UNITATEA DE INVMNT : Liceul Hyperion, Bucureti

STUDENT : Grigorescu Simona

OBIECTUL : Limba si literatura romana
SUBIECTUL: MARA CARACTERIZAREA PERSONAJULUI
Tipul lectiei: Dobandire de noi cunostinte
Competente specifice:
- sa incadreze personajul in opera;
- sa identifice trasaturile fizice si morale ale personajului si sa le evidentieze prin citate;
- sa distinga trasaturile pozitive de cele negative ale personajului si sa evidentieze
importanta acestora;
- sa indice mijloacele de caracterizare ale personajului principal si relatia cu alte
personaje ale romanului;
- sa prezinte un punct de vedere personal referitor la importanta personajului in literatura
romana;
Strategia didactica:
a) metode si procedee: conversatia euristica, problematizarea, demonstratia, analiza
literara, dezbaterea;
b) forme de organizare a activitatii elevilor: activitate frontala, activitate individuala;
Desfasurarea activitatii
1. Organizarea clasei (2 min.).
2. Verificarea temei si a cunostintelor din lectia anterioara
3. Anuntarea temei si a competentelor specifice
Obiective:
- incadrarea personajului in opera;
- identificarea trasaturilor personajului
- sustinerea argumentata a unui punct de vedere intr-o discutie;
4. Conducerea invatarii si dobandirea noilor cunostinte
5. Asigurarea retentiei si a transferului - activitate independenta (tema)
MARA CARACTERIZAREA PERSONAJULUI
Exprimati-va parerea in legatura cu urmatorul citat: "Mara e asemenea arborelui vietii, e
viata insasi, patimasa, puternica, rea, lacoma, generoasa, vorace si darnica, animata de
tensiunile cele mai obscure, dar si indrumata de elanurile cele mai nobile; neiertatoare,
aspra, severa si blanda" (Popescu, M., Slavici)

Mara este comparata cu viata insasi, luptand cu patima pentru castigarea unui trai mai
bun, dovedind putere, lacomie si generozitate in acelasi timp, severitate si blandete, ceea
ce denota complexitatea personajului. Este energica, voluntara si optimista.
Voracitatea femeii reiese din:
Serile, Mara, de cele mai multe ori, mananca ea singura, deoarece copiii, obositi, adorm,
in vreme ce ea gateste mancarea. Mananca insa mama si pentru ea, si pentru copii. Pacat
ar fi sa ramaie ceva pe maine.
Pe baza fiselor primite si a conversatiei, elevii vor incadra opera in ansamblul creatiei
lui Slavici si personajul in opera.
Aparut in 1906, Mara este cel mai reusit roman al lui Slavici, in care autorul prezinta
psihologia si comportamentul feminin, precum si efectele pasiunilor asupra Marei si a
Persidei. Cele doua se dovedesc a fi in final varste ale aceluiasi prototip: mama si fiica
Mara matura si Mara juvenila.
Asa cum arata si titlul, personajul principal este Mara, intrucat participa la toate
momentele actiunii, fiind prezentata in evolutie. Destinul copiilor ei este prezentat tot
prin prisma acestui personaj.
Mara porneste de la marunta negustorie ambulanta, intra apoi in afaceri de tot mai mare
anvergura, pentru ca in final sa practice camataria.
Mara este o precupeata de la Radna care isi castiga existenta din arenda podului si din
negustorie.
Inca de la inceput aflam ca Mara este o vaduva cu doi copii, tanara si voinica, inalta,
spatoasa, greoaie, cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant. De asemenea, este
soioasa si nepieptanata.
Insusirile fizice sunt evidentiate direct prin descriere.
Elevii vor identifica preocuparile personajului din fisa si din volum:
Femeia vinde ce poate si cumpara ce gaseste. Ea sta
ziua toata sub satra, in dosul mesei pline de poame si de turta dulce. Duce de la Radna
ceea ce nu gasesti la Lipova ori la Arad si aduce de la Arad ceea ce nu gasesti la Radna
ori la Lipova
Mara dovedeste o pasiune nemasurata pentru copiii ei, dar si pentru bani, astfel, incat isi
pastreaza economiile in trei ciorapi: unul pentru zile de batranete si pentru
inmormantare, altul pentru Persida si al treilea pentru Trica

daca-i iese-n cale vreo femeie care-i place si ca fire, si ca stare, si ca infatisare, ea-si zice
cu tainica multumire: "Asa are sa fie Persida mea!" Iar daca barbat e cel ce-i place, ea-si
zice: "Asa are sa fie Trica al meu!"
Exista insa in comportamentul ei, pe langa dorinta de a castiga cat mai mult si o vizibila
zgarcenie, pe care o dovedeste chiar si fata de copii.
Cand poate sa puna florinul ea-l saruta, apoi ramane asa, singura, cu banii intinsi pe
masa, sta pe ganduri si incepe in cele din urma sa planga
Mara strange bani sub pretextul ca sunt pentru copii, insa ea tezaurizeaza banii pentru
prestigiul pe care acestia i-l confera in fata comunitatii.
Nu ii rascumpara lui Trica stagiul militar obligatoriu, lasandu-i pe altii sa plateasca pentru
el si determinandu-l astfel sa plece la razboi.
Afland ca fiica ei urmeaza sa nasca, ea se porni ca alungata de iele si fara ca sa mai
inchida usile in urma ei, iar cand isi aminteste ca a lasat casa descuiata si cineva i-ar
putea fura banii: Deodata, ea se opri si ramase cu ochii sticlosi ca iesita din fire.
- Vai de mine! Vai de mine! Usile casei au ramas deschise si tainita din perete nu-i
acoperita! Striga ea si iesi ca dusa de frica mortii
Insusirea este evidentiata indirect (descriere si dialog), prin gestul facut iesi ca dusa de
frica mortii
Increderea in propria-i fiinta este evidentiata indirect de autor, dovada acestei sigurante
de sine o constituie mersul apasat si rar, precum si pozitia dreapta a corpului.
cand simte greul vietii, Mara nu plange, ci sparge oale ori rastoarna mese si cosuri. Ea
isi da insa seama cat a avut cand a ramas vaduva, cat are acum si cat o sa aiba odata
Deducem asadar, ca Mara isi exteriorizeaza nemultumirile, fiind impulsiva, insa gaseste
mereu forta interioara de a merge mai departe.
Tot n-are nimeni copii ca mine repeta mama ori de cate ori are ocazia.
Cand fata e in chinurile nasterii, alearga repede pentru a-i fi de ajutor, reprosandu-si: Eu
am fost mama rea, femeie cu inima cainoasa! isi zise ea, batandu-se cu pumnii in cap.
Se foloseste autocaracterizarea.
Lui Trica ii spune: am sa te dau la o alta scoala mai buna! Am sa te scot om, om de
carte, om de frunte Eu pot, eu am mi-a dat Dumnezeu si are sa-mi mai deie
De la inceput pana la sfarsit, Mara e prezentata intr-o incordare a puterilor ei fizice si
sufletesti , canalizate spre agonisirea, tezaurizarea si pastrarea banilor. Astfel, ii spune
Persidei: Banul, dragu mamei,e mare putere, el deschide toate usile si strica toate legile,
iar tu ai bani, destui bani, multi bani! Nu esti tu orisicine

Calculata si chibzuita, harnica si inteligenta, cu o mare vointa si stapanire de sine, Mara

intruneste toate virtutile ce compun viziunea etica a lui Slavici, care construieste o eroina
demna de toata pretuirea si fata de care isi manifesta simpatia si intelegerea.