STRUCTURI PENTRU CLADIRI DIN ZIDARIE

C2

Structuri cu pereti activi din zidarle amplasate in

. zone selsmlce
Confor:mare structurala
Densitatea de pereti structurali - P
@

.0/

P /0

= .4.Z:..net
.

!II"

Ap,l

.
0 ....
1.
'4\

Numarul de niveluri peste sectiunea de tncastrare (nniv)

~idensitatea minima a peretilor strueturali (p%) pentru
cladiri eu pereti strueturali din ZNA.

'$

,.-

~~

----=--:::;::::::::::-;;-::.::::::::;;:;:

-....':..!... ..-

==.=~

.. .

-.---.

/,.;'"'"-."_.;.',:' .

~~'-'-~'

.--,~

umarul de niveluri peste sectiunea de-ineastrare

(nnlv) ~idensitatea minima a peretilor strueturali (p%)
pentru cladiri eu pereti strueturali din ZNA.
Ploa
-

':~

"..!:

ArgU~arsl

Argill

Araila arst\

11'.2S

Arsl

gt'.2S ,1
BCA

,1

DCA

it 5,0

8l'.1 ,1 2. .

. ~',5%

At'gilti ars~
gl'.aS,i

DCA

- .,.---=--..--::;:;:::::.~---~:::::-:-.-.

,,~

~-=-""'''''...

- .. "-=-==.

v~/'

-~~-~ _.:-...:.-

~umarul maxim de niveluri functte de p% min. Structuri din ZNA Tabelul Pioo vechi

NA:' -

.z:

"":..

.--

,-:,.

"-,;>
0:,

NA"

:-

-:~~

NA

NA

NA

Prevederea in proiect a densitatii minime constructive

t ...
.... ..
f ....... . .....
~. ..t'.... d
nuasrgura In toare
cazurue,
satls.~acereacerl11tel
ae .
..
SI r..ant.aslnu
e.1."rmma
Il.e."Ces.l.tatea '.rt~r.l earn P..rm
calcul a eforturilor
sectionale dirt elementele
structurale,
I

tJ

...

....1,$

.101

#'l..

. !II

".

..

..

IF

<;11

ill

..,.

'Ii'.

..

.....

.."...

...

..

..

\..,I.

"'.\Ii.

. ...
..

11

,-=

. -.,:~~~,-::;:::::-:------:--:=-=~=-"-"""=",,,",-,--,,--~==

umarul de niveluri peste sectiunea de tncastrare (n,) ~i

densitatea minima a peretilor strueturali (p%) pentru cladiri
eu pereti strueturali din zidlrie armata (ZC, ZC+AR, ZIA).
:>.';">ii~~:;':",;,,;:'.,;j;;';,'.\I~_

':~'

.: .. ;~.~~":'

..

:z:"

:;.2{Z;"q,ag,(.O,~Sg

Argill

AruilA

. arsAgr,aS
81'.1

,i

2.

>C

rr "., .-ec:

al'S~

,1'
SCA

..;';, o"og:',.b;4Q
"ArgUl .,',
anI
gf.t ,1 a

At:sUll.rSI
Ir.IS~i
BCA

~;I"%:~
~6,5%

. ".~ 6t9*:~~;,~'
Cu restl'lc~U
'NII~''f
~,
rl -"--:
c-:

__ .__

1"';:;

c,c.'
'
'-'~-""''''''''~nsitatea
peretilor structurali se refera la prim1.il hivel peste
'o..

...--::::;_----:;;-......-:::::~~..:;:::::::::--~-:-:...--=''''''''"''

'

=.~_.c,__,-...:.c_~

sectlunea de Incastrare,
Pentru u,rmatoarele rrivehrri se accepta reducerea densitatii peretilor cu
maximum 1% pe nivel cu obligatia de pastrare a conditiilor de
regttlaritateln elevatie.

Daca prin aceasta reducere, conditii e de l'egularitate

nu m i Bunt sat' sfacute, calculul fortei taietoare de
baza s va fare en metoda de calcul modal folosind,
dupa caz, mode e de calcul P an sau spatial.

j'

,.:.'~
,;~;~tYI."
.:~' ~~-:::::::::::=::-~.:::::;-".-

::;:;=:.:.=-=~".;
,

~'

--/

Densitate de goluri pentru tAmplarie, prevazuta

din conditii de iluminare naturala, tnsorire, acces ~i
circulatie - p se deterrnina pentru flecare perete, pe
fie care directie, eu relatiai
'

Agoluri
pn = ".
on'

Az:net

. 0 " ~~
".1

: "

'1"~

.1:...'

~~.:=-~.:::::..:.;~--=~~~

PentrUdeterminarea

-,

raporruttti~~~
considerare numai elementele verticale cu
contim hate pana la fundat"i ~i care au dtmensiurd
eel putin egale cu valorile mirrime Imin.
o Sectfunl minlme de spaleti

r"-"'oi-"D'--"'t~
1/.

1.... _

M.< ~." .. ,

.'l "
..

..

::.1.20m

.f!

~!

--.>I!;oI{g

(ZC)

;.O~Shi9l

(ZeA)

>l.OOm

I.

,1)0

<_.<. "",H

~tShlo1

(ZNA) >0.6h~
'Ii

r _

>1.0Om

>O.4hGo1

><Q.sOm

- -""

.1

~_.~>v"'.,~

~
~':;::::;::-~"::::::::::---~=-..:...:::...'.-

="""=to

"

.4 .

'~

-:",

'

.lII-.~s;;;;--a
e regularit -te str p-Ctn '.

"

"-.~

~--.~~;.,
.. ~"::>

Regularitatea cladirilor in plan depinde de :

Cerinte geometrice: forma ,iproportiile cladirll in plan;
~ Cerinte structurale: dispunerea peretilor structurali in
planul cl~dirii sirigiditatea acestora.

./

it

Neregularitatile in plan provin din conceptia arhitecturala

a cladirii:

dispunerea neslmetrlca sau neregulata a golurilor

majore in peretii
forma in plan cu nesimetrie pronuntata,

1.

."~.. ~-===-=-"==~---.' '..... "_.;..--:;:~

~.

Iwi

.~~.-.---~--~~~

-~-'

.--

'

Neregularlta~de formei in plan ~1

dlscontinuitatlle volumetrice pe tnaltimea cladirii
determina 0 net niformitate exagerata a dist Ibutjei
1 ~l~.rrgr d'lta~l.or.
v 1
maseior

s,

Rezulta structuri complicate ~iconfuze ce pot duce la

compromisuri tehnlce grave.

. In timpul cutremurelor, nsreguleriratlle de forma in plan

~ielevatie antreneaza concentrlri de eforturi in .
elementele structurale ~i nestructurale, mai ales in
zona de discol1tinuitate geometrica (ex.: discontinuitate
a maselor sau discontinuitate de rigiditate).

.....~--='=~~~--=-~--'.

.'

~ ~ier~a
modelului,i a m-;tCide-l
necalcul structural
(pentru nivelul de ca1culminimal admis) tn functie de
tipul regularitatii structurale
(PIOO/I)

PI

11

Por~ laterall
chiv lentl*

-::

Da.

. Sp ~lal

Modal

Valo rea de I' ferintl

~~

.. ..

:,;::::::':::::--~=-"'::::::=:::-";:;;;;='::".--:;:::-.=-"f7"","=,j?"")-"""-'m _

--

--=

""-,"=,,,,,,,,,.."~-----~~~,.----

;;.:_~
.. ~separarea cladlrl! in tronsoane
I!\

Fragmentarea clldirii tn tronsoane se face in conditiile

urmatoare:
tI!

limita maxima (de ex.

pentru terenuri de fundare normale):
_

lungimea cladirii depaseste

50

...forma 111 plan a cladirii are neregularita~i ;

_terenul de fundare prezinta caracteristici neuniforme
privind stratificatia, consistenta, umpluturi locale etc.),

Tronsoanele rezultate din fragmentarea cladlri! trebuie s~

satisfaca toate condifiile de simetrie geometrica si
mecamca,
II

\.J

.-

:1
>

~~

~=-o==_.,

;:~::;:.;----

~
AU;",~

.-...,---

-"3~" Dimensiunilemaxime in pla~,i ir;.-;fevatie

Lungimea maxima a tronsoanelor va fi de 50 m.
Numarul maxim de niveluri (nniv)peste sectiunea de
tncastrare depinde de densitatea peretilor structurali (p%)
~ieste limitat tn functie de:
. acceleratia seismica de proiectare a amplasamentului (ag);
c1asade regularitate sau neregularitate structurala:
(I)

. clasa de importanta a cladirii:

@

tipul zidariei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA)j

densitatea peretilor activi;

e

tipul elementelor pentru zidarie (ceramica sau b.c.a.) ~i

grupa elementelor dlnargila arsa (1,2,2S).

,.--~~_:..---'~":::::::::=::-

...:.:::-.-~~~~

-,~

!d ~~

_.

_..

';

-~

~"~ ,,,,.-,

~,.,--~

~.~IPUri de structuri eu peretrati:M~"In zr ade

Structurlle ell pe eti desi (sistem fagure) sunt definite de
urmatorii parametri:
e tnaltimea de nivel sub 3,25 m:
distantele maxime dintre pereti, pe eele doua directil sub
5,00

m;

* suprafata maxima de planseu de 25 m-,

Srructurlle cu pereti rari (sistem celular) sunt definite de
urmatorii parametri:
tnal~imeade nivel sub 4,00 m;

distantele maxime dintre pereti, pe cele doua diretii sub

9,00 m;

suprafata maxima de planseu de 75 m-,

----=--:;:::::::::::-~=--'

--.:::"---_!.:r. -""'=0

"-"""~egerearipului de zidarte=c----~---

In proiectare, alegerea tipului de zidarie pentruperetii

activi se face ell respectarea conditillor limita (PIOO), In
functie de:
111 numarul de niveluri supraterane
(nniv);
e regularitatea structurale a cladirii:
, grupa elementelor de zidarie:
o accaleratia seismica de proiectare a amplasamentului (ag);
fib posibilitatile tehnologice de executie,

capacitate redusa de disipare a energiei seismice,

rezistente rmci 1a mtm dere perpen di
--icu 1ar pe rostu 1
de asezare,
rezistente mid la eforturi principale de intindere,
ductilitate redusa,
.ruperi fragile.

II'

d'" uttIlirzarea
Jm consecmta, nu se recomanua
str rcturtlor cu ereti structurali din zidarie
nearmata (Z A) in zone seismice.
@

'"

'"'-

_~~~-::::==::::::::--=--

-~--

.:

.'"

~~~_

.~"",.

>?:

-'~-"'~>.'j.}O:.5"~:'

.n cazul folosirii structuri or cu pe-reti ain ZNA,

elemente de confinare orizontale (centuri) ,i
verticale (samburl)
~rol constructiv ..asigurarea integritatii ~iconlucrarii
spatiale a peretilor si a planseelor,
. ezistenta si rigiditatea acestor elemente de confinare
nu se iau in considerare pentru calculul rezistentei ~i
rigiditatii In ansamblu a cladirii,

sura constructiva
e La toate cladirile ell pereti structurali din zidarie
simpla (ZNA) eu elemente din argila arsa ~idin BCA ,
se vor prevedea, st3.1pi,ori de beton armat in
urmatoarelepozitii:
s a. Pentru zonele seismice eu ag S 0,158 - la toate
colturile exterioare ~i intrande de pe conturul
constructiei (5C1) ;
e h. Pentru zonele seismice ell O,lSg < ag S O,2.5g la
toate colturile exterioare ,i intrande de pe
conturul constructiel (SCI) ~ila casa scarii (SC2).

~~III

-+

Curs 2
1. Namarul maxim de niveJuri peste secponea de incastrare
de:
Acceleratia seismica de proiectare a amplasamentului Densitatea de pereti structurnli (pereti activi) - p%;
Clasa de regularitate sau de neregularitate structurala;
Clasa de irnportanta a cladirii;

- nniv- depinde

3g ;

Tipul ~i alcamire peretilor (ZNA~ ZC, ZC+AR~ ZIA);

Grupa elementelor pentru zidarie (pline, en geluri, velum de goluri).
2. Secpunile mioime ale ~paletilor de zidarie, pentru a asigura preluarea
eforturilor:
Lungimi minime de spaleti - Imin ;
Densitate optima de goluri pentru tamplarie, prevaznta din conditii de iluminare
3.
4.
5.

6.

naturala, insorire, acres ~icirculatie - p.

Plansee (rigide sau neJigide);
Forma in plan a ci:iidirii;
Regularitatea strucmral:iij
Rezistentele earaeteristiee minime ale zidiriei la compresiune, forfecare ~i
incovoiere, implicit materialele utilizate (clemente
wortare).

,i

Structuri din zidarie amplasate in zone seismice - Continuare

1. Conformare strueturala
a. Densitatea de pereti structurali (pereti activi) - p%) se determina pentru
fiecare directie principala a cladirii eu relatia;
p% = Az, net -100

ApI
unde:
p reprezinta

densitatea

peretilor

activi (structurali,

portanti)

pe fiecare

principala a cladirii;
Az, net - aria neta a peretilor de zidarie, (m2l;
Apl- aria pianseului de la nivel~l de calcul, sau aria construita [m2].

directie

Numarul de niveluri peste seetiunea de Incastrare (nniv) ~idensitatea minima a peretilor

structnrali (p%) pentrn cUidin cu pereti strueturnli din ZNA.
Tabelull(PlOO - 1 2012)
Accelerntia terennlni. pentm proiectare (ag)
O,2g__.0,.25g
o,,lg __.O,15g
O,,30g... 0,.40g
Dmw

Al'gim.sa

~
arsi.

w.! ~ii2
1 (P)
2 (p-+)
3 (P+2E)
NA-nuse

>4,,0%
>4,,5%
>5,,0%

Algiliarsi

gr2S~i

M'S.i.

DCA

gr.l ~i2
>5,,0%
> 5,,5%

>4,,5%
>5,,0%
>5,,5%

Argilii arsi

arsa
gr2S~i
gr.) lji2
DCA
'~
>5,,5%

BCA
NA

NA

>6~O%
NA

NA

gr2S~i

-jD~~~_:zidirie~(ZNA)

NUID3ml maxim de mvdmi funqie de p% min.. - Stmcmri din ZNA

Tabelul PIOO

vechi
Ace:demtiaseismiciide proi~a
O,12..n,]6g
O.,OSg
>4%
>4%
>6%
>4%
>5%
NA

Dnw

I
2
3

.'

amp~ui
O,,2Og

a,.
O,24...0~32g
>6%
NA
NA

>5%

NA
NA

Prevederea
pmi~~ a de~~n:atji nnmtl~U:' c'}fltn~~fu<e fiU a..~~fr~in toate
cazurile, satisfaeerea eerintei de siguranta ~i nu elimina necesitatea verificarii
prin caleul a eformrUor sectienale din elementele strueturale.

Numarul de niveluri peste sectiunea de incastrare (Rniv) ~idensitatea minima a peretilor

structurali (pOlO) pentru eUidui ell pereti structurali din zidirie armata (ZC, ZC+AR,
ZIA).
Tabelul2 (plOOll)
~~pemm~(ag)
O,.lg.. Jl,l5g
Arm

Argila

ami
~_) ~i2

Amgmarsa

gT2S~
DCA

O,2g~_Jl,25g
Algila
aTSi.

ArgiIaMSa

~_E ~2

DCA

gr.1S~

o,,JOg_ . .;O,,40g
ArgW
~

ATgilaars3

~d~2
>5,,0%
>5~%
>6,,0*%
>6,5*%

DCA

gr2S~i

> 5~ 0/0
>4,0%
>3,,0%
1 (P)
>3,0%
~4"O%
>4,,5%
>6,50/0
>3,,5%
2 (P+E)
>6.,0*
%
>5,,5*%
>5,,0%
>4,,0%
3 (P+2E)
2:4,,0%
Cn restrictii
>6,0*%
>6,,0*%
>5,,0%
4 (P+3E)
NA
Cn~
>5,5*%
5(p+4E)
>5~O*%
* Se vm:fulosi. ~
~i
al\ akituirik ZC+AR sw.ZlA.
NA - nu se ~
:fuJosirea pemtilor activi diuzidirie a:mmti
;

m.m-~

Densitatea peretilor structurali stabilita In tabelul 1 ~i 2 se refera la primul nivel peste

sectiunea de incastrare. Pentru mmatoarele niveluri se aecepta redncerea densitatii
peretilor ell maximum 1% pe nivel cu obligatia de pastrare a conditiilor de regularitate
in elevatie.

In cazul in care, prin aceasta reducere, conditiile de regularitate

nu mai sunt

satisfacute, caleulul fortei taietoare de bazii se va face eu metoda de caleul modal

folosind, dupa caz, modele de ealeul plan sau spatial,

Densitate degolnri pentm tamp.l3rie, prevazuta din conditii de Iluminare namrala,

insorire, acces ~i circulatie - It se determina pentru fiecare perete, pe fieeare directie,
cu relatiae
p

Agoluri
Az.net

s 0,25 ... 1,5

unde:
Agoluri - aria ocupati in planul peretelui de golnrile de usi .~ ferestre, (m2];
Az, net - aria neta a peretelui de zidarie, [m2).
Raportul p mtre ariile in plan ale golurilor de usi ~i ferestre ~i ariile plinurilor de
zidarie
Tabelul nr.
Aecelercqia a,
O,,20g . O,25g
O,JOg .. O,40g
O,lg
O,15g
Perete exterior

Perete interior

Pentm

Dmv~3

nmv~3

p~1,5
Dmv~4,5
p~ 1,25
Dmv~3
p~O,55
Dmv~4,5
p~O,45

p~ 1,25

determin:ara.

Dmv~4

p~ ],0
IJmv<3
p~O,45
Dmv~4
p<0,35

npoJ1uhti p se

iall

iD

p<l"O

p<0,80

p <0,35

p~O,25

mmiderare

nlUWli

dementele

verticale cu contmuitate pani la fundatii ~i care au dimensiuni eel putin egale cu

valorile minime Imin.
Sectiuni minime de ~paleti
Arii minime de zidirie ~i cerinte priviDd geomesria peretilor
Valorile necesare ale ariilor nete ale pere\iio:r strueturali, pe ambele directii principale
ale constructiei, se vor stabili prin caleul.
Aceste valori trebuie sa fie eel putin egale eu eele rezultate din densitatea minima de
pereti activi, impnsa de regimul seismic al amplasamentului, nnmarul de niveluri
preconizat al eladirii i?i elementele pentru zidarie folosite la realizarea peretilor
structurali.

Lungimea minima Omin) a spaletilor adiaeenti golurilor de usi ~i de ferestre se

limiteaza, in functie de rea mai mare inaltime a golurilor adiacente (hgol) sau de
grosimea peretehii (I), astfel:

I.

~~

(ZN~) >1.2Dm.
(te)

(ZCA:)

;?O.5hgtll
?1.00m

t.

I ,

~5hl\:d
~lJ)Om
~.4~ol

?-D.80n1

a. pentru perep. dill ziurie neannata (ZNA):

spaleti de eapat la pereti de farada ~iinteriori: lmin = O,6-hgol 2: 1,20 m
spaleti intermediari la pereti de fatada si interiori: Imin = O,S'hgol 2: 1,00 m
b. pentru zidariacoBfi.naUi(ZC sau ZC+AR}:
spaleti de capat la pereti de futada i interiori : lmin = O,S-hgol 2: 1~00ill
spaleti intermediari la pereti de f$Llli ~ mteriori : lmin= O,4-hgol 2:0,80 m

c. pentra zidiria

CD

inimi armati (ZlA):

lmin=

3-t unde teste grosimea totala a

peretelui.

Clasa de regularitate structurali

Regnlaritate ~i neregularitate geometricii ,istruetu.raJi
Criteriile specifice de regularitate geometrica ~istructnrala, in plan ~iin elevatie,
pentru eladirile en pereti structurali din zidarie sunt valabile pentm :
situatia de proiectare seismica,
situatia persistenta de proiectare fii
situatia tranzitorie de proiectare .

Regularftatea clidirilor in plan depinde de satisfacerea a dona tipuri de cerinte:

- Cerinte geometrice: forma ~iproportiile cladirii in plan;

~~nte

~~atea

structurale:

dispunerea

peretilor

structurali

In planul eladirii

~1

aeestora,

In eazul structurilor cu peretiactivi

conceptia arhitecturnJii a clikiiriI:

din zidarie, neregnlaritatile

in pian provin Om

dispunerea nesimetrica sau neregulata a golurilor majore in pereti;

forma in plan CD nesimetrie pronuntata.
Masurile constructive

S'dnt:

asigurarea legaturiIor dintre peretii dispusi pe ambele direc(ii principale ale

cladirii;
prevederea fundatiilor continue sub ziduri ~iIegarea zidurilor de fundatii;
asigurarea legatnrii intre peretii activi ~i centurile dispuse Ia nivelul fiecarui
planseu;
adoptarea plaeseelor rigide in plan orizontal incIusiv la ultimul nivel;
Ia cladirile ell sarpanta ancorarea acesteia de centnrile de Ia ultimul nivel;
ancorarea caleanelor si a frontoanelo:r (ziduri In consola peste ultimul nivel) de
sarpanta.

,i

Neregularitaple formei in plan si discontinuitaple volWBetrice pe iniiltimea cladirii

determina 0 neuniformitate exagerata a distribupei maselor
rigidititilor.Rezulta
structuri complicate si confuze ce pot dace Jaeom.promisaritdmiee
grave.
In timpul eutremurelor, neregularitatile de forma In plan ~i eleva tie antreneaza
concentrari de eforturi in elementele structurale si nestructurale, mai ales In zona de
discontinuitate geometries (ex.: discontinuitate a maselor sau discontinuitate de
rigiditate) ..
Cladirile cu pereti activi din zidarie sunt considerate en regularitate
struetnrala in elevafie daca:

geometrici

~i

a. inaltimee nivelurilor adiaeente este aceeasi sau variaza cu eel mult 20%;
b. peretii activi au, in plan, aceleasi dimensiuni (rigiditateconstanta)
la toate
nivelurile sau prezinta variatiile urmatoare:
lungimea peretilor se reduce en maxim 2()o~fata de nivelul :inferior;
ariile nete totale de zidarie se reduce cu maximum 20% , la cladirile ell peste 3
niveluri; in cazul redueerii simultane a tuturor ariilor de zidarie se admite limita
de 30% din aria totala de zidarie de la parter.
c. Cladirea nu are nivelmi slabe (en rigiditate ~i capacitate de rezistenta mai
redusa decst a nivelurilor superioare).
Cladirile fundate pe terenuri dificile se adopta numai cu alcatniri structurale
arhitecturale care asigura regularitate geometries in plan si in elevatie,

~1

Cladirile care nu satisfac conditiile mentionate suntconsiderate

wii regularitate
geometrica ~i structurala in plan sau in elevatie, dupa caz, In proiectarea curenta se
foloseste clasificarea diidirilo.r en pereti activi de zidarie in lJ1D'l3toareJegrupe de
regularitate., (tabelul. ..).

I Grupa

de regularitate

Tipul structurii

Regularitate