Sunteți pe pagina 1din 69

NUTRIŢIA

ENTERALĂ
Prof. Dr. Ioana Grigoraş
UMF Iași
CUPRINS

Definiţie
Avantaje
Indicaţii
Contraindicaţii
Căi de administrare
Soluții de alimentație enterală
Complicaţii
DEFINIȚIE

NE reprezintă livrarea nutrienților în formă lichidă la


nivelul stomacului, duodenului sau jejunului.
AVANTAJE

Previne atrofia mucoasei intestinale


Ameliorează funcţia imună
Profilaxia sepsisului şi a infecţiei
Îmbunătăţeşte perfuzia intestinului
Stimularea peristalticii
Profilaxia ulcerului de stres în cazul nutriţiei intragastrice
Reduce colonizarea cu microorganisme
Stimularea secreţiei de hormoni gasrtointestinali
Previne translocaţia bacteriană
INDICAȚII

Ori de câte ori calea orală este insuficientă/imposibilă:

• anorexie
• boli neurologice
• obstrucție prin compresie internă/externă a tractului digestiv
• subnutriție severă
• perioada perioperatorie
CONTRAINDICAŢII

Contraindicaţii absolute
Este contraindicată orice tip de nutriţie (NE și NP)
In faza acută posttraumatică sau postoperaror in primele
4 ore
In şoc indiferent de cauză
Este contraindicată doar NE
Ischemia intestinală
Abdomen acut
Ileus mecanic
Sindrom de compartiment abdominal
Nu există contraindicație absolută!
CONTRAINDICAŢII
Contraindicaţii relative
• Ileus paralitic
• Rezidiu gastric important >1200 ml /zi
• Vărsături
• Riscului de aspiraţie (tulburări de deglutiţie)
• Diaree severă
• Fistula enterocutanata >1500 ml /zi;
• Hipertensiune intraabdominală >15mmHg
acidoza severa pH<7,2
lactat seric >3mmoli/l
Când trebuie inițiată nutriția enterală ?

• Precoce
nu este necesar să așteptăm până
când se reia tranzitul intestinal
• NE nu are efecte negative, ci mai
degrabă favorizează reluarea
tranzitului intestinal și vindecarea
anastomozelor intestinale
Momentul începerii NE

Decizia de a începe nutriția depinde de:

1. Durata perioadei în care aportul oral nu va fi posibil

2. Statusul nutrițional al pacientului

De obicei, se începe la 12/24h după un eveniment acut


(traumă, intervenție chirurgicală sau după stabilizare
hemodinamică)
Suportul nutrițional-elemente de bază
Cum este statusul nutritional?
Exista deficite specifice? Exista nevoi crescute?

Ce substrat este necesar imediat? Ce organ este „la risc“?

Cat de mult poate manca


pacientul? Situatia metabolica?
Utilizarea substratelor?
Functia intestinala?

Substrate Doze Ruta Modificat dupa H.


Lochs, 2003
CĂI DE ADMINISTRARE
CĂI DE ADMINISTRARE
NE pe cale orală

• Este preferată
• Stimularea secreției salivare
cu proprietăți antibacteriene
Căi de acces enteral
• Gastrică:
• nazo-gastrică/oro-gastrică
• PEG(gastrostomie endoscopică percutanată)
• gastrostomie chirurgicală
• Duodenală
• nazo-duodenală/oro-duodenală
• Jejunală:
• Nazo-jejunală
• Jejunostomie (chirurgicala a la Witzel, pe cateter, PEJ,
laparoscopica)
NE pe sonda gastrică

• Va fi administrată în bolus sau


prin administrare continuă.
• Este obligatoriu ca înainte de orice manevră și după
terminarea ei, să ne dezinfectăm pe mâini
Cum îngrijim sonda nazogastrică?

 Prin îngrijirea nasului îndepârtand crustele


cu ajutorul unei comprese îmbibată în apă
sau ulei

 Igiena gurii, prin spălarea gurii și a dinților

 Verificarea poziției sondei și fixarea ei cel


putin odată pe zi
 Verificarea aripilor nazale pentru profilaxia
leziunilor de decubit.
NE pe gastrostomă și jejunostomă

• Aceste căi de alimentare se realizează atunci când calea


esofagiană este întreruptă, alimentația artificială este de
durată și nu se poate utiliza sonda gastrică
• Alimentația administrată
pacientului cu gastrostomă și
jejunostomă se face cu soluții
farmaceutice

• Se vor administra cu ajutorul


infuzomatului sau pungi speciale
cu micropicurator
Cum îngrijim sonda jejunală și gastrostoma?

 Tegumentele din jurul stomei se


pot irită sub actiunea sucului
gastric

 Regiunea din jurul fistulei


trebuie păstrată uscată și
pansată cu comprese sterile
absorbante
Metode de prevenire a blocării
și de dezobstrucție a sondelor de alimentație

• Diluarea solutiilor cu osmolaritate mare


• Administrarea in mod individual (una cate una)
• Respectarea cu strictete a instructiunilor de administrare a
solutiilor
• Spalarea sondei la sfarsitul fiecarei utilizari
Modurile prin care putem administra NE
In bolus

Prin administrare
continuă Moduri

Prin administrare
intermitenta
Continuu
• cel mai folosit in STI Bolus
• jejunal/gastric • exclusiv intragastric!
• se incepe cu 20 ml/h (10 – 25 • se testeaza toleranta cu un
ml/h) si se creste progresiv in bolus de 50 ml, apoi se adm.
urmatoarele 3-4 zile 200 ml (max. 500 ml) la 4-6
ore
Intermitent • durata de administrare a
• 16h/zi-administrare continua fiecarui bolus: 30 min
cu 8h/zi pauza

Monitorizarea tolerantei
prin masurarea aspiratului gastric zilnic (< 400ml/zi) !
COMPLICAȚII

Complicaţii gastro-intestinale

Complicaţii de ordin mecanic

Complicaţii metabolice
COMPLICAȚII

Complicații gastro-intestinale:
• Diareea
• Constipaţia
• Greţuri şi vărsături

Complicaţii de ordin mecanic:


• Sindrom de aspiraţie pulmonară
• Ostrucţia sondei de alimentaţie
• Leziuni ale mucoasei
• Ocluzia intestinală

Complicatii metabolice
• Hiperglicemia
• Sindromul de realimentaţie
Complicaţii gastro-intestinale

Diarea – cauze posibile:


Medicamente
Contaminarea formulei de alimentaţie
Intoleranţa la grăsimi
Diete fără fibre
Administrarea prea rapidă
Soluţii de nutrienţi prea concentrate
Soluţia de nutrienţi prea rece
Sonda gastrică alunecată in duoden
Rata prea mare de administrare pe sonda jejunală
Complicaţii gastro-intestinale

Constipaţia – cauze posibile:

Dieta fără fibră


Obstrucţia tractului gasto-intestinal
Deshidratarea
Complicaţii gastro-intestinale

Greţuri şi vărsături – cauze posibile

Poziţia pacientului
Supraîncărcarea stomacului
Motilitatea gastrică mult incetinită
Intoleranţa specifică la anumiţi nutrienţi
Obstrucţia tractului gasto-intestinal
Complicaţii mecanice

Sindrom de aspiraţie pulmonară –cauze posibile

Decubit dorsal
Absenţa refluxului de deglutiţie
Poziţionarea greşită a sondei
Complicaţii mecanice

Obstrucţia sondei de alimentaţie –cauze posibile

Precipitarea acida a nutrienţilor pe sondă


Insuficienţa spălare a sondei
se folosesc pentru spălare
doar seringi de 2 ml pentru a mimiza
riscul de leziune sau perforaţie
prin excesul de presiune negativă
Complicaţii mecanice

Leziuni ale mucoasei – cauze posibile

Tub de PVC
Ulceraţii ale mucoasei nazale
Leziuni de necroză
prin presiune prelungită
in jurul gastrostomei montantă percutant
Complicaţii mecanice

Ocluzia intestinală – cauze posibile

Poziţia tubului
Comedicaţie
Complicaţii metabolice

Hiperglicemia
Sindromul de alimentație după post prelungit
Profilaxia şi tratamentul
complicaţiilor nutriţiei
enterale
DIAREEA
CAUZE

medicamente

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

Eliminarea antibioticelor, daca e posibil


Eliminarea formulei cu sorbitol
DIAREEA
CAUZE

Contaminarea soluţiei

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

Inlocuirea formulei curente-


DIAREEA
CAUZE
Administrarea prea rapidă

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

Reducerea ratei de administrare


DIAREEA
CAUZE

Administrarea în bolusuri

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

Se trece la administrarea continuă


DIAREEA
CAUZE

Sonda gastrică alunecată în duoden

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

Verificarea poziției sondei prin măsurarea cantității de aspirat


CONSTIPAȚIA
CAUZE

Deshidratarea

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

Creșerea administrării de fluide


CONSTIPATIA
CAUZE

Dieta fără fibre

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

Administrarea unei formulei de alimentație ce conține mai multe fibre


CONSTIPATIA
CAUZE

Obstrucția tractului gastro-intestinal

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

Sistarea alimentației enterale


VĂRSĂTURI
CAUZE
Poziția pacientului

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

Întoarcerea pacientului pe partea dreaptă pentru că facilitează golirea


conținutului gastric în intestinul subțire
VĂRSĂTURI
CAUZE

Supraîncărcarea stomacului

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

-Reducerea volumului total de nutrienți


-Reducerea ritmului de administrare a alimentației enterale
VĂRSĂTURI
CAUZE

Motilitatea gastrică mult încetinită

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

-Oprirea alimentației pentru două ore și apoi verificarea rezidului


gastric
-Schimbarea alimentației cu o formulă mai săracă în grăsimi
-Administrarea de agenți prokinetici
SINDROM DE ASPIRAȚIE PULMONARĂ
CAUZE

Decubit dorsal

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

-Ridicarea toracelui la 45 grade


SINDROM DE ASPIRAȚIE PULMONARĂ
CAUZE

Absența refluxului de deglutiție

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

Administrarea de nutrienți direct in duoden sau jejun


SINDROM DE ASPIRAȚIE PULMONARĂ
CAUZE

Poziționarea greșită a sondei

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

-Verificarea poziției sondei în caz de tuse severă, vărsaturi

- Verificarea poziției sondei înainte de alimentație printr-un


semn de referință
LEZIUNI ALE MUCOASEI
CAUZE

Tub de PVC

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

Folosirea unor tuburi de silicon


LEZIUNI ALE MUCOASEI
CAUZE

Ulcerații ale mucoasei nazale

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

Pansament
OBSTRUCȚIA SONDEI DE ALIMENTAȚIE
CAUZE

Precipitarea acidă a nutrienților pe sondă

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

-Spălarea sondei cu apă înainte și după verificarea rezidului gastric


- Nu amestecați medicamentele cu formula de alimentație enterală
OBSTRUCȚIA SONDEI DE ALIMENTAȚIE
CAUZE

Insuficiența spălarea a sondei

PROFILAXIE ŞI TRATAMENT

Spălarera sondei cu apă înainte și după fiecare bolus de alimentație


Spălarea sondei la fiecare opt ore în timpul alimentației continue
Spălarea sondei de fiecare dată când alimentația este întreruptă
SOLUȚII DE NUTRIȚIE ENTERALĂ
Necesarul
nutriţional al
pacientului
cuprinde:
 necesar caloric
 necesar principii
nutritive (glucide,
lipide, proteine)
 necesar
micronutrienţi
SOLUŢIILE DE NUTRIŢIE
ENTERALĂ

Clasificare în funcţie de:


• compoziţie
• tipul de patologie
SOLUŢIILE DE NUTRIŢIE ENTERALĂ
ÎN FUNCŢIE DE COMPOZIŢIE:

Nutrienţi nedigeraţi
POLIMERICE (molecule mari)

Nutrienţi parţial digeraţi


OLIGOMERICE (molecule mai mici)

Nutrienţi total digeraţi


ELEMENTARE (molecule mici: glucide,
aminoacizi, lipide)
SOLUŢIILE DE NUTRIŢIE ENTERALĂ
ÎN FUNCŢIE DE TIPUL DE PATOLOGIE:

PRODUSE Nu sunt dedicate


STANDARD (corespund unei diete normale)

Afecţiuni pulmonare
Renale
Hepatice
PRODUSE
Diabet
DEDICATE
Imunomodulare
Intestin scurt
Oncologie
DIETĂ STANDARD MACROMOLECULARĂ
NORMO-CALORICĂ
DIETĂ STANDARD MACROMOLECULARĂ
NORMO-CALORICĂ CU FIBRE
DIETĂ STANDARD MACROMOLECULARĂ
HIPERCALORICĂ
DIETĂ STANDARD MACROMOLECULARĂ
HIPERCALORICĂ CU FIBRE
DIETE SPECIALE MACROMOLECULARE
DIABET
DIETE SPECIALE MACROMOLECULARE
TUMORI CANCEROASE
DIETE SPECIALE MACROMOLECULARE
IMUNONUTRIŢIE – pacienţii aflaţi în ATI
DIETE SPECIALE MACROMOLECULARE
FICAT
DIETE SPECIALE MACROMOLECULARE
bogate în proteine
DIETE CU MOLECULE MICI
OLIGOPEPTIDE

S-ar putea să vă placă și