gastrice
C. Bronhodilatatie
D. Tulburari de echilibru
E. Tulburari de vedere.
(pag. 179)
F2210151. Acidul acetilsalicilic este contraindicat in:

A. Alergie la salicilati
B. Dupa infarct miocardic
C. Ulcer gastro-duodenal
D. Astm bronsic
E. Artrita reumatoida.
(pag. 179)
F2210152. Mecanismele de actiune ale acidului acetilsalicilic sunt:

A. Acetilarea ireversibila a ciclooxigenazei
B. Inhibarea biosintezei de PGE1
C. Inhibarea biosintezei plachetare de TXA2
D. Inhibarea biosintezei histaminei
E. Inhibarea biosintezei de PGE2.
(pag. 179)
F2210153. In dureri sau febra acidul acetilsalicilic poate fi asociat cu:

A. Acid ascorbic.
B. Paracetamol
C. Cafeina
D. Un antiinflamator puternic.
E. Un antiagregant plachetar.
(pag. 178)

A. Antiinflamator eficient
B. Analgezic moderat
C. Antipiretic bun.
D. Metabolitul activ al Fenazonei

E. Antiagregant plachetar.
(pag. 180)
F2210155. Analgezicele-antipiretice pot avea actiune:

A. analgezica
B. antipiretica
C. spastica musculotropa
D. antiinflamatoare
E. diuretica
(pag. 175-181)
F2210156. Aspirina:
A. este un derivat de pirazolona
B. are efect analgezic
C. este lipsita de actiune antipiretica
D. efectul antiinflamator apare la doze mari (3g pe zi)
E. la doze mari are efect antiagregant plachetar
(pag. 175-181)
A. este analgezic-antipiretic
B. are proprietati antiinflamatoare marcate
C. este metabolitul fenacetinei
D. se poate indica in nevralgii, mialgii
E. prezinta toxicitate hepatica
(pag. 175-181)

A. ulcer gastro-duodenal;
B. altralgii, mialgii;
C. boli hemoragice;
D. cefalee;
E. alergie la salicilati.
(pag. 175 - 181)

A. p-acetilaminofenol;
B. antiagregant plachetar;
C. analgezic;
D. antipiretic;
E. antiseptic-dezinfectant.
(pag. 175 - 181)

A. sinonim cu aspirina;
B. acid 2-acetoxibenzoic;
C. analgezic, antipiretic, antiinflamator;
D. antialergic;
E. antiagregant plachetar.
(pag. 175 - 181)
F2310161. Analgezice antipiretice derivati de acid salicilic (salicilati) sunt:

A. diflunisalul;
B. fenacetina;
C. benorilatul;
D. propifenazona;
E. acidul acetilsalicilic.
(pag. 175 - 181)
F2310162. Care sunt formele sub care acidul acetilsalicilic prezinta o biodisponibilitate ridicata?
A. forma de acid;
B. comprimate efervescente (cu NaHCO3);
C. forma cristalizata din etanol;
D. sarea de sodiu;
E. forma cristalizata din n-hexan.
(pag. 175 - 181)

(pag. 175 - 181)
F2310164. Medicamentele analgezice - antipiretice au urmatoarele tipuri de efecte terapeutice:

A. antispastica;
B. analgezica - antipiretica;
C. hipotermizanta;
D. antiinflamatoare;
E. antitusiva.
(pag. 175 - 181)
F2310165. Urmatoarele sunt contraindicatii pentru administrarea paracetamolului:

A. leucopenie;
B. deficit de NADH - methemoglobin - reductaza;
C. atopie;
D. diateza hemoragica;
E. insuficienta hepatica.
(pag. 175 - 181)
F2310166. Acidul acetilsalicilic si paracetamolul au urmatoarele actiuni farmacodinamice comune:

A. antiinflamatoare;
B. uricozurica;
C. analgezica;
D. antispastica;
E. antipiretica.
(pag. 175 - 181)
F2310167. Metamizolul si aminofenazona au urmatoarele actiuni farmacodinamice comune:

A. antispastica;
B. antiagreganta plachetara;
C. antipiretica;
D. analgezica;
E. antiinflamatoare.
(pag. 175 - 181)
F2310168. Mecanismele de actiune care stau la baza actiunilor analgezica - antipiretica sunt:
A. mecanism periferic antinociceptiv (antihiperalgezic);
B. mecanism central talamic (ridicarea pragului perceperii durerii);
C. inhibarea biosintezei de prostaglandine citoprotectoare la nivelul mucoasei gastrice;
D. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate in nociceptie;
E. inhibarea biosintezei de prostaglandina E2 (PGE2) cu efect pirogen la nivel hipotalamic.
(pag. 175 - 181)

(pag. 175 - 181)
F2310170. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. hepatotoxicitate;
B. tulburari sanguine (leucopenie, agranulocitoza);
C. neoplasm gastric;
D. reactii alergice cutanate;
E. methemoglobinemie.
(pag. 175 - 181)
F2310171. Aminofenazona poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. efect proulcerogen gastric;
B. microhemoragii;
C. eruptii cutanate alergice;
D. leucopenie si agranulocitoza;
(pag. 175 - 181)
F2310172. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de paracetamol:

A. icter;
B. methemoglobinemie;
C. efect proulcerogen gastric;
D. citoliza hepatica;
E. eruptie cutanata.
(pag. 175 - 181)
F2310173. Metamizolul (noraminofenazona) prezinta urmatoarele contraindicatii:

A. insuficienta hepatica;
B. alergie la pirazolone;
C. ulcer gastric;
D. leucopenie;
(pag. 175 - 181)
F2510174. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la metamizol:

A. este contraindicata administrarea la copiii de orice varsta
B. se conditioneaza sub forma de comprimate, supozitoare, fiole
C. nu poate fi administrat pe cale intravenoasa
D. poate produce alergii cutanate si leucopenie
E. este analgezic si antispastic mai slab decat aminofenazona
(pag. 180)
F2510175. Medicamentele analgezice-antipiretice apartin urmatoarelor clase structurale:

A. dihidropiridine
B. pirazinoazepine
C. anilide
D. chinoline
E. pirazolone
(pag. 176)
F2510176. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la paracetamol:

A. fenacetina este metabolitul sau activ
B. este analgezic-antipiretic si antiinflamator
C. antidotul in intoxicatia acuta este acetilcisteina
D. este o pirazolona
E. administrarea pste 5 zile consecutive necesita precautii
(pag. 180-181)

A. astm bronsic
B. cardiopatie ischemica
C. ulcer gastro-duodenal
D. diateza hemoragica
E. artralgii, mialgii
(pag. 178-179)

A. antialergic
B. antiagregant plachetar la doze de 0,5g de 2-3 ori/zi
C. administrat inaintea unei interventii chirurgicale
D. proagregant la doze mari, prin inhibarea biosintezei de PGI2 antiagregante
E. antipiretic mai slab decat aminofenazona
(pag. 178-179)
F2510179. Actiunea antiagreganta plachetara a acidului salicilic are ca mecanism:

A. acetilarea COX-1 din edoteliul vascular
B. inhibarea ireversibila a COX-2
C. inhibarea biosintezei plachetare de TXA2 proagregant, prin acetilarea ireversibila a COX-1 constitutive
D. inhibarea biosintezei de prostaciclina PGI2
E. acetilarea COX-1 din trombocite
(pag. 175-181)
F2510180. Analgezice-antipiretice derivati de acid salicilic sunt:

A. diflunisalul
B. fenacetina
C. benorilatul
D. propifenazona
E. acidul acetilsalicilic
(pag. 176)
F2510181. Benorilatul:
A. este esterul acidului acetisalicilic cu paracetamolul
B. este esterul acidului acetilsalicilic cu fenacetina
C. are actiune analgezica-antipiretica
D. produce euforie
E. produce deprimarea respiratiei
(pag. 176-177)
F2510182. Care sunt formele sub care acidul acetisalicilic prezinta o biodisponibiliate ridicata?
A. forma cristalizata din n-hexan
B. forma cristalizata din metanol
C. comprimate efervescente
D. forma de acid
E. forma de sare de sodiu
(pag. 178)
F2510183. Notati afirmatiile corecte:

A. antipireticele sunt substante hipotermizante
B. PGF1alfa si PGE1 au rol hiperalgic
C. COX-1 este constitutiva si inductibila
D. mecanismul actiunii antiinflamatoare a analgezicelor-antipiretice este inhibarea COX-2
E. analgezicele actioneaza prin mecanism central si periferic
(pag. 176-177)
F2610184. Procesul de absorbţie a medicamentelor decurge dupa o cinetica de ordinul 0 în cazul:

A. Administrării orale a medicamentelor
B. Perfuziei i.v. cu debit constant
C. Administrării medicamentelor pe cale rectală
D. Anesteziei generale cu debit constant de gaze
E. Administrării intrarahidiene
(pag. 58)
F2610185. Care dintre următoarele medicamente pot produce inducţie enzimatică?

A. Rifampicina
B. Griseofulvina
C. Piracetamul
D. Tolbutamida
E. Eritromicina
(pag. 120)
F2610186. Care sunt consecinţele inducţiei enzimatice?

A. Posologia insuficientă a medicamentelor administrate concomitent
B. Favorizarea reacţiilor adverse de tip imunologic
C. Creşterea efectului terapeutic în timp
D. Tendinţa de creştere a dozei cu creşterea frecvenţei efectelor adverse
E. Scăderea efectului terapeutic în timp
(pag. 122)
F2610187. Trec în secreţia lactantă:

A. Compuşii cuaternari de amoniu, datorită solubilităţii lor crescute
B. Medicamente bazice, care se pot concentra în lapte
C. Medicamente hidrofile, cu moleculă mare
D. Medicamente lipofile neionizate
E. Compuşi macromoleculari
(pag. 95)
F2610188. Calea sublinguală:

A. Permite numai administrarea substanţelor liposolubile şi active la doze mici
B. Asigură o absorbţie lentă şi durabilă, datorită unei cinetici de ordinul 0
C. Se poate utiliza numai pentru substanţele hidrosolubile care se dizolvă lent în salivă
D. Asigură o absorbţie promptă
E. Este utilă pentru medicamentele cu procent mare de extracţie hepatică sau degradate de sucurile digestive
(pag. 67-68)
F2610189. Se pot administra intravenos:

A. Saponine expectorante în tusea chinuitoare nocturnă
B. Substanţe iritante pentru ţesuturi
C. Suspensii apoase sterile şi apirogene
D. Soluţii sterile şi apirogene cu conţinut de substanţe tensioactive
E. Soluţii apoase sau emulsii ulei/apă foarte fine
(pag. 78-79)
F2610190. Calea intraarterială:

A. Este o cale de referinţă absolută
B. Exclude primul pasaj hepaj hepatic şi pulmonar
C. Se utilizează în tulburări circulatorii periferice grave
D. Se pretează la administrarea substanţelor citotoxice în tumori canceroase
E. Nu evită inactivarea la primul pasaj hepatic
(pag. 79)
F2610191. Sunt reacţii de biotransformare de fază II (conjugări):

A. Glucuronoconjugarea
B. Hidroxilarea aromatică
C. O-, S-, N-metilarea
D. N-dezalchilarea aminelor secundare
E. Decarboxilarea
(pag. 128)
F2610192. Care dintre afirmaţiile următoare este falsă?

A. Legarea de proteine scade hidrosolubitatea medicamentelor liposolubile
B. Prin legare de proteine, medicamentele pot deveni antigenice
C. Substituenţii de plasmă au distribuţie preponderent intracelulară
D. Cinetica distributiei este influenţată chiar la valori mici ale legării de proteinele plasmatice
E. La administrarea concomitentă a două medicamente care se leagă de proteine pe acelaşi situs, apar
interacţiuni de deplasare
(pag. 85-87)
F2610193. Fenomenul de inducţie enzimatică se caracterizează prin:

A. Existenţa unui medicament care scade rata sintezei enzimelor microzomiale hepatice
B. Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul
C. Efecte favorabile în icterul nuclear prin inducerea UDP-glucuroniltransferazei

D. Efecte favorabile în porfiria hepatică prin inducţia ALA-sintetazei
E. Creşterea efectelor medicamentelor administrate concomitent (sinergism medicamentos supraaditiv)
(pag. 120,122)
Tema nr. 11
Neuroleptice, antidepresive
BIBLIOGRAFIE:
F1211001. Care dintre următoarele neuroleptice au structură benzamidică:

A. Metoclopramid
B. Haloperidol
C. Droperidol
D. Sulpirid
E. Pimozid
(pag. 117-128; 143-152)
F1211002. În poziţia 10 a neurolepticelor tioxantenice se află un atom de:

A. Azot
B. Oxigen
C. Carbon
D. Sulf
E. Clor
(pag. 117-128; 143-152)
F1311003. Precizati neurolepticul sedativ:

A. haloperidol;
B. flufenazina;
C. proclorperazina;
D. levomepromazina;
E. fluspirilen.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1511004. Care dintre următoarele antidepresive acţionează ca blocant al receptorilor alfa-2

presinaptici:
A. citalopram
B. mirtazepin
C. maprotilina
D. fenelzina
E. fluoxetin
(pag. 146)
F1511005. Haloperidolul:
A. are acţiune neuroleptică sedativă
B. acţionează prin depleţia depozitelor de catecolamine
C. acţionează prin antagonism predominant dopaminergic
D. nu determină tulburări extrapiramidale
E. este contraindicat în stări halucinatorii şi delir acut
(pag. 120, 126)
F1511006. Neuroleptice "incisive“ (dezinhibitorii) sunt următoarele, cu excepţia:
A. sulpirid
B. haloperidol
C. clorpromazina
D. flufenazina
E. pimozid
(pag. 119)
F1511007. Următoarele antidepresive sunt inhibitoare ale recaptării NA şi/sau 5-HT, cu excepţia:
A. amitriptilina
B. imipramina
C. doxepina
D. citalopram
E. moclobemid
(pag. 146)
F1511008. Următoarele interacţiuni sunt întâlnite în grupa antidepresivelor, cu excepţia:

A. antidepresivele potenţează efectele amfetaminei
B. antidepresivele potenţează efectul hipertensiv al catecolaminelor
C. IMAO-A provoacă crize hipertensive la consumul brânzeturilor fermentate
D. amitriptilina potenţează efectele anticolinergice ale antiparkinsonienelor
E. antidepresivele potenţează efectele analgezicelor opioide
(pag. 149)
F1511009. Următorii compuşi sunt neuroleptice fenotiazinice, cu excepţia:

A. levomepromazina
B. tioridazina
C. flufenazina
D. flupentixol
E. proclorperazina
(pag. 125, 126)
F1611010. Acţionează ca antidepresiv prin blocarea receptorilor alfa-2-presinaptici:

A. Fluoxetina
B. Moclobemida
C. Mirtazepina
D. Doxepina
E. Citalopramul
(pag. 146)
F1611011. Acţionează prin inhibarea selectivă a MAO de tip A:

A. Mirtazepina
B. Selegilina
C. Entacapona
D. Moclobemida
E. Metaqualona
(pag. 146)
F1611012. Care dintre afirmaţii nu este adevărată?

A. Antidepresivele triciclice potenţaează efectele stimulatoare ale amfetaminei
B. Antidepresivele triciclice antagonizează efectele reserpinei
C. Antidepresivele triciclice au efect anticataleptic experimental
D. Miaserina potenţează efectele excitant-centrale ale amfetaminei
E. În depresia agitată timolepticele de tip activator sunt contraindicate

(pag. 147,148,150)
F1611013. Care dintre afirmaţiile următoare este falsă?

A. Antidepresivele potenţează efectele amfetaminei
B. Antidepresivele potenţează efectele presoare ale catecolaminelor
C. Asocierea antidepresivelor triciclice cu IMAO provooacă efecte de tip atropinic
D. IMAO neselective provoacă reacţii hipertensive la pacienţii care consumă alimente bogate în tiramină
E. Barbituricele cresc efectele antidepresivelor triciclice prin sinergism de acţiune de tip farmacodinamic
(pag. 149)
F1611014. Sunt inhibitoare selective ale recaptării noradrenalinei:

A. Citalopram
B. Fluoxetina
C. Nialamida
D. Maprotilina
E. Moclobemida
(pag. 146)
F1611015. Sunt neuroleptice cu structură benzamidică:

A. Clopentixol
B. Pimozid
C. Sulpirid
D. Clozapina
E. Oxipertina
(pag. 127)
F2111016. Risperidon are indicatie expresa in:

A. psihoze cu manifestari negative autistice
B. halucinatii
C. delir
D. boala Parkinson
E. sindroame depresive
(pag. 120)
F2111017. Neurolepticele clasice au urmatoarele efecte, cu exceptia:

A. tranchilizant major
B. antipsihotic
C. miorelaxant
D. cresterea secretiei de prolactina
E. extrapiramidal
(pag. 119-123)
F2111018. Flufenazina decanoat are durata de actiune:

A. 8 ore
B. 12 ore
C. 24 ore
D. 3 - 4 saptamani
E. 1 - 2 luni
(pag. 118)
F2111019. Risperidon este neuroleptic prin urmatorul mecanism de actiune:
A. depletia depozitelor de catecolamine

B. agonist predominant dopaminergic D2
C. antagonist predominant D2
D. agonist predominant serotoninergic 5 - HT2
E. antagonist predominant 5 - HT2
(pag. 118)
F2111020. Moclobemid este antidepresiv cu mecanism de actiune:

A. inhibitor neselectiv al recaptarii monoaminelor
B. inhibitor selectiv al recaptarii serotoninei
C. IMAO neselectiv şi ireversibil
D. IMAO- A selectiv şi reversibil
E. blocant al receptorilor alfa - 2 presinaptici
(pag. 146)
F2111021. Mirtazapin este antidepresiv cu mecanism de actiune:

A. inhibitor neselectiv al recaptarii monoaminelor
B. inhibitor selectiv al recaptarii noradrenalinei
C. inhibitor selectiv al recaptarii serotoninei
D. blocant al receptorilor alfa-2 presinaptici
E. IMAO-A selectiv şi ireversibil
(pag. 146)
F2111022. Notati singurul mecanism corespunzator, pentru antidepresivul modern paroxetin:

A. inhibitor neselectiv al MAO (IMAO)
B. inhibitor selectiv al MAO-A (IMAO-A)
C. inhibitor selectiv al recaptarii NA şi ADR
D. inhibitor selectiv al recaptarii 5HT
E. antagonist alfa-2 presinaptic
(pag. 146)
F2211023. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sarurile de litiu sunt corecte?
A. Se utilizeaza numai saruri organice ale Li.
B. Se utilizeaza numai saruri anorganice ale Li.
C. Se utilizeaza saruri organice si anorganice ale Li: carbonat, sulfat, citrat, glutamat, etc.
D. Nu au actiune normotimica.
E. Pot fi asociate cu neuroleptice de tip Haloperidol.
(pag. 151)
F2211024. Care dintre antidepresive sunt de electie in depresia severa?

A. Antidepresivele triciclice.
B. Antidepresivele tetraciclice.
C. IMAO
D. Inhibitoarele selective ale recaptarii serotoninei.
E. Neurolepticele hipnoinductoare
(pag. 148)
F2211025. Alegeti neurolepticele butirofenonice:

A. Tiotixen
B. Haloperidol
C. Pimozid
D. Sulpirid
E. Tioridazin
(pag. 124)
F2211026. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. butirofenonele se comporta asemanator cu fenotiazinele alchilice
B. tioxantenele se comporta asemanator cu fenotiazinele piperazinice
C. tioxantenele sunt neuroleptice atipice
D. fenotiazinele alchilice sunt neuroleptice incisive
E. difenilbutilpiperidinele sunt antipsihotice cu durata lunga de actiune
(pag. 117-127,143-151)
F2211027. Care din urmatoarele neuroleptice sunt fenotiazine piperidinice:

A. levomepromazina
B. pipotiazina
C. clorpromazina
D. flufenazina
E. fluvoxamina
(pag. 117-127,143-151)
F2311028. Precizati neurolepticul sedativ:

A. haloperidol;
B. flufenazina;
C. proclorperazina;
D. levomepromazina;
E. fluspirilen.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311029. Levomepromazina prezinta urmatoarele proprietati cu o exceptie:

A. neuroleptic sedativ;
B. antipsihotic;
C. neuroleptic incisiv;
D. anticolinergic;
E. anxiolotic.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311030. Durata de actiune a flufenazinei decanoat este:

A. 8 ore;
B. 3 - 4 saptamani;
C. 24 ore;
D. 1 - 2 luni;
E. 12 ore.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311031. Care este mecanismul de actiune corespunzator paroxetinei:

A. antagonist al receptorilor alfa -2 adrenergici (presinaptici);
B. inhibitor selectiv al recaptarii noradrenalinei;
C. inhibitor selectiv al recaptarii serotoninei (5 hidroxi-triptaminei);
D. inhibitor selectiv al MAO de tip A;
E. inhibitor neselectiv al MAO.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311032. Care din urmatoarele medicamente antidepresive este un inhibitor selectiv al MAO tip A
(reversibil):
A. tranilcipromina;
B. fenelzina;
C. nialamida;
D. mirtazepam;
E. moclobemid.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2511033. Urmatoarele neuroleptice au structura benzamidica:

A. Haloperidol
B. Rispolept
C. Sulpirid
D. Pimozid
E. Penfluridol
(pag. 118)
F2511034. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

A. Sulpiridul este antagonist pur D2
B. Antagonistii predominant 5-HT2 actioneaza in special pe simptomele negative ale shizofreniei
C. Rispolept este antagonist predominant 5-HT2
D. La administrarea neurolepticelor poate sa apara simdromul muscarinic
E. In timpul tratamentului cu neuroleptice pot aparea tulburari ale functiilor sexuale
(pag. 120-122)
F2511035. Prezinta actiune prelungita:

A. Clorprotixen
B. Flupentixol decanoat
C. Haloperidol
D. Trifluoperidol
E. Droperidol
(pag. 118)
F2511036. Neurolepticele incisive:

A. prezinta structura de fenotiazine piperazinilalchilice
B. au efect sedativ
C. au efect antipsihotic moderat asupra simptomatologiei pozitive ale schizofreniei
D. actioneaza intens pe simptomele negative ale schizofreniei
E. sunt indicate in stari de agitatie psihomotorie acuta
(pag. 119)
F2511037. Care din urmatoarele antidepresive sunt IMAO-A?

A. fenelzina
B. tranilcipromina
C. mirtazepin
D. moclobemid
E. sertralin
(pag. 146)
F2511038. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

A. Amitriptilina prezinta efect anticolinergic
B. Barbituricele diminua efectul antidepresivelor
C. Antidepresivele scad efectul antihipertensivelor
D. Antidepresivele diminua efectele amfetaminei cu exceptia mianserinei

E. Antidepresivele au ca indicatie principala depresia endogena
(pag. 148-149)
F2611039. Antagonistul competitiv se caracterizează prin:

A. Competiţie cu mediatorul fiziologic pentru acelaşi situs de legare la nivel receptorial
B. Activitate intrinsecă submaximală
C. Lipsa afinităţii faţă de receptor
D. pD2 prim - logaritmul negativ al concentraţiei molare de antagonist care reduce la jumătate efectul
agonistului
E. Favorizarea legării mediatorului, antagonistul legându-se de acelaşi receptor, dar pe un alt situs
(pag. 226-227)
F2611040. Este antagonism farmacodinamic utilizat în terapeutică ca medicaţie antidot:

A. Neostigmină + Succinilcolină
B. Neostigmină + Atracuriu
C. Spironolactonă + Clorură de potasiu i.v.
D. Droperidol + Alfentanil
E. Tonicardiace + săruri de Ca i.v
(pag. 210-212)
F2611041. Este sinergism de potenţare utilizat în terapeutică:

A. Săruri de Ca i.v. În insuficienţa cardiacă acută + tonicardiace
B. Antidiabetice orale + ß -adrenolitice
C. Sulfamide + Procainbenzilpenicilină
D. Antihipertensive + diuretice
E. Neostigmină + suxametoniu
(pag. 210)
F2611042. Un antagonist necompetitiv se caracterizează prin:

A. Legarea de receptor pe un alt situs, împiedicând legarea normală a mediatorului fiziologic
B. Activitate intrinsecă maximă
C. pA2 - logaritmul concentraţiei pentru care trebuie dublată doza de agonist pentru a produce acelaşi efect
D. Afinitate pentru situsul de legare a mediatorului
E. Favorizarea legării mediatorului prin modificări sterice la nivelul receptorului
(pag. 226-228)
F2611043. Fenomenul "up regulation" este consecinţa:

A. Favorizării degradării metabolice a mediatorului
B. Stimulării continue a receptorilor
C. Creşterii eliberării de mediator în fanta sinaptică
D. Inhibării recaptării mediatorului
E. Blocării continue a receptorilor
(pag. 199)
F2611044. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată ?

A. Esterii pseudotropanolului (pseudotropinei) au acţiune parasimpatolitică, iar ai tropanolului (tropinei) au
acţiune anestezică locală.
B. Înlocuirea radicalului metil de la atomul de azot heterociclic al derivaţilor de morfinan (morfină, oximorfonă)
cu radicalul alil coonduce la obţinerea de antagonişti ai receptorilor opioizi.
C. Introducerea unor grupări hidrofile (-OH) pe nucleul sterolic al digitoxinei creşte durata acţiunii
farmacodinamice
D. Aminoacizii dextrogiri sunt utilizaţi preponderent pentru obţinerea aminelor biogene, în defavoarea celor
levogiri
E. Dopamina fiind o amină biogenă penetrează uşor bariera hemato-encefalică, folosind sisteme
transportoare specifice pentru amine biogene
(pag. 183-187)
F1211045. Care afirmatii sunt corecte?

A. Clorpromazina este un neuroleptic derivat de fenotiazina cu catena laterala alifatica
B. Clorpromazina este conditionata in preparatele Clordelazin drajeuri, Plegomazin drajeuri si fiole.
C. Levomepromazina este un antidepresiv benzoxazepinic
D. Levomepromazina este indicata in stari de agitatie, excitatii psihomotorii cu halucinatii, delir cronic, psihoze
senile
E. Levomepromazina este un hipnogen
(pag. 117-128; 143-152)

A. Haloperidol este un neuroleptic butirofenonic
B. Haloperidol este un neuroleptic benzamidic
C. Flupentixolul indicat in schizofrenie este conditionat sub forma "depot".
D. Zyprexa este un antipsihotic indicat in tratamentul schizofreniei
E. Metoclopramid este un neuroleptic triciclic
(pag. 1178-128; 143-152)
F1211047. Care dintre afirmaţiile referitoare la butirofenone sunt adevărate:

A. Cei mai importanţi reprezentanţi sunt Flupentixolul şi clopentixolul
B. Sunt neuroleptice incisive
C. Nu prezintă efecte extrapiramidale
D. Sunt indicate în delir, halucinaţii
E. Se administrează numai pe cale orală
(pag. 117-128; 143-152)
F1211048. Care dintre urmatoarele antidepresive actioneaza ca inhibitoare selective ale recaptarii
serotoninei:
A. Amitriptilina
B. Fluoxetina
C. Paroxetina
D. Doxepina
E. Sertralina
(pag. 117-128; 143-152)
F1211049. Care dintre următoarele efecte pot apare la administrarea neurolepticelor

A. Antipsihotică
B. Sindrom extrapiramidal
C. Muscarinic
D. Alfa-1 adrenomimetic
E. Antihistaminic H1
(pag. 117-128; 143-152)
F1211050. Care dintre următoarele substanţe fac parte din grupul neurolepticelor cu structură
fenotiazinică:
A. Haloperidol
B. Sulpirid
C. Clorpromazina
D. Reserpina
E. Levomepromazina
(pag. 117-128; 143-152)
F1211051. Care sunt avantajele la administrarea neurolepticelor depot:

A. Se administrează numai oral
B. Se pot administra în ambulator
C. Asigură o mai bună complianţă
D. Sunt diminuate reacţiile adverse
E. Doza globală este crescută
(pag. 117-128; 143-152)
F1211052. Din clasa psiholepticelor fac parte substantele medicamentoase cu actiune:

A. Antidepresiv
B. Neuroleptica
C. Hipnotica
D. Psihostimulenta
E. Anxiolitica.
(pag. 117-128; 143-152)
F1211053. Din grupa neurolepticelor inciseive fac parte următoarele substanţe

A. Tioridazina
B. Sulpirid
C. Flufenazina
D. Levomepromazina
E. Pimozid
(pag. 117-128; 143-152)
F1211054. Efectul tranchilizant major al neurolepticelor se manifestă prin:

A. Scăderea tensiunii nervoase
B. Suprimarea anxietăţii
C. Inducerea anxietăţii
D. Nervozitate
E. Neutralitate afectivă
(pag. 117-128; 143-152)
F1211055. Neurolepticele incisive prezintă următoarele caracteristici:

A. Produc somnolenţă accentuată
B. Acţionează asupra simptomelor positive ale schizofreniei
C. Nu acţionează asupra simptomelor negative din schizofrenie.
D. Efectul antipsihotic este intens.
E. Efectul antipsihotic apare numai la doze crescut
(pag. 117-128; 143-152)
F1211056. Neurolepticele sunt indicate în:

A. Schizofrenie
B. Greţuri şi vomismente intense
C. Parkinson
D. Anesteziologie
E. Hipotensiune
(pag. 117-128; 143-152)
F1211057. Neurolepticele sunt substante medicamentoase derivati de:

A. Acid fenil acetic
B. Fenotiazina.
C. Butirofenona
D. Benzamida
E. Xantina.
(pag. 117-128; 143-152)
F1311058. Antidepresive inhibitoare selective ale recaptarii serotoninei sunt:

A. maprotilina;
B. fluoxetin;
C. paroxetin;
D. sertralin;
E. desimipramina.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311059. Antidepresivele de tip triciclic (amine triciclice si tetraciclice) au urmatorul profil

farmacologic:
A. efectul timoanaleptic scade odata cu cresterea efectului sedativ;
B. potenteaza efectele reserpinei;
C. potenteaza efectele noradrenalinei si serotoninei;
D. potenteaza efectele stimulatoare ale SNC ale amfetaminei (cu exceptia mianserinei);
E. prezinta efecte colinergice centrale.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311060. Antidepresivele de tip triciclic (amine triciclice) prezinta frecvent urmatoarele reactii adverse:
A. insomnie sau somnolenta;
B. psihoza deliranta, maniacala;
C. efecte secundare de tip colinergic;
D. efecte secundare anticolinergice;
E. anxietate.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311061. Care din urmatoarele actiuni sunt in legatura cu antidepresivele de tip triciclic?
A. blocarea recaptarii noradrenalinei;
B. actiune anticolinergica centrala;
C. actiune anticolinergica periferica;
D. efect inhibitor asupra monoaminoxidazei (MAO);
E. blocarea recaptarii serotoninei (5-HT).
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311062. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de medicamentele neuroleptice?

A. scad tensiunea nervoasa;
B. calmeaza starile de hiperexcitabilitate;
C. actiune antipsihotica;
D. actiune antiparkinsoniana;
E. produc neutralitate afectiva si emotionala.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311063. Care din urmatoarele indicatii sunt in legatura cu neurolepticele?

A. parkinsonismul;
B. schizofrenia;
C. psihoza maniaco-depresiva;
D. tulburari psihotice (stari paranoide);
E. grata si voma (intense).
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311064. Care din urmatoarele neuroleptice sunt incisive?

A. clorpromazina;
B. haloperidol;
C. flufenazina;
D. levomepromazina;
E. sulpirid.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311065. Care din urmatoarele neuroleptice sunt sedative?

A. flufenazina;
B. clorpromazina;
C. levomepromazina;
D. haloperidol;
E. tioridazina.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311066. Efectul antidepresiv al fenelzinei si tranilciprominei (IMAO) este dat de:

A. cresterea concentratiei catecolaminelor libere in SNC;
B. activarea receptorilor colinergici nicotinici din SNC;
C. blocarea enzimei monoaminooxidaza;
D. inhibarea enzimei fosfodiesteraza;
E. blocarea receptorilor adenozinei.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311067. Indicatiile pentru sarurile de litiu cuprind:

A. mania acuta (cand neurolepticele sunt contraindicate);
B. convulsii;
D. depresii (refractare la imipramina);
E. insuficienta cardiaca grava.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311068. Medicamentele antidepresive de tip triciclic (amine triciclice si tetraciclice) potenteaza

efectele:
A. hipertensive ale simpatomimeticelor;
B. anticolinergice ale atropinei, trihexifenidilului;
C. antihipertensivelor;
D. psihostimulantelor amfetaminice;
E. antiepilepticelor.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311069. Neurolepticele pot induce urmatoarele reactii adverse:

A. astenie, somnolenta;
B. tulburari extrapiramidale (sindrom neuroleptic);
C. miastenie (efect miorelaxant);
D. fenomene parkinsoniene;
E. tulburari endocrine (cresterea secretiei de prolactina).

(pag. 117-127; 143-151.)
F1311070. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice neurolepticelor sedative:

A. induc somnolenta;
B. efect sedativ;
C. reactii adverse neurologice intense;
D. efect anxiolitic intens;
E. actiune antihalucinanta (halucinolitica) intensa.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1311071. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de haloperidol:

A. efecte vegetative simpatolitice (hipotensiune arteriala si bradicardie);
B. dificultati de mictiune, constipatie;
C. reactii adverse extrapiramidale intense (sindrom parkinsonian);
D. dislepsii (miscari involuntare ale gurii, limbii, gatului, membrelor);
E. tahicardia.
(pag. 117-127; 143-151.)
F1411072. Acatisia produsă de neuroleptice se caracterizează prin:

A. mişcări involuntare ale gurii, limbii şi gâtului
B. stare de nelinişte subiectivă asociată cu nevoia imperioasă de mişcare
C. crize oculogire
D. mişcări constante şi necontrolate ale picioarelor
E. contracturi musculare regionale
(pag. 122)
F1411073. Antidepresivele potenţează efectele:

A. clonidinei
B. amfetaminei
C. analgezicelor opioide
D. antiepilepticelor
E. guanetidinei
(pag. 149)
F1411074. Antidepresivele triciclice sunt contraindicate în:

A. boala Parkinson
B. sarcină
C. glaucom
D. hipertrofia de prostată
E. miastenie
(pag. 147-148)
F1411075. Antidepresivele triciclice:

A. pot provoca relativ frecvent reacţii adverse de tip anticolinergic
B. toxicitatea lor este potenţată de diureticele saluretice
C. au o latenţă scurtă (2-3 zile)
D. eficienţa lor terapeutică poate fi verificată după minim 4 săptămâni de la iniţierea tratamentului
E. impun monitorizarea terapiei
(pag. 148-149)
F1411076. Clorpromazina are acţiune:
A. anticonvulsivantă
B. sedativă şi deprimantă psihomotorie
C. antipsihotică moderată
D. timoanaleptică
E. miorelaxantă
(pag. 124)
F1411077. Fac parte din grupul antidepresivelor triciclice:

A. amitriptilina
B. doxepina
C. mianserina
D. moclobemid
E. imipramina
(pag. 145)
F1411078. Fac parte din grupul neurolepticelor butirofenonice:

A. sulpirid
B. flufenazina
C. droperidol
D. pimozid
E. haloperidol
(pag. 118)
F1411079. Flufenazina:
A. poate provoca tulburări extrapiramidale de tip diskinetic
B. are acţiune antiemetică
C. prezintă un efect antipsihotic intens
D. este un neuroleptic butirofenonic
E. antagonizează hipokinezia şi rigiditatea în boala Parkinson
(pag. 124-125)
F1411080. Haloperidolul:
A. este un neuroleptic fenotiazinic
B. poate provoca tulburări extrapiramidale intense
C. are o acţiune neuroleptică incisivă
D. prezintă un efect sedativ şi hipnogen
E. se administrează exclusiv parenteral
(pag. 126)
F1411081. Neurolepticele incisive:

A. au efect sedativ şi anxiolitic intens
B. au efect favorabil la bolnavii schizofreni cu autism
C. au un puternic efect antihalucinator şi antidelirant
D. provoacă somnolenţă
E. sunt preferate în stările de agitaţie psihomotorie acută
(pag. 119)
F1411082. Precizaţi care sunt afirmaţiile corecte referitoare la litiu:

A. este contraindicat în sarcină
B. toxicitatea litiului este potenţată de diureticele saluretice
C. nu se recomandă la bolnavii cu insuficienţă respiratorie
D. poate provoca fotosensibilizare
E. impune monitorizarea periodică a litemiei

(pag. 151)
F1411083. Precizaţi medicamentele incluse în grupa antidepresivelor:

A. zopiclona
B. fluoxetina
C. pimozidul
D. piracetam
E. doxepina
(pag. 146)
F1411084. Sindromul neuroleptic malign se caracterizează prin:

A. relaxarea accentuată a musculaturii striate
B. hipertermie
C. rigiditate musculară
D. tahiaritmii
E. mortalitate ridicată
(pag. 122)
F1411085. Sindromul parkinsonian provocat de neuroleptice nu este corelat cu acţiunea antipsihotică

a neurolepticelor clasice:
A. nu este corelat cu acţiunea antipsihotică a neurolepticelor clasice
B. este mai frecvent şi mai intens la neurolepticele clasice sedative
C. se caracterizează prin hipertonie şi hiperkinezie
D. apare după administrarea prelungită a neurolepticelor
E. este mai redus ca intensitate pentru neurolepticele clasice dezinhibitorii
(pag. 121)
F1411086. Sunt neuroleptice incisive:

A. sulpirid
B. tioridazina
C. pimozid
D. clorpromazina
E. haloperidol
(pag. 119)

A. antidepresivele au ca indicaţie principală depresia endogenă
B. în depresia anxioasă, antidepresivele se pot asocia cu anxiolitice benzodiazepinice
C. la vârstnici, aminele triciclice nu produc efecte adverse
D. antidepresivele triciclice nu trec în laptele matern
E. trecerea la IMAO se poate face imediat după întreruperea aminelor triciclice
(pag. 148)
F1511088. Droperidolul:
A. la administrarea i.v. prezintă latenţă şi durata de acţiune lungi
B. la administrarea i.v. prezintă latenţă şi durata de acţiune scurte
C. este indicat în urgenţe psihiatrice
D. este utilizat în neuroleptanalgezie
E. sinonim cu haloperidol
(pag. 126)
F1511089. Enumeraţi greşelile din clasificarea neurolepticelor după structura chimică:

A. fenotiazine: levomepromazina
B. tioxantene: clopentixol
C. dibenzodiazepine: clozapina
D. benzamide: periciazina
E. butirofenone: penfluridol
(pag. 118)
F1511090. Grupa neurolepticelor incisive dezinhibitorii include:

A. haloperidol
B. sulpirid
C. clorpromazina
D. tioridazina
E. pimozid
(pag. 119)
F1511091. Mecanismele acţiunii neuroleptice:

A. depleţia catecolaminelor (dopamină, noradrenalină, adrenalină): rezerpina
B. antagonism predominant dopaminergic pe receptorii D2 şi D1 în raport de 500:1 pentru clorpromazină
C. antagonism predominat dopaminergic pe receptorii D2 şi D1 în raport de 5:1 pentru haloperidol
D. antagonist pur D2: sulpirid
E. antagonism predominant serotoninergic: risperidona (5-HT2/D2 = 25:1)
(pag. 118, 120)
F1511092. Neurolepticele acţionează prin:

A. depleţia depozitelor de catecolamine
B. agonism predominant dopaminergic
C. agonism predominant serotoninergic
D. antagonism predominant dopaminergic
E. antagonism predominant serotoninergic
(pag. 120)
F1511093. Neurolepticele clasice, antagonişti predominant dopaminergici, prezintă reacţii adverse de

tip neurologic:
A. ginecomastie
B. sindrom Parkinson
C. dischinezii
D. acatizia
E. tendinţă la sinucidere
(pag. 121, 122)
F1511094. Reacţiile adverse frecvente ale antidepresivelor tip amine triciclice sunt:
A. anxietatea
B. hipotensiunea arterială
C. psihoza delirantă
D. neperceperea culorilor roşu, verde
E. efecte secundare de tip anticolinergic
(pag. 147)
F1511095. Sunt antidepresive inhibitoare selective ale recaptării serotoninei, cu excepţia:

A. citalopram
B. mirtazepin
C. maprotilina
D. paroxetin
E. sertralin
(pag. 146)
F1611096. Efectele adverse ale litiului sunt potenţate de:

A. Diuretice saluretice
B. Dieta hiperproteică
C. Dieta hiposodată
D. Haloperidol
E. Antiacide de tip bicarbonat de sodiu
(pag. 151)
F1611097. Inhibă selectiv recaptarea serotoninei:

A. Fluvoxamina
B. Paroxetina
C. Imipramina
D. Tranilcipromina
E. Mirtazepina
(pag. 146)
F1611098. Mecanismul de acţiune al neurolepticelor constă în:

A. Depleţia depozitelor de catecolamine
B. Antagonizarea receptorilor dopaminergici D1 şi D2
C. Antagonizarea predominantă a receptorilor serotoninergici 5-HT2
D. Stimularea eliberării presinaptice a catecolaminelor
E. Inhibarea recaptării dopaminei la nivelul sistemului limbic
(pag. 118)
F1611099. Neurolepticele butirofenonice se caracterizează prin:

A. Acţiune neuroleptică incisivă
B. Tulburări extrapiramidale intense
C. Efecte vegetative de tip simpatolitic
D. Efecte de stimulare cardiacă marcată
E. Hipertensiune arterială
(pag. 126)
F1611100. Sunt acţiuni farmacodinamice specifice timolepticelor:

A. Potenţarea efectelor catecolaminelor
B. Potenţarea efectelor stimulatoare ale amfetaminei
C. Stimularea receptorilor dopaminergici D2 din nigrostriat
D. Stimularea receptorilor colinergici centrali (acţiune colinergică centrală) în măsură diferită, în funcţie de
substanţă
E. Blocarea receptorilor NMDA pentru acidul glutamic
(pag. 146-147)
F1611101. Sunt acţiuni neurologice, specifice neurolepticelor:

A. Diskinezia tardivă
B. Akatizia
C. Sindromul extrapiramidal
D. Coreea
E. Scăderea secreţiei de prolactină
(pag. 120)
F1611102. Sunt acţiuni psiho-fiziologice de tip neuroleptic:

A. Efectul tranchilizant major
B. Acţiunea antiamfetaminică
C. Acţiunea miorelaxantă centrală
D. Efectul hipnogen
E. Stimularea contracţiei musculaturii netede vezicale şi biliare
(pag. 119)
F1611103. Sunt efecte endocrine produse de neuroleptice:

A. Creşterea secreţiei de prolactină
B. Ginecomastia
C. Creşterea sintezei de gonadoreline
D. Apariţia rezistenţei periferice la acţiunea hormonilor tiroidieni
E. Modificarea ciclului menstrual (amenoree-galactoree)
(pag. 123)
F1611104. Sunt neuroleptice piperazinilalchilice:

A. Triflupromazina
B. Trifluoperazina
C. Perimetazina
D. Proclorperazina
E. Flufenazina
(pag. 124)
F2111105. Sunt neuroleptice fenotiazinice aminoalchilice:

A. tioridazina
B. clorpromazina
C. trifluoperazina
D. flufenazina
E. levomepromazina
(pag. 124)
F2111106. Sunt neuroleptice cu efecte secundare vegetative de tip anticolinergic:

A. clorpromazina
B. pimozid
C. haloperidol
D. risperidon
E. sulpirid
(pag. 122)
F2111107. Haloperidolul poate provoca urmatoarele reactii adverse:

A. sindrom parkinsonian
B. retentie urinara
C. hipotensiune arteriala
D. dislepsii
E. hiposalivatie
(pag. 121, 122)
F2111108. Sunt antidepresive cu componenta psihomotorie sedativa:

A. doxepina
B. nortriptilina
C. amitriptilina
D. desipramina
E. imipramina
(pag. 146)
F2111109. Sunt antidepresive inhibitoare selective ale recaptarii serotoninei:

A. sertralin
B. maprotilina
C. paroxetin
D. fluoxetin
E. moclobemid
(pag. 146)
F2111110. Antidepresivele amine triciclice au relativ frecvent urmatoarele reactii adverse si

contraindicatii:
A. glaucom
B. hipertrofie de prostata,
C. diaree
D. psihoza deliranta, maniacala
E. anxietate
(pag. 147)
F2111111. Doxepina este antidepresiv de tip:

A. inhibitor selectiv al recaptarii noradrenalinei
B. sedativ
C. amina triciclica
D. inhibitor MAO
E. stabilizator
(pag. 146)
F2111112. Sunt timeretice:

A. fenelzina
B. mirtazapin
C. doxepina
D. tranilcipromina
E. desipramina
(pag. 145)
F2111113. Sunt neuroleptice cu efecte secundare neurologice marcate (sindrom parkinsonian, acatizie,
diskinezie):
A. butirofenone
B. diazepine si oxazepine
C. fenotiazine piperazinilalchilice
D. fenotiazine aminoalchilice
E. fenotiazine piperidilalchilice
(pag. 121-122)
F2111114. Clorpromazina poate induce urmatoarele RA:

A. somnolenta
B. efecte toxice hepatice
C. reactii alergice
D. tulburari extrapiramidale intense

E. reactivarea crizelor epileptice
(pag. 123-125)
F2111115. Notati afirmatiile adevarate pentru medicamentul modern risperidon:

A. efect antidepresiv
B. efect antiparkinsonian
C. efect antivomitiv
D. antagonist 5 HT-2/D2
E. efect neuroleptic intens pe simptomele negative autistice ale schizofreniei
(pag. 118)
F2111116. Neurolepticele au urmatoarele efecte adverse:

A. miastenie
B. tulburari ale functiilor sexuale
C. sindrom de tip parkinsonian
D. acatizie
E. diskinezii
(pag. 121-122)
F2111117. Neurolepticele clasice au urmatoarele caracteristici:

A. efect antipsihotic
B. efecte adverse neurologice
C. efecte secundare vegetative
D. agonisti ai receptorilor D2
E. actiune antiamfetaminica
(pag. 119-122)
F2111118. Notati afirmatiile corecte pentru profilul farmacologic al antidepresivelor amine triciclice si
tetraciclice:
A. latenta scurta (1 - 5 zile)
B. eficienta la minim 4 saptamani de tratament
C. asocierea cu antidepresive IMAO este indicata
D. intre tratamentul cu triciclice si IMAO este obligatorie o pauza de 2 saptamani
E. antagonizeaza efectul anticolinergicelor
(pag. 149)
F2111119. Notati afirmatiile corecte pentru profilul farmacologic al sarurilor de litiu:

A. indicele terapeutic este mare
B. RA pot sa apara chiar in zona terapeutica a concentratiilor plasmatice
C. asocierea cu haloperidol este indicata
D. efectele sunt diminuate de Na+
E. RA sunt potentate de dieta hiposodata
(pag. 151)
F2111120. Moclobemid are urmatorul profil farmacologic:

A. inhibitor de MAO
B. inhibitor selectiv si reversibil al MAO-A
C. antidepresiv
D. neuroleptic
E. efectul branzei (cheese effect) absent
(pag. 150)
F2111121. Nortriptilina are urmatoarele caracteristici farmacologice:

A. antidepresiv
B. inhibitor predominant al recaptarii noradrenalinei
C. contraindicatie in depresiile agitate
D. componenta psihomotorie sedativa
E. amina triciclica
(pag. 145-148)
F2111122. Notati afirmatiile corecte privind farmacoterapia depresiilor:

A. formele usoare nu necesita antidepresive
B. antidepresivele sunt indicate in depresiile endogene
C. in depresia agitata, cu hiposomnie, sunt indicate antidepresive IMAO
D. in depresia endogena schizofrenica sunt indicate levomepromazina sau tioridazina
E. la varstnici, aminele triciclice se prescriu in doze mai mari, fata de adult
(pag. 148-149)
F2211123. Antidepresivele pot actiona:

A. inhiband recaptarea serotoninei
B. favorizand recaptarea noradrenalinei
C. blocand receptorii GABA
D. inhiband selectiv MAO-B
E. blocand receptorii alfa2 presinaptici
(pag. 117-127,143-151)
F2211124. Antidepresivele triciclice:

A. au latenta lunga
B. tratamentul nu dureaza mai mult de o saptamana
C. au efecte colinergice
D. inhiba MAO-A
E. pot avea efecte sedative
(pag. 117-127,143-151)
F2211125. Antidepresivele:
A. antagonizeaza efectele amfetaminei
B. amitriptilina potenteaza efectele antiparkinsonienelor anticolinergice
C. antidepresivele IMAO pot da "efectul branzei"
D. scad efectele analgezicelor opioide
E. cresc efectele antiepilepticelor
(pag. 117-127,143-151)
F2211126. Care dintre clasele structurale enumerate mai jos prezinta compusi cu actiune neuroleptica?
A. Fenotiazine
B. Tioxantene
C. Butirofenone
D. Compusi cuaternari de amoniu
E. Alcooli tertiari
(pag. 118)
F2211127. Care dintre efectele enumerate sunt produse de neuroleptice?

A. Scad tensiunea nervoasa, calmeaza hiperexcitabilitatea.
B. Actiune antipsihotica in psihoze acute si cronice.
C. Actiune antihistaminica H2
D. Actiune alfa-adrenolitica centrala.

E. Actiune excitanta SNC.
(pag. 119-120)
F2211128. Care dintre urmatoarele neuroleptice sunt neuroleptice incisive?

A. Haloperidol.
B. Levomepromazina.
C. Flufenazina.
D. Clorpromazina.
E. Pimozidul.
(pag. 119)
F2211129. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Droperidol sunt corecte?

A. Este un derivat de butirofenona.
B. Este un derivat de tioxantena.
C. Se administreaza intravenos, are actiune rapida si de scurta durata.
D. Se administreaza numai oral si are timp lung de actiune.
E. Este indicat in neuroleptanalgezie si urgente psihiatrice.
(pag. 126)
F2211130. Care dintre urmatoarele caracteristici structurale enumerate sunt importante pentru
actiunea neurolepticelor fenotiazinice?
A. Prezenta unei catene cu azot in pozitia 10 a nucleului fenotiazinic.
B. Azotul din catena trebuie sa fie la 3 atomi de carbon distanta fata de cel din pozitia 10.
C. Azotul din catena trebuie sa fie la 2 atomi de carbon distanta fata de cel din pozitia 10.
D. Prezenta unui substituent adecvat in pozitia 2 ( Cl, Br, CF3 ).
E. Prezenta unei catene alchilice ramificate in pozitia 2.
(pag. 124)
F2211131. Neurolepticele fenotiazinice prezinta urmatoarele tipuri de actiuni:

A. Actiune neuroleptica.
B. Actiune antiemetica
C. Actiune hipotermizanta
D. Actiune simpatomimetica
E. Actiune vegetativa, simpatolitica si parasimpatolitica.
(pag. 124)
F2211132. Care dintre urmatoarele clase structurale prezinta actiune antidepresiva?

A. Dibenzoazepine.
B. Dibenzocicloheptadiene.
C. Pirazinoazepine.
D. Butirofenone.
E. Fenotiazine.
(pag. 145)
F2211133. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt inhibitoare MAO?

A. Fenelzina.
B. Nialamida.
C. Amitriptilina.
D. Imipramina.
E. Moclobemidul.
(pag. 146)
F2211134. Care dintre urmatoarele afirmatii rerferitoare la amitriptilina sunt corecte?

A. Este derivat de dibenzocicloheptadiena.
B. Face parte din clasa timolepticelor.
C. Face parte din clasa timereticelor.
D. Are efect psihomotor sedativ si anxiolitic,de diminuare a agitatiei.
E. Are efecte anticolinergice centrale si periferice.
(pag. 145-147)
F2211135. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase fac parte din grupul neurolepticelor
butirofenonice?
A. Clorprotixen
B. Fluspirilen
C. Haloperidol
D. Droperidol
E. Reserpina
(pag. 126)
F2211136. Care dintre urmatoarele substante sunt neuroleptice fenotiazinice?

A. Periciazina
B. Flufenazina
C. Tioridazina
D. Pimozid
E. Trifluoperidol
(pag. 126)
F2211137. Care dintre urmatoarele neuroleptice fac parte din seria fenotiazinelor cu catena
piperazinalchilica?
A. Levomepromazina
B. Pipotiazina
C. Proclorperazina
D. Flufenazina
E. Prometazina
(pag. 124)
F2211138. Neurolepticele fenotiazinice piperazinilalchilice au urmatorul profil farmacologic:

A. Sunt slab sedative.
B. Au efecte vegetative evidente
C. Sunt antiemetice.
D. Au efect antipsihotic intens
E. Efectele extrapiramidale sunt reduse.
(pag. 125)
F2211139. Clorpromazina:
A. Este un neuroleptic cu structura butirofenonica.
B. Are efect sedativ, hipnogen.
C. Este indicat in stari de excitatie psihotica.
D. Nu prezinta efecte vegetative.
E. Sidromul extrapiramidal este redus
(pag. 125)
F2211140. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase fac parte din grupa antidepresivelor cu
structura de amina triciclica ?
A. Imipramina
B. Sertralina
C. Doxepina
D. Tranilcipramina
E. Maprotilin
(pag. 145)
F2211141. Care dintre urmatoarele antidepresive actioneaza prin inhibarea recaptarii noradrenalinei si
serotoninei?
A. Nortriptilina
B. Amitriptilina
C. Citalopram
D. Moclobemid
E. Imipramina
(pag. 146)
F2211142. Care dintre urmatoarele reactii adverse apar relativ frecvent la administrarea
antidepresivelor triciclice?
A. Anxietate
B. Efecte de tip anticolinergic
C. Insomnie sau somnolenta
D. Dependenta fizica
E. Agranulocitoza
(pag. 147)
F2211143. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?

A. Antidepresivele potenteaza efectele analgezicelor opioide
B. IMAO neselective pot provoca crize hipertensive la pacientii care consuma alimente bogate in tiramina.
C. Antidepresivele diminua efectele antiepilepticelor.
D. Barbituricele potenteaza efectele antidepresivelor.
E. Antidepresivele cresc efectul antihipertensiv al Clonidinei.
(pag. 149)
F2211144. Mentionati afirmatiile corecte referitoare la Moclobemid:

A. Este substanta activa din produsul Aurorix.
B. Este o amina triciclica.
C. Face parte din grupul IMAO-A selectiv.
D. Este un IMAO-B selectiv.
E. Este un antidepresiv la care "cheese efect" este puternic.
(pag. 150)
F2211145. Mianserin este:

A. Un neuroleptic butirofenonic.
B. Un antidepresiv triciclic.
C. Un antidepresiv tetraciclic.
D. Un antidepresiv ce inhiba efectele stimulatoare ale amfetaminei.
E. Este un antidepresiv cu efect psihomotor stabilizator.
(pag. 145, 150)
F2211146. Litiul:
A. Se utilizeaza sub forma de carbonat, sulfat sau glutamat.
B. Are actiune normotimica.
C. Efectele sale sunt potentate de ionii de sodiu.

D. Este un antidepresiv indicat in manie acuta cand neurolepticele sunt contraindicate.
E. Se poate administra in sarcina si alaptare.
(pag. 151)
F2211147. Neurolepticele au ca actiuni psihofiziologice:

A. Scaderea tonusului bazal al SNC
B. Efect tranchilizant major
C. Imbunatatirea facultatilor intelectuale si a gandirii.
D. Efect hipnoinductor.
E. Accentueaza agresivitatea si agitatia.
(pag. 119)
F2211148. Neurolepticele au ca actiuni neurologice nedorite:

A. Sindrom extrapiramidal
B. Actiune antipsihotica
C. Diskinezie
D. Efect de echilibrare psihomotorie.
E. Akatizie.
(pag. 119-120)
F2211149. Farmacotoxicologia neurolepticelor cuprinde:

A. Obisnuinta si dependenta fizica.
B. Efecte de tip extrapiramidal.
C. Hipotensiune si hipotermie.
D. Hipertensiune arteriala marcata.
E. Efecte antimuscarinice.
(pag. 120-121)
F2211150. Indicatiile terapeutice ale neurolepticelor sunt:

A. Ca neuroleptice in psihoze.
B. Ca vomitive in intoxicatii acute.
C. In neuroleptanalgezie.
D. Ca tranchilizante in doze mici.
E. In sindrom parkinsonian.
(pag. 121,123)
F2211151. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la neuroleptice:

A. Cele incisive se indica in simptomele pozitive ale schizofreniei (halucinatii).
B. Cele sedative se administreaza preferabil seara, in stari de agitatie psihomotorie.
C. Formele depot se preferea in psihoze cronice.
D. Droperidolul nu este indicat in neuroleptanalgezie.
E. Formele depot si retard nu au avantajul unor reactii adverse diminuate.
(pag. 123)
F2211152. Alegeti neurolepticele fenotiazinice:

A. Levomepromazina
B. Trifluoperazina
C. Flupentixol
D. Droperidol
E. Sulpirid
(pag. 124)
F2211153. Notati neurolepticele conditionate in formele retard pentru administrare i.m.

A. Droperidol
B. Haloperidol
C. Clopentixol
D. Flupentixol
E. Levomepromazina
(pag. 126)
F2211154. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la utilizarea litiului in terapie:

A. Are actiune normotimica
B. Farmacoterapia se optimizeaza prin monitorizarea concentratiilor plasmatice, a functiei renale.
C. Nu da interactiuni de tip sinergism sau antagonism cu alte medicamente.
D. Reactiile adverse pot sa apara la dozele terapeutice.
E. Este indicat in mania acuta.
(pag. 151)
F2211155. Antidepresivele:
A. Potenteaza efectul hipertensiv al catecolaminelor
B. Potenteaza efectele amfetaminei.
C. Potenteaza efectele analgezicelor opioide.
D. Nu influenteaza efectele anticolinergicelor.
E. Se pot administra concomitent cu IMAO
(pag. 149)
F2211156. Care neuroleptice sunt prezente in preparate retard:

A. flupentixolul
B. haloperidolul
C. levomepromazina
D. flufenazina
E. olanzapina
(pag. 117-127,143-151)
F2211157. Neurolepticele pot produce:

A. diskinezie tardiva
B. sindrom parkinsonian
C. scaderea prolactinei
D. acatizie
E. efecte simpatomimetice
(pag. 117-127,143-151)
F2211158. Neurolepticele se indica in:

A. parkinson
B. voma
C. neuroleptanalgezie
D. rahianestezie
E. psihoze
(pag. 117-127,143-151)
F2211159. Neurolepticele pot fi:

A. agonisti dopaminergici
B. agonisti GABA-ergici
C. antagonisti predominant D2
D. antagonisti predominant 5HT2
E. agonisti colinergici
(pag. 117-127,143-151)
F2211160. Care din urmatoarele antidepresive fac parte din grupul celor triciclice:
A. sertralina
B. amitriptilina
C. moclobemida
D. imipramina
E. pimozidul
(pag. 117-127,143-151)
F2311161. Neurolepticele pot induce urmatoarele reactii adverse:

A. astenie, somnolenta;
B. tulburari extrapiramidale (sindrom neuroleptic);
C. miastenie (efect miorelaxant);
D. fenomene parkinsoniene;
E. tulburari endocrine (cresterea secretiei de prolactina).
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311162. Care din urmatoarele actiuni sunt produse de medicamentele neuroleptice?

A. scad tensiunea nervoasa;
B. calmeaza starile de hiperexcitabilitate;
C. actiune antipsihotica;
D. actiune antiparkinsoniana;
E. produc neutralitate afectiva si emotionala.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311163. Care din urmatoarele actiuni sunt in legatura cu antidepresivele de tip triciclic?
A. blocarea recaptarii noradrenalinei;
B. actiune anticolinergica centrala;
C. actiune anticolinergica periferica;
D. efect inhibitor asupra monoaminoxidazei (MAO);
E. blocarea recaptarii serotoninei (5-HT).
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311164. Efectul antidepresiv al fenelzinei si tranilciprominei (IMAO) este dat de:

A. cresterea concentratiei catecolaminelor libere in SNC;
B. activarea receptorilor colinergici nicotinici din SNC;
C. blocarea enzimei monoaminooxidaza;
D. inhibarea enzimei fosfodiesteraza;
E. blocarea receptorilor adenozinei.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311165. Care din urmatoarele neuroleptice sunt incisive?

A. clorpromazina;
B. haloperidol;
C. flufenazina;
D. levomepromazina;
E. sulpirid.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311166. Care din urmatoarele neuroleptice sunt sedative?

A. flufenazina;
B. clorpromazina;
C. levomepromazina;
D. haloperidol;
E. tioridazina.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311167. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice neurolepticelor sedative:

A. induc somnolenta;
B. efect sedativ;
C. reactii adverse neurologice intense;
D. efect anxiolitic intens;
E. actiune antihalucinanta (halucinolitica) intensa.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311168. Urmatoarele reactii adverse pot fi provocate de haloperidol:

A. efecte vegetative simpatolitice (hipotensiune arteriala si bradicardie);
B. dificultati de mictiune, constipatie;
C. reactii adverse extrapiramidale intense (sindrom parkinsonian);
D. dislepsii (miscari involuntare ale gurii, limbii, gatului, membrelor);
E. tahicardia.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311169. Antidepresive inhibitoare selective ale recaptarii serotoninei sunt:

A. maprotilina;
B. fluoxetin;
C. paroxetin;
D. sertralin;
E. desimipramina.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311170. Antidepresivele de tip triciclic (amine triciclice si tetraciclice) au urmatorul profil

farmacologic:
A. efectul timoanaleptic scade odata cu cresterea efectului sedativ;
B. potenteaza efectele reserpinei;
C. potenteaza efectele noradrenalinei si serotoninei;
D. potenteaza efectele stimulatoare ale SNC ale amfetaminei (cu exceptia mianserinei);
E. prezinta efecte colinergice centrale.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311171. Antidepresivele de tip triciclic (amine triciclice) prezinta frecvent urmatoarele reactii adverse:
A. insomnie sau somnolenta;
B. psihoza deliranta, maniacala;
C. efecte secundare de tip colinergic;
D. efecte secundare anticolinergice;
E. anxietate.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311172. Medicamentele antidepresive de tip triciclic (amine triciclice si tetraciclice) potenteaza

efectele:
A. hipertensive ale simpatomimeticelor;
B. anticolinergice ale atropinei, trihexifenidilului;

C. antihipertensivelor;
D. psihostimulantelor amfetaminice;
E. antiepilepticelor.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311173. Indicatiile pentru sarurile de litiu cuprind:

A. mania acuta (cand neurolepticele sunt contraindicate)
B. convulsii;
D. depresii (refractare la imipramina);
E. insuficienta cardiaca grava.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311174. Urmatoarele reactii adverse pot fi induse de clorpromazina:

A. reactii alergice (fotoalergii);
B. efecte hepatotoxice;
C. reactivarea crizelor de epilepsie;
D. tulburari extrapiramidale intense;
E. somnolenta.
(pag. 117-127; 143-151.)
F2311175. Care din urmatoarele indicatii sunt in legatura cu neurolepticele?

A. parkinsonismul;
B. schizofrenia;
D. tulburari psihotice (stari paranoide);
E. greata si voma (intense).
(pag. 117-127; 143-151.)
F2511176. Urmatoarele neuroleptice sunt fenotiazine aminoalchilice:

A. Proclorperazina
B. Levomepromazina
C. Tioridazina
D. Flufenazina
E. Triflupromazina
(pag. 124)
F2511177. Care afirmatii sunt adevarate?

A. Neurolepticele sedative au actiune antipsihotica slaba
B. Neurolepticele incisive au efect antipsihotic intens asupra simptomatologiei pozitive ale schizofreniei
C. Neurolepticele fenotiazinice prezinta sinergism de actiune cu antiparkinsonienele
D. Antidepresivele potenteaza efectele stimulatoare ale amfetaminei cu exceptia mianserinei care
antagonizeaza
E. Mirtazepin blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT3
(pag. 119,150)
F2511178. Avantaje la administrarea neurolepticelor depot sunt:

A. asigurarea a unei bune compliante
B. se administreaza numai pe cale orala
C. doza globala este crescuta
D. se pot administra in ambulator
E. sunt diminuate reactiile adverse

(pag. 123)
F2511179. Clasa psiholepticelor cuprinde substante medicamentoase cu actiune:

A. antidepresiva
B. neuroleptica
C. psihostimulanta
D. anxiolitica
E. neurotonice
(pag. 119,145)
F2511180. Sunt neuroleptice incisive:

A. Sulpirid
B. Tioridazina
C. Flufenazina
D. Levomepromazina
E. Pimozid
(pag. 119)
F2511181. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:

A. neurolepticele fenotiazinice prezinta radicali in pozitiile 2 si 10
B. radicalul trifluormetil induce intensitatea cea mai mare de actiune neuroleptica antipsihotica
C. levomepromazina este indicata in preanestezie
D. neurolepticele tioxantenice prezinta in pozitia 10 un atom de S
E. clorprotixenul are actiune antidepresiva
(pag. 124-126)
F2511182. Neurolepticele sunt indicate in:

A. schiozofrenie
B. hipotensiune
C. greturi si voma intensa
D. anesteziologie
E. depresie anxioasa ca adjuvante ale antidepresivelor
(pag. 125)
F2511183. Neurolepticele sunt derivati de:

A. Xantina
B. Butirofenona
C. Fenotiazina
D. Difenilbutilpiperidina
E. Dihidropiridina
(pag. 124-127)
F2511184. Antidepresivele de tip triciclic prezinta urmatoarele actiuni:

A. blocarea recaptarii serotoninei (5-HT)
B. actiune anticolinergica periferica
C. blocarea recaptarii noradrenalinei (NA)
D. actiune anticolinergica centrala
E. efect inhibitor asupra monoaminooxidazei
(pag. 146-147)
F2611185. Un agonist complet se caracterizează prin:
A. Afinitate faţă de receptori

B. Efect farmacologic submaximal
C. Efect farmacologic maxim
D. Activitate intrinsecă
E. Lipsa activităţii intrinseci
(pag. 224-225)
F2611186. Sunt interacţiuni medicamentoase produse prin mecanism farmacodinamic (sinergism de

potenţare) cu semnificaţie clinică (risc crescut de reacţii adverse):
A. Guanedidina + antidepresive triciclice
B. Antibiotice bactericide în faza de multiplicare + antibiotice bacteriostatice
C. Inhibitori de enzimă de conversie + spironolactonă
D. Antidiabetice orale + ß-adrenolitice
E. Antidiabetice orale + diuretice tiazidice
(pag. 214)
F2611187. Sunt boli autoimune ale receptorilor:

A. Boala Conn
B. Miastenia gravis
C. Reumatismul poliarticular acut poststreptococic
D. Diabetul zaharat insulino-rezistent
E. Sindromul adreno-genital
(pag. 200)
F2611188. Cauzele posibile ale reactivităţii particulare la medicaţia SNC la vârstnici sunt:
A. Creştrea eliberării endogene de endorfine
B. Scăderea numărului de neuroni colinergici centrali (sensibilitate crescută la anticolinergice centrale)
C. Creşterea cantităţii de mediatori (catecolamine, serotonină, acetilcolină)
D. Creşterea afinităţii şi a numărului receptorilor ß-adrenergici
E. Scăderea numărului de neuroni dopaminergici din nigro-striat (reacţii extrapiramidale frecvente la
neuroleptice)
(pag. 195-196)
F2611189. Concentraţia ionilor de Na influenţează capacitatea de legare a receptorilor opioizi astfel:

A. Creşterea concentraţiei ionilor de Na creşte afinitatea pentru agonişti
B. Creşterea concentraţiei ionilor de Na scade afinitatea pentru agonişti
C. Creşterea concentraţiei ionilor de Na creşte afinitatea pentru antagonişti
D. Scăderea concentraţiei ionilor de Na creşte afinitatea pentru agonişti
E. Scăderea concentraţiei ionilor de Na creşte afinitatea pentru antagonişti
(pag. 198)
F2611190. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată ?

A. Reglarea descendentă ("down regulation") este consecinţa stimulării continue a receptorilor
B. Reglarea descendentă ("down regulation") este consecinţa internalizării receptorilor în membrană
C. Reglarea descendentă ("down regulation") este procesul de scădere a numărului de receptori
D. Reglarea descendentă ("down regulation") este consecinţa blocării continue a receptorilor
E. Reglarea descendentă ("down regulation") este consecinţa externalizării receptorilor în membrană
(pag. 199)
F2611191. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?

A. Hormonii estrogeni cresc câmpul receptorial pentru receptorii oxitocinici
B. Hormonii tiroidieni cresc câmpul receptorial ß1-adrenergic
C. Hormonii estrogeni scad câmpul receptorial pentru receptorii oxitocinici

D. Hormonii tiroidieni scad câmpul receptorial ß1-adrenergic
E. Progesteronul scade numărul receptorilor oxitocinici
(pag. 199)
F2611192. Consecinţele farmacologice ale fenomenului "up regulation" sunt:

A. Efect rebound la oprirea administrării medicaţiei
B. Apariţia intoleranţei dobândite
C. Apariţia sindromului de abstinenţă la oprirea administrării medicaţiei
D. Creşterea capacităţii de metabolizare a enzimelor microzomiale
E. Instalarea toleranţei (obişnuinţei)
(pag. 199)
F2611193. Sunt boli genetice ale receptorilor cu consecinţe farmacodinamice:

A. Hipercolesterolemia ereditară
B. Feminizarea fătului masculin
C. Fenilcetonuria
D. Acatalazia
E. Porfiria hepatică
(pag. 200)
Tema nr. 12
Hipnotice
BIBLIOGRAFIE:
F1212001. Care dintre următoarele afirmaţii nu sunt corecte?

A. Derivaţii barbiturici nu sunt indicaţi în insuficienţă hepatică gravă
B. Fenobarbitalul este indicat şi în unele forme de epilepsie.
C. In anestezia generală se administreaza ciclobarbital i.v.
D. Tiopentalul este un derivat tiobarbituric
E. Barbituricele produc dependenţă.
(pag. 99-100)
F1212002. Care dintre următoarele hipnotice fac parte din grupul ciclopirolonelor:
A. Nitrazepam
B. Amobarbital
C. Zolpidem
D. Triclofos
E. Zopiclon
(pag. 99-100)
F1212003. Care dintre următoarele substanţe se utilizează ca hipnoinductoare

A. Fenobarbital
B. Ciclobarbital
C. Tiopental
D. Cloralhidrat
E. Flunitrazepam
(pag. 99-100)
F1312004. Barbituricele hipnotice au urmatoarele efecte in afara de unul dintre acestea:

A. au efecte gradate in functie de doza;
B. produc datorie de somn paradoxal;
C. deprimare selectiva a SNC;
D. produc efecte de tip "rebound" cu vise dezagreabile (cosmaruri);
E. produc inductie enzimatica.
(pag. 99 - 109)
F1312005. Barbituricele produc urmatoarele efecte adverse in afara de unul dintre acestea>
A. inhibitie enzimatica;
B. obisnuinta;
C. deprimarea respiratiei;
D. "datorie" de somn paradoxal;
E. efect "rebound" cu vise dezagreabile (cosmaruri).
(pag. 99 - 109)
F1312006. Care din urmatoarele medicamente nu au efect hipnotic:

A. nitrazepam;
B. fenobarbital;
C. indometacina;
D. flunitrazepam;
E. ciclobarbital.
(pag. 99 - 109)
F1312007. Care este mecanismul de actiune care nu apartine barbituricelor?

A. hiperpolarizare postsinaptica;
B. potentarea transmisiei GABA-ergice;
C. scaderea pragului excitabilitatii neuronale;
D. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor;
E. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare.
(pag. 99 - 109)
F1312008. Dintre urmatoarele barbiturice unul este cu actiune de foarte scurta durata:
A. amobarbital;
B. ciclobarbital;
C. pentobarbital;
D. fenobarbital;
E. tiopental.
(pag. 99 - 109)
F1312009. Precizati mecanismul prin care barbituricele diminua efectul unor medicamente ca
anticoagulante de sinteza sau beta-adrenolitice (tip propranolol):
A. inductie enzimatica;
B. inhibitie enzimatica;
C. deplasarea de pe proteinele plasmatice;
D. mecanism farmacodinamic;
E. mecanism farmacotoxicologic.
(pag. 99 - 109)
F1512010. Care dintre barbituricele hipnotice următoare are durată lungă de acţiune (8 - 10 ore)?
A. hexobarbital
B. pentobarbital
C. secobarbital
D. amobarbital
E. fenobarbital
(pag. 106)
F1512011. Care dintre următorii compuşi este barbituric cu durată ultrascurtă (10 - 20 min) de acţiune?
A. secobarbital
B. hexobarbital
C. ciclobarbital
D. amobarbital
E. fenobarbital
(pag. 106)
F1512012. Forma gravă a sindromului de abstinenţă la întreruperea bruscă a tratamentului îndelungat

cu barbiturice este caracterizată de:
A. insuficienţă renală acută
B. crize convulsivante de mare rău epileptic
C. coma hepatică
D. accident cerebral hemoragic

E. scăderea acuităţii vizuale
(pag. 106)
F1512013. Indicaţiile barbituricelor sunt următoarele, cu excepţia:

A. anestezia generală
B. epilepsie
C. insomnii
D. insuficienţă renală severă
E. preanestezie
(pag. 107)
F1512014. La întreruperea bruscă a unui tratament îndelungat cu barbiturice se declanşează:

A. toleranţă încrucişată cu alte medicamente
B. inducţie enzimatică
C. inhibiţie enzimală
D. sindrom de abstinenţă
E. insuficienţă hepatică
(pag. 106)
F1512015. Scăderea treptată a dozelor la întreruperea tratamentului îndelungat cu barbiturice se face

pentru a preveni:
A. toleranţa dobândită
B. toleranţa încrucişată cu alte medicamente
C. sindromul de abstinenţă
D. insuficienţa hepatică
E. insuficienţa renală
(pag. 106)
F1612016. Eliminarea renală a barbituricelor este favorizată de:

A. Alcalinizante urinare
B. Acidifiante urinare
C. Hormon antidiuretic
D. Vasoconstricţia la nivel renal
E. Administrarea de clorură de amoniu perfuzabil
(pag. 107)
F1612017. Este ciclopirolonă hipnoinductoare:

A. Metaqualona
B. Zopiclona
C. Amfepramona
D. Naloxona
E. Canrenona
(pag. 103)
F1612018. Este derivat imidazopiridinic hipnoinductor:

A. Meropenem
B. Zolpidem
C. Imipenem
D. Carumonam
E. Tigemonam
(pag. 103)
F1612019. Este hipnocoercitiv cu structură chinazolonică:

A. Buspirona
B. Nalbufina
C. Butorfanolul
D. Metaqualona
E. Zopiclona
(pag. 103)
F1612020. Mecanismele instalării sindromului de abstinenţă la barbiturice sunt.

A. Creşterea afinităţii GABA pentru situsul receptorial
B. Sensibilizarea receptorilor glutamat-ergici
C. Diminuarea transmisiei inhibitoare prin glicină
D. Creşterea activităţii aminopeptidazei M
E. Creşterea transmisiei inhibitoare prin glicină
(pag. 106)
F1612021. Sunt efecte adverse specifice după utilizarea bromurilor:

A. Excitaţie centrală
B. Convulsii epileptiforme
C. Impotenţă sexuală la bărbaţi
D. Hipertensiune arterială
E. Toleranţa
(pag. 109)
F1612022. Sunt ureide aciclice utilizate ca hipnotice:

A. Zolpidemul
B. Barbitalul
C. Hidroxidiona
D. Bromizovalul
E. Carbamida
(pag. 103)
F2112023. Hipnoticele barbiturice provoaca dupa administrare repetata urmatoarele reactii adverse, cu
exceptia:
A. dependenta fizica si convulsii în abstinenta
B. cresterea consumului de oxigen si glucoza al creierului
C. obisnuinta
D. inductie enzimatica
E. efect rebound cu vise neplacute, la oprire brusca
(pag. 102-105)
F2112024. Mecanismele sindromului de sevraj la hipnoticele barbiturice:

A. instalarea inhibitiei enzimatice
B. sensibilizarea receptorilor glutamatergici
C. hetero "down" reglare
D. sensibilizarea receptorilor GABA-A postsinaptici
E. internalizarea receptorilor GABA-A postsinaptici
(pag. 106)
F2112025. Efectele hipnocoercitivelor barbiturice sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. deprima selectiv SNC
B. au efecte gradate în functie de doza
C. reduc somnul paradoxal REM

D. produc "datorie" de somn paradoxal
E. produc efect "rebound" cu vise dezagreabile
(pag. 102)
F2112026. Barbituricele nu au ca mecanism de actiune:

A. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare
B. potentarea transmisiei GABA
C. marirea timpului de deschidere a canalelor de Cl
D. scaderea pragului de excitabilitate neuronala
E. hiperpolarizare postsinaptica
(pag. 105)
F2112027. Hipnocoercitivele au urmatoarele efecte adverse, cu o exceptie:

B. obisnuinta
C. inhibitie enzimatica
D. "datorie" de somn paradoxal
E. efect rebound, cu vise dezagreabile
(pag. 102)
F2112028. Notati mecanismul prin care barbituricele diminua efectele unor medicamente (ca
anticoagulantele de sinteza sau beta-adrenolitice tip propranolol):
A. farmacodinamic
B. farmacotoxicologic
C. deplasare de pe proteinele plasmatice
D. inhibitie enzimatica
E. inductie enzimatica
(pag. 102,108)
F2112029. Hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele efecte de tip hipnocoercitiv, cu o exceptie:

A. efectele deprimante SNC cresc gradat doza-dependent
B. forteaza somnul si la indivizi fara hiposomnie
C. reduc durata de somn N REM
D. produc "datorie de somn paradoxal"
E. deprima gradat doza-dependent respiratia, aparatul cardio-vascular si temperatura
(pag. 102)
F2112030. Notati eroarea din tratamentul intoxicatiei acute cu barbiturice:

A. analeptice respiratorii
B. analeptice cardiovasculare
C. perfuzie cu NH4Cl pentru acidifierea urinii si reducerea reabsorbtiei renale tubulare
D. diureza osmotica cu solutie de manitol 5%, i.v.
E. ventilatie respiratorie cu administrare de oxigen
(pag. 107)
F2112031. Precizati hipnoinductoarele:

A. nitrazepam
B. clordiazepoxid
C. flunitrazepam
D. medazepam
E. oxazepam
(pag. 103)
F2212032. Nitrazepamul:
A. este hipnocoercitiv
B. este hipnoinductor
C. are un timp de injumatatire scurt (2-3 ore)
D. se leaga in procent redus de proteinele plasmatice
E. nu sufera efectul primului pasaj hepatic
(pag. 99-109)
F2212033. Care dintre urmatoarele clase de medicamente sunt considerate hipnoinductoare?

A. Barbiturice.
B. Bromuri.
C. Benzodiazepine.
D. Chinazolone.
E. Compusi cuaternari de amoniu.
(pag. 103)
F2212034. Care dintre urmatoarele barbiturice au durata scurta de actiune?

A. Ciclobarbital.
B. Fenobarbital.
C. Amobarbital.
D. Pentobarbital.
E. Barbital.
(pag. 106)
F2212035. Care dintre urmatoarele hipnotice fac parte din grupul aldehidelor?
A. Secobarbitalul
B. Triclofos
C. Glutetimida
D. Cloralhidrat
E. Diazepam
(pag. 103)
F2212036. Alegeti dintre hipnotice pe cele cu structura de imidazo-piridina:

A. Glutetimid
B. Zolpidem
C. Metaqualona
D. Secobarbital
E. Nitrazepam
(pag. 103)
F2212037. Alegeti hipnoticul cu structura de ciclopirolona:

A. Zopiclon
B. Metaqualona
C. Ciclobarbital
D. Zolpidem
E. Glutetimid
(pag. 103)
F2212038. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la hipnoticele barbiturice:

A. Sunt derivati ai acidului tiobarbituric.
B. Sunt derivati N-alchilati ai acidului barbituric.

C. Sunt disubstituiti la carbonul 5 din acidul barbituric.
D. Nu prezinta efecte sedative.
E. Nu provoaca inductie enzimatica.
(pag. 102-103)
F2312039. Care din urmatoarele medicamente nu au efect hipnotic:

A. nitrazepam;
B. fenobarbital;
C. indometacina;
D. flunitrazepam;
E. ciclobarbital.
(pag. 99 - 109)
F2312040. Dintre urmatoarele barbiturice unul este cu actiune de foarte scurta durata:
A. amobarbital;
B. ciclobarbital;
C. pentobarbital;
D. fenobarbital;
E. tiopental.
(pag. 99 - 109)
F2312041. Care este mecanismul de actiune care nu apartine barbituricelor?

A. hiperpolarizare postsinaptica;
B. potentarea transmisiei GABA-ergice;
C. scaderea pragului excitabilitatii neuronale;
D. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor;
E. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare.
(pag. 99 - 109)
F2312042. Barbituricele hipnotice au urmatoarele efecte in afara de unul dintre acestea:

A. au efecte gradate in functie de doza;
B. produc datorie de somn paradoxal;
C. deprimare selectiva a SNC;
D. produc efecte de tip "rebound" cu vise dezagreabile (cosmaruri);
E. produc inductie enzimatica.
(pag. 99 - 109)
F2312043. Barbituricele produc urmatoarele efecte adverse in afara de unul dintre acestea:
A. inhibitie enzimatica;
B. obisnuinta;
C. deprimarea respiratiei;
D. "datorie" de somn paradoxal;
E. efect "rebound" cu vise dezagreabile (cosmaruri).
(pag. 99 - 109)
F2312044. Precizati mecanismul prin care barbituricele diminua efectul unor medicamente ca
anticoagulante de sinteza sau beta-adrenolitice (tip propranolol):
A. inductie enzimatica;
B. inhibitie enzimatica;
C. deplasarea de pe proteinele plasmatice;
D. mecanism farmacodinamic;
E. mecanism farmacotoxicologic.
(pag. 99 - 109)
F2312045. Medicamentul zopiclon are urmatoarele caracteristici:

A. tranchilizanta;
B. benzodiazepina;
C. hipnoinductoare;
D. miorelaxanta;
E. ciclopirolona.
(pag. 99 - 109)
F2512046. Alegeti afirmatiile corecte:

A. derivatii acidului barbituric substituiti la C5 sunt barbiturice hipnotice
B. derivatii N-alchilati sunt barbiturice hipnotice
C. amobarbitalul se utilizeaza ca anestezic general
D. fenobarbitalul are caracter slab bazic
E. actiunea hipnotica este scazuta in intensitate de substituentii asimetrici
(pag. 103-106)
F2512047. Care afirmatii sunt false?

A. La intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu barbiturice se declanseaza sindrom de abstinenta
B. Nitrazepamul este derivat din 7-nitro-1,4-benzodiazepina
C. Cloramfenicolul creste efectul barbituricelor administrate concomitent
D. Amobarbitalul este utilizat in preanestezie
E. Ciclobarbitalul este indicat in marele rau epileptic
(pag. 103-107)
F2512048. Tratamentul intoxicatiei acute cu hipnotice consta in:

A. Perfuzie cu NaHCO3 pentru alcalinizarea urinii si reducerea reabsorbtiei tubulare
B. Administrarea de furosemid i.v.
C. Administrare de excitante ale SNC
D. Perfuzie cu glucoza hipertona
E. Administrarea de metoclopramid i.v.
(pag. 107)
F2512049. Hipnocoercitive cu structura de ureide aciclice sunt:

A. Glutetimida
B. Metilpentinolul
C. Benzactizina
D. Bromizovalul
E. Meprobamatul
(pag. 103)
F2512050. Hipnoinductoare sunt:

A. Zopiclona
B. Metaqualona
C. Naloxona
D. Imipenem
E. Metilprilona
(pag. 103)
A. este derivat din 7-nitro-1,4-benzodiazepina

B. are actiune tranchilizanta
C. are durata scurta de actiune
D. se leaga de proteinele plasmatice in procent redus
E. efect al primului pasaj hepatic redus
(pag. 108-109)
F2612052. Care dintre următoarele reacţii alergice sunt de tip citolitic-citotoxic?

A. Trombocitopenia, granulocitopenia;
B. Şocul anafilactic;
C. Dermatita exfoliativă;
D. Edemul Quinque;
E. Reacţia anafilactoidă
(pag. 251)
F2612053. Următoarele reacţii adverse au bază procese imune:

A. Alergia medicamentoasă
B. Idiosincrazia
C. Efectul rebound
D. Toleranţa cronică
E. Reacţiile de tip toxic
(pag. 249)
F2612054. La baza producerii toleranţei cronice stă:

A. Competiţia de substrat la nivelul enzimelor metabolizante hepatice
B. Fenomenul de reglare descendentă ("down regulation”)
C. Fenomenul de reglare ascendentă ("up regulation”)
D. Inhibarea recaptării mediatorului
E. Externalizarea receptorilor
(pag. 259-260)
F2612055. Sunt reacţii adverse de tip idiosincrazic:

A. Şocul anafilactic
B. Boala serului
C. Criza de porfirie acută prin inducţia ALA-sintetazei
D. Glomerulonefrita
E. Tahifilaxia
(pag. 245)
F2612056. Sunt substanţe incriminate în apariţia unor efecte adverse cancerigene:

A. Acidul ascorbic
B. Corticosteroizii
C. Tiamina
D. Citostaticele alchilante
E. Antibioticele ß-lactamice
(pag. 242)

A. Amobarbitalul are efect sedativ, hipnotic, cu durata lunga de actiune.
B. Ciclobarbitalul este activ in marele rau epileptic
C. Amobarbitalul se utilizeaza ca anestezic general de scurta durata
D. Ciclobarbitalul este un barbituric cu durata scurta de actiune
E. Fenobarbitalul este un hipnotic cu durata lunga de actiune
(pag. 99-100)
F1212058. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la barbiturice sunt adevarate?

A. Sunt derivati ai acidului barbituric disubstituiti la carbonul 5.
B. Sunt derivati ai acidului barbituric substituiti numai la unul dintre atomii de azot
C. Actiunea hipnotica este mai intensa la derivatii substituiti in pozitia 5 cu resturi diferite.
D. Sunt inductori enzimatici.
E. Compusii substituiti in pozitia 5 cu resturi nesaturate sau ramificate au o durata a actiunii hipnotice de mai
scurta durata.
(pag. 99-100)
F1212059. Ce modificări ale funcţiilor fiziologice pot apare în timpul somnului fiziologic?
A. Starea de conştienţă este suprimată
B. Motilitatea voluntară nu este abolită
C. Motilitatea reflexă este diminuată
D. Pragul reflex este scăzut
E. Metabolismul bazal este crescut
(pag. 99-100)
F1212060. Derivaţii barbiturici determină

A. Deprimarea respiraţiei celulare
B. Accentuează oxidarea glucozei
C. Blochează sinteza de ATP
D. Creşte consumul de oxigen la nivelul creierului
E. Scade consumul de oxigen la nivelul creierului.
(pag. 99-100)
F1212061. Hipnocoecitivele:
A. Sunt deprimante selective ale sistemului nervos central
B. În funcţie de doză produc: sedare-somn-somn hipnotic-somn narcoti-comă-moarte
C. Deprimă respiraţia
D. Nu modifică EEG nocturn
E. Reduc durata somnului paradoxa REM
(pag. 99-100)
F1212062. Hipnoinductoarele
A. Nu produc somn narcotic
B. Acţionează selectiv pe receptorii specifici (GABA)
C. Trezirea din somn se face greu cu stări de obnubilare
D. Efectele asupra SNV, circulaţie şi respiraţie sunt intense
E. Produc o inducţie enzimatică marcată.
(pag. 99-100)
F1212063. Hipnoinductoarele fac parte din următoarele clase structurale

A. Ureide ciclice
B. Aldehide
C. Alcooli
D. Benzodiazepine
E. Imidazopiridine
(pag. 99-100)
F1212064. Indicati afirmatiile corecte:

A. Amitalul este un medicament indicat ca sedativ-hipnotic
B. Ciclobarbitalul este substanta activa din produsul Extraveral.
C. Zopiclon (Imovane) este un preparat indicat in insomnii
D. Midazolam este o benzodiazepina si este conditionat sub forma de fiole si comprimate in produsul
Dormicum
E. Ramnolax este un hipnotic cu actiune de lunga durata.
(pag. 99-100)
F1212065. Somnul lent (NREM) are următoarele caracteristici:

A. Are unde EEG rapide şi de amplitudine mare
B. Ocupă 75% din totalul timpului de somn
C. Durata şi profunzimea sa este mai mare în prima jumătate a nopţii
D. Predomină în a 2-a jumătate a nopţii.
E. Se caracterizează prin mişcări oculare rapide
(pag. 99-100)
F1212066. Substantele medicamentoase cu actiune hipnotica si sedativa fac parte din urmatoarele
clase structurale:
A. Barbiturice
B. Benzodiazepine.
C. Ciclopirolone
D. Imidazopiridine.
E. Pirazolon
(pag. 99-100)
F1212067. Terapia insomniilor constă în administrarea de

A. Nootrope
B. Sedative
C. Hipnotice
D. Psihostimulente
E. Anxiolitice
(pag. 99-100)
F1312068. Actiunea inductoare enzimatica a fenobarbitalului explica:

A. diminuarea eficacitatii unor medicamente asociate;
B. actiunea deprimanta gradata asupra SNC;
C. potentarea efectului bauturilor alcoolice;
D. durata lunga de actiune;
E. toleranta prin mecanism farmacocinetic.
(pag. 99 - 109)
F1312069. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism prin mecanism

farmacocinetic (inductie enzimatica) cu scaderea eficacitatii urmatoarelor medicamente:
A. contraceptive orale;
B. propranolol;
C. anticoagulante cumarinice;
D. teofilina;
E. medicamente antiacide.
(pag. 99 - 109)
F1312070. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta si durata de actiune scurte:

A. pentobarbital;
B. fenobarbital;
C. amobarbital;
D. hexobarbital;
E. ciclobarbital.
(pag. 99 - 109)
F1312071. Care sunt afirmatiile corecte privind ciclobarbitalul:

A. latenta si durata a efectului scurte;
B. indicat in insomnii terminale (trezirea precoce);
C. este hipnocoercitiv (nu hipnogen);
D. este indicata administrarea timp indelungat;
E. este anticonvulsivant indicat in marele rau epileptic.
(pag. 99 - 109)
F1312072. Dupa administrare repetata hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele reactii adverse:
A. efect "rebound" cu vise neplacute (cosmaruri), la oprirea brusca a tratamentului;
B. obisnuinta;
C. cresterea metabolismului bazal;
D. inhibitie enzimatica;
E. dependenta fizica (sindrom de abstinenta cu convulsii).
(pag. 99 - 109)
F1312073. Intoxicatia acuta cu fenobarbital se trateaza prin:

A. flumazenil;
B. un diuretic osmotic;
C. haloperidol;
D. alcalinizarea urinii;
E. alcool etilic.
(pag. 99 - 109)
F1312074. Mecanismul de actiune al barbituricelor hipnotice cuprinde:

A. blocarea receptorilor dopaminergici;
B. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor;
C. potentarea actiunii acidului gamaaminobutiric (GABA);
D. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare;
E. inhibarea enzimei monoaminooxidaza (MAO).
(pag. 99 - 109)
F1312075. Potentarea efectelor barbituricelor apare in cadrul unor interactiuni cu:

A. alcool etilic;
B. diazepam;
D. rifampicina;
E. cimetidina.
(pag. 99 - 109)
F1312076. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice nitrazepamului:

A. are actiune hipnotica;
B. are durata scurta de actiune;
C. activeaza complexul receptor GABA-postsinaptic;
D. reduce durata somnului paradoxal (REM);
E. este derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepina;
(pag. 99 - 109)
F1412077. Bromurile:
A. administrate prelungit pot provoca impotenţă sexuală
B. administrarea de NaCl le încetineşte eliminarea
C. nu au risc alergizant
D. se recomandă frecvent în prescripţii magistrale
E. sunt indicate în enurezisul nocturn
(pag. 109)
F1412078. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la fenobarbital o consideraţi corectă:
A. produce somnolenţă diurnă reziduală
B. la doze mari provoacă convulsii
C. are şi efect inhibitor enzimatic
D. se administrează exclusiv oral
E. dezvoltă farmacodependenţă
(pag. 106)
F1412079. Care dintre următoarele benzodiazepine sunt utilizate ca hipnotice?

A. medazepam
B. lorazepam
C. nitrazepam
D. flunitrazepam
E. bromazepam
(pag. 108)
F1412080. Care dintre următoarele medicamente au acţiune hipnotică:

A. maprotilina
B. moclobemida
C. cloralhidratul
D. nitrazepam
E. selegilina
(pag. 108-109)
F1412081. Ciclobarbitalul:
A. este un hipnotic cu durată de acţiune ultrascurtă
B. este indicat în insomnia incipientă datorată hiperexcitabilităţii nervoase
C. are latenţă şi durată scurtă
D. suferă intens efectul de prim pasaj hepatic
E. se administrează exclusiv parenteral
(pag. 108)
F1412082. Cloralhidratul:
A. are efect timoanaleptic
B. se administrează în asociere cu mucilagiul de gumă arabică

C. este o substanţă cu efect hipnotic
D. are efect iritant pe mucoasă
E. nu se recomandă la bolnavii cu hipertrofie de prostată
(pag. 109)
F1412083. Hipnoticele barbiturice sunt contraindicate:

A. la bolnavii cu insuficienţă hepatică gravă
B. în preanestezie
C. la conducătorii auto
D. la pacienţii epileptici
E. în insuficienţa renală severă
(pag. 107)
F1412084. Hipnoticele barbiturice sunt indicate în:

A. preanestezie
B. enurezis nocturn
C. epilepsie
D. anestezie generală
E. atacul de panică
(pag. 107)
F1412085. Hipnoticele hipnoinductoare:

A. acţionează selectiv asupra unor receptori specifici
B. nu induc somn narcotic nici la doze mari
C. trezirea din somn este dificilă şi însoţită de somnolenţă reziduală
D. declanşează efectul de "rebound” cu vise neplăcute la oprirea bruscă a tratamentului
E. nu reduc durata de somn paradoxal (REM)
(pag. 102-103)
F1412086. Hipnoticele hipocoercitive:

A. la oprirea bruscă a tratamentului nu produc "rebound” cu vise neplăcute
B. provoacă inducţie enzimatică încrucişată
C. reduc durata somnului paradoxal (REM)
D. trezirea din somn este uşoară
E. supradozarea nu poate fi utilizată în scop suicidar
(pag. 102-103)
A. are un T1/2 scurt (6-8 ore)
B. produce un somn apropiat de somnul fiziologic, pe o durată de 6-8 ore
C. prezintă şi activitate timoanaleptică
D. are un efect de prim pasaj hepatic ridicat
E. se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice
(pag. 108)
F1412088. Simptomele intoxicaţiei acute cu barbiturice sunt:

A. febră
B. cianoză tegumentară
C. midriază
D. hipotensiune arterială până la colaps
E. deprimare respiratorie
(pag. 107)
F1412089. Sindromul de abstinenţă la hipnoticele barbiturice se manifestă prin:

A. hipotensiune
B. halucinaţii
C. insomnie
D. diaree
E. stare de agitaţie psihică
(pag. 106)
F1412090. Sunt barbiturice cu durată scurtă de acţiune:

A. tiopental
B. ciclobarbital
C. fenobarbital
D. amobarbital
E. pentobarbital
(pag. 106)
F1412091. Tratamentul intoxicaţiei acute cu barbiturice se face cu:

A. furosemid iv
B. perfuzie cu NaHCO3
C. perfuzie cu glucoză hipertonă
D. soluţie de manitol 5%
E. metoclopramid iv
(pag. 107)
F1512092. Care dintre următorii compuşi sunt barbiturice narcotice?

A. tiopental
B. amobarbital
C. flunitrazepam
D. barbital
E. hexobarbital
(pag. 106)
F1512093. Care dintre următorii compuşi sunt hipnotice benzodiazepine?

A. fenobarbital
B. nitrazepam
C. cloralhidrat
D. triclofos
E. flunitrazepam
(pag. 108)
F1512094. Ciclobarbitalul:
A. are latenţă şi durată de acţiune scurtă
B. se administrează pe termen nelimitat
C. este lipsit de efecte adverse
D. se utilizează ca anestezic general
E. indicat în insomnii incipiente datorate hiperexcitabilităţii nervoase
(pag. 108)
F1512095. Fenobarbitalul:
A. este barbituric cu durată scurtă de acţiune
B. este barbituric cu durată lungă de acţiune

C. este utilizat ca antiepileptic
D. este puternic inductor enzimatic
E. se asociază cu alte medicamente pentru a le creşte eficacitatea
(pag. 106, 137)
F1512096. Hipnoticele barbiturice determină:

A. activarea unui situs specific de pe complexul receptor GABA-A postsinaptic efector
B. cresc frecvenţa deschiderii canalelor de clor
C. cresc timpul de deschidere al canalelor de clor
D. determină hiperpolarizare şi inhibiţie neuronală
E. inhibă eliberarea de GABA
(pag. 105)
F1512097. Hipnoticele benzodiazepine:

A. sunt reprezentate de cloralhidrat
B. modifică structura somnului
C. potenţează transmisia inhibitoare GABA-ergică
D. cresc frecvenţa de deschidere a canalelor de clor
E. scad frecvenţa de deschidere a canalelor de clor
(pag. 108)
F1512098. Indicaţiile terapeutice ale barbituricelor sunt:

A. preanestezie
B. insomnii
C. miastenia gravis
D. glaucom
E. anestezia generală
(pag. 107)
A. nu se absoarbe digestiv
B. are T 1/2 lung, peste 20 de ore
C. induce somn de 6-8 ore foarte apropiat de somnul fiziologic
D. modifică structura somnului
E. nu se mai utilizează ca hipnotic
(pag. 108, 109)
F1512100. Reacţiile adverse la administrarea de hipnotice barbiturice sunt:

A. toleranţă dobândită (obişnuinţa) pentru acţiunea hipnotică
B. sindrom de abstinenţă la întreruperea bruscă a unui tratament îndelungat
C. sindrom de abstinenţă la scăderea treptată a dozelor
D. hipertensiune arterială
E. toleranţă încrucişată cu alte medicamente
(pag. 106)
F1612101. Acţiunea hipnotică a barbituricelor este crescută în intensitate de următoarele configuraţii

structurale:
A. Substituenţi simetrici la C5
B. Halogeni
C. Substituenţi ramificaţi la C5
D. Desfacerea nucleului pirimidinic
E. Lipsa substituenţilor la C5
(pag. 104)
F1612102. Hipnocoercitivele:
A. Sunt deprimante SNC neselective care inhibă difuz diferitele segmente ale SNC
B. Produc somn în orice condiţii şi la indivizii normali
C. Reduc perioadele somnului paradoxal
D. Produc obişnuinţă cu tendinţa de creştere a dozelor
E. Cresc perioadele somnului paradoxal
(pag. 102)
F1612103. Hipnoticele:
A. Sunt deprimante selective ale SNC
B. Sunt deprimante neselective ale SNC
C. Favorizează instalarea unui somn asemănător celui fiziologic
D. La doze terapeutice au efect antipsihotic
E. Produc scăderea funcţiilor fiziologice centrale şi periferice la nivel bazal11
(pag. 101)
F1612104. Mecanismul de acţiune a benzodiazepinelor constă în:

A. Acţionarea unor receptori specifici
B. Potenţarea acţiunii GABA
C. Blocarea receptorilor NMDA
D. Stimularea transmisiei icosanoidergice
E. Blocarea receptorilor glicinergici spinali
(pag. 103)
F1612105. Medicamentele sedative:

A. Sunt deprimante neselective ale SNC
B. În doze terapeutice produc o stare de liniştire
C. Diminuă hiperexcitabilitatea senzitivă şi psihomotorie
D. În doze terapeutice produc o deprimare selectivă a SNC şi SNV
E. Produc reacţii vegetative marcate
(pag. 101)
F1612106. Sindromul de abstinenţă la barbiturice se manifestă prin:

A. Excitaţie SNC
B. Convulsii de tip epileptiform
C. Stupoare
D. Aritmii cardiace
E. Hipotermie severă
(pag. 106)
F1612107. Sunt hipnocoercitive:

A. Ciclobarbitalul
B. Amobarbitalul
C. Glutetimida
D. Zopiclona
E. Zolpidemul
(pag. 102-103)
F1612108. Sunt hipnoinductoare:
A. Nitrazepam
B. Flunitrazepam
C. Metaqualona
D. Zolpidem
E. Glutetimida
(pag. 103)
F2112109. Sunt hipnocoercitive:

A. flunitrazepam
B. fenobarbital
C. zolpidem
D. glutetimida
E. bromizoval
(pag. 103)
F2112110. Nitrazepamul are urmatoarele proprietati:

A. hipnocoercitiv
B. derivat de 7- nitro-1,4-benzodiazepina
C. activeaza complexul receptor GABA-A postsinaptic
D. se biotransforma la metaboliti activi
E. nu reduce durata somnului de tip REM
(pag. 108)
F2112111. Zopiclon este:

A. imidazopiridina
B. ciclopirolona
C. hipnoinductor
D. hipnocoercitiv
E. antiepileptic
(pag. 103)
F2112112. Actiunile farmacodinamice ale fenobarbitalului sunt

A. hipnoinductoare
B. sedativa
C. anticonvulsivanta
D. antipsihotica
E. antidepresiva
(pag. 105)
F2112113. Barbituricele au ca mecanism de actiune:

A. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare
B. inhibarea transmisiei GABA
C. marirea timpului de deschidere a canalelor de Cl-
D. scaderea pragului de excitabilitate neuronala
E. hiperpolarizare postsinaptica
(pag. 105)
F2112114. Sunt barbiturice utilizate ca anestezice generale:

A. fenobarbital
B. ciclobarbital
C. amobarbital
D. metohexital
E. tiopental
(pag. 106)
F2112115. Notati mecanismul prin care barbituricele diminua efectele unor medicamente (ca
anticoagulantele de sinteza sau beta-adrenolitice tip propranolol):
A. farmacocinetic
B. inductie enzimatica
C. deplasare de pe proteinele plasmatice
D. inhibitie enzimatica
E. stimularea activitatii SOMH
(pag. 108)
F2112116. Precizati hipnocoercitivele:

A. hipnoticele piperidindione
B. tranchilizantele dicarbamati
C. hipnoticele barbiturice
D. antidepresivele sedative
E. neurolepticele fenotiazine
(pag. 103)
F2112117. Notati efectele hipnocoercitivelor barbiturice:

A. deprima selectiv SNC
B. au efecte gradate in functie de doza
C. reduc somnul paradoxal REM
D. produc "datorie" de somn paradoxal
E. produc efect "rebound" cu vise dezagreabile
(pag. 102)
F2112118. Notati actiunile farmacodinamice ale fenobarbitalului:

A. hipnotica
B. sedativa
D. antipsihotica
E. miorelaxanta
(pag. 105)
F2112119. Zopiclona este:

A. benzodiazepina
B. ciclopirolona
C. tranchilizanta
D. hipnoinductoare
E. miorelaxanta
(pag. 103)
F2112120. Zolpidem este:

A. imidazopiridina
B. ciclopirolona
C. hipnoinductor
D. hipnocoercitiv
E. antiepileptic
(pag. 103)
F2112121. Mecanismele sindromului de sevraj la hipnoticele barbiturice sunt:

A. sensibilizarea receptorilor glutamatergici
B. desensibilizarea receptorilor GABA-A postsinaptici
C. hetero-reglare "up"
D. auto-reglare "down"
E. instalarea inductiei enzimatice
(pag. 106)
F2112122. Apar interactiuni cu potentarea efectelor barbituricelor, la asocierea cu:

A. diazepam
B. alcool
C. cimetidina
D. rifampicina
E. anticoagulante cumarinice
(pag. 107-108)
F2112123. Barbituricele administrate timp indelungat induc antagonism farmacocinetic cu scaderea

eficacitatii urmatoarelor medicamente:
A. beta-adrenolitice
B. digoxina
C. anticoagulante cumarinice
D. teofilina
E. contraceptive orale
(pag. 108)
F2112124. Nitrazepamul are urmatoarele proprietati:

A. derivat de 7- nitro-1,4-benzodiazepina
B. hipnoinductor
C. activeaza complexul receptor GABA-A postsinaptic
D. T1/2 scurt si durata scurta
E. reduce durata somnului de tip REM
(pag. 108-109)
F2212125. Barbituricele:
A. potenteaza neurotransmisia glutamat-ergica
B. sunt hipnocoercitive
C. pot deprima sistemul nervos central in functie de doza
D. sunt hipnoinductoare
E. au un mecanism de actiune GABA-ergic
(pag. 99-109)
F2212126. Hipnoticele:
A. produc intotdeauna un somn asemanator celui fiziologic
B. produc pierderea temporara a cunostintei
C. in doze mici au efect sedativ
D. produc analgezie
E. se utilizeaza in tratamentul insomniilor
(pag. 99-109)
F2212127. Care din urmatoarele substante pot avea actiune hipnotica:

A. zolpidem
B. nitrazepam
C. lidocaina
D. clorpromazina
E. loratadina
(pag. 99-109)
A. au eliminare rapida
B. administrarea clorurii de sodiu creste eliminarea bromurilor
C. pot produce impotenta
D. sunt sedative la doze de 1-3 g pe zi
E. au ca mecanism inlocuirea GABA in creier
(pag. 99-109)
A. are un timp de injumatatire de peste 20 ore
B. nu sufera un circuit enterohepatic
C. absorbtia sa prezinta o variabilitate interindividuala mare
D. este un hipnocoercitiv
E. induce un somn de 6-8 ore
(pag. 99-109)
A. potenteaza transmisia glutamatergica
B. deprima formatiunea reticulata ascendenta activatoare
C. blocheaza enzimele flavoproteice din lantul citocromilor
D. sunt hipnocoercitive
E. favorizeaza sinteza de ATP
(pag. 99-109)
F2212131. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?

A. Hipnoticele sunt deprimante neselective aleSNC.
B. Hipnoticele, la doze mici au efect sedativ.
C. Hipnoticele, la doze mici au efect stimulant SNC.
D. La doze terapeutice hipnotice favorizeaza instalarea unui somn asemanator celui fiziologic.
E. La doze terapeutice hipnotice prezinta efect hipotermizant.
(pag. 101-102)
F2212132. Care dintre urmatoarele clase de medicamente sunt considerate hipnocoercitive?

A. Barbituricele.
B. Ureidele aciclice.
C. Aldehidele si alcoolii cu actiune hipnotica.
D. Bromurile
E. Benzodiazepinele.
(pag. 103)
F2212133. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hipnocoercitive sunt adevarate?

A. Hipnocoercitivele sunt deprimante neselective ale SNC, care inhiba difuz diferite segmente ale SNC.
B. Efectele deprimante SNC nu depind de doza.
C. Nu au efecte deprimante asupra respiratiei, aparatului cardiovascular si temperaturii.
D. Produc obisnuinta, cu tendinta de marire a dozelor.
E. Produc inductie enzimatica.
(pag. 102)
F2212134. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la hipnoinductoare sunt adevarate?

A. Actioneaza selectiv asupra unor receptori specifici.
B. Efectul hipnogen este mai evident in hiposomnie.
C. Fenomenele de inductie enzimatica sunt reduse sau absente.
D. Produc inductie enzimatica.
E. Efectele deprimante SNC nu sunt doza-dependente.
(pag. 102-103)
F2212135. Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte?

A. Derivatii acidului tiobarbituric sunt barbiturice narcotice.
B. Forma enolica a derivatilor barbiturici are caracter slab bazic.
C. Derivatii barbiturici pot forma saruri solubile cu acizii minerali.
D. Forma enolica a derivatilor barbiturici are caracter slab acid.
E. Derivatii barbiturici pot forma saruri solubile cu hidroxizii alcalini.
(pag. 104)
F2212136. Hipnoticele barbiturice prezinta urmatoarele caracteristici structurale:

A. Sunt derivati ai acidului barbituric.
B. Prezinta doi substituenti la C5 (simetrici sau diferiti).
C. Prezinta un singur substituent la C5.
D. Actiunea hipnotica creste in intensitate daca exista grupari hipnofore: substituenti ramificati, dubla si tripla
legatura.
E. Actiunea hipnotica scade in intensitate daca exista grupari hipnofore: substituenti ramificati, dubla si tripla
legatura.
(pag. 104)
F2212137. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenobarbital sunt adevarate?

A. Are durata lunga de actiune si latenta lunga.
B. Are durata scurta de actiune si latenta scurta.
C. Nu se utilizeaza ca hipnotic datorita somnolentei reziduale.
D. Principala indicatie este ca hipnotic datorita duratei lungi de somn provocate.
E. Se utilizeaza ca sedativ (la doze mici) si ca antiepileptic.
(pag. 106)
F2212138. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la benzodiazepinele hipnotice sunt adevarate?
A. Sunt derivati de 7nitro 1,4 benzodiazepina
B. Se metabolizeaza in ficat cu obtinerea de metaboliti mai activi.
C. Sunt hipnotice moderne preferate hipnoticelor clasice hipnocoercitive.
D. Mecanismul de actiune este potentarea transmisiei inhibitoare GABA-ergice.
E. Au ca dezavantaj modificarea structurii somnului cu reducerea somnului REM.
(pag. 108)
F2212139. Terapia insomniilor consta in:

A. Tratarea cauzelor (anxietate, depresie, durere)
B. Administrarea de sedative.
C. Adimistrarea de hipnotice ca prima alegere.
D. Psihoterapie
E. Masuri igieno-dietetice
(pag. 101)
F2212140. In functie de etiologie hiposomniile pot fi:

A. Simptomatica
B. Toxica
C. Cronica
D. Pasagera
E. Neurologica
(pag. 101)
F2212141. Mentionati afirmatiile corecte

A. Barbituricele se administreaza ca sedative, in doze mici.
B. In epilepsie este recomandat ciclobarbitalul.
C. In preanestezie se pot utiliza barbituricele cu durata medie.
D. In anestezia generala se administreaza fenobarbital.
E. Fenobarbitalul este utilizat ce hipnotic de prima alegere.
(pag. 107)
F2212142. Care dintre urmatoarele substane sunt benzodiazepine indicate ca hipnotice?

A. Medazepam
B. Nitrazepam
C. Amobarbital
D. Flunitrazepam
E. Meprobamat
(pag. 108)
F2212143. Care dintre urmatoarele substante medicamentose sunt hipnoinductoare?

A. Zolpidem
B. Nitrazepam
C. Zopiclon
D. Ciclobarbital
E. Bromura de sodiu
(pag. 103)
F2212144. Care dintre urmatoarele substante fac parte din grupa barbituricelor cu durata scurta de
actiune?
A. Pentobarbital
B. Barbital
C. Hexobarbital
D. Secobarbital
E. Tiopental
(pag. 106)
F2212145. Care dintre afirmatii sunt corecte?

A. Nitrazepamul este un hipnotic modern care induce un somn de 6-8 ore.
B. Diazepamul este un hipnocoercitiv.
C. Hexobarbitalul este indicat in criza din marele rau epileptic.
D. Flunitrazepamul are la baza o structura de 7-cloro-1,5-benzodiazepina.
E. Nitrazepamul se leaga de proteinele plasmatice in proportie ridicata (87%).
(pag. 106, 108,109)
F2212146. Care dintre urmatoarele substante fac parte din clasa barbituricelor cu efecte ultrascurte?
A. Ciclobarbital
B. Tiopental
C. Tiobutabarbital
D. Ketamina
E. Midazolam
(pag. 106)

A. Metabolizarea barbituricelor consta in hidroxilare alifatica sau aromatica.
B. Toleranta proprie si incrucisata, in cazul derivatilor barbiturici, se poate explica prin fenomenul de inductie
enzimatica.
C. Barbituricele sunt hipnocoercitive.
D. Barbituricele sunt inhibitoare enzimatice.
E. Eliminarea renala a barbituricelor se grabeste prin acidularea urinii.
(pag. 104, 105)

A. Metabolizarea barbituricelor se realizeaza prin alchilare aromatica.
B. Barbituricele produc inductie enzimatica.
C. Durata scurta a actiunii barbituricelor este datorata prezentei catenelor ramificate la C1.
D. Barbituricele sunt hipnoinductoare.
E. Toleranta proprie si incrucisata este datorata inductiei enzimatice.
(pag. 104, 105)
F2212149. Alegeti hipnoticele din clasa benzodiazepinelor:

A. Triclofos
B. Nitrazepam
C. Ciclobarbital
D. Flunitrazepam
E. Barbital
(pag. 99)
F2212150. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la hipnoticele benzodiazepinice:

A. Nu modifica structura somnului.
B. Somnul este apropiat de cel fiziologic (6-8 ore)
C. Au timp de injumatatire scurt.
D. Sunt derivati de 7-nitro-1,4-benzodiazepina.
E. Actioneaza prin cresterea frecventei de deschidere a canalelor de clor.
(pag. 108)
F2212151. Alegeti hipnocoercitivele din clasa derivatilor barbiturici:

A. Glutetimida
B. Pentobarbital
C. Diazepam
D. Fenobarbital
E. Ciclobarbital
(pag. 103)
F2212152. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la structura derivatilor barbiturici:

A. Sunt derivati de 2,4,6-tricetohexahidropirimidina.
B. Sunt disubstituiti la carbonul din pozitia 5.
C. Cu hidroxizii alcalini formeaza saruri solubile in apa.
D. Actiunea hipnotica este mai scazuta in intensitate cand substituientii de la carbonul 5 sunt asimetrici.
E. Gruparile hipnofore din pozitia 5 sunt: legaturile duble, triple, halogeni, substitienti ramificati
(pag. 103-104)
F2212153. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la hipnotice:

A. Barbituricele sunt hipnoinductoare.
B. Metaqualona este hipnocoercitiv
C. Ciclobarbitalul este hipnocoercitiv
D. Zoplicone este hipnoinductor.
E. Nitrazepam este hipnoinductor.
(pag. 102-103)
F2212154. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la barbiturice:

A. Sunt hipnocoercitive
B. Difuzeaza prin placenta.
C. Produc inductie enzimatica
D. Nu dau toleranta
E. Durata de actiune nu este influentata de structura.
(pag. 103-104)
F2212155. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la farmacotoxicologia barbituricelor:

A. Pot da toleranta la utilizare de 10-12 zile.
B. Nu apare sindromul de abstinenta la intreruperea brusca a unui tratament indelugat.
C. Dozele toxice sunt de cca 5 ori dozele hipnotice.
D. Profilaxia sindromului de abstinenta se face prin cresterea treptata a dozelor.
E. Cianoza tegumentelor este semn al intoxicatiei acute.
(pag. 106-107)
A. sunt inhibitori enzimatici
B. pot produce anestezie generala
C. inhiba actiunea GABA
D. deprima respiratia la doze mari
E. nu se pot administra intravenos
(pag. 99-109)
F2212157. Barbituricele se pot indica in:

A. insomnii
B. epilepsie
C. hipertensiune arteriala
D. intoxicatia acuta cu alcool
E. preanestezie
(pag. 99-109)
A. modifica EEG nocturna
B. cresc durata somului REM
C. pot declansa efecte rebound la oprirea brusca a tratamentului
D. forteaza somnul si la indivizii normali
E. stimuleaza respiratia
(pag. 99-109)
F2312159. Care din urmatoarele medicamente sunt hipnocoercitive:

A. ciclobarbital;
B. zolpidem;
C. glutetimida;
D. bromizoval;
E. zopiclona.
(pag. 99 - 109)
F2312160. Medicamentul zolpidem are urmatoarele caracteristici:

A. hipnocoercitiv;
B. anticonvulsivant (antiepileptic);
C. imidazopiridina;
D. ciclopirolona;
E. hipnoinductor.
(pag. 99 - 109)
F2312161. Care din urmatoarele medicamente se utilizeaza ca hipnotice:

A. fenobarbital;
B. amobarbital;
C. nitrazepam;
D. ciclobarbital;
E. tiopental.
(pag. 99 - 109)
F2312162. Mecanismul de actiune al barbituricelor hipnotice cuprinde:

A. blocarea receptorilor dopaminergici;
B. marirea timpului de deschidere a canalelor de clor;
C. potentarea actiunii acidului gamaaminobutiric (GABA);
D. deprimarea formatiei reticulate ascendente activatoare;
E. inhibarea enzimei monoaminooxidaza (MAO).
(pag. 99 - 109)
F2312163. Actiunea inductoare enzimatica a fenobarbitalului explica:

A. diminuarea eficacitatii unor medicamente asociate;
B. actiunea deprimanta gradata asupra SNC;
C. potentarea efectului bauturilor alcoolice;
D. durata lunga de actiune;
E. toleranta prin mecanism farmacocinetic.
(pag. 99 - 109)
F2312164. Intoxicatia acuta cu fenobarbital se trateaza prin:

A. flumazenil;
B. un diuretic osmotic;
C. haloperidol;
D. alcalinizarea urinii;
E. alcool etilic.
(pag. 99 - 109)
F2312165. Dupa administrare repetata hipnoticele barbiturice provoaca urmatoarele reactii adverse:
A. efect "rebound" cu vise neplacute (cosmaruri), la oprirea brusca a tratamentului;
B. obisnuinta;
C. cresterea metabolismului bazal;
D. inhibitie enzimatica;
E. dependenta fizica (sindrom de abstinenta cu convulsii).
(pag. 99 - 109)
F2312166. Care sunt afirmatiile corecte privind ciclobarbitalul:

A. latenta si durata a efectului scurte;
B. indicat in insomnii terminale (trezirea precoce);
C. este hipnocoercitiv (nu hipnogen);
D. este indicata administrarea timp indelungat;
E. este anticonvulsivant indicat in marele rau epileptic.
(pag. 99 - 109)
F2312167. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta si durata de actiune scurte:

A. pentobarbital;
B. fenobarbital;
C. amobarbital;
D. hexobarbital;
E. ciclobarbital.
(pag. 99 - 109)
F2312168. Potentarea efectelor barbituricelor apare in cadrul unor interactiuni cu:

A. alcool etilic;
B. diazepam;
D. rifampicina;
E. cimetidina.
(pag. 99 - 109)
F2312169. Administrate timp indelungat barbituricele induc un antagonism prin mecanism

farmacocinetic (inductie enzimatica) cu scaderea eficacitatii urmatoarelor medicamente:
A. contraceptive orale;
B. propranolol;
D. teofilina;
E. medicamente antiacide.
(pag. 99 - 109)
F2312170. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice nitrazepamului:

A. are actiune hipnotica;
B. are durata scurta de actiune;
C. activeaza complexul receptor GABA-postsinaptic;
D. reduce durata somnului paradoxal (REM);
E. este derivat de 7-nitro-1,4-benzodiazepina;
(pag. 99 - 109)
F2312171. Fenobarbitalul prezinta urmatoarele actiuni farmacodinamice:

A. anticonvulsivanta (antiepileptica);
B. miorelaxanta;
C. sedativa;
D. antipsihotica;
E. hipnotica.
(pag. 99 - 109)
F2512172. Indicatiile terapeutice ale barbituricelor sunt:

A. enurezis nocturn
B. insomnii
C. preanestezie
D. epilepsie
E. incontinenta urinara
(pag. 107)
F2512173. Semnele intoxicatiei cu barbiturice sunt:

A. insomnia
B. cianoza tegumentelor
C. mioza
D. HTA
E. deprimarea respiratiei
(pag. 107)
A. sunt deprimante SNC selective
B. actiunea deprimanta se manifesta doza-dependent
C. forteaza somnul si la indivizii normali care nu sufera de insomnie
D. reduc durata somnului NREM
E. reduc durata somnului REM
(pag. 102)
A. provoaca impotenta sexuala la tratament prelungit
B. administrarea de NaCl le grabeste eliminarea
C. nu prezinta potential alergizant
D. se administreaza i.v., p.o. si intrarectal
E. se elimina lent
(pag. 109)
F2512176. Efectele barbituricelor sunt potentate la asociere cu:

A. alcool etilic
B. branzeturi fermentate
C. cimetidina
D. fenotiazine
E. rifampicina
(pag. 107-108)
F2512177. Hipnoinductoarele:
A. produc somn narcotic la doze mari
B. reduc durata somnului REM
C. supradozarea poate fi utilizata in scop suicidal
D. efectul hipnogen este mai evident in hiposomnii
E. efectele asupra circulatiei si respiratiei sunt reduse
(pag. 102-103)
F2512178. Barbiturice hipnotice cu perioada de latenta ultrascurta sunt:

A. secobarbital
B. hexobarbital
C. pentobarbital
D. metohexital
E. tiobutabarbital
(pag. 106)
F2512179. In tratamentul hiposomniilor sunt utilizate:

A. anxiolitice
B. neuroleptice
C. nootrope
D. psihostimulente
E. hipnotice
(pag. 101)
F2512180. Alegeti afirmatiile corecte:

A. somnul lent (NREM) ocupa cca 75% din timpul total de somn
B. somnul rapid (REM) este un proces de reechilibrare psihica
C. insomnia este extrem de frecventa
D. hiposomnia apare frecvent in bolile psihice
E. nitrazepamul produce rebound cu vise neplacute
(pag. 100-103)
F2612181. Toleranţa la medicamente prin mecanism farmacocinetic are la bază:

A. nstalarea inducţiei enzimatice
B. Fenomenul de reglare ascendentă ("up regulation”)
C. Modificarea densităţii receptoriale prin externalizare
D. Scăderea filtrării glomerulare
E. Fenomenul de reglare descendentă ("down regulation”)
(pag. 260)
F2612182. Toleranţa medicamentoasă poate avea drept cauză:

A. Epuizarea stocurilor de mediatori
B. Fenomenul de "down regulation”
C. Fenomenul de "up regulation”
D. Inducţia enzimatică
E. Scăderea eliminării renale
(pag. 260)
F2612183. Tratamentul reacţiilor adverse grave de tip alergic se face:

A. Prin administrarea de histamină, pentru desenbilizare
B. Prin administrare de corticosteroizi i.v.
C. Diminuând treptat dozele de medicament, pentru desensibilizare
D. Prin administrare de adrenalină i.v.
E. Prin administrare de H 2 - blocante
(pag. 254)
F2612184. Sunt reacţii adverse de tip idiosincrazic:

A. Acatalazia
B. Tulburările de acetilare datorate polismporfismului N-acetil-transferazei
C. Sindromul Gray la nou-născut
D. Deficienţa de glucozo-6-fosfat dehidrogenază
E. Dermatita exfoliativă
(pag. 244, 246, 247)
F2612185. Reacţiile adverse de tip toxic se caracterizează prin:

A. Apariţia lor numai la doze toxice
B. Apariţia lor cauzată de fenomene imunologice
C. Determinare de tip farmacogenetic (anomalii innăscute de metabolism)

D. Efecte toxice la doze terapeutice
E. Relatie de tip doză-dependent
(pag. 235)
F2612186. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic?

A. Succinilcolina
B. Eritromicina
C. Izoniazida
D. Clorochina
E. Mafenidul
(pag. 244, 247)
F2612187. Reactiile adverse de tip alergic:

A. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi, in urma
supradozarii
B. Apar numai la indivizi cu anomalii enzimatice înnăscute
C. Sunt independente de doză
D. Au la bază mecanisme imune
E. Se datorează metabolizării pe căi alternative la nivelul citocromului P450
(pag. 249-250)
F2612188. Reacţiile alergice pot apărea în urma administrării următoarelor medicamente:

A. Ampicilina
B. Procaina
C. Astemizolul
D. Adrenalină
E. Hemisuccinat de hidrocortizon
(pag. 251)
F2612189. Mecanismele implicate în apariţia imunodeficienţei latente sunt:

A. Creşterea chemotactismului şi a migrării macrofagelor
B. Inhibarea mieloperoxidazei
C. Creşterea sintezei de anticorpi
D. Hipoplazia medulară indusă
E. Stimularea secreţiei de eritropoetină
(pag. 257)
F2612190. La întrerupere bruscă, următoarele grupe de medicamente pot declanşa efect rebound:
A. Anticolinesterazicele
B. ß-blocante
C. antihistaminice H2-blocante
D. Parasimpatomimetice directe
E. Antidiareice
(pag. 264)
Tema nr. 13
Tranchilizante
BIBLIOGRAFIE:
F1213001. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la benzodiazepine nu sunt adevărate?

A. Sunt indicate în miastenia gravis
B. Au acţiune anxiolitică
C. Nu se recomandă conducătorilor auto.
D. Au efect anticonvulsivant
E. Sunt indicate în tulburări neuro-vegetativ
(pag. 110-116)
F1213002. Care dintre următoarele benzodiazepine prezintă o acţiune de scurtă durată?

A. Diazepam
B. Clorazepat
C. Oxazepam
D. Flunitrazepam
E. Nitrazepam
(pag. 110-116)
F1213003. Care dintre următoarele substanţe au în structura lor nucleul 1-5 benzodiazepinic?
A. Meprobamat
B. Hidroxizin
C. Tofisopam
D. Clobazam
E. Alprazolam
(pag. 110-116)
F1213004. Care dintre următoarele substanţe nu fac parte din grupul tranchilizantelor
benzodiazepinice?
A. Diazepam
B. Meprobamat
C. Nitrazepam
D. Midazolam
E. Clobazam
(pag. 110-116)
F1213005. Care dintre urmatoarele substante se utilizeaza ca antidot in intoxicatii cu benzodiazepine:

A. Flunitrazepamul
B. Lorazepamul
C. Tofisopamul
D. Flumazenilul
E. Bromazepamul
(pag. 110-116)
F1213006. Care dintre următoarele tranchilizante sunt derivaţi difenilmetanici?
A. Meprobamat
B. Hidroxizin
C. Buspirona
D. Benzoctamina
E. Tofisopam
(pag. 110-116)
F1313007. Diazepamul nu este conditionat in:

A. comprimate 50 mg;
B. fiole;
C. comprimate 2 mg;
D. comprimate 10 mg;
E. solutie rectala;
(pag. 110 - 116)
F1313008. Diazepamul nu este indicat in:

A. ca hipnogen;
B. alcoolism;
C. status epilepticus;
D. miastenie;
E. anesteziologie.
(pag. 110 - 116)
F1413009. Efectele teratogene produse de benzodiazepinele administrate în primul trimestru de

sarcină se caracterizează prin:
A. malformaţii cardiace
B. fisuri labio-palatine
C. spina bifida
D. malformaţii ale membrelor
E. moartea fătului în uter
(pag. 115)
F1513010. Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată?

A. tranchilizantele reduc starea de tensiune psihică
B. meprobamatul are acţiune miorelaxantă
C. diazepamul are acţiune anticonvulsivantă
D. tranchilizantele modifică intens facultăţile intelectuale şi funcţiile senzoriale
E. tranchilizantele temperează reacţiile emoţionale
(pag. 111)
F1513011. Care dintre următoarele benzodiazepine are acţiune miorelaxantă intensă?

A. medazepam
B. bromazepam
C. lorazepam
D. diazepam
E. clordiazepoxid
(pag. 115)
F1513012. Care dintre următoarele efecte adverse sunt proprii benzodiazepinelor şi nu caracterizează
toate tranchilizantele:
A. somnolenţă
B. tulburări de coordonare motorie
C. obişnuinţa şi dependenţa fizică

D. efecte teratogene la administrarea în primul trimestru de sarcină
E. sindrom de abstinenţă
(pag. 115)
F1513013. În intoxicaţia cu benzodiazepine se utilizează ca antidot:

A. manitol
B. furosemid
C. flumazenil
D. oxazepam
E. alcool
(pag. 115)
F1513014. În starea de rău epileptic se administrează i.v.:

A. hidoxizin
B. meprobamat
C. clonazepam
D. buspirona
E. midazolam
(pag. 113)
F1513015. Meprobamatul este contraindicat în:

A. stări spastice ale muşchilor striaţi
B. miastenia gravis
C. sindrom anxios
D. sindrom nevrotic
E. insomnii psihogene
(pag. 112, 113)
F1613016. Antidotul specific în intoxicaţia acută cu benzodiazepine este:

A. Bemegridul
B. Flumazenilul
C. Nicetamida
D. Cafeina
E. Amfetamina
(pag. 115)
F1613017. Au timp de înjumătăţire foarte lung (peste 50 h):

A. Clordiazepoxidul
B. Oxazepamul
C. Midazolamul
D. Lorazepamul
E. Nitrazepamul
(pag. 113)
F1613018. Care dintre următoarele medicamente se utilizează în inducţia anesteiei generale şi

preanestezie:
A. Clonazepamul
B. Flumazenil
C. Midazolam
D. Doxapram
E. Pimeclona
(pag. 115)
F1613019. Dintre benzodiazepine, au timp de înjumătăţire scurt:

A. Diazepamul
B. Clordiazepoxidul
C. Nitrazepamul
D. Oxazepam
E. Clobazamul
(pag. 113)
F1613020. În stările spastice ale musculaturii striate se utilizează:

A. Papaverina
B. Drotaverina
C. Trimebutina
D. Diazepamul
E. Oxifenoniu
(pag. 115)
F1613021. Pot produce supradozare relativă a barbituricelor prin inhibarea metabolizării lor hepatice:
A. Rifampicina
B. Insecticidele organo-clorurate
C. Cimetidina
D. Griseofulvina
E. Nistatina
(pag. 107)
F1613022. Sunt benzodiazepine hipnoinductoare:

A. Diazepamul
B. Clordiazepoxidul
C. Nitrazepam
D. Flumazenil
E. Clobazam
(pag. 113, 115)
F2113023. Despre hidroxizina sunt valabile urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

A. este tranchilizant
B. este antiserotoninic
C. este antihistaminic H1
D. este anticonvulsivant
E. este antispastic
(pag. 116)
F2113024. Benzodiazepinele au urmatoarele indicatii farmacoterapeutice, cu exceptia:

A. anxiolitica
B. miorelaxanta
D. inductoare ale anesteziei generale
E. hipnocoercitiva
(pag. 112, 113)
F2113025. Meprobamatul are urmatoarele proprietati farmacologice, cu o exceptie:

A. tranchilizant
B. antispastic
C. miorelaxant
D. potentat de alcool
E. contraindicat in miastenia gravis
(pag. 116)
F2113026. Notati benzodiazepina cu semiviata eliminarii scurta:

A. diazepam
B. clordiazepoxid
C. clonazepam
D. nitrazepam
E. oxazepam
(pag. 113)
F2113027. Cimetidina poate potenta efectul diazepamului, prin urmatorul mecanism:

A. favorizarea absorbtiei
B. inductie enzimatica
C. inhibitie enzimatica
D. modificarea pH-ului acid gastric
E. diminuarea eliminarii
(pag. 116)
F2113028. Antidotul in intoxicatia acuta cu benzodiazepine este:

A. naloxon
B. flumazenil
C. neostigmina
D. obidoxima
E. protamina
(pag. 115)
F2113029. Precizati diazepina utilizata in terapeutica, ca inductor in anestezie:

A. clordiazepoxid
B. medazepam
C. nitrazepam
D. midazolam
E. tiopental
(pag. 98,115)
F2213030. Benzodiazepinele pot prezenta actiune:

A. tranchilizanta
B. hipnocoercitiva
C. antispastica
D. antipsihotica
E. analgezica
(pag. 110-116)
F2213031. Care este antidotul specific in intoxicatia acuta cu benzodiazepine:

A. diazepam i.v.
B. adrenalina s.c.
C. plasma proaspata
D. flumazenil i.v.
E. naloxona i.v.
(pag. 110-116)
F2213032. Care din urmatoarele tranchilizante nu actioneaza prin mecanism GABA-ergic:

A. alprazolam
B. buspirona
C. clorazepat dipotasic
D. clobazam
E. lorazepam
(pag. 110-116)
F2213033. Tranchilizantele produc frecvent urmatoarele reactii adverse:

A. psihoze
B. reactii adverse extrapiramidale
C. somnolenta
D. hipertensiune arteriala
E. diaree
(pag. 110-116)
F2213034. Tranchilizantele se contraindica in:

A. inductia anesteziei generale
B. sindromul anxios
C. insomnii psihogene
D. miastenia gravis
E. stari convulsivante
(pag. 110-116)
F2213035. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la meprobamat sunt adevarate?

A. Este un tranchilizant.
B. Este un inhibitor MAO
C. Este un neuroleptic
D. Se indica in miastenia gravis.
E. Actiunea deprimanta SNC nu este potentata de alcool.
(pag. 116)
F2213036. Care dintre urmatoarele tranchilizante fac parte din grupa azaspirodecandionelor?
A. Meprobamat
B. Hidroxizin
C. Tofizopam
D. Oxazolam
E. Buspirona
(pag. 112)
F2313037. Diazepamul nu este indicat:

A. ca hipnogen;
B. in alcoolism;
C. in status epilepticus;
D. in miastenie;
E. in anesteziologie.
(pag. 110 - 116)
F2313038. Diazepamul nu este conditionat in:

A. comprimate 50 mg;
B. fiole;
C. comprimate 2 mg;
D. comprimate 10 mg;
E. solutie rectala;
(pag. 110 - 116)
F2313039. Ca antidot in intoxicatiile cu tranchilizante benzodiazepine se foloseste:

A. un medicament cu actiune vasoconstrictoare generala in perfuzie;
B. flumazenil i.v. bolus sau diluat in perfuzie;
C. manitol in perfuzie;
D. stimulante cardiace in perfuzie;
E. o benzodiazepina cu t1/2 scurt in perfuzie.
(pag. 110 - 116)
F2313040. Care dintre urmatoarele reactii adverse sunt proprii benzodiazepinelor?

A. somnolenta;
B. tulburari de coordonare motorie;
C. teratogenitatea (spina bifida) la administrare in primul trimestru de sarcina;
D. obisnuinta;
E. dependenta fizica cu sindrom de abstinenta redus.
(pag. 110 - 116)
F2513041. Anxietatea se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

A. somnolenţă
B. nelinişte psiho – motorie
C. teamă nedesluşită
D. teamă pentru un presupus pericol iminent
E. reacţii vegetative
(pag. 110)
F2513042. In acţiunea tranchilizantă nu întâlnim:

A. reducerea stării de tensiune psihică
B. temperarea reacţiilor emoţionale
C. echilibrarea comportamentului afectiv
D. înlăturarea halucinaţiilor
E. dimunarea anxietăţii
(pag. 111)
F2513043. Tranchilizantele au următoarele acţiuni, cu excepţia:

A. acţiune miorelaxantă
B. acţiune anticonvulsivantă
C. hipnoinductoare
D. acţiune antidepresivă
E. acţiune inductoare a anesteziei generale
(pag. 111)
F2513044. Alprazolam face parte din grupa chimică:

A. tiazolbenzodiazepine
B. oxazolobenzodiazepine
C. 1,5 benzodiazepine
D. 2,3 benzodiazepine
E. 7-nitro-1,4-benzodiazepină
(pag. 113)
F2513045. Care dintre benzodiazepine face parte din grupă hipnoticelor:

A. alprazolam
B. nitrazepam
C. oxazepam
D. triazolam
E. clobazam
(pag. 113)
F2513046. Meprobamat face parte din gupa chimică:

A. difenilmetani
B. propandioli dicarbamaţi
C. dibenzooctadiene
D. benzodiazepine
E. azaspirodecandione
(pag. 112)
F2513047. Care dintre următoarele benzodiazepine sunt eliminate redus la fumători:

A. diazepam
B. clobazam
C. oxazepam
D. alprazolam
E. triazolam
(pag. 114)
F2613048. Este rezistent la majoritatea ß-lactamazelor şi are structură monobactamică:

A. Aztreonam
B. Tazobactam
C. Cilostatina
D. Spectinomicina
E. Ceftriaxona
(pag. 61)
F2613049. Sunt izoxazolilpeniciline, rezistente la penicilinază:

A. Cloxacilina
B. Ticarcilina
C. Ampicilina
D. Acidul clavulanic
E. Carindacilina
(pag. 47)
F2613050. În furunculoza cu stafilococ auriu penicilinazo-secretor se pot utiliza următoarele peniciline:

A. Oxacilina
B. Amoxicilina
C. Benzilpenicilina
D. Benzatinbenzilpenicilina
E. Fenoximetilpenicilina
(pag. 47)
F2613051. Sunt particularităţi care caracterizează amoxicilina:

A. Are spectrul de activitate asemănător cu al benzilpenicilinei
B. Acţionează bacteriostatic, dar influenţează şi germenii în repaus metabolic

C. Este activă pe Pseudomonas aeruginosa
D. Are absorbţie digestivă şi difuziune tisulară foarte bune
E. Asocierea cu tetracicline este avantajoasă, mai ales în infecţii cu bacili gram-negativ
(pag. 50, 51)
F1213052. Benzodiazepine nu sunt recomandate:

A. Conducătorilor auto
B. În stări anxioase
C. În miastenia gravis
D. În anesteziologie
E. În insomnii
(pag. 110-116)
F1213053. Benzodiazepinele pot actiona prin urmatoarele mecanisme de actiune

A. Inhibarea neurotransmisiei excitatoare mediata de GAB
B. Potentarea neurotransmisiei inhibitoare mediata de GABA.
C. Potentarea recaptarii adenozinei in neuroni
D. Inhibarea recaptarii adenozinei in neuroni.
E. Inhibarea recaptarii serotoninei.
(pag. 110-116)
F1213054. Care dintre afirmatiile referitoare la Diazepam sunt adevarate:

A. Este o substanta cu structura benzamidica
B. Este conditionat sub forma de comprimate si fiole in produsul Valium
C. Are actiune anxiolitica, miorelaxanta, antiepileptica
D. Poate conduce la instalarea farmacodependentei.
E. Se poate utiliza ca premedicatie in anesteziologi
(pag. 110-116)
F1213055. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la benzodiazepine sunt adevărate?

A. Se absorb bine la administrare orală
B. Se metabolizează la compuşi activi
C. Nu trec bariera hematoencefalică
D. Prin metabolizare se obţin şi compuşi 3-hidroxilaţi
E. La administrarea i.m. absorbţia este mai crescută comparativ cu cea orală.
(pag. 110-116)
F1213056. Care dintre următoarele benzodiazepine au la bază nucleul 1-4 benzodiazepinic?

A. Clobazam
B. Tofisofam
C. Alprazolam
D. Medazepam
E. Clordiazepoxid
(pag. 110-116)
F1213057. Care dintre următoarele efecte pot apare în cazul benzodiazepinelor?

A. Tranchilizant
B. Anticonvulsivant
C. Psihostimulent
D. Miorelaxant
E. Antiagregant plachetar
(pag. 110-116)
F1213058. Care dintre urmatoarele preparate sunt indicate ca anxiolitice?

A. Tranxene.
B. Xanax.
C. Diclotard.
D. Rudotel.
E. Aerius.
(pag. 110-116)
F1213059. Mentionati afirmatiile corecte:

A. Alprazolam este o benzodiazepina indicata in anxietate si este foarte eficienta in atacul de panic
B. Medazepamul este indicat in sindromul psihoneurovegetativ si este conditionat in produsul Rudotel
comprimate
C. Tranxene contine ca substanta activa o benzodiazepina cu efect anxiolitic, hipnogen.
D. Alprazolam este o substanta anxiolitica cu structra difenilmetanica
E. Diazepamul este un tranchilizant cu structura dibenzotiazepinica.
(pag. 110-116)
F1213060. Tranchilizantele
A. Diminuă anxietatea
B. Cresc starea de tensiune psihică
C. Temperează reacţiile emoţionale
D. Potenţează deprimantele SNC
E. Se pot asocia cu alcoolul
(pag. 110-116)
F1313061. Activitatea farmacodinamica a tranchilizantelor cuprinde urmatoarele actiuni:

A. anxiolitica;
B. anticonvulsivanta;
C. stimulanta a SNC;
D. miorelaxanta;
E. hipnoinductoare.
(pag. 110 - 116)
F1313062. Benzodiazepinele:
A. actioneaza pe receptorii dopaminergici;
B. actioneaza pe receptorii benzodiazepinici cuplati cu receptorii GABA;
C. actioneaza pe receptorii histaminergici;
D. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor;
E. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor.
(pag. 110 - 116)
F1313063. Care din urmatoarele substante apartin grupei benzodiazepinelor?

A. diazepam;
B. clorpromazina;
C. medazepam;
D. lorazepam;
E. meprobamat
(pag. 110 - 116)
F1313064. Diazepamul este indicat in:

A. stari anxioase;
B. anesteziologie ca premedicatie;
C. starea de rau epileptic;
D. primul trimestru de sarcina;
E. miastenie.
(pag. 110 - 116)
F1313065. Medazepamul se contraindica la:

A. conducatorii auto:
B. cei cu anxietate;
C. bolnavii cu insomnie;
D. in climacterium;
E. cei ce consuma bauturi alcoolice.
(pag. 110 - 116)
F1313066. Care din proprietatile farmacocinetice ale diazepamului sunt false?

A. se absoarbe bine digestiv;
B. absorbtia este marita prin alcool;
C. nu se elimina prin lapte;
D. se metabolizeaza mai repede la batrani;
E. principalul metabolit este desmetildiazepam;
(pag. 110 - 116)
F1313067. Care din proprietatile farmacocinetice ale oxazepamului sunt false?

A. absorbtie digestiva buna;
B. apar metaboliti activi;
C. T 1/2 este scurt;
D. cumularea este intensa;
E. absorbtia este marita prin alcool.
(pag. 110 - 116)
F1313068. Care din urmatoarele afirmatii privind tranchilizantele sunt false?

A. potenteaza alte deprimante SNC;
B. stimuleaza musculatura striata;
C. sunt agonisti pe receptorii GABA-ergici;
D. pot agrava disfunctia respiratorie;
E. nu provoaca toleranta si dependenta;
(pag. 110 - 116)
F1313069. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroxizin?

A. este un tranchilizant;
B. este un spasmogen musculotrop;
C. se recomanda in prurit rebel;
D. diminua anxietatea din alcoolism;
E. la doze mari da hiperexcitabilitate.
(pag. 110 - 116)
F1313070. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind reactiile adverse la benzodiazepine?
A. produc somnolenta;
B. reactiile adverse sunt mai intense la varstnici;

C. nu produc toleranta;
D. nu produc sindrom de abstinenta;
E. cresc riscul malformatiilor la nou-nascut.
(pag. 110 - 116)
F1313071. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru diazepam?

A. creste tonusul miometrului;
B. creste agresivitatea;
C. este miorelaxant;
D. diminua atentia;
E. induce somnul.
(pag. 110 - 116)
F1313072. Mecanismul de actiune al tranchilizantelor consta in:

A. activarea receptorilor GABA A;
B. activarea receptorilor GABA B;
C. cresterea frecventei deschiderii canalelor de clor;
D. blocarea canalelor de sodiu;
E. inhibarea recaptarii noradrenalinei;
(pag. 110 - 116)
F1413073. Benzodiazepinele au acţiune:

A. antipsihotică
B. miorelaxantă
C. anxiolitică
D. antiemetică
E. sedativ-hipnoinductoare
(pag. 115)
F1413074. Benzodiazepinele au următoarele indicaţii terapeutice:

A. curele de dezintoxicare în alcoolism
B. miastenia gravis
C. inducţia anesteziei generale
D. enurezis nocturn
E. convulsii de diverse etiologii
(pag. 115)
F1413075. Benzodiazepinele sunt contraindicate în următoarele situaţii clinice:

A. primul trimestru de sarcină
B. preanestezie
C. hipertiroidie
D. miastenie gravis
E. tetanos
(pag. 115)
F1413076. Care dintre afecţiunile de mai jos sunt ameliorate prin administrare de diazepam:
A. depresia endogenă
B. sindromul anxios
C. starile spastice ale musculaturii striate
D. nevralgia de trigemen
E. epilepsia
(pag. 115)
F1413077. Din punct de vedere farmacocinetic, benzodiazepinele din grupul A (tip diazepam) se
caracterizează prin:
A. metabolizare în proporţii mari prin două căi oxidative
B. absorbţie orală înaltă, cu diferenţe privind viteza absorbţiei
C. glicuronoconjugare în procent ridicat (80%) în metaboliţi inactivi
D. eliminare mai accelerată la fumători
E. semiviaţa eliminării mare
(pag. 114)
F1413078. Efectele benzodiazepinelor pot fi crescute de:

A. cimetidină
B. antiacide gastrice
C. alcoolul etilic
D. disulfiram
E. cafeină
(pag. 116)
F1413079. Fac parte din grupul benzodiazepinelor cu T1/2 intermediar (10-15 ore):
A. oxazepamul
B. nitrazepamul
C. clonazepam
D. diazepam
E. clordiazepoxid
(pag. 113)
F1413080. Meprobramatul:
A. poate induce obişnuinţă şi dependenţă fizică
B. are efect miorelaxant intens
C. prezintă efect anticolinergic
D. poate fi administrat pe cale orală şi parenterală
E. la doze mari are şi proprietăţi neuroleptice
(pag. 116)
F1413081. Meprobramatul:
A. are acţiune antispastică musculotropă
B. este contraindicat la persoanele care necesită integritatea funcţiilor psihomotorii
C. are efect antiserotoninic
D. accentuează deprimarea SNC indusă de alcool
E. nu dezvoltă farmacodependenţă
(pag. 116)
F1413082. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la benzodiazepine:

A. traversarea barierei hematoencefalice este mai rapidă pentru substanţele mai lipofile (diazepam)
B. pe cale intramusculară rata absorbţiei este mai mare decât per os
C. se leagă slab de proteinele plasmatice
D. multe benzodiazepine sunt metabolizate în compuşi activi
E. proprietăţile farmacocinetice diferă în funcţie de structura chimică a benzodiazepinei
(pag. 114)
F1413083. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la Hidroxizin:

A. are acţiune antispastică musculotropă
B. este un tranchilizant eficient

C. diminuă starea de anxietate din alcoolism
D. are şi efect inhibitor enzimatic
E. nu se recomandă a fi asociat cu antidepresivele triciclice
(pag. 116)
F1413084. Sunt incluse în grupa benzodiazepinelor cu T1/2 lung (> 50 ore):

A. flunitrazepam
B. diazepam
C. oxazepam
D. clordiazepoxid
E. clorazepat
(pag. 113)
F1413085. Următoarele afirmaţii referitoare la hidroxizin sunt corecte:

A. are efect antihistaminic H1
B. la doze mari are şi efect antipsihotic
C. este un anxiolitic
D. poate dezvolta farmacodependenţă
E. se administreaza exclusiv oral
(pag. 116)
F1513086. Acţiunile farmacodinamice ale benzodiazepinelor sunt:

A. anxiolitică
B. antipsihotică
C. antiparkinsoniană
D. anticonvulsivantă
E. miorelaxantă
(pag. 115)
F1513087. Benzodiazepinele tip diazepam (grupul 1) sunt biotransformate în metaboliţii activi:

A. nordazepam
B. lorazepam
C. oxazolam
D. clorazepat
E. oxazepam
(pag. 114)
F1513088. Benzodiazepinele tranchilizante sunt utilizate în:

A. sindromul anxios
B. stări spastice ale muşchilor striaţi
C. Parkinson
D. schizofrenie
E. convulsii şi epilepsie
(pag. 115)
F1513089. Benzodiazepinele tranchilizante:

A. nu se administrează pe cale orală
B. au difuziune bună prin bariera hematoencefalică
C. se leagă în procent mare de proteinele plasmatice
D. sunt lipsite de efecte adverse
E. în caz de intoxicaţie nu există antidot
(pag. 114, 115)
F1513090. Care dintre următorii compuşi sunt tranchilizante benzodiazepine?

A. buspirona
B. meprobamat
C. bromazepam
D. medazepam
E. alprazolam
(pag. 112)
F1513091. Diazepamul este utilizat în:

A. sindromul anxios
B. miastenia gravis
C. stări spastice ale muşchilor striaţi
D. inducţia anesteziei generale
E. convulsii şi epilepsie
(pag. 115)
F1513092. Dintre următoarele tranchilizante, acţiune miorelaxantă intensă prezintă:

A. flunitrazepam
B. diazepam
C. meprobamat
D. hidroxizin
E. lorazepam
(pag. 112)
F1513093. În convulsii şi epilepsie se administrează:

A. clonazepam
B. midazolam
C. nitrazepam
D. oxazolam
E. diazepam
(pag. 115)
F1513094. Tranchilizantele benzodiazepine:

A. au situsul de legare localizat pe subunitatea alfa a complexului receptor postsinaptic GABA-A
B. au situsul de legare localizat pe subunitatea beta a complexului receptor postsinaptic GABA-A
C. sunt metabolizate în metaboliţii activi nordazepam şi oxazepam
D. produc hiperpolarizare şi inhibiţie neuronală
E. scad frecvenţa de deschidere a canalelor de clor
(pag. 114)
F1613095. Acţiunea tranchilizantă constă în:

A. Diminuarea anxietăţii
B. Reducerea stării de tensiune psihică
C. Temperarea reacţiilor emoţionale
D. Diminuarea facultăţilor intelectuale
E. Efecte vegetative marcate
(pag. 111)

A. Inhibitoarele enzimatice cresc efectele benzodiazepinelor care se metabolizează prin oxidare
B. Nu se recomandă asocierea benzodiazepinelor între ele, datorită competiţiei pentru situsurile de leagre
C. Asocierea benzodiazepinelor permite folosirea de doze mai mici, cu reducerea efectelor adverse
D. Benzodiazepinele au efecte de tip antipsihotic, utile la bolnavii agresivi
E. La doze mari, benzodiazepinele produc reacţii extrapiramidale
(pag. 116)
F1613097. Mecanismul de acţiune a benzodiazepinelor constă în:

A. Potenţarea efectelor glicinei la nivel spinal
B. Potenţarea neurotransmisiei GABA-ergice
C. Inhibarea recaptării adenozinei
D. Blocarea receptorilor NMDA
E. Stimularea receptorilor domaninergici la nivel mezolimbic-mezocortical
(pag. 114)
F1613098. Meprobamatul:
A. Are efect miorelaxant intens
B. Este un potent inhibitor enzimatic
C. Este contraindicat în miastenia gravis
D. Este indicat pentru diagnosticarea şi tratamentul miasteniei gravis
E. Este un antidepresiv triciclic cu efecte sedative
(pag. 116)
F1613099. Reacţiile adverse comune ale anxioliticelor sunt:

A. Somnolenţă
B. Obişnuinţă
C. Tulburări de cooordonare motorie
D. Sindrom de abstinenţă marcat la oprirea tratamentului
E. Inducţia enzimatică marcată
(pag. 112)
F1613100. Sunt anxiolitice nebenzodiazepinice:

A. Hidroxizina
B. Benzoctamina
C. Fenilpropanolamina
D. Amfetamina
E. Buspirona
(pag. 112)
F1613101. Sunt metaboliţi activi:

A. Nordazepamul
B. Clobazamul
C. Oxazepamul
D. Flunitrazepamul
E. Alprazolamul
(pag. 114)
F1613102. Tranchilizantele minore au următoarele efecte:

A. Miorelaxant
B. Anxiolitic
C. Antipsihotic
D. Hipnoinductor
E. Analgezie supraspinală
(pag. 111)
F2113103. Buspirona este:

A. agonist al receptorilor GABA-A
B. hipnoinductor
C. anxiolitic
D. agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici
E. benzodiazepina
(pag. 112)
F2113104. Meprobamatul este:

A. tranchilizant
B. miorelaxant
C. hipnocoercitiv
D. anticonvulsivant
E. un propandiol dicarbamat
(pag. 112, 116)
F2113105. Diazepamul are profilul farmacocinetic caracterizat prin:

A. absorbtie per os scazuta
B. biotransformare la metaboliti activi
C. variabilitate interindividuala mare
D. procent mare de legare de proteinele plasmatice
E. semiviata eliminarii lunga
(pag. 114)
F2113106. Benzodiazepinele actioneaza prin urmatoarele mecanisme:

A. activarea unui situs de pe subunitatea alfa a complexului receptor postsinaptic GABA-A
B. cresc frecventa de deschidere a canalelor de clor
C. hiperpolarizare neuronala
D. inhibarea recaptarii adenozinei în neuroni
E. cresc durata de deschidere a canalelor de clor
(pag. 114)
F2113107. Sunt 1, 4-benzodiazepine:

A. diazepam
B. oxazepam
C. alprazolam
D. tofisopam
E. clobazam
(pag. 113)
F2113108. Meprobamatul are urmatoarele proprietati farmacologice:

A. tranchilizant
B. antispastic
C. miorelaxant
D. este potentat de alcool
E. este contraindicat în miastenia gravis
(pag. 116)
F2113109. Tranchilizantele au urmatoarele actiuni:

A. diminuarea anxietatii
B. excitatie psihomotorie
C. temperarea reactiilor emotionale
D. potentarea altor deprimante SNC
E. echilibrarea comportamentului afectiv
(pag. 111)
F2113110. Au actiune anxiolitica

A. tioridazina
B. fenobarbital
C. buspirona
D. diazepam
E. meprobamat
(pag. 112, 125)
F2113111. Precizati actiunile farmacodinamice prezente la buspirona:

A. anxiolitica
B. miorelaxanta
C. tranchilizanta
D. anticonvulsivanta
E. hipnotica
(pag. 112)
F2113112. Precizati tranchilizantele utilizate in terapeutica ca miorelaxante:

A. meprobamat
B. midazolam
C. clonazepam
D. diazepam
E. nitrazepam
(pag. 111,112,115,116,141)
F2113113. Notati actiunile farmacodinamice pe care le pot avea tranchilizantele, dintre urmatoarele
actiuni:
A. miorelaxanta
B. anxiolitica
D. inductoare a anesteziei generale
E. hipnocoercitiva
(pag. 111-113)
F2113114. Notati mecanismele de actiune ale benzodiazepinelor tranchilizante:

A. potentarea neurotransmiterii GABA-ergice
B. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor
C. inhiba recaptarea adenozinei
D. inhiba recaptarea serotoninei
E. inhiba recaptarea noradrenalinei
(pag. 114-115)
F2113115. Notati efectele ce diferentiaza tranchilizantele de neuroleptice:

A. efectul tranchilizant este minor
B. nu au actiune antipsihotica
C. nu au efecte extrapiramidale
D. produc stare cataleptica
E. nu au actiune antiamfetaminica
(pag. 111,119-120)
F2113116. Diazepamul are urmatoarele caracteristici:

A. metabolit activ este nordazepam
B. metabolit activ este oxazepam
C. T1/2 este lung
D. T1/2 este mediu
E. efect teratogen, cu fisuri labio-palatine
(pag. 114-115)
F2113117. Indicatiile tranchilizantelor pot fi:

A. sindrom nevrotic
B. hiposomnii psihotice
C. stari de contractura a muschilor striati
D. stare de rau epileptic
E. inductia anesteziei generale
(pag. 112-113)
F2113118. Sunt 1, 4 - benzodiazepine din grupul 1, cu timp de injumatatire (T1/2) lung, tip diazepam:
A. medazepam
B. clordiazepoxid
C. clorazepat
D. bromazepam
E. tofisopam
(pag. 113)
F2113119. Buspirona este :

A. azaspirodecandiona
B. tranchilizant
C. agonist 5HT 1A presinaptic
D. stimulator al transmisiei GABA
E. stimulator al transmisiei serotoninergice
(pag. 112)
F2113120. Benzodiazepine anxiolitice cu durata lunga de actiune, sunt :

A. oxazepam
B. clobazam
C. diazepam
D. clorazepat
E. clordiazepoxid
(pag. 113)
F2213121. Care din urmatoarele substante au actiune tranchilizanta:

A. hidroxizina
B. hidroclorotiazida
C. fenobarbitalul
D. alprazolamul
E. fenitoina
(pag. 110-116)
F2213122. Benzodiazepinele se indica in:
A. nevroze
B. miastenia gravis
C. preanestezie
D. epilepsie
E. cure de dezintoxicare la alcoolici
(pag. 110-116)
F2213123. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele de actiune ale tranchilizantelor
sunt adevarate:
A. pot actiona prin facilitarea transmisiei inhibitoare GABA-ergice
B. pot accentua transmisia glutamat-ergica
C. se pot fixa pe receptorii opioizi kapa
D. pot actiona agonist pe autoreceptorii serotoninergici 5HT1 presinaptici
E. pot actiona agonist asupra receptorilor dopaminergici D2
(pag. 110-116)
F2213124. Care din afirmatiile referitoare la structura chimica a tranchilizantelor sunt adevarate:
A. clobazamul este un derivat difenilmetanic
B. buspirona este o azaspirodecandiona
C. tofizopamul este un derivat benzodiazepinic
D. meprobamatul este un derivat fenotiazinic
E. medazepamul este un derivat tioxantenic
(pag. 110-116)
F2213125. Care din afirmatiile referitoare la indicatiile benzodiazepinelor sunt adevarate:

A. midazolamul se poate administra in inductia anesteziei generale
B. diazepamul se administreaza preferential in depresii
C. clonazepamul se poate administra in epilepsie
D. nitrazepamul se prefera in tratamentul narcolepsiei
E. diazepamul i.v. se administreaza in miastenia gravis
(pag. 110-116)
F2213126. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la substantele tranchilizante sunt adevarate?
A. Diminua anxietatea.
B. Reduc starea de tensiune psihica.
C. Echlibreaza comportamentul afectiv.
D. Au actiune antidepresiva.
E. Au actiune excitanta SNC.
(pag. 111)
F2213127. Tranchilizantele potenteaza efectul altor clase de substante medicamentoase, cum ar fi:
A. Anestezice generale.
B. Hipnotice.
C. Anticonvulsivante.
D. Analgezice.
E. Anestezice locale.
(pag. 111)
F2213128. Care dintre urmatoarele clase structurale au actiune tranchilizanta?

A. Barbiturice.
B. Benzodiazepine.
C. Azaspirodecandione.
D. Pirazolidindione.
E. Propandioli.
(pag. 112)
F2213129. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase au actiune tranchilizanta?

A. Buspirona.
B. Fenobarbitalul.
C. Diazepamul.
D. Meprobamatul.
E. Amitriptilina.
(pag. 112)
F2213130. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la diazepam sunt corecte?l

A. Este o 1,4 benzodiazepina.
B. Are o durata scurta de actiune.
C. Difuzeaza prin bariera hemato-encefalica.
D. Sufera biotransformare cu obtinerea de metaboliti activi.
E. Eliminarea din organism este mai rapida la fumatori.
(pag. 113,114)
F2213131. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la diazepam sunt corecte?

A. Nu se absoarbe dupa administrare per os.
B. Se absoarbe bine dupa administrare per os.
C. Este indicat ca miorelaxant in stari spastice ale muschilor striati.
D. Este indicat ca anticonvulsivant in starea de rau epileptic.
E. Este indicat in miastenia gravis.
(pag. 112,113,114)
F2213132. Actiunile farmacodinamice proprii benzodiazepinelor tranchilizante sunt:

A. Anxiolitica.
B. Sedativ-hipnoinductoare.
C. Miorelaxanta.
D. Anticonvulsivanta.
E. Analgezica.
(pag. 115)
F2213133. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la oxazepam sunt corecte?

A. Este derivat de 3 hidroxi 1,4 benzodiazepina.
B. Este derivat de 7 nitro 1,4 benzodiazepina
C. Are semiviata eliminarii scurta.
D. Este biotransformat prin gluconoconjugare la metaboliti inactivi.
E. Este biotransformat in metaboliti activi ceea ce-I confera un T1/2 lung.
(pag. 113,114)
F2213134. Care dintre afirmatiile referitoare la hidroxizin sunt adevarete?

A. Din punct de vedere structural este o benzodiazepina.
B. Din punct de vedere structural este un derivat difenilmetanic.
C. Este un tranchilizant.
D. Are proprietati antispastice musculotrope si anticolinergice.
E. Are proprietati antihistaminiceH1 si antiserotoninice.
(pag. 112,116)
F2213135. Care dintre urmatoarele actiuni sunt caracteristice tranchilizantelor?

A. Miorelaxanta
B. Echilibrant al comportamentului afectiv
C. Hipnocoercitiva
D. Reducerea efectelor altor deprimante SNC
E. Calmarea excitatiei psiho-motorii
(pag. 111)
F2213136. Tranchilizantele sunt indicate ca:

A. Anxiolitice
B. Hipnoinductoare
C. Inductoare ale anesteziei generale
D. Antidepresive
E. Antialergice
(pag. 112,113)
F2213137. Care dintre urmatoarele tranchilizante sunt benzodiazepine cu semiviata a eliminarii lunga?
A. Oxazepam
B. Clonazepam
C. Clorazepat
D. Diazepam
E. Meprobamat
(pag. 113)
F2213138. Care dintre urmatoarele substante sunt derivati de 1,4-benzodiazepine?

A. Clobazam
B. Tofisopam
C. Bromazepam
D. Alprazolam
E. Triflubazam
(pag. 113)
F2213139. Care dintre urmatorii compusi sunt derivati de 3-hidroxi-1,4-benzodiazepina?

A. Diazepam
B. Meprobamat
C. Clordiazepoxid
D. Oxazepam
E. Lorazepam
(pag. 113)
F2213140. Care dintre urmatorii compusi au un timp de injumatatire lung?

A. Medazepam
B. Flurazepam
C. Oxazepam
D. Clobazam
E. Tofisopam
(pag. 113)
F2213141. Care dintre compusi sunt benzodiazepine cu actiune anticonvulsivanta?

A. Diazepam
B. Clonazepam
C. Fenobarbital
D. Acid valproic
E. Madazepam
(pag. 115)
F2213142. Care dintre urmatoarele actiuni sunt proprii Hidroxizinului?

A. Antispastica
B. Antihistaminica H2
C. Antiserotoninica
D. Antiagreganta plachetara
E. Tranchilizanta
(pag. 116)
F2213143. Meprobamatul este:

A. Un derivat difenilmetanic
B. Indicat in miastenia gravis
C. Un tranchilizant benzodiazepinic.
D. O substanta medicamentoasa ce nu se asociaza cu alcool.
E. Un tranchilizant cu actiune miorelaxanta.
(pag. 111, 112, 116)
F2313144. Mecanismul de actiune al tranchilizantelor consta in:

A. activarea receptorilor GABA A;
B. activarea receptorilor GABA B;
C. cresterea frecventei deschiderii canalelor de clor;
D. blocarea canalelor de sodiu;
E. inhibarea recaptarii noradrenalinei;
(pag. 110 - 116)
F2313145. Care din urmatoarele afirmatii privind tranchilizantele sunt false?

A. potenteaza alte deprimante SNC;
B. stimuleaza musculatura striata;
C. sunt agonisti pe receptorii GABA-ergici;
D. pot agrava disfunctia respiratorie;
E. nu provoaca toleranta si dependenta;
(pag. 110 - 116)
F2313146. Care din proprietatile farmacocinetice ale diazepamului sunt false?

A. se absoarbe bine digestiv;
B. absorbtia este marita prin alcool;
C. nu se elimina prin lapte;
D. se metabolizeaza mai repede la batrani;
E. principalul metabolit este desmetildiazepam;
(pag. 110 - 116)
F2313147. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru clordiazepoxid?

A. este un antidepresiv;
B. produce agitatie psihomotorie;
C. diminua performantele intelectuale;
D. antagonizeaza deprimantele SNC;
E. se indica in stress.
(pag. 110 - 116)
F2313148. Care din proprietatile farmacocinetice ale oxazepamului sunt false?

A. absorbtie digestiva buna;
B. apar metaboliti activi;
C. T 1/2 este scurt;
D. cumularea este intensa;
E. absorbtia este marita prin alcool.
(pag. 110 - 116)
F2313149. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru hidroxizin?

A. este un tranchilizant;
B. este un spasmogen musculotrop;
C. se recomanda in prurit rebel;
D. diminua anxietatea din alcoolism;
E. la doze mari da hiperexcitabilitate.
(pag. 110 - 116)
F2313150. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru diazepam?

A. creste tonusul miometrului;
B. creste agresivitatea;
C. este miorelaxant;
D. diminua atentia;
E. induce somnul.
(pag. 110 - 116)
F2313151. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte privind reactiile adverse la benzodiazepine?
A. produc somnolenta;
B. reactiile adverse sunt mai intense;
C. nu produc toleranta la varstnici;
D. nu produc sindrom de abstinenta;
E. cresc riscul malformatiilor la nou-nascu
(pag. 110 - 116)
F2313152. Care din urmatoarele substante apartin grupei benzodiazepinelor?

A. diazepam;
B. clorpromazina;
C. medazepam;
D. lorazepam;
E. meprobamat.
(pag. meprobamat)
F2313153. Diazepamul este indicat in:

A. stari anxioase;
B. anesteziologie ca premedicatie;
C. starea de rau epileptic;
D. primul trimestru de sarcina;
E. miastenie.
(pag. 110 - 116)
F2313154. Benzodiazepinele:
A. actioneaza pe receptorii dopaminergici;
B. actioneaza pe receptorii benzodiazepinici cuplati cu receptorii GABA;
C. actioneaza pe receptorii histaminergici;
D. cresc frecventa deschiderii canalelor de clor;

E. cresc timpul de deschidere a canalelor de clor.
(pag. 110 - 116)
F2313155. Medazepamul se contraindica la:

A. conducatorii auto:
B. cei cu anxietate;
C. bolnavii cu insomnie;
D. in climacterium;
E. cei ce consuma bauturi alcoolice.
(pag. 110 - 116)
F2313156. Activitatea farmacodinamica a tranchilizantelor cuprinde urmatoarele ac

A. anxiolitica;
B. anticonvulsivanta;
C. stimulanta a SNC;
D. miorelaxanta;
E. hipnoinductoare.
(pag. 110 - 116)
F2313157. Care dintre urmatoarele tranchilizante apartin clasei 1-4-benzodiazepine?

A. diazepam;
B. oxazepam;
C. alprazolam;
D. clobazam;
E. oxazapam.
(pag. 110 - 116)
F2313158. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru tranchilizante benzodiazepine?
A. difuziune prin bariera hematoencefalica scazuta;
B. difuziune prin bariera hematoencefalica buna (mai rapida pentru cele lipofile);
C. se leaga in procent mare de proteinele plasmatice;
D. eliminarea este lenta;
E. prin biotransformare rezulta in toate cazurile metaboliti inactivi.
(pag. 110 - 116)
F2313159. In functie de structura chimica tranchilizantele apartin urmatoarelor clase:

A. propandioli;
B. benzodiazepine;
C. difenilmetani;
D. butirofenone;
E. tioxantene.
(pag. 110 - 116)
F2513160. Tranchilizantele produc:

A. obişnuinţă
B. sindrom de abstinenţă redus
C. dependenţă fizică
D. tulburări de coordonare motorie
E. convulsii
(pag. 112)
F2513161. Oxazepam:
A. Are efecte potenţate prin cimetidină
B. are efecte potenţate prin disulfiram
C. la asocierea cu alte benzodiazepine efectele sunt potenţate
D. nu se asociază cu alte benzodiazepine
E. este metabolit activ al diazepamului
(pag. 116, 114)
F2513162. Hidroxizin are efecte proprii:

A. antispastică musculotropă
B. antihistaminică H1
C. antiserotoninică
D. antispastică anticolinergică
E. antipiretică
(pag. 116, 114)
F2513163. Farmacoterapia benzodiazepinelor:

A. Sindrom anxios
B. hiposomnii nevrotice
C. miastenia gravis
D. convulsii
E. tratamentul alcoolismului
(pag. 116, 114)
F2513164. Tranchilizantele se clasifică funcţie de mecanismul de acţiune în:

A. stimulator al transmisiei GABA
B. simpatolitic central: beta-adrenolitic
C. muscarincolinolitic
D. agonist presinaptic alfa-2
E. agonist pe autoreceptorii 5-HT1A.
(pag. 111,112)
F2513165. Benzodiazepine cu semiviaţa eliminării lungă:

A. diazepam
B. oxazepam
C. clonazepam
D. clorazepat
E. clordiazepoxid
(pag. 113)
F2513166. Benzodiazepine cu semiviaţă de eliminare intermediară

A. nitrazepam
B. flunitrazepam
C. oxazepam
D. diazepam
E. clordiazepoxid
(pag. 113)
F2513167. Nordazepamul este metabolitul activ pentru:

A. Diazepam
B. flurazepam
C. oxazolam
D. tofisopam
E. medazepam
(pag. 113,114)
F2513168. Tranchilizantele se contraindică la conducătorii auto deoarece:

A. produc somnolenţă
B. produc dependenţă fizică
C. produc tulburări de coordonare motorie
D. produc efect miorelaxant
E. produc obişnuinţă
(pag. 112,113)
F2613169. Care dintre următoarele afirmaţii nu caracterizează ticarcilina:

A. Este inactivă faţă de stafilocul auriu penicilinazo-pozitiv
B. Se utilizează în micobacterioze, inclusiv tuberculoza şi lepra
C. Nu se asociază cu aminoglicozide datorită efectelor antagonice
D. Are spectru de tip benzilpenicilinic
E. Este activă pe bacili gram-negativ
(pag. 50, 54)

A. Cefalosporinele acţionează prin blocarea ARN-polimerazei bacteriene
B. Cefalosporinele produc tulburări de permeabilitate la nivelul membranei citoplasmatice şi induc pierederea
unor metaboliţi esenţiali pentru metabolismul bacteriilor
C. Cefsulodinul are acţiune foarte intensă pe Pseudomonas
D. Cefoperazon se utilizează în meningite cu germeni gram-negativi, datorită penetrării eficiente a barierei
hemato-encefalice;
E. Ceftriaxona este cefalosporina cu timpul de înjumătăţire foarte scurt
(pag. 56-59)
F2613171. Care dintre următoarele antibiotice sunt derivaţi structurali cu nucleu ß-lactamic?
A. Azlocilina
B. Aztreonamul
C. Lincomicina
D. Bacitracina
E. Ticarcilina
(pag. 53, 54, 61)
F2613172. Sunt inhibitori de ß-lactamază:

A. Acidul clavulanic
B. Acidul tranexamic
C. Acidul etacrinic
D. Acidul niflumic
E. Sulbactamul
(pag. 60-61)
F2613173. Sunt cefalosporine care se administrează pe cale orală:

A. Cefalotina
B. Cefazolina
C. Cefalexina
D. Ceftriaxona
E. Cefadroxil
(pag. 57-60)
F2613174. Stafilococul auriu penicilinazo-secretor nu este sensibil la următoarele antibiotice:

A. Benzilpenicilina
B. Vancomicina
C. Carbenicilina
D. Cloxacilina
E. Oxacilină
(pag. 47, 49, 85)
F2613175. Nu se pot administra pe cale orală, datorită absorbţiei reduse sau inactivării:
A. Amikacina
B. Meticilina
C. Fenoximetilpenicilina
D. Ampicilina
E. Ceftriaxona
(pag. 41-60)
F2613176. Benzilpenicilina:
A. Este antibioticul de elecţie în lues
B. Este antibioticul de elecţie în infecţii cu Psedomonas aeruginosa
C. Prezintă ototoxicitate marcată
D. Prezintă nefrotoxicitate doză-dependentă
E. Prezintă sinergism de acţiune cu aminoglicozidele
(pag. 46)
F2613177. Benzilpenicilina potasică:

A. Se administrează numai parenteral
B. Se administrează numai în aplicaţii topice
C. Are timp de înjumătăţire foarte lung, necesitând administrarea în perfuzie i.v.
D. Inhibă ARN-polimeraza bacteriană
E. Este activă faţă de actinomicete
(pag. 42)
F2613178. Carbenicilina se caracterizează prin:

A. Spectru larg de activitate
B. Acţiune faţă de piocianic
C. Acţiune electivă pe stafilocul auriu penicilinazo-pozitiv
D. Efect bactericid în infecţii cauzate de Chlamydii şi Ricketsii
E. Toxicitate marcată la nivelul aparatului vestibular
(pag. 53)
F2613179. Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice ampicilinei?

A. Este inactivată de ß-lactamaze
B. În ţesuturile inflamate difuzibilitatea ei diminuă pe măsură ce survine procesul de vindecare
C. Se administrează numai parenteral sub formă de sare sodică
D. Se poate asocia cu sulbactam
E. Este activă pe Mycobacterium tuberculosis
(pag. 50, 61)
F2613180. Care dintre următoarele proprieăţi caracterizează fenoximetilpenicilina?

A. Este gastrorezistentă
B. Este penicilinazo-rezistentă
C. Este utilă în infecţii streptococice uşoare
D. Este indicată în osteomielita cu stafilococ auriu
E. Este antibiotic de elecţie în ornitoză
(pag. 46)
Tema nr. 14
Anticonvulsivante
BIBLIOGRAFIE:
F1214001. Care din următoarele afirmaţii referitoare la mecanismul de acţiune al antiepilepticelor sunt
corecte:
A. acidul valproic creşte influxul de calciu la nivel neuronal
B. acidul valproic inhibă ireversibil GABA-aminotransferaza
C. acetazolamida stimulează anhidraza carbonică
D. trimetadiona deschide canalele de clor
E. lamotrigina favorizează eliberarea glutamatului
(pag. 134-139)
F1214002. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. starea de rau epileptic nu este considerată o urgenţă medicală
B. antiepilepticele se administrează în funcţie de tipul crizei epileptice
C. in starea de rau epileptic antiepilepticele se administrează numai pe cale orala
D. in status epilepticus nu se intervine medicamentos
E. starea de rau epileptic apare numai la copii
(pag. 134-139)
F1214003. Fenitoina:
A. are un potenţial farmacotoxicologic redus
B. se indică în micul rău epileptic
C. are şi proprietăţi antiaritmice
D. acţionează prin creşterea influxului de sodiu la nivel neuronal
E. poate da anemie feripriva
(pag. 134-139)
A. se administreză oral în status epilepticus
B. este un inhibitor enzimatic
C. este anticonvulsivant de elecţie la copii mici
D. asociat cu contraceptivele orale le creşte eficacitatea
E. in cazul obţinerii unor efecte terapeutice reduse, tratamentul se întrerupe brusc
(pag. 134-139)
F1214005. Principii de tratament în epilepsie:

A. scheme de tratament generalizate pentru grupe mari de pacienti
B. initial se administreaza doze crescute care ulterior vor fi reduse treptat
C. se monitorizeaza reactiile adverse pe parcursul tratamentului
D. pentru un efect terapeutic bun antiepilepticele se administreaza numai parenteral
E. in cazul unui esec terapeutic, intreruperea brusca a tratamentului este benefica de cele mai multe ori.
(pag. 134-139)
F1414006. Acidul valproic are acţiune:
A. antihalucinatorie
B. timoanaleptică
C. anxiolitică
D. anticonvulsivantă
E. antimigrenoasă
(pag. 139)
F1414007. Printre efectele adverse produse de fenitoină se numără:

A. alopecia
B. tulburările de ritm ventricular
C. hipertrofia gingivală
D. sindromul de hipertermie malignă
E. afectarea cartilajelor articulare
(pag. 138)
F1414008. Sindromul de abstinenţă cu convulsii clonico-tonice apare:

A. la întreruperea tratamentului cu acid valproic
B. la întreruperea bruscă a tratamentului cronic cu fenobarbital
C. la câteva zile de la iniţierea tratamentului anticonvulsivant cu fenitoină
D. în primele ore de la iniţierea tratamentului anticonvulsivant cu fenobarbital
E. mai frecvent dacă se utilizează anticonvulsivantele la copii mici
(pag. 138)
F1514009. Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată?

A. fenobarbitalul se utilizează în marele rău epileptic
B. carbamazepina este contraindicată în sarcină
C. clonazepam se administrează i.v. lent în status epilepticus
D. sindromul de abstinenţă apare la întreruperea tratamentului cronic cu fenitoină
E. sindromul de abstinenţă apare la întreruperea tratamentului cronic cu fenobarbital
(pag. 138, 139)
F1514010. Care dintre următoarele substanţe nu are eficacitate în micul rău epileptic?
A. trimetadiona
B. acetazolamida
C. etosuximida
D. acidul valproic
E. vigabatrina
(pag. 136)
F1514011. Fenitoina poate provoca următoarele efecte adverse, cu excepţia:

A. nistagmus
B. halucinaţii
C. agresivitate
D. icter
E. anemie megaloblastică
(pag. 138)
F1514012. În starea de rău epileptic se administrează intravenos:

A. acid valproic
B. lamotrigin
C. diazepam
D. fenobarbital
E. primidona
(pag. 136)
F1514013. Următoarele mecanisme de acţiune moleculare sunt descrise în cadrul clasei de

anticonvulsivante, cu excepţia:
A. blocarea canalelor de sodiu
B. blocarea canalelor de calciu de tip L
C. activarea complexului receptor postsinaptic GABA-A
D. inhibarea anhidrazei carbonice cerebrale
E. împiedicarea eliberării neuromediatorului excitator glutamat
(pag. 137)
F1514014. Următoarele medicamente sunt anticonvulsivante - antiepileptice, cu excepţia:

A. vigabatrina
B. gabapentin
C. levodopa
D. acid valproic
E. primidona
(pag. 136)
F1614015. Acţionează prin inhibarea anhidrazei carbonice cerebrale:

A. Metoclopramida
B. Acetazolamida
C. Etosuximida
D. Clorpropamida
E. Clortalidona
(pag. 137)
F1614016. Acţionează prin inhibarea ireversibilă a GABA-aminotransferazei:

A. Fenobarbitalul
B. Primidona
C. Etosuximida
D. Etotoina
E. Vigabatrina
(pag. 137)
F1614017. Are acţiune analgezică utilă în nevralgia de trigemen:

A. Fenobarbitalul
B. Primidona
C. Fenitoina
D. Carbamazepina
E. Picrotoxina
(pag. 139)
F1614018. Gabapentinul:
A. Este un derivat benzodiazepinic, care blochează canalele de Na
B. Este un analog structural al GABA, dar nu fixează pe receptorii GABA
C. Inhibă eliberarea glutamatului
D. Este utilizat în marele rău epileptic
E. Se administrează i.v. În status epilepticus
(pag. 139)
F1614019. Împiedică eliberarea acidului glutamic, neurotransmiţător cu rol excitator în SNC:

A. Carbamazepina
B. Fenitoina
C. Trimetadiona
D. Sultiamul
E. Lamotrigina
(pag. 137)
F1614020. Pe acţiunea anticonvulsivantă, carbamazepina prezintă:

A. Efect antihipertensiv
B. Efect diuretic
C. Efect antidiuretic în diabetul insipid
D. Efect antianginos
E. Efect hipoglicemiat
(pag. 139)
F2114021. Fenobarbitalul are urmatorul profil farmacologic, cu o exceptie:

A. indicatie în micul rau epileptic
B. de electie la copii mici
C. induce anemie megaloblastica
D. poate provoca sindrom de abstinenta, cu convulsii clonico-tonice
E. este un puternic inductor enzimatic
(pag. 137, 138)
F2114022. Fenitoina are urmatoarele reactii adverse, cu exceptia:

A. icter
B. gingivita hipertrofica
C. anemie feripriva
D. anemie megaloblastica
E. efecte toxice cutanate
(pag. 138)
F2114023. Notati reactia adversa ce apartine fenitoinei:

A. crize convulsive
B. dislepsie
C. sindrom extrapiramidal
D. gingivita hipertrofica
E. anemie feripriva
(pag. 138)
F2114024. Este benzodiazepina cu actiune anticonvulsivanta:

A. medazepam
B. flunitrazepam
C. clordiazepoxid
D. clonazepam
E. oxazepam
(pag. 136)
F2114025. Notati barbituricul utilizat ca antiepileptic:

A. fenobarbital
B. ciclobarbital
C. tiopental
D. hexobarbital
E. amobarbital
(pag. 136)
F2114026. Este anticonvulsivant utilizat si in nevralgia de trigemen:

A. paracetamol
B. acid valproic
C. carbamazepina
D. metamizol
E. fenitoina
(pag. 138-139)
F2114027. Urmatoarele medicamente sunt utilizate in epilepsie, cu exceptia:

A. lidocaina
B. diazepam
C. clonazepam
D. amobarbital
E. etosuximida
(pag. 136)
F2214028. Care din urmatoarele antiepileptice inhiba degradarea GABA:

A. Carbamazepina
B. Fenitoina
C. Lamotrigina
D. Vigabatrina
E. Etosuximida
(pag. 134-139)
F2214029. Care din afirmatiile referitoare la fenitoina nu sunt adevarate:

A. Poate produce hiperplazie gingivala
B. Produce anemie megaloblastica prin deficit folic
C. Administrata i.v. rapid poate produce oprirea inimii
D. Nu se poate administra in epilepsia psihomotorie
E. Se administreaza in marele rau epileptic
(pag. 134-139)
F2214030. Clonazepamul:
A. Este un derivat dibenzoazepinic
B. Este un derivat barbituric
C. Este util in micul rau epileptic si in statusul epileptic (administrat intravenos)
D. Se administreaza exclusiv per os
E. Nu este utilizat ca antiepileptic
(pag. 139)
F2214031. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase au structura dibenzazepinica si se

utilizeaza ca anticonvulsivant?
A. Vigabatrina
B. Lamotrigen
C. Clobazam
D. Carbamazepina
E. Acetazolamida
(pag. 136)
F2514032. Gabapentin este:

A. derivat de feniltriazina
B. pentapeptid asemanator structural cu acidul gama-aminobutiric
C. benzodiazepina
D. barbituric
E. inhibitor al anhiodrazei carbonice
(pag. 136)
F2514033. Sultiamul este:

A. hidantoina
B. barbituric
C. pirimidindiona
D. inhibitor al anhidrazei carbonice
E. derivat de feniltriazina
(pag. 136)
F2514034. Principiile de tratament in epilepsie sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. monitorizarea concentratiei plasmatice a antiepilepticului
B. monitorizarea efectelor adverse
C. calea de administrare i.v.in status epilepticus
D. intreruperea brusca a tratamentului
E. anestezia generala pentru cazurile grave refractare la antiepileptice
(pag. 137)
F2514035. Notati benzodiazepina cu actiune anticonvulsivanta:

A. flunitrazepam
B. clonazepam
C. sultiam
D. oxazepam
E. clordiazepoxid
(pag. 136)
F2514036. Notati barbituricul utilizat ca antiepileptic:

A. tiopental
B. fenitoina
C. fenobarbital
D. ciclobarbital
E. amobarbital
(pag. 136)
F2514037. Acidul valproic actioneaza prin:

B. deschiderea canalelor de clor
C. deschiderea canalelor de calciu de tip T
D. inhibarea ireversibila a enzimei GABA- T
E. inhibarea eliberarii glutamatului
(pag. 137)
F2614038. Sunt utile în meningite cu germeni sensibili următoarele antibiotice:

A. Neomicina
B. Fenoximetilpenicilina
C. Cloramfenicolul
D. Colistin sulfat
E. Polimixina B
(pag. 62, 66, 81, 88)
F2614039. Care dintre următoarele proprietăţi caracterizează bacitracina?

A. Are efect bactericid faţă de germenii gram pozitivi
B. Produce frecvent leziuni renale
C. Se administrează oral, fiind foarte bine tolerată
D. Nu se recomandă în aplicaţii locale, produce frecvent reacţii alergice, inclusiv dermatită exfoliativă
E. Are o absorbţie orală bună, dă concentraţii tisulare ridicate, inclusiv în LCR
(pag. 88)
F2614040. Doxiciclina:
A. Este un antibiotic contraindicat în perioada gravidităţii
B. Poate produce aplazie medulară ireversibilă
C. Se administrează numai parenteral i.m.
D. Prezintă sinergism de acţiune cu antibioticele ß-lactamice
E. Fenobarbitalul îi potenţează efectul
(pag. 80)
F2614041. Care dintre următoarele antibiotice permite administrarea unei singure prize zilnice?
A. Tetraciclina
B. Doxiciclina
C. Oxitretraciclina
D. Clortetraciclina
E. Rolitetraciclina
(pag. 77)
F2614042. Colistina (Colimicina):

A. Are biodisponibilitate orală de cca. 65%
B. Acţionează bactericid asupra bacililor gram negativ
C. Este folosită doar topic
D. Se asociază cu aminoglicozidele datorită sinergismului de potenţare
E. Are acţiune tuberculostatică minoră (antituberculos de alternativă)
(pag. 87)
F1214043. Acţiunea anticonvulsivanta se realizează prin urmatoarele mecanisme:

A. stabilizarea membranei neuronale
B. scaderea pragului de excitabilitate
C. cresterea pragului de excitabilitate
D. cresterea tendinţei la descarcari repetate a neuronilor modificati patologic
E. scaderea tendinţei de iradiere a excitaţiei in afara focarului epileptogen
(pag. 134-139)
F1214044. Anticonvulsivantele:
A. cresc pragul convulsivant
B. scad pragul de excitabilitate neuronala
C. diminua tendinta de iradiere a excitatiei
D. deschid canalele de sodiu si calciu
E. faciliteaza inhibitia GABA-ergica

(pag. 134-139)
F1214045. Carbamazepina:
A. se indică în micul rău epileptic
B. se indică în marele rău epileptic
C. nu se foloseşte în epilepsia parţială psihomotorie
D. acţionează ca antiepileptic prin blocarea canalelor de sodiu la nivel neuronal
E. acţionează ca antiepileptic prin inchiderea canalelor de clor la nivel neuronal
(pag. 134-139)
F1214046. Care anticonvulsivante se utilizeaza in criza de petit mal:

A. primidona
B. trimetadiona
C. etosuximida
D. acidul valproic
E. vincamina
(pag. 134-139)
F1214047. Care anticonvulsivante se utilizeaza in crizele de grand mal:

A. fenilbutazona
B. fenitoina
C. fenobarbitalul
D. acidul valproic
E. fentolamina
(pag. 134-139)
F1214048. Care din următoarele antiepileptice sunt indicate in micul rău epileptic:
A. fenobarbitalul
B. acetazolamida
C. trimetadiona
D. carbamazepină
E. fenitoina
(pag. 134-139)
F1214049. Care din urmatoarele substanţe au proprietăţi antiepileptice:

A. tolperisonul
B. sultiamul
C. primidona
D. amantadina
E. selegilina
(pag. 134-139)
A. blocheaza canalele membranare de sodiu
B. se indica in marele rau epileptic
C. are proprietati aritmogene
D. poate produce hiperplazie gingivala
E. are potential farmacotoxicologic redus
(pag. 134-139)
A. este un inductor enzimatic puternic

B. este un anticonvulsivant de electie la copii mici
C. se poate administra in marele rau epileptic
D. blocheaza receptorii muscarinici
E. inhiba anhidraza carbonica
(pag. 134-139)
F1314052. Antiepilepticele actioneaza prin:

A. blocarea canalelor de sodiu;
B. stimularea anhidrazei carbonice;
C. cresc inhibarea sinaptica mediata de GABA;
D. inhiba GABA-transaminaza;
E. stimularea monoaminooxidazei.
(pag. 134 -139)
F1314053. Care din urmatoaree afirmatii sunt corecte pentru diazepam?

A. indicat in status epilepticus;
B. nu se administreaza in dismenoree;
C. este tranchilizant;
D. se administreaza i.v. repede;
E. doza activa este de 10 mg.
(pag. 134 -139)
F1314054. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru fenitoina?

A. este eficace in epilepsia psihomotorie;
B. nu produce deprimarea SNC;
C. nu este inductor enzimatic;
D. blocheaza canalele de sodiu;
E. este antiaritmic.
(pag. 134 -139)
F1314055. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru primidona?

A. derivat de difenilhidantoina;
B. se metabolizeaza in fenobarbital;
C. inactiva in micul rau epileptic;
D. eficace in marele rau epileptic;
E. creste efectul contraceptivelor orale.
(pag. 134 -139)
F1314056. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru vigabatrin?

A. este un analog GABA;
B. inhiba GABA - transaminaza;
C. scade nivelul GABA in creier;
D. antiepileptic;
E. stimuleaza eliberarea glutamatului ca neurotransmitator inhibitor;
(pag. 134 -139)
F1314057. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru acidul valproic?
A. eficace in convulsii febrile la copii;
B. creste continutul GABA in creier;
C. stimuleaza GABA - transaminaza;
D. este hepatotoxic;
E. scade transaminazele serice GOT si GPT.

(pag. 134 -139)
F1314058. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru carbamazepina?

A. puternic inductor enzimatic;
B. indicat in nevralgia de trigemen;
C. antiepileptic;
D. se administreaza la gravide;
E. stimuleaza agresivitatea intre crize.
(pag. 134 -139)
F1314059. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru fenobarbital?

A. inductor enzimatic;
B. inactiv in marele rau epileptic;
C. antiepileptic de electie la copii;
D. intreruperea administrarii se face gradat;
E. eliminare mai mare in urina acida.
(pag. 134 -139)
F1314060. Care din urmatoarele medicamente se utilizeaza in tratamentul epilepsiei?

A. carbamazepina;
B. amantadina;
C. primidona;
D. fenitoina;
E. pentazocina.
(pag. 134 -139)
F1314061. Care din urmatoarele medicamente sunt active in micul rau epileptic?
A. trimetadiona;
B. levodopa;
C. metadona;
D. fenilbutazona;
E. etosuximida.
(pag. 134 -139)
F1314062. Care interactiuni ale fenitoinei sunt corecte?

A. efectul fenitoinei scade in alcoolism;
B. scade efectul contraceptivelor orale;
C. scade efectul carbamazepinei;
D. scade efectul furosemidului;
E. cimetidina scade efectul fenitoinei.
(pag. 134 -139)
F1314063. Fenitoina poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. anemie megaloblastica;
B. osteomalacie prin hipovitaminoza D;
C. inductie enzimatica asupra vitaminei K;
D. sedare excesiva;
E. tulburari extrapiramidale.
(pag. 134 -139)
F1314064. Indicatiile fenitoinei cuprind:
A. marele rau epileptic (epilepsia majora);

B. micul rau epileptic (epilepsia minora);
C. epilepsia psihomotorie;
D. aritmii cardiace;
E. stop cardiac.
(pag. 134 -139)
F1314065. Tratamentul corect al epilepsiei se face cu:

A. tratament individualizat;
B. tratamentul se incepe cu doze mari ce se scad gradat;
C. se controleaza periodic bolnavul;
D. tratamentul se intrerupe brusc daca bolnavul nu mai are crize;
E. nu se injecteaza prea repede.
(pag. 134 -139)
F1414066. Acţiunea anticonvulsivantă se caracterizează prin:

A. stabilizarea membranei celulare
B. stabilizarea membranei neuronale
C. creşterea pragului de excitabilitate
D. creşte pragul de descărcare a impulsului nervos
E. prelungeşte durata potenţialului de acţiune
(pag. 136)
F1414067. Carbamazepina este indicată în:

A. miastenie
B. nevralgia de trigemen
C. marele rău epileptic
D. epilepsia psihomotorie
E. parkinsonism medicamentos
(pag. 138-139)
A. are o absorbţie orală bună
B. este eficace în marele rău epileptic
C. este inhibitor enzimatic
D. produce efecte teratogene (spina bifida)
E. este eficace şi în aritmiile cardiace
(pag. 138)
F1414069. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă principii de tratament în epilepsie:

A. se începe cu doze mari ce se scad progresiv
B. este necesară individualizarea antiepilepticului şi a dozelor
C. este necesară monitorizarea concentraţiei plasmatice a antiepilepticului
D. durata tratamentului este de 3-6 luni
E. întreruperea tratamentului se face prin reducerea treptată a dozelor
(pag. 137)
F1414070. Care dintre următoarele efecte adverse se pot întâlni în cursul terapiei cu anticonvulsivante:
A. anemia megaloblastică
B. efect teratogen
C. hiperplazia gingiilor
D. sindrom lupoid
E. edem glotic
(pag. 138)
F1414071. Care dintre următoarele medicamente sunt cu eficacitate predominantă în marele rău
epileptic:
A. fenitoina
B. lidocaina
C. carbamazepina
D. carbonatul de litiu
E. acidul valproic
(pag. 136)
F1414072. Fac parte din grupul medicamentelor anticonvulsivante:

A. selegilina
B. pimozidul
C. primidona
D. acidul valproic
E. fenitoina
(pag. 136)
F1414073. Fenitoina este indicată în:

A. miastenia gravis
B. nevralgia de trigemen
C. epilepsia psihomotorie
D. aritmii cardiace
E. marele rău epileptic
(pag. 138)
A. produce osteomalacie
B. hiperplazia gingiilor
C. este indicată şi în aritmii cardiace
D. are o eficacitate foarte bună în nevralgia de trigemen
E. administrată în doze mari, intravenos, rapid, poate declanşa hipotensiune arterială, deprimare respiratorie
etc.
(pag. 138)
F1414075. În cursul tratamentului cronic cu fenobarbital din epilepsie pot apărea următoarele efecte
adverse:
A. anemie feriprivă
B. anemie megaloblastică
C. marele rău epileptic
D. osteomalacie
E. ulcer gastro-duodenal
(pag. 138)
F1414076. Mecanismul la nivel molecular al anticonvulsivantelor se realizează prin:

B. blocarea canalelor de potasiu
C. blocarea canalelor de calciu tip L
D. deschiderea canalelor de clor
E. cresterea nivelului de GABA in creier
(pag. 137)
F1414077. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la carbamazepină:

A. este comercializată sub numele de Convulex sau Depakine
B. blochează canalele de sodiu
C. este eficientă în nevralgia de trigemen
D. blochează canalele de calciu de tip T
E. deschide canalele de clor
(pag. 137-139)
F1514078. Carbamazepina este indicată în:

A. marele rău epileptic
B. micul rău epileptic
C. status epilepticus
D. aritmii cardiace
E. nevralgia de trigemen
(pag. 138, 139)

A. fenobarbitalul activează complexul receptor postsinaptic - GABA
B. lamotrigin stimulează eliberea neuromediatorului excitator glutamatul
C. vigabatrina creşte nivelui GABA în creier
D. acetazolamida stimulează anhidraza carbonică cerebrală
E. carbamazepina blochează canalele de sodiu
(pag. 137)
F1514080. Fenitoina este indicată în:

A. marele rău epileptic
B. epilepsie psihomotorie
C. aritmii cardiace
D. micul rău epileptic
(pag. 138)
A. este indicat în marele rău epileptic
B. este antiepilepticul cel mai toxic
C. este inhibitor enzimatic
D. se asociază cu anticoncepţionale orale pentru a le spori eficacitatea
E. poate produce osteomalacie
(pag. 137, 138)
F1514082. Gabapentin:
A. este indicat în status epilepticus
B. este indicat în epilepsia parţială a adultului
C. structural este analog cu GABA
D. inhibă anhidraza carbonică cerebrală
E. stimulează anhidraza carbonică cerebrală
(pag. 139)
F1514083. În starea de rău epileptic se pot administra i.v.:

A. diazepam
B. fenobarbital
C. primidona
D. acid valproic
E. clonazepam
(pag. 136)
F1514084. În tratamentul cronic cu fenobarbital pot să apară următoarele efecte adverse:

A. anemie megaloblastică
B. hiperplazie gingivală
C. osteomalacie
D. sindrom lupoid
E. sindrom de abstinenţă la întreruperea bruscă
(pag. 138)
F1514085. Notaţi medicamentele antiepileptice utile şi în convulsii neepileptice:

A. fenobarbital
B. diazepam
C. carbamazepina
D. gabapentin
E. acidul valproic
(pag. 105,115,138)
F1514086. Următorii compuşi sunt anticonvulsivante (antiepileptice):

A. etosuximida
B. primidina
C. trihexifenidil
D. levodopa
E. vigabatrina
(pag. 136)
F1614087. Acidul valproic acţionează prin:

A. Blocarea canalelor de Na
B. Inhibarea ireversibilă GABA-aminotransferazei
C. Împiedicarea eliberării glutamatului
D. Inhibarea anhidrazei carbonice
E. Blocarea canalelor de calciu de tip T
(pag. 137)
F1614088. Acţionează ca blocante ale canalelor de calciu de tip T:

A. Clonazepamul
B. Diazepamul
C. Acetazolamida
D. Trimetadiona
E. Etosuximida
(pag. 137)
F1614089. Actionează ca blocante ale canalelor de sodiu:

A. Vigabatrina
B. Fenobarbitalul
C. Carbamazepina
D. Fenitoina
E. Acidul valproic
(pag. 137)
F1614090. Acţiunea anticonvulsivantă se realizează prin:

A. Stabilizarea membranei neuronale
B. Creşterea pragului de excitabilitate
C. Creşterea pragului convulsivant
D. Scăderea pragului de excitabilitate
E. Scăderea pragului convulsivant
(pag. 136)
F1614091. Cresc activitatea GABA-ergică centrală, favorizează influxul de clorură:

A. Carbamazepina
B. Clonazepamul
C. Fenobarbitalul
D. Sultiamul
E. Picrotoxina
(pag. 137)
F1614092. În marele rău epileptic se utilizează:

A. Fenobarbitalul
B. Fenitoina
C. Carbamazepina
D. Acidul valproic
E. Etosuximida
(pag. 136)
F1614093. Oprirea bruscă a a tratamentului cronic cu fenobarbital poate produce:

A. Convulsii
B. Sensibilizarea receptorilor pentru acid glutamic
C. Toleranţă
D. Hipertensiune arterială
E. Crize anginoase
(pag. 138)
F1614094. Reacţţile advrese produse de fenitoină sunt:

A. Hiperplazie gingivală
B. Hipertensiune arterială
C. Hirsutism
D. Sindrom lupoid
E. Sedare marcată
(pag. 138)
F1614095. Tratamentul cronic cu fenobarbital poate produce:

A. Sindrom lupoid
B. Osteomalacie
C. Anemie megaloblastică
D. Anemie feriprivă
E. Depozite corneene cu afectarea acuităţii vizuale
(pag. 138)
F2114096. Sunt antiepileptice folosite in marele rau epileptic

A. fenobarbital
B. carbamazepina
C. fenitoina
D. acid valproic
E. trimetadiona
(pag. 136)
F2114097. Sunt antiepileptice folodite in micul rau epileptic

A. trimetadiona
B. fenobarbilat
C. etosuximida
D. acid valproic
E. carbamazepina
(pag. 136)
F2114098. Sunt benzodiazepine cu actiune anticonvulsivanta:

A. clonazepam
B. medazepam
C. alprazolam
D. flunitrazepam
E. diazepam
(pag. 136)
F2114099. Sunt medicamente utilizate în epilepsie:

A. lamotrigin
B. meprobamat
C. etosuximida
D. fenobarbital
E. vigabatrina
(pag. 136)
F2114100. Carbamazepina are urmatorul profil farmacologic:

A. indicatie in micul rau epileptic
B. indicatie in diabet insipid hipofizar
C. indicatie in nevralgia de trigemen
D. contraindicata in sarcina
E. blocheaza canalele de sodiu
(pag. 137-139)
F2114101. Sunt mecanisme de actiune anticonvulsivanta:

A. blocarea canalelor de calciu
B. blocarea canalelor de clor
C. blocarea canalelor de sodiu
D. inhibarea eliberarii glutamatului
E. inhibarea metabolizarii GABA
(pag. 136, 137)
F2114102. Actiunea anticonvulsivanta se datoreaza:

A. stabilizarii membranei neuronale
B. ridicarii pragului convulsivant
C. favorizarii depolarizarii neuronale
D. hiperpolarizarii membranei neuronale
E. diminuarii tendintei la iradiere a excitatiei in afara focarului epileptogen
(pag. 136)
F2114103. Sunt anticonvulsivante:

A. fenobarbital
B. amobarbital
C. diazepam
D. clonazepam
E. clordiazepoxid
(pag. 136)
F2114104. Fenobarbitalul are urmatorul profil farmacologic:

A. indicatie in marele rau epileptic
B. de electie la copii mici
C. induce anemie megaloblastica
D. poate provoca sindrom de abstinenta, cu convulsii clonico-tonice
E. este un puternic inhibitor enzimatic
(pag. 137-138)
F2114105. Fenitoina are urmatoarele reactii adverse:

A. sindrom lupoid
B. nistagmus
C. dizartrie
D. hiperplazie gingivala
E. anemie feripriva
(pag. 138)
F2114106. Carbamazepina are urmatorul profil farmacologic:

B. contraindicatie in diabet insipid hipofizar
C. indicatie in nevralgia de trigemen
D. contraindicata in sarcina
E. efect teratogen tip spina bifida
(pag. 138-139)
F2114107. Notati medicamentele antiepileptice:

A. fenobarbital
B. acid valproic
C. fenitoina
D. baclofen
E. primidona
(pag. 136)
F2114108. Acidul valproic nu are urmatoarele actiuni:

A. analgezic antipiretic
B. antiinflamator
C. miorelaxant
D. antiepileptic
E. diuretic
(pag. 136-139)
F2114109. Carbamazepina este indicata in:

A. marele rau epileptic
B. epilepsia psihomotorie
C. nevralgia de trigemen
D. micul rau epileptic
E. status epilepticus
(pag. 138-139)
F2114110. Fenobarbitalul are urmatorul profil farmacologic:

B. de electie la copiii mici
C. poate induce anemie megaloblastica
D. este un puternic inhibitor enzimatic
E. induce efecte de supradozare a anticoagulantelor orale cumarinice
(pag. 137-138)
F2114111. Fenitoina poate provoca urmatoarele R.A.:

A. ataxie, dizartrie
B. nistagmus, cataracta
C. hiperplazie gingivala
D. anemie feripriva
E. ileus mecanic letal
(pag. 138)
F2114112. Medicamente folosite in micul rau epileptic, sunt :

A. trimetadiona
B. etosuximida
C. lidocaina i.v
D. diazepam i.v
E. carbamazepina
(pag. 136)
F2114113. Inhiba GABA aminotransferaza, anticonvulsivantele :

A. fenobarbital
B. acid valproic
C. vigabatrina
D. lamotrigina
E. acetazolamida
(pag. 137)
A. Este o benzodiazepina
B. Blocheaza canalele de K
C. Are efect antiparkinsonian
D. Se indica in nevralgie de trigemen
E. Se contraindica la gravide
(pag. 134-139)
F2214115. Care din urmatoarele efecte sunt caracteristice fenitoinei:

A. nistagmus
B. alopecie
C. ataxie
D. anemie megaloblastica
E. sedare
(pag. 134-139)
F2214116. Care compusi au proprietati antiepileptice si antiaritmice:

A. Chinidina
B. Fenitoina
C. Atenololul
D. Lidocaina
E. Fenobarbitalul
(pag. 134-139)
F2214117. Care din afirmatiile referitoare la tratamentul epilepsiei sunt adevarate:

A. Tratamentul se incepe cu doze mari ce se scad treptat
B. Posologia poate fi optimizata prin monitorizarea concentratiei plasmatice a antiepilepticului
C. Tratamentul se poate intrerupe brusc fara urmari deosebite
D. In status epilepticus medicamentele se administreaza oral
E. Intervalul dintre doze depinde de timpul de injumatatire
(pag. 134-139)
A. Este un puternic inductor al SOMH
B. Este de electie in micul rau epileptic
C. La intreruperea brusca a tratamentului pot sa apara convulsii tonico-clonice
D. Este contraindicat in marele rau epileptic
E. Este de electie la copii mici
(pag. 134-139)
A. este o hidantoina
B. este un derivat iminostilbenic
C. prezinta efecte teratogene
D. se indica in marele rau epileptic
E. este contraindicata in epilepsia psihomotorie
(pag. 134-139)
F2214120. Antiepilepticele:
A. Scad pragul de excitabilitate si pragul convulsivant
B. Stabilizeaza membrana neuronala
C. Blocheaza canalele de calciu de tip L (trimetadiona)
D. Scad nivelele GABA in creier (vigabatrina)
E. Blocheaza canalele de sodiu (carbamazepina)
(pag. 134-139)
A. Este un analog GABA
B. Se indica in epilepsia partiala a adultului
C. Este un derivat barbituric
D. Se indica in status epilepticus
E. Intra in preparatul Depakine
(pag. 134-139)
F2214122. Substantele medicamentoase anticonvulsivante pot sa apartina urmatoarelor clase

structurale:
A. Barbiturice
B. Pirimidindione
C. Benzodiazepine
D. Fenotiazine
E. Butirofenone
(pag. 136)
F2214123. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase prezinta actiune anticonvulsivanta ?

A. Levomepromazina
B. Carbamazepina
C. Acidul valproic
D. Acidul mefenamic
E. Fenitoina
(pag. 136)
F2214124. Alegeti dintre urmatoarele denumiri comune internationale pe cele care apartin unor
substante medicamentoase cu actiune anticonvulsivanta.
A. Gabapentin
B. Acid acetilsalicilic
C. Trimetadiona
D. Diazepam
E. Amantadina
(pag. 136)
F2214125. Care dintre afirmatiile referitoare la fenobarbital sunt adevarate ?

A. Este un anticonvulsivant din clasa barbituricelor
B. Este util in marele rau epileptic
C. Este contraindicat la copii mici
D. Este de electie ca anticonvusivant la copii mici
E. La intreruperea brusca a tratamentului cronic apare sindromul de abstinenta cu convulsii tonico-clonice
(pag. 136, 138)
A. Este un derivat hidantoinic
B. Este un derivat benzodiazepinic
C. Este indicata in marele rau epileptic, epilepsia psihomotorie
D. Are si efect antiaritmic
E. Este foarte bine tolerata, nu da reactii adverse
(pag. 136, 138)
A. Are structura dibenzoazepinica
B. Este derivat de acid barbituric
C. Are efecte benefice in nevralgia de trigemen
D. Prezinta efecte teratogene
E. Este indicata in marele rau epileptic si epilepsia psihomotorie
(pag. 136, 138-139)
A. Este un analog GABA
B. Se fixeaza pe receptorii GABA
C. Este utilizat in status epilepticus doar sub forma injectabila
D. Este utilizat in epilepsia partiala a adultului ca tratament adjuvant altor anticonvulsivante
E. Se conditioneaza sub forma de capsule in preparatul Neurontin

(pag. 139)
F2214129. Care dintre urmatoarele anticonvulsivante fac parte din grupul succinimidelor?
A. Fenitoina
B. Sultiam
C. Trimetadiona
D. Morsuximida
E. Etosuximida
(pag. 136)
F2214130. Carbamazepina este:

A. Un compus cu efect teratogen.
B. Indicat in nevralgia de trigemen
C. Contraindicata in diabetul insipid.
D. Activ in marele rau epileptic si epilepsie psihomotorie
E. Un compus cu structura difenilmetanica.
(pag. 138, 139)
F2214131. Gabapentin este:

A. Un analog structural al acidului aminocaproic
B. Substanta activa din produsul Neurontin
C. Compus ce actioneaza prin fixarea pe receptorii GABA
D. Indicat in epilepsia partiala a adultului
E. Un antiepileptic cu spetru larg.
(pag. 139)
F2214132. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase se administreaza in epilepsia partiala,

focala?
A. Sultiam
B. Amobarbital
C. Vigabatrin
D. Flumazenil
E. Lamotrigin
(pag. 136)
F2214133. Care dintre urmatorii compusi sunt indicati in marele rau epileptic?
A. Gabapentin
B. Carbamazepina
C. Fenitoina
D. Medazepam
E. Ciclobarbital
(pag. 136)

A. Fenobarbitalul este un derivat hidantoinic.
B. Clonazepamul este o benzodiazepina indicata in micul rau epileptic
C. Fenacemida este un antiepileptic cu spectru larg utilizat numai de rezerva
D. Acidul valproic este substanta activa din produsul Depakine
E. Carbamazepina este un antiepileptic care se administreaza in sarcina
(pag. 137, 138)
F2214135. In tratamentul cronic cu fenobarbital, in doze mari pot sa apara:

A. Osteomalacie
B. Hiperplazia gingiilor
C. Anemie megaloblastica
D. Sindrom de abstinenta la intreruperea brusca a tratamentului
E. Cresterea sigurantei la administrarea contraceptivelor orale
(pag. 138)
F2214136. Fenitoina este:

A. Un derivat de hidantoina.
B. Indicata in aritmii cardiace
C. Indicata in epilepsia psihomotorie
D. Un compus care se poate administrat in doze mari, i.v. fara sa apara reactii nedorite.
E. Un compus care poate produce hiperplazia gingiilor.
(pag. 138)
F2214137. Care dintre urmatoarele substante medicamentoase sunt antiepileptice si fac parte din clasa
sulfamidelor inhibitoare ale anhidrazei carbonice?
A. Acetazolamida
B. Lamotrigin
C. Etosuximida
D. Trimetadiona
E. Sultiam
(pag. 136)
F2314138. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru fenobarbital?

A. inductor enzimatic;
B. inactiv in marele rau epileptic;
C. antiepileptic de electie la copii;
D. intreruperea administrarii se face gradat;
E. eliminare mai mare in urina acida.
(pag. 134 -139)
F2314139. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru fenitoina?

A. este eficace in epilepsia psihomotorie;
B. nu produce deprimarea SNC;
C. nu este inductor enzimatic;
D. blocheaza canalele de sodiu;
E. este antiaritmic.
(pag. 134 -139)
F2314140. Antiepilepticele actioneaza prin:

A. blocarea canalelor de sodiu;
B. stimularea anhidrazei carbonice;
C. cresc inhibarea sinaptica mediata de GABA;
D. inhiba GABA-transaminaza;
E. stimularea monoaminooxidazei.
(pag. 134 -139)
F2314141. Tratamentul corect al epilepsiei se face cu:

A. tratament individualizat;
B. tratamentul se incepe cu doze mari ce se scad gradat;
C. se controleaza periodic bolnavul;

D. tratamentul se intrerupe brusc daca bolnavul nu mai are crize;
E. nu se injecteaza prea repede.
(pag. 134 -139)
F2314142. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru primidona?

A. derivat de difenilhidantoina;
B. se metabolizeaza in fenobarbital;
C. inactiva in micul rau epileptic;
D. eficace in marele rau epileptic;
E. creste efectul contraceptivelor orale.
(pag. 134 -139)
F2314143. Care interactiuni ale fenitoinei sunt corecte?

A. efectul fenitoinei scade in alcoolism;
B. scade efectul contraceptivelor orale;
C. scade efectul carbamazepinei;
D. scade efectul furosemidului;
E. cimetidina scade efectul fenitoinei.
(pag. 134 -139)
F2314144. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru carbamazepina?

A. puternic inductor enzimatic;
B. indicat in nevralgia de trigemen;
C. antiepileptic;
D. se administreaza la gravide;
E. stimuleaza agresivitatea intre crize.
(pag. 134 -139)
F2314145. Care din urmatoaree afirmatii sunt corecte pentru diazepam?

A. indicat in status epilepticus;
B. nu se administreaza in dismenoree;
C. este tranchilizant;
D. se administreaza i.v. repede;
E. doza activa este de 10 mg.
(pag. 134 -139)
F2314146. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru acidul valproic?
A. eficace in convulsii febrile la copii;
B. creste continutul GABA in creier;
C. stimuleaza GABA - transaminaza;
D. este hepatotoxic;
E. scade transaminazele serice GOT si GPT.
(pag. 134 -139)
F2314147. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru vigabatrin?

A. este un analog GABA;
B. inhiba GABA - transaminaza;
C. scade nivelul GABA in creier;
D. antiepileptic;
E. stimuleaza eliberarea glutamatului ca neurotransmitator inhibitor;
(pag. 134 -139)
F2314148. Care din urmatoarele medicamente se utilizeaza in tratamentul epilepsiei?

A. carbamazepina;
B. amantadina;
C. primidona;
D. fenitoina;
E. pentazocina.
(pag. 134 -139)
F2314149. Fenitoina poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. anemie megaloblastica;
B. osteomalacie prin hipovitaminoza D;
C. inductie enzimatica asupra vitaminei K;
D. sedare excesiva;
E. tulburari extrapiramidale.
(pag. 134 -139)
F2314150. Care din urmatoarele forme continand fenobarbital exista in farmacie?

A. comprimate a 100 mg;
B. drajeuri a 500 mg;
C. comprimate a 15 mg;
D. fiole a 200 mg;
E. capsule a 1 mg.
(pag. 134 -139)
F2314151. Care din urmatoarele medicamente sunt active in micul rau epileptic?
A. trimetadiona;
B. levodopa;
C. metadona;
D. fenilbutazona;
E. etosuximida.
(pag. 134 -139)
F2314152. Indicatiile fenitoinei cuprind:

A. marele rau epileptic (epilepsia majora);
B. micul rau epileptic (epilepsia minora);
C. epilepsia psihomotorie;
E. stop cardiac.
(pag. 134 -139)
F2314153. Fenitoina este indicata in:

A. sindrom lupoid;
B. cataracta;
C. marele rau epileptic;
E. dermatita exfoliativa.
(pag. 134 - 139)
F2314154. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru carbamazepina?

A. este indicata in marele rau epileptic;
B. este indicata in micul rau epileptic;
C. este indicata in nevralgia de trigemen;

D. este indicata in diabetul insipid hipofizar;
E. prezinta efecte teratogene.
(pag. 134 - 139)
F2314155. Care dintre urmatoarele nedicamente se utilizeaza in status epilepticus?

A. acid valproic;
B. clonazapam;
C. gabapentin;
D. acetazolamida;
E. diazepam.
(pag. 134 - 139)
F2314156. Anticonvulsivantele actioneaza prin urmatoarele mecanisme de actiune:

A. inhibarea anhidrazei carbonice cerebrale (ex.: sultiam);
B. deschiderea canalelor de clor, prin activarea complexului receptor postsinaptic GABA-A (ex.: fenobarbital);
C. blocarea canalelor de sodiu (ex.: carbamazepina);
D. blocarea canalelor de calciu de tip T (ex.: etosuximida);
E. activarea canalelor de sodiu (ex.: fenitoina).
(pag. 134 - 139)
F2314157. Care dintre urmatoarele anticonvulsivante antagonizeaza in conditii experimentale

convulsiile produse prin electrosoc?
A. fenobarbital;
B. trimetadiona;
C. etosuximida;
D. fenitoina;
E. primidona.
(pag. 134 - 139)
F2514158. Notati reactiile adverse ce apartin fenitoinei:

A. hiperplazia gingiilor
B. anemie feripriva
C. sindrom lupoid
D. alopecie
E. dizartrie
(pag. 138)
F2514159. Carbamazepina este utila in:

A. micul rau epileptic
B. status epilepticus
C. marele rau epileptic
D. diabet insipid hipofizar
(pag. 138- 139)
F2514160. Gabapentin:
A. se fixeaza pe receptorii GABA
B. analog structural cu GABA
C. este indicat in status epilepticus
D. este antiepilepticul cel mai toxic
E. este utilizat in epilepsia partiala la adult
(pag. 139)
F2514161. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?

A. fenobarbitalul este un puternic inductor enzimatic
B. fenitoina se utilizeaza de electie la copiii mici
C. carbamazepina se utilizeaza in spina bifida
D. clonazepamul se utilizeaza in status epilepticus
E. fenacemida este cel mai toxic antiepileptic
(pag. 137- 139)
F2514162. Fenitoina poate provoca urmatoarele reactii adverse:

A. dermatita exfoliativa
B. oprirea inimii
C. spina bifida
D. ataxie, dizartrie, halucinatii
E. paranoia, delir
(pag. 138- 139)
A. potenteaza efectul anticoagulantelor orale
B. este inhibitor enzimatic
C. poate provoca anemie megaloblastica
D. este util in marele rau epileptic
E. se utilizeaza de regula la copiii mici
(pag. 137- 138)
F2514164. Notati medicamentele utilizate in epilepsie:

A. fensuximida
B. etotoina
C. selegilina
D. lamotrigin
E. suxametoniu
(pag. 136)
F2514165. Clonazepam este util in:

A. marele rau epileptic
B. micul rau epileptic
C. epilepsia partiala a adultului
D. status epilepticus
E. epilepsia psihomotorie
(pag. 139)
F2614166. Cresc efecte cloramfenicolului:

A. Cimetidina
B. Carbamazepina
C. Griseofulvina
D. Paracetamolul
E. Meprobamatul
(pag. 83)
F2614167. Care dintre următoarele antibiotice pot fi utilizate în infecţii biliare?

A. Amoxicilina
B. Fenoximetilpenicilina
C. Eritromicina
D. Polimixina B
E. Neomicina
(pag. 50, 62)
F2614168. Sunt aminoglicozide:

A. Gentamicina
B. Amikacina
C. Claritromicina
D. Azitromicina
E. Josamicina
(pag. 66-75)
F2614169. Următoarele proprietăţi caracterizează aminoglicozidele:

A. Nu se absorb pe cale orală
B. Traveresează bariera hemato-encefalică
C. Sunt nefrotoxice şi neurotoxice
D. Prezintă acţiune de tip curarizant
E. Se asociază frecvent între ele pentru efecte sinergice
(pag. 66, 67)
F2614170. Eritromicina este antibiotic de elecţie în infecţiile cu:

A. Mycoplasma pneumoniae
B. Bordetella pertussis
C. Salmonella typhi
D. Mycobacterium leprae
E. Bacteriodes fragilis
(pag. 62)
F2614171. Următoarele proprietăţi farmacocinetice caracterizează eritromicina:

A. Absorbţie digestivă foarte bună (90%), neinfluenţată de alimente
B. Concentraţii crescute în LCR
C. Traversarea barierei placentare
D. Concentrare în formă activă în bilă
E. Metabolizare hepatică intensă prin desfacerea inelului lactonic
(pag. 62)
F2614172. Cresc nefrotoxitatea aminoglicozidelor:

A. Cefalosporinele
B. Ampicilina
C. Polimixina E
D. Diuretice de ansă
E. Amfotericina B
(pag. 67)
F2614173. Cloramfenicolul poate induce:

A. Enterită stafilococică severă
B. Pancitopenie
C. Disurie
D. Candidoze
E. Hiperpotasemie
(pag. 82)
F2614174. Cloramfenicolul are efecte clinice bune în:

A. Febră tifoidă
B. Meningite cu bacili gram negativ sensibili
C. Rickettsioze
D. Aspergiloză pulmonară
E. Trichomoniază
(pag. 82-83)
F2614175. Tratamentul sifilisului se poate face cu:

A. Eritromicina
B. Kanamicina
C. Ofloxacina
D. Tetraciclinele
E. Benzilpenicilină
(pag. 42, 62, 76)

Farmacie Part2 30 207

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Farmacie Part2 30 207

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

251 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA a II a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1209001. Analgezicele stupefiante:

F1209002. Care din afirmatiile referitoare la analgezicele morfinomimetice sunt adevarate:

B. este un agonist slab al receptorilor miu si kappa

F1409007. Precizaţi care dintre următoarele analgezice stupefiante au un mecanism de acţiune

F1409008. Toate afirmaţiile referitoare la analgezicele opioide sunt corecte cu excepţia:

F1509009. Analgezicele morfinomimetice prezintă următoarele acţiuni farmacodinamice la nivel SNC,

F1509010. Analgezicele morfinomimetice prezintă următoarele acţiuni farmacodinamice la nivelul

F1509012. În intoxicaţia acută cu opiacee pentru combaterea depresiei respiratorii se utilizează:

F1509013. La administrarea de morfină, toleranţa nu se instalează pentru:

F1609015. Care dintre afirmaţiile următoare privind morfina este falsă?

F1609016. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă?

F1609017. Sindromul de abstinenţă la oprirea administrării opioidelor se datorează:

F1609018. Sunt agonişti puternici ai receptorilor miu şi kappa:

F1609019. Sunt efecte ale activării receptorilor delta:

F1609020. Sunt efecte ale activării receptorilor kappa:

F2109021. Medicamentele morfinomimetice au urmatoarele actiuni, cu o exceptie:

F2109022. Nu este efect al activarii receptorilor miu:

F2109023. Analgezicele morfinomimetice au urmatoarele efecte adverse, cu o exceptie:

F2109024. Notati efectul stimularii receptorilor opioizi kappa (k):

F2109025. Morfina are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

D. indicatie in durerile de orice intensitate

F2109026. Pentazocina are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

F2109028. Pentazocina are urmatorul profil farmacologic :

F2209030. Care dintre urmatoarele substante se utilizeaza ca antidot in intoxicatii cu analgezice

F2209032. Alegeti dintre morfinomimetice pe cele cu structura de benzomorfan:

F2209033. Notati afirmatiile corecte referitoare la pentazocina;

F2209034. Notati afirmatiile corecte despre tramadol:

F2309035. Pentazocina are urmatoarele proprietati farmacodinamice cu o exceptie:

F2509036. In migrenă se folosesc:

F2509037. Chimic pentazocina face parte din clasa:

F2509038. Structura chimică de tip fenantrene este întâlnită la:

F2509039. Morfina produce următoarele efecte cu excepţia:

F2509040. Prin eliberarea de histamină morfina produce:

F2509041. Preparate magistrale cu morfină sunt următoarele, cu excepţia:

F2609042. Indicatiile cimentului policarboxilat de zinc sunt urmatoarele:

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1209043. Analgezicele opioide:

F1209044. Analgezicele opioide:

F1209045. Care afirmatii sunt adevarate:

F1209046. Care analgezice morfinomimetice sunt agonisti puternici pe receptorii μ:

F1209050. Se contraindica utilizarea opioizilor:

F1309052. Activarea receptorilor opioizi miu este asociata cu urmatoarele efecte:

F1309053. Agonistii fiziologici ai receptorilor opioizi sunt:

F1309054. Analgezicele opioide pot produce ca reactii adverse:

F1309055. Ca antidot in intoxicatia acuta cu opioide se utilizeaza:

F1309056. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt:

F1309057. Care din urmatoarele efecte adverse sunt produse de morfina?

F1309058. Care din urmatoarele efecte sunt produse de morfina?

F1309060. Morfina are urmatoarele contraindicatii:

F1309061. Morfina prezinta urmatoarele efecte secundare:

F1309062. Profilul farmacocinetic al metadonei este:

F1309063. Profilul farmacocinetic al morfinei este:

F1309064. Supradozarea si intoxicatia acuta cu analgezice opioide se manifesta prin:

F1309066. Urmatoarele proprietati farmacologice sunt caracteristice pentazocinei:

F1409067. Analgezicele morfinomimetice pot fi administrate:

F1409068. Analgezicele morfinomimetice pot provoca:

F1409069. Care dintre următoarele efecte pot fi atribuite analgezicelor morfinomimetice:

F1409070. Morfina este contraindicată în:

F1409071. Morfina este contraindicată în:

F1409074. Precizaţi acţiunile farmacodinamice corecte ale analgezicelor morfinomimetice la nivelul

F1409075. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la morfină: