RCOV

(Ceratonia siliqua). Arbust arhaic, aparinnd unui gen primitiv din familia Fabaceae acum virtual
extinct. Poate crete pn la 15 m, formnd o coroan bogat, semi-sferic, susinut de un trunchi cu
scoar aspr, foarte apreciat ca arbore ornamental. Dezvolt frunze pinate, cu foliole eliptice i fructe sub
form de psti lungi, numite rocove, care sunt comestibile i au un gust dulceag aparte.
Originile rocovului au cuprins o arie ntins, din bazinul Mrii Mediterane pn n Iranul de astzi. n
prezent este cultivat pe toate continentele cu clim cald temperat, n special ca planta decorativ. Dei
treaba asta este discutat i controversat, n condiii controlate el poate crete i la noi n ar, mai ales n
zonele sudice.
Rocovul nflorete toamna i face flori roii, micue, aranjate n nite pmtufuri ce ies uneori direct din
trunchi. Roscovele sunt pstile lungi, purttoarele seminelor, drepte sau curbate i tari la mbinare. Au
nevoie de un an ntreg ca s se coac complet, apoi cad pe pmnt.
Numele rocovului vine din slava veche i se regsete n majoritatea limbilor est-europene:
(bulgar), roga (bosniac i croat), (macedonean), (rus),
(srb), (urainean). Internaional, rocovul este cunoscut drept carob, un cuvnt antic din
Orient, care astzi este folosit n armean, ebraic, arab, dar i n limbile Occidentale: carob (englez),
caroube (francez), algarroba (spaniol). Acest termen strvechi este i sursa caratului, unitate de msur
a metalelor preioase. n Antichitatea roman, un solid (moned roman de aur) era verificat s aib
puritatea cantitatea corect de aur prin contracntrire cu 24 de boabe de rocov 24 de carobe.
Consumul rocovelor este pomenit de la nceputurile istoriei. Primele scrieri mesopotamiene le
menioneaz ca surs pentru sucuri i dulciuri i le laud versatilitatea culinar. Cea mai veche dintre ele
este chiar Epopeea lui Ghilgame, una dintre cele mai timpurii scrieri literare cunoscute.
Partea care se consum n stare scrud este interiorul pstaiei. Are un gust dulceag, aproape floral i pe
vremuri copii, le culegeau i rodeau pstile pn la coaj. Se folosesc n forme diverse pudr (obinut
din mcinarea pstilor ntregi cu coaj i semine), bucele din interior, sau sirop n torturi i prjituri,
de multe ori ca substitut pentru praful de cacao.
Rocovele sunt bogate n zaharuri naturale (sucroz, fructoz i glucoz). Din pstile zdrobite se fceau
compoturi, lichioruri i sirop de mii de ani, din Iran pn n Portugalia, trecnd prin nordul i prin sudul
Mediteranei. Siropul se folosea, alturi de miere, ca ndulcitori ai acelor vremuri vechi, nainte de
industrializarea zahrului din sfecl sau trestie.
Siropul era folosit i ca remediu mpotriva diareei i a problemelor cauzate de starvaie (studii moderne au
confirmat valabilitatea afirmaiilor strvechi). Este considerat o surs natural de calciu coninutul su
de calciu este de 3 ori mai ridicat dect cel al laptelui. Este, de asemenea, bogat n fier, forfor i fibre
naturale.
Seminele se folosesc n hrana animalelor i, pisate, ca agent de ngroare n mncruri.

SANO VITA PUDRA DE ROSCOVE 250G BUC SANO VITA

1

Roscovul (Ceratonia siliqua L.) face parte din familia Fabaceae sau Leguminosae si provine din estul
Mediteranei.
Copacii cresc inalti si robusti, cu o inaltime de pana la 15 m.
Fructul roscovului este un aliment cunoscut din cele mai vechi timpuri, consemnat in biblie ca atare.
Se spune ca ar fi constituit principala hrana a Sfantului Ioan Botezatorul, in anii sai de pustnicie, de aceea
roscova mai este cunoscuta sub numele painea Sfantului Ioan.
n cele mai vechi timpuri, semintele de roscova s-au folosit ca unitate de masura, la aceeasi masa de aur,
una de seminte = 1 carate (boaba de roscova = spasm. Keration). Numele karat este utilizat in prezent
pentru a denumi 0.18 gr. aur si mai ales de pietre pretioase (semintele de roscova, indiferent de
dimensiune si conditiile de stocare, au intotdeauna aceeasi masa de 0.18 grame).
Astazi, roscovele sunt crescute pe cele mai calde tarmuri ale Mediteranei.
Pe insula Solta din Croatia exista o localitate numita Rogac adica roscov, unde acest copac se cultiva in
mod traditional.
Roscovul este cultivat deasemenea in India, Argentina si Brazilia.
Fructele sunt niste pastai verzi, de pana la 20 de cm. lungime, care inchid boabele de roscova. Dupa
recoltare, incepe sa se schimbe culoarea pastailor, care in final, devine maro.
Continut: pastaia contine 30 - 70% (uneori 40-50%) zahar, care consta in zaharoza (pana la 26% din
celuloza), fructoza (13%), xylose, maltoza si glucoza, etc, proteine, aminoacizi (alanina, Valin, Proline,
etc), amidon, acizi etc.

Semintele contin proteine, grasime (in cea mai mare parte acizi oleinic, linoleic si palmitic), fitohormoni
(in special toamna, dupa desfrunzire), tannin, guma de karuba etc.
Efectele benefice: taninii continuti de roscova inhiba enzimele digestive; inactiveaza bacteriile coli si
sustin in acelasi timp dezvoltarea unei flore binefacatoare de bacterii intestinale. n general, roscova are
un efect calmant asupra stomacului si mucoaselor intestinale, de aceea, este utilizata pentru a usura greata
si diareea.
De asemenea, roscova constituie o bogata sursa de vitamine si minerale (in special de calciu), precum si
unele oligoelemente.
Pudra de roscove se poate adauga pentru indulcirea si aromatizarea dulciurilor, prajiturilor, biscuitilor,
checurilor, brioselor si bauturilor.
Inlocuieste cu succes ciocolata.
In retetele ce contin cacao, se inlocuieste jumatate din cantitatea de cacao cu roscove, obtinand un
amestec cu continut redus de grasimi.

Cateva dintre beneficiile pudrei de roscove:

1. Indulcitor natural cu indice glicemic scazut si calorii putine

100 grame pudra de roscove contin aproximatic 222 calorii (kcal)
In comparatie, zaharul alb are 378kcal/100gr, iar zaharul brun 377kcal/100gr.
Zaharul alb, melasa, zaharul brun au un indice glicemic mare - 70 IG, siropul de artar 65 IG, iar pudra de
roscove are un indice glicemic mic 15 IG
Tabelul cu indicele glicemic al diverselor alimente il gasiti aici: http://www.dietamontignac.ro/tabel2

indice-glicemic-complet)
2. Nu contine Cofeina sau thebromina
Cofeina si theobromina, continute in cacao, sunt stimulante ale celulei nervoase, conferind energie si
sporind atentia. Cu toate acestea, pentru unele persoane aceste substante sunt contraindicate, contribuind
la cresterea ritmului cardiac, la o stare de nervozitate, agitatie, insomnie. Prea multa cofeina poate poate
crea aritmie cardiaca si dureri de cap. Asadar, daca va place ciocolata, insa doriti o alternativa fara efecte
stimulante pudra de roscove de alternativa ideala.

3. Nu contine Oxalati
Spre deosebire de ciocolata, roscovele nu contin oxalati. Consumul de oxalati poate conduce la formarea
pietrelor la rinichi.

4. Continut bogat in Calciu

100 grame de pudra de roscove furnizeaza jumatate din necesarul zilnic mediu de calciu, potrivit
nutritionistei americane Jennifer Vimbor.
De asemenea, alimentele ce contin oxalati (cicolata) inhiba absorbtia calciului, potrivit MayoClinic.com;
atfel, inlocuind ciocolata cu carobul veti avea mai multe beneficii.

5. Continut bogat de vitamine si minerale

Carob-ul contine vitaminele A, B, B2, B3, si D; minerale - magneziu, fier, fosfor, mangan si potasiu.
Nu contine colesterol, mai mult de atat, contine pectina care reduce nivelul colesterolului si reduce riscul
bolilor de inima.

6. Are rol de pansament gastric

Un remediu rapid pentru stomac consta in dizolvarea 1 lingurite de pudra de roscove intr-un pahar cu apa
sau formarea unei paste din roscove si putina apa.
Este eficient in caz de diaree acuta, greata, stari de voma sau deranjament stomacal.
Remediul este util si in cazul tusei.

Tara de origine: Spania

*Idee de Reteta:
Desert Bavarez
* 600 g de biscuii simpli
* 1 can alune de pdure
* 2 cni de ap
* 35 curmale fr smburi
* 4 linguri pudr de rocove
* 4 linguri nuci mcinate
* 1 linguri de cafea din cereale (cafeluta de cicoare, orz solubil)
3

* 4 linguri nuc de cocos

* 3 linguri lapte praf de soia
* 2 lingurie esen de vanilie
* 2 linguri de miere
* linguri de sare
Mod de preparare:
Curmalele se nmoaie ntr-o can de ap fierbinte.
Cealalt can de ap se mixeaz n blender mpreun cu alunele pn devine o past cremoas. Se adaug
pudra de rocove, curmalele mpreun cu apa n care s-au nmuiat, laptele praf, vanilia, cafeaua de
cereale, nuca mcinat i sarea i le mai mixm pn la omogenizare. ntr-un vas mai nalt se aeaz un
strat de biscuii, unul de crem, pn se termin.
Se presar nuc de cocos i se las la rece.
Desertul este delicios i se poate servi cu fric vegetal.